1.3 BOLILE CARDIOVASCULAREBolile cardiovasculare se refera la acele afectiuni care afecteaza inima si vasele de sange. Unele afectiuni ale inimii sunt prezente inca de la nastere (cauze genetice) iar altele se pot dezvolta pe o perioada lunga de timp. Exista peste 60 de tipuri diferite de boli cardiovasculare care afecteaza toate partile corpului, inclusiv creierul, bratele sau picioarele.Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, bolile cardiovasculare sunt responsabile de aproape jumatate din numaru de decese din tarile dezvoltate, mai mult chiar decat decesele provocate de toate tipurile de cancer cumulate. Acestea apar in mod egal atat la barbati cat si la femei, insa riscul la femei este de obicei mai mare dupa menopauza.

Principalele boli cardiovasculare sunt:- boala coronariana - boala a vaselor de sange care alimenteaza muschiul cardiac- boli cerebrovasculare - boala a vaselor de sange care alimenteaza creierul- hipertensiune arteriala - tensiune arteriala crescuta- boli arteriale periferice - boala a vaselor de sange care alimenteaza mainile si picioarele- boli de inima reumatice - deteriorare a muschiului cardiac din cauza febrei reumatice, cauzata de bacterii- insuficienta cardiaca - o afectiune prin care inima nu este capabila sa alimenteze flux sanguin suficient pentru a satisface nevoile organismului- boli cardiace congenitale - malformatii ale inimii prezente la nastere- tromboza venoasa profunda si embolie pulmonara - cheaguri de sange in venele de la picioare, care se pot disloca si pot ajunge la plamani si inima.Printre cauzele cele mai intalnite ale bolilor cardiovasculare se numara:Hipercolesterolemia (nivelul crescut al nivelului colesterolului sanguin) - riscul bolilor coronariene creste cu cat colesterolul atinge un nivel ridicat. Cand sunt prezenti si alti factori de risc precum hipertensiunea arteriala si fumatul, gradul de expunere fata de bolile cardiovasculare este cu atat mai mare. Colesterolul se gaseste numai in grasimile animale. Anumite plante uleioase, des folosite in prepararea hranei, sunt bogate in grasimi saturate. Transgrasimile rezultate prin adaugarea hidrogenului uleiurilor vegetale sunt des folosite in restaurante si in fast-food-uri. Fructele si legumele nu contin colesterol, de aceea sunt recomandate in orice tip de dieta. Daca prezinti un nivel crescut al colesterolului sanguin trebuie sa urmezi o dieta sanatoasa, sa practici regulat miscare fizica, sa mentii o greutate corporala corespunzatoare. In cazul in care ai nevoie de medicamente pentru a reduce nivelul colesterolului, este bine sa recurgi la respectarea unei diete sanatoase atat pentru a-ti diminua cantitatea de colesterol, cat si pentru a-ti imbunatati sanatatea cardiovasculara;

Tutunul - fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de risc privind bolile cardiovasculare. Cercetatorii au demonstrat ca fumatorii sunt predispusi atacurilor de inima de doua ori mai mult comparativ cu nefumatorii. Persoanele care au acest viciu pot muri subit, in mai putin de o ora, fata de persoanele ce se abtin de la fumat. Nicotina si monoxidul de carbon din tigara reduc cantitatea de oxigen din sange prin ingrosarea peretilor vaselor sanguine si prin formarea cheagurilor de sange. Fumatul, prin ingustarea vaselor de sange care iriga musculatura picioarelor si a bratelor, este unul dintre cei mai mari factori de risc privind bolile circulatiei periferice. De fapt, acest aspect este intalnit aproape exclusiv in cazul fumatorilor. Acestia daca se confrunta cu simptomele unei proaste circulatii periferice sunt predispusi dezvoltarii gangrenelor (cunoscute si sub numele de cangrene) si, indirect, amputarii picioarelor. Persoanele care fumeaza pipe prezinta riscuri mai mari in privinta bolilor arterelor coronare si a preinfarctelor decat cei ce fumeaza tigarete. Acest lucru este cauzat de inhalarea unei cantitati marite de fum. Tutunul poate disturba ritmul inimii mai ales in cazul persoanelor care acuza dureri in piept. Lucrul acesta poate produce o moarte cardiaca subita, moment in care inima inceteaza sa mai pompeze sangele. Moartea survine la cateva minute dupa ce au aparut aceste simptome.

Inactivitatea fizica - un stil sedentar de viata este un factor de risc pentru bolile arterelor coronare. Cand inactivitatea fizica este asociata cu o alimentatie nesanatoasa, pot rezulta diabetul si hipercolesterolemia. Toti acesti factori reuniti maresc riscurile bolilor cardiovasculare. Exercitiile regulate si moderate impiedica declansarea hipertensiunii arteriale si a altor afectiuni cardiace. Activitatea fizica controleaza nivelul colesterolului, diabetul, obezitatea si tensiunea arteriala. Pentru a avea repercusiuni pozitive, trebuie sa pratici sportul cel putin timp de 30-60 de minute pe zi. Activitatile moderate precum plimbarile, dansul, gradinaritul, munca in gospodarie pot ajuta de asemenea la o buna functionare a inimii. Persoanele care sunt complet inactive pot incepe cu 10 minute de miscare pe zi, urmarind cresterea minutelor de la o zi la alta. Inainte de a incepe un program riguros de exercitii este bine sa afli si parerea doctorului. Acest lucru este recomandabil mai ales daca esti de varsta medie sau si mai in varsta, daca esti predispus bolilor cardiace, daca ai suferit un accident vascular cerebral sau daca ai avut un regim sedentar de viata pentru o perioada lunga de timp; Inaintarea in varsta - atacurile de inima se pot declansa la orice varsta. Cu toatea acestea, o data cu trecerea anilor creste riscul confruntarii cu una dintre afectiunile cardiovasculare. Sexul masculin - comparativ cu femeile, barbatii prezinta un risc accentuat fata de diferitele boli cardiovasculare. Femeile se confrunta cu acesti factori de risc mai ales dupa perioada in care se instaleaza menopauza. Ereditatea - daca fratele, tatal sau bunicul tau au suferit un atac de inima inainte de 55 de ani sau sora, mama sau bunica ta s-au confruntat cu afectiuni cardiovasculare, si tu poti prezenta factori de risc mariti. Unele familii sunt conditionate genetic privind cresterea nivelului de colesterol sau a trigliceridelor. Diabetul ca si hipertensiunea arteriala se pot transmite de la o generatie la alta. Bineinteles, este adevarat ca si stilul de viata caracteristic fiecarei familii poate accentua sau diminua factorii de risc. De exemplu, membri unei familii pot fi supraponderali, inactivi fizic, pot fuma sau pot avea o alimentatie bogata in grasimi si colesterol. Tocmai pentru ca nu poti controla mostenirea ereditara, este cu atat mai important sa tratezi si sa controlezi la timp toti factorii de risc pentru a evita afectiunile cardiovasculare.

Obezitatea si greutatea supraponderala - oamenii care au un exces de grasimi in organism sunt predispusi multor probleme de sanatate precum: hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, un nivel ridicat al trigliceridelor, diabetul si bolile coronariene. Multe persoane obeze si supraponderale se confrunta cu nenumarate dificultati in lupta impotriva kilogramelor in plus. Nu uita insa ca pana si o pierdere ce pare la prima vedere nesemnificativa reduce hipertensiunea arteriala si nivelul colesterolului total. Daca nu poti slabi apeleaza la indicatiile medicului nutritionist. Incearca sa atingi o greutate corespunzatoare si apoi sa o mentii. Pentru a pierde din greutate, femeile ar trebui sa consume intre 1200 si 1500 de calorii pe zi, insa nu mai putin de 1200, in timp ce barbatii ar trebui sa se incadrezee intre 1500 si 1800 de calorii pe zi, dar nu mai putin de 1500;

Hipertensiunea arteriala (HTA) ingreuneaza buna functionare a inimii, amplificand starea ei de slabire. Atat inima, cat si arterele sunt predispuse accidentelor vasculare. Presiunea ridicata a sangelui mareste riscul preinfarctului, al aterosclerozei, al accidentului vascular cerebral, provocand insuficienta cardiaca congestiva, ateroscleroza, insuficienta renala si afectiuni oculare. Cand acesta presiune este asociata obezitatii, fumatului, diabetului, colesterolului marit, riscul atacurilor subite se mareste. Hipertensiunea arteriala are tendinta de a creste o data cu varsta. Barbatii se expun unor riscuri mai mari decat femeile. Acestea dupa varsta de 55 de ani prezinta tendinte similare barbatilor privind accelerarea presiunii sangelui. In schimb, dupa 75 de ani, femeile sunt mai predispuse acestor riscuri decat barbatii. HTA-ul nu se defineste de obicei prin simptome caracteristice, fiind un adevarat "ucigas tacut". Preventiv insa, un singur test ce nu implica dureri poate detecta daca esti predispus sau nu unui asemenea risc. Daca esti suspectat de hipertensiune arteriala, trebuie sa acorzi mai multa atentie sanatatii tale. Tinand o dieta corespunzatoare, pierzand in greutate (cand este cazul), practicand regulat un sport, evitand sarea si urmand o medicatie riguroasa din partea medicului specialist, poti tine sub control presiunea sangelui (respectiv scaderea presiunii sangelui la valori normale), diminuand agravarea starii de sanatate;

Diabetul zaharat - diabetul este o boala in care organismul nu mai raspunde corespunzator hormonului insulina. Organismul are nevoie de insulina pentru a tranforma zaharul, amidonul si alte alimente in energie. Diabetul (boala ce se caracterizeaza prin cresterea cantitatii de zahar in sange si in urina) se intalneste sub doua forme principale:

Diabetul juvenil apare inca din primii ani de viata. Persoanele care se confrunta cu aceasta forma de diabet prezinta o deficienta insulara primara si trebuie sa-si faca insulina pentru a ramane in viata. A doua forma de diabet este cea mai intalnita forma si apare de obicei in cazul adultilor de varsta mijlocie. Obezitatea si inactivitatea fizica sunt principalii factori de risc ai acestei boli. Intr-o forma usoara, diabetul poate trece nedetectat pentru mai multi ani. Diabetul netratat creeaza probleme medicale serioase, incluzand bolile cardiovasculare. Chiar daca nivelul de glucoza se afla sub control, diabetul mareste riscurile atacurilor, ale accidentelor vasculare cerebrale si ale hipertensiunii arteriale. Tensiunea arteriala a unui diabetic trebuie sa fie mai scazuta de 120/80 mm Hg. De cele mai multe ori, diabeticii mor din cauza uneia dintre afectiunile cardiovasculare. Pentru oamenii care se confrunta cu diabetul este foarte important sa consulte medicul si sa mearga periodic la control. Controlul greutatii, exercitiile fizice, chiar medicatia sunt lucruri ce trebuiesc respectate de diabetici pentru a reduce factorii de risc la care sunt supusi.

Reactia in fata stresului - toata lumea se confrunta cu stresul, insa, fiecare persoana are stilul specific de a reactiona in fata lui. Stresul acumulat intr-o cantitate sporita pe o durata lunga de timp si reactia de negare a acestuia pot cauza diferite probleme (mancatul excesiv, fumatul etc) care predispun la bolile cardiovasculare. Gaseste modalitati sanatoase pentru a-i tine piept stresului. Daca simti ca reactia ta fata de stres iti influenteaza negativ sanatatea apeleza la indicatiile doctorului.

Alcoolul consumat in exces mareste tensiunea arteriala, conducand la insuficienta cardiaca sau chiar la infarct. Femeile ar trebui sa nu consume mai mult de o bautura alcoolica pe zi. Barbatilor le este permisa consumarea a doua bauturi alcoolice pe zi. Daca nu bei, nici nu te gandi sa schimbi acest lucru, iar daca bei, incearca sa o faci intr-o maniera moderata. Pentru a preveni malformatiile nou-nascutilor, femeile insarcinate nu trebuie sa consume bauturi alcoolice sub nici o forma.

Consumul de droguri - drogurile intravenoase cauzeaza endocardita si atacul de inima. Consumul de cocaina determina producerea accidentelor vasculare cerebrale si a infarctelor. Uneori, utilizarea drogurilor este fatala de la prima incercare.

Batranetea si menopauza - cu cat o femeie inainteaza in varsta, cu atat mai mult se expune riscurilor de a se confrunta cu bolile cardiovasculare. Daca menopauza este provocata pe cale chirurgiala prin indepartarea uterului si a ovarelor, factorii de risc se agraveaza. Daca menopauza apare pe cale naturala, riscurile se diminueaza. O data ce se instaleaza menopauza, milioane de femei recurg la terapia de substitutie cu estrogen (ERT - estrogen replacement therapy). Aceasta terapie reduce simptome precum bufeurile si protejeaza organismul de osteoporoza. Pentru a preveni cancerul uterin, progestativul este administrat femeilor care mai au uter. Aceasta metoda este cunosuta sub numele de terapie de substitutie hormonala (HRT - hormone replacement therapy )

Ulcerul gastroduodenalUlcerul gastroduodenal reprezinta o lezare a mucoase digestive de la nivelul stomacului sau duodenului, mergand de la o usoara leziune, pana la perforarea pretelui tubului digestiv de la acest nivel pe intreaga sa grosime. Afectarea mucoasei stomacului se numeste ulcer gastric, iar lezarea mucoasei duodenului produce ulcerul duodenal.Cauze:

Leziunile care apar in cazul unui ulcer sunt consecinta ruperii echilibrului dintre factorii de aparare, care protejeaza mucoasa digestiva, si factorii nocivi, care produc agresiuni asupra mucoasei.

Acest echilibru este perturbat in urmatoarele situatii:

- Infectia bacteriana cu Helycobacter pylori;- Tratamentul cronic cu antiinflamatoare nesteroidiene precum aspirina;- Secretia acida crescuta;- Refluxul biliar in stomac;- Afectari ale vascularizatiei locale

Insa factorii enumerati mai sus nu produc intotdeauna ulcer. Exista persoane infectate cu bacteria helycobacter care nu au ulcer. Alaturi de cauzele de mai sus se mai aduaga o multitudine de factori de risc, impreuna crescand susceptibilitatea unei persoane de a face ulcer. Acesti factori de risc includ:

- Fumatul;- Consumul de alcool;- Stresul fizic;- Stresul psihic

Simptome:

Simptomele din cadrul ulcerului difera foarte mult de la un individ la altul, existand cazuri de persoane asimptomatice, desi au fost diagnosticate cu ulcer. In plus, simptomele nu sunt specifice bolii ulceroase, putand fi intalnite si in alte afectiuni digestive precum refluxul gastro-esofagian. Cele mai frecvent intalnite sunt:

- Durerea, cel mai des cu caracter de arsura, localizata in zona epigastrica (capul pieptului), uneori merge in spate. Tine de la cateva minute la cateva ore, apare intermintent, episoadele simptomatice alternand cu perioade asimptomatice. Este calmata prin administrare de substante antiacide sau inhibitoare ale secretiei acide. In functie de momentul aparitiei durerii se poate banui tipul de ulcer.

Durerea din ulcerul duodenal apare la cateva ore dupa masa, pe cand durerea din ulcerul gastric debuteaza la scurt timp dupa masa si se accentueaza cu ingestia de alimente

- Scaderea apetitului si pierderea ponderala;Bronhopneumopatia obstructiva cronica

GeneralitatiBronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) reprezinta un grup de boli cronice, ireversibile care determina dispnee (dificultatea respiratiei, gafaiala) datorita faptului ca aerul nu este expirat corespunzator din plamani. In timp, bronhopneumopatia obstructiva cronica se agraveaza si poate duce la respiratie superficiala, afectare cardiaca si moarte.Cele doua boli asociate in general cu BPOC sunt bronsita cronica si emfizemul. Ambele afectiuni sunt cauzate de fumat.In bronsita cronica, bronsiile (caile care transporta aerul spre plaman) sunt inflamate, ceea ce determina ingustarea lor si aparitia dispneei. Simptomul caracteristic al bronsitei cronice este tusea productiva (cu expectoratie de sputa).In emfizem, tesutul pulmonar si alveolele (partile terminale ale bronsiilor, cele mai mici componente ale sistemului respirator, numite si saci respiratorii) sunt afectate, blocand aerul in interiorul lor. Aceasta determina scurtarea respitatiei, simptomul caracteristic al emfizemului.Se crede ca inafara fumatului, alti iritanti pulmonari (cum ar fi fumatul pasiv, poluarea aerului, praful industrial, substante chimice volatile), inhalati o perioada lunga de timp, contribuie la dezvoltarea bronhopneumopatiei obstructive cronice.Bronhopneumopatia obstructiva cronica nu poate fi vindecata, dar poate fi ameliorata si tinuta sub control. Singura metoda sigura de a incetini evolutia bolii este abandonarea fumatului. Medicamentele pot reduce sau ameliora simptomele. Schimbarea modului de viata, cum ar fi exercitiile fizice, exercitiile respiratorii si odihna, pot ameliora simptomele acestei afectiuni.Exacerbarile (agravarea) bronhopneumopatiei obstructive cronice constau in scurtarea brusca a respiratiei, wheezing (respiratie haraitoare care poate fi auzita fie cu stetoscopul fie cu urechea libera) si, posibil, tuse severa, seaca sau productiva. Exacerbarile pot fi amenintatoare de viata si pot necesita spitalizare.Ce este bronhopneumopatia obstructiva cronica?Aceasta boala consta intr-un grup de boli pulmonare cronice (care au evolutie pe termen lung) care determina ingreunarea respiratiei. In BPOC, fluxul de aer spre plamani si din plamani inafara este partial blocat, determinand dispnee. Cu cat boala se agraveaza, respiratia devine din ce in ce mai dificila, si activitatile zilnice pot deveni foarte greu de indeplinit. Desi poate fi ameliorata, in momentul actual nu exista tratament care sa vindece aceasta afectiune.Bronhopneumopatia obstructiva cronica este adesea o combinatie intre doua afectiuni, si anume bronsita cronica si emfizemul.In bronsita cronica, sediul inflamatiei este la nivelul bronsiilor. Inflamatia ingusteaza bronsiile ceea ce determina dificultatea respiratiei. In aceasta boala, tusea este cronica si productiva.In emfizem, sacii respiratorii si tesutul pulmonar sunt deteriorati. Cand sacii respiratori (alveolele) sunt deteriorati, aerul este retinut in interiorul plamanilor, ceea ce duce la scurtarea respiratiei.SimptomePersoanele care sufera de BPOC de obicei au simptome atat de bronsita cronica cat si de emfizem. Simptomele variaza in functie de severitatea bronhopneumopatiei obstructive cronice.Simptomele caracteristice includ:- tusea cronica- productia cronica de sputa odata cu tusea- episoade repetate de bronsita acuta - respiratii scurte, simptom care este persistent si care se agraveaza, aparand in timpul efortului fizic si agravandu-se in timpul infectiilor respiratorii, cum ar fi guturaiul.Episoadele de agravare a simptomelor (ca tusea, productie de sputa si/sau respiratia scurta) se pot instala rapid, si de cele mai multe ori brusc, si pot fi prelungite, in special daca componenta principala a bronhopneumopatiei cronice obstructive este bronsita cronica. Aceste episoade se numesc exacerbari ale BPOC, si pot fi amenintatoare de viata, necesitand spitalizarea.Organizatiile medicale au clasificat BPOC pe baza simptomelor si a functiei pulmonare. Evaluarea functiei pulmonare se face prin teste de spirometrie pulmonara, care masoara volumul de aer pe care bolnavul il expira comparativ cu o persoana sanatoasa, aceasta valoare numindu-se valoare predictiva. Alte teste specifice determina volumul de aer pe care bolnavul il expira intr-o secunda intr-o expiratie fortata (volumul expirator fortat, sau FEV1 = forced expiratory volume) si volumul de aer pe care il poate expira bolnavul dupa o inspiratie profunda, fortata (capacitatea vitala fortata sau FCV = forced vital capacity).CauzeCauza cea mai frecventa a bronhopneumopatiei obstructive cronice este fumatul. Aproape toti bolnavii de BPOC (mai exact intre 80-90% dintre ei) au fost fumatori pentru o perioada lunga de timp. Studiile sustin faptul ca fumatul creste riscul de a dezvolta BPOC. Cel putin 10-15% din fumatori dezvolta BPOC simptomatica. Unele studii releva faptul ca pana la 50% din fumatorii cronici cu varsta peste 45 de ani fac BPOC. Acest procent se datoreaza factorilor genetici (genelor mostenite), iar pe de alta parte expunerii la anumiti factori care afecteaza riscul de dezvoltare a BPOC.Bronhpneumonia obstructiva cronica este adesea o combinatie a celor doua boli, si anume bronsita cronica si emfizemul. Desi bolnavii pot avea fie bronsita cronica, fie emfizem pulmonar, cei mai multi dezvolta o mixtura a celor doua boli.Factori de riscFactorii de risc pentru dezvoltarea BPOC includ factori controlabili, cum ar fi fumatul, si factori care nu pot fi controlati, cum ar fi factorii mosteniti (genele).Factorii de risc controlabiliFumatul este cel mai important factor de risc pentru BPOC. Toti ceilalti factori sunt minori, comparativ cu fumatul.Cel putin 10-15% din toti fumatori fac BPOC simptomatic. Unele studii releva ca pana la 50% din fumatorii de perioade lungi de timp, in varsta de mai mult de 45 de ani fac BPOC. Factorii mosteniti (genele) si factorii de expunere sunt cei care determina care dintre fumatori dezvolta BPOC.Fumatorii de pipa si trabuc au un risc mai mic pentru BPOC fata de fumatorii de tigarete, dar un risc mai crescut fata de nefumatori.Riscul pentru BPOC creste cu cantitatea de tutun fumata pe zi si de numarul de ani de fumat.DiagnosticTeste paraclinice de diagnosticBPOC poate fi de obicei diagnosticata prin anamneza (discutia cu pacientul care releva informatii despre simptome, dar si despre suferintele anterioare) si prin testele funcionale pulmonare, cum ar fi spirometria. Medicul specialist va face examenul fizic complet si poate recomanda radiografie pulmonara, pentru a releva alte suferinte sau boli coexistente care pot agrava si pot face dificil tratamentul BPOC.Diagnosticarea precoce a BPOC este foarte importanta. Cu cat mai repede se abandoneaza fumatul si se evita factorii ambientali care contribuie la BPOC, cu atat este mai lenta distrugerea cailor respiratorii si a plamanilor.Teste de rutinaAnamneza si examenul fizic releva informatii importante pentru diagnosticul si monitorizarea tratamentului BPOC.Testele functionale pulmonare masoara volumul de aer din plamani si viteza cu care aerul este expirat si inspirat. Acestea releva informatii esentiale pentru diagnosticul, gradarea, tratamentul si monitorizarea BPOC. Spirometria este cel mai important test functional.Radiografia pulmonara confirma sau infirma ca nu exista afectare pulmonara sau cardiaca (cum ar fi cancerul) care sa cauzeze simptomele.Hemoleucograma (numararea tuturor celulelor sangvine, cum ar fi leucocitele-globulele albe, hematiile-globulele rosii etc.) releva informatii despre saturarea in oxigen al sangelui si despre o posibila infectie.TratamentMedicamentele sunt folosite pentru ameliorarea respiratiei scurtate, pentru controlarea tusei si wheezingului (respiratia haraitoare) si pentru a preveni si ameliora exacerbarile BPOC. Cei mai multi bolnavi confirma ca medicamentele le amelioreaza respiratia.Medicamentele bronhodilatatoare si corticosteroizii sunt adesea administrati cu ajutorul unor inhalatoare sau unor nebulizatoare (masca sau piesa bucala prin care se administreaza medicamentul). Cei mai multi specialisti recomanda celor care folosesc inhalatoare sa foloseasca in acelasi timp un spatiator, care distribuie mai eficient medicamentul in plamani si care face mai usoara controlarea dozei administrate. Folosirea spatiatorului este importanta, in mod special, cand prin inhalator se administreaza medicamente corticosteroidiene.Multi bolnavi folosesc inhalatoarele incorect si nu obtin intreg beneficiul medicamentelor.Interventia chirurgicala in tratamentul BPOCInterventiile chirurgicale pulmonare sunt arareori folosite in tratamentul BPOC. Chirurgia nu este niciodata prima optiune de tratament si este luata in consideratie doar in cazurile grave de BPOC, la care suferinta nu a fost ameliorata de alte tratamente.Tipuri de interventii chirurgicale:Pneumectomia subtotala consta in excizarea unor portiuni dintr-unul sau din ambii plamani, facand mai mult spatiu pentru tesutul pulmonar remanent pentru a functiona mai eficient. Aceasta interventie chirurgicala este luata in consideratie doar in cazurile unor pacienti cu emfizem sever atent selectionati. Nu este recomandata de rutina in tratamentul BPOC.Transplantul pulmonar consta in inlocuirea plamanului bolnav cu un plaman sanatos de la un donator decedat de scurt timp.Bulectomia consta in excizarea unei portiuni de plaman care a fost distrusa de o leziune de mari dimensiuni numita bula. Aceasta interventie chirurgicala este rar recomandata.Tratamente alternativeAlte posibile tratamente ale BPOC includ:Reabilitarea pulmonara este facuta de o echipa de specialisti care monitorizeaza si trateaza din punct de vedere medical, fizic si emotional aspectele BPOC. Aceasta metoda combina exercitiile fizice, terapia respiratiei, suportul emotional, dieta si educatia. Reabilitarea pulmonara este recomandata bolnavilor dupa efectuarea pneumectomiei subtotale sau transplantului pulmonar.Oxigenoterapia creste nivelul oxigenului din sange si poate imbunatatii respiratia si prelungii supravietuirea bolnavilor cu BPOC sever.Dispozitivele ventilatorii sunt folosite pentru a usura respiratia. Cel mai frecvent sunt folosite in timpul spitalizarii in cazul exacerbarilor BPOC.Injectiile cu alfa 1 antitripsina pot fi eficiente in cazul pacientilor cu deficienta de alfa 1 antitripisna (o afectiune mostenita care poate determina BPOC). Alfa 1 antitripsina este o proteina care impiedica distrugerea tesutului pulmonar.PrevenireCea mai eficienta metoda de prevenire a aparitiei si agravarii BPOC este abandonarea fumatului. Agravarea BPOC poate fi determinata si de alti iritanti inhalatori (cum ar fi poluarea aerului, substantele chimice volatile, praful), dar acestia sunt mult mai putin importanti comparativ cu fumatul in determinarea acestei boli. Abandonarea fumatului este importanta in mod special in cazul bolnavilor cu nivele serice scazute de alfa 1 antitripsina. In cazul acestor bolnavi, se poate reduce riscul de dezvoltare a BPOC prin injectiile cu alfa 1 antitripsina artificiala administrate timpuriu.Exista multe asociatii care conduc programe de abandonare a fumatului. De asemenea, medicul poate face recomandari in ceea ce priveste programul abandonarii fumatului.

Efectele fumatului Intr-o tigara sunt continute 43 de substante chimice care cauzeaza cancer. Nicotina continuta de tigari este toxica si letala in doze mari. Cand isi iau doza de nicotina fumatorii inhaleaza alte patru mii de substante chimice. Multe dintre aceste componente sunt active chimic si produc schimbari negative asupra corpului.

Efectele fumatului asupra sistemul respirator: - iritatia traheei si a laringelui; - reduce functionarea plamanilor si cauzeaza insuficienta respiratorie datorita umflarii si limitarii areajului plamanilor; - cauzeaza mucozitate excesiva in pasajele plamanilor; - incapacitatea plamanilor de a curata si elimina substantele otravitoare se transforma in iritatii ale plamanilor.

Efectele fumatului asupra sistemul circulator: - cresterea tensiunii arteriale si rata batailor inimii; - strangerea vaselor de sange rezultand o scadere a temperaturii corpului; - mai putin sange oxigenat in corp; - sange aglutinant care este predispus la coagulare; - vatamarea liniilor arteriale contribuind la artroscleroza (depuneri de grasime pe peretii arteriali); - cresterea riscului de infarct datorita blocajelor in circulatia sangelui.

Efectele fumatului asupra sistemul imunitar: - sistemul imunitar nu mai fuctioneaza bine; - persoanele fumatoare sunt mai expuse la infectii; - procesul de vindecare a organismului este mai lung.

Efectele fumatului asupra sistemul muscular si osos: - reducerea circulatiei sangelui in zona extremitatilor (degetele mainilor si picioarelor); - incordarea muschilor; - reducerea masei osoase.

Alte efecte ale fumatului asupra corpului: - iritarea si inflamarea stomacului si a intestinelor; - cresterea riscului de sangerari gastrointestinale; - reducerea simturilor tactile si gustative; - aparitia ridurilor premature; - risc ridicat de orbire si pierdere a parului; - gingivita.

Efectele fumatului asupra barbatilor: - reducerea nivelului de hormoni sexuali; - impotenta cauzata de reducerea circulatiei sangelui in zona inghinala; - cresterea riscului de cancer al sistemului reproducator incluzand si cancerul penian.

Efectele fumatului asupra femeilor: - reducerea fertilitatii; - scaderea apetitului sexual; - reducerea nivelului de hormoni feminini; - absenta menstruatiei sau ciclu menstrual neregulat; - cresterea riscului de cancer al sistemului reproducator incluzand cancer de col uterin, cancer la san.

Efectele fumatului asupra fetusilor: - cresterea riscului de avort spontan, nastere prematura sau nasterea copilului mort; - risc mare in aparitia problemelor de dezvoltare ca deficit de atentie si hiperactivitate; - un tata fumator poate sa afecteze fetusul chiar daca mama nu este fumatoare, ea este expusa la fumat pasiv; daca mama copilului fumeaza si in timpul primului an de viata copilul risca sa aiba infectii la urechi, boli respiratorii precum astm, sindromul mortii subite si cancer ca Leucemia limfatica cronica (LLC).

Boli cauzate de fumatul de durata Un fumator inrait este expus unui risc mare de aparitie a bolilor letale incluzand:

- toate tipurile de cancer precum cancerul de plamani, de gura, de nas, de gat, pancreas, leucemie, de rinichi, penial, de col uterin, de veriza urinara, de colon; - boli de plamani precum bronsite cronice, boli pulmonare cronice si efizem; - boala arteriala coronariana, boli de inima si atacuri de inima; - ulcer al sistemului digestive; - osteoporoza; - circulatie peririferica slaba care poate duce la amputari.