15 proprietati nebanuite ale bananelor

7/21/2019 15 Proprietati Nebanuite Ale Bananelor

http://slidepdf.com/reader/full/15-proprietati-nebanuite-ale-bananelor 1/10

15 proprietati nebanuite alebananelor: de la eliminarea

ridurilor pana la vindecareahemoroizilor

• Daniel Suta

• 21/07/2014

•

• Castiga un iPhone 5S

Stiai ca bananele au o serie de intrebuintari pentru sanatate cum ar f

repararea parului deteriorat, eliminarea acneelor sau hidratarea

calcaielor crapate? Exista 15 astel de minuni pe care le ace acest

ruct delicios.

1. Cu ajutorul bananelor, parul nu mai cade In acest caz de ceea

ce ai nevoie sunt cateva banane coapte bine pe care le pasezi pentru a

le amesteca pe urma cu un iaurt natural. asta pe care o vei obtine o

vei aplica pe toata supraata scalpului, iar la fnal, vei clati capul cu

apa rece.

!. !ananele albesc dintii. "ai exact, co#ile acestora. Se reaca o

coa#a de banana cu partea ei interioara pe dinti intre $ si % minute.

&upa o prima incercare, in unctie de rezultatele obtinute, procedeul se

poate repeta ori de cate ori este nevoie.

$. "ratea#a acneea. 'cneele au un dusman declarat: co#ile de

banane( 'cestea se reaca )tot cu partea lor interioara* de zoneleaectate ale etei de acneei.

+. !anana inlatura depresia( otrivit unor studii recente, exista chiar

o reteta impotriva depresiei din co#i de banane. 'cestea se ferb iar pe

urma se arunca. 'pa cu ust de coa#a de banane consumata imediat

reduce starile depresive.

5. $indeca hemoroi#ii% -a el ca in cazul acneei, co#ile de banane

intoarse, recate in zona aectata, vor ameliora durerile suerite dincauza hemoroizilor si ii vor ace pe acestia sa isi ia la revedere.

http://teotrandafir.com/newsletter-cu-premii

http://teotrandafir.com/newsletter-cu-premii



%. $in in sprijinul calcaielor crapate. entru hidratarea calcaielor

crapate este nevoie de niste banane oarte bine coapte care se

paseaza pana ce se ormeaza o pasta. 'ceasta pasta se va aplica pe

calcaie. -a fnal, se limpezesc calcaiele cu putina apa calduta.

. Curata incaltamintea din piele. Se reaca cu coa#a de banana

incaltamintea )atat pe interiorul pantoului cat si pe exterior* dupa care

se stere cu un servetel.

/. &epara parul deteriorat. 0oarte multe doamne se conrunta cu un

par deteriorat din varii motive. Exista o reteta tip tratament, tot din

banane. 'i nevoie de $ banane oarte bine coapte pe care le macini

pana obtii o pasta omoena si o lasi pe par timp de 15 minute. &upa ce

au trecut cele 15 minute, iti speli parul cu sampon.

I2ES2E SI: ' aruncam la gunoi, dar ea are e(ecte incredibile

)*a despre ce este +orba

3. !ananele pre+in aparitia ridurilor. Inrediente: 4 banana mica,

doua linuri de smantana proaspata si rasa, o linura de miere de

albine, o linura de aina de ovaz. 'cestea se vor amesteca pentru a se

orma o pasta omoena. Se intinde pe ata timp de $ de minute,

masca find aplicabila de trei ori pe saptamana.

1. -(olia#a pielea. u a#utorul unui scrub din banane coapte de tot

si zahar brut, aplicat pe ata, dar cu mare atentie la a nu leza pielea,

veti obtine rezultatul ideal pentru o piele de invidiat.

11. $indeca intepaturile insectelor. 2ot coa#a de banana a#uta la

stererea zonei rosii unde ati ost intepat6a de o insecta.

1!. )juta la (ertili#area plantelor% 7u mai arunca co#ile de banane la

unoi( 0oloseste8le pentru radina deoarece acestea sunt bune

ertilizatoare pentru plantele tale.

1$. )trag pasarile si *uturii% &aca stai la curte, 9uturii si pasarelele

vor f atrase de co#ile de banane puse strateic prin curte. 'stel vei

putea avea o radina vie.

1+. &edau stralucirea bijuteriilor din argint% 0recati bi#uteriile din

arint cu a#utorul co#ilor de banane si apoi stereti8le cu un prosop

curat. eti vedea cat de rumos vor straluci dupa aceea(

http://teotrandafir.com/o-aruncam-la-gunoi-dar-ea-are-efecte-incredibile-afla-despre-ce-este-vorba






15. .rage#esc carnea% ea de la ratar. 'ceasta se poate usca rapid

devenind rapid necomestibila. Insa daca o acoperi cu cateva co#i de

banane, ustul va f demential.

e se ;nt<mpl = dac = bei ceai de4'&' '->->I ;n fecare zi. 7ute a tep @ i la un asemenea eect'>A>S2 $1, !1+ 1:1/ " 1 4"E72'BI>

http://eveste.ro/ce-se-intampla-daca-bei-ceai-de-coada-calului-in-fiecare-zi-nu-te-astepti-la-un-asemenea-efect/




http://eveste.ro/ce-se-intampla-daca-bei-ceai-de-coada-calului-in-fiecare-zi-nu-te-astepti-la-un-asemenea-efect/#comments




http://eveste.ro/ce-se-intampla-daca-bei-ceai-de-coada-calului-in-fiecare-zi-nu-te-astepti-la-un-asemenea-efect/#comments



Coada calului se =seCte pe c<mpuri, terasamente de cale erat= Cipov<rniCuri. 'cea varietate care creCte pe p=m<nt arilos este cea mait=m=duitoare. onDine, ;n uncDie de locul de amplasare, $81% acid silicic careproduce un eect curativ oarte bun. Fine;nDeles c= se va evita plant= de peooarele ;nr=Cate chimic.Coadacalului cu r=murelele oarte fne creCte cu prec=dere ;n p=duri Ci liziere. Gi

aceasta varietate are puterea de leac. Hn medicin= popular=, aceast= plant=medicinal= a ost apreciat= ;nc= din timpurile ;ndep=rtate, ;n special datorit= orDeisale hemostatice )care are proprietatea de a opri hemoraia* Ci a reuCitelor ;ncazul bolilor renale Ci vezicale rave. 2otuCi, ea a ost dat= uit=rii ;n decursulvremurilor. hiar preotul neipp, marele nostru medic naturist popular, a ostacela care a readus coada8calului la importanDa sa anterioar=. El a declarat= dreptJunic=, de ne;nlocuit Ci inapreciabilaK ;n cazul hemoraiilor, al v=rs=turilor des<ne, al aecDiunilor vezicale Ci renale, al pietrei Ci nisipului. n o mie dea(ec3iuniK, scrie el, n rni necro#ate, chiar n abcese canceroase sauosteoporo#a, coadacalului ob3ine per(ormante ie6ite din comun% aspala, curat, di#ol+, arde, ndeprtea# tot ce este stricat% )desea,planta umed, cald este n+elit n crpe ude 6i pus pe locul caretrebuie s +indece%8

reotul elveDian unzle afrma c= toDi oamenii ;ncep<nd de la o oarecare v<rst= artrebui s ia #ilnic c butura permanen3 o cea6c de ceai de coadacalului. 'tunci toate durerile reumatice, artritice Ci nevralice ar disp=rea, fecareom ar avea un apus de viaD= s=n=tos. ovesteCte c= un b=rbat de /% de ani a osteliberat datorit= unei b=i cu aburi de coada8calului de o durere ;nrozitoareprovocat= de o ormare de calcul Ci c= a mai tr=it ;nc= mulDi ani. reotul elveDianmai spune: Jele mai puternice hemoraii Ci v=rs=turi de s<ne le va vindecaplant=, luat= intern sub orm= de ceai, ;n timp scurt, ba chiar aproape pe locK.Hn locul rcelilor +e#icale 6i al durerilor spastice nu exist= un remediu maibun dec<t o inuzie de coada8calului ai c=rei vapori sunt l=saDi s= acDioneze asupravezici ;nvelindu8se bolnavul 1 minute ;ntr8un halat de baie. Bepet<nd aceast=procedur= de c<teva ori, se produce o dispariDie treptat= a r<ului. F=tr<nii caredeodat= nu mai pot urina Ci se zv<rcolesc de durere, ;ntruc<t urina nu iese delocsau doar pic=tur= cu pic=tur=. Sunt eliberaDi de chin raDie acestor aburi ferbinDide coada8calului, =r= ca medicul s=8i sondeze.Hn cazul nisipului la rinichi, al calcului renal Ci vezical )pietre la rinichi Ci lavezica* se ac bai de Cezut ferbinDi cu coada8calului, b<ndu8se ;n acelaCi timp ceaicald de coada8calului ;n ;nhiDituri mici Ci Din<ndu8se urin=, pentru a o oli ;n celedin urm= cu presiune. Hn acest el, piatr= se elimin= de cele mai multe ori. Hnle=tur= cu aceste ;ndrum=ri am primit scrisori care nu ac dec<t s= confrme celemai de sus: "etod= a dus la eliminarea calcului renal, respectivii oameni se simtmai bine Ci nu8i mai #eneaz= nimic.Hn situaDii ;n care alte mi#loace diuretice nu au avut eect, coada8calului a a#utat,c= de exemplu ;n retenDiile de ap= ;n pericard, ;n pleura sau ;n tulbur=rile renalede dup= scarlatina Ci alte boli inecDioase rele cu derel=ri ;n eliminarea apei.

&up= ce bolnavul a suerit de una din aceste boli, un tratament cu coada8caluluieste un mi#loc excelent at<t intern c<t Ci extern pentru a a#uta uncDionareanormal= a rinichilor Ci a vezicii urinare.

' singur baie de 6e#ut cu coadacalului ace minuni ;n in9amaDiilebazinetului renal Ci ;n pionerita. entru aceasta se oloseCte L deci numai c= uzextern L coada8calului cea ;nalt=, care are niCte tulpini de rosimea deetului CicreCte ;n c<mpiile ml=Ctinoase Ci p=Cunile alpine Ci care aduce o uCurare ;n c=zutacestor maladii. 4 doamn= din InnsbrucM a z=cut s=pt=m<ni Ci luni ;ntrei laspitalul din InnsbrucM cu o rav= in9amaDie a bazinului renal. 7eintrezarind nici uns<rCit al suerinDei, mi8a trimis de8acolo un semnal de alarm=. 'm s=tuit8o s=ac= o baie de Cezut cu coada8calului. -a puDine zile a sosit o scrisoare: J"i8aisalvat viaDa. Sunt acas=. Faia de Cezut cu coada8calului mi8a luat tot r=ul, d<ndu8

mi orDe noi.K oada8calului cea ;nalt=, cu tulpini roase c<t deetul, culeas= de pec<mpii ml=Ctinoase Ci p=Cuni alpine are voie s= fe olosit= numai pentru bai de



Cezut. entru uz intern, deci prepararea ceaiului, se ia numai planta culeas= de peooare, drumuri de Dara Ci liziere.Dup o na6tere grea se poate ;nt<mpla ca la tinerele mame s= apar= tulbur=ride vedere, cauza const<nd bine;nDeles ;n aptul c= la naCterea unui copil rinichiiemeii au avut de suerit Ci ei. F=ile de Cezut cu coada8calului acDioneaz= dinexterior ;n sensul provoc=rii unei iri=ri sanvine a rinichilor, care trae presiunea

rinichilor din ochi, ;n aCa el ;nc<t tulbur=rile de vedere dispar treptat.9arele medic german dr% !ohn, adept al lui :neipp, lauda coadacalului6i puterile sale; ”Pe de o parte, coada-calului este un mijloc împotrivahemoragiilor, pe de altă – şi aceasta în măsura cea mai mare – un leac pentrurinichi. După consumul infuziei de coada-calului se elimină cu uşurină şi dina!undenă o urina închisă la culoare. "n caz de hidropizie este un remediu rapid şie#cace.” <nd un alt mi#loc diuretic nu8Ci mai ace eectul, se dau deoparte toateaceste ceaiuri de plante Ci se beau +85 zile );n cazuri rebele p<n= la % zile* ;n Circ<te 58% ceCti cu ceai de coada8calului, dar numai ;n ;nhiDituri mici, repartizate peparcursul ;ntreii zile. ractic= arat= c= ;n cele mai multe cazuri urina se vaelimina.Hn cazul unor erup3ii cutanate )de piele* ;nsoDite de m<nc=rimi, chiar dac= suntcu cruste sau cu puroi, a#uta sp=laturile Ci compresele cu inuzie de coada8calului.

Sp=laturile Ci b=ile cu coada8calului sunt de olos ;n cazul in9amaDiilor purulenteale patului unhiilor, ;n cel al picioarelor cu ulcer varicos, al osteoporozei, alr=nilor vechi Ci care nu se vindec=, al ulceraDiilor canceroase, al stratului c=rnos dela c=lc<i, al fstulelor Ci pecininei Ci al altor eczeme, c<t Ci al lupusului. Se poateaplica Ci plant= op=rita, ;nvelit= cald= ;n c<rpe. entru a combate hemoroiziidureroCi Ci nodulii hemoroidali se aplic= un terci de plante proaspete, care se aceastel: Se spala coada8calului proasp=t= Ci se =r<miDeaz= bine pe un und de lemnp<n= se ormeaz= un terci.Hn hemoragii na#ale continue se pune o compres= cu inuzie r=cit= de coada8calului. a mi#loc hemostatic, ea a#uta ;n hemoraiile pulmonare, ;n metroraii)hemoraii uterine nereulate*, ;n hemoraiile stomacale Ci ale hemoroizilor. 'icieste nevoie, freCte de un ceai concentrat. Hn mod normal se calculeaz= pentru 1ceaCc= )N litru* 1 linuriD= cu v<r de plante, ;n cazul hemoroizilor se pun ;ns= !8$linuriDe cu v<r la 1 ceaCc=. oada8calului a#uta, combinat= cu ventrilica, ;ncombaterea arteriosclerozei Ci a amneziei prin eectul ei depurativ. oate fcaracterizat= drept mi#locul cel mai bun de prevenire a cancerului. 2inctura de coada8calului este Ci un remediu deosebit de bun contra picioarelorcare transpira )a se vedea J"od de olosireK*. icioarele sp=late Ci uscate binesunt ricDionate cu aceast= tinctura. Hn plus, trebuie s= se bea zilnic, dimineaDa, pestomacul ol, O or= ;nainte de micul de#un, 1 ceaCc= de ceai de coada8calului. -ael de bine a#uta contra transpiraDiei picioarelor Ci b=ile de picioare cu coada8calului )a se vedea J"od de olosireK*. entru a combate m=treaD=, p=rul se spalazilnic cu inuzie de coada8calului, dup= care se maseaz= cu ulei de m=sline decalitate. "=treaDa va disp=rea oarte cur<nd.oada8calului amesteca cu sun=toare, op=rita Ci consumat= 18! ceCti pe parcursul

zilei, ;n timp ce seara se m=n<nc= hrana solid=, a#uta ;mpotriva inconCtienteiurinare. Se recomand= ca apa de arara ;n amidalite, in9amaDii ale mucoaseibucale, stomatite ulceroase, s<ner=ri ale iniei Ci inivite, fstule Ci polipi ;ncerul urii Ci <t. 0emeile care au scureri ar trebui s= ac= bai de Cezut cu coada8calului.

7u trebuie uitat c= aceast= plant= medicinal= este unul din leacurile pulmonarecele mai bune, at<t ;n caz de bronCita cronic=, c<t Ci de tuberculoza pulmonar=.rin consumul reulat de ceai se obDine o ;ns=n=toCire a pl=m<nului tuberculosprin aportul de acid silicic, dar Ci ;nl=turarea sl=biciunii enerale existente ;n descursul bolii pulmonare.7oile rezultate ale cercet=rilor ;ndrept=Desc, conorm botanistului austriac BichardPillort, s= se presupun= c= prin utilizarea mai ;ndelunat= a ceaiului de coada8

calului, tumorile maligne sunt stopate n cre6terea lor 6i n cele din urm(cute s dispar% hiar polipii oranelor pelviene sau cei rectali sau in9amaDiile



bursei sinoviale se combat ;n acest chip. Hn plus, se olosesc ;n anumite cazuricomprese cu aburi de coada8calului Ci bai de Cezut de coada8calului. 'cestecomprese cu aburi a#uta Ci ;n durerile stomacale spastice, ;n crizele hepatice )defcat* Ci biliare )ale veziculei biliare* Ci ;n bloca#ele dureroase care d=uneaz=activit=Dii cardiace prin presiunea lor ascendent=.$%a &' dec &''( am primit un telefon de prin zonă )teier. *ra vor!a de un fermier

de +' de ani, căruia îi apăruse în talpa o umătură tare care-i pricinuia durerimari. u mai putea să calce. "n spital a fost inut cteva zile şi trimis iarăşi acasă.%-am sfătuit să-şi pună comprese cu a!uri de coada-calului care dizolvă chiar şitumorile maligne. /ă putei imagina ct am fost de surprinsă cnd mi s-atelefonat pe 00 decem!rie, deci 1 zile mai trziu, că umatura dispăruse complet.Pielea era niel ască şi moale la pipăit, iar umatura tare nu se mai simea”.'m putut constata din experienDa ca Ci cele mai rave discopatii dispar oarterapid cu a#utorul b=ilor de Cezut cu coada8calului, dac= nu au luat naCtere prinblocarea unui nerv. Badiorafile arat= coloane vertebrale uzate din cauza v<rstei,la care ;ns= nu se vede nici o cauz= care s= st<rneasc= dureri. resiunea unuirinichi derelat, care, dup= cum a dovedit8o experienDa, acDioneaz= ascendent, seplaseaz= ;n nervii de la supraaD= care mer de8a lunul Cirei spin=rii Ci pricinuiescaceste dureri. &eci nu este vorba de discurile intervertebrale, ci de o presiune

exercitat= de un rinichi asupra nervilor care sunt deschiCi. 4 baie de Cezut cucoada8calului ;ndep=rteaz= imediat, prin eectul s=u ;n prounzime asuprarinichilor, presiunea lor ascendent=.

$2 femeie în vrstă de 13 de ani se trata de trei ani de dureri de discopatie. "n locsă simtă o ameliorare, durerile se accentuaseră şi femeia a înepenit att de tareîn zona umeri-gt, înct dimineaă nu se mai putea ridica din pat dect cu ajutorulunei !are pe care soul ei i-o #4ase de plafon deasupra patului. "n perioada aceeaam inut o prelegere la )te5r şi cu această ocazie am cunoscut-o. /ă vei miradesigur and că femeia a scăpat, după o singură !aie de şezut cu coada-calului,de toate durerile şi de anchiloza”.'celaCi lucru este valabil ;n le=tur= cu discopatia pricinuit= de mersul cutractorul. "iCc=rile zuduitoare nu v=t=meaz= discurile intervertebrale, ci rinichiisunt cei derelaDi din cauza acestui ritm sacadat. Ia naCtere de ;ndat= o presiuneascendent=, pe care b=ile de Cezut cu coada8calului o ;ndep=rteaz=.

$2 doamnă din *lveia este de civa ani eapănă cu un !ă din cauza verte!reicervicale. 6urele anuale la dr. 7eileis din 8allspach au adus o ameliorare pasageră, nici pe departe însă o vindecare. 9m cunoscut-o din întmplare. :i-a promis pe un ton nu foarte convingător că va face !aie de şezut cu coada-caluluidupă întoarcerea acasă. ;oarte repede a sosit apoi telefonul, plin de !ucurie<După &= minute de !aie caldă de şezut cu coada-calului a trecut orice anchiloza.>i nici n-a mai revenit vreodată, după cum am avut ocazia să aud după muli ani.” "arele neurolo, dr. Paner8Qaure, spune ;n scrierile sale: J&ou= treimi din toDibolnavii de nervi nu ar a#une la sanatorii, dac= rinichii lor ar f s=n=toCi.K &e

atunci am putut s= s=tuiesc mai mulDi oameni neericiDi, care din cauzaderel=rilor rinichilor suereau de depresiuni, m<nii )idei fxe* Ci accese denebunie, s= ac= bai de Cezut cu coada8calului Ci s=8i eresc de spital de bolinervoase. 'ici trebuie olosit intern, pe l<n= urzic= Ci coada8Coricelului, Ci ceaiulde coada8calului, dimineaDa Ci seara c<te o ceaCc=.

Hn tulbur=rile renale rave ;nsoDite de toate eectele secundare trebuie ;ncredinDatpentru b=ile de Cezut coada8calului proasp=t=R cel mai bine, dup= cum am maimenDionat, cea ;nalt= de pe c<mpurile ml=Ctinoase. entru 1 baie este necesar= o=leat= de 5 litri plin= cu plante )a se vedea J"odul de olosireK ca Ci JFai deCezutK*. Hn timpul b=ii de Cezut, rinichii trebuie s= stea sub ap= L durata b=ii:!minute( ' nu se Ctere dup= baie, ci a se intra ;n halatul de baie Ci a transpira 1or= ;n pat, abia apoi a se ;mbr=ca len#eria de noapte uscat=. Be;nc=lzita, baia de

Cezut mai poate f olosit= de ! ori.

9oduri de (olosire;



8 inuzie: 1 linuriD= )cu vra* de coada8calului la 1 litru de ap= L se op=reCte, selas= s= stea puDin.

8 compresa cu aburi: ! m<ini pline de coada8calului se pun ;ntr8o sit= care se a=Dapeste un recipient de ap= clocotit=. <nd plantele sunt ferbinDi Ci moi, se ;nvelesc ;ntr8o p<nz= de ;n Ci se aplic= pe locul suerind. ' se ;mpacheta neap=rat cald( '

se l=sa s= acDioneaz= mai multe ori sau peste noapte.

8 tinctura: 1 rame de coada8calului se las= la macerat cu 5 rame de rachiunatural de secar=. Se las= s= stea 1+ zile la soare sau alta sura de c=ldur=. Seait= zilnic(

8 bai de Cezut: 1 rame de coada8calului se las= peste noapte ;n ap= rece, ;nziua urm=toare maceratul se ;nferb<nt= p<n= de ;n clocot Ci s= ad=u= la ap= debaie. &urata b=ii L ! minute. ' nu se Ctere dup= baie, ci a se intra umed ;nhalatul de baie, a transpira 1 or= ;n pat. 'pa b=ii trebuie s= acopere rinichii.

8 compresa cu terci: oada8calului proasp=t= este sp=lat= bine Ci =r<miData pe unund de lemn p<n= se ormeaz= un terci.

http://www.converse-mania.eu/tenisi-unisex-converse-all-star-ox-m7652c.html

15 LUCRURI LA CARE TREBUIE S< RENUN=I PENTRU A FI FERICIT

1. Renun3 la nevoia de a avea întotdeauna dreptate

Multe persoane nu suport ă ideea de a greşi şi î şi doresc să aibă întotdeauna dreptate,

chiar şi cu riscul de a încheia o rela ie minunat ă sau provocând mult stres şi durere,

pentru ei şi pentru al ii. Pur şi simplu nu merit ă. Oricând sim i nevoia “urgent ă” de a

sări într-o discu ie despre cine are dreptate şi cine greşeşte, întreabă-te următorul

lucru: „Preer să am dreptate sau preer să iu o persoană blând ă!“. "e câştig dintr-un

conlict verbal, în urma căruia cel din a a mea părăseşte „scena“ cu un gust amar şi

un sentiment de de#amăgire!

2. Renun3 la nevoia pentru ontrol

$ii dispus să renun i la nevoia de a controla întotdeauna tot ce se întâmpl ă cu tine şi cucei din %urul t ău: situa ii, evenimente, oameni etc. &ndierent că sunt persoane dragi,



colegi de muncă sau pur şi simplu străini pe care îi întâlneşti pe strad ă, permite-le să

e'iste. Permite tuturor lucrurilor şi persoanelor să ie e'act aşa cum sunt şi o să ve#i ce

bine te vei sim i. „(ăsând lucrurile să ie, totul va curge lin, aşa cum trebuie“, spunea

(ao )#u.

!. Renun3 la vin

*enună la nevoia ta de a da vina pe alte persoane pentru ceea ce ai sau nu ai, pentru

ceea ce sim i sau nu sim i. +ncetea# ă să renun i la puterile tale şi începe să î i asumi

responsabilitatea pentru via a ta.

". Renun3 la auto#în$r%n&ere

"â i oameni se rănesc singuri din cau#a mentalit ă ii lor negative, poluate şi a auto-

înrângerii repetitive! u crede tot ceea ce î i spune mintea, în special dacă este cevanegativ şi care te auto-distruge. şti mai bun de atât. „Mintea este un instrument

superb dacă este olosit aşa cum trebuie. )otuşi, olosit ă în mod greşit, devine oarte

distructivă“, spunea chart )olle.

5. Renun3 la onvin&erile tale li'itate

*enună la convingerile tale despre ceea ce po i sau nu po i ace, despre ceea ce este

posibil sau imposibil. /e acum înainte nu o să mai permi i convingerilor tale limitate să

te ină captiv. /eschide- i aripile şi #boară0 „O convingere nu este o idee de inut ă de

minte, este o idee care ine mintea“, spunea ll1 *oselle.

(. Renun3 ) te 'ai pl%n&i

*enună la nevoia ta constant ă de a te plânge despre acele multe, multe, multe lucruri,

oameni, situa ii, evenimente care te ac neericit, trist şi depresiv. imeni nu te poate

ace neericit, nicio situa ie nu te poate ace trist decât dacă îi permi i. u situa ia care

declanşea# ă acele sentimente este de vină, ci modul în care alegi să le priveşti. u

subestima niciodat ă puterea gândirii po#itive.

*. Renun3 la lu+ul de a ritia

*enună la nevoia de a critica lucruri, evenimente sau oameni care sunt dieri i aă de

tine. "u to ii suntem dieri i, şi totuşi cu to ii suntem la el. )o i vrem să im erici i, to i

vrem să iubim şi să im iubi i şi to i vrem să im în eleşi. "u to ii vrem ceva, şi ceva

este dorit de noi to i.

,. Renun3 la nevoia de a i'pre)iona elelalte per)oane

+ncetea# ă să mai încerci atât de tare să ii ceva ce nu eşti doar ca ceilal i să te placă.

(ucrurile nu unc ionea# ă aşa. +n momentul în care încete#i să mai încerci atât de taresă ii ceva ce nu eşti, momentul în care renun i la toate măştile tale, momentul în care



te accep i cu adevărat, o să descoperi că oamenii se simt atraşi de tine, ără a depune

niciun eort pentru asta.

-. Renun3 la ideea de a te opune )i'/rii

2chimbarea este bună. 2chimbarea te va a%uta să mergi de la 3 la 4. 2chimbarea te vaa%uta să aci îmbunăt ă iri în via a t a şi în via a celor din %urul t ău. „5rmăreşte

ericirea şi 5niversul va deschide uşile pentru tine acolo unde nu e'istau decât pere i“,

spunea 6oseph "ampbell.

78. *enună la etichetare

+ncetea# ă să etichete#i acele persoane, lucruri şi evenimente pe care nu le în elegi ca

iind ciudate şi dierite şi încearcă să î i deschi#i mintea, pu in câte pu in. Min ile

unc ionea# ă doar atunci când sunt deschise. „$orma cea mai înalt ă de ignorană este

atunci când respingi ceva despre care nu ştii nimic“, spunea 9a1ne /1er.

11. Renun3 la te'erile tale

$rica este doar o ilu#ie, nu e'ist ă, tu ai creat-o. )otul este în mintea ta. /acă vei corecta

interiorul, e'teriorul va i e'act aşa cum trebuie. „2ingurul lucru de care trebuie să ne

temem este rica însăşi“, spunea $ranlin /. *oosevelt.

12. Renun3 la )u0e

/e multe ori ne limit ăm din cau#a numeroaselor scu#e pe care le olosim. +n loc s ăcreştem şi să lucrăm la a ne îmbunăt ă i via a şi spiritul, rămânem bloca i, min indu-

ne singuri, olosind tot elul de scu#e, scu#e care în ,; din ca#uri nu sunt reale.

1!. Renun3 la treut

ste greu. 2e ştie. +n special atunci când trecutul arat ă mult mai bine decât pre#entul şi

viitorul pare atât de înricoşător, însă trebuie să iei în calcul aptul că momentul

pre#ent este tot ceea ce ai şi tot ce o să ai vreodat ă. )recutul după care tân%eşti, trecutul

la care vise#i, a ost ignorat de tine atunci când a ost pre#ent. +ncetea# ă să te mai

păcăleşti singur. $ii pre#ent în tot ceea ce aci şi bucură-te de viaă. Până la urmăvia a este o căl ătorie, nu o destina ie. bine să ai o vi#iune clară asupra viitorului,

pregăteşte-te, dar întotdeauna ii în pre#ent.

1". Renun3 la ata6a'ent

3cesta este un concept care pentru mul i dintre noi este greu de în eles, însă nu este

ceva imposibil. /evii din ce în ce mai bun odat ă cu trecerea timpului şi cu mult

antrenament. Momentul în care te detaşe#i de toate lucrurile, devii atât de lini ştit,

tolerant, blând şi seren. O să a%ungi într-un loc în care o să ii capabil să în elegi toate

acele lucruri ără a mai sueri. O stare dincolo de cuvinte.



15. Renun3 ) î3i trie6ti via3a în $un3ie de a6teptrile elorlal3i

Mult prea multe persoane trăiesc o viaă care nu le apar ine pentru a o putea trăi. + şi

trăiesc vie ile în unc ie de ceea ce cred al ii că este bine pentru ei, trăiesc via a în

unc ie de ceea ce spun părin ii că este mai bun pentru ei, în unc ie de ce #ic prietenii,

duşmanii şi proesorii lor că este bine pentru ei. 3ceste persoane î şi ignoră vocea

interioară, chemarea interioară. 2unt atât de ocupa i ăcându-le pe plac celorlal i,

încât pierd controlul asupra propriilor vie i. 5it ă ceea ce îi ace erici i, ce î şi doresc, ce

au nevoie şi eventual uit ă cine sunt cu adevărat. 3i o singură viaă, trebuie să o

trăieşti, să o de ii şi în special să nu laşi părerile altora să te împiedice în drumul t ău.

15 proprietati nebanuite ale bananelor

Documents