>>

Elevi: Popa Daniela, Gogoloi Florin

Profesor coordonator: Păuşan Emilia

Liceul Teoretic “Tudor Vladimirescu, Bucureşti

>>

>> <<

PROBLEMA PROPUSĂ

DRUMUL TABEREI, data de 11.03.2008, între orele 20-23:

s-a depăşit pragul de alertă la NO2.

1. FORMULAREA IPOTEZEI privind factorii care au condus la

depăşirea pragul de alertă la NO2, în zona Drumul Taberei.

2. Documentare privind principalii poluanţi ai atmosferei.

3. Descrierea regiunii afectate de episodul de poluare.

4. Identificarea surselor de emisie în zona episodului de poluare.

5. Formularea concluziilor şi argumentarea acestora.

SARCINI DE LUCRU

Alertă

NO2

STUDIU DE CAZ

Înregistrări obţinute la staţia automată

Drumul Taberei

Data Ora NO NOx NO2 CO WDD WDS

mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 grade m/s

11.03.2008 16:00 2 32 30 0.01 170 1.21

11.03.2008 17:00 4 58 52 0.39 160 1.05

11.03.2008 18:00 7 101 90 0.58 152 0.83

11.03.2008 19:00 0 150 150 0.75 209 0.39

11.03.2008 20:00 110 395 227 1.71 358 0.09

11.03.2008 21:00 420 1082 438 4.18 10 0.09

11.03.2008 22:00 524 1304 501 4.73 350 0.2

11.03.2008 23:00 401 1015 400 4.03 130 0.28

11.03.2008 24:00 388 959 364 4.51 349 0.07

12.03.2008 01:00 260 686 287 2.52 141 0.31

12.03.2008 02:00 68 265 161 0.78 336 0.17

>> <<

Precizaţi principalii factori care au condus la depăşirea pragului

de alertă la NO2 în zona Drumul Taberei, 11.03.2008:

Emisii din industrie

Emisii de la instalaţii de ardere neindustriale

Utilizare de solvenţi

Tratarea şi eliminarea deşeurilor

Inversiune termică la sol

Calm atmosferic

Trafic intens

Străzi canion

>> <<

NO2 - FIŞĂ DE DOCUMENTARE

Prag de alertă: 400 mg/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive in puncte

reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafaţa de cel puţin 100 km2

sau pentru o întreaga zona sau aglomerare.

Valori limită: 200 mg/m3 NO2 - valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii

umane

40 mg/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protecţia sănătăţii umane

30 mg/m3 NOx - valoarea limita anuala pentru protecţia vegetaţiei.

DETALIERI

Concentraţiilor maxime admise de poluanţi, înscrise în reglementările legale,

se consideră praguri de intervenţie pentru poluarea atmosferică.

Pragurile de alertă pentru concentraţiile de poluanţi în emisiile atmosferice şi

în aerul ambiental sunt stabilite la 70% din pragurile de intervenţie ale

aceloraşi poluanţi, luând în considerare perioada de timp relevantă în care

trebuie să se măsoare aceste concentraţii.

>> <<

Caracteristici

generale

Principalele

Surse

Norme Principalele efecte

NO2

culoare

brun-roşcat

miros

puternic,

înecăcios

Antropice:

- traficului

rutier,

- activităţilor

industriale,

- producerii

energiei

electrice

Prag de

alertă

400 mg/m3 -

măsurat timp

de 3 ore

Valori limită

orară pentru

protecţia

sănătăţii

umane

200 mg/m3

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

NO2 - gaz foarte toxic

>> dificultăţi respiratorii, iritaţii ale

cailor respiratorii

Efecte asupra plantelor şi animalelor

Plante: albirea sau moartea ţesuturilor

plantelor, reducerea ritmului de creştere

Animale: boli pulmonare, reduce

imunitatea

Efecte asupra mediului

contribuie la formarea ploilor acide

favorizează acumularea nitraţilor la

nivelul solului care pot provoacă alterarea

echilibrului ecologic ambiental

Completaţi această fişă menţionând caracteristicile solicitate şi cel puţin 3 surse antropice

importante şi câte un efect produs de acest poluant pentru fiecare categorie menţionată

>> <<

Caracteristici

generale

Principale surse Norme Principalele efecte

CO

La temperaturi

obişnuite:

incolor,

inodor,

insipid,

Naturale: - arderea

pădurilor,

- emisii vulcanice

- descărcările

electrice.

Antropice: - arderea

incompletă a

combustibililor

fosili

- traficul rutier

- rafinarea

petrolului

- producerea

oţelului şi a fontei

Valoare

limită

orară pentru

protecţia

sănătăţii

umane:

10 mg/m3

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

la concentraţii de peste 100 mg/m3

- letal prin reducerea capacitaţii de

transport a oxigenului in sânge, cu

consecinţe asupra sistemului respirator si a

sistemului cardiovascular.

La concentraţii relativ scăzute:

- afectează sistemul nervos central;

- slăbeşte pulsul inimii, micşorând astfel

volumul de sânge distribuit in organism;

- reduce acuitatea vizuală şi capacitatea

fizică;

>> <<

Completaţi această fişă menţionând caracteristici ale acestui gaz la temperatura mediului şi

cel puţin câte 2 surse pentru fiecare grupă şi câte un efect produs de acest poluant pentru

fiecare categorie menţionată

staţie de fond

regional

staţie de fond suburban

staţie industrială

staţie industrială

staţie de fond urban

staţie industrială

staţie trafic

staţie trafic

>> <<

Drumul Taberei – staţie industrială

Lacul Morii – staţie de fond urban

Titan – staţie industrială

Mihai Bravu – staţie de trafic

Berceni – staţie industrială

Măgurele – staţie de fond suburban

Baloteşti– staţie de fond regional

Cercul Militar – staţie de trafic

>> <<

Municipiul Bucureşti se află în Câmpia Română, la o altitudine de 60-90 m.

Clima este temperat - continentală, influenţată de caracteristicile zonei de

contact al maselor continentale estice cu cele vestice şi sudice, existând un

deficit de umiditate, ceea ce creează o stare de disconfort fizic.

Atmosfera este supusă unui proces de încălzire datorat în principal:

menţinerii aerului cald în apropierea solului, ca urmare a efectului de

seră, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze etc.;

pierderi de căldură de la clădiri, surse termice

diminuarea curenţilor de aer datorită canelor create de clădiri, fapt care

conduce la diminuarea evapo-transpiraţiei.

Număr aproximativ de locuitori în zona Drumul Taberei: 10.000.

Surse de emisie aflate în zonă:

arderi în industria de prelucrare,

arderi pentru producerea de energie electrică,

emisii datorate traficului rutier.

Caracterizarea traficului: volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi).

>> <<

Codul staţiei: 8004.

Coordonatele geografice : latitudine 64024'42'' N, longitudine 2603'8" E.

Codul zonei: B002.

Tipul zonei: urbană.

Staţia este de tip industrial, dar ocazional funcţionează şi ca staţie de

trafic, fiind situată în vecinătatea unei artere importante de

circulaţie.

Evaluează influenta traficului asupra calităţii aerului;

Raza ariei de reprezentativitate este de 100m-1km;

Poluanţii monitorizaţi sunt SO2, NOx, CO, O3, COV, pulberi în

suspensie (PM10 si PM2,5) şi parametrii meteo.

>> <<

Surse de emisie aflate în apropierea staţiei:

arderi pentru producerea de energie electrică,

arderi în industria de prelucrare,

emisii datorate traficului rutier.

>> <<

Surse de emisie în apropierea staţiei din Drumul Taberei

Caracterizarea traficului:

volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi)

PRELUCRAREA DATELOR NO2 - 11.03.2008 (Bucureşti)

0

100

200

300

400

500

600

01:0

0

03:0

0

05:0

0

07:0

0

09:0

0

11:0

0

13:0

0

15:0

0

17:0

0

19:0

0

21:0

0

23:0

0

01:0

0

03:0

0

05:0

0

07:0

0

09:0

0

intervale orare

Co

nc

en

tra

tie

(m

g/m

3)

NO2

limita

alerta

CO - 11.03.2008 (Bucureşti)

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

01:00

03:00

05:00

07:00

09:00

11:00

13:00

15:00

17:00

19:00

21:00

23:00

01:00

03:00

05:00

07:00

09:00

intervale orare

Co

ncen

trati

e (

mg

/m3)

CO

Profilul variaţiilor

concentraţiei celor

doi poluanţi este

practic acelaşi,

ceea ce sugerează

faptul că maximele

sunt generate de

aceleaşi cauze.

Alertă

NO2

>> <<

>> <<

Profilul de temperatură înregistrat la staţia meteo Afumaţi prin sondajul

aerologic efectuat în data de 11.03.2008, între orele 21 – 23.30.

11.03.2008

Inversiune termică în

apropierea solului

Inversiuni termice în apropierea

solului se realizează atunci când există

o mişcare de aer cald peste regiuni reci

sau după ploile torenţiale de vară

(solul răcindu-se în urma proceselor de

evaporare). Frecvent, astfel de condiţii

se obţin şi în timpul nopţilor senine,

în apropierea solului.

În aceste condiţii, sub nivelul

inversiunii se obţin valori mari ale

concentraţiei de poluant (ascensiunea

pe verticală a poluantului nu se mai

poate practic realiza).

Inversiune termică

>> <<

Atunci când sursa de emisie a poluantului este plasată sub stratul de

inversiune termică, ascensiunea pe verticală a poluantului nu se mai

poate practic realiza. În aceste condiţii, în spaţiul delimitat de nivelul

inversiunii şi sol, se obţin valori mari ale concentraţiei de poluant.

Inversiune termică

>> <<

Z

Înregistrări realizate la staţia automată Drumul Taberei

>> <<

Roza concentraţiilor

Valorile cele mai mari s-au

înregistrat pe direcţia NS

Emisii din industrie

Instalaţii de aerdere neindustriale

Utilizare de solvenţi

Tratarea şi eliminarea deşeurilor

Inversiune termică la sol

Calm atmosferic

Trafic intens

Străzi canion

>> <<

Analiza comparativă

a variaţiei

concentraţiilor de

NO2 şi CO

Sondaj aerologic

Principalii factori ce au condus la depăşirea pragului de

alertă pentru NO2 au fost:

Fişă de documentare

– surse de poluare

Valorile vitezei

vântului

Roză concentraţie

Informaţii cheie

11.03.2008, Drumul Taberei

Poluarea atmosferei - Activităţi de învăţare

Concluziile studiului de caz

Argumentarea concluziilor

NO2 şi CO prezintă practic acelaşi profil al variaţiei concentraţiilor.

În timp ce NO2 are mai multe surse posibile, CO are ca principală sursă

sursă traficul rutier.

Valorile maxime ale concentraţiei de NO2 şi CO se înregistrează pe

direcţia NS, pe care există o importantă arteră de trafic.

În momentele de calm atmosferic (viteza vântului este neglijabilă),

dispersia noxelor se realizează majoritar datorită turbulenţelor create de

deplasarea autovehiculelor.

Inversiunea termică, semnalată în sondajul aerologic, a favorizat

creşterea concentraţiei de NO2. Atunci când sursa de emisie a

poluantului este plasată sub stratul de inversiune termică (cazul emisiei

din traficul rutier), ascensiunea pe verticală a poluantului nu se mai

poate practic realiza. În aceste condiţii, în spaţiul delimitat de nivelul

inversiunii şi sol, se obţin valori mari ale concentraţiilor de poluanţi.

>> <<

Concentraţia medie anuală NO2 (µg/m3) în perioada 2004-2008

0

20

40

60

80

100

120

140

Cercul

Militar

Mihai

Bravu

Titan Drumul

Taberei

Baloteşti Măgurele Lacul

Morii

Berceni

Staţie

Co

nc

en

tra

ţie

an

ua

lă (

µg

/mc

)

2004

2005

2006

2007

2008

VL - protecţia

sănătăţii

Concentraţii medii anuale

(pentru fiecare staţie de monitorizare din Bucureşti)

Cele mai mari valori au fost înregistrate la staţii de trafic

>> <<

Număr depăşiri ale valorilor limită pentru NO2

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Cercul

Militar

Mihai

Bravu

Titan Drumul

Taberei

Baloteşti Măgurele Lacul

Morii

Berceni

Staţie

Nr.

dep

ăşir

i

2004

2005

2006

2007

2008

Cele mai mari valori au fost înregistrate la staţii de trafic

(Cercul Militar, Mihai Bravu)

Depăşiri ale valorilor limită

(pentru fiecare staţie de monitorizare din Bucureşti)

>> <<

1. http://www.apmb.ro/ - site-ul Agenţiei Naţionale

pentru Protecţia Mediului

2. http://www.apmb.ro/statii.html - site-ul Agenţiei

pentru Protecţia Mediului Bucureşti

2. http://www.mmediu.ro/ - Site-ul Ministerul Mediului

şi Dezvoltării Durabile

3. http://www.mmediu.ro/calitatea_aerului.htm -

Calitatea aerului

4. http://www.apmb.ro/starea%20mediului.html –

Starea mediului în Municipiul Bucureşti

5. http://www.greenrevolution.ro/ - Lucrările

Conferinţei “Capitala creşte Verde”

BIBLIOGRAFIE

>> <<

<<