120050344-constiinta

Upload: emil-floare

Post on 09-Feb-2018

216 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/22/2019 120050344-Constiinta

    1/4

    Constiinta

    Notiune greu de definit: H.Ey:actualitatea experientei traite, K. Jaspers:

    totalitatea fenomenelor psihice la un moment dat.

    Starea de constienta, sinonima cu vigilitatea, se a!ea!a pe integritatea

    functiilor iologice si psihologice fiind caracteri!ata prin claritate, luciditate,

    persoana poate intra in contact cu lumea reala. " fi constient echivalea!a cu a fi

    pre!ent in mediu, a recepta si prelucra informatii, nu presupune reflexivitate.

    #onstiinta presupune reflexivitate si implicare personala, filtrarea

    informatiilor si prelucrarea, interpretarea lor intr$o maniera proprie. #onstiinta

    repre!inta o lupta a %# cu #, iar destructurarea constiintei este interpretata ca o

    inva!ie a %# asupra constiintei.

    #onstiinta cuprinde mai multe nivele:

    $Constiinta de veghe sau elementara, este nivelul iologic peste starea de

    constienta.

    -Constiinta operationala-presupune operatii logice si integrarea informatiilor in

    propriul sistem.

    -Constiinta axiologica$ adunarea persoanei la un sistem axiologic concordantculturii ei.

    -Constiinta etico-morala$ pre!enta in &lume conforma cu unele norme morale.

    -Constiinta estetica:repre!inta atitudinea generala a individului fata de realitate

    fiind de fapt latura expresiva a persoanei.

    %n acest context destructurarea constiintei duce la:

    $aolirea constiintei estetice$inautenticitate a trairilor caracteristica nevro!elor.

    $modificarea constiintei etico$morale$ incapacitate de adaptare si integrare socialala nivel de micro si macro$grup specifica tul. psihopatice.

    $contiinta axiologica$ pierderea sistemului de valori apare in psiho!e si psihopatii.

    $diminuarea constiintei operationale are loc in s. deficitare' oligofrenii, demente(.

  • 7/22/2019 120050344-Constiinta

    2/4

    #onstiinta presupune integritatea sistemelor si structurilor de receptie a

    informatiei, filtrare, transport, prelucrare. )rice agresiune traumatica, toxica,

    infectioasa, iochimica, asupra acestora duce la tul. ale constientei.

    *n rol deoseit il +oaca S""' sist. reticulat activator ascedent( care produce

    tre!irea cortexului si mentinerea vigilentei. -ormatiunea reticulata este alcatuitadin mase de neuroni si fire la nivelul trunchiului cereral intrand in relatie

    descendent si ascendent. %mpreuna cu nucleii talamici si H..- reticulat asigura un

    efect dinamogen ascendent spre cortex si in acelasi timp transmite impulsuri

    corticale descendente care influentea!a functiile viscerale. Sist. multineuronal

    reticulat asc. Este capail samodule!e impulsurile ascedente contriuind la

    reali!area procesului de perceptie corticala de aceea s$a numit S"".

    Psihicul uman

    Eul este determinat in special de exprienta proprie si actuala a organismului,

    sinele de activitate, supraeul de influente sociale si parentale.

    Sinele$echivalentul %#: sediul instinctelor, sursa primara a energiei psihice

    care treuie consumata, pe care se construieste personalitatea individului.

    Eul$ portiune a Sinelui, su influenta lumii exterioare, a mediului incon+urator

    devine un intermediar intre sine si lumea exterioara, o & scoarta de copac.

    Supraeul$structura speciala prin care se prelungeste influenta paterna simaterna, influenta mediului' social, familial, scolar(.

    Eul treuie sa concilie!e cerintele celor doua instante: fata de realitatea

    exterioara' memorea!a, invata(, fata de sine' controlea!a instinctele(, fata de

    supraeu: tine seama de valorile, idealurile traditionale ale societatii.

    -. a fost primul care a elaorat o conceptie structurata asupra nivelelor

    functionle ale vietii psihice si mai ales asupra raporturilor intre ele, demonstrand$o

    prin cercetari si tehnici de psihanali!a.

    Subconstientul

    #ei mai multi il concept ca pe o formatiune sau nivel psihic ce cuprinde acte

    care au fost candva constiente, dar care in pre!ent se desfasoara in afara

    controlului constient. El este re!ervorul unde se conserva, amintirile, deprinderi,

  • 7/22/2019 120050344-Constiinta

    3/4

    ticuri, acte care au trecut candva prin filtrul constiintei, aflandu$se in stare latenta:

    %/) constiinta stinsa, &adormita.

    Trasaturi:

    $proximitate fata de constiinta.

    $servo$mecanism al constiintei, re!erva de informatii.

    $re!ervor, pastrator al faptelor de constiinta avand propriile mecanisme, scoate la

    suprafata amintiri, automatisme, deprinderi care vor fi modificate de suconstient.

    Inconstient

    $Negarea %#$ Sartre$tot ce se intampla la un individ este constient, dar nu si

    cunoscut. %ntre const. si psihism exista identitate: psihologia traditionala.

    $"firmarea %#$ se spri+ina pe conceptia lui -.

    ". "dler: $lupta la nivel inc. intre doua tendinte, una negativa$ sentimentul de

    inferioritate si una po!itiva$sentimentul de superioritate.

    Jung:$inconstient colectiv$notiune introdusa de el$contine imagini ancestrale ce se

    stochea!a in !one profunde de %#0 arhetipuri, continea toata intelepciunea de mii

    de ani.

    Relatia C-IC

    $%# poate functiona cand structurile # sunt destramate.

    $# in lipsa %# se autodestrama.

    $Sunt momente functionale inseparaile ale p. uman.

    $H.Ey: %# face parte din fiinta noastra constienta.

    elatii circulare: #$%#: continuturi de # in %#' schimuri, transformari continue,

    reciproce(.

  • 7/22/2019 120050344-Constiinta

    4/4

    elatii de suordonare: se repercuta asupra comportamentului,dominare a #: tine in

    frau impulsurile %#, dominare a %#: care isi impune fortele, tendintele devenind

    reflectii ale conduitei in psiho!e, stari de afect.

    elatii echilirare: alans intre starile # si %#.