Produse ceramice

86

LUCRAREA NR. 13

PRODUSE CERAMICE

dimensiuni, ştirbituri la muchii şi colţuri, deformaţii la muchii şi feţe (săgeată), fisuri, influenţa granulelor de var, densitate, absorbţie de apă, rezistenţe

mecanice

13.1. Verificarea dimensiunilor

Constă în stabilirea dimensiunilor cărămizilor.

13.1.a. Aparatură şi materiale:

Metru metalic; şubler; 10 cărămizi din proba de încercat.

5.1.b. Efectuarea determinării

Lungimea - Se formează două rânduri de câte 5 cărămizi aşezate cap la cap şi se

măsoară lungimea fiecărui rând. Se adună cele două lungimi şi valoarea finală se împarte

la 10 obţinându-se lungimea unei cărămizi.

Fig. 13.1. Verificarea lungimii

Lăţimea - Pentru verificarea lăţimii se aşează 10 cărămizi pe lat, una lângă alta, şi

se măsoară lungimea rândului astfel format. Valoarea obţinută împărţită la 10 reprezintă

lăţimea unei cărămizi.

L2

L1

Produse ceramice

87

Fig. 13.2. Verificarea lăţimii

Grosimea - Se aşează 10 cărămizi pe cant una lângă alta şi se măsoară grosimea

totală G. Valoarea obţinută împărţită la 10 reprezintă grosimea unei cărămizi.

Fig. 13.3. Verificarea grosimii

13.1c. Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele măsurătorilor se înscriu în tabelul 13.1:

Tabelul 13.1.

Determinare Grupa I Grupa II Grupa III

Lungime şir = mm Lungime şir = mm Lungime şir = mm

Lăţime şir = mm Lăţime şir = mm Lăţime şir = mm

Verificări Grosimeşir = mm Grosime şir = mm Grosime şir = mm

dimensionale Lmediu= mm Lmediu= mm Lmediu= mm

bmediu= mm bmediu= mm bmediu= mm

hmediu= mm hmediu= mm hmediu= mm

13.2. Determinarea ştirbiturilor la muchii şi colţuri.

13.2a. Aparatură şi materiale.

Riglă metalică gradată în mm; cărămizi.

13.2b. Efectuarea determinării.

Mărimea ştirbiturilor la muchii se determină prin măsurarea acestora cu o riglă

metalică (în mm). Mărimea ştirbiturilor de la colţuri se determină prin diferenţa dintre

dimensiunea muchiei respective şi partea rămasă întreagă.

l

h

Produse ceramice

88

13.2c. Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 13.2.

Tabelul 13.2.

Ştirbituri Grupa I Grupa II Grupa III

Număr

Dimensiune maximă

13.3. Deformaţiile muchiilor şi feţelor (săgeata).

13.3a. Aparatură şi materiale:

Riglă metalică gradată în mm ; spioni; colţar metalic.

13.3b. Efectuarea determinării.

Determinarea constă în măsurarea săgeţilor maxime ale muchiilor şi suprafeţelor.

Săgeata se determină cu ajutorul unei rigle metalice sau colţar şi se exprimă în mm. Pe

faţa cărămizilor curbate se aşează rigla metalică sau colţarul şi se introduce între aceasta

şi suprafaţa cărămizii acel spion ce poate intra în spaţiul respectiv. Cifra înscrisă pe spion

(grosimea lui) reprezintă săgeata curburii cărămizii (mm).

13.3c. Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 13.3.

Tabelul 13.3.

Săgeată Grupa I Grupa II Grupa III

Dimensiunea

maximă

13.4. Determinarea densităţii aparente.

Densitatea aparentă se determină pe 5 cărămizi luate din proba medie.

13.4a. Aparatură şi materiale:

Etuvă cu termoreglare; balanţă (p = 0,2 %); şubler; 5 cărămizi din proba de

încercat.

13.4b. Efectuarea determinării.

Cele 5 cărămizi se usucă în etuvă la 105 5°C până la masa constantă. Se

măsoară dimensiunile fiecărei cărămizi cu care se calculează volumul aparent Va şi apoi,

Produse ceramice

89

prin cântărire se determină masa m, a fiecărei cărămizi şi se calculează densitatea

aparentă:

a

a

m

Vkg dm [ / ]3 (13.1)

Rezultatul final va fi media a 5 determinări.

13.4c. Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 13.4.

Tabelul 13.4.

Determinare Grupa I Grupa II Grupa III

Densitate aparentă

m= [kg] m= [kg] m= [kg]

L= [dm]

V = L= [dm]

V = L= [dm]

V =

l= [dm]

l= [dm]

l= [dm]

h= [dm]

[dm3] h= [dm]

[dm3] h= [dm]

[dm3]

a= [kg/dm3] a= [kg/dm3] a= [kg/dm3]

13.5. Stabilirea influenţei granulelor de var

Prezenţa granulelor de var se poate identifica prin umezirea indirectă a cărămizilor.

Granulele de var (ce apar în cărămizile arse ca urmare a decarbonatării calcarului) în

contact cu apa se vor hidrata şi îşi vor mări volumul deteriorând cărămida.

13.5a. Aparatură şi materiale:

Tavă de tablă; pâslă; cărămizi pentru încercare.

13.5b. Efectuarea determinării

Determinarea se face luând 5 cărămizi şi aşezându-le pe cant într-o tavă de tablă

pe fundul căreia se găseşte pâslă îmbibată cu apă, astfel încât umezirea să se facă

indirect. Cărămizile se lasă 48 de ore în mediul umed după care se observă deteriorările

produse prin umflarea granulelor de var.

13.5c. Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 13.5.

Tabelul 13.5

Influenţa granulelor de var Grupa I Grupa II Grupa III

Nr. granule >2mm

Descrierea defectelor

după fierbere

Produse ceramice

90

13.6. Verificarea prezenţei sărurilor solubile.

Se urmăreşte dacă în urma îmbibării cu apă a cărămizilor apar eflorescenţe

datorate prezenţei sărurilor solubile.

13.6a. Aparatură şi materiale:

Tavă de tablă; apă distilată; recipient de sticlă; cărămizi pentru încercare.

13.6b. Efectuarea determinării.

Se iau 5 cărămizi şi se saturează cu apă distilată. Cărămida se aşează deasupra

unei sticle de apă distilată după care se răstoarnă astfel încât îmbibarea să fie completă.

Apoi cărămida se usucă şi se observă apariţia de eflorescenţe datorită dizolvării

eventualelor săruri.

13.6c. Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor

Rezultatele încercărilor se vor înregistra în tabelul 13.6.

Tabelul 13.6.

Săruri solubile Grupa I Grupa II Grupa III

Prezenţa impurităţii

13.7. Determinarea absorbţiei de apă

Se determină cantitatea de apă absorbită după 24 de ore de şedere în apă pe un

număr de 3 cărămizi.

13.7a. Aparatură şi materiale

Etuvă cu termoreglare; balanţă; vas de tablă cu grătar pe fund; cărămizi.

13.7b. Efectuarea determinării.

Se usucă cărămizile în etuvă până la masă constantă, după care se cântăresc.

Apoi, se aşează pe grătarul vasului cu apă, apa ajungând la h 2 cm (maxim 10 cm) din

înălţimea probelor. (24 ore) Se scot, se şterg cu o cârpă umezită şi se cântăresc. Se

calculează absorbţia de apă cu relaţia:

Absorbţia de apă = m1 m

m2

2

[%] (13.2)

unde : m1 = masa probei saturate [g]

m2 = masa probei uscate [g]

Produse ceramice

91

Rezultatul final este media a 3 determinări.

13.7c. Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 13.7:

Tabelul 13.7

Determinare Grupa I Grupa II Grupa III

m1= [g]

m1= [g]

m1= [g]

Absorbţia m2= [g]

m2= [g]

m2= [g]

de apă (m1-m2)/m2= [%]

(m1-m2)/m2= [%]

(m1-m2)/m2= [%]

13.8. Determinarea rezistenţei la compresiune.

Determinarea

rezistenţei medii la

compresiune se face pe

epruvete a căror formă şi

mod de pregătire este

funcţie de raportul dintre

grosimea şi lăţimea

cărămizii.

Pregătirea epruvetelor

Pentru cărămizile a căror raport dintre grosime şi lăţime este cel mult 0,7,

epruvetele se pregătesc în modul următor:

Se iau 5 cărămizi şi se taie în jumătăţi, se lipesc una de alta pe feţele laterale având

capetele tăiate aşezate opus.

Lipirea se face cu un strat de mortar de maxim 10 mm grosime cu dozaj de un

volum de ciment P40 şi un volum de nisip (0-1 mm). Pe feţele exterioare paralele cu stratul

de mortar se aplică un strat de mortar de cel mult 10 mm grosime în scopul asigurării

paralelismului feţelor pe care se aplică sarcina. Dacă cărămizile au goluri de uscare

acestea se astupă cu hârtie înainte de aplicarea stratului. Epruvetele astfel confecţionate

se lasă timp de 4 zile la temperatura camerei pentru o mai bună întărire a mortarului.

10

Fig. 13.4. Pregătirea probelor pentru încercarea la compresiune

Produse ceramice

92

13.8a. Aparatură şi materiale

Presă hidraulică ; epruvetele pregătite pentru încercare.

13.8b. Efectuarea determinării.

Încercarea se face cu presa hidraulică, se aşează epruveta cu feţele pe care s-a

aplicat mortarul între platanele presei. Viteza de creştere a forţei este de 50 - 60

N/cm2/sec. Se notează sarcina la care epruveta se sfărâmă. Relaţia de calcul este:

RN

AN cmc

r [ / ]2 (13.3)

în care:

Nr = forţa de rupere [N]

A = suprafaţa probei [cm2]

Rezultatul final se consideră media a 3 determinări.

13.8c. Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 4.8:

Tabelul 13.8

Indicativ

probă

b

mm

h

mm

Rci

N/mm2

Rcm

N/mm2

1

2

3

13.9. Determinarea rezistenţei la întindere din încovoiere.

Determinarea se face pe cărămizi uscate la 105°C, numai la cărămizile cu grosime

mai mică de 88 mm.

Pregătirea epruvetelor

Pe fiecare cărămidă se fac 3 benzi de

egalizare din pastă de ciment P40 (sau pastă

de ipsos calitatea I), benzile trebuie să aibă 2 -

3 cm lăţime, şi până la 3 mm grosime. Aceste

benzi sunt dispuse pe întreaga lăţime a probei

astfel : o bandă pe mijlocul feţei exterioare

unde se aplică forţa iar celelalte două pe marginile feţei exterioare în locurile de sprijin.

l

P

Fig. 13.5. Încercarea la încovoiere

Produse ceramice

93

Dacă se foloseşte ciment P40 probele se ţin înainte de încercare 4 zile, dacă se

foloseşte ipsos se păstrează cel puţin 6 ore la umiditate relativă de 65%.

13.9a. Aparatură şi materiale

Presă hidraulică; epruvete pregătite pentru determinare.

13.9b. Efectuarea determinării.

Epruveta se aşează pe 2 suporturi cilindrice cu diametrul de 20 - 30 cm. Sarcina se

transmite de presă prin intermediul unui cilindru de aceleaşi dimensiuni ca şi suporturile.

Valoarea sarcinii se citeşte cu o precizie de 25 daN. Forţa va creşte cu viteza de 10

… 20 daN/cm2/sec. Relaţia de calcul este :

RPl

bhN mi

3

2 2

2[ / ] (13.4)

unde : Ri = rezistenţa la încovoiere [N/mm2]

P = sarcina de rupere la încovoiere [N]

l = distanţa între suporturi [mm]

b = lăţimea cărămizii [mm]

h = grosimea cărămizii [mm]

Rezultatul final este media a 3 determinări.

13.9c. Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 13.9:

Tabelul 13.9

Indicativ

probă

b

mm

h

mm

l

mm

Rii

N/mm2

Rim

N/mm2

1

2

3

Produse ceramice

94

Anexa13

Tabelul 13.1A

Nr. Crt

ÎNCERCARE Conform S.T.A.S:

1 Verificări

dimensionale

l = 240 ± 5 mm b = 115 ± 2 mm

h = 63(88) 5 mm

CALITĂŢI CONFORM S.T.A.S.

2 Abs. de apă A I II

m m

m

,2 1

1

100

MIN = 8%

MAX = 18% MIN = 8%

MAX = 20%

3 Deformări la muchii şi feţe

MAX 3 mm

MAX 4 mm

MAX 5 mm

4 Ştirbituri la

muchii şi colţuri NR. MAX 1 MAX 10 mm

NR. MAX 3 MAX 15 mm

NR. MAX 4 MAX 22 mm

5 Crăpături pe feţe laterale

- MAX 1 MAX 2

6 Granule de var

> 2 mm - Dacă nu produc defecte sunt admise

7

Densitate aparentă

aa

m

V

CLASA : C1 1,0 1,3 (kg/dm3) MAX = 1,4 kg/dm3

C2 1,3 1,5 (kg/dm3) MAX = 1,6 kg/dm3

C3 1,5 1,8 (kg/dm3) MAX = 1,9 kg/dm3