12 ianuarie 2010 – şedinţă comună sesiune extraordinară com cdep... · Şi eu susţin...

1

12 ianuarie 2010 – şedinţă comună

Sesiune extraordinară

S U M A R

1. Continuarea dezbaterilor asupra

Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2010

(art.1 – art.15).

3.

20.

2. Informare privind depunerea la secretarii

generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în

vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a

dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, a

Legii privind abilitarea Guvernului de a emite

ordonanţe.

19.

2

STENOGRAMA

şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului

din ziua de 12 ianuarie 2010

Şedinţa a început la ora 9,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Teodor-Viorel

Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii Sever

Voinescu-Cotoi, secretar al Camerei Deputaţilor, şi doamna

Doina Silistru, secretar al Senatului.

Din prezidiu au făcut parte doamna Roberta Alma

Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Ioan Oltean,

vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi domnul Dumitru Pardău,

secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Bună dimineaţa!

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Camerei

Deputaţilor şi Senatului din cadrul sesiunii extraordinare.

3

Din totalul de 470 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat

prezenţa 265 de deputaţi şi senatori. În consecinţă, cvorumul de

lucru este îndeplinit.

La ordinea de zi de astăzi avem continuarea dezbaterilor

asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2010.

Aşa cum cunoaşteţi, în şedinţa de ieri au fost încheiate

dezbaterile generale şi astăzi vom începe dezbaterile pe articole.

În consecinţă, o să trecem la dezbaterea Legii bugetului de

stat şi primul lucru în legătură cu care vă solicit atenţia este titlul

legii: „Legea bugetului de stat pe anul 2010”.

Dacă sunt observaţii. Dacă nu sunt observaţii, vă supun la

vot adoptarea titlului legii: „Legea bugetului de stat pe anul 2010”.

Vă rog să votaţi. Şi secretarii să numere. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 238 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nici o

abţinere, a fost adoptat titlul legii.

Stimaţi colegi,

Întrucât s-a reclamat inexistenţa cvorumului real faţă de

cvorumul de semnături, o să rog pe unul dintre secretari să treacă

la apelul nominal.

O să-l rog pe domnul secretar Sever Voinescu să

procedeze la apelul nominal.

4

Vă rog să începeţi cu Camera Deputaţilor.

Microfonul central, vă rog.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Apelul nominal – deputaţi:

Adomniţei Cristian Mihai prezent

Albu Gheorghe

Alecu Valeriu

Almăjanu Marin

Amet Aledin

Ana Gheorghe

Anastase Roberta Alma prezentă

Andon Sergiu

Andronache Gabriel

Anghel Florin-Serghei

Antal István

Antochi Gheorghe

Apostolache Mihai Cristian

Ardeleanu Sanda-Maria

Arion Viorel

Atanasiu Teodor

Avram Marian

Axenie Carmen prezentă

5

Balan Ioan

Balcan Viorel absent

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Păi spuneţi şi cine este prezent şi cine este absent.


Păi am situaţia aici, domnule deputat.

Banu Mihai absent

Barbu Sulfina prezentă

Barna Maria Eugenia absentă

Bădălan Eugen absent

Bădulescu Adrian prezent

Bănicioiu Nicolae absent

Bărbulescu Daniel-Ionuţ prezent

Bejinariu Eugen absent

Berci Vasile absent

Béres Ştefan Vasile prezent

Blaga Iosif Veniamin prezent

Bleotu Vasile absent

Boabeş Dumitru prezent

Bobeş Marin prezent

Bode Lucian Nicolae prezent

6

Boghicevici Claudia prezentă

Boiangiu Victor prezent

Boldea Mihail prezent

Borbély László absent

Bordeianu Dan absent

Bostan Emil absent

Bot Octavian prezent

Botiş Ioan-Nelu prezent

Boureanu Cristian Alexandru prezent

Brătianu Matei Radu absent

Brînză William Gabriel absent

Buciuta Ştefan prezent

Bud Nicolae prezent

Buda Daniel prezent

Buda Viorel-Vasile prezent

Domnule Nicolăescu, cred că e cvorum deja. Au venit

colegii de la PSD toată lumea a venit. Nu se poate, toată lumea

vine la dezbaterea bugetului, domnule deputat, ce credeţi?! Se

poate, colegii noştri!

Domnule preşedinte, continuăm apelul?


7

Stimaţi colegi,

Din câte se vede deja şi din numărare, avem cvorum.


Clar. A venit şi domnul Mitrea, suntem cu toţii aici.

Bună dimineaţa, domnule senator!


O să vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Stimaţi colegi,

Am adoptat titlul legii, după care ne-am întrerupt pentru

verificarea cvorumului.

Trecem în continuare la titlul Cap.I. – „Dispoziţii

generale”.

Sunt observaţii? Dacă nu sunt observaţii, vă supun la vot

titlul Cap.I.- „Dispoziţii generale”.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 239 de voturi pentru, 32 împotrivă şi nici o abţinere, a

fost adoptată formularea titlul Cap.I – „Dispoziţii generale”.

Vă rog, domnule senator Emilian Frâncu. Microfonul

central.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

8

O problemă de procedură, domnule preşedinte de şedinţă.

Observaţi că întotdeauna la şedinţele comune de plen

există problema numărării voturilor. Votul electronic s-a spus că

nu se poate efectua, fiind sisteme incompatibile, să zicem, cele de

la Camera Deputaţilor şi de la Senat.

Eu vin cu o propunere pe care vă rog să o supuneţi la vot

sau să o discutaţi în Birourile permanente reunite, care ar rezolva

foarte simplu această chestiune.

Vă propun să realizăm în cel mai scurt timp posibil, măcar

până la începerea noii sesiuni parlamentare, pentru a nu mai avea

această chestiune care poate să fie subiectivă cu numărarea, o să

vedeţi că o să fie probleme la limită de două voturi şi o să tot

numărăm, deci, să se facă 137 de cartele în plus la Camera

Deputaţilor cu nume de senatori. Secretariatul general va avea

întotdeauna acolo aceste cartele şi atunci se poate vedea exact

numărul celor care sunt pentru, contra şi abţineri.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

9

Stimaţi colegi,

O asemenea variantă nu este posibilă. Avem

Regulamentul comun al celor două Camere, care stabileşte

modalitatea de vot, şi în toată istoria acestui Parlament s-a votat la

Legea bugetului prin ridicare de mână. Aşa că nu schimbăm

regulile jocului acum, pentru că doreşte cineva.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:


Şi eu susţin punctul de vedere de a se confecţiona cartele

de vot pentru senatori. Iar ceea ce domnul deputat Călian a spus -

că nu se schimbă regulile în timpul jocului -, cred că nu-şi are

sensul, atâta timp cât grupul parlamentar al partidului domniei sale

îl schimbă ori de câte ori are un interes.


Da. Stimaţi colegi, s-a făcut o propunere, s-a discutat...

sugestia mea este următoarea: să ne daţi mandat ca la prima şedinţă

a Birourilor comune ale celor două Camere să se discute această

propunere şi orice alte propuneri se vor face în legătură cu

10

reglementarea votului, inclusiv dacă va fi nevoie de modificarea

unor regulamente.

Până atunci, însă, vă solicit aprobarea să continuăm cu

procedura de vot prin ridicare de mâini, aşa cum s-a făcut şi până

acum.

Vă rog să vă pronunţaţi dacă sunteţi de acord.


Voturi împotrivă?

Abţineri, vă rog?

Cu 158 voturi pentru, 98 voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a

aprobat să continuăm lucrările.

Dacă tot suntem la probleme procedurale, stimaţi colegi,

pentru a câştiga timp în dezbaterile noastre, v-aş propune să fiţi de

acord ca ministrul finanţelor, care este pe drum, nu „pe drumuri”, e

pe drum şi urmează să sosească, să poată vorbi direct de la

microfon cu, bineînţeles, numai în momentul în care îi este dat

cuvântul de preşedinte, prin derogare de la prevederile art.25 din

Regulamentul şedinţelor comune.

Doamna Aura Vasile.


Domnule preşedinte de şedinţă,

Este prea important pentru România şi pentru cetăţenii

României să cunoască ce-i aşteaptă dacă se adoptă aceste

11

„bugeturi”, bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale. O să-mi

cer scuze. Mulţumesc, oricum, Partidului Democrat Liberal.

Deci, nu suntem de acord să începem lucrările fără

prezenţa ministrului finanţelor, în condiţiile în care acceptăm că

primul-ministru are probleme importante şi să nu-i cerem prezenţa

permanentă pe scaunul pe care ar trebui să-l ocupe.

Deci, solicităm prezenţa ministrului finanţelor şi încă o

dată îmi cer scuze pentru greşeala făcută.


Vă mulţumesc.

Domnul Haşotti. Urmează domnul Călian.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Îmi pare rău, stimaţi colegi, că dezbaterile la buget încep

sub nişte auspicii mai puţin favorabile. Sigur, doamna deputat

Aura Vasile s-a bucurat de „succesuri” şi de „aplauzuri” din partea

colegilor de la PD-L! Dar domnul preşedinte de şedinţă Meleşcanu

ne-a propus ca ministrul finanţelor să poată beneficia de un

microfon, pentru a nu veni de sute de ori aici, la microfonul

central. Am câştiga timp. Eu, personal, sunt de acord cu această

soluţie care a funcţionat foarte bine în legislatura 2000-2004, dacă

vă aduceţi aminte unii dintre dumneavoastră.

12

Se poate invoca că în regulament scrie că trebuie ca

ministrul să vină la microfonul central. Sunt foarte multe prevederi

în regulament care fie că nu sunt respectate, fie că sunt chestiuni

care nu au nici o ancoră în realitate. Are însă dreptate doamna

deputat Aura Vasile când solicită prezenţa ministrului finanţelor, şi

nu a secretarului de stat. Întotdeauna la dezbaterile pe articole la

buget a fost ministrul finanţelor, şi nu altcineva.

Dar revin, în privinţa posibilităţii ca ministrul finanţelor

să stea la acea tribună cu microfonul pentru a fi de acord cu

amendamentele sau a le respinge şi a intra în dezbateri din acestea

foarte scurte, este cât se poate de logic să acceptăm acest sfat.


Mulţumesc.

Domnul deputat Călian.



Stimaţi colegi,

Pe tot parcursul dezbaterii la Legea bugetului în comisiile

reunite de specialitate a fost prezent domnul ministru Gherghina,

care este specialist, cunoaşte exact ceea ce conţin amendamentele

admise şi respinse şi cred că până în momentul în care va veni

domnul ministru Sebastian Vlădescu, se va descurca foarte bine.

13

Dacă dorim să avansăm, vă propun să acceptaţi ca până atunci

domnul Gherghina să ne dea explicaţiile necesare dacă este cazul.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Aura Vasile, vă rog.



Grupul PSD+PC solicită să i se acorde 10 minute timp de

consultare, să vedem dacă putem să continuăm activitatea fără

prezenţa ministrului finanţelor. Poate, între timp, soseşte şi domnia

sa.


Domnule deputat Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu e nevoie de acest timp. Domnul ministru e la uşă. Mai

stăm un minut şi apare.


Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi ca în numele dumneavoastră, al

tuturor, să-i urez bun-venit domnului ministru Vlădescu, care ne

14

scoate dintr-o mare încurcătură. Să-l rog să ia loc şi să vă consult

dacă sunteţi de acord ca domnia sa, având probleme de deplasare,

să vorbească de la pupitrul de unde stă, aşa cum v-am propus mai

devreme, evident, numai când i se dă cuvântul.

Dacă nu sunt observaţii, vă supun la vot această procedură

de lucru.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

S-a aprobat procedura de lucru.

Domnule Vlădescu, o să puteţi răspunde şi vorbi,

interveni din acel loc, folosind microfonul pe care-l aveţi la

dumneavoastră.

Stimaţi colegi,

Am parcurs deja un drum bun şi am înregistrat un succes

important. Am adoptat titlul Cap.I, „Dispoziţii generale”.

Vă propun să trecem acum... Vă rog, domnule Arion.

Microfonul central.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Viorel Ştefan. Viorel Arion este de la PD!


Stimaţi colegi,

15

Aş vrea să sesizez două chestiuni care...


Domnule Viorel Ştefan, vă rog să mă scuzaţi.


...care au menirea să evite eventualele blocaje ulterioare

pe parcursul dezbaterilor. Prima chestiune este legată de avizul

CES-ului. La Comisiile pentru buget-finanţe am avut o dezbatere

pe marginea validităţii avizului, în forma transmisă de Consiliul

Economic şi Social, care s-a soldat cu solicitarea către Birourile

permanente de a cere Comisiilor juridice reunite să prezinte un

aviz înainte de începerea dezbaterilor.

Din informaţiile mele, acest aviz există în formă materială

întocmit, votat la Comisiile juridice şi cred că ar fi bine să fie

prezentat acum, ca să închidem această dispută pe marginea

validităţii avizului CES-ului.

Şi a doua propunere a mea, de asemenea, pentru a evita

blocaje ulterioare, este aceea ca atunci când veţi intra pe

dezbaterea şi votarea textelor de lege, să facem abstracţie de

existenţa cifrelor acolo, pentru că sunt cifre care reprezintă

concluzii din dezbaterea anexelor; sunt cifre de sinteză. Şi dacă le

vom vota acum, ne blocăm în dezbatere ulterior.

Vă mulţumesc.

16



Stimaţi colegi,

Vă propun atunci să invităm la microfon din partea

Comisiilor juridice pentru prezentarea raportului în legătură cu

scrisoarea CES.


Domnul Gabriel Andronache:


Gabriel Andronache este numele meu. Sunt secretarul

Comisiei juridice de la Camera Deputaţilor.

Punct de vedere comun.

Cu Adresa nr.13 din 11 ianuarie 2010, Birourile

permanente reunite au transmis Comisiilor juridice ale Senatului şi

Camerei Deputaţilor scrisoarea referitoare la punctul de vedere al

Consiliului Economic şi Social asupra Proiectului Legii bugetului

de stat pe anul 2010, formulată de Comisiile pentru buget, finanţe

şi bănci ale celor două Camere ale Parlamentului.

Birourile permanente reunite au hotărât transmiterea

documentelor la Comisiile juridice, în vederea elaborării unei

opinii asupra valorii juridice a punctului de vedere al Consiliului

Economic şi Social şi prezentarea acesteia în şedinţa comună a

Senatului şi Camerei Deputaţilor de marţi, 12 ianuarie 2010.

17

În conformitate cu prevederile art.1, pct.(2) art.9 şi 10 din

Regulamentele şedinţelor comune, Comisiile juridice ale celor

două Camere s-au întrunit în şedinţa din 12 ianuarie 2010 şi au

hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un punct de vedere

comun. Astfel, Comisiile juridice, analizând punctul de vedere al

Consiliului Economic şi Social asupra Proiectului Legii bugetului

de stat pe anul 2010, scrisoarea Comisiilor pentru buget ale

Parlamentului, prevederile constituţionale, Legea nr.109/1997

privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social,

precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului

Economic şi Social, au constatat următoarele.

1. Prin scrisoarea transmisă, Comisiile pentru buget

solicită o opinie referitoare la valoarea juridică a punctelor de

vedere elaborate de CES asupra Proiectului Legii bugetului de stat

pe anul 2010, luând în considerare că prevederile legale dispun

avizarea proiectelor de hotărâri şi de ordonanţe ale Guvernului şi

proiectele de lege ce urmează a fi prezentate spre adoptare

Parlamentului, potrivit lit.a) a art.6 din Legea nr.109/1997.

2. Potrivit art.2 şi art.5 din aceeaşi lege, Consiliul

Economic şi Social are rol consultativ în stabilirea strategiilor şi

politicilor economice şi sociale, respectiv în domeniul

restructurării şi dezvoltării economiei naţionale şi al politicilor

monetare, financiare, fiscale şi de venituri.

18

3. În conformitate cu art.7 din legea menţionată, iniţiatorii

proiectelor de acte normative şi de programe şi strategii naţionale

care privesc domeniile prevăzute la art.5 au obligaţia de a solicita

pentru acestea avizul consultativ al Consiliului Economic şi Social.

Acest aviz va însoţi obligatoriu proiectul de act normativ, de

program sau strategie, până la adoptare.

4. Plenul CES, în exercitarea atribuţiilor sale, potrivit

art.267 din Legea nr.109/1997, adoptă hotărâri, de regulă, prin

consensul partenerilor sociali.

În cazul în care nu se realizează consensul, hotărârile se

adoptă prin vot, cu o majoritate de ¾ din numărul membrilor

Consiliului Economic şi Social prezenţi.

În cazul în care, însă, nu se poate adopta o hotărâre a

plenului prin consens sau cu majoritatea cerută de lege, se vor

transmite punctele de vedere exprimate în plenul Consiliului

Economic şi Social, părţii care a sesizat acest organism.

Astfel, din punctele de vedere transmise, se constată că

părţile guvernamentală şi patronală s-au pronunţat pentru avizarea

favorabilă a proiectului de act normativ, cu propuneri de

modificare, iar partea sindicală s-a pronunţat pentru avizarea

negativă.

Din prevederile legale menţionate, se constată că

legiuitorul a permis acestui consiliu posibilitatea de a-şi concretiza

19

opiniile divergente ale părţilor constitutive, în cadrul unor puncte

de vedere.

În consecinţă, Comisiile juridice consideră că avizele CES

au valoarea juridică consultativă. Şi, în cazul în speţă, din punct de

vedere formal, au fost îndeplinite cerinţele prevăzute de art.27

alin.(3) din Legea nr.109/1997, şi recomandă, atât Comisiilor

pentru buget, finanţe şi bănci, cât şi plenului Parlamentului, să ia în

considerare opiniile exprimate în acestea. Semnează cei doi

preşedinţi ai Comisiilor juridice.

Vă mulţumesc.



Stimaţi colegi,

Am luat cu toţii cunoştinţă de punctul de vedere comun

prezentat în numele celor două comisii.

Am să vă rog ca, în dezbaterile noastre din plen, să luaţi în

considerare opiniile exprimate de acesta.

Vreau să profit de această discuţie procedurală şi să

informez colegii senatori şi deputaţi, evident, că aţi mai fost

informaţi şi aseară, că în conformitate cu prevederile art.15 alin.(2)

şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea

Curţii Constituţionale, republicată, s-a depus la secretarii generali

ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către

20

deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale,

Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Vă propun să trecem la art.1.

Vreau să vă consult, dacă la art.1 sunt observaţii din ceea

ce avem noi?

Înţeleg că nu sunt amendamente admise, nici respinse.

Nu sunt observaţii.

Am să vă supun, în consecinţă, votului, textul art.1.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 218 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 76 de voturi împotrivă.

Abţineri? 25 de abţineri.

Textul art.1 a fost adoptat.

Trecem la Secţiunea 1.

Vă consult, în primul rând, dacă aveţi observaţii în

legătură cu titlul Secţiunii 1 „Dispoziţii referitoare la bugetul de

stat pe anul 2010”.

Dacă sunt observaţii?

Dacă nu, vă supun la vot titlul Secţiunii 1. Vă rog să

votaţi.

Cine este pentru? 268 voturi pentru.

Împotrivă, vă rog? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

21

Cu 268 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi o abţinere a

fost aprobat titlul Secţiunii 1 „Dispoziţii referitoare la bugetul de

stat pe anul 2010”.

Trecem la art.2.

Stimaţi colegi,

La art.2 vreau să reînnoiesc apelul pe care ni l-a adresat

domnul preşedinte Viorel Ştefan, şi să vă propun să-l adoptăm, cu

înţelegerea că cifrele concrete, evident, urmează să fie modificate,

în cazul în care vor suferi amendări – fie veniturile, fie cheltuielile

– pe parcurs.

Vă rog, domnule Anghel Stanciu, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:


Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Şi domnul Nicolăescu, care se abţine...


Vă rog să salutaţi şi senatorii, domnule Stanciu.


Şi senatorii. M-am molipsit de la dumneavoastră.

Dumneavoastră aţi spus domnilor senatori şi n-aţi spus deputaţi. Eu

22

am spus deputaţi şi n-am spus senatori. Acum m-am corectat. Îmi

cer scuze.


Aţi făcut un apel, ca art.2 să-l lăsăm la final.

Suntem de acord, dar art.2 are mai multe amendamente,

inclusiv în ceea ce priveşte structura acestuia.

Deci, la amendamente respinse, poziţia 1, noi avem un

amendament care necesită discuţii, spre a vedea în ce măsură

politica Guvernului este în concordanţă cu politica din domeniu a

ţărilor din Uniunea Europeană.

Noi, domnule preşedinte, propunem o creştere a

deficitului. Înainte de a solicita suma respectivă, vreau să-i fac

cunoscut domnului ministru, mai bine zis, să-i reamintesc că există

mai multe feluri de deficit. Şi citesc, ca să nu greşesc: este un

deficit de criză, este un deficit de dezvoltare.

Deficitul de dezvoltare este cel care, prin investiţii care se

fac, acestea readuc valori în buget. Noi optăm în acest amendament

pentru un deficit de dezvoltare. Evident, problema care se pune

este de a ajunge la un deficit de 6,5%.

Ca atare, noi supunem cererii dumneavoastră, cheltuielile

de 101.678,4 milioane să fie completate, evident, cu o creştere a

deficitului la 38,263,7 milioane.

23

Deficitul preconizat de către buget este 5,9%. Domnul

ministru îşi aminteşte deficitul de 2%, pe care acum câţiva ani l-a

propus, şi am ajuns la 5,9% în final.

Noi am propus acest deficit de 6,5%, având în vedere că,

ţările din zona euro ale Uniunii Europene, au în medie un deficit de

6,5%. Pe total, cele 27 de ţări au un deficit de 7,3%, iar ţări ca

Spania - 9,8%, Franţa - 7,5%, Portugalia - 6,7%, Slovenia - 6,5%.

Deci, noi ne-am oprit la acesta, şi amintesc că Anglia are

peste 13% deficit. Şi, cu voia dumneavoastră, am să citesc o

singură frază, care este grăitoare. William Pitt declara în Camera

Comunelor că „Vigoarea şi chiar independenţa acestei naţiuni sunt

clădite pe datoria naţională. Anglia n-ar fi putut să poruncească

Europei dacă n-ar fi ajuns pe această cale să ajute negoţul,

industria, prin creditul său care există numai pe hârtie. Este vorba

despre o victorie a bogăţiei artificiale – şi vor fi spus mulţi – dar

este calea prin care Anglia s-a impus”.

Iată că Anglia continuă pe aceeaşi cale.

Evident, susţin acest lucru, deoarece România, cel puţin în

momentul de faţă, se găseşte la nivelul datoriei publice pe ultimele

locuri: avem Italia, cu peste 100% din p.i.b., avem Germania 68,

Regatul Unit 52.

Deci, iată că Ungaria, care are o populaţie aproape

jumătate cât noi, are 73% din p.i.b. datorie publică.

24

Deci, stimaţi colegi, dincolo de aceste argumente, trebuie

să existe o voinţă politică. Bulgaria are un deficit de 0,7%

preconizat, dar are şi cel mai mic p.i.b. pe cap de locuitor.

Vrem să ajungem din urmă Bulgaria? Sau vrem să dăm

drumul la dezvoltare, prin investiţii? În 2009 ele nu prea au fost.

Sperăm ca, totuşi, în 2010 să fie.

Şi atunci, unde vrem să investim aceşti bani?

Aşa cum am preconizat în amendament, suma

suplimentară la cheltuieli prin sporirea deficitul bugetar cu 0,6%

din p.i.b., este destinată celei mai profitabile investiţii: educaţia.

Educaţia, care atât prin Pactul pentru educaţie, cât şi în Legile

educaţiei (cea în vigoare şi cea respinsă) are preconizat 6% din

buget, respectiv 1% pentru cercetare.

Vreau să spun aici cu toată deferenţa că ne furăm singuri

căciula. Educaţia nu are 6%. Este o chestiune pe care îl rog pe

domnul ministru s-o recunoască public, în faţa camerelor

legiuitoare, pentru că nu ne poate spune nimeni că ajungem la 6%,

când statul investeşte din buget 0,92%, din bugetele locale 2,47%

şi şcoala investeşte 1,79% din bugete proprii, din venituri proprii,

adică aproape 9.000 de miliarde, 9.000 de mii de lei, ceea ce este

total inadmisibil.

Noi am propus ca şcoala să beneficieze, pentru că este

singura sursă viabilă ca România, în pământul acesta plat, să se

25

păstreze la un nivel de competitivitate educaţională care să facă

posibilă integrarea efectivă a noastră în nucleul Uniunii Europene,

şi nu la periferia Uniunii Europene.

Este clar că, în competiţie, pentru funcţiile care sunt la ora

actuală, cele digitale, România trebuie să vină cu o nouă reformă în

educaţie bazată pe competenţe, dar finanţată, şi nu numai pe

orgolii.

De aceea, vă rog să votaţi acest amendament. Îl rog pe

domnul ministru să ne spună pe ce bază a ajuns la un deficit de

5,9%, când 7,5% este deficitul la nivelul celor 27 de ţări, sau 6,5%,

cât am propus noi, la nivelul ţărilor care sunt în zona euro.

Vă rog să vă uitaţi că mai sunt doar două, trei ţări care au

deficite foarte mici. În rest, toţi marşează pe ieşirea din criză prin

creşterea acestui deficit.

Un deficit de 6,5 % este sustenabil. Am indicat şi sursele

de finanţare. Nu este nevoie să le mai citesc, dar cred că putem

spori datoria publică la nivelul ţărilor cu care vrem să concurăm în

Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc pentru încredere şi sper că vom avea un

răspuns competent de la distinsul nostru ministru de finanţe.


Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

26

În realitate, domnul deputat Stanciu ne-a prezentat o

părticică din amendamentul care a fost deja adoptat de Comisiile

pentru buget, finanţe şi bănci. Am să vă rog să vă uitaţi în tabel.

Este vorba de amendamentul care figurează la pct.1, în care se

propun, pentru alin. (2) al art.2, următoarele: „Bugetul de stat se

stabileşte, la venituri, în sumă de 64.194,3 milioane lei, iar la

cheltuieli, în sumă de 103.885,8 milioane lei, cu un deficit de

39.691,5 milioane lei.

Am să-l rog pe domnul ministru Vlădescu să susţină.

Mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule Stanciu, aveţi cuvântul. Vă cer scuze.



Vă rog să-mi permiteţi o scurtă precizare: domnul

preşedinte Viorel Ştefan s-a referit la ceea ce au adus diferite

amendamente în acest deficit bugetar.

Eu am venit cu un amendament care este pe poziţia unu la

respinse, şi care are destinaţia clară ”pentru educaţie”.

Cele care sunt puse acolo de către comisii, sunt cel de la

agricultură ş.a.m.d., amendamentele care au fost adoptate. Aşa, cel

puţin, am înţeles eu din textul de adoptare. Iar amendamentul meu

nu este trecut la cele admise, ci este trecut la cele respinse.

27

Deci, de aceea vi l-am susţinut, şi vă rog să-l supuneţi

votului pe acest segment - 0,6 – pentru a completa educaţia, şi

evident, o să vină la timpul respectiv scăderea veniturilor proprii,

care sunt imposibil de atins. Doar dacă punem iar copiii, adică pe

părinţii lor, care au făcut lucrul ăsta, să strângă hârtii, cioburi, să le

ducă la venituri proprii.

Deci, vă rog să aveţi în vedere că am un amendament

respins la poziţia 1, şi pe acela l-am susţinut.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Ca să putem lucra după aceleaşi principii, eu vă propun să

procedăm în felul următor: avem amendamentele admise de către

cele două comisii reunite. La fiecare articol o să vă supun întâi

dezbaterii amendamentele admise de către Comisiile reunite pentru

buget, finanţe şi bănci. După care, în momentul în care decidem,

vă propun să trecem...

Eu nu o să pot urmări – vă cer scuze – dar o să rog colegii

care au amendamente respinse, am să întreb dacă se susţin

amendamentele respinse, să vină să le prezinte.

28

Deci, o să revenim, domnule Stanciu, imediat, după ce

rezolvăm amendamentul propus şi care a fost admis de cele două

comisii, pe care vi l-am citit, şi care figurează la nr.crt.1.

Am să-l rog pe domnul ministru Sebastian Vlădescu să

comenteze acest amendament admis, de la poziţia nr.1.

Vă rog, microfonul.

Domnul Sebastian Gheorghe Vlădescu (ministrul

finanţelor publice):

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc pentru celeritatea cu care aţi acceptat

discuţiile despre buget, atât în comisii, cât şi în plen.

Vă mulţumesc pentru că mi-aţi permis să mă deplasez mai

puţin.

Vă mulţumesc pentru dedicaţia cu care sunt convins că

acest buget va fi analizat.

În ceea ce priveşte articolul la care ne aflăm, propunerea

este să se voteze textul aşa cum este, cifrele finale urmând a se

aproba după ce toate celelalte amendamente şi toate celelalte

articole ale bugetului sunt discutate.

În ceea ce priveşte pledoaria domnului deputat Stanciu,

este o discuţie pe care voi fi foarte bucuros să o am cu domnia sa la

Ministerul Finanţelor Publice oricând.

29


Vă mulţumesc.

Dacă am înţeles corect, domnule Vlădescu,

dumneavoastră propuneţi să adoptăm art.2 aşa cum este, cu

înţelegerea că la încheierea dezbaterilor vom reveni asupra

articolului pentru a introduce cifrele care vor rezulta din dezbateri.

Doamna deputat Aura Vasile, vă rog.



Trebuie să vă reamintesc că se supun la vot întâi

amendamentele respinse, şi pe urmă se discută amendamentele

admise sau ceea ce domnul ministru propune.

Deci, nu votăm întâi amendamentul admis, ci

amendamentul respins, aşa cum l-a susţinut domnul deputat

Anghel Stanciu.


Da, vă mulţumesc.

Este foarte corectă observaţia.

Singura chestiune este, dacă la propunerea domnului

ministru Vlădescu, intrăm acum în dezbatere, sau urmează la final,

după ce vor fi rezolvate toate celelalte amendamente, să revenim la

art.2, care stabileşte cifrele totale.

30

Deci, vă consult în legătură cu această propunere a

domnului ministru Vlădescu, fără cifre, evident.

Da, sunt două propuneri: una este să-l adoptăm fără cifre;

a doua propunere, a doamnei deputat Aura Vasile, este să nu

adoptăm deloc, şi să revenim la art.2 în final.

Dacă este mai simplă propunerea doamnei Aura Vasile...

Domnule deputat Eugen Nicolăescu, vă rog, aveţi

cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Aş dori să se înţeleagă clar ce votăm. Votăm la art.2

fiecare alineat în parte. În acest moment suntem la alin.(1).

După ce finalizăm fiecare alineat în parte votăm articolul.

Pentru că la fiecare alineat, conform listei de

amendamente pe care o avem – avem amendamente – întâi

solicitaţi susţinerea amendamentelor la fiecare alineat în parte,

vedem care este situaţia amendamentelor admise şi respinse, şi, în

final, vom avea un punct de vedere pe vot, pe articol.

Deci, vă rog să respectaţi această procedură, domnule

preşedinte de şedinţă.


Vă mulţumesc.

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile.

31


Vă mulţumesc.

Propun, şi dumneavoastră, domnule preşedinte, domnului

prim-ministru şi domnului ministru de finanţe, şi colegilor, ca art.1

– în întregime – cu toate alineatele, să fie discutat după ce

parcurgem amendamentele admise şi cele respinse, pentru că la

acest articol – încă din alin. (1), vorbim de Anexa nr.1 – care este o

recapitulare a cifrelor importante din acest buget.

Deci, revin la propunere: să rămână acest articol – în

întregimea lui – să fie discutat, adoptat, după ce parcurgem restul

proiectului.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Stimaţi colegi,

De 20 de ani, de când dezbatem Proiectul bugetului de

stat, la aceste două articole avem o dezbatere de două, trei, patru

ore, şi ajungem la aceeaşi concluzie: există o cutumă. O vom

dezbate şi iarăşi vom ajunge la aceeaşi cutumă.

Cutuma asta, care – aşa am votat-o în proiectul de lege –

şi anul trecut, şi vă spun, de 20 de ani, este în felul următor: în

primul rând, există o prevedere regulamentară. Conform acestei

prevederi regulamentare, dacă există un amendament admis, de

32

aceeaşi natură, de comisie, de natura unor amendamente respinse,

se supune votului prima dată amendamentul comisiei. Este text de

regulament.

Deci, se supune prima dată amendamentul comisiei

admis, dacă există. Dacă nu, toate amendamentele respinse.

În al doilea rând, la aceste articole se dă un vot pe varianta

propusă de comisie, pe varianta iniţială sau amendamente respinse,

urmând ca, dacă în cursul dezbaterii se ajunge la o altă concluzie,

de modificare a acestor cifre, să se facă ajustările necesare.

De 20 de ani avem aceeaşi dezbatere şi ajungem la aceeaşi

concluzie. Ca atare, eu cred că există un amendament admis la

alin. (2), propus de comisie, există amendamente respinse a căror

listă cred că o aveţi, cei care conduceţi şedinţa.

Supuneţi la vot aceste amendamente în această ordine

prevăzută de Regulament şi să mergem mai departe.

Dacă în urma dezbaterilor vor rezulta anumite modificări

de cifre, aceste ajustări se fac înaintea votului final. Dar putem să

inventăm şi alte soluţii, şi tot aici ajungem, de 20 de ani.


Mulţumesc foarte mult domnului deputat Marton Arpad.

Stimaţi colegi,

Vă propun să procedăm în felul următor: o să vă supun

întâi dezbaterii şi votului amendamentul admis de cele două

33

comisii; după care, o să trecem la amendamentele respinse, dacă se

susţin.

În încheiere, vă propun să dăm un vot pe articol – în

ansamblul lui – cu înţelegerea că, dacă vor interveni modificări de

cifre, vom fi obligaţi să revenim la el.

Deci, vă supun prima oară dezbaterea amendamentului

admis de către Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule ministru Vlădescu, dacă doriţi să comentaţi?

Amendamentul figurează la pct.1.

Vă rog, microfonul.

Domnul Sebastian Gheorghe Vlădescu:

Suntem de acord cu adoptarea articolului fără cifre.

Oricum, cifrele finale nu pot fi definite până la sfârşitul discuţiilor,

deci până la votul final. Atunci se vor pune şi cifrele finale.

Articolul se votează ca text.


Deci, propunerea domnului Vlădescu – revenim – este

aceea de a adopta acest articol fără cifre.

Dacă în legătură cu această propunere sunt observaţii?

Dacă nu, o să vă supun la vot.

Vă rog, domnule senator Daea, aveţi cuvântul.

34

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte de şedinţă, vreau să vă ajut. Vă ajută

şi Regulamentul, şi cred că ne va ajuta şi poziţia preşedintelui de

comisie sau a preşedinţilor de comisie de specialitate.

Rog să intervină comisia de specialitate şi să spună cum

vom proceda în continuare.


Domnule Viorel Ştefan, dacă doriţi să exprimaţi un punct

de vedere în legătură cu modul de a proceda, nu pe fond.

Deci, propunerea domnului Vlădescu a fost să adoptăm

textul articolului fără cifre; altă propunere a fost de a discuta

amendamentele admise şi respinse şi de a adopta acum articolul,

urmând ca, dacă va fi nevoie de corecturi, să revenim asupra lor.

Vă rog, un punct de vedere.



Stimaţi colegi,

Reiau ceea ce am spus la începutul dezbaterilor: cifrele pe

care le regăsim în textul de lege, în mare parte reprezintă cifre de

sinteză. Ele sunt consecinţe ale dezbaterii bugetului. Cutuma este

că articolele de fiecare dată s-au supus la vot, s-au dezbătut, s-au

35

amendat, s-au completat, s-au modificat, fără a ţine cont de cifrele

înscrise.

S-a votat textul şi s-au completat cifrele înainte de votul

final, în funcţie de amendamentele admise, care modifică

distribuţia pe ordonatori, pe titluri, pe capitole şi aşa mai departe.

De aceea, rugămintea mea este să adoptaţi această

procedură, care nu este nouă, de fiecare dată s-a făcut aşa, dintr-un

motiv foarte simplu; altfel nu se poate! Altfel, vom fi puşi în

situaţia să revenim asupra votului, soluţie nedorită,

neregulamentară, în ultimă instanţă.

Mulţumesc.



Vă rugăm, doamna Aura Vasile, microfonul central, vă

rog.


Dorim să fim lămuriţi, atât de preşedintele comisiei, cât şi

de domnul ministru de finanţe, la propunerea făcută, atunci când

citim Anexa nr.1, Anexa nr.2, Anexa nr.3, înseamnă că şi în aceste

anexe rămân fără cifre.


36

E foarte bună întrebarea, pentru că voi încerca să dau un

răspuns care să lămurească ceea ce pare a nu fi lămurit până acum.

Atunci când ajungem la anexe apelăm la altă cutumă:

„după textul de lege dezbaterea continuă cu Anexa nr.3, care

conţine toţi ordonatorii de credite şi după aceea ajungem la Anexa

nr.1 şi 2 care conţine cifrele de sinteză, organizate pe capitole,

titluri de cheltuieli şi aşa mai departe. Sper că am fost înţeles.

Vă mulţumesc.


Dacă sunteţi de acord, o să procedăm aşa cum s-a propus

şi cum este cutuma.

Vă rog să mă scuzaţi, domnul deputat Stanciu.



Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule prim-ministru,

Sunt în situaţia rabinului care spune: „Şi tu ai dreptate, şi

tu ai dreptate”! Şi eu am dreptate!

Într-adevăr, această cutumă priveşte cifrele, dar domnul

coleg Márton Árpád şi domnul preşedinte Viorel Ştefan au

37

precizat foarte clar: amendamentele se supun discuţiei, se votează

şi în final se definitivează cifrele de la alin.(2).

Deci, aceasta este, domnule preşedinte, cutuma. Or,

amendamentul nostru la poziţia 1 are o dedicaţie foarte clară.

Datorită faptului că noi dorim o investiţie profitabilă, acel deficit

de dezvoltare, şi nu de criză, 0,6 din p.i.b., în deficit respectiv, îl

alocăm învăţământului la alin.(1).

Deci, trebuie să decidem: investim în România în educaţie

pentru dezvoltare, printr-un deficit de creştere sau nu? Dacă da,

această cifră se are în evidenţă la finalizarea alin.(2), după ce se

termină toate discuţiile. Dacă se votează împotriva dezvoltării şi

împotriva educaţiei şi rămâne ca educaţia să şi-o facă şcolile cu

bani proprii, cu hârtie, cu geamantane, cu ce mai aduceam noi

atunci când domnul prim-ministru era pionier, ca şi mine, şi

duceam la şcoală... Am fost şi eu pionier, nu? Or investim, adică,

amanetăm, cum ar veni, viitorul pentru viitor, în cei care cresc, vor

fi stăpânii de mâine.

Domnule preşedinte, închei, cu rugămintea, într-adevăr,

acest alin.(2) rămâne să definitivăm cifrele la sfârşit, dar

amendamentele care privesc deficitul se supun la vot, se aprobă

sau nu se aprobă. Se aprobă, se contabilizează şi în final se adună,

nu se aprobă, nu se contabilizează.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

38



Domnul Márton Árpád.



Stimaţi colegi,

Revin cu aceeaşi problemă cutumiară şi regulamentară.

Avem aici două texte pe care le-am primit de la comisie. Unul

conţine amendamente admise. La pct. 1 există un amendament

admis, art.2 alin.(2), amendare de cifră.

Avem un alt material. Amendamente respinse, textul legii.

La pct.1 este un amendament respins. La alin.(2), cel pe care l-a

susţinut domnul deputat Stanciu, tot la cifră, se referă la aceeaşi

problemă. Conform cutumei şi Regulamentului se votează prima

dată acest text. Dacă trece, rămâne votat. Dacă nu trece, se votează

amendamentul domnului Stanciu. Dacă nici aceasta nu trece se

votează textul iniţial, urmând ca la final să facem ajustările

necesare.

Deci, se dau teoretic cel mult trei voturi sau se dă un

singur vot şi am mers mai departe, revenind, dacă este nevoie, la

aceste modificări de cifre.

Dar, evident, putem să mergem să inventăm o altă

cutumă, să mergem pe varianta propusă de doamna Aura, pe care

39

eu de foarte multe am propus-o, dar niciodată nu a fost acceptată,

să sărim aceste articole. Este şi varianta propusă de domnul

ministru, adică să votăm doar textul, fără cifre, pentru că

amendamentele, spun încă o dată, şi cel adoptat de comisie, şi cel

propus de domnul Stanciu se referă doar la amendarea cifrei şi nu a

textului.

Deci, există aceste propuneri. Şi atunci, pentru că sunt

propuneri de procedură, domnule preşedinte, eu vă propun să

mergem pe variantele propuse, în ordinea în care s-au făcut, pe

procedură, şi să dăm nişte voturi, că altfel dezbatem două, trei ore

şi tot acolo rămânem, fără să fi votat nici un articol, nici un

amendament.


Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Ca să ştim ce votăm.

Domnul ministru Vlădescu a propus adoptarea textului,

fără cifre.

Propunerea doamnei Aura Vasile este a doua, să sărim

peste articolul 2, urmând să revenim la el... V-aţi însuşit

propunerea domnului Vlădescu?

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

40

Renunţ la propunere!


Este în regulă. Atunci mai rămâne doar o a doua

propunere, aceea de a discuta amendamentele admise şi respinse,

de a vota pe ele, de a vota pe textul articolului, dar în final cu

înţelegerea că se va putea reveni, în final, dacă cifrele vor fi

schimbate.

Deci, avem, de fapt, două propuneri: prima este să

adoptăm textul fără cifre, a doua propunere este să discutăm şi

amendamentele şi să-l adoptăm cu amendamentele care vor întruni

majoritatea.

Primul lucru, o să vă supun la vot propunerea domnului

ministru Vlădescu, adoptarea textului art.2, fără cifre, care urmează

să fie completate în final.

Vă rog, doamna Aura Vasile, suntem în procedură de vot,

vă rog frumos.



Trebuie să înţelegem foarte bine. Votăm ceea ce domnul

ministru Vlădescu a propus, cu completarea că acolo sunt incluse

şi anexele, dar aceasta nu anulează ca să discutăm în continuare

amendamentele admise sau amendamentele respinse şi să le

41

supunem votului. Pentru că putem să reluăm votul pe art.1 în

totalitate cu toate alineatele, numai după ce discutăm amendamente

admise şi respinse.

Deci, suntem de acord cu primul vot, dar suntem de acord

şi este corect să facem aşa cum a spus colegul nostru Árpád.

Votul nu anulează susţinerea amendamentelor admise sau respinse.


Stimaţi colegi,

Haideţi, dacă vreţi, ne putem învârti în continuare în jurul

cozii. Eu vă propun, în aceste condiţii, să mergem pe practica

avută. O să vă supun la vot amendamentele la articol, care au fost

admise de comisii, o să discutăm amendamentele respinse, o să

votăm pe text şi dacă va fi nevoie ne vom întoarce la el. Deci,

aceasta este procedura pe care v-o propun.

Pornind de la această procedură, primul lucru,

amendamentul admis de către cele două comisii figurează la pct.1,

domnule Vlădescu, „amendamente admise”.


Aţi spus că nu mai votăm amendamentele admise şi

respinse?!


42

Ba da, votăm! Votăm! Nu mai votăm pe procedură, că ne-

a ajuns cu procedura.

Doamna Aura Vasile, nu mai votăm pe procedură, între

diversele propuneri. Am zis să mergem pe cutuma pe care domnul

Márton Árpád, în înţelepciunea lui, ne-a amintit-o de trei ori, cu

speranţa că o vom reţine. Am reţinut-o până la urmă!

Doamna Aura Vasile.



Mai devreme s-a spus că domnul ministru poate să stea de

vorbă cu liderii de grup. Solicităm pauză de consultare şi această

consultare să fie făcută în această perioadă cu domnul ministru

Vlădescu, de liderii grupurilor parlamentare, pentru a putea să

înţelegem ceva. În acest moment nu înţelegem nimic. Înţelegem că

votăm prima propunere şi nu ne mai susţinem amendamentele, a

doua oară că ne susţinem amendamentele şi votăm articolul 1,

înainte de a fi dezbătute.

Deci, solicităm pauză de consultare.


Pauză de consultări 10 minute.

După pauză


43

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală pentru a relua

lucrările. Vreau să vă informez că în urma consultării liderilor

politici am ajuns la o procedură pe care am acceptat-o cu toţii şi

procedura este următoarea: pentru acest articol 2 să adoptăm textul

art.2, fără nicio menţionare de cifre. Deci, să adoptăm textul art.2

fără cifre. După care să discutăm amendamentele admise şi

respinse care au fost propuse la art.2, hotărâm prin vot şi ele

urmează să fie reţinute de Ministerul Finanţelor, astfel încât, în

final, după discutarea întregii Legi a bugetului de stat, să fie

completate cifrele la articolul respectiv, având în vedere şi

amendamentele care vor fi admise la acest articol şi

amendamentele admise la alte articole sau la anexele Legii

bugetului de stat.

În consecinţă, o să vă rog să vă luaţi locurile în sală şi să

ne pronunţăm prin vot în legătură cu textul art.2, fără menţionarea

cifrelor care urmează să fie definitivate în urma amendamentelor

care se vor face pe tot parcursul discutării Legii bugetului de stat.

Cine este pentru adoptarea acestui text? Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Cine se abţine?

44

Cu 176 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere a

fost adoptat textul art.2.

Trecem acum la amendamentele care au fost prezentate la

art.2.

Potrivit practicii noastre, începem cu amendamentul

admis, care figurează în raportul...

Vă rog, doamna Aura Vasile.



Menţin propunerea ca să începem cu amendamentele

respinse şi nu cu cele adoptate, pentru că prin adoptarea unui

amendament respins putem să modificăm amendamentul admis.

Pe ce îmi susţin această propunere? Pe art.51, aşa cum

colegul meu Márton Árpád a prezentat în faţa dumneavoastră, în

Regulamentul celor două Camere spune că „discutarea articolelor

începe cu amendamentele propuse în raportul comun, care se

supun la vot cu prioritate”, fără să se facă trimitere la

amendamente admise sau respinse. Şi amendamentele admise şi

respinse fac parte din raportul comun.

Regulamentul comun, în art.89 spune că: „prezentul

Regulament poate fi modificat cu articole din Regulamentele celor

două Camere”. Este adevărat că la art.110 alin.(2), în

Regulamentul Camerei Deputaţilor este aşa cum spune domnul

45

deputat, dar atâta timp cât este prezentat în art.51, nu putem face

trimitere la art. 110 alin.(2).

De aceea, propun încă o dată să discutăm întâi

amendamentele respinse şi nu adoptate, pentru că prin adoptarea

unui amendament respins, poate fi modificat amendamentul admis.


Vă mulţumesc.

Domnule deputat Márton Árpád, vă rog.


Stimaţi colegi,

Interpretarea unui cuvânt dintr-un text de lege se face,

dacă nu este destul de clar în articolul respectiv, prin compararea a

tot ceea ce ţine de legea respectivă. Dacă doamna Aura Vasile

citeşte şi art.50, deci cu unul înainte, este clar că în cursul luărilor

de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind probleme

de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei

discutate.

Înseamnă că amendamente de cifre nu le putem face aici,

de la microfon, numai cele de redactare.

Înseamnă că această interpretare pe care o faceţi

dumneavoastră la art.51, în mod evident se referă, deci acest art.51,

se referă la amendamente propuse de comisie, în sensul că au fost

46

adoptate de comisie, deci sunt amendamente propuse spre a fi

adoptate. Că alt fel de amendamente nu ar avea sens la art.51. Nu

ar avea sens, pentru că alt fel de amendamente nu există din punct

de vedere al cifrelor, decât cele care sunt prevăzute în aceste

rapoarte, la admise sau respinse.

A da prioritate nu ar avea sens, dacă nu s-ar referi la

amendamente propuse de comisie spre a fi adoptate. Deci, este

singura interpretare corectă şi îmi menţin această interpretare care

rezultă şi din acest text, rezultă şi din completările din

Regulamentul nostru. Votul începe cu pct.1 de la amendamente

admise. Dacă trece, trecut este. Dacă nu trece, trecem la primul

amendament, pct. 1, la amendamente respinse. Dacă trece, trecut

rămâne. Dacă nu, revenim la textul din lege. Dacă acesta trece,

acesta va fi articolul 2 alin.(2).

Deci, aceasta este singura procedură, credeţi-mă! Şi am

clarificat împreună, adineauri, în consultări, am clarificat acest

lucru.


Mulţumesc.

Doamna Aura Vasile.



47

Interpretarea este aşa cum am prezentat-o eu. Pe teza 3

din art.50, la care a făcut referire colegul meu, care spune că în

timpul luărilor de cuvânt... Aceasta înseamnă că nu se pot face

amendamente în plen decât pentru formă de redactare şi nu pentru

probleme de fond.

Revin încă o dată şi spun: art.51, pentru mine este foarte

clar. Dacă îi dau interpretarea pe care o dă colegul meu, înseamnă

că tot ce este respins, deci tot ce este respins nu se mai discută. În

condiţiile în care mi se pare normal şi logic, şi totdeauna aşa am

procedat, să discutăm amendamentele respinse şi pe urmă să

supunem la vot amendamentele admise. Că prin adoptarea unui

amendament respins se poate face modificarea amendamentului

admis. Şi spun încă o dată că nu putem face trimitere la alt

regulament, atâta timp cât există foarte bine stipulat în art.51, care

spune: „amendamente propuse în raportul comun”.

Amendamentele respinse fac parte din raportul comun. Din

raportul comun nu fac parte doar amendamentele admise.


Vă mulţumesc.

Domnul deputat Toader.



48

Când este o dispută, cea mai simplă cale este votul.

Propuneţi şi supuneţi la vot propunerea domnului Árpád. Dacă

trece este în regulă, dacă nu, rămâne propunerea doamnei Aura.


Vă mulţumesc.

Domnul Stanciu.



Onorat prezidiu,


Domnilor miniştri,

Sunt nevoit din nou să dau dreptate ambilor combatanţi,

cu un singur amendament la amendament.


Domnul Márton Árpád are dreptate. Dar şi doamna Aura

Vasile are dreptate. Pentru că noi suntem aici într-un caz special.

Avem două tipuri de amendamente. Avem amendamente care se

referă la acelaşi subiect şi amendamente admise, respinse, care se

referă la alte subiecte.

Deci, noi discutăm aici de amendamente care se referă la

acelaşi subiect. Şi atunci, dacă se referă la acelaşi subiect, noi, dacă

vă aduceţi aminte, începem cu amendamentele care propun

49

eliminarea, apoi respinsele, apoi aprobatele, pentru că acele

amendamente pot greva asupra celui care este aprobat. Pentru că

ele sunt de acelaşi tip.

De aceea, cred că aşa este corect, să le supun pe cele

respinse şi dacă acel, respins este aprobat, el se corijează cu cel pe

care-l propune comisia. Aşa am făcut şi aşa este cutuma şi la Senat.

Deci, repet, domnul Márton Árpád are perfectă dreptate

când se referă la situaţia generală a amendamentelor admise şi

respinse. Doamna Aura Vasile se referă la amendamente de acelaşi

tip, care, în mod normal, şi în legi se discută împreună. Dacă legile

au acelaşi obiect de activitate, ele se comasează, se discută

împreună, dar articole? Şi atunci normal că dăm prioritate celui

respins şi apoi celui admis. Aceasta este cutuma şi cred că o

respectăm, inclusiv distinsul meu coleg Toader.

Vă mulţumesc.


Domnule Nicolăescu?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Nu mai vreau nimic! Aştept să lucrez!


A fost o dezbatere în legătură cu ordinea de supunere spre

dezbatere şi votare a amendamentelor.

50

Dacă începem cu admise, aşa cum spune art.110 din

Regulamentul Camerei Deputaţilor sau cu respinse... După părerea

mea este o discuţie inutilă, vă rog să mă credeţi, pentru că cu

oricare începem, până la urmă ajung la vot şi se tranşează. Deci,

este exact aceeaşi chestiune, dar sigur că este o temă interesantă

care ne permite să discutăm.

Domnule Toader, aţi propus să supunem la vot procedura

de a începe cu amendamentele admise, înţelegând, însă... Vreau să

fiu foarte corect, că dacă amendamentele au fost aprobate, cele

respinse nu se mai discută.

Deci, aceasta este propunerea făcută de domnul deputat

Toader şi o să vă supun votului dumneavoastră această procedură

care, repet, este procedura cutumiară pe care noi am respectat-o

până acum la adoptarea tuturor proiectelor de lege privind ...


Deci, nu mai discutăm respinsele?


Nu. Vă rog.

Doamna Aura Vasile:


51

Spuneam şi aseară că un anumit partid, atunci când îi

convine, poate să adopte orice regulament, mergând până la

Constituţie fără să clipească.

Dumneavoastră propuneţi, în acest moment, ca

parlamentarii să nu-şi susţină amendamentele.

Deci, este liber, domnule preşedinte, să putem să luăm

cuvântul de la această tribună, iar Regulamentul celor două

Camere vă obligă pe dumneavoastră, preşedinte de şedinţă, să ne

daţi cuvântul.

Dacă doriţi să mergem aşa cum a propus liderul Grupului

PD-L, înseamnă că în două ore adoptaţi bugetul, fără să ţineţi cont

de amendamentele opoziţiei şi atunci s-ar putea să-l adoptaţi

singuri.

Deci, nu se poate supune la vot un lucru care încalcă

democraţia. Cred că democraţia, felul în care un anumit partid îl

înţelege, nu există, nu se traduce prin totalitarism.

Faptul că se încearcă băgarea pumnului în gură opoziţiei

şi se încearcă ca parlamentarii din opoziţie să nu se poată exprima

depăşeşte orice definiţie a democraţiei, orice lucru care înseamnă

această tribună care se numeşte Parlamentul României.

Suntem veniţi din colegii uninominale, nu suntem aleşi pe

liste de partid şi avem dreptul să susţinem punctul de vedere al

cetăţenilor din colegiile care ne-au trimis în acest forum.

52

Nu se poate supune la vot aşa ceva, domnule preşedinte.


Mulţumesc doamnei Aura Vasile.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu.



Stimaţi colegi,

Regret că au trecut aproape două ore fără să facem nimic

concret în ceea ce înseamnă dezbaterea bugetului, umblând pe

diverse tertipuri de procedură.

Cred că lucrurile sunt deja clare şi eu nu fac decât să

reamintesc că la înţelegerea liderilor grupurilor parlamentare

hotărârea a fost următoarea: la art. 2, unde avem mai multe alineate

care se referă la cifre şi la anexe purcedem să adoptăm textele fără

niciun fel de cifră, urmând ca deputaţii şi senatorii, în funcţie de

voinţa lor, să-şi susţină sau nu cele peste 6.000 de amendamente

care ar putea să modifice cifre din bugetul de stat, în sensul de

creştere sau diminuare, pe diverşi ordonatori de credite.

Ministerul Finanţelor Publice, împreună cu Secretariatul

Tehnic al Camerei Deputaţilor vor ţine evidenţa acestor

amendamente şi la finalul dezbaterilor se vor actualiza anexele şi

cifrele totale ale bugetului şi după aceea vom reveni şi vom vota

53

toate aceste aspecte care ţin, de data aceasta, urmare dezbaterilor

amendamentelor, de noile cifre ale bugetului. Aşa s-a hotărât la

înţelegerea liderilor grupurilor parlamentare.

Nimeni nu poate lua dreptul parlamentarilor, senatori şi

deputaţi, să-şi susţină amendamentele în plenul Parlamentului.

Problema care s-a pus aici a fost: ce e înainte, oul sau

găina?

Din total amendamente discutăm despre amendamente

admise, la început, şi după aceea de amendamente respinse.

Eu cred că dumneavoastră, în calitate de preşedinte de

şedinţă, aveţi posibilitatea să urmăriţi cele două tipuri de rapoarte –

raport cu amendamente respinse, raport cu amendamente respinse

– şi să întrebaţi, la fiecare articol în parte: avem la poziţia 4

amendament admis; este cineva împotrivă, se abţine cineva? Dacă

nu, acel amendament se supune votului.

În continuare, se trece pe celălalt raport, de amendamente

respinse. Se susţin sau nu se susţin. Dacă se susţin, se supun la vot

pentru susţinere; dacă nu se susţin, ele devin respinse în

continuare.

Lucrurile sunt simple. Procedural, deja cunoaştem toate

aceste aspecte.

Cred că trebuie, totuşi, să intrăm în dezbaterea lucrărilor

bugetului, pentru că noi, cei de la PNL, considerăm că, într-adevăr,

54

este nevoie să avem un buget în termen cât mai scut, astfel încât

Guvernul, care a propus acest buget, să poată să-şi exercite

politicile publice şi să arate populaţiei ce vrea cu acest buget.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, am adoptat textul articolului. O să vă

propun… A, îmi cer scuze. Domnul senator Corlăţean. Vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În legătură cu o propunere procedurală, care a fost

formulată din grupul majoritar. Aş vrea să fie un lucru foarte clar,

domnule preşedinte de şedinţă. Susţinerea amendamentelor de

către parlamentari este un drept; nu este o obligaţie, dar este un

drept consfinţit prin regulamentele Camerelor. Este vorba despre o

lege cu putere organică. Este o lege organică. Nu putem şi nu

există nicio cutumă. Nu există nici posibilitatea ca, prin votul

nostru de astăzi, să modificăm un drept stabilit printr-o lege

organică.

În consecinţă, nu aveţi cum să supuneţi votului o astfel de

chestiune.

Vă mulţumesc.

55



Stimaţi colegi,

Putem să prelungim, dacă vreţi, dar nu văd sensul. Deci,

o să vă supun la vot amendamentul admis, propus de către comisie,

care este un amendament însuşit de comisiile pentru buget şi

finanţe. În cazul în care el va fi aprobat, cifrele vor fi reţinute

pentru ca, în final, să se facă toate socotelile, după care vă voi…

nu, nu vă mai consult, întrucât domnul Stanciu deja şi-a susţinut un

amendament. O să vă pun la vot amendamentul respins.

Deci, o să începem prin a vă supune la vot amendamentul

admis care figurează la pct.1 din Anexa nr.1 a comisiei, fără cifre.

Deci, amendamentul propus la pct.1, fără cifre. Dar cifrele vor fi

reţinute pentru calculul final.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament? Fără

cifre! Vă mulţumesc.

Vă rog. Domnule Márton Árpád, suntem în procedură de

vot!


Eu vă înţeleg. Dar, domnule preşedinte, este o eroare

procedurală ce aţi făcut, pentru că, atât în textul iniţial, cât şi în

amendamentul propus de comisie, cât şi în amendamentul respins,

sunt aceleaşi cuvinte, aceleaşi litere; diferenţa este între cifre. Şi,

56

dacă acum se dă un vot pe amendamentul admis de comisie, va

începe interpretarea ce înseamnă să fi votat fără cifre acelaşi text,

de două ori.

Deci, dacă am votat fără cifre, bun, a rămas, mergem mai

departe; dacă nu, votăm numai cifrele. Şi, dacă s-a votat o cifră, să

se mai supună votului. E altă problemă să se discute în

contradictoriu, care este cifra cea mai bună. Dar, dacă s-a votat o

cifră, să se mai voteze şi o cifră care este alta, în contradicţie cu

ceea ce s-a votat, iarăşi este un nonsens. Deci, se face o dezbatere

pe o temă şi pe urmă se votează în ordinea propusă de regulament.

Nu se blochează dezbaterea aşa cum au înţeles unii dintre colegii

noştri. Este o ordine de vot. Dar, dacă s-a decis ceva, atunci nu mai

reluăm aceeaşi problemă.

Ca atare, cuvintele le-am decis; cifrele…


Vă mulţumesc, domnule Árpád.

Eu nu am făcut decât să vă rezum ceea ce, în

înţelepciunea lor, liderii noştri politici au decis la înţelegere.

Vă rog, doamna Aura Vasile.



57

Liderii de grup, în înţelepciunea lor, nu au hotărât ce aţi

spus dumneavoastră. Au hotărât ceea ce Márton a prezentat şi ceea

ce şi Eugen Nicolăescu a prezentat.

Dar, vreau să vă relev în acest moment că propunerea pe

care am făcut-o, de a fi discutate întâi amendamentele respinse şi

pe urmă cele admise, este logică şi trebuiesc aprobate cu cifre.


Doamna Aura Vasile, vă cer scuze! Doamna Aura Vasile,

aţi spus de trei ori lucrul ăsta. V-am înţeles foarte bine, e logic,

aveţi, într-adevăr, argumente pe regulament şi le-am reţinut. Nu

are rost să le repetaţi. Vă rog eu foarte mult.


Deci, spun încă o dată: dacă…


Am înţeles foarte bine: amendamentul respins, dacă este

adoptat, poate influenţa textul amendamentului care a fost

recomandat de comisie. L-am înţeles, vă asigur.


Da. Vreau să mai explic încă o dată ceea ce am discutat şi

dumneavoastră aţi spus că “în înţelepciunea liderilor”. Liderii v-au

explicat foarte clar că, după ce parcurgem cele 6 mii de

amendamente, teoretic, pe anexe, pe anexa anexelor şi pe tabele,

58

teoretic se face o sumă care vine să corecteze art.2, cu toate

anexele şi alin. (2).


Doamna Aura Vasile, nu plecaţi, vă rog! Nu plecaţi! Deci,

înţeleg că nu mai supunem dezbaterii şi votului amendamentele la

art.2, care nu sunt decât diferenţe de cifre. Vă rog.


N-am spus aşa ceva, domnule preşedinte! Eu nu ştiu cu

înţelegeţi dumneavoastră ceea ce eu nu spun. Spun încă o dată: un

amendament admis sau respins face modificarea art.2, cu toate

alineatele lui din proiectul de lege. Prin adoptarea amendamentelor

admise sau respinse, vom realiza, la sfârşit, însumarea cifrelor care

vor face parte din art.2 alin.(2), alin.(1) Anexa nr.1, alin.(3) Anexa

nr.2 şi ultimul alineat Anexa nr.3. Asta am spus.


Vă rog, nu plecaţi! Numai un moment, doamna Vasile.

Supunem la vot amendamentul fără cifre, cum se… Cu cifre?

(Consultări.) Deci, îl supunem la vot? Şi respinsul şi cel… OK.

Domnule Árpád, îmi pare foarte rău, deşi amendamentul

fără cifre este exact ce scria acolo, este un drept. Doamna Aura

Vasile a subliniat acest lucru şi a fost susţinută.

Începem cu amendamentul admis, pct.1, fără cifre.

59


Împotrivă? 4 voturi împotrivă. Vă mulţumesc.

Abţineri? Două abţineri.

Cu două abţineri, cu 4 împotrivă… Câte sunt pentru?

Cu 179 de voturi pentru, 4 împotrivă, două abţineri.

Domnul Stanciu a susţinut un amendament respins, care

figurează în Anexa nr.2, cred că trebuie să fie, la poz.1 din

amendamentele respinse. Domnul deputat Stanciu Anghel a

susţinut.

Dacă din partea Guvernului? Domnule ministru Vlădescu,

doriţi să faceţi un comentariu la amendamentul respins, propus de

domnul Stanciu, pct.1 din anexa cu amendamentele respinse? Vă

rog.


Respingem amendamentul, adică suntem de acord cu

respingerea amendamentului; în niciun caz majorarea deficitului

nu este posibilă.


Vă mulţumesc.

O să vă supun la vot acum amendamentul propus de

domnul deputat Stanciu.

60

Cine este pentru adoptarea acestui amendament, vă rog?

115 pentru.

Împotrivă, vă rog? 180.

Abţineri? Nicio abţinere.

Amendamentul domnului Stanciu nu a fost acceptat.

Revin la precizările pe care le-am făcut. Tot textul este

adoptat, mai puţin cifrele.

Domnul Eugen Nicolăescu.


Înţeleg că, din acest moment, putem să continuăm cu

amendamentele respinse la art.2, ca să încercăm să le susţinem în

faţa plenului Parlamentului, mai ales că sunt amendamente

importante, amendamente care vizează câteva sectoare de

activitate, în opinia noastră, foarte vitregite.

Şi mă refer la poz.2 din Anexa nr.2, care se referă la textul

legii şi, în acest pct.2, nu fac decât să adresez aceeaşi întrebare pe

care i-am pus-o Ministerului Finanţelor şi în comisiile reunite de

buget finanţe, dacă, prin toate anexele care se referă la bugetul

Ministerului Educaţiei, se alocă 6% din produsul intern brut. Şi, în

funcţie de răspunsul în plen, de data aceasta, al Ministerului

Finanţelor, voi susţine sau nu acest amendament.


61

Mulţumesc domnului Nicolăescu.

Îl invit pe domnul ministru Vlădescu, dacă este amabil să

răspundă, pentru a putea continua dezbaterile. Vă rog, microfonul.


Da, în bugetul general consolidat al anului 2010 suma

alocată educaţiei este de 6% din p.i.b.


În regulă. Plenul Parlamentului a înţeles că pentru

educaţie s-au alocat 6% din p.i.b. şi, ca atare, voi trece la pct.3 din

amendamente respinse, şi anume, la alocarea suplimentară a

fondurilor pentru sănătate.

Amendamentul se referă la faptul ca în anul 2010 să se

aloce pentru ceea ce înseamnă politici de sănătate publică 5% din

produsul intern brut. Şi, când mă refer la total sume, mă refer atât

la ceea ce se alocă Ministerului Sănătăţii, cât şi prin Fondul

naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Şi, de asemenea,

separat, un 1% din produsul intern brut pentru infrastructură în

domeniul sănătăţii.

Şi am să încerc să fundamentez cu câteva cifre acest

amendament.

La Ministerul Sănătăţii, cheltuielile totale cresc, cel puţin

în proiectul de buget, cu 6%, dar, dacă ne uităm bine în structura

62

bugetului, vom vedea că la cheltuieli de capital, acestea zice-se că

au o creştere de 2,7%, deci sub rata inflaţiei, dar reprezintă numai

aproximativ 52% din cheltuielile de capital din 2008.

Cu alte cuvinte, infrastructura în domeniul sănătăţii va fi,

în continuare, vitregită şi de aceea, mai mult decât evident, este

necesar să crească aceste sume.

Mai interesant este că o sursă importantă pe care am

stabilit-o pentru sănătate, şi anume taxa pe viciu, are o scădere de

27%, ca prognoză, 2010 faţă de 2009, ceea ce înseamnă o pierdere

reală de venituri pentru Ministerul Sănătăţii, sume care, după cum

ştiţi, erau direcţionate către trei direcţii, dar două erau cele mai

importante, şi anume: programe naţionale de sănătate, o parte din

aceşti bani se transferau la casa de sănătate pentru a asigura

medicamente pentru bolnavii de diabet, pentru bolnavii de cancer

şi aşa mai departe, şi o altă sumă era direcţionată către investiţii în

infrastructură.

Cu alte cuvinte, vom avea bani mai puţini pentru

medicamente, bani mai puţini pentru infrastructură.

Dacă ne uităm în bugetul Fondului naţional unic de

asigurări sociale de sănătate, vom vedea că pe total este o aşa-zisă

creştere de 1,85%, ceea ce înseamnă iarăşi sub rata inflaţiei

prognozată. Dar, lucrul cel mai grav este că, deşi acest buget este

atât de … aş spune, amărât, găsim că se majorează fondul de

63

rezervă. Deci, nici măcar puţinii bani care se colectează nu se lasă

a fi cheltuiţi integral pentru scopul pentru care ei sunt adunaţi. Şi

lucrul cel mai grav în acest buget este că la capitolul de

medicamente compensate, scade suma alocată cu 9%, ceea ce

înseamnă că, dacă în anul 2009, banii au ajuns pentru circa 9 luni,

în 2010 banii vor ajunge probabil pentru 5-6 luni. Asta înseamnă

că nu mărim pensiile, îngheţăm pensiile, dar cei care au în

principal nevoie de medicamente – pensionarii – sunt cei care de

fapt nu vor avea acces nici măcar la medicamente.

Cred că cifrele pe care vi le-am dat sunt mai mult decât

evidente că Guvernul ar trebui, în al treisprezecelea ceas care este

astăzi, să-şi revizuiască politica în domeniul sănătăţii şi să găsească

la alte capitole, unde a fost foarte generos, sume care pot fi

redistribuite către sectorul de sănătate.

Sigur că nici chiar majorarea deficitului bugetar nu ar

trebui să ne sperie dacă le alocăm aceste sume pentru sănătatea

românilor.

În consecinţă, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi

votului susţinerea acestui amendament, de către plenul

Parlamentului, un amendament care este şi necesar, dar care ar

putea să îmbunătăţească puţin viaţa românilor anul acesta, 2010.

Vă mulţumesc.


64

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat Eugen Nicolăescu.

Dacă sunt comentarii? Dacă aveţi comentarii?

Dacă nu, o să supun la vot amendamentul.


Nu avem comentarii. Propunem respingerea

amendamentului.


Deci, propunere de respingere a amendamentului,

domnule Vlădescu.

O să vă supun la vot acest amendament respins al

domnului Eugen Nicolăescu.

Cine este pentru amendament, vă rog?

Împotrivă, vă rog?

Abţineri, vă rog? Nicio abţinere.

Deci, 125 de voturi pentru, 177 împotrivă, amendamentul

domnului Eugen Nicolăescu nu a întrunit numărul de voturi

necesar.

Vă rog. Da, domnul Nicolăescu, microfonul principal, vă

rog.


Înainte de a susţine următorul amendament, aş vrea,

totuşi, domnule preşedinte, să facem o regulă de procedură.

65

Sigur, eu înţeleg că se doreşte adoptarea rapidă a

bugetului şi v-am spus de la început că şi noi, PNL-ul, dorim

acelaşi lucru. Dar, totodată, am să vă rog să se anunţe fiecare

rezultat al votului. Când sunt voturi pentru, să se anunţe voturile

pentru – câte au fost; după aceea, voturile împotrivă, după aceea,

abţinerile. Ca să aşteptaţi să se voteze şi pentru şi împotrivă şi

abţineri, să faceţi socotelile şi să anunţaţi rezultatul, nu este corect

şi nici regulamentar.

Vă rog să ţineţi cont de respectarea regulamentului.

Următorul amendament este pct.5 din raportul de

amendamente respinse. Este cel care se referă la justiţie. Vă aduc

aminte că în toamna trecută a fost un protest al justiţiei pentru

modul în care se finanţează justiţia şi pentru modul în care justiţia

nu este independentă cât timp nu este autonomă financiar.

Ştim foarte bine că românii sunt nemulţumiţi de faptul că

justiţia nu-şi face datoria la timp; că în justiţie se tergiversează şi se

amână procese; ştim că magistraţii sunt supăraţi că veniturile lor nu

sunt respectate. Ca să putem să avem o justiţie corectă, ca să putem

să cerem justiţei să facă treaba aşa cum cere legea, trebuie s-o

lăsăm să fie autonomă şi să aibă bani suficienţi, ca tribunalele să

fie bine dotate, ca să avem suficienţi magistraţi, ca aceştia să fie

bine plătiţi, iar justiţiabilul român să fie respectat. Pentru aceasta,

este nevoie de bani.

66

La protestul magistraţilor, la proiectul de Pact pe justiţie,

la care au participat toate forţele parlamentare, s-a propus să se

aloce justiţiei 1% din produsul intern brut, ca o sumă minimă

necesară pentru independenţa şi autonomia justiţiei.

În acest sens este amendamentul pe care l-am făcut şi este

un angajament, dacă vreţi, al întregului Parlament, cu excepţia PD-

L-ului, care nu a vrut să semneze acel acord, să încercăm să

aducem ordine şi în acest sector important de activitate şi să facem

din justiţie, cu adevărat a treia putere în stat, aşa cum prevede

Constituţia.

Vă mulţumesc şi vă rog să susţineţi acest amendament.



Dacă sunt alte intervenţii? Dacă nu, o să solicit punctul de

vedere al Ministerului Finanţelor.


Propunem respingerea amendamentului.


Deci, aţi ascultat prezentarea amendamentului şi

argumentele domnului deputat Eugen Nicolăescu. Ministerul

Finanţelor susţine respingerea. Domnul Nicolăescu v-a solicitat

sprijinul.

67

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, o să vă supun la vot

amendamentul propus de domnul deputat Eugen Nicolăescu;

figurează la pct.5 din Anexa nr.2 la amendamente respinse.

Cine este pentru? 124 pentru.

Cine este împotrivă? 201 împotrivă.

Abţineri?

Amendamentul domnului Nicolăescu a întrunit numai 124

de voturi pentru, 201 împotrivă.

În consecinţă, nu a fost adoptat.

Dacă mai sunt amendamente respinse, care se susţin la

art.2, vă rog? Nu mai sunt.

Vă propun să trecem la art.3.

La art.3, nu avem niciun amendament admis.

Dacă la amendamente respinse? Amendamente respinse,

vă rog.

Nu avem niciun amendament respins care să se susţină.

O să vă supun la vot prevederile art.3 din proiectul de

buget.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cine este pentru?

Deci, 326 de voturi pentru.

Cine este împotrivă, vă rog? 4 voturi împotrivă.

Abţineri, vă rog?

68

Cu 326 de voturi pentru, 4 împotrivă şi nicio abţinere, a

fost aprobat art.3.

Trecem la Secţiunea a 2-a.

O să vă supun întâi dezbaterii şi adoptării titlul Secţiunii a

2-a. Titlul este “Dispoziţii referitoare la bugetele locale pe anul

2010”.

Dacă, în legătură cu acest titlu există comentarii sau

observaţii? Nu pare să fie cazul.

Atunci, o să supun la vot titlul Secţiunii a 2-a –

“Dispoziţii referitoare la bugetele locale”.

Cine este pentru, vă rog? 335 de voturi pentru.

Voturi împotrivă, vă rog? Niciun vot împotrivă.

Abţineri?

Într-o atmosferă de intensă solidaritate, am adoptat în

unanimitate titlul Secţiunii a 2-a – “Dispoziţii referitoare la

bugetele locale pe anul 2010”.

Trecem la art.4. Amendamente respinse, se susţin?

Domnul deputat Petrescu, vă rog.

Domnul Petre Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mai întâi, domnule preşedinte, aş vrea să vă semnalez

faptul că, dintr-o eroare materială, la pct.6 din Anexa nr.2 este

69

cuprins numai unul dintre amendamente, respectiv cel de al

patrulea amendament pe care eu l-am făcut în Comisia pentru

buget, finanţe şi bănci, amendament care a fost reţinut ca respins şi

vă consult cum anume să procedăm: dacă să dăm citire acestui

amendament şi apoi celorlalte trei sau se le iau în ordinea în care

au fost prezentate şi să închei cu acesta.


Domnule Petrescu, dumneavoastră, fiind parlamentar,

nimic nu poate împieta asupra dreptului dumneavoastră de a vă

susţine amendamentele cum doriţi. Începeţi de la cap la coadă, sau

de la coadă la cap.


OK. Vă mulţumesc mult de tot, domnule preşedinte.

În această situaţie, am să dau citire primului amendament

care face trimitere la art.4 alin.d) din Legea bugetului de stat pe

anul 2010.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu art.4 lit.d), se prevede că din taxa pe

valoarea adăugată se alocă o sumă de... din sume defalcate pentru

bugetele locale, din care: atâtea milioane lei pentru echilibrarea

bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor

prevăzute în Anexa nr.7, care se repartizează pe unităţi

70

administrativ-teritoriale, conform prevederilor art.33 alin.(3)-(7)

din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu

modificările şi completările ulterioare.

Acest articol, stimaţi colegi, a făcut ca în anul 2009, câteva

sute de primării de România să nu aibă bani de salarii. Este un

articol extraordinar, este acceptat de Uniunea Europeană, este

acceptat de Ministerul Finanţelor, însă el a produs grave

dezechilibre, datorită influenţării cu gradul de necolectare, ceea ce

a făcut ca secretarul, guard-ul, consilierii, alţi membri ai consiliului

local şi ai primăriei, angajaţi ai primăriei, să nu-şi poată lua

salariile în anul 2009, motiv pentru care credem că aplicarea

acestei formule nu este potrivită şi solicităm eliminarea ei. Mai

concret, textul pe care vi-l propunem este următorul: „Din taxa pe

valoare adăugată se alocă suma de... milioane lei, sume defalcate

pentru bugetele locale din care: atâtea milioane lei pentru

echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor

şi judeţelor, prevăzute în Anexa nr.7, care se repartizează pe unităţi

administrativ-teritoriale, prin hotărârea consiliului judeţean, pe

criterii aprobate de acestea prin derogare de la prevederile art.33

alin.3-7 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale cu

modificările şi completările următoare.”

Lucrul acesta presupune, stimaţi colegi, modificarea Legii

finanţelor publice nr.273/2006, cu modificările şi completările

71

ulterioare astfel: „La art.33 în care se prevede că pentru

repartizarea sumelor defalcate din tva, defalcate pentru unele

venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale,

conform prevederilor art.3 lit.a), Direcţiile generale ale finanţelor

publice judeţene procedează astfel:...”

Iar la lit.f) se spune că: „Sumele stabilite pe fiecare unitate

administrativ teritorială împarte, în urma derulării celor două etape

de echilibrare, precum şi pe judeţ şi municipiul Bucureşti, vor fi

diminuate cu gradul de necolectare prin înmulţirea cu coeficientul

subunitar calculat ca raport între suma impozitelor şi taxelor locale,

chiriilor şi redevenţelor încasate în anul financiar anterior încheiat

şi suma impozitelor şi taxelor locale, chiriilor şi redevenţelor de

încasat în anul financiar anterior încheiat.”

La calculul gradului de necolectare se iau în considerare

creanţele fiscale aflate în litigiu. Prin amendamentul propus,

propunem suspendarea lit.f) din art.33 din Legea nr.273/2006.

De asemenea, la lit.g) se spune că: „Sumele reţinute

potrivit lit.f) vor fi repartizare conform art.3 lit.b).” Propunem, de

asemenea, suspendarea acestei lit.g) din art.33 din Legea nr.273.

La lit.h) se spune că „Repartizarea sumelor conform lit.a)

- f) se face de către directorul Direcţiei generale a finanţelor

publice judeţene sau al Direcţiei generale a finanţelor publice a

72

municipiului Bucureşti, după caz, prin decizie ce se comunică

prefectului, consiliului judeţean şi consiliilor locale din judeţe.”

Propunem, la lit.h), ca repartizarea sumelor, conform lit.a)

– e), să se facă de către directorul Direcţiei generale a finanţelor

publice judeţene sau al Direcţiei generale a finanţelor publice a

municipiului Bucureşti, după caz, prin decizie ce se comunică

prefectului, consiliului judeţean şi consiliilor locale din judeţ.

De asemenea, la alin.(5) se prevede că: „Pentru

repartizarea sumelor conform criteriilor prevăzute la alin.(3) lit.b),

precum şi a celor prevăzute la alin.(4) lit.f), Consiliul judeţean are

obligaţia ca în termen de 5 zile de la publicarea Legii bugetului de

stat în Monitorul Oficial al României, partea I, să solicite în scris

tuturor unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţului

prezentarea de cereri pentru cofinanţarea programelor de

dezvoltare locală care necesită cofinanţare locală.

Textul propus de amendament este următorul: „Pentru

repartizarea sumelor, conform criteriilor prevăzute la alin.(3) lit.b),

Consiliul judeţean are obligaţia ca în termen de 5 zile de la

publicarea Legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al

României, partea I, să solicite în scris tuturor unităţilor

administrativ-teritoriale din cadrul judeţului prezentarea de cereri

pentru cofinanţarea programelor de dezvoltare locală ce necesită

cofinanţare”.

73

În concluzie, domnule preşedinte, stimaţi colegi, solicităm

desfiinţarea formulei prin care se repartizează aceste sume

consiliilor locale influenţată cu gradul de necolectare, deoarece,

aşa cum am prezentat mai sus, acest lucru nu face decât să priveze

de sumele necesare desfăşurării unei activităţi corecte consiliile

locale.

Din activitatea practică desfăşurată de-a lungul timpului,

este pentru prima dată în istoria modernă a României în care un

număr mare de consilii locale şi primării au rămas fără salarii la

finele anului 2009.

Acesta este primul amendament, domnule preşedinte.


Vă mulţumesc, domnule Petrescu.

Domnule Viorel Ştefan, puteţi să ne confirmaţi că sunt

totuşi ... Domnule Viorel Ştefan, puteţi să confirmaţi că

amendamentele, dintr-o eroare tehnică,....


Este o eroare de redactare, domnule preşedinte.


Eroare de redactare... Vă mulţumesc.

74

Domnule, pe procedură... Domnule Petrescu, o să vă rog

să nu plecaţi, să vedem care e procedura, ca după aceea aş vrea să

trecem la vot pe amendamente.

Vă rog, domnule deputat.



Aş solicita, având în vedere numărul mare de

amendamente, limitarea timpului pentru susţinerea

amendamentelor la un minut.

În acest fel, cred că putem să dezbatem toate

amendamentele, altfel înseamnă că putem să dezbatem foarte mult,

a fost şi în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci aceeaşi

propunere şi vă rog să ţineţi cont de ea.


Vă mulţumesc.

Dacă sunt observaţii? Doamna Aura Vasile.



Constat că în continuare se încearcă a se lua microfonul

opoziţiei, în condiţiile în care suntem împiedicaţi să ne susţinem

amendamentele în ceea ce noi considerăm că este corect pentru

comunităţile locale.

75

Legat de ceea ce colegul meu a propus, noi nu suntem de

acord şi vreau să vă spun, domnule preşedinte, că există în

Regulament un alineat, nu-l găsesc acum, în care dumneavoastră

sunteţi cel care puteţi să solicitaţi vorbitorului să reducă

prezentarea. Există şi posibilitatea ca un lider de grup să facă acest

lucru, dar cred eu că nu este corect ca partidul care se

demonstrează totalitar de câteva zile, în această şedinţă să facă o

astfel de propunere. Şi cred că dumneavoastră sunteţi cel care, mai

ales că dumneavoastră reprezentanţi şi opoziţia, să apreciaţi cât

putem să vorbim cei care trebuie să ne menţinem amendamentele

pe care noi le-am făcut pentru politici de administraţie publică

locală privind descentralizarea şi întărirea, egalizarea sumelor care

trebuie să ajungă la toţi primarii, la toate consiliile judeţene,

indiferent de culoarea politică. Cred că şi cei din arcul

guvernamental ar trebui să susţină acest amendament, tocmai

pentru a demonstra că sunt corecţi atunci când împart banii pentru

nevoile cetăţenilor.



Domnule deputat Anghel Stanciu, vă rog. Nu, nu, e pe

discuţia procedurală, nu e pe altceva.

Da, domnule Stanciu, vă rog.

76



Onorat prezidiu,


Domnilor miniştri,

Cu bunăvoinţa dumneavoastră, domnule preşedinte, am să

fac scurte precizări vizavi de articolul pe care distinsa noastră

colegă Aura Vasile l-a invocat. Este vorba de art.50...

Doamna Aurelia Vasile: (Din sală)

Art.26!


Este vorba de art.50 alin.(3): „Preşedintele care conduce

lucrările poate supune aprobării şedinţei comune sistarea

discuţiilor la articolului dezbătut.” Deci e în Regulamentul

şedinţelor comune, respectiv şi la art.26.

De asemenea, la prima teză a art.50 se precizează că „La

discutarea fiecărui articol, deputaţii şi senatorii pot lua cuvântul”.

Deci, domnule preşedinte, urmăresc, ca şi dumneavoastră,

cu destulă atenţie, intervenţiile unor distinşi colegi, inclusiv a

distinsului nostru coleg Toader, liderul grupului de la Partidul

Democrat Liberal, care vine şi, sub o formă sau alta, cere eludarea

77

Regulamentului şi încălcarea procedurilor şi naşterea altor

proceduri.

Vreau să-i amintesc distinsului meu coleg, cu care am mai

fost şi în legislaturile trecute, că PD-L-ul a avut 7 şi ceva la sută în

această Cameră şi atunci nu-i convenea ceea ce susţine acum.

Şi, atunci, domnule preşedinte, mai există încă un articol

în care se precizează foarte clar că dumneavoastră sunteţi garantul

respectării Regulamentului. Şi vă rog să-l respectaţi şi să dăm

dreptul domnilor parlamentari să-şi susţină amendamentele şi,

evident, atunci când consideraţi că, din varii motive, fie se lungeşte

artificial, fie, evident, se duce pe altă cale raţionamentul decât

acela de susţinere al articolului, să întrerupeţi şi noi ne supunem.

Uitaţi, pentru a nu mă întrerupe, eu mă opresc aici şi o să

vă cer cuvântul apoi în baza art.50 alin.(1) ca să iau cuvântul şi să

sprijin amendamentul distinsului coleg Petrescu. Bănuiesc că

distinsul meu coleg Toader doreşte un drept la replică, cât mai lung

să i-l daţi, domnule preşedinte, ca să fie explicit.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule Stanciu.



78

Da, am solicitat dreptul la replică. Aşa este, şi în

legislaturile trecute la care am participat, aveam un procent relativ

mic şi prin votul majorităţii ne-au blocat la un minut, un minut şi

jumătate.

Vă rog să supuneţi la vot propunerea mea. Sigur,

dumneavoastră, având şi puterea de decizie, dacă consideraţi că cel

care n-a expus într-un minut mai poate discuta. Dar, trebuie să-l

limităm şi vă rog să supuneţi la vot propunerea mea pe care ne-am

însuşit-o şi am respectat-o atunci când votul majorităţii a hotărât

altceva.


Vă mulţumesc.

Doamna Aura Vasile.


Cred că constataţi din felul în care se exprimă deputaţii

din partidul de guvernământ încercând să stabilească totalitarismul

şi să încalce o lege organică.

Domnule preşedinte, nu puteţi să supuneţi la vot un lucru

care nu este trecut într-o lege organică. Regulamentul celor două

Camere nu stipulează ceea ce colegul meu încearcă să prezinte.

Deci art.26 vă dă dreptul doar dumneavoastră să puteţi să atrageţi

atenţia unui vorbitor că trebuie să-şi micşoreze luarea de poziţie.

79

Domnule preşedinte, nu puteţi supune la vot ceva ce nu

există.


Stimaţi colegi,

Avem două posibilităţi. Într-adevăr, domnul deputat

Toader a făcut o propunere care este relativ delicată, supusă la vot,

întrucât nu avem prevedere regulamentară. Dar, există un art.28

care-i permite domnului deputat Toader la orice dezbatere să ceară

încheierea. Deci noi putem acţiona în două feluri. Numai un

moment, vă rog să mă urmăriţi.

Domnul Toader, ca să facă puţină mişcare, poate să ceară

acest lucru de fiecare dată şi s-o facem, sau putem cu toţii să

convenim că ar trebui să ne limităm intervenţiile în dezbaterile în

susţinerea amendamentelor, mai ales a celor respinse, care au făcut

deja obiectul unei evaluări în Comisiile de buget finanţe. Şi,

evident, cu dreptul pentru mine de a vă ruga după aceea să

încheiaţi susţinerea în cazul în care se prelungeşte prea mult.

Doamna Aura Vasile.



Colegul meu Victor Surdu, aseară, a spus un lucru foarte

important: că i s-au rezervat 2 minute ca să vorbească de cea mai

80

importantă problemă a României, agricultura. Dumneavoastră

veniţi acum şi ne propuneţi ca pe probleme foarte importante ale

cetăţenilor din România să ne limităm la un minut. Poate doar să

vă salutăm pe dumneavoastră şi pe colegii din arcul

guvernamental. Spun încă o dată că interpretarea art.28, domnule

preşedinte, are ca filozofie propunerea făcută de un grup

parlamentar după mai multe dezbateri. Deci, după ce colegul meu

Petre a susţinut, sau după ce mai mulţi colegi au susţinut din mai

multe grupuri parlamentare şi nicidecum nu face trimitere la

limitarea la un minut sau la 10 secunde, sau poate deloc, cum de

altfel s-a mai făcut propunerea pentru susţinerea amendamentelor.

Şi, spun încă o dată, este dreptul nostru, domnule preşedinte, a

parlamentarilor României, să vorbim în numărul cetăţenilor din

colegiile care ne-au trimis în aceste locuri.


Doamna Aura Vasile,

Vă informez respectuos că nimeni nu are intenţia şi,

oricum, eu nu am intenţia să vă interzic să vorbiţi în numele

cetăţenilor României. Evident că acesta este mandatul de deputat şi

de senator. Dar, cât timp vorbiţi, asta este o chestiune care ţine de

organizarea lucrărilor. Deci, apelul meu va fi să limitaţi

intervenţiile, pe cât posibil, nu v-am spus un minut, nu v-am spus

81

două, dar să încercăm să limităm dezbaterile pentru a putea să ne

desfăşurăm lucrările.

Mai este domnul Bota, şi după aceea o să vă dau din nou

cuvântul...

Vă rog, domnule Daea.

Cine mai doreşte să ia cuvântul pe această temă?

Domnule senator Daea, vă rog, microfonul central.

Domnul Petre Daea:


Este prima dată când asist la o intervenţie a liderului de

grup de la Camera Deputaţilor, de la PD-L, care nu vrea să facă

altceva decât să tragă de timp şi să irosim... Ce alt fel de explicaţie

ar putea fi dată, dacă propui ceva ceea ce nu există în Regulament?

V-aş ruga să-mi daţi posibilitatea, domnule preşedinte, să-

mi prezint punctul de vedere rugându-l pe domnul lider să aibă

răbdarea necesară pentru a înţelege şi apoi, cu alte ocazii, va avea

şi momentul, stabilit de regulament, să intervină.

Dumnealui spunea de art.50. Vreau să-l citesc, pentru a nu

lăsa loc de interpretări decât dacă voinţa dumnealui îl împinge, şi

anume: „Preşedintele care conduce lucrările poate supune aprobării

şedinţei comune sistarea discuţiilor la articolul dezbătut”, dar, în

niciun caz, limitarea intervenţiei. Este o interpretarea greşită care

ne conduce la întreruperea lucrărilor şi pierderea timpului în

82

Parlamentul României. E păcat că un partid aflat la guvernare nu

doreşte să mergem în mod corect, respectând Regulamentul, pentru

a vota bugetul de stat, supus astăzi discuţiei celor două Camere.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.



Mai era cineva?

După aceea o să vă dau cuvântul, domnule Toader.

Mai doreşte cineva? Da. Domnule Bota, o să vă rog, şi,

după aceea, domnul Toader să vă citească dispoziţiile art.107 din

Regulamentul Camerei. Da?

Domnul Marius-Sorin-Ovidiu Bota:


Stimaţi colegi,

Să ne lămurim, ne limităm la timpul de susţinere a

amendamentului care include şi prezentarea amendamentului sau

fără.


Domnule Bota, eu cred, în mod cinstit vă spun, în

Regulamentul Camerei se spune că orice durată a intervenţiei, ea

trebuie să fie de aproximativ 5 minute, dar se poate decide şi o altă

durată de timp. Eu cred că ar fi foarte normal dacă am încerca, cei

83

care prezentăm un amendament să ne înscriem în cadrul a 2-3

minute şi susţinerea în cadrul a 1-2 minute.


Deci, eu am un amendament, art.30 nou, în finalul acestei

secţiuni, pe care numai ca să-l citesc îmi ia 3 minute. Dar să-l mai

şi susţin? Eu dau ca exemplu, discutăm de susţinere sau

prezentarea amendamentului şi susţinere?

Vă mulţumesc.


O să verificăm... Doamna Aurelia Vasile, vă rog eu staţi

jos că mai era cineva înaintea dumneavoastră. Da, nu, poftiţi

dumneavoastră. Da.


Ceea ce colegul meu Toader susţine, că în Regulamentul

Camerei Deputaţilor este, într-adevăr, trecut 5 minute, nu poate fi

aplicat atât timp cât în Regulamentul comun al celor două Camere

există o altă explicaţie, iar pe tema respectivă este explicat foarte

clar cum trebuie să procedăm. Deci nu se poate supune la vot

propunerea domnului deputat, de 5 minute.


Da.


84


Cred că facem dezbateri sterile şi asta este şi o încercare

fără sens. Eu am propus limitarea la acel minut şi dumneavoastră

puteţi să acceptaţi ideea de a-l prelungi, dar să existe o limită.

Există în Regulamentul Camerei Deputaţilor art.107 cu 5 minute şi

chiar şi mai puţin. Există şi prevederea care aţi spus-o

dumneavoastră că pot să intervin, dar mi se pare un nonsens, ridic

mâna şi-l opriţi? Deci, vă rog eu foarte mult să luaţi în discuţie

ceea ce am propus, urmând ca dumneavoastră acel minut să-l

puteţi prelungi, dar să existe totuşi o limită pe care s-o acceptăm

cu toţii.


Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Aurelia Vasile.



O să explic încă o dată colegului meu: atâta timp când

art.26 este foarte bine prezentat în Regulamentul celor două

Camere, el nu poate fi completat cu niciun articol sau alineat din

Regulamentul Camerei Deputaţilor. Iar felul prin care procedaţi,

domnule deputat, mă duce cu gândul că vreţi să împiedicaţi să

adoptăm bugetul. Prin intervenţiile dumneavoastră nu faceţi decât

85

să opriţi dezbaterea bugetului. Dacă nu aţi face altfel de propuneri,

probabil că mai avansam vreo două articole. Deci, lăsaţi-ne să ne

facem treaba, domnule deputat.


Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să continue? Dacă nu, eu o să vă

adresez o rugăminte respectuoasă, să vă limitaţi intervenţiile la

prezentarea de amendamente şi la susţinerea lor. În caz contrar, o

să-mi permit eu să vă rog să încheiaţi prezentarea respectivă.

Domnul Petrescu a prezentat mai multe amendamente

care s-au confirmat că au fost prezentate... unul de la cap la coadă

tot cu 4 propuneri... Unul din patru amendamente? Deci, unul din

patru amendamente. Urmează 3.

Domnul deputat Stanciu doreşte să sprijine acest

amendament.

Vă rog, domnule Stanciu. E o intervenţie de susţinere a

amendamentului domnului Petrescu.

Aveţi microfonul, domnule Stanciu.


Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi vă mulţumesc

pentru modul elegant în care soluţionaţi aceste aparente conflicte şi

86

urez distinsului meu coleg Toader să vină cât mai repede în

opoziţie, să-l aud cum protestează la tăierea cuvântului.


S-a făcut aici o propunere de amendament care necesită,

zicem noi, Grupurile parlamentare ale PSD, câteva explicaţii

minime din partea distinsului ministru de finanţe Sebastian

Vlădescu, pentru că, într-adevăr, ne aflăm într-o situaţie în care

rolul consiliilor judeţene începe treptat, treptat să scadă, chiar dacă,

în momentul de faţă, colegii de la PD-L se pare că au prin

transferuri mai mulţi preşedinţi decât au câştigat în alegeri şi

defavorizează. Şi cred că aceste fonduri care înainte se stabileau de

către consiliile judeţene pe baza unor anumite criterii se induc

acum a fi stabilite pe baza unei formule în care intră ca un

parametru şi gradul de colectare.

Dacă modalităţile anterioare care întăreau organul ales de

către cetăţeni în atribuţiunile sale ale consiliului judeţean, au

funcţionat şi a dat rezultate bune nu vedem acum raţiunea pentru

care se introduce o formulă, cel mult empirică, pentru că ştiinţifică

nici nu poate fi vorba. Nu sunt studii de caz. Şi cineva dintr-un

birou, ca să-şi dovedească utilitatea în Ministerul Finanţelor

Publice, aruncă ca la zaruri o formulă.

De aceea, noi susţinem acest amendament prin derogarea

respectivă, dar înainte de a trece la vot, pentru a fi în cunoştinţă de

87

cauză, pentru că s-ar putea chiar noi să ne aflăm într-o gravă

eroare, să ne explice distinsul ministru cum s-a ajuns la această

formulă, chiar dacă sunt convins că nu sub patronatul domniei sale

s-a făcut, ci tot sub a distinsului nostru coleg Gherghina care, ca şi

mine, este etern la Ministerul Finanţelor Publice, şi eu etern aici.

Poate găsim pe altcineva, şi în locul dânsului şi în locul meu, ca să

nu mai venim cu formule vechi şi prăfuite.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă domnul ministru Vlădescu sau domnul Gherghina

doreşte să comenteze la intervenţia domnului Stanciu.

Vă rog.


Nu, noi propunem respingerea amendamentelor.


S-a propus respingerea amendamentului de către

Ministerul Finanţelor Publice. O să vă supun la vot amendamentul

prezentat de domnul Petrescu la art.4 şi susţinut de domnul deputat

Stanciu.

Cine este în favoarea acestui amendament? Vă rog să

votaţi. 123 de voturi pentru.

88



Amendamentul domnului Petrescu nu a întrunit numărul

de voturi necesar şi nu a fost adoptat.

Vă rog, domnule Petrescu, dacă mai aveţi la art.4? Tot la

art.4. Vă rog.


Trebuie să vă mărturisesc, domnule preşedinte şi stimaţi

colegi, că sunt mâhnit de faptul că acest amendament nu a trecut,

deoarece fiecare dintre noi reprezentăm oameni în teritoriu.

Spuneam în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci că

niciodată sătulul nu crede flămândului şi nu înţeleg de ce

dumneavoastră astăzi nu aţi aprobat ca oamenii din teritoriu,

colegii noştri, prietenii noştri să-şi ia salariile.

O primărie medie din România are ca buget lunar cât

câştigă 3 funcţionari într-o mare regie autonomă sau nu ştiu în care

serviciu din nu ştiu ce societate comercială. Probabil că fiecare

dintre noi vom suporta consecinţele unui astfel de lucru pentru că,

încă o dată, este de neacceptat, în România anilor 2010, ca unii să

nu-şi primească salariile, deşi îşi fac îndatoririle de serviciu.

Am să trec, cu permisiunea dumneavoastră, domnule

preşedinte, la prezentarea celui de-al doilea amendament care face

referire la Legea nr.273...

89


Puteţi să ne indicaţi poziţia unde-l găsim?


Nu este nici acesta prevăzut...


Nici acesta.


Exact.


E în regulă.

Atunci vă rog să-l prezentaţi pe scurt, că oricum nu-l

reţinem...


Da.

În Legea nr.273 la art.32 se prevăd următoarele: cotele

defalcate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, la nivelul

fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar în termen de

5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit,

o cotă de 47% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi

municipiilor pe al cărui teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii

de impozite, o cotă de 13% la bugetul local al judeţului şi o cotă de

90

22% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiilor generale ale

finanţelor publice judeţene la Trezoreria municipiului reşedinţă de

judeţ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor,

municipiilor şi a judeţului.

În execuţie, cota de 22% se alocă de către Direcţiile

Generale ale Finanţelor Publice judeţene în termenul prevăzut de

alin.(1) pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor,

oraşelor, municipiilor şi judeţului, proporţional cu sumele

repartizate şi aprobate în acest scop în bugetele respective, potrivit

prevederilor art.33 alin.(3) şi (5).

Amendamentul nostru constă în următoarele: din

impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei

unităţi administrativ-teritoriale se alocă lunar, în termen de 5 zile

lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă

de 52%, faţă de 47%, cât se prevedea în partea cealaltă, la bugetele

comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al cărui teritoriu îşi

desfăşoară activitatea plătitorii de impozite; o cotă de 20, faţă de

13% la bugetul local al judeţului şi o cotă de 22%, într-un cont

distinct deschis pe seama consiliilor judeţene, la Trezoreria

municipiului reşedinţă de judeţ, pentru echilibrarea bugetelor

locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi al judeţului, prin

hotărârea consiliului judeţean.

91

În execuţie, cota de 22% se virează într-un cont distinct pe

seama consiliului judeţean, la Trezoreria municipiului reşedinţă de

judeţ, şi se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale pentru

echilibrarea bugetelor municipiilor, oraşelor, comunelor şi

judeţului...


Domnule Petrescu, mă scuzaţi, ăsta e amendamentul

propus împreună cu domnul Mazăre şi cu alţi colegi?


Nu. Este amendamentul propus de mine în comisie, pe

care nu l-am terminat de citit. Îmi pare rău, domnule preşedinte. Ce

se întâmplă? Este un amendament pe fondul Legii bugetului care

nu poate fi exprimat în câteva cuvinte. Importanţa acestor

amendamente, ca şi a articolelor prevăzute în buget, influenţează

viaţa social-economică a României. Să mi se ceară să prezint în

termen de un minut lucruri care ţin de fond şi care trebuie bine

explicitate, pentru a putea să luăm în cunoştinţă de cauză o măsură,

mi se pare o chestiune peste care eu, personal, nu pot să trec. S-ar

putea ca în vocabularul meu să nu am cuvintele potrivite care să

sintetizeze.

Şi atunci vă fac următoarea propunere: amânăm această

dezbatere, prezint amendamentele de rigoare liderului de grup PD-

92

L sau membrilor PD-L, aceştia fac o sinteză şi vin cu un text pe

care eventual pot să-l susţină şi dânşii. Însă, eu, cu gradul de

cultură şi cu cunoştinţele pe care le am, nu pot să prezint un

amendament decât aşa cum l-am formulat în comisie. Este exclus

să mi se ceară să fac o sinteză într-un minut, în două, în trei sau în

cinci a acestui amendament.


Domnule Petrescu, vă rog să mă scuzaţi, nimeni nu vă

cere acest lucru, dar, din păcate, nu era firesc să-l citiţi din nou în

plen dacă-l aveam în materiale. Încerc să-l găsesc şi eu, ca să

uşurez treaba. N-are însă rost. Vă rog să-l citiţi dacă... nu e vina

nimănui.


Eu regret şi mai tare lucrul acesta, pentru că în ceea ce mă

priveşte, împreună cu colegii mei am dorit ca să ne aducem

contribuţia la o situaţie de fapt existentă în România.

În procesul de descentralizare, noi venim în susţinerea

acestui proces de descentralizare cu alocarea unor sume mai

consistente puterii locale. Acest lucru...


93

Am înţeles. Domnule Petrescu, haideţi daţi-i citire sau

explicaţiile care sunt, să văd dacă nu cumva îl găsim prin altă

parte, prin materiale, aici.

Vă rog.



Revin atunci şi spun că în execuţie, cota de 22% se

virează într-un cont distinct pe seama consiliului judeţean, la

Trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ, şi se repartizează pe

unităţi administrativ-teritoriale, pentru echilibrarea bugetelor

municipiilor, oraşelor, comunelor şi judeţului, prin hotărârea

consiliului judeţean, pe criterii aprobate de acesta, 27% la bugetul

judeţului şi 73% pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.

Acesta a fost, domnule preşedinte, am terminat, cel de al

doilea amendament prin care propunem majorarea cotelor.


Mulţumesc foarte mult.

Colegii care doresc să vadă textul se pare că e la pct.9 din

amendamente respinse, dar eu cred că domnul Petrescu a avut

posibilitatea să îl explice pe larg.

94

Dacă doreşte cineva să comenteze în legătură cu

amendamentul. Dacă nu, o să cer punctul de vedere al Ministerului

Finanţelor. Domnul ministru, Vlădescu. Vă rog.




Da. Aţi ascultat amendamentul, cu argumentele în

favoarea lui. Aţi ascultat poziţia ministrului finanţelor.

O să vă supun la vot cel de-al doilea amendament propus

de domnul deputat Petrescu.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament? Vă rog

să votaţi. 121 de voturi pentru.

Împotrivă? 196 împotrivă.


Amendamentul a fost respins, întrucât nu a întrunit decât

121 de voturi pentru şi 196 de voturi împotrivă, cu o abţinere.

Domnule Petrescu, vă rog să veniţi să vă susţineţi cel de-

al treilea amendament necunoscut.



Regret în continuare că nu se doreşte o descentralizare din

punct de vedere al finanţelor publice. Dar asta este situaţia.

95

Cel de-al treilea amendament presupune un text nou. Are

în vedere faptul că din experienţa pe care o avem, am constatat că

miniştrii tratează bugetele ministerelor ca fiind o afacere personală.

Astfel că nu se repartizează sumele în ceea ce priveşte

infrastructura locală decât pe anume criterii care nu au de-a face cu

unele de natură obiectivă. Motiv pentru care propunem un nou text

la Legea bugetului de stat pe anul 2010, care sună în felul următor:

„Sumele destinate cheltuielilor de capital din bugetele ministerelor,

cu destinaţia infrastructură locală, se repartizează pe judeţe, ca

anexe distincte la legea anuală de aprobare a bugetului de stat.”

Spuneam în comisie că recunoaştem faptul că la această

dată este greu să ceri Ministerul Finanţelor şi tuturor ministerelor

să facă o anexă, şi atunci venim şi cu o a doua variantă, care spune

în felul următor: „În termen de 10 zile calendaristice de la

aprobarea bugetului de stat, ministerele vor comunica judeţelor

sumele destinate cheltuielilor de capital din bugetele acestora, cu

destinaţie pentru infrastructură locală.”

Mulţumesc.



O parte din amendament îl găsiţi la pct.12 din

amendamentele respinse. O parte a fost prezentată de domnul

deputat.

96

Doamna Aura Vasile, vă rog.



Susţinem în totalitate amendamentul pe care colegul

nostru l-a prezentat atât în faţa comisiilor reunite, cât şi în faţa

dumneavoastră. Considerăm că vine să realizeze un echilibru între

toate comunităţile administraţiei publice locale din România,

bineînţeles, şi în funcţie de nevoile fiecărui spaţiu geografic.

Cred eu, domnule preşedinte de şedinţă şi stimaţi colegi,

că prin adoptarea acestui amendament nu am face decât a da un

instrument în mână miniştrilor pentru a putea să aibă posibilitatea

unor criterii corecte. În acest moment neexistând acest lucru, cred

că de aceea împărţirea banilor şi repartizarea lor se face aleatoriu,

la primarii al cărui partid este în acest moment la guvernare.

Cred eu că prin adoptarea acestui amendament, putem să

dăm miniştrilor posibilitatea să fie corecţi.


Mulţumesc foarte mult, doamna Aura Vasile.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, o să solicit punctul de

vedere al Guvernului.

Domnul ministru Vlădescu.


97



Ministerul Finanţelor propune respingerea

amendamentului.

Am ascultat amendamentul cu argumente, susţinerea

doamnei Aura Vasile.

Vă supun la vot amendamentul prezentat de domnul

Petrescu.


Voturi împotrivă, vă rog? 160 de voturi împotrivă.


Amendamentul a fost respins, neîntrunind decât 93 de

voturi pentru, 160 împotrivă şi o abţinere.

Domnule Petrescu, vă rog, următorul amendament.



Vreau să vă aduc la cunoştinţă că am 119 amendamente.

Cred că ar trebui să-mi daţi un microfon ca să scurtăm timpul

venind la tribună.

Sunt în continuare mirat de faptul că între declaraţiile

Guvernului şi modul în care se propune respingerea acestor

amendate există o asemenea mare diferenţă de abordare. Dar asta

98

este situaţia. Voi trece acum la amendamentul care este înscris la

poziţia 6 din Anexa nr.2, potrivit căruia facem o solicitare de

înfiinţare a unui fond la dispoziţia consiliului judeţean, din care să

se poată veni în sprijinul comunităţilor locale ce au proiecte cu

finanţare externă declarate eligibile, dat fiind faptul că în această

perioadă, atât consiliile locale, gradul de îndatorare a consiliilor

locale în general a crescut, şi că nu este posibil să poată să-şi

finanţeze proiecte care au fost demarate pe măsura 3.2.2. sau pe

alte programe. Datorită faptului că li se cere plata unei cofinanţări

sau după caz a t.v.a.-ului, venim cu acest amendament care

prevede la alin.(1), el ar fi numerotat ca fiind art.41: „La nivelul

fiecărui judeţ se constituie un fond de intervenţie şi dezvoltare.

Alin.(2)”.


Numai un moment mă scuzaţi.

Domnule Petrescu, nu trebuie să-l citiţi tot. O să vă rog să

vă uitaţi toţi în Anexa nr.2 la pct.6, este propunerea completă a

textului.



Deci, la alin.(1): „La nivelul fiecărui judeţ se constituie

un fond de intervenţie şi dezvoltare.”

99

Alin.(2): „Sumele necesare constituirii fondului de

intervenţie şi dezvoltare la nivelul fiecărui judeţ se alocă cu această

destinaţie de la bugetul de stat anual prin anexă distinctă şi

reprezintă echivalentul a 10% din sumele de echilibrare repartizate

pe judeţe.”

Alin.(3): „Fondul de intervenţie şi dezvoltare se

repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale prin hotărârea

consiliului judeţean, la solicitarea primarilor şi preşedinţilor de

consilii judeţene, pentru cofinanţarea proiectelor cu finanţare

nerambursabilă, precum şi pentru finanţarea unor acţiuni urgente

sau neprevăzute şi în vederea înlăturării efectelor unor calamităţi

naturale şi sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.”

Alin.(4): „Disponibilităţile fondului de intervenţie şi

dezvoltare sunt purtătoare de dobândă şi se păstrează într-un cont

distinct deschis pe seama consiliilor judeţene la unităţile teritoriale

ale Trezoreriei statului, în afara bugetului local. Excedentul

înregistrat la finele anului se reportează în anul următor.”

Mulţumesc.



Domnul deputat Toader, vă rog.


100

Sunt foarte multe amendamente care vor să modifice

Legea finanţelor publice locale, sigur că unele sunt chiar de

discutat şi-i rog pe colegii mei care au făcut aceste amendamente,

atunci când vom modifica legea, şi fiţi convinşi că vom modifica

legea, inclusiv modul de repartizare a fondului de echilibrare

printr-o formulă acceptată de toată lumea, să le discutăm acolo.

În rest, cu regret vă spun, ceea ce propuneţi

dumneavoastră se numeşte „pixul preşedintelui consiliului

judeţean” şi acest pix are o culoare politică excepţională.


Vă mulţumesc.

Doamna Aura Vasile, dacă doriţi să sprijiniţi

amendamentul sau să-l respingeţi.


Sprijin amendamentul colegului meu. Bineînţeles că el

are dreptate, şi nu colegul meu de la Partidul Democrat Liberal,

care totdeauna încearcă să politizeze. Vreau să-i spun că

preşedintele consiliului judeţean nu poate să adopte singur, ci

numai consiliul judeţean. De aceea credem noi că mozaicul politic

al consiliului judeţean poate să echilibreze mai bine decât o singură

persoană, pe interes propriu, pentru a putea să-şi dea drepturile

doar acoliţilor lor politici.

101

Susţinem punctul de vedere al colegului meu Petre

Petrescu.


Da. Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Stanciu. Am o singură rugăminte: la ora

13,00 trebuie să mergem la masă, dacă v-aţi putea înscrie în

termenul ăsta.

Mulţumesc foarte mult. Mulţumesc anticipat.



Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Cu respect, domnule preşedinte, vă anunţ că eu ţin regim!

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Nu se vede!


Nu se vede, dar se aude, domnule...


Am ţinut neapărat să iau cuvântul la acest amendament şi

înainte de a intra în subiect o să-mi daţi voie 15 secunde să vă

adresez o rugăminte: e bine, cei care urmărim pe suport de hârtie

102

sau pe calculator, şi aţi făcut bine că ne citiţi poziţiile de la

amendamentele respinse, ca să le găsim mai uşor; a doua

rugăminte, domnule preşedinte, o adresez prin intermediul

dumneavoastră, ca la judecătorii, domnului ministru Sebastian

Vlădescu. Evident că onorata Constituţie spune că membrii

Guvernului au acces la lucrările Parlamentului, dar când li se

solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie. Şi iată că domnul

ministru a avut amabilitatea să respecte Constituţia, şi îi mulţumim

pentru acest lucru.

Cea de-a doua, la 112, poate fi interpretată: „Guvernul şi

fiecare membru al său au obligaţia să răspundă la întrebările

deputaţilor.”

Eu cred că estre o chestiune de gen „noblesse oblige”,

deci este o chestiune de respect reciproc ca atunci când punem

nişte întrebări pertinente să ni se răspundă. Nu aş crede, domnule

preşedinte, şi nici nu pot să-mi închipui că prezenţa domnului

Sebastian Vlădescu se reduce la a „Nu susţinem amendamentul!”

Este o modalitate, dar nu cred că este pentru un consens şi un

respect care poate să aducă voturi pentru buget.

Mă opresc aici şi cred că domnul ministru ne va aduce la

timpul respectiv argumente atunci când le respinge şi nu numai

aruncat aşa, „Nu le acceptăm”. Cel puţin să luăm microfonul şi

dacă nu-i pentru altceva, ne deplasăm până aici.

103

Am ridicat această problemă şi mă opresc aici, cu

îngăduinţa dumneavoastră, şi la acest amendament aş vrea să spun

că sigur domnul ministru este de acord cu principiul subsidiarităţii

şi cu cel al transparenţei.

Deci, la motivare, ni se spune clar că onor Guvernul, prin

hotărâre de Guvern va da aceşti bani. Or, dacă domnul Toader ne

anunţa că stă în „pixul preşedintelui de judeţ”, aici stă în „pixul

premierului” şi premierul de-aia e premier, ca să premieze pe cei

de la putere. Pe cei din opoziţie nu-i premiază, ci, dimpotrivă, le dă

corecţii, ca să-i aducă pe calea cea dreaptă.

De aceea, cred că, conform principiului subsidiarităţii,

sigur cei de acolo vor şti mai bine că ei sunt aleşi de către popor,

de către români, domnule Toader, de către români şi cunosc foarte

bine situaţia locală.

De asemenea, este o chestiune de transparenţă. Una este

să-l anunţi din timp că vezi că-ţi trimit sau dau o hotărâre de

Guvern şi pregăteşte-te, ca să ai numai tu condiţiile, şi una este

local, acolo, unde presa locală, unde toate organele, să spunem noi

care asigură această transparenţă, pot să urmărească şi stadiul

realizării lucrărilor.

Deci, suntem pentru acest fond de intervenţie, pentru

această subsidiaritate şi această transparenţă. Nu văd pe cine

deranjează, când însuşi preşedintele partidului, pardon,

104

preşedintele ţării, dar într-un fel şi al partidului, şi premierul Boc,

au spus foarte clar: „principiul de bază al acestui buget este

transparenţa”, dar transparenţa trebuie s-o ştim şi noi, domnule

Toader. Aşa că vă rog să-mi replicaţi dacă nu sunteţi de acord cu

mine.

Vă mulţumesc pentru atenţie.


Vă mulţumesc şi eu, domnule Stanciu.

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Dacă nu, o să îl rog

pe domnul ministru Vlădescu să comenteze. Vă rog.


Şi eu ţin regim, domnule profesor Stanciu, şi vă

mulţumesc că mi-aţi dat ocazia să fac mişcare.

În nici un caz modul în care răspund nu este generat de

lipsa mea de respect vizavi de Parlament, de instituţia

Parlamentului sau de membrii Parlamentului. Respectul meu

pentru fiecare dintre dumneavoastră şi pentru instituţie este acelaşi

şi este manifestat atât prin prezenţa mea aici, cât şi prin răspunsul

la întrebările dumneavoastră.

Amendamentele la Legea bugetului nu sunt întrebări ale

parlamentarilor. Amendamentele la Legea bugetului sunt propuneri

de modificare a Legii bugetului. Noi am venit în faţa Parlamentului

105

cu o lege a bugetului pe care am fundamentat-o, am susţinut

această fundamentare în faţa comisiilor de specialitate şi în faţa

Comisiei pentru buget-finanţe şi de aceea cred că menţinerea

poziţiei Ministerului Finanţelor ferme vizavi de nemodificarea

proiectului de buget este o poziţie corectă, şi nu este o poziţie

lipsită de respect.

De aceea, eu voi merge pe această idee, iar vizavi de orice

fel de întrebare care-mi va fi adresată în scris sau oral şi voi fi

invitat, voi veni şi voi răspunde la aceste întrebări.

Propunerea care a fost făcută, ca aceste principii ale

transparenţei, ale subsidiarităţii şi toate principiile necesare ca să

funcţioneze administraţiile locale, să fie integrate într-un act

normativ cu putere de lege care va fi discutat în Parlament, mi se

pare a fi cea mai bună propunere. Şi cred că fiecare dintre

dumneavoastră, pe parcursul carierei parlamentare, a fost şi la

putere, şi în opoziţie, şi până acum ar fi fost timp suficient ca

aceste principii să fie integrate în textele de lege. Regret că îmi

aduceţi la cunoştinţă că textul Legii finanţelor publice nu respectă

principiul transparenţei şi subsidiarităţii şi trebuie modificat şi vă

garantez că Ministerul Finanţelor va fi alături de dumneavoastră în

acest demers.

Vă mulţumesc.


106

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Aura Vasile.



Ar trebui să fiu de acord cu domnul ministru, dar nu pot

să fiu de acord, pentru că principiile la care s-a făcut referire au

fost aplicate până când dânsul a devenit ministru în Guvernul

„DA”. În Guvernul „DA” au apărut acele ordonanţe care dădeau

posibilitate Guvernului, deci ministrului de resort şi primului-

ministru, ca, cu acel condei, „vârful pixului”, cum a spus colegul

meu, să trimită banii - punct ochit, punct lovit.

De aceea, ele s-au perpetuat, fiind un lucru care venea în

ajutorul celor de la Guvernul „DA”. Pe urmă, Guvernul liberal,

acum Guvernul Partidului Democrat Liberal încearcă în continuare

să trimită banii doar acolo unde cetăţenii beneficiază de un primar

de aceeaşi culoare. Acolo unde nu există primar de aceeaşi culoare,

cetăţenii zonei administrativ-teritoriale respective sunt pedepsiţi că

nu au votat cu partidul de guvernământ şi că au un primar de altă

culoare sau preşedinte de consiliu judeţean sau alt fel de consiliu.

De aceea, domnule ministru al finanţelor în actualul

Guvern, nu pot să fiu de acord cu dumneavoastră, care spuneţi că

de-a lungul perindării tuturor guvernelor s-a întâmplat aşa. A

107

început acest lucru o dată cu Guvernul „DA”, unde dumneavoastră

aţi fost primul ministru de finanţe.


Mulţumesc, doamna Aura Vasile.

Vă propun să trecem la vot. Aţi ascultat amendamentul

domnului Petrescu, cu argumentele respective, susţinut de doamna

Aura Vasile, de domnul profesor Stanciu, punctul de vedere al

Ministerului Finanţelor, vă rog să votaţi.

Cine este în favoarea adoptării acestui amendament? 83

de voturi pentru.


Abţineri? Nici o abţinere.

Amendamentul domnului Petrescu nu a fost adoptat.

Vă propun să luăm pauza de masă. Ne vedem la ora

14,00, aici.

Vă mulţumesc.

Pauză

(Şedinţa a fost reluată la ora 14,30. Lucrările au fost

conduse de domnul Teodor-Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al

Senatului, asistat de doamna Doina Silistru, secretar al Senatului,

şi domnul Sever Voinescu-Cotoi, secretar al Camerei Deputaţilor.

Din prezidiu a făcut parte doamna Roberta Alma Anastase,

preşedintele Camerei Deputaţilor.)

108

*


Stimaţi colegi,

Să începem partea a doua a şedinţei noastre.

O rog pe doamna Silistru să verifice existenţa cvorumului,

pentru a putea relua lucrările de unde le-am lăsat la pauză.

Doamna secretar Doina Silistru, aveţi cuvântul.

Doamna Doina Silistru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş ruga colegii să spună tare prezent, dacă sunt aici.

Numele şi prenumele

Albert Almoş absent

Andrei Florin-Mircea absent

Andronescu Ecaterina prezentă

Arcaş Viorel absent

Ariton Ion prezent

Antonescu George Crin

Laurenţiu

absent

Badea Viorel-Riceard absent

Banias Mircea Marius absent

109

Bara Ion prezent

Başa Petru absent

Belacurencu Trifon prezent

Berca Gabriel absent

Berceanu Radu-Mircea Guvern

Bădescu Iulian absent

Bălan Gheorghe Pavel absent

Bîgiu Marian-Cristinel absent

Bîrlea Gheorghe prezent

Blaga Vasile Guvern

Boagiu Anca-Daniela prezentă

Boitan Minerva prezentă

Bokor Tiberiu absent

Borza Dorel Constantin-

Vasile

absent

Bota Marius- Sorin-Ovidiu prezent

Calcan Valentin-Gigel absent

Câmpanu Liviu absent

Chelaru Ioan absent

Chivu Sorin Serioja absent

Chirvăsuţă Laurenţiu absent

Cibu Constantin prezent

Cinteză Mircea prezent

110

Coca Laurenţiu Florian prezent

Constantinescu Florin absent

Constantinescu Viorel prezent

Cordoş Alexandru absent

Corlăţean Titus prezent

Crăciun Avram prezent

Cseke Attila-Zoltan Guvern

Daea Petre prezent

David Cristian prezent

David Gheorghe prezent

Diaconescu Cristian absent

Diaconu Mircea absent

Dobra Nicolae prezent

Dumitru Constantin absent

Feldman Radu-Alexandru absent

Fekete-Szabó András-

Levente

prezent

Filip Petru absent

Fodoreanu Sorin prezent

Frâncu Emilian-Valentin prezent

Frunda Gyórgy absent

Găină Mihăiţă absent

Geoană Mircea-Dan absent

111

Ghişe Ioan absent

Greblă Toni absent

Grosu Corneliu absent

Günthner Tiberiu prezent

Gyerkó László prezent

Haşotti Puiu prezent

Hărdău Mihail prezent

Humelnicu Augustin-

Daniel

absent

Ichim Paul prezent

Igaş Traian-Constantin prezent

Ion Vasile absent

Iordănescu Anghel absent

Jurcan Dorel absent

Lazăr Sorin-Constantin absent

Luca Raymond absent

Mang Ioan prezent

Marcu Gheorghe prezent

Mardare Radu-Cătălin prezent

Marian Ovidiu absent

Marian Valer absent

Markó Belá prezent

112

Mărcuţianu Ovidius absent

Mazăre Alexandru absent

Măgureanu Cezar- Mircea absent

Meleşcanu Teodor-Viorel prezent

Mihăilescu Petru-Şerban absent

Mitrea Elena prezentă

Mitrea Miron-Tudor absent

Mîrza Gavril prezent

Mocanu Alexandru absent

Mocanu Toader prezent

Moga Nicolae absent

Mustăţea Vasile prezent

Mutu Gabriel absent

Necula Marius-Gerard absent

Nedelcu Vasile absent

Nicoară Marius-Petre prezent

Nicoară Romeo-Florin absent

Nicolaescu Sergiu-Florin prezent

Nicula Vasile-Cosmin absent

Nistor Vasile absent

113

Niţă Mihai prezent

Onofrei Orest prezent

Oprea Dumitru prezent

Oprea Mario-Ovidiu prezent

Panţuru Tudor prezent

Paşca Liviu-Tudor prezent

Păran Dorin absent

Pereş Alexandru prezent

Pintilie Vasile absent

Plăcintă Sorina-Luminiţa absentă

Pop Gheorghe prezent

Popa Cornel absent

Popa Mihaela absentă

Prodan Tiberiu absent

Prună Nicolae Dănuţ prezent

Rădulescu Cristian absent

Rădulescu Şerban absent

Robu Nicolae absent

Rotaru Ion absent

114

Rasaliu Marian-Iulian absent

Ruşanu Dan-Radu absent

Ruşeţ Ion prezent

Saghian Gheorghe prezent

Savu Daniel absent

Sârbu Ilie prezent

Sbîrciu Ioan prezent

Secăşan Iosif absent

Severin Georgică prezent

Silistru Doina prezentă

Staicu Dumitru Florian prezent

Stănişoară Mihai prezent

Şova Dan-Coman prezent


Doamna Silistru, eu vă propun să întrerupem apelul,

având în vedere sosirea masivă de deputaţi şi senatori în sală, care

aproape nu mai au locuri. Cred că nu mai are rost.

Doamna Doina Silistru:

Vă trec prezenţi la toţi cei care sunteţi în sală.


115

Deci, să nu-i puneţi absenţi.

Pe doamna Boagiu, vă rog s-o puneţi prezentă.

Am să vă rog să vă ocupaţi locurile în sală şi să

continuăm.

Domnul Petrescu, cred, era la amendamente respinse.

Dacă mai susţine? Nu, se pare că nu.

Deci, nu mai avem amendamente la art.4 – respinse – care

să se susţină.

Amendament admis avem, şi am să vă rog să vă uitaţi în

Anexa nr.1, la art.4 lit.d), există un amendament admis referitor la

alocarea a 17.000,2 milioane lei, sume defalcate pentru bugetele

locale, dintre care se menţionează, după aceea, că vor fi repartizate

pe anexă.

În legătură cu acest amendament admis de comisie,

domnule Gherghina, amendamentul de la pct.2 „amendamente

admise”, care este poziţia ministerului? Şi, cu ocazia asta, daţi-i un

telefon şi domnului Vlădescu.

Vă rog, microfonul pentru domnul Gherghina.

Domnul Gheorghe Gherghina (secretar de stat,

Ministerul Finanţelor Publice):

Nu susţinem amendamentul, pentru faptul că considerăm

că este necesar să modificăm Legea nr.273, şi sediul materiei este

acolo şi nu în Legea bugetului.

116


Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Ştefan.

Vă rog, microfonul central.



Stimaţi colegi,

Nu-i nicio noutate că domnul Gherghina nu susţine acest

amendament, şi n-am nimic împotriva acestui fapt.

Numai că atrag atenţia asupra faptului că intrăm din nou

în logica discuţiei de dimineaţă. Urmează un amendament, care

dacă va fi aprobat, această completare a lit.d) este o necesitate pe

cale de consecinţă.

Deci, domnul Gherghina poate să spună că nu este de

acord pe scenariul în care amendamentul de la poziţia 4, deci,

respectiv alin. (2), nou propus, nu va trece.

Dacă acest amendament de la poziţia 4 alin.(2), nou

propus, trece, în mod obligatoriu lit.d) de la art.4 trebuie să conţină

trimitere la acest nou alineat.

Vrea, sau nu vrea domnul Gherghina, va fi necesar să se

înscrie această menţiune.


117

Vă mulţumesc, domnule Viorel Ştefan.

Domnul deputat Toader, vă rog.


Sigur, logica domnului Viorel Ştefan este bună, numai că,

la rândul nostru, nu numai că nu susţinem acest amendament – mă

refer la ultima parte, privind alin.(2), secund. Şi, mai mult decât

atât, dacă vreţi neapărat, putem să sărim direct la art.4 alin.(2), să-l

respingem, şi atunci nu mai este nevoie de această prevedere,

fiindcă altfel va trebui să se întoarcă la acest alineat.

Deci şi alineatul acesta, deci practic şi articolul cu

alineatul nou de la art.4 – pct.4 din amendamente admise – grupul

nostru nu-l susţine şi cred că nici Ministerul Finanţelor Publice,

mai ales că am avut o dezbatere destul de amplă referitoare la

modificările privind modul de finanţare a administraţiilor locale şi

trebuie să facem o lege specială.

Deci, practic, dacă vreţi, putem discuta acest alineat, ca să

nu mai fie cazul să ne întoarcem înapoi la acest amendament.


Mulţumesc.

Dacă am înţeles corect, propunerea domnului deputat

Toader este să începem cu amendamentul admis al comisiilor, care

figurează la pct.4. Este o propunere de un alineat 2, nou, la art.4.

118

Domnul Viorel Ştefan doreşte să intervină. Vă rog, aveţi

cuvântul.


Da, voiam să confirm că şi eu cred că aceasta ar fi o

soluţie, să nu ne pronunţăm pe amendamentul de la poziţia 2 până

nu ştim rezultatul votului pe amendamentul de la poziţia 4.

Şi dacă se acceptă această propunere, atunci, domnule

preşedinte, v-aş ruga să daţi cuvântul pe fond, în legătură cu

amendamentul de la poziţia 4.


Da, de acord. Vă rog să luaţi cuvântul la amendamentul

nou. Vă propun să începem cu amendamentul nou, alin.(2) art.4.

Domnule Viorel Ştefan, în susţinerea amendamentului,

aveţi cuvântul, vă rog.


În susţinerea amendamentului aprobat la comisie, la

poziţia 4, respectiv introducerea în conţinutul art.4 din lege a unui

alineat (2), nou, aş vrea să vă spun pentru început că, în această

situaţie, în dezbaterea de la comisie, raţiunea a învins disciplina de

partid. Şi refuz să cred că această relaţie dintre raţiune şi disciplina

de partid se va inversa prin votul plenului.

119

Este absolut raţional să introducem un mecanism în

gestiunea bugetului, prin care să facem posibilă echilibrarea,

acoperirea deficitelor bugetare pe administraţia locală, la nivel de

primării, de oraşe, municipii şi comune, pentru că astăzi legislaţia

în domeniul financiar, în mod particular Legea nr.273 privind

finanţele publice locale, nu conţine un astfel de instrument.

Ştim cu toţii la ce soluţie se recurge, una care este absolut

forţată. De fiecare dată când o comună de undeva, din judeţul

Vaslui sau Satu-Mare, înregistrează deficite de funcţionare, nu

reuşesc să-şi acopere cheltuielile curente pe baza alocărilor primite

prin buget, se apreciază a fi o situaţie excepţională, ceea ce creează

temei ca, prin hotărâre de guvern, să se ia resurse din fondul de

rezervă a guvernului, care acolo se constituie din alte raţiuni, nu

pentru acoperirea deficitelor la comuna din judeţul Vaslui sau

Satu-Mare, dar, neexistând altă soluţie, guvernele, indiferent care

au fost ele în decursul timpului, au intervenit de această manieră,

dând hotărâre de guvern şi alocând din fondul de rezervă al

guvernului, punctual, bani pentru acoperirea deficitelor pe tot

cuprinsul ţării.

Este cu totul şi cu totul în afara regulii. Nu putem accepta,

în continuare, ca să nu avem acest instrument în gestiunea

bugetară. De aceea, ce propunem noi acolo nu este absolut deloc

excesiv. Nu are nicio legătură cu resurse suplimentare către

120

administraţia locală. În limita aceloraşi fonduri distribuite, dorim

două lucruri: unu, să creăm temeiul legal pentru ca şi consiliile

judeţene, din disponibilităţile lor, să poată acoperi deficitele de

funcţionare pe consiliile locale de pe raza judeţului, pe de o parte

şi, pe de altă parte, să creştem procentul de la 20 la 30%, pe baza

căruia consiliile judeţene constituie un fond din care finanţează

programele de dezvoltare şi noua sarcină de echilibrare a

bugetelor.

O formulă mai raţională, mai nevinovată, mai corectă

decât aceasta, pe cuvântul meu de onoare, dacă există.

Dacă domnul Gherghina, domnul ministru Sebastian

Vlădescu, susţin că nu aceasta este formula corectă, în mod vădit

se vor descalifica în ochii mei. Nu ştiu în ochii dumneavoastră cum

vor fi priviţi.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu domnului preşedinte Viorel Ştefan.

Domnul deputat Toader, vă rog, aveţi cuvântul.

Şi domnul Stanciu a făcut un semn.


121

Vom relua discuţia referitoare la finanţarea

administraţiilor locale, care va fi o discuţie care poate fi finalizată

când modificăm această lege.

Dacă 30 sau 70% este suficient? Trebuie spus şi domnului

Viorel Ştefan că fiecare consiliu judeţean are la dispoziţia

preşedintelui un fond de rezervă pe care îl foloseşte aşa cum crede

de cuviinţă, inclusiv pentru echilibrarea unor bugete locale.

Pe de altă parte, nu ştiu dacă acest 30 şi 70 înseamnă ceva,

nu ştiu dacă ceea ce a prevăzut legea ca 20% are o singură

destinaţie pentru cofinanţarea programelor pe care le au de făcut

fiecare administraţie locală, iar pe de altă parte nu putem modifica.

Această lege este o lege, totuşi, ordinară. Legea administraţiei

publice locale este o lege organică. Două treimi se foloseşte numai

pentru patrimoniu. Aşa este legea. Înseamnă că intrăm într-un

circuit, despre care, cred, nu-şi are rostul.

Iar să mai dau o replică, acum doi ani de zile, acea

formulă mult discutată a fost eliminată prin Legea bugetului şi a

rămas numai la dispoziţia preşedintelui consiliului judeţean sau al

consiliului judeţean majoritar cu preşedintele în frunte, care l-a

distribuit absolut aleatoriu, ca să nu spun, aşa cum a dorit, politic.

Deci, noi nu suntem de acord cu acest amendament, şi

sunt de acord să discutăm o lege a finanţelor publice locale care să

elimine astfel de suspiciuni.

122

Pot să vă mai spun un lucru: în 2007, când am aplicat

această formulă, cam 7% din localităţi n-au avut fonduri suficiente.


Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Viorel, drept la replică, un minut.



O primă observaţie este legată de faptul că domnul lider al

Grupului parlamentar al PD, domnul deputat Toader, nu a citit

amendamentul. Dacă ar fi citit amendamentul, nu ar mai stărui în

afirmaţia că acesta este un fond la dispoziţia preşedintelui. În

amendament, dimpotrivă, din dorinţa de a ieşi cea mai echilibrată

formulă de distribuţie, se spune clar că această cotă, acest fond

construit pe baza acestei cote majorate, este la dispoziţia

consiliului judeţean, care poate să dispună asupra repartizării, prin

vot, cu două treimi, astfel încât decizia să nu fie în mâna unui

singur om.

Două treimi obligă toate grupările politice, la nivel de

judeţ, să fie în jurul mesei atunci când se iau decizii importante,

care pot să facă să se plătească salariile sau nu într-o comună; care

pot să facă să funcţioneze o şcoală sau nu, într-o comună; să

funcţioneze dispensarul sau nu, într-o comună; să-şi asume toţi

123

responsabilitatea acestei repartiţii. Deci, nici pe departe nu s-a luat

în calcul că-i vom da domnului preşedinte Flutur, de la Suceava,

bani ca să-i împartă discreţionar, ferească Dumnezeu!

A doua chestiune: este adevărat că Legea bugetului este

lege ordinară; este adevărat că Legea nr.273 este organică, dar ea

este organică pentru că are un capitol de infracţiuni, şi există o

decizie a Curţii Constituţionale care explicitează, spunând că,

atunci printr-o lege ordinară se aduc modificări unei prevederi

dintr-o lege organică, dar prevedere care nu are caracter organic, se

poate face acest lucru.

Deci, nu avem absolut nicio problemă, se pune în discuţie

un singur lucru: dorim într-adevăr să avem un mecanism

transparent, echilibrat de alocare a resurselor sau dorim, în

continuare, să controlăm, prin pixul primului-ministru, fiecare

comunitate şi fiecare primar din această ţară? Să avem un

instrument la îndemână, să-i facem pe toţi cu carnete de partid

„portocalii”.

Aceasta este problema pe scurt. Nu sunt alte argumente în

afara acestei logici.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu domnului Viorel Ştefan.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Stanciu.

124

Urmează domnul deputat Duşa, doamna deputat Aura

Vasile, domnul deputat Petrescu ş.a.m.d.

Vă rog, domnule Stanciu, aveţi cuvântul.



Onorat prezidiu,


Domnilor miniştri şi domnule Nicolăescu, care nu este

atent,

Înainte de a intra efectiv în subiectul acestui articol

deosebit de important, permiteţi-mi zece secunde o remarcă: în

Legea învăţământului, care este o lege organică, totdeauna Legea

bugetului de stat nu a prevăzut sumele corespunzătoare: 4%, cum

era înainte, 6% acum.

Când era 4%, şi nerespectându-se, am făcut întâmpinare la

Curte, şi onorata Curte, în altă componenţă decât cea de acum, ne-a

preacizat că, într-adevăr, Legea învăţământului este o lege

organică, dar numai în esenţa a ceea ce cuprinde Constituţia,

sistemul de organizare, şi nu sistemul de finanţare. Ca atare, ceea

ce susţinea domnul preşedinte Viorel Ştefan este adevărat. Deci, în

mod sistematic, Legea bugetului de stat intră în conţinutul unor

legi organice, pe chestiuni pe care Constituţia nu le recunoaşte ca

fiind organice.

125

Şi acum, vă rog să-mi permiteţi, domnule preşedinte, să

aduc câteva argumente distinsului nostru coleg Toader, care se

îmbăţoşează, între ghilimele, să creadă că va fi veşnic la putere. Nu

vei fi, domnule Toader, nu vei fi. Şi nu că vă asigur eu, ăsta-i

principiul rotaţiei şi democraţiei.

Ca atare, un lucru pe care nu l-am învăţat nici noi, PSD-ul

la timp, dar acum l-am învăţat foarte bine, când faci legi, că eşti la

putere, te pui în situaţia celui din opoziţie. Şi dacă domnul Toader

s-ar pune în situaţia celui din opoziţie, ar vedea că aceste două

alineate, care prevăd că 70% din sumă se repartizează în două

etape, şi respectiv cei 30% se duc cu două treimi este benefic

pentru armonizarea intereselor locale. Deci, iată că dăm aleşilor, nu

numai preşedintelui, care este uninominal, dăm dreptul să decidă

împreună asupra a ceea ce este esenţial în acea comunitate care

este judeţul.

De ce ţinem noi, neapărat, să fie la Direcţia finanţelor

publice, la acel director care are un pix comandat electronic de la

Bucureşti, digital, i se arată cu degetul, aşa: „Dă acolo, dă acolo, dă

acolo”, neglijând comunităţile locale. Or, dumneavoastră, ca un

partid, evident, democratic, nu cred că veţi accepta ca o chestiune

pe care specialiştii dumneavoastră în Comisia pentru buget, finanţe

şi bănci au votat, şi acum o refuzaţi.

126

De aceea, domnule Toader, cu tot respectul cuvenit, sunt

convins că, pe măsură ce nu mă ascultaţi, şi veţi vota, pentru că

altfel, dacă veţi înţelege, probabil că nu veţi vota, adică dacă veţi

înţelege că vi se ia o armă politică, pe care dumneavoastră o

utilizaţi ca distribuirea de bani, atunci nu veţi vota. Dacă veţi

înţelege că trebuie să împărţim banii democratic, printr-un anumit

consens, de două treimi la nivel local, veţi vota. Acum se va vedea

cât de democratic este Partidul Democrat.

Vă aştept la vot.


Mulţumesc domnului Stanciu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Duşa.

Se pregăteşte domnul deputat Petrescu.

Domnul Mircea Duşa:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Ieri, la dezbateri generale, am ţinut o pledoarie legat chiar

de acest subiect. Şi, sigur, pe această temă privind redistribuirea

bugetului local au fost mai multe amendamente la Comisia pentru

buget, finanţe şi bănci.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a ajuns la această

concluzie, însă, totuşi, cred că vorbind încă o dată de

127

descentralizare şi de creşterea autonomiei financiare a autorităţilor

locale, putem să facem un pas, chiar rămânând procentul acesta de

30%, şi sigur să clarificăm ceea ce colegii noştri de la PD ridică

legat de votul cu două treimi, care îşi are materia în Legea 215.

Poate că, găsind un amendament din acesta, care să

satisfacă pe toată lumea, împreună putem face un pas spre

descentralizare şi spre creşterea autonomiei financiare a consiliilor

judeţene şi a consiliilor locale.

Îmi aduc aminte că acum vreo doi ani de zile, referitor la

cei 20%, a trecut tot un amendament al meu, când condiţionam ca

cei 20% să fie alocaţi numai pentru cofinanţare proiecte. Am mărit

cu 10%. Poate că aceşti 10% sunt necesari pentru că formula de

redistribuire nu satisface necesităţile întotdeauna obiectiv faţă de

cele trei elemente esenţiale: populaţie, capacitate financiară şi

intravilan, ca aceşti 10% să fie folosiţi pentru reechilibrarea

bugetelor care, în urma aplicării formulei au fost defavorizate.

Cred că împreună, fără un elan politic deosebit, fiind o chestiune

pur tehnică, putem găsi o soluţie ca acest amendament să treacă.


Mulţumesc domnului deputat Duşa.

Îl invit la microfon pe domnul Petrescu. Se pregăteşte

doamna Aura Vasile.

128



Stimaţi colegi,

De hotărârea pe care o luăm astăzi nu am nici un fel de

îndoială că depinde bunul mers al administraţiei publice în

România în anul 2010.

Eu am rugămintea la dumneavoastră ca să gândiţi la acest

lucru şi să lăsăm raţiunile de partid deoparte. Pentru că, aşa cum v-

am spus în intervenţiile mele anterioare, în anul 2009, câteva sute

de primării din România nu şi-au luat salariile. Oamenii din câteva

sute de primării din România nu şi-au luat salariile.

Singura posibilitate de a putea să ne aducem contribuţia la

cofinanţarea unor programe cu finanţare externă este aceasta,

întrucât celelalte amendamente de modificare a Legii bugetului nu

au fost admise.

Dacă noi astăzi nu promovăm acest amendament, vă rog

să vă gândiţi că veţi fi responsabili în faţa acestor oameni care de

nouă luni de zile nu şi-au luat salariile. Şi eu, în Comisia pentru

buget, finanţe am cerut vot nominal, pentru ca fiecare primar,

fiecare secretar de primărie, fiecare bodyguard, fiecare consilier să

ştie că deputatul sau senatorul Ionescu, Popescu, Georgescu, nu a

votat pentru ca el să-şi primească salariul pentru munca prestată în

anul 2009.

129

Vă rog să vă gândiţi, de asemenea, că dacă nu se aprobă

acest amendament nu există, din punct de vedere legal,

posibilitatea ca în anul bugetar 2010 să putem plăti salariile

restante în 2009 şi nu cred că este normal ca într-un astfel de for în

care se iau decizii atât de importante, un subiect atât de important

să fie tratat în baza unor raţiuni de natură politică.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc şi eu, domnule deputat Petrescu.

O invit la microfon pe doamna Aura Vasile. Se pregăteşte

domnul Toader.



Nici nu mă miram ca Partidul Democrat Liberal să susţină

un amendament democratic, un amendament care ar trebui să

aducă la îndeplinire o temă a discursului domniilor lor privind

descentralizarea în administraţia publică locală. Dar din nou

constat că democraţia în acest partid este o democraţie totalitară, în

condiţiile în care numai unul să decidă şi ceilalţi să execute.

Spunea colegul meu că se modifică o lege organică şi că

nu se poate ca printr-o lege ordinară să modificăm o lege organică.

130

Într-adevăr, aşa este! Şi mă minunez cum o să susţineţi

dumneavoastră modificarea punctului de pensie, care conform

Legii nr.19, care este o lege organică, stabileşte într-un anume

mod.

De asemenea, iar mă minunez cum dumneavoastră aţi

votat pentru a abilita Guvernul să emită ordonanţe pe perioada

vacanţei parlamentare, încălcând art.115 alin.(1), care stabileşte că

pe această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe de natură

organică.

Întorcându-mă la amendamentul admis de Comisiile

reunite pentru buget şi finanţe, reprezentând, dacă vreţi, punctul de

vedere al specialiştilor noştri, al celor care au o viziune generală şi

punctuală asupra proiectului de buget, şi dumneavoastră trebuie să

daţi dovadă că aţi înţeles ceea ce specialiştii dumneavoastră în

această comisie au spus. Într-adevăr, poate, la punctul b) al acestui

alineat admis de comisii, în loc de „două treimi” aş propune, să

spunem, „cu votul majorităţii numărului consilierilor în funcţie”. Şi

sunt convinsă că domnul ministru Vasile Blaga, care ştiu că are în

program tot ce ţine de zona descentralizării, va fi de acord cu

această propunere care, într-un fel, ar putea să echilibreze atât

oraşele şi municipiile, cât şi primăriile, la nivelul comunelor.

În acest moment este ştiut că în anul greu care a fost 2009

sunt foarte multe primării pe care le-am putea declara falimentare,

131

şi nu neapărat plecând de la valoarea salariilor funcţionarilor din

aceste primării, cât mai ales pentru ceea ce ei trebuie să facă pentru

comunităţile lor.

De aceea, discutăm, la nivelul anului 2010, în continuare

de toalete la şcoli, discutăm de zugrăveli de şcoli, discutăm de

drumuri, pietruire, fântâni, apă potabilă şi mai ales electrificare.

Cred că trebuie într-adevăr să facem acea descentralizare,

în condiţiile în care am văzut că Guvernul îşi propune, pe Legea de

abilitare a Guvernului pe perioada vacanţei parlamentare, să facă

propuneri pentru descentralizare la nivelul spitalelor.

În condiţiile acestea, domnule ministru Vasile Blaga, dacă

spitalele vor trece la jumătatea anului la nivelul primăriilor,

ştiindu-se că teoretic vor trece fără sumele necesare funcţionării la

valorile care sunt, pentru că aşa rezultă din acest buget, cred că ar

trebui acum, prin acest amendament la bugetul de stat, să

recunoaştem dreptul administraţiilor publice locale să se poată

guverna şi să poată să acopere deficitele bugetare şi mai ales

cheltuielile curente.

Vă mulţumesc.


Şi eu mulţumesc doamnei Aura Vasile.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Toader. Vă rog.

132



Să ştiţi că această mult dezbătută problemă nu o putem

rezolva aici, susţin încă o dată.

Pe de altă parte, ştiţi că există în Parlament, în discuţie şi

spre aprobare, Legea responsabilităţii fiscale, unde se blochează de

multe ori astfel de derapaje din punct de vedere al repartizării

bugetelor.

În altă ordine de idei, ce sunt cheltuielile de funcţionare?

A spus un coleg de la PSD că au rămas fără salarii. Dar cât de mari

sunt salariile şi pentru câte persoane? Legea, când a fost făcută...,

trebuie să vă spun că noi, la Partidul Democrat Liberal – şi aceasta

a fost ideea domnului Blaga – am făcut legi ca şi când am fi în

opoziţie.

Am dezbătut această lege cu toate partidele, de aceea a

trecut aproape cu 99%.

Era foarte clară şi vizibilă dacă făceam standardele de

cost. Acum suntem pe cale să facem standardele de cost. Că altfel,

dacă nu avem standard de cost, vom avea întotdeauna situaţii de

comune, de oraşe, în care numărul de personal creşte exponenţial şi

pe baza căruia vor cere permanent: „Daţi-ne bani!” Sigur că poate

să li se dea bani de la Consiliul judeţean pe orice criteriu l-ar

stabili, dar până nu avem nişte criterii foarte clare, nu putem

133

împărţi 70, 30, două treimi ce face Consiliul judeţean. Cred că

soluţia o avem în comun şi sunt convins că Ministerul

Administraţiei şi Internelor va prelua această lege din nou, ca să

găsim o formulă, să găsim şi o modalitate de echilibrare acolo unde

se întâmplă astfel de situaţii, dar numai când avem standarde de

cost.

Dacă nu, o viaţă întreagă o să avem comune care rămân

cu salarii neplătite sau cu tot felul de servicii şi investiţii pe care le-

au pornit fără să aibă justificare financiară.


Mulţumesc.

Şi-au mai manifestat dorinţa de a interveni domnul Viorel

Ştefan şi domnul Duşa. Întrucât au mai avut ocazia să vorbească, o

să-i rog să se limiteze la un minut.

Vă rog.



Vreau să spun un singur lucru: discuţia în legătură cu

echilibrarea nu are nicio legătură cu cealaltă discuţie, despre

standardele de cost, care vizează serviciile descentralizate către

judeţe şi consilii locale. Discuţie care va face obiectul analizei

când vom ajunge la art. 5, 6, nu mai ştiu în textul legii, unde se

134

regăseşte. Să nu vorbim de toate la grămadă. Aici vorbim de o

chestiune extraordinar de simplă. Crearea posibilităţii legale şi a

singurului instrument legal clar, pentru echilibrarea deficitelor pe

primării. Astăzi legislaţia financiară nu conţine un astfel de

instrument, fapt pentru care se rezolvă printr-un artificiu, alocându-

se de la fondul de rezervă aceste sume, în condiţiile în care,

conform Legii finanţelor publice, fondul de rezervă se constituie

pentru alte destinaţii.

Suntem într-o zonă unde nu avem reglementare! A insista

în continuare să nu vrem să reglementăm ridică un mare semn de

întrebare asupra bunei-credinţe a celor care vor să guverneze

astăzi.


Doamna Aura Vasile, pe procedură.


Mulţumesc.


Grupul Partidului Social Democrat şi Conservator solicită

10 minute pauză de consultare, ca liderii de grup să se întâlnească

cu domnul ministru Blaga şi cu ministrul finanţelor, pentru că noi

solicităm retrimiterea la comisie a acestui punct, a acestui

amendament pentru corecturile de rigoare, pentru că credem că cu

135

ceea ce miniştrii vor conveni putem să îl adoptăm. Deci, solicit

această consultare.


Domnul deputat Eugen Nicolăescu, vă rog.



Consider că solicitarea Grupului PSD este rezonabilă şi o

pauză de consultări, împreună cu Ministerul Administraţiei şi

Internelor şi Ministerul Finanţelor poate să ducă la o soluţie care să

deblocheze această situaţie.

Deci, susţinem o pauză de consultări de 10 minute.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc şi sprijinul dumneavoastră mă face imediat

să decid o pauză de consultări de 10 minute. O să invit liderii la

biroul doamnei preşedinte Anastase şi pe domnul ministru Blaga şi

pe domnul ministru Vlădescu. Zece minute pauză de consultări.

- După pauză –


Stimaţi colegi,

O să vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

136

Vreau să vă informez că în urma consultărilor avute cu

liderii grupurilor politice s-a convenit ca amendamentul pe care l-

am discutat, împreună cu celelalte amendamente propuse la art. 4

să fie retrimise comisiilor de specialitate, care în cursul zilei de

mâine să se întâlnească şi să vină cu o propunere care în esenţă

este o propunere de 70-30 împărţire, aşa cum era în amendament,

dintre care 20 pentru cofinanţarea proiectelor europene şi 10 pentru

echilibrare cheltuieli curente. Dar această decizie de principiu a

liderilor urmează să fie discutată mâine în cadrul comisiilor de

specialitate, care vor veni cu un amendament concret.

În aceste condiţii o să vă supun la vot propunerea de a

retrimite la comisiile de specialitate amendamentele prezentate la

art. 4.

Cine este pentru? Rog Grupul liberal să voteze.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.


Vă mulţumesc.

Trecem la art. 5.

O să vă rog la amendamentele respinse de comisii la art.

5, dacă se susţin? Nu se susţin.

Trecem la amendamentele admise. Vreau în primul rând

să solicit punctul de vedere al Ministerului Finanţelor în legătură

137

cu amendamentele admise. Este vorba de amendamentele admise

la art. 5.

Domnul Gherghina. Dacă aveţi comentarii? Dacă nu...


Amendamente la 5.


Depăşirăm!


Când?


Depăşirăm respinsele, asta vorbeam!


Acum?


Am întrebat dacă le susţine cineva sau nu. Ne întoarcem

la amendamente respinse. Domnul Petrescu, până atunci domnul

Gherghina se pregăteşte în legătură cu amendamentele admise.

Vă rog, domnule Petrescu.


Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc.

138

În Legea bugetului de stat pe anul 2010 se prevede la art.5

că sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată prevăzute la art.

4 litera a) sunt destinate finanţării... şi este înşirat aici, nu am să

dau citire întregii ecuaţii, sunt înşirate aici cheltuielile, în

conformitate cu prevederile legii, pentru care se fac aceste

cheltuieli.

Amendamentul pe care noi vi-l propunem se referă la

faptul că în ultima perioadă, de la nivelul Guvernului au fost

descentralizate o serie de activităţi, printre care cele mai

importante ar fi acelea privind protecţia copilului, privind protecţia

socială, privind copiii preşcolari din învăţământul de stat şi din

grădiniţe, cheltuieli privind acordarea de lapte, corn, miere,

cheltuieli pentru creşe, evidenţa populaţiei etc.

În execuţie am constatat că deşi au fost descentralizate

aceste activităţi către consiliile locale nu au fost însoţite şi de

sumele aferente desfăşurării acestor activităţi. Motiv pentru care,

vă propunem ca amendamentul la acest articol să sune în felul

următor: „Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată

prevăzute la art. 4 lit. a) sunt destinate finanţării: a) sistemului de

protecţie a copilului şi centrelor de asistenţă socială a persoanelor

cu handicap...”


139

Domnule Petrescu, dacă nu vă supăraţi, puteţi citi numai

ceea ce diferă, pentru că ele şi pe reglementarea veche se regăsesc?

Ce aveţi în plus sau diferit, ca să putem să ne facem o opinie.



Solicităm ca la art. 5 să fie înscris alin.(1)1, în care să se

prevadă că „Sumele prevăzute la alin.(1) se vor asigura în totalitate

de la bugetul de stat”.

Este un amendament, aşa cum spuneam, care va face ca

aceste instituţii descentralizate de la nivelul Guvernului să poată fi

susţinute în totalitate.


Am înţeles.

Vă mulţumesc foarte mult. O să vă rog pe toţi colegii,

dacă doriţi să urmăriţi, în Anexa nr.2 de amendamente respinse, la

pct.7 figurează amendamentul propus de domnul deputat Petrescu

şi Grupul PSD+PC.

Dacă sunt intervenţii în legătură cu acest amendament?

Dacă nu, o să vă supun la vot amendamentul...

Domnule Gherghina, aveţi un punct de vedere faţă de

acest amendament? Vă rog, microfonul. Domnule Toader, vă rog

să ne lăsaţi câmpul liber.

140

Domnul Gheorghe Gherghina:

Nu susţinem acest amendament, întrucât ar presupune

sume suplimentare....


Domnule Gherghina, faceţi ca mine, ţineţi microfonul

aproape de gură aşa...


Nu susţinem acest amendament, întrucât ar presupune

sume suplimentare pe care ar trebui să le introducem în Anexa

nr.4, pentru a acorda consiliilor locale 100%.


Am înţeles. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

O să vă supun la vot amendamentul domnului Petrescu.

Figurează în Anexa nr.2, la pct.7, e vorba de modificarea art.5.

Vă rog, cei care sunt în favoarea amendamentului

domnului Petrescu să ridice mâna, vă rog.

Vă rog să număraţi. 121 voturi pentru.


Abţineri? Nici una.

Amendamentul a căzut, întrucât nu a întrunit decât 121 de

voturi pentru, 183 împotrivă.

141

Domnule Petrescu, vă rog.



Aşa cum vă spuneam, din 119 până acum am trecut patru,

mai avem 115.

Tot la Legea bugetului de stat pe anul 2010, art.5 alin.(3),

unde se prevede că sumele defalcate din t.v.a. sunt destinate

finanţării cheltuielilor, conform prevederilor legale, pentru ceea ce

înseamnă comune, oraşe, municipii.

Vă propunem următorul amendament: „Sumele defalcate

din taxa pe valoarea adăugată sunt prevăzute pentru finanţarea

următoarelor: cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi

alte sporuri salariale în bani, stabilite prin lege, obiectele de

inventar, drepturile asistenţilor de personal”. În concluzie,

propunem un nou alineat, 31, în care să se insereze faptul că

„Sumele prevăzute la alin.(3) se vor asigura în totalitate de la

bugetul de stat”. Motivaţia este aceeaşi: consiliile locale nu dispun

de sursele necesare asigurării în totalitate finanţării unor astfel de

activităţi.

În practică s-a demonstrat că în anul 2009 consiliile locale

au un grad mare de îndatorare şi nu pot să suporte obligaţia de a

asigura cu fonduri proprii diferenţa între ceea ce asigură Guvernul

prin Ministerul de Finanţe şi sursele de care dispun.

142


Vă mulţumesc foarte mult. Aţi ascultat amendamentul.

Este vorba de introducerea unui alineat suplimentar care să

prevadă la alin.(3) al articolului, finanţarea în totalitate a

cheltuielilor de la buget.

Dacă mai doreşte cineva să intervină? Dacă nu, o să

solicit părerea Ministerului Finanţelor, domnul Gherghina.

Aproape de microfon, vă rog.


Nu susţinem amendamentul!


Spre surpriza mea, domnul Gherghina a spus că nu susţine

amendamentul. Suntem surprinşi cu toţii. În aceste condiţii, însă, o

să fiu obligat să vă supun votului dumneavoastră amendamentul

propus de domnul Petrescu, la alin.(3).

Cine este pentru amendamentul domnului deputat

Petrescu? Vă rog să număraţi. 123 voturi pentru.

Cine este împotrivă? Vă rog să ridicaţi mâna sus. 161

împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

143

Vă mulţumesc foarte mult. Amendamentul nu a fost

acceptat, întrunind 123 de voturi pentru, 161 împotrivă şi nici o

abţinere.

Îl invit la microfon pe domnul Petrescu. Vă rog.



La Legea bugetului de stat pe anul 2010, la art.5 alin.(7)

se prevede că pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la art. 4, cu

excepţia celor pentru plata ajutorului social, pe lângă sumele

defalcate din t.v.a., autorităţile administraţiei locale vor aloca şi

sume din bugetele locale.

Amendamentul pe care noi îl propunem este următorul:

„Pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la art.4, cu excepţia celor

pentru plata ajutorului social, pe lângă sumele defalcate din t.v.a.,

autorităţile administraţiei publice locale pot aloca şi sume din

bugetele locale”. Adică, dorim să dispară obligativitatea

autorităţilor locale de a finanţa instituţii descentralizate din surse

proprii şi înlocuirea cu sintagma „pot aloca aceste sume”, în

funcţie de disponibilităţile pe care le au.

Vă mulţumesc.


144

Mulţumesc foarte mult, domnule Petrescu. Ştiu, au fost

nişte dificultăţi, vă cer scuze. Dacă nu mai doreşte nimeni să

intervină pe marginea amendamentului, o să rog Ministerul

Finanţelor, dacă domnul Tabără îi permite domnului Gherghina să

ne dea un punct de vedere?

Domnule Gherghina, vă rog, aproape de microfon.


Nu susţinem amendamentul, întrucât dacă punem „pot”,

înseamnă că rămân nefinanţate.



Stimaţi colegi,

O să vă supun acum la vot amendamentul domnului

Petrescu.

Cine este în favoarea amendamentului? Vă rog, mâna sus.

117 voturi pentru.


Abţineri?

Restul până la 200 sunt abţineri. Vă mulţumesc.

Amendament nu a trecut, întrunind numai 117 voturi pentru, 142

împotrivă.

145

Dacă din amendamentele respinse se mai susţine vreunul?

Vă rog frumos, poftiţi la microfon. Indicaţi şi numărul din Anexa

nr.2, ca să putem urmări.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Mulţumesc. Deputatul Mircea Drăghici mă numesc.

Poziţia 354, art.5 alin.(4)1. Propunem articol nou: „Sumele

prevăzute la alin.(4) se vor asigura în totalitate de la bugetul de

stat”. Este vorba tot de cheltuielile financiare pentru

descentralizate. De data aceasta pentru oraşe şi municipii.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu. Dacă doreşte cineva să intervină?

Dacă nu, o să-l întreb pe domnul Gherghina să ne spună fraza

magică. Spuneţi!


Nu susţinem amendamentul!


Am înţeles.

Domnule Arion, doriţi să interveniţi? Nu.

În aceste condiţii, o să vă supun la vot amendamentul

propus.

146

Cine este pentru? Vă rog să votaţi, sus mâna, ca să putem

număra corect. 118 voturi pentru.

Domnule Popeangă, vă rog să nu vă supăraţi pe mine, că

eu nu număr, eu anunţ. De numărat numără alţii.

Voturi împotrivă? Vai de mine! Vine acum un grup

compact, vaccinaţi. Sunteţi vaccinaţi? 141 clar împotrivă.

Abţineri?

Amendamentul nu a fost adoptat, întrunind 118 voturi

pentru, 141 voturi împotrivă, nici o abţinere.

Dacă la amendamente respinse, la acest articol se mai

susţine? Nu.

O să trecem la amendamentele admise.

La art.5 în Anexa nr.1. (Consultări.)

Poz.355 la “respinse”, tot un amendament la art.5.


Numai un moment, ca să nu fie discuţii. Domnule Stanciu,

nu am ajuns la amendamentul nr.355. Pur şi simplu, figurează în

lista amendamentelor respinse la nr.355, dar este un amendament

referitor la art.5, pe care-l discutăm. Deci, nu le-am sărit pe toate.

Autorul şi l-a regăsit la poz.355.


Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Vă mulţumesc.

147

Amendamentul propune următorul text – la art.5 alin. (6):

„Repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valorea adăugată

prevăzute la alin.(4), pe comune, oraşe, municipii, sectoare şi

municipiul Bucureşti, după caz, se face prin hotărâre de către

consiliul judeţean administrativ, respectiv a Consiliului General al

municipiului Bucureşti, după consultarea primăriilor şi cu asistenţa

tehnică de specialitate a inspectoratului şcolar, în funcţie de

numărul de elevi preşcolari şi standardele de cost aferente, sau a

direcţiei de muncă şi incluziune socială, după caz, în funcţie de

numărul de beneficiari ai serviciilor respective şi de alte criterii

specifice”.

Motivaţia amendamentului este că alocarea directă a

sumelor de echilibrare a bugetelor locale de la Ministerul

Finanţelor, prin direcţiile generale ale finanţelor publice, prin

excluderea consiliilor judeţene administrative, ca organism

intermediar în procesul de alocare a acestor sume reprezintă

încălcarea principiului de bază al administraţiei publice locale, cel

al autonomiei locale consfinţit prin Constituţia României şi prin

Legea nr.215/2001.

Consiliul judeţean, în calitatea sa de autoritate a

administraţiei publice locale, formată din aleşi locali din întreg

teritoriul judeţului, prin vot legitim şi democratic şi prin

148

formaţiunile politice, este cel mai în măsură să cunoască realităţile

şi necesităţile judeţului.

Iar, în continuare, putem aminti de strategia de dezvoltare

locală ce se realizează la nivelul fiecărui judeţ şi care ţine cont de

toate strategiile de dezvoltare locală, elaborate de fiecare unitate

administrativ-teritorială.

Pentru atingerea obiectivelor şi proiectelor punctuale

conţinute de aceste strategii, prin hotărâre de consiliu judeţean

administrativ, se asigură transparenţa repartizării sumelor defalcate

din unele venituri ale bugetului de stat către bugetele locale. Şi, de

asemenea, transparenţa este asigurată prin hotărârile care sunt

publicate în Monitorul oficial al judeţului, cât şi pe site-ul propriu.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat Drăghici.

Deci, practic, este vorba de trecerea la consiliul judeţean a

deciziei privind sumele defalcate.

Dacă nu doreşte să intervină altcineva, o să-l rog pe

domnul Gherghina, poziţia Ministerului Finanţelor.


Nu susţinem amendamentul.


149

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, o să vă supun la vot amendamentul

prezentat de domnul deputat Drăghici; figurează la nr.355 în

Anexa nr.2.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să ridicaţi

mâna. 131 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 161 împotrivă.

Abţineri? Niciuna.

Amendamentul nu a întrunit numărul de voturi necesar şi

este respins.

Dacă la amendamente respinse, la art.5, nu mai sunt

amendamente, vă propun să trecem la lista cu amendamentele

admise.

Domnul deputat Stanciu. Vă rog.



Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi şi senatori,

Domnilor miniştri,

Domnule preşedinte, o chestiune de procedură. Cu tot

respectul cuvenit, noi am sărit de la poz.7-8 la poziţia trei sute şi

nu ştiu cât, pe art.5.

150

Rugămintea este să încercăm, pe respinse, atunci când

ajungem, dumneavoastră să solicitaţi, pe poziţiile respective, 8-9-

10-11-12, dacă sunt intervenţii, pentru că în raport – nu este vina

prezidiului şi cred că nici a comisiei, deoarece a fost acea criză de

timp – apar art.5, pe urmă apar amendamente la art.4, pe urmă iar

apar amendamente la art.5.

Deci, eu am o serie de amendamente la art.5, dar am o

serie de amendamente la 4 care este înainte de 5.

De aceea, rugămintea ar fi, suntem la poz.8, acolo am

rămas, şi de acolo încolo, domnul Petrescu nu le-a avut prinse în

material, de aceea nu a putut indica poziţia şi l-a susţinut în

comisie, şi de acolo o să urmăm poziţie cu poziţie. Şi, în momentul

în care nimeni nu solicită, automat treceţi la poziţia imediat

următoare, pentru că, altfel, nu mai putem şti, intrăm pe sărite,

fiecare are amendamente la 4, la 5, la 6 şi aşa mai departe.

Deci, închei cu rugămintea ca, după ce se votează ceea ce

aţi vrut dumneavoastră acum, la amendamente acceptate, să se

revină pe lista de respinse, de la poz.8 şi să se meargă în continuare

articol cu articol.

Vă mulţumesc.


Domnule deputat, îmi cer scuze. Peste 300 de

amendamente care figurează la poziţii diferite, nu avem cum să le

151

luăm în ordine, decât pe dumneavoastră să vă rugăm dacă aveţi

amendamente. Şi tot art.4 a fost trimis la comisie. Până când nu se

rezolvă, nu are rost să reluăm amendamentele. Am trimis cu toate

amendamentele la comisie.

Suntem la art.5, am întrebat care sunt amendamentele

respinse care se susţin; a susţinut domnul Petrescu şi domnul

Drăghici. Acelea sar peste 300, într-adevăr, numărul 350, pentru că

sunt foarte multe amendamente la art.4. Şi am încheiat partea de

amendamente respinse la art.5 şi suntem acum la …

Vă rog. (Consultări cu domnul Anghel Stanciu.)

Dacă aveţi două amendamente şi doriţi să le susţineţi, vă

rog să le susţineţi.

152

O să vă cer îngăduinţa să trecem la amendamentele

acceptate şi după aceea să ne întoarcem la două amendamente

respinse pe care le caută domnul Stanciu.

Deci, la art.5, avem un amendament la poz.7, care

propune completarea alin.(1) cu o nouă literă – h), cheltuielile

căminelor pentru persoanele vârstnice. După aceea, la pct.8 avem o

propunere de completare a art.5 alin.(2).

De la poz.5 este primul amendament admis referitor la

cheltuielile şcolare, la poz.6 este o propunere de completare a

alin.(1) lit.d); la pct.7 curent – o completare cu o literă nouă –

lit.h).

Da, vă rog. Doamna Aura Vasile. Vă rog.


Nu vă supăraţi, dar noi nu înţelegem ce spuneţi

dumneavoastră şi ce citiţi acolo.

Deci, conform procedurilor, conform regulamentelor,

dumneavoastră trebuie să spuneţi, după Anexa nr.1 sau Anexa nr.2,

admise, respinse, articolul şi poziţia de pe bandă. Şi, după fiecare,

întrebaţi dacă se susţine, dacă sunt la respinse, sau cele admise,

lăsaţi preşedinţii comisiilor să vorbească şi noi votăm.

Dumneavoastră înşiraţi nu ştiu ce înşiraţi; nişte cifre şi

nişte litere, care nu ştim la ce fac referire.

153

Sunt parlamentari care au avut amendamente şi care nu şi

le-au putut susţine, pentru că sărim de la una la alta.

Deci, vă rog să ne întoarcem la art.5 şi să continuăm cu

cifra de pe bandă.

De aceea se dă un indicator pe bandă, ca toată lumea să

putem să mergem şi să urmărim acelaşi lucru.


Vă mulţumesc.

Dacă aţi fi fost atentă, exact asta încercam să fac şi eu – să

vă spun care sunt poziţiile, amendamentele admise la care am

trecut, încep de la poziţia de pe bandă 5, 6, 7, 8, 9 … (Doamna

Aurelia Vasile solicită lămuriri.)

Aveţi un pic de răbdare, aveţi un pic de răbdare!

… 8, 9 şi 10. O să-l rog pe preşedintele comisiei, domnul

Viorel Ştefan, să introducă amendamentele admise.

Respinsele le-am discutat deja. Ne-au mai rămas două de

la domnul Stanciu. Ne-au mai rămas două de la domnul Stanciu,

care a promis că revine cu ele.

Domnul Viorel Ştefan. Vă rog.


Dacă am înţeles bine, eu am sarcina să prezint

amendamentele admise prin votul comisiei. Şi, atunci, la poz.5,

154

care se referă la art.5 alin. (1) lit.c), în dezbatere de la comisie,

urmare amendamentului depus de colegul nostru, domnul Sorin

Bota, s-a sesizat faptul că în bugetarea programului pentru

acordarea mierii de albine pentru elevi, a rămas un element de

discriminare între învăţământul de stat şi cel privat şi confesional,

ceea ce nu se întâmplă în derularea programului laptele şi cornul.

Dar, trebuie să fac menţiunea că şi în derularea

programului laptele şi cornul, în primii ani de aplicare, a existat

această discriminare şi s-a corectat ulterior.

Astăzi, comisia nu face altceva decât să sesizeze această

existenţă a unui tratament discriminatoriu între formele de

învăţământ, luând în calcul că ai noştri copii sunt la fel, indiferent

în ce instituţie de învăţământ îi regăsim – privat, confesional sau de

stat.

Aceasta este propunerea la poz.5.

Domnule preşedinte ….


Vă mulţumesc. Haideţi să le luăm unul câte unul, ca să nu

se încurce lumea.

Deci, aţi auzit propunerea comisiei de la art.5 –

introducerea mierii de albine la finanţare şi eliminarea

discriminărilor public-privat.

155

Este pct.5 de pe bandă, doamna Aura Vasile. Dacă la

acest amendament admis, sunt observaţii? Nu pare să fie cazul.

Poziţia Ministerului Finanţelor?


Nu susţinem amendamentul, întrucât nu este sediul

materiei aici. Trebuie să modificăm legea prin care a fost introdus

acest program.


Vă mulţumesc.

Domnul Bota. Vă rog.



Acest amendament vine să coreleze ceea ce este stipulat la

litera precedentă în articol, în care şi învăţământul privat şi

confesional beneficiază de mierea de albine, alături de laptele şi

cornul.

Prin urmare, nu am făcut nimic în acest amendament

decât să păstrăm o unitate în ceea ce priveşte acordarea de drepturi

pentru lapte, miere şi corn, în toate formele de învăţământ din

România.


Vă mulţumesc, domnule senator Bota, pentru clarificări.

156

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, o să trecem la votul asupra

amendamentului admis. A fost prezentat de domnul Ştefan Viorel.

Poziţia Ministerului Finanţelor aţi auzit-o.

Cine este pentru adoptarea amendamentului propus de

cele două comisii? Vă rog să ridicaţi mâna. 123 de voturi pentru.


Abţineri? Niciuna.

Amendamentul nu a întrunit numărul de voturi necesar

pentru a fi adoptat.

Trecem la următorul amendament.

Domnul Viorel Ştefan. Pct.6 din Anexa nr.1 –

amendamente admise, la art.5. Vă rog.



Stimaţi colegi,

În legătură cu amendamentul privind art.5 alin. (1) lit.d),

în cadrul dezbaterilor de la comisie, a fost sesizată următoarea

situaţie: în condiţiile în care învăţământul special, prin lege, se

finanţează de la bugetul consiliilor judeţene, în teritoriu se regăsesc

clase de învăţământ special în instituţii de învăţământ

preuniversitar, care se finanţează de la consiliile locale. Şi, atunci,

noi am simţit nevoia de a introduce această prevedere, care să

157

creeze posibilitatea consiliului judeţean, care astăzi poate să

finanţeze exclusiv instituţia în sine, dacă ea deserveşte

învăţământul special, să poată finanţa din interiorul unei instituţii

finanţate de la consiliul local o clasă, dacă aceasta este clasă

specială.

Deci, acesta este conţinutul amendamentului. Anticipez

răspunsul Ministerului Finanţelor, care va spune că nu aşa s-a făcut

proiecţia bugetară, dar stărui, spunând că este o chestiune pe care,

dacă nu o reglementăm, ea nu va avea regulă în continuare şi în

gestiune bugetară nu este bine să lăsăm lucruri nereglementate.



Este un amendament al comisiei şi al domnilor senatori

David Gheorghe – PD-L, domnul Gheorghe Ciobanu – deputat

PD-L, Valeriu Tabără şi Alin Popoviciu – deputaţi PD-L. A fost

prezentat de domnul Viorel Ştefan.

Dacă sunt intervenţii? Doamna senator Ecaterina

Andronescu, microfonul central.

Doamna Ecaterina Andronescu:


Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

158

Am venit în faţa dumneavoastră să susţin acest

amendament al comisiei, cu următoarele argumente: învăţământul

special beneficiază de o finanţare specială şi întotdeauna finanţarea

se află la consiliul judeţean; pe de o parte.

Pe de altă parte, învăţământul special, ca tendinţă, se

integrează în învăţământul de masă.

Deci, eu vă rog să nu creăm nişte dificultăţi în

funcţionarea claselor speciale, integrate în învăţământul de masă şi

să acceptăm amendamentul propus de comisiile reunite de buget-

finanţe, ca fiind unul extrem de ancorat în realitatea funcţionării

acestor clase în şcolile de masă.

Vă mulţumesc.



Dacă mai sunt alte intervenţii?

Dacă nu, o să-l invit pe domnul Gherghina. Vă rog.


Nu susţinem amendamentul, întrucât tocmai că au fost

integrate învăţământului de masă şi nu pot să primească finanţare

din altă parte. Asigurăm finanţarea integrală, aşa cum facem pentru

învăţământul de masă, pentru salarii şi pentru tot ce este acolo.


159

Vă mulţumesc. Doamna Andronescu. Vă rog, un minut.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc.

Aş vrea să-i reamintesc domnului secretar de stat

Gherghina că învăţământul special beneficiază de o finanţare

suplimentară faţă de finanţarea învăţământului de masă.

Ca urmare, dacă pe aceşti copii, şi aşa loviţi de soartă, îi

lăsăm şi fără finanţare, producem un mare deserviciu sistemului de

învăţământ.


Vă mulţumesc.

Domnul Titus Corlăţean. Vă rog.

Domnul Titus Corlăţean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă rog să mă credeţi că nu este o chestiune subiectivă. Pur

şi simplu ştiu asta. Este vorba de o informare. A mea soţie este

profesor la o şcoală specială. Deci, nu este o chestiune subiectivă.

Pur şi simplu ştiu şi am confirmarea doamnei profesor Andronescu

că este nevoie de o finanţare specială. Deci, nu modalitatea

propusă de Ministerul Finanţelor, ceea ce ar avea grad de

consecinţă asupra învăţământului special.

Deci, susţinem acest amendament pe raţiuni obiective.

160



Domnul Gherghina. Microfonul, vă rog.


Dacă-mi permiteţi, învăţământul special, într-adevăr, este

finanţat de la consiliile judeţene. Aici, la amendament, este vorba

de clase care au fost integrate, şi nu poţi o clasă să spui că vii şi o

finanţezi de la consiliul judeţean şi celelalte 30 de clase le finanţezi

de la consiliul local.


Vă rog. Domnul Viorel Ştefan.


Sigur, dacă e să intrăm în detalii tehnice de această

manieră, eu aş putea să spun următorul lucru. Introducând acest

text de lege, sigur vom crea posibilitatea ca, între consiliul judeţean

şi consiliul local să existe o înţelegere, în baza căreia să se

transfere din alocarea totală pentru învăţământul special de la judeţ

către consiliul local, respectiv către instituţia de învăţământ

preuniversitar care conţine o clasă specială, cota parte din

cheltuieli fundamentată pe ceea ce înseamnă cheltuială pentru

învăţământ special.

161

Neintroducând o astfel de chestiune, rămâne treaba

suspendată şi în teritoriu se încearcă tot felul de protocoale, de

artificii, unii se înţeleg, unii nu se înţeleg, pentru că viaţa îi

împinge, de fapt, la această soluţie care, nefiind reglementată, nu

este recunoscută de toţi. Dar, unii aşa procedează – se înţelege

judeţul cu primăria cât să-i dea, pentru că din bugetul total pentru

învăţământul special trebuie să satisfacă şi serviciul pe care-l face

în contul acestui învăţământ special un consiliu local, o primărie.

Dar lipseşte o reglementare clară.

Deci, nu se cer bani în plus, nu se cere schimbarea regulii

de alocare a finanţării pe învăţământ de masă sau special, ci doar

să înscriem în Legea bugetului care este reţeta oficială pentru a ieşi

din această dilemă, sau trilemă, primarii, preşedinţii de consilii

judeţene.

Vă mulţumesc.


Şi eu vă mulţumesc, domnule Viorel Ştefan.

Dacă de la Ministerul Finanţelor mai doriţi să faceţi

comentarii? Nu.

Dacă nu mai doreşte nimeni să intervină, atunci o să vă

supun la vot amendamentul care figurează în anexa nr.1 –

amendamente admise, la pct.5, cheltuieli aferente claselor speciale.

162

Cine este pentru adoptarea amendamentului, vă rog? 127

pentru.



Amendamentul nu a fost acceptat, întrunind 127 de voturi

pentru, 138 împotrivă, 5 abţineri.

Trecem la amendamentul următor, nr.crt.7.

Este o propunere de o nouă literă – h).

O să-l rog pe domnul Viorel Ştefan să introducă

amendamentul. Vă rog. Cheltuielile căminelor pentru persoanele

vârstnice; nr.crt.7.


Nu, a fost poz.6, art.5.


Poz.6 a fost, clasele speciale.


Clasele speciale a fost poz.6.


Poz.7 sunt vârstnicii. Vă rog să mă scuzaţi că am avut

dreptate, ca întotdeauna.

Domnul Viorel Ştefan. Vă rog.

163


Deci, la poz.7, este vorba de o propunere a noastră de a

completa alin. (1) din art.5 cu o literă – h), prevedere nouă, în

aceeaşi idee – pentru a crea temei legal pentru finanţarea din

bugetele consiliilor locale a cheltuielilor cu căminele pentru

persoanele vârstnice.

Deci, a fost sesizat acest lucru de colegii noştri semnatari

ai amendamentului, s-au făcut evaluări, analize, verificări pe

legislaţie, inclusiv cu Ministerul Muncii, şi s-a ajuns la concluzia

că nu există temei legal ca aceste cheltuieli să fie finanţate din

bugetele locale. Am simţit nevoia de a propune această completare

a Legii bugetului.

Vă mulţumesc.



Dacă în legătură cu acest amendament mai doreşte cineva

să intervină? Nu pare să fie cazul.

O să rog Ministerul Finanţelor, punctul de vedere.


Nu susţinem amendamentul. Prin Legea nr.17/2000 este

reglementat că astfel de cheltuieli pot fi suportate din veniturile

proprii ale autorităţilor locale, nu din sume defalcate din t.v.a.

164

De asemenea, Guvernul poate interveni să sprijine

întreţinere, reparaţii, compartimentări şi aşa mai departe şi avem

sume prevăzute în bugetul Ministerului Muncii.


Vă mulţumesc.

Doamna Aura Vasile.


Un fost preşedinte de stat spunea, domnule secretar de

stat, că singura boală de care nu scapă nimeni se numeşte

bătrâneţea.

Constat că noul Minister al Finanţelor sau, mai bine zis,

Ministerul Finanţelor Publice din noul Guvern, la tot ce este la

vârsta a treia, teoretic, nu este de acord. Că le-au tăiat pensiile, că

le-au tăiat alocaţiile de hrană şi multe altele, în condiţiile în care

dorim ca aceste persoane asistate, deci vorbim de cămine pentru

persoane vârstnice, persoane care, într-adevăr, au nevoie de

asistenţă medicală, de un acoperiş deasupra capului şi, până la

urmă, de socializare. Deci, când este vorba de persoanele vârstei a

treia nu se poate nimic.

Dacă dumneavoastră spuneţi că, într-adevăr, nu putem să

ne ocupăm de ele, poate veniţi dumneavoastră cu un amendament

pentru ultimul drum, Doamne, iartă-mă!, sau ştiu eu pentru ce.

165

Trebuie să înţelegem că cei care şi-au făcut serviciul faţă de stat,

cei care nu au stat cu mâna întinsă pentru că cei care sunt în aceste

cămine beneficiază de pensie. Deci, pensia este un bun privat al

lui, el şi-a plătit constant toate obligaţiile. Mă aştept ca la toate

amendamentele admise sau respinse pentru această categorie a

cetăţenilor din România, cei care, într-adevăr, la fel ca şi copiii au

nevoie de cel mai mare ajutor, Guvernul va spune nu. Noi vom

susţine acest amendament.


Mulţumesc mult doamnei Aura Vasile.

Dacă nu mai doreşte nimeni să intervină, o să vă supun la

vot acest amendament, repet, figurează la numărul curent 6. E

vorba de... a nu, 77, „Cheltuieli, cămine pentru persoane vârstnice”

pct.7, curent.

Vă rog, cei care sunteţi în favoarea adoptării

amendamentului să votaţi, să ridicaţi mâna. Vă rog. 123 de voturi

pentru.

Voturi împotrivă? 143 voturi împotrivă.

Abţineri? Niciuna. Amendamentul nu a întrunit decât 123

de voturi pentru, 143 împotrivă. Nu a fost adoptat.

Trecem la pct.8 curent. E vorba tot de art.5. Se propune o

completare, o să-l rog pe domnul Viorel Ştefan să ne prezinte. Vă

rog.

166



Stimaţi colegi,

Şi această propunere se înscrie în linia aceluiaşi demers.

Vrem să existe reguli în alocarea resurselor bugetare. De această

dată vorbim despre servicii descentralizate la nivelul judeţelor.

Vorbim despre descentralizare de sarcini, descentralizare

financiară, de surse financiare.

Toată lumea este nemulţumită că se dau sarcini fără să fie

acompaniate de resurse financiare. Legislaţia românească nu

clarifică acest lucru. Până unde îşi asumă autoritatea centrală în

momentul în care transmite o sarcină autorităţii locale, până unde

îşi asumă şi finanţarea acestei sarcini descentralizate? N-o să găsiţi

nicăieri în lege o precizare. A fost o teamă, probabil, la începutul

procesului de descentralizare, neştiind nimeni, neputând să-şi

asume o anticipaţie în materie. Cum va funcţiona fenomenul şi

dacă e bine să stabilească nişte reguli foarte stricte. Şi, atunci, s-a

mers pe ideea descentralizării şi mai departe văzând şi făcând.

Acum sunt ani buni de când noi discutăm despre

descentralizare şi despre transmiterea surselor financiare către

teritoriu. Noi ne-am permis să facem o evaluare statistică. Şi am

ajuns la această concluzie. Statistic vorbind, aşa s-au întâmplat

lucrurile. În proporţie de 80%, bugetul de stat a finanţat aceste

167

servicii descentralizate, în proporţie de 20% au suportat

administraţiile publice locale din bugetele proprii. Deci, nu

solicităm nimic nou, nimic... ştiu eu vreo invenţie, ceva, vreo

năzbâtie sau nu vrem să introducem vreo doză de risc în buna

gestiune a resurselor.

Vrem doar un singur lucru. Ceea ce viaţa a validat să

reglementăm. De ce? Pentru că altminteri există riscul unei alocări

discreţionare: unde nu-i regulă, e loc de tocmeală. Nu mai vrem

tocmeală. Cred că a sosit momentul să avem regulă. Şi regula pe

care o propunem noi este aceasta: 80% bugetul de stat, 20%

administraţia publică locală.

Şi, atenţie, nici măcar nu mergem într-o zonă unde încă e

deschisă discuţia despre raţionalitatea consumului de resurse la

locale. Cerem acest lucru exclusiv acolo unde discuţia despre

standardele de cost s-a închis. Deci, la sfârşitul anului trecut şi

înainte de începerea dezbaterilor pe buget, Guvernul a dat nişte

hotărâri de guvern prin care a aprobat standardele de cost pentru

protecţia copilului şi pentru protecţia persoanelor cu handicap. Şi

propunerea noastră aceasta este, acolo unde discuţia despre costul

standard s-a închis, Guvernul să-şi asume că va finanţa 80% din

necesarul de resurse rezultat prin aplicarea acestor costuri standard.

Dacă nu spune cât, n-o să ştie în execuţie Ministerul Finanţelor

Publice cât să dea. Şi, atunci, va întreba factorul politici, mai ales

168

că discutăm de un an de criză cu resurse puţine. Şi va întreba

factorul politic cum să finanţeze această chestiune şi factorul

politic ştim ce ordine de priorităţi are.

De aceea, credem că nu este deloc excesiv ce propunem

noi, mai ales că se aşază pe o experienţă istorică, într-o perioadă în

care la guvernare au fost de mai multe culori. Deci nu este

rezultanta comportamentului unui singur partid când a ajuns la

guvernare. Deci, toate partidele, în guvernări succesive, aşa au

procedat, aşa ne arată statistica şi, atunci, de ce să nu ne asumăm şi

să reglementăm ca să fie o chestiune foarte clară de aici încolo.

Vă mulţumesc.




Aş vrea să mai fac o precizare. Dacă pe această chestiune

nu avem acordul Guvernului şi există riscul ca acest amendament

să pice, v-aş ruga, domnule preşedinte, să fiţi de acord să-l

retrimitem la comisie, împreună cu art.4, pentru o reexaminare.

Vă mulţumesc.



Domnul Bota.

169



Acest amendament a reieşit în urma discuţiilor din

comisie, plecând, cum a spus şi domnul Viorel Ştefan, de la media

pe care a calculat-o Ministerul Finanţelor Publice când a prevăzut

în buget aceste alocări.

Din păcate, media rezultă din plus sau minus faţă de 80%

în diferite zone ale ţării şi vorbim despre responsabilitate fiscală şi

vorbim de un angajament pe care în întreaga ţară să fie luată o

regulă de 80%. Nu cerem decât să fie o distribuţie echilibrată, iar

cei de la Ministerul Finanţelor Publice să ştie exact cât au de

distribuit în fiecare judeţ al ţării şi nu să meargă pe criterii de altă

natură şi să distribuie în altă parte mai mult şi în altă parte mai

puţin. Cred că este interesul tuturor din toate judeţele să susţină ca

peste tot să avem această medie de 80% şi atunci nu umblăm la

suma pe care a prevăzut-o bugetul, ci doar la această regulă.

Vorbim şi despre iminenta Lege a responsabilităţii fiscale care

urmează luna viitoare s-o trecem prin Parlament şi aceasta este o

regulă pe care urmează s-o cuprindă şi textul viitoarei legi.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

170

Poziţia Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice,

Microfonul, vă rog.


De ce nu susţine amendamentul? Nu are locul aici.

Trebuie să modificăm legile de bază, trebuie să modificăm Legea

nr. 272/2004 care reglementează această materie şi Legea

nr.448/2006. Şi calculele sunt făcute cu 80%, exact cum se arăta

aici, dar putem modifica în fiecare an legile de bază, aşa cum într-

un an punem 80, apoi 82, 79 etc. Haideţi să încercăm să lăsăm

legile să le putem şi aplica, să putem urmări aplicarea şi să ştim

exact că în legea respectivă avem toate reglementările şi nu toate

legile să le completăm din legile bugetare.


Vă mulţumesc.

O să vă rog strict un minut, domnule Ştefan.


Mai puţin de un minut, pentru că vreau să spun următorul

lucru: regula de distribuţie a resursei, de regulă se găseşte în actul

normativ care aprobă distribuţia. De această dată, nu sunt de acord

cu domnul Gherghina.

Veţi găsi reguli de alocare şi de consum al resurselor în

actul care aprobă modul în care se distribuie această resursă, deci

171

nu este exagerat ca să avem în fiecare an un text în bugetul anului

respectiv care să spună, în funcţie de situaţia concretă, anul acesta

dăm 80%, anul viitor, e adevărat, poate să fie 85%, nu e o

problemă. O problemă este dacă eu stabilesc în 2010 că voi da tot

80% în 2020. Poate atunci trebuie să dăm 40%.


Domnule Ştefan, mi-aţi promis 30 de secunde. Vă

mulţumesc.

Domnule Bota, vă rog tot un minut.


Tocmai pentru că şi domnul Gherghina spune că în acest

an va fi această medie de 80% şi tocmai pentru că până când vom

modifica celelalte legi, în acest an, prin această Lege a bugetului,

stipulăm 80% regulă de bază. La anul va fi regula, conform

modificărilor din actul normativ din legea pe care o vom modifica

tot noi. Dar până atunci în acest an să avem o regulă.


Mulţumesc frumos.

Domnul Călian.



Stimaţi colegi,

172

Nu are rost să facem un buget cârpit şi nu acceptăm nici

un fel de adausuri la Legea bugetului, astfel încât sediul materiei,

această propunere de completare a Legii bugetului nu este aici.

În consecinţă, nu suntem de acord şi nu acceptăm nici

retrimiterea la comisie a acestui articol, deoarece această variantă

nu are cum să mai fie modificată în comisie, astfel încât să venim

cu altă formulă, că tot acolo ajungem la un adaus al Legii

bugetului.

Vă mulţumesc.


Da. Domnule Munteanu, vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:


Aş vrea să, e o chestiune de procedură, să pun o întrebare.

Dacă Ministerul Finanţelor Publice, prin domnul Vlădescu sau

domnul Gherghina, are acelaşi răspuns astăzi, mâine, poimâine,

adică la toate amendamentele, fie ele admise, fie respinse, spune

nu susţinem amendamentul etc.etc.

În situaţia aceasta, stimaţi colegi, ar trebui să procedăm în

felul următor. Să ridicăm facilitatea prin care i-am pus microfon

ministrului de finanţe la masa de lucru, să-l obligăm să vină la

microfon, să-l obligăm să se mişte puţin sau, dacă nu, preşedintele

173

de şedinţă să nu-i mai pună întrebarea dacă are vreo opoziţie

privind amendamentul respins sau admis pentru că, răspunsul fiind

acelaşi, te întrebi: cei 470 de parlamentari mai are rost să facă

amendamente, să depună la buget, dacă noi venim aici şi primim

acelaşi răspuns? Este clar, Guvernul nu acceptă, şi domnul deputat

Călian a spus mai înainte, nu facem nici o modificare la buget.

Fraţilor, atunci treceţi acesta, nu ne mai întrebaţi nimic, nu

mai are rost Parlamentul în ţara asta, nu are rost să mai muncim

pentru buget, dacă bugetul, aşa cum e construit, aşa rămâne. Ce

rost mai are o dezbatere în acest sens? Decât doar să ne şicanăm

între noi grupurile politice. Eu cred că acesta este singurul sens,

altul nu mai văd.


Da. Vă mulţumesc.

Domnule Munteanu, totuşi, nu ne puteţi răpi speranţa că

poate la un moment dat o să spună şi da.

Dacă mai doreşte cineva? Domnule Petrescu, vă rog.



Stimaţi colegi,

174

Şi în comisie am fost mirat de poziţia ministerului de

finanţe, care pe un ton, după opinia mea, nu tocmai potrivit,

răspunde solicitărilor noastre.

În condiţiile în care am înţeles care este construcţia

bugetară, am înţeles că anul 2010 este un an greu şi că este nevoie

să facem unele sacrificii. În condiţiile în care am înţeles că nu

putem ca să alocăm pentru investiţiile publice sumele necesare şi

dorite de către noi toţi, facem nişte propuneri de amendamente de

bun simţ în care dorim ca sumele insuficiente care se alocă prin

acest buget să fie alocate într-un mod corect pe destinaţiile

prevăzute de lege, dar într-un mod în care să încerce o repartizare

corectă a acestor fonduri pe toate consiliile locale, pe toţi

ordonatorii de credite din teritoriu. Deci nu solicităm sume în plus,

nu solicităm sume în minus, vrem decât o repartizare corectă a

acestor fonduri şi sunt sincer mirat de poziţia unor persoane care se

pricep la aceste lucruri şi am numit aici colegii de la PD-L din

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi pe liderul PD-L, domnul

Toader, pentru că propunerile noastre de amendamente sunt unele

de fundament şi de bun simţ. Nu înţeleg de ce PD-L-ul se opune

mersului înainte a unui buget care trebuie să facă linişte într-o ţară

îngrijorată de repartizarea discreţionară a unor fonduri.

175

Fac din nou apel la dumneavoastră, stimaţi colegi de la

PD-L, să lăsaţi la o parte orice dorinţă de a vă impune prin

„muşchi” voinţa politică.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule Petrescu.

Doamna Aura Vasile.



Constatăm, dacă ne uităm pe toate anexele bugetului, că

judeţele conduse de către preşedinţi judeţeni portocalii sunt foarte

bogate. Domnul prim-ministru Boc discută şi mereu spune că

trebuie să fie solidaritate socială într-un an greu, an ce criză.

Probabil că punând una lângă alta şi refuzându-ne amendamentul

admis, deci admis în comisiile reunite de buget-finanţe, trebuie să

tragem concluzia că în anumite judeţe se poate trăi, încălzi şi

mânca de cei care au nevoie, copiii şi persoanele cu handicap, iar

în alte judeţe nu.

În condiţiile în care se refuză o alocare corectă şi după un

procent egal pentru toţi copiii şi pentru toţi handicapaţii, oameni cu

probleme de handicap din România.

176

A vorbi de costuri standard, fără să existe şi o cotare, o

condiţie, într-adevăr, mă trimite cu gândul la avantajele unora în

dezavantajul altora.

De aceea, eu solicit timp de consultare a liderilor

grupurilor parlamentare în care să ne întâlnim cu domnul ministru

de finanţe pentru a-i solicita ca acest amendament să meargă la

comisie şi să fie rediscutat în condiţiile în care nu solicităm nimic

în plus, ci solicităm egalitate pentru toţi din această ţară. Copiii

sunt egali în România, persoanele cu dizabilităţi de asemenea.

Deci, domnule preşedinte de şedinţă, solicit timp de

consultare a liderilor grupurilor parlamentare cu ministrul de

finanţe.


Vă mulţumesc, doamna Aura Vasile.



Cred că pauzele de consultări se cer o singură dată şi aţi

mai cerut o pauză de consultări dumneavoastră în cursul acestei

şedinţe. Dar, eu voiam să spun altceva. Modificările care au fost

făcute prin amendament se referă la legi. Deci, dacă printr-o Lege

a bugetului modificăm toate legile care sunt, indiferent că acordă

sau nu acordă o finanţare, mi se pare incorect. De aceea facem legi,

177

să stabilească, iar Legea bugetului să stabilească cuantumul

acestor bani care trebuie daţi. În nici un caz nu modificăm textul de

legi.

Iar pentru ce spunea domnul Bota, vă spun şi vă asigur că

domnul ministru va spune şi da.




Nu ştiu, uneori am impresia că trebuie să spun de mai

multe ori acelaşi lucru ca să se înţeleagă. Nu există reglementare în

nicio lege românească în materia aceasta.

Cum poţi să modifici o lege care nu există?

Nu există nicio reglementare care să spună cu cât

participă administraţia centrală la finanţarea serviciilor

descentralizate. Există o reglementare care spune că aceste servicii

se finanţează şi de colo şi de colo. Noi spunem, să completăm sau

să subliniem inexistenţa unei reglementări care să spună cât de

colo şi cât de colo. Deci, nu modificăm o lege în vigoare,

completăm o lege care are o lacună esenţială.


Vă mulţumesc.

Domnul Bota, o să vă rog scurt...

178



Acest amendament, aşa cum sunt şi celelalte admise, a

rezultat în urma unei negocieri în Comisia pentru buget, finanţe şi

bănci, în comisiile reunite, inclusiv cu ministrul finanţelor. Mi se

pare absurd ca acum să spunem că da sau nu şi să-l resupunem la

vot.

Prin urmare, vă rog să ne acordaţi un timp de consultări,

ca liderii de grup să stabilească cu ministrul finanţelor, pentru că

au fost amendamente care chiar Ministerul Finanţelor Publice a

fost de acord cu ele şi au fost bine primite. Să ştim şi noi, pierdem

vremea să susţinem toate, nu pierdem vremea, mai susţinem ceva?

Ministerul Finanţelor Publice cu ceea ce a fost de acord alaltăieri

nu mai este de acord azi. OK. Dar să ştim şi noi.

Plus, că acelaşi Minister al Finanţelor spune că în acest

caz are o istorie în ultimii ani cu 80% şi în cazul acestui

amendament am căzut de acord împreună cu ei că e şi vor acorda

acest 80% că aşa l-au prevăzut în buget ca şi sumă.

Nu împiedică nimic să scriem acest procent în acest text,

pentru că în cursul anului, probabil într-o lege, nu ştiu care, o să

prevedem ca să fie o regulă generală de acum încolo, pe mulţi ani.

Prin urmare, vă rog să ne acordaţi acest timp, să facem

aceste consultări şi să ştim ce mai susţine Ministerul Finanţelor

179

Publice şi cu ce ne-a amăgit în Comisiile pentru buget, finanţe şi

bănci, unde timp de 3 zile am fost serioşi, am negociat, am trecut

prin vot şi acum constatăm că toată munca noastră a fost în zadar.

Sau, să trecem la modificarea Regulamentului de funcţionare a

Parlamentului şi să eliminăm comisiile reunite şi să trecem direct

în plen.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule Bota.

Doamna Aura Vasile.


Deci, solicit, în continuare, domnule preşedinte, cu

amabilitatea dumneavoastră şi cu respectarea Regulamentului,

pentru că avem acest drept, să ne acordaţi 10 minute timp de

consultări, liderii de grup cu domnul ministru de finanţe.


Vă mulţumesc.


Bineînţeles că şi preşedinţii comisiilor de finanţe.


Vă mulţumesc.

180

Domnul deputat Sever Voinescu.



Nu mă îndoiesc că dacă doamna Aura Vasile a făcut apel

la amabilitatea dumneavoastră, cunoscută şi recunoscută de toată

lumea de aici, a ştiut foarte bine ce face. Numai că, cu

Regulamentul, lucrurile stau cam aşa. Evident, dumneavoastră nu

sunteţi obligat să acordaţi timp de consultări de câte ori vi se cere.

Îmi pare foarte rău, vorbiţi de anumite cutume. Eu vă spun cum

este în Regulament.

În Regulament, nicăieri nu scrie treaba asta. Pe de altă

parte, e limpede că dreptul de a cere timp de consultări este un

drept evident acordat oricărui grup parlamentar, dar dumneavoastră

puteţi considera şi cred că avem întemeiere că în acest moment se

abuzează de acest drept, pentru că nu poţi să ceri timp de consultări

din două în două articole ale legii pe care le discutăm.

Şi, în plus, domnule preşedinte, un ultim argument. Ce

vrem noi să facem cu acest timp de consultări? Vrem, de fapt, să

înlocuim dezbaterile din comisie. Astea sunt discuţii care trebuiau

să aibă loc în comisie, or fi avut loc, n-or fi avut loc, nu ştiu, dar

noi avem deja un raport, semn că şi comisia şi-a încheiat

activitatea. Prin aceste pauze de consultări se cere într-un fel sau

181

altul să revedem lucruri făcute în comisii şi să reluăm discuţii din

comisie, ceea ce procedural e inacceptabil.

Prin urmare, domnule preşedinte, fac şi eu apel la

amabilitatea dumneavoastră, dar totodată şi la faptul că

dumneavoastră ştiţi că trebuie să conduceţi această şedinţă şi nu

trebuie să o tot oprim cu pauze de consultări.

Vă rog să treceţi mai departe la analiza proiectului

bugetului.

Vă mulţumesc.



Doamna Aura Vasile.



Am să-i răspund colegului meu, pe care îl apreciez şi pe

care îl stimez, spunându-i că în comisie... domnule secretar

Voinescu, v-am spus că vă apreciez foarte mult, acest amendament

este la amendamente admise. Tocmai v-a spus preşedintele

Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci al Camerei Deputaţilor,

unul din cei doi co-preşedinţi, că în cadrul şedinţei de comisie s-au

aplecat cu multă responsabilitate, că s-a discutat cu specialişti şi

bineînţeles cu Ministerul Finanţelor Publice, de aceea el a fost

182

adoptat. Venim în şedinţă, iar ceea ce am adoptat o dată, nu mai

este adoptat. Iar acum trebuie din nou să explic că suntem în

Parlament, că noi am votat miniştrii şi nu miniştrii ne-au votat pe

noi.

Deci, nu luăm nimic la impuse, domnule preşedinte,

pentru a lămuri aceste probleme şi s-a dovedit că de câte ori am

luat pauză de consultări am venit cu o soluţie care a deblocat

situaţia, să acordaţi ceea ce am solicitat pentru a putea să lucrăm

mai departe.

Dacă lucrurile care sunt discutate o dată în comisii cu

Ministerul Finanţelor Publice nu sunt valabile în plen, ne pare rău,

va trebui să procedăm în acest mod.


Vă mulţumesc.

Domnul Sever Voinescu. Urmează domnul deputat

Dumitrescu.


Doar o secundă, un scurt răspuns. Şi eu vă apreciez,

doamna Aura Vasile, şi mă bucur de prietenia dumneavoastră, sunt

convins.

Vreau doar să vă aduc aminte că plenul, în votul lui, nu

este ţinut aşa cum aţi spus dumneavoastră foarte înţelept nu avem

183

„nimic la impuse”. Din partea Guvernului „nu avem nimic la

impuse”, folosesc acelaşi citat, în plen, din partea niciunei comisii.

Plenul decide, am văzut ce a decis comisia, haideţi să mergem la

vot, să vedem ce decide plenul. Aşa merg lucrurile în Parlament,

nu altfel, nu suntem obligaţi să ne însuşim în plen punctul de

vedere al comisiei. S-a întâmplat doar de atâtea ori să nu fie cazul.

Deci, domnule preşedinte, haideţi să trecem la vot.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul Dumitrescu, domnul Haşotti, doamna Aura

Vasile, domnul Toader, domnul Bota.

Dacă-mi permiteţi o observaţie cu titlu personal: puteam

să facem 20 de minute pauză de consultări, în loc să continuăm cu

această discuţie, dar, sigur, dacă vă face plăcere, suntem aici ca să

vă servim.

Domnul deputat Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Poate n-aş fi intervenit în discuţie dacă nu avem un mare

risc noi, aici, să nu vedem pădurea din cauza crengilor.

184

Doamnelor şi domnilor colegi, avem nişte poticniri. Sigur

că ce spune domnul coleg, secretar al Parlamentului, este perfect

corect. Plenul este suveran. Dar la plen, unde se ia decizia,

problema este, apropo de ce spunea colega mea, doamna deputat

Aura Vasile, este cum suntem serviţi.

Or, noi, dacă ne întoarcem în timp, şi nu vreau să fac

dezbateri generale, dar trebuie să ţinem cont şi de contextul acestui

buget. Primul lucru, şi aici este renumitul domn Gherghina,

domnul secretar de stat, stâlpul acestei construcţii financiare şi

bugetare a acestei ţări, din timpuri imemorabile şi pentru viitorul

neprescurtat, şi ce constatăm? Păi acest buget a fost făcut într-o

manieră foarte rapidă şi foarte scurtă şi foarte prost din toate

punctele de vedere, l-am trecut într-o viteză uluitoare prin comisii,

şi ştim bine acest lucru, şi au apărut o serie întreagă de nereguli sau

inadvertenţe, în sfârşit, lucruri pe care până la urmă trebuie să le

punem la punct în plen, dar cu o formulă care să fie nu rezultatul

dreptului forţei, ci forţei dreptului. Adică, să votăm în cunoştinţă

de cauză.

Iată, eu cred că este salutară şi eu nu pot decât să apreciez

intervenţia colegei noastre, doamna deputat Aura Vasile, care

încearcă să despotmolească lucrurile, pentru că procedând aşa cum

cere un coleg din partea majorităţii, nu facem altceva decât să

trecem poate un amendament, să ne împotmolim la următorul.

185

Iată de ce vă cer înţelepciune, să facem aceste pauze ca să

desţelenim lucrurile, să venim cu o soluţie care să ne ajute, nu? Că

toată lumea vrem să votăm acest buget, pentru că ne aşteaptă în

fiecare din judeţele noastre cu formula finală.

Deci, eu cred că o discuţie... am vrut s-o fac aşa, la un

moment dat pentru că prea ne încinsesem. Eu cred că e în sprijinul

a ceea ce vrem să facem noi, şi nu o modalitate prin care vrem să

tergiversăm lucrurile. Că dacă vrem să le tergiversăm, asta este cel

mai uşor de făcut şi unii dintre noi ştiu s-o facă şi foarte bine.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Haşotti.

Se pregăteşte domnul Bota, care ia cuvântul a patra oară.

Doamna Aura Vasile nu număr. Şi domnul Toader după aceea.

Domnul Puiu Haşotti:


Stimaţi colegi,

Aţi văzut că cel puţin până acum, dar va fi şi de acum

încolo, Partidul Naţional Liberal a avut o atitudine cât se poate de

constructivă. Eu, însumi, am făcut propunerea cu aşezarea acelui

186

microfon la banca Ministerului Finanţelor pentru a dezbate mai

repede şi mai corect lucrurile.

Dar ce observ eu până acum? Că Ministerul Finanţelor,

cel puţin până acum, dar pare-se că şi de acum încolo, nu a fost şi

nu va fi de acord cu niciunul din amendamentele nu respinse, ci

admise.

Pornind de aici, vreau să vă spun două lucruri: primul, că

am mai dezbătut bugete, stimaţi colegi, nu s-a întâmplat niciodată

până acum ca Ministerul Finanţelor să nu accepte nici un

amendament admis. Ce se întâmplă la ora actuală? Parlamentul,

chiar noi, plenul, prin reprezentanţii noştri în Comisiile pentru

buget-finanţe, ne aflăm într-un conflict, în distonanţă, în opoziţie

cu Ministerul Finanţelor. Pentru că aici noi nu vorbim de

amendamentele respinse. Noi vorbim de amendamentele admise.

Unul dintre aceste amendamente admise a fost făcut chiar de colegi

de la Partidul Democrat Liberal. Deci, nu mai este o chestiune

politică. Aici ne aflăm într-o opoziţie totală cu Ministerul

Finanţelor, măcar pentru amendamentele admise.

Eu cred că de aici a venit nedumerirea doamnei deputat

Aura Vasile, de a cerut o pauză de consultări. Pentru că până la

urmă şi noi dorim să ştim, Ministerul Finanţelor are de gând să fie

de acord cu vreun amendament admis? Subliniez, admis. Pentru că

187

dacă nu are de gând să fie de acord cu niciun amendament admis,

dăm votul final şi gata.

Prin urmare, domnule secretar de stat, eu vin şi vă întreb

de la acest microfon: cunoaşteţi foarte bine proiectul de buget,

cunoaşteţi la fel de bine amendamentele, subliniez, admise, vă

întreb: există posibilitatea ca dumneavoastră, Ministerul Finanţelor

să fie de acord cu vreo 2,3,4,5 amendamente admise din zecile de

amendamente pe care Comisiile reunite pentru buget-finanţe le-au

admis? Aici este chestiunea. Că dacă ne spuneţi nu, dăm votul final

şi gata.


Mulţumesc domnului Haşotti pentru intervenţie.

Îl invit pe domnul Bota. Se pregăteşte doamna Aura

Vasile.



Cum am spus şi data trecută, este vorba de seriozitatea cu

care am dezbătut acest buget. Domnul secretar ne spunea că nu

suntem obligaţi aici, în plen, să respectăm ceea ce comisiile au

decis. Forte bine. Dar eu vă întreb: ce obligaţii aveam noi în

comisii să stăm serioşi timp de trei zile şi trei nopţi, ca să închidem

188

bugetul şi discuţiile pe buget în comisie la termen, aşa cum Biroul

permanent ne-a cerut?

Puteam să stăm acolo să nu ne mai înţelegem om cu

persoană, să nu ne înţelegem cu Ministerul Finanţelor pe nici un

amendament şi să stăm toată săptămâna aceasta în comisie. Cred

că noi am înţeles că avem un termen impus să discutăm acest buget

la impuse şi cred că este o chestiune de cuvânt şi de onoare din

partea Ministerului Finanţelor şi acestui Guvern dacă îşi respectă

sau nu cuvântul dat. Dacă nu-şi respectă, să vină să spună: „Fraţi

români, nu respectăm niciun cuvânt, nu respectăm nicio

promisiune, nu respectăm nimic ce e scris în acest buget, nu ne

interesează nici o negociere, e dictatură în ţara asta, şi la revedere!”

De când tot vorbim aici era gata şi pauza de consultări.

Mulţumesc.


Mulţumesc şi eu.

O invit la microfon pe doamna Aura Vasile. Nu mai vrea.

Domnul Toader atunci, urmat de domnul Nicolăescu.



Vă rog tare mult, când sunt dezbateri de acest tip, treceţi

la vot. Este dreptul Ministerului Finanţelor, care a avut probabil o

189

poziţie în comisie, comisia a hotărât, ăsta este rolul comisiei, are

un amendament admis sau respins, iar plenul hotărăşte. Vă rog

treceţi la vot, şi ce se hotărăşte prin vot, aia este voinţa

Parlamentului.

Referitor la astfel de consultări, să ne consultăm. Dacă

doreşte Grupul PSD se duce la ministrul finanţelor, dacă îl

convinge... noi oricum votăm cum credem noi.


Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolăescu.



Vă rog să-l informaţi pe domnul secretar al Camerei

Deputaţilor că nu cunoaşte regulamentul. Şi de acum încolo poate

că ar trebui ca Biroul permanent să-i verifice pe secretarii de

şedinţă când vin să prezideze şedinţa alături de dumneavoastră să

înveţe regulamentul înainte.

Art.14 lit.i) spune exact ce se întâmplă în situaţia în care

se solicită pauză de consultări.

În consecinţă, Grupurile PNL vă solicită pauză de

consultări, ca să putem să mergem mai departe, să nu blocăm

lucrările Camerei Deputaţilor.

190

Dumneavoastră aveţi obligaţia s-o acordaţi şi vă

mulţumesc.


Da. Mulţumesc foarte frumos.

Doamna Aura Vasile. Domnul Ariton. Şi drept la replică,

domnul secretar Sever Voinescu.


Domnul preşedinte,

Vă rog să ne acordaţi pauza de consultări, pauză care nu

se supune votului plenului, iar ceea ce spunea colegul Toader, nu

am pus şi n-am ajuns la finalizarea dezbaterii amendamentului

respectiv.

Solicit încă o dată, alături de Grupul PNL, pauză de

consultări.


Vă mulţumesc.

Domnul Ariton.

Domnul Ion Ariton:


Fiind înainte de pauză, vreau să vă informez de un singur

lucru, ca să ştie şi colegii noştri, când veţi decide, domnul senator

Bota spunea de cele trei zile şi trei nopţi în care s-a lucrat la

191

comisie, dar vreau să-i reamintesc că în comisie într-adevăr s-a

lucrat şi se va lucra totdeauna serios, dar voturile nu au fost în

unanimitate. Deşi acolo s-a respectat şi s-a ţinut cont de votul

majorităţii, lucru pe care-l dorim şi în plenul Parlamentului.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul Sever Voinescu, drept la replică.


Vă mulţumesc.

Sunt gata oricând să dau extemporalul respectiv, cu

condiţia ca Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal să-şi

testeze din când în când liderii şi viceliderii pe acelaşi subiect.

Pentru că, iată, se tot invocă aici fel de fel de argumente pentru

acordarea acestei pauze de consultări, şi eu vă spun foarte clar:

nicăieri în regulament nu scrie că preşedintele este obligat să

acorde timpul de consultări. Dimpotrivă, se scrie că este un drept al

liderilor de grup, pe care, sigur, îl pot exercita, domnul preşedinte

de şedinţă apreciază, iar eu ceea ce spun este acest lucru: în

momentul în care preşedintele apreciază că acest drept este abuziv

exercitat, şi evident că dacă de la articol la articol tot cerem pauză

de consultări, abuzăm de acest drept, evident că putem trece mai

192

departe şi aceasta este soluţia raţională şi vă rog, domnule

preşedinte, s-o urmaţi.

Altfel, sunt gata oricând să mă compar, să discut sau chiar

să competiţionez cu domnul Nicolăescu pe chestiuni de

regulament.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnul Petrescu. Urmează doamna Aura Vasile.

Încă o dată vă spun respectuos, discutăm de 25 de minute

dacă e bine sau nu să dăm 10 minute pauză de consultări. Deci, vă

rog să vă simţiţi ca acasă, e casa dumneavoastră şi putem continua.

Vă rog, domnule Petrescu.



De-a lungul timpului am constatat în activitatea pe care

am desfăşurat-o o serie de disfuncţionalităţi în ceea ce înseamnă

legile care guvernează această activitate. Prin ceea ce am făcut şi în

activitatea pe care am desfăşurat-o...


193

Domnule Petrescu, vă cer scuze. Haideţi numai un

moment dacă sunteţi de acord. Vă rog eu să vă încetaţi cuvântul, vă

dau o pauză de consultări 10 minute, că riscăm să stăm toată seara.

10 minute pauză de consultări şi o să rog pe domnul

Gherghina să răspundă liderilor la întrebarea dacă există din

amendamentele admise vreo poziţie la care aveţi intenţia să... şi

cam câte.

Mulţumesc.

Vă rog, microfonul pentru domnul Gherghina.


Dacă-mi permiteţi, avem multe amendamente admise de

comisii cu care am fost de acord şi în comisii şi vom fi de acord şi

în plen, nu vreau să vă supăraţi, noi ne menţinem punctul de

vedere. Domnul preşedinte de comisie poate să confirme că la

acesta nu am fost de acord nici în plenul comisiilor reunite. Nu

vreau să vă supăraţi dacă ne prezentăm punctul de vedere.


Vă mulţumesc frumos, domnule Gherghina.

Sunt multe amendamente admise la care Ministerul

Finanţelor vrea să se asocieze. Nu este cazul acestuia.

194

Aveţi 10 minute pauză, dar vă rog, doamna Aura Vasile,

contez pe dumneavoastră că în 10 minute suntem aici.

Dumneavoastră sunteţi şefa.

- După pauză-


Stimaţi colegi,

O să vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Şi o să rog pe

domnul deputat Toader, liderul Grupului PD-L, să ne informeze

asupra rezultatului consultărilor de 10 minute pe care le-am

început acum o jumătate de oră şi a concluziilor la care s-a ajuns.

Domnul deputat Toader, vreţi să ne informaţi asupra

rezultatului consultărilor?

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, stimaţi colegi.



În urma consultărilor, am hotărât ca mâine la Comisia

pentru buget, din punct de vedere tehnic dacă poate să existe o

soluţie de departajare procentuală a cheltuielilor şi a finanţărilor pe

consiliu judeţean şi pe asigurarea finanţării bugetare, va fi discutată

şi în funcţie de soluţia dată de Comisia pentru buget, intrăm cu ea

în plen.


195

Domnule Toader, mă scuzaţi numai un moment. Se referă

numai la acest amendament sau la toate de la art.5.


Numai amendamentul acesta, atât.


Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Pentru amendamentul care figurează la pct.8, la art.5...


Sigur că e legat de art.5.


Evident. Care se referă la bugetul de stat şi acordarea a

80% din standardul de cost. O să vă supun la vot propunerea de a

fi retrimis la comisie. O să vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă rog să ridicaţi

mâinile. Vă mulţumesc.

Dacă este cineva împotrivă.

Voturi împotrivă dacă există? 3 voturi împotrivă.


Cu 3 abţineri şi 3 voturi împotrivă, amendamentul de la

pct.8 al art.5 alin.(2), va fi retrimis la comisie.

196

Trecem la pct.9. Este un alt articol admis, care porneşte de

la aceeaşi idee a punerii pe picior de egalitate a învăţământului

privat cu învăţământul de stat.

O să-l rog pe domnul Viorel Ştefan să ne prezinte

amendamentul. Era la mierea de albine, acum e în general.


În principiu, aceeaşi chestiune ca la mierea de albine,

punerea pe picior de egalitate a învăţământului de stat cu cel privat

în privinţa derulării programului „Cornul şi laptele” pentru clasele

I-VIII şi pentru preşcolari.

Mulţumesc.



Dacă în legătură cu acest amendament doriţi să vă

exprimaţi.

Domnul deputat Stanciu. Vă rog.


Mulţumesc.


Onorat prezidiu,


Domnilor miniştri,

197


Sunt onorat că asistaţi tocmai la o chestiune care priveşte,

am putea spune, un drept constituţional.


Aşa cum v-am spus, am onoarea să am un amendament

respins exact cu acelaşi text ca acesta care este admis. Dar, repet,

nu este vina nimănui. Este amendamentul depus cu nr.720.


Domnule deputat, vă cer scuze, ne-am înţeles că după ce

terminăm cu amendamentele admise, după aceea o să discutăm şi

câteva amendamente respinse pe care nu le-aţi putut găsi până

acum.


E corect, domnule preşedinte. Numai că dintre toate

acestea respinse, acesta coincide exact cu textul pe care l-a aprobat

comisia. Şi nu sunt trecut coautor. Acesta este motivul de susţinere

a amendamentului aprobat de comisie.


Vă rog. Mulţumesc foarte mult.


Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.


198

Prevederile art.5 alin.(4) lit.h) introduc o discriminare pe

bază de proprietate. Ceea ce probabil că în teza dumneavoastră nu

aţi acceptat. Această discriminare pe bază de proprietate este

interzisă şi de Legea învăţământului şi în speţă şi de Codul

educaţiei, deoarece învăţământul general obligatoriu şi particular

este componentă a sistemului naţional de învăţământ. Şi, în

consecinţă, el trebuie să se supună aceloraşi reguli ca învăţământul

de stat.

Ca atare, sunt două posibilităţi, domnule prim-ministru, să

se respingă, şi cum vă plăcea dumneavoastră să vă aduceţi aminte

de tinereţea revoluţionară din Parlament, „maşina de vot a PSD-

ului”, iată că a preluat-o PD-L. E drept că mai scârţâie din când în

când.

Deci, domnule prim-ministru, maşina de vot a PD-L-ului

este gata să încalce o prevedere clar constituţională. Şi există

posibilitatea ca PSD-ul să atace aceste articole pe care le consideră

econstituţionale, şi să ne ducem dincolo de 20 ianuarie, data în care

se spune că ar trebui să aprobăm un buget care întâi şi întâi trebuie

să respecte prima lege a ţării, care este Constituţia.

Evident că deşi nu mă vede, mă aude şi mă înregistrează

şi cred că îi va spune în momentul de faţă domnului ministru al

finanţelor ca această discriminare să fie înlăturată, şi în speţă să se

cuprindă aşa cum este prins în amendamentul aprobat de comisie şi

199

pe care îl susţin ca şi amendament al meu, cuvântul „privat”. Iată

că un partid de dreapta face alergie la cuvântul „privat”. Am trăit s-

o vedem şi pe-asta, domnule prim-ministru, vrem s-o vedem şi

legalizată prin votul dumneavoastră.

Vă mulţumim.


Mulţumesc şi eu domnului deputat Stanciu.

La amendamentul admis, dacă la acest amendament

admis, care figurează la pct.9, amendament la art.5, mai doreşte

cineva? A fost prezentat de domnul Viorel Ştefan în numele

comisiilor şi susţinut de domnul Stanciu. La admise? Vă rog,

domnule senator Bota.


La art.5 alin.(4) lit.h) se modifică astfel: „Cheltuielile

descentralizate...”


Domnule Bota, scuzaţi-mă, l-a prezentat deja domnul

Viorel Ştefan. L-am discutat, doar dacă vreţi să sprijiniţi acest

amendament sau sunteţi împotrivă.


La acest articol sunt mai multe litere în care se reia

aceeaşi problemă în diferite... lit.b), c), h).

200


Nu, e numai h) aici. Ce discutăm noi e pct.9.


Ceea ce a prezentat domnul Ştefan a fost la lit.b) şi c).


Nu, nu, a prezentat şi h).


Îl susţin atunci.

Mulţumesc.


Îl susţineţi. Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă numai sunt intervenţii, o să rog din partea

Ministerului Finanţelor.


Am următoarea rugăminte: să ne uităm un pic, a fost

bolduit greşit în amendamentul admis „privat” referitor la lapte şi

corn. Noutatea este de privat la miere şi prin corelare cu

amendamentul picat anterior, dacă nu s-a acceptat la consiliile

locale, cred că nu este cazul să acceptăm nici la Bucureşti. Acest

articol este numai pentru Bucureşti.


201

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii... Domnule Viorel

Ştefan, doriţi să interveniţi?

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, o să vă supun la vot

amendamentul propus. Figurează la punctul, aşa cum v-am spus, 9.

Este litera h) alin.(4) al art.5. Punerea pe acelaşi regim a

învăţământului privat cu cel public.

Vă supun la vot amendamentul propus de Comisiile

pentru buget-finanţe.

Cine este în favoarea amendamentului. Vă rog să

număraţi.

Nu, miere avem, suntem mulţi crescători de albine, nu vă

faceţi probleme, bani nu avem.

78 în favoarea amendamentului.

Cine este împotriva amendamentului? O să vă rog să

socotiţi. 159 împotrivă.


Amendamentul nu a întrunit numărul de voturi necesar,

având doar 78 de voturi pentru, 159 împotrivă şi o abţinere.

Trecem la ultimul amendament...

Da, domnule Bota, vă rog.


202

Când i-aţi dat cuvântul domnului Stanciu, aţi sărit peste

art.5 alin.(3), la respinse. Aţi trecut la 4.


Domnule Bota, am spus altceva, că terminăm cu

amendamentele admise şi ne întoarcem la domnul Stanciu, care n-a

putut să-l găsească în prima parte pentru că ordinea..., în urma

intervenţiei doamnei Aura Vasile am decis foarte clar că începem

cu amendamentele respinse la fiecare articol, am trecut de această

etapă, am intrat pe amendamentele admise, dar domnul Stanciu ne-

a spus că a avut dificultăţi de a găsi şi i-am spus că după ce

terminăm cu admisele ne întoarcem la respinse.

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

Păi ce fac, mă duc la art.25 şi apoi mă întorc la art.5?


Doamnă Aura Vasile, timpul şi termenul pentru

amendamentele respinse s-a închis. În mod excepţional o să dăm

posibilitatea să le reia colegii care doresc, tocmai pentru că au fost

dificultăţi.


Suntem la art.5 în rândul alineatelor peste care aţi sărit.


203

Care este ăla?


Alin.(3).


La amendamente admise?


Respinse.


Păi lăsaţi să terminăm cu admisele şi venim şi la respinse.

Ok! Amendament respins. Domnul Stanciu.

Dumneavoastră sunteţi mai în urmă. Domnul Stanciu vă rog să

veniţi. La ce alineat aveţi?

Da. O să-l rog pe domnul Stanciu. Ne întoarcem la art.5

alin.(1) lit.b), sintagma „învăţământ confesional”, după care vom

trece la art.5 alin.(1) lit.c), după care mergem la alin.(3), domnul

Bota, după care la alin.(4) şi continuăm.

Vă rog, domnule Stanciu.



Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

204

Domnilor miniştri,


Şi domnul Nicolăescu, care lipseşte,

Am câteva amendamente foarte punctuale şi foarte scurte.

La art.5, alin.(1), propun completarea textului care se referă la

drepturile privind „acordarea de produse lactate şi de panificaţie

pentru elevii din clasele I-VIII din învăţământul de stat, privat şi

confesional”. Deci lipseşte termenul „confesional”. Această

categorie.

Constituţia, la art.32 alin.(5) prevede cele trei tipuri de

învăţământ: de stat, privat şi confesional. Iar conform alin.(1)

învăţământul este general obligatoriu. Deci, statul trebuie să-i

şcolarizeze pe toţi şi trebuie să achite cel puţin în finanţarea per

capitale, trebuie să achite banii care îi convine şi care trebuie să

urmeze elevul.

Ca urmare, cred că se face şi o discriminare, în sensul

art.16 alin.(1), care precizează că toţi cetăţenii sunt egali în faţa

legii. Deci, şi părintele celui care este la confesional plăteşte

impozit, ca şi cel de la privat, ca şi cel de la stat. Nu vedem de ce

faţă de cel care dă copilul la stat, şi care plăteşte acelaşi impozit cu

cel de la privat sau cel de la confesional, să se creeze prin acest

text de lege această discriminare.

205

De aceea, cred că acest cuvânt „confesional” este normal

să fie prins, atâta timp cât am prins textul în Constituţie, la

revizuirea Constituţiei, şi dacă nu mă înşel chiar domnul prim-

ministru a făcut parte din această comisie care a propus acest text.

Deci, vă rog să votaţi sintagma la art.5 alin.(1), lit.b).



Dacă sunt intervenţii pe marginea... o să vă rog să staţi

aici domnule Stanciu, dacă nu, o să solicit punctul de vedere al

Guvernului, al Ministerului Finanţelor.




Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă supun la vot amendamentul respins, propus de

domnul deputat Stanciu, care solicită introducerea cuvântului

„confesional” atunci când e vorba de învăţământ.


Împotrivă, vă rog? 164 voturi împotrivă.


Amendamentul nu a fost adoptat.

206

Domnule Stanciu, vă rog să treceţi la amendamentul de la

alin. (1) lit.c).



Domnilor colegi,

Cu voia dumneavoastră, am să trec peste adresabilitate,

pentru că o menţin pe cea de la alineatul precedent.

Ca atare, tocmai pentru a vedea modul în care onor

Guvernul şi respectiv Ministerul Finanţelor Publice, în special,

domnul Gherghina, care o să văd cum se va descurca cu Cel de

sus, pentru că a distrus învăţământul confesional, l-a respins

împreună cu colegii de la UDMR, care făceau mare caz de

învăţământul confesional, iată, acum, că vitregesc aceşti copii de

ceea ce li se cuvine. Dar, în fine, o să răspundă în faţa

electoratului.

Aici este învăţământ de stat şi este învăţământ

confesional. Dincolo era învăţământ de stat şi privat. Aici lipseşte

învăţământul privat.

Deci, iată că în mod normal şi aici se creează o

discriminare, dar spre deosebire de alineatul precedent, unde

discriminarea era vizavi de învăţământul confesional, aici

discriminarea este faţă de învăţământul privat. Şi credem că acest

text trebuie atacat la Curtea Constituţională, pentru că nu văd de ce

207

în învăţământul general obligatoriu să fie avantajat un tip de

clădire, de bancă, de şcoală – nu? – pentru că este de stat, şi

nicidecum copilul, şi care contravine clar Codului educaţiei, pe

care preşedintele şi primul-ministru l-au sprijinit, în care finanţarea

per capita urmăreşte elevul. Deci, de ce să nu fie şi la învăţământul

privat, mai ales că sunt clasele I – IV.

Credem că ar trebui introdus acest cuvânt „privat” şi sunt

convins că, dacă domnul secretar de stat – distinsul secretar de stat

Gherghina – s-a pus rău cu Cel de Sus, prin „confesional”, aici se

va pune bine cu „privatu”.


Vă mulţumesc foarte mult, domnule Stanciu.

Dacă nu doresc să intervină alţi colegi, o să-l rog pe

domnul Gherghina să ne prezinte poziţia Guvernului. Vă rog, aveţi

cuvântul.




Domnul deputat Dumitrescu, vă rog.



208

Noi îl cunoaştem pe domnul Gherghina cu toţii. Dar, asta

nu explică, totuşi, o stare care nu este de admis.

Este de domeniul evidenţei că vorbim de învăţământul de

stat, privat şi confesional, aşa cum a fost introdus şi în Legea

educaţiei, adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvernul

Boc, aici prezent, prin domnul prim-ministru.

Justificarea că nu este, să ne spună şi ţin foarte mult la

acest lucru, domnule secretar de stat, să ne spuneţi pentru ce faceţi

această discriminare? Există raţiuni de natură economică sau de

altă raţiune, sau pur şi simplu este o omisiune şi chiar nu vreţi să

îndreptaţi această omisiune, când ea este evidentă? Şi, cum să vă

spun, practic, nu are niciun fel de repercusiuni asupra bugetului.

Deci, dumneavoastră nu ştiţi despre ce este vorba, spuneţi

nu, nein, niet sau ce vreţi să spuneţi, numai pe ăsta îl ştiţi.

Vă rog foarte mult să-mi daţi un răspuns. Sunt

preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, şi

este inadmisibil să spuneţi „nu”, fără să faceţi o justificare!

Da? Vă rog foarte mult.


Vă mulţumesc.

Domnule senator Bota, vă rog, aveţi cuvântul.


209

Este similar cu ceea ce am susţinut şi în cazul alocării de

supliment de miere, alături de lapte şi corn.

A fost o scăpare din partea Ministerului Finanţelor

Publice. Sunt articole în care spune de „privat”, în altele spune de

„confesional”, în altele uită de una sau uită de cealaltă. Şi noi n-am

făcut decât să le aducem pe acelaşi picior de egalitate, cu aceleaşi

drepturi, să eliminăm orice discriminare în învăţământul din

România. Nu implică nicio redistribuire de sume, de alocări, de

sume suplimentare, ci doar un drept pentru toată lumea, pentru toţi

copiii din această ţară.

Domnul ministru secretar de stat Gherghina ne spune nu

şi nu şi nu şi nu. Este o greşeală, că altfel nu pot să-mi explic, pe

care nici măcar nu vrea să o îndrepte.

Mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat,... Domnule Petrescu, haideţi că

au fost suficiente momente...

Vă rog să poftiţi atunci şi dumneavoastră la microfon.



210

Şi eu voiam să condamn aroganţa cu care Guvernul

tratează subiecte importante din Legea bugetului. Şi rog, pe această

cale, Ministerul Finanţelor Publice – şi fac o paranteză, spunându-

vă că am avut această discuţie în Comisia pentru buget, finanţe şi

bănci, prin care am rugat noul ministru al finanţelor să nu mai aibă

o atitudine, noul ministru al finanţelor şi Ministerul Finanţelor

Publice să nu mai aibă o atitudine atât de arogantă pe cât a avut-o

fostul ministru de finanţe şi unii secretari de stat, care, în relaţia cu

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, ne tratau aşa cum ne tratau

şi iată că una dintre legile pe care dânşii au promovat-o atunci, în

dispreţul total faţă de punctul de vedere al Comisiei pentru buget-

finanţe – mă refer aici la Legea impozitului forfetar – a adus sute

de mii de întreprinderi în această situaţie.

Deci, rugămintea mea, domnule preşedinte, domnule

ministru al finanţelor, stimaţi membri ai Guvernului, este să

încercaţi să trataţi luările de cuvânt şi amendamentele, care sunt

prezentate în plenul Parlamentului, ca nişte subiecte care ar trebui

să vă intereseze şi pe dumneavoastră.

Mulţumesc.



211

Domnule Gherghina, dacă vreţi să mai reacţionaţi,

inclusiv la întrebările şi poziţiile care au fost expuse de ultimii

vorbitori. Vă rog, aveţi cuvântul.


Punctul nostru de vedere pleacă de la o rigoare juridică.

Legea nr.500 prevede că bugetul se construieşte pe legi aprobate,

iar pentru rigoare juridică, nu cred că este bine şi nu susţinem

modificarea la o grămadă de legi, prin care se dau drepturi, prin

legile bugetare.

Trebuie să ajungem să modificăm legile de bază, în care

sunt stabilite drepturile respective, şi apoi Legea bugetului s-o

facem pe baza legilor aprobate.



Domnule Dumitrescu, haideţi, vă rog eu frumos! Ce se

întâmplă? Noi am adoptat-o în Senat şi vă spun eu, nu se prevede

în lege decât la mierea de albine. Este o eroare. Nu am prevăzut

decât învăţământul de stat, care trebuie să ne îndemne pe toţi să

fim mai atenţi şi să şi corijăm această lege.



212

Nu am de gând şi nici nu vreau să fac în niciun fel o

intervenţie care să prelungească o discuţie care, oricum, durează

foarte mult.

Dar este, totuşi, inadmisibil, pentru că aici avem doi

miniştri ai învăţământului – domnul prim-ministru Boc a fost

ministrul interimar al învăţământului; şi îl avem şi pe domnul

ministru al învăţământului în exerciţiu – şi domniile lor ştiu foarte

bine că, prin această măsură de natură financiară, strict financiară,

ca să spun aşa, contabilicească, facem o discriminare. Şi vă rog să

o trataţi ca atare şi să ne daţi o soluţie, pentru că eu am dreptate şi,

dumneavoastră, domnule prim-ministru, ştiţi că am dreptate.

Pentru că, în acelaşi text, la pct. a), b) şi c) se tratează diferit

aceeaşi problemă, numai pentru faptul că nu există o specificare

într-o anumită lege, că a fost sau este în parcurs legislativ sau a fost

adoptată ş.a.m.d.

Atunci, să găsim o formulă care fie să elimine şi să

aducem la starea de legalitate, că asta este realitatea, că nu avem

învăţământ privat, nu avem învăţământ confesional şi învăţământ

de stat, ci aici le avem pe toate trei. Deci, le avem pe toate trei.

Avem învăţământul de stat, avem învăţământul privat şi avem

învăţământul confesional în acelaşi text, în acelaşi capitol.

Despre ce unificare legislativă vorbiţi dumneavoastră şi

respect de principii de legalitate? Deci, nu pot să înţeleg acest

213

lucru. Daţi o soluţie. Nu este un lucru foarte greu. Eu sunt dispus

să aşteptăm să găsiţi soluţia tehnică, trecem mai departe, că nu e

vorba nici de bani, nici de nimic, e de o realitate pe care, cum să

spun, nu putem s-o punem cap la cap?

Părerea mea este că ne facem mai mult rău adoptând un

astfel de text, în care este evident că este o inadvertenţă decât

adoptându-l ca atare şi făcându-ne că Legea nr.500 vorbeşte într-un

articol numai despre ea şi nu avem tratament egal, din punct de

vedere legislativ, asupra acestui fapt.


Mulţumesc pentru această pledoarie. Mă alătur şi eu ei.

Sediul materiei este la legea care prevede drepturile şi eu cred că

este un moment foarte bun să fim cu toţii conştienţi de faptul că

trebuie să ne aplecăm mai serios, inclusiv asupra acestei legi.

Vă supun, stimaţi colegi, la vot acest amendament, care

figurează ca amendament respins la pct.3. Este vorba de art.5 alin.

(1) lit.c), completarea cu sintagma „privat”, a domnului deputat

Stanciu.


Cine este în favoarea adoptării acestui amendament? Vă

rog să număraţi. 79 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 146 de voturi împotrivă.


214

Cu 79 de voturi pentru, 146 împotrivă şi 12 abţineri,

amendamentul nu a fost aprobat.

O să-l invit la microfon pe domnul Bota, pentru

amendamentul de la alin. (3), da?

Vă rog, domnule Bota. Indicaţi şi numărul curent din

amendamente respinse, ca să-l poată urmări colegii.


Nr.crt.348. Deci, articolul curge până la capăt, în forma

lui iniţială, la care se adaugă: „Sumele alocate vor fi plătite numai

pentru cantităţile livrate în zilele în care copiii au avut program la

şcoală sau grădiniţă”.

Pentru susţinerea acestui amendament vrem să fim mai

riguroşi în ceea ce priveşte plata acestor alocaţii de hrană, care se

acordă copiilor, în zilele în care ei au şi cursuri. Pentru că se

înregistrează abuzuri în plata lor, când copiii, de fapt, nu sunt la

şcoală.

Mulţumesc.



Aţi ascultat amendamentul. Dacă sunt comentarii? Este

nr.crt.348 de la Anexa „Amendamente respinse”. Este vorba de

215

plata numai pentru cantităţile livrate în zilele în care copiii au avut

program la şcoală sau la grădiniţă.

Dacă nu sunt alte intervenţii, o să-l invit pe domnul

secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.


Nu susţinem amendamentul, întrucât aşa prevede legea.

Dacă nu se aplică aşa, înseamnă că este o greşeală de aplicare. Dar

legea actuală, care acordă drepturi, exact asta prevede, că se acordă

numai pentru zilele în care sunt la şcoală.


Vă mulţumesc.

Am să vă supun la vot amendamentul domnului Bota.

Cine este pentru? Vă rog să ridicaţi mâna. Vă rog să

număraţi. 80 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să ridicaţi mâna. 166 voturi împotrivă.


Cu 80 de voturi pentru, 166 voturi împotrivă şi nicio

abţinere, amendamentul a fost respins.

Trecem acum la alin. (4) al art.5.

Îl invit pe domnul deputat Stanciu să-şi prezinte

amendamentul.


216


Onorat prezidiu,


Domnilor miniştri,

Şi domnul Nicolăescu, care tot lipseşte,

Cei care s-au aplecat cu osârdie asupra Codului educaţiei,

şi profit şi de prezenţa „fostă” a domnului ministru al

învăţământului, au constatat că una dintre noutăţile pe care le

aduce acest Cod al educaţiei constă în aceea că statul admite două

lucruri, şi anume: că finanţarea/elev se face cu un cost standard, iar

acest cost standard, această alocaţie standard pentru elevi, în

învăţământul general obligatoriu, urmăreşte elevul, indiferent de

şcoala unde se duce.

De asemenea, ceea ce spune şi domnul ministru Funeriu şi

toţi ceilalţi, acum, spun că marea schimbare, marea reformă, marea

”găselniţă” a învăţământului nostru actual, care se va îmbunătăţi

radical, cu următoarea reformă (până acum avem vreo 11 reforme

cu vreo 12 miniştri), constă în faptul că nu mai finanţăm posturi

didactice: atâţia profesori, atâţia educatori, ci finanţăm elevi.

Şi din costul per elev – domnul rector se uită, pentru că

dânsul cunoaşte treaba de la învăţământul superior, dar ştie şi ce

vine de acolo, colateral, ca lucruri nereuşite, şi pe banii aceştia se

plătesc profesorii.

217

În consecinţă, deci, statul va plăti şi profesorii de la

învăţământul privat, pentru învăţământul general obligatoriu. Şi va

face acest lucru, pentru că nu finanţează bănci goale din şcoala de

stat, ci finanţează copii.

Şi, în aceste condiţii, este normal ca să punem textul

acestui buget, evident, în consonanţă cu viitorul, domnule secretar

de stat Gherghina. Pentru că noi am mers pe şcoala veche, „cu

traista”. Acum venim cu traista la finanţe, să ne dea bani, care

reclamă legile viitorului.

Şi, ca atare, se propune introducerea sintagmei, se

propune completarea textului cu sintagma „din învăţământul

general obligatoriu particular acreditat”. Adică, cheltuielile cu

salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi care se dau la

instituţiile şi unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi din

învăţământul general obligatoriu particular acreditat.

Deci, iată, cei care au susţinut Codul educaţiei, în frunte

cu preşedintele Băsescu, se uită şi stau cu ochii pe dumneavoastră,

la PD-L, să vadă dacă îl contraziceţi. Şi, pe urmă, vor veni şi

recompensele.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu. Aţi ascultat propunerea din

amendament. Este vorba de un amendament respins, prezentat de

218

domnul Stanciu, cu introducerea sintagmei „învăţământ general

obligatoriu particular acreditat”, care să fie şi el inclus la finanţare.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, am să-l rog pe domnul

secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Vă

rog, aveţi cuvântul.


Nu susţinem amendamentul, întrucât legislaţia actuală în

vigoare nu prevede finanţarea decât pentru învăţământul de stat.

Când vom avea lege în care va fi reglementată şi

finanţarea celor din şcolile particulare, vom face bugetul în acest

fel.


Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

O să vă supun la vot amendamentul prezentat de domnul

deputat Stanciu.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament? Vă rog

să votaţi. 81 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. 150 de voturi

împotrivă.


Amendamentul nu a fost acceptat.

219

Trecem la alin. (4) al art.5, pct.10 din amendamente

admise, pentru că m-aţi plimbat tot timpul dintr-o zonă în alta.

Deci, uitaţi-vă, vă rog, în Anexa nr.1 „amendamente admise”

nr.crt.10 la alin. (4) al art.5 – Comisia pentru buget, finanţe şi

bănci şi un număr de deputaţi PD-L, domnul David Gheorghe (îl

salut cu această ocazie), este unul din autori, propune o literă nouă,

lit.i), cu următorul conţinut: „cheltuielile căminelor pentru

persoanele vârstnice”.

Am să-l rog pe domnul Viorel Ştefan să ne introducă

amendamentul. Vă rog, aveţi cuvântul.


Venind spre microfon, un coleg m-a atenţionat că este un

amendament dublu. Nu. Este aceeaşi problemă pe un alt palier.

Prima dată, am discutat de consiliile judeţene, de bugetele

consiliilor judeţene.

Aici este vorba de bugetele consiliilor locale. Deci, noi,

prin votul prin care am respins primul amendament, am stabilit că

aceste cămine nu pot fi finanţate din bugetul judeţului.

Acum, dacă respingem amendamentul, nu vor putea fi

finanţate nici din bugetul consiliului local.


Mulţumesc foarte mult domnului Viorel Ştefan.

220

Dacă sunt alte intervenţii?

Dacă nu, o să-l rog pe domnul secretar de stat să ne

prezinte poziţia Guvernului.


Deci, nu-l susţinem din aceleaşi considerente din care a

picat şi la pct.7 amendamentul propus.


Vă mulţumesc.

Am să vă supun la vot amendamentul de la pct.10

„amendamente admise” ale celor două comisii.


Cine este pentru acest amendament? 81 de voturi pentru.

Împotrivă? 173 de voturi împotrivă.


Amendamentul a fost respins, neîntrunind decât 81 voturi

pentru, 173 împotrivă şi 3 abţineri.

Stimaţi colegi, cu aceasta am încheiat art.5,

amendamentele la art.5.

Mai sunt amendamente respinse, vă rog frumos?

Domnule Stanciu, tot la alin. (4)?



221

Onorat prezidiu,


Domnilor miniştri

La art.5 alin. (4) lit.h) a fost similar cu cel de la aprobat.

De aceea, domnule preşedinte, acesta a primit acelaşi

statut cu cel anterior, adică a fost respins.

Mai avem la poziţia 6, Secţiunea a 2-a art.5 alin. (5), unde

se propune completarea ”şi din învăţământul general obligatoriu

particular acreditat”.

Nu mai completez cu argumente, pentru că sunt aceleaşi

argumente ca la punctul anterior. Numai trebuie supus la vot.

În ceea ce priveşte afirmaţia domnului ministru secretar

de stat, o să aibă o surpriză. Am să-i aduc, cu prima ocazie, Legea

învăţământului, în vigoare, care prevede costuri asigurate de stat,

deci cheltuieli asigurate de stat pentru învăţământul general

obligatoriu acreditat.

Deci, există această chestiune. Nu a existat învăţământ

particular acreditat preuniversitar până acum de curând, un an şi

ceva, dar textul există cam de vreo 4 ani, domnule ministru. O să

vi-l aducem şi o să vedem atunci cum justificaţi dumneavoastră

motivaţia că nu avem text de lege.

222

Avem text de lege, nu avem înţelegere şi viziune. Dar,

asta nu este vina dumneavoastră, este a sistemului şi a celor care vă

susţin.


Vă mulţumesc.

Dacă am înţeles bine, domnule Stanciu, mergem direct la

amendamentul de la art.5 alin.(5), da?

Domnule secretar de stat, este din nou sintagma „din

învăţământul general obligatoriu particular acreditat”.

Poziţia dumneavoastră rămâne aceeaşi?


Rămâne aceeaşi.


Poziţia rămâne aceeaşi.

Vă supun la vot amendamentul domnului Stanciu.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 77 voturi pentru.

Împotrivă? 149 voturi împotrivă.


Cu 77 de voturi pentru, 149 împotrivă şi 22 abţineri,

amendamentul nu a fost acceptat.

Dacă mai sunt la art.5 intervenţii?

Vă rog să vă hotărâţi. Ajunsesem la alin. (5) şi (7)?

223


Art.5 alin.(7). Este o chestiune de tehnică legislativă, şi

aici am să-l rog pe distinsul nostru coleg, pe domnul deputat

Toader, să ne ajute, că dânsul a fost şi în administraţia publică –

nu? – şi cred că ştie că orice text de lege se referă la prezent, şi nu

la viitor.

Deci, în text, la alin.(7) se spune că „pentru finanţarea

cheltuielilor prevăzute la alin.(1) – (4), cu excepţia ...” şi aşa mai

departe ... „autorităţile administraţiei publice locale vor aloca, pe

lângă ...” Părerea mea corect este „alocă, pe lângă resursele,

sumele defalcate(...), şi sume din bugetele locale ale acestora”.

Deci, nu se foloseşte timpul viitor, după ştiinţa mea, ci cel prezent.

Este o chestiune de pură tehnică legislativă şi este şi domnul

preşedinte al Comisiei juridice, care poate să ne susţină în

demersul nostru, printr-o elevată şi elocinţă susţinere.

Vă mulţumesc anticipat, domnule preşedinte.


Vă mulţumesc. Nu are rost să întrebăm care este punctul

de vedere al Guvernului, fiind un amendament de tehnică juridică.


Domnul Iuliu Nosa:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

224

Stimaţi colegi,

Amendamentul meu şi al colegului meu, senatorul Pop, se

referă la acelaşi articol, art.5 alin.(7).

Vorbim atât de frumos de reforma statului român...


Scuzaţi-mă numai puţin! Este tot amendamentul domnului

Stanciu?

Domnule deputat, haideţi să îl tranşăm pe acesta şi după

aceea venim la al dumneavoastră. Vă rog eu frumos. Haideţi să nu

ne încurcăm mai mult decât e necesar.

Domnul Iuliu Nosa:

Nu vreau să vă încurc, domnule preşedinte.

Amendamentul meu se regăseşte la poziţia 356 şi se referă la acea

sintagmă pe care a ridicat-o şi domnul profesor Stanciu.


E OK!

Domnul Iuliu Nosa:

Vă spuneam că vorbim atât de frumos de reforma statului

român, vorbim atât de frumos de descentralizare, vorbim atât de

frumos de utilizarea transparentă a fondurilor.

Personal am făcut o comparaţie la anexele care fac

obiectul sumelor defalcate la judeţul pe care eu îl reprezint în

225

Parlament. Şi sunt convins, mulţi dintre dumneavoastră aţi făcut

această comparaţie. Cu excepţia Anexei nr.6 „Drumuri judeţene şi

comunale”, unde suma este identică cu anul 2009, şi Anexa nr.8

„Posturi neclericale”, unde coincidenţa este aceeaşi, judeţului pe

care eu îl reprezint, repet, i s-au alocat sume propuse pentru 2010,

absolut în toate celelalte anexe, sume mult mai mici.

Înainte de pauză am discutat ceea ce în Comisia pentru

buget, finanţe am reuşit să obţinem ca şi amendament admis,

împărţirea 80 cu 20.

În articol se spune, cel puţin ceea ce am listat eu,

„Autorităţile administraţiei publice locale vor aloca, pe lângă

sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, şi sume din

bugetele locale ale acestora”. Deci, practic îi obligăm să ajungă la

nivelul la care trebuie să ajungă.

Propunerea mea – şi îmi cer scuze pentru eroarea

materială existentă în amendamentul propus – este: „pot aloca” şi

sume pentru echilibrarea respectivă.

Mulţumesc.


Vreţi să repetaţi amendamentul dumneavoastră? „Pot

aloca şi ...”

Domnul Iuliu Nosa:

226

În loc de „vor aloca”, prin „vor” îi obligăm, „pot aloca”,

dacă ceea ce se va întâmpla mâine în şedinţa Comisiei pentru buget

nu se va soluţiona prin acel procent propus de către noi, 80 cu 20.



Domnul Márton Árpád.



Am o rugăminte. Articolul 26 alin.(2) spune clar:

„Vorbitorii sunt obligaţi ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la

chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt”.

În primul rând, să ne arate poziţia exactă a

amendamentului despre care vorbeşte. Să vorbească numai de

amendamentul acela, ca să ştim ce votăm.

Acum, cei doi colegi de-ai noştri din PSD au venit cu

două amendamente diametral opuse, zicând că se referă la aceeaşi

problemă. Nu e adevărat! O modificare într-un sens, „se alocă”,

altă modificare, în loc de „vor”, „pot”. Şi ni s-a mai adus în

discuţie cum că, implicit, se solicită şi o modificare a sumei. Deci,

eu nu mai înţeleg nimic: ce voi vota? Vă rog să arătaţi... ori să

chemaţi colegii noştri, conform acestui articol, să vorbească despre

amendamentul lor, să ne arate care este articolul respectiv, să ştiu

227

ce votez. De exemplu, sunt de acord cu amendamentul domnului

Stanciu. Aici, evident, este în contradicţie cu amendamentul

domnului Stanciu această amendare şi nici nu ştiu dacă acest

amendament mai conţine şi o sumă care nu apare în amendamentul

scris la poziţia 356.

Deci, vă rog să precizaţi, atunci când supuneţi votului,

asupra cărui amendament votăm, cifric, din raport, că aşa prevede

Regulamentul.


Mulţumesc.

Domnule Stanciu, la dumneavoastră este clar.

Vă rog.

Domnul Iuliu Nosa:

Îmi cer scuze, domnule preşedinte. Probabil trebuia să mă

şi prezint, că am văzut că pot apărea probleme de nume. Numele

meu este Nosa Iuliu.

Amendamentul, dacă nu a fost destul de înţeles, îmi cer

scuze, amendamentul se regăseşte în Anexa cu amendamente

respinse – şi am spus acest lucru – la poziţia 356. Mi-am permis să

spun că este acelaşi amendament cu al domnului profesor Stanciu,

pentru că dânsul ridica o problemă de cuvânt, dacă vreţi,

gramaticală. Dânsul zicea de „va aloca”. Şi în textul legii termenul

228

era „vor aloca”, şi eu am făcut amendamentul, repet, propunând

următoarea formulare sau înlocuirea sintagmei „vor aloca” cu

sintagma „pot aloca”. Iar legat de sumă n-am folosit absolut nici o

cifră.


Domnule Nosa, scuzaţi-mă! Întrebarea era alta. Noi

suntem la art. 5 din lege...

Domnul Iuliu Nosa:

Exact, domnule preşedinte!


... la alin.(7). Ce propuneţi dumneavoastră? Referirile la

amendament le-am găsit, dar sunt referiri la alocările concrete.

Domnul Iuliu Nosa:

Şi am spus că dintr-o eroare materială, dacă o să verificaţi,

veţi vedea că textul propus coincide cu textul existent, cu singura

deosebire că „pe lângă” în textul existent este bolduit şi subliniat

deci este o eroare materială.

Amendamentul meu se referă la următorul lucru:

înlocuirea sintagmei „vor aloca”, cu sintagma „pot aloca”.


La ce articol?

229

Domnul Iuliu Nosa:

Articolul 5 alineatul (7), poziţia 356 din lista cu

amendamente respinse.


Scuzaţi-mă! Vreţi să vă uitaţi la 356?

Domnul Iuliu Nosa:

L-am văzut şi am spus că este această eroare materială,

deci este o greşeală. În textul iniţial apare cuvântul „pe lângă” sau

sintagma „pe lângă” bolduită. Este adevărat?


Haideţi, veniţi puţin aici, domnule Nosa, să ne arătaţi

nouă.

Stimaţi colegi, până se rezolvă, domnul Stanciu a propus

un amendament la art.5 alin.(7), în care... Numai un moment,

lăsaţi-mă să termin!... în care dânsul propune înlocuirea sintagmei

„vor aloca” la viitor cu „alocă”. Aş vrea în primul rând să solicit

punctul de vedere al domnului secretar de stat în legătură cu

această propunere.

Vă rog, microfonul domnului secretar de stat.


230

Fiind o problemă de redactare juridică, nu avem nici un

fel de problemă, dacă juriştii consideră că este mai bine să scriem

„alocă” decât „vor”, să nu folosim viitorul.

Însă, acel „pot”, introdus prin cea de-a doua propunere,

presupune altceva: să rămână nefinanţate o serie de cheltuieli,

lucru cu care nu putem fi de acord.


Am înţeles. Vă mulţumesc. Numai un moment, să

rezolvăm şi cu celălalt amendament.

Sunt două propuneri, de fapt, care se referă la aceeaşi

chestiune. În proiectul prezentat sintagma este „vor aloca”.

Domnul deputat Stanciu propune „alocă”.

Domnul deputat Nosa propune „pot aloca”.

Singura modalitate, pentru mine, de a rezolva această

problemă este să supun la vot, pe rând, prima propunere, a

domnului Stanciu, care a fost prima prezentată, şi dacă va întruni

numărul, îmi cer scuze faţă de domnul Nosa, dar dacă va întruni

numărul de voturi necesar pentru a fi adoptată, rămâne fără obiect

cea de-a doua propunere a dânsului de amendare.

Vă supun la vot dacă sunteţi de acord ca la alin.(7) al art.

5 termenul „vor aloca” să fie înlocuit cu „alocă”.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 85 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

231

Pardon, nu! Numai în partea aceasta... Scuzaţi! 146 cu 60,

200 de voturi pentru.

Voturi contra, vă rog? Nici unul.

Abţineri? Una.

Deci, a fost adoptat amendamentul domnului Stanciu şi a

căzut... Un vot contra, da! Cu 200 pentru, un vot contra a fost

adoptat amendamentul propus de domnul Stanciu şi, în consecinţă,

a rămas fără obiect amendamentul domnului Nosa.

Deci, domnule Stanciu, vă rog să recunoaşteţi public,

există amendamente pe care Guvernul le sprijină.

Vă mulţumesc foarte mult. Vă rog.


Domnule preşedinte, mulţumesc public pentru această

mare realizare! (Râde.)


Vă mulţumim foarte mult.

Dacă la art. 5 mai există amendamente?

Domnule Petrescu, da. Vă rog să ne indicaţi şi numărul.



Exista la 357, tot referitor la alin.7 al art.(5), eu atunci

când am vrut să intervin vroiam să scurtez timpul alocat acestei

232

probleme, pentru că se referă exact la problema discutată mai

înainte. Datorită erorii materiale faţă de amendamentul domnului

Nosa, amendamentul meu şi al dânsului practic erau identice. Noi

am susţinut şi în comisie şi cred că în comisie punctul de vedere al

domnului ministru Gherghina a fost că da, termenul corect este

„alocă”, la timpul prezent, şi că este o formulare corectă din punct

de vedere juridic. Dar amendamentele noastre, al meu şi al

domnului Nosa susţineau tocmai că pot să aloce unităţile

administrativ teritoriale sumă pentru aceasta, pentru că în anul

2009, 2010 şi după câte vedem noi şi în previziunile pentru ...


Domnule Petrescu, mă scuzaţi, este fără obiect, pentru că

am adoptat deja amendamentul domnului Stanciu. Îmi cer scuze!


Ştiu. Înţeleg şi vă rog să-mi permiteţi un singur minut,

pentru că în mod normal trebuia să prezentăm aceste trei

amendamente. Neavând încotro, a trebuit să alegem din două, şi

acesta nu mai are obiect. Dar vă rog să vă gândiţi la următorul

lucru şi îl rog pe domnul ministru Gherghina ca în viitoarele acte

normative pe care Ministerul de Finanţe şi Guvernul le va adopta

în materie să ia în considerare înlocuirea sintagmei „alocă”, de data

aceasta, cu „pot aloca”, deoarece criza economică a afectat

233

puternic administraţiile publice, încasările din impozitul pe venit

sunt subdimensionate, sunt practic inexistente.

Acesta este motivul pentru care, chiar dacă noi îi obligăm

şi am făcut, şi eu spun că Ministerul Finanţelor nu poate să oblige.

Este o imixtiune a Ministerului de Finanţe în administraţia publică,

respectiv în consiliile locale şi în primării, obligându-i să

cofinanţeze din surse pe care nu le au. Acestea angajează,

contractează diverse lucrări, diverse servicii de natura instituţiilor

descentralizate, pe care nu le pot susţine. Este o problemă extrem

de serioasă care va face ca în anul 2010, 2011, mulţi ordonatori

principali de credite, dar şi din rândul ordonatorilor secundari şi

terţiari să aibă probleme deosebite din punctul acesta de vedere.

Pentru aceasta vă mulţumesc mult că mi-aţi permis să insist şi nu o

fac de dragul de a vorbi de la această tribună.

Mulţumesc.


Eu vă mulţumesc şi aş ruga pe toţi colegii să reflecteze la

cele spuse. Într-adevăr este o temă care ar trebui să ne preocupe şi

în redactările viitoare şi în general când vom ajunge la alocările

concrete, ideea unei obligativităţi poate crea dificultăţi

comunităţilor locale.


Stimaţi colegi,

234

Nu putem încheia art. 5, întrucât pe două teme a rămas ca

mâine să se întâlnească Comisiile pentru buget, finanţe reunite, să

ne prezinte un raport. Şi eu vă propun ca în funcţie de rezultat,

vom adopta şi art. 5 în totalitate lui, deşi am discutat toate

amendamentele.

Vă propun să trecem la art. 6, la care nu există nici un

amendament admis de către comisii.

Poftiţi? Nu vă aud, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Articolul 4!


Să ne întoarcem la 4? Scuzaţi-mă, eu ştiam că după 5 vine

6! Articolele 4 şi 5 sunt trimise la cele două comisii, nu le putem

adopta, aşteptăm mâine raportul.

Trecem la art. 6.

Dacă aveţi observaţii? Vă informez că nu avem nici un fel

de amendamente admise. Vă citesc textul, este un text de

substanţă: „Categoriile de venituri şi cheltuieli aferente bugetelor

locale pe anul 2010 sunt prevăzute în Anexa nr.9”.

Dacă nu există observaţii, vă supun la vot.

Cine este de acord cu adoptarea acestui articol? Vă rog să

votaţi.

235

Cine este pentru? 220 voturi pentru.

Împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nimeni.

Articolul 6 a fost adoptat.

Trecem la Secţiunea a 3-a.... Cât am zis? Nu, nu, staţi! Vă

rog frumos, haideţi să o luăm, dacă nu vreţi nemţeşte, măcar

ardeleneşte. Trebuie întâi să acceptăm şi să fim de acord cu

secţiunea şi cu titlul ei şi după aceea trecem la art. 7, nu este nici o

problemă. Deci, nu scăpăm!

Vă propun să vă uitaţi la titlul Secţiunii a 3-a, „Dispoziţii

referitoare la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate pe anul 2010”. Nu există amendamente.

Dacă sunt observaţii? Dacă nu, o să vă supun la vot

formularea titlului Secţiunii a 3-a.


Este cineva împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate titlul Secţiunii a 3-a a fost adoptat.

Trecem la primul articol, art.7, din Secţiunea a 3-a.

La pct. 11 avem un amendament adoptat.

Amendamente respinse dacă există şi se susţin?

Domnul Daniel Chiţoiu (din sală):

Admise!

236


Nu, nu, nu! Păi nu mă tot înnebuniţi, o dată vreţi să încep

cu respinsele şi după aceea vreţi cu admisele?

Deci, încă o dată vă întreb dacă există amendamente

respinse care se susţin? Nu.

Trecem atunci la amendamente admise, la art. 7. La art. 7

avem, la alin.(2) un amendament care se referă la introducerea de

două noi litere, d) şi e), cu următorul cuprins: „Persoanele care nu

sunt salariate, dar au obligaţia să-şi asigure sănătatea, potrivit

prevederilor Legii nr. 95” şi continuă.

O să-l rog pe domnul preşedinte Viorel Ştefan să prezinte

acest amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe.



Este un amendament care încearcă să facă precisă legea în

materie, în legătură cu modul în care se calculează contribuţiile de

asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care nu sunt

salariate, dar au această obligaţie, pentru lucrătorii migranţi şi

pentru alte categorii de persoane care, de asemenea, fără a fi

salariate au această obligaţie de plată către fisc. Este un

amendament pe care, îmi doresc din tot sufletul, Ministerul

Finanţelor să nu-l conteste.

Vă mulţumesc.

237



Dacă sunt alte intervenţii?

Domnul Márton Árpád... Domnul Chiţoiu este autor...

Bine. Domnul Árpád şi după aceea domnul Chiţoiu. Vă rog,

microfonul central.


O observaţie redacţională. Este adevărat, acest text

introduce două noi litere, d) şi e), cu următorul cuprins, şi continuă

cu literele d), e) şi f). Deci, ar fi trei noi litere d), e) şi f), pentru că

aveţi trei litere propuse.


Vă mulţumesc.

Domnul Daniel Chiţoiu.

Domnul Daniel Chiţoiu:


Dragi colegi,

Şi eu susţin acest amendament, de fapt sunt iniţiatorul

acestui amendament şi vreau să motivez reducerea contribuţiilor la

Fondul naţional al asigurărilor de sănătate, prin faptul că 95% din

contributori, respectiv persoane fizice, datorează 5,5%, iar un

238

procent de 5%, printre care se află şi persoanele nesalariate,

datorează un procent de 6,5%, mai mare.

De asemenea, mai vreau să vă mai fac precizarea că în

şedinţele reunite ale Comisiilor pentru buget, finanţe, Ministerul

Finanţelor a fost de acord, iar votul a fost în unanimitate, respectiv

au susţinut toate partidele acest amendament.

De asemenea, sunt de acord că a fost o eroare materială în

enunţ, respectiv că s-au introdus trei litere: d), e) şi f).

Mulţumesc.



Dacă nu sunt alte intervenţii o să-l rog pe domnul

Gherghina să ne confirme sprijinul pentru amendament. Sunt

modificările redacţionale, eroarea materială corectată de domnul

Márton Árpád. Microfonul pentru domnul Gherghina.


Susţinem amendamentul şi propunerea domnului Árpád

de îmbunătăţire...


Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

239

Cred că o să trebuiască se ne oprim, că am luat-o pe un

drum rău, începem să fim de acord cu toţii.

Vă supun la vot amendamentul propus, sprijinit de

Ministerul Finanţelor, cu corectarea erorii materiale.


Dacă este cineva împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost adoptat.

Vă mulţumesc.

Trecem, stimaţi colegi, la Secţiunea a 4-a a proiectului de

lege. Şi vă consult în primul rând în legătură cu titlul Secţiunii a 4-

a, care este intitulată „Dispoziţii referitoare la proiecte de finanţare

din fonduri externe nerambursabile postaderare pe anul 2010”.

Vă consult dacă există observaţii faţă de formularea

titlului Secţiunii a 4-a? Nu pare să fie cazul.

O să vă supun atunci la vot aprobarea Secţiunii a 4-a, cu

titlul „Dispoziţii referitoare la proiecte cu finanţare din fonduri

externe nerambursabile postaderare pe anul 2010”.

Vă rog, cine este pentru adoptarea acestui titlu? Vă

mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost acceptată.

240

Articolul 8. Sunt amendamente respinse? Nu par să fie

amendamente respinse; nici amendament admise nu există în

centralizatorul pe care-l am.

Dacă doreşte cineva să intervină? Dacă nu, o să vă supun

la vot art. 8 în formularea pe care o găsiţi în proiectul de lege.

Cine este pentru adoptarea art. 8? Vă mulţumesc.

Împotrivă cineva? 21 voturi împotrivă.

Încă o dată o să vă rog să ridicaţi mâinile pentru voturile

pentru, că am crezut că nu sunt probleme. Vă cer scuze. Vă rog să

număraţi. 172 voturi pentru, 21 împotrivă.

Abţineri, vă rog? Două abţineri.

Cu 172 voturi pentru, 21 împotrivă şi 2 abţineri textul art.

8 a fost adoptat.

Trecem la art. 9. Există amendamente respinse? Dacă

există cineva care are amendamente respinse? Nu am nici

amendamente admise la art. 9. Este după art. 9. Sunt admise,

domnule...? Nu, acela este alt art. 9. La art. 9, aşa cum este, nu

există amendamente admise.

Dacă nu sunt observaţii o să vă supun la vot art. 9 aşa cum

este.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.


Viorel!

241


Lăsaţi-l, doamnă, că ştie ce face! Ridicaţi mâna, domnule

Viorel Ştefan.

134 de voturi pentru.

Împotrivă? 53 de voturi împotrivă.


Cu 134 de voturi pentru, 53 împotrivă şi nicio abţinere,

a fost adoptat textul art.9.

Vreau să vă supun la vot ora exactă, să văd câte voturi

împotrivă erau, dar mă abţin. O să-l rog pe domnul Viorel Ştefan

să ne prezinte amendamentele admise de introducere a unui articol

nou, provizoriu numerotat, 91.



Stimaţi colegi,

Comisia noastră vă propune să fiţi de acord ca să

introducem un articol nou, cu următorul conţinut: “În scopul

implementării programelor şi proiectelor de cooperare teritorială

europeană, se autorizează ordonatorii principali de credite cu rol de

autoritate de management, autoritate comună de management,

autoritate naţională, autoritate de gestiune a programelor privind

cooperarea teritorială europeană, să aprobe prin ordin norme

242

specifice pentru finanţarea şi organizarea acţiunilor specifice pe

teritoriul altor state” – acesta fiind alineatul 1.

Şi un alineat 2, cu următorul text: “Cheltuielile stabilite

prin norme se asigură de către ordonatorii principali de credite din

creditele bugetare aferente aprobate anual. Rambursarea acestor

cheltuieli din fondurile europene se realizează în conformitate cu

procedurile de lucru ale autorităţilor de management, autorităţilor

comune de management, autorităţilor naţionale”.

Deci, nu cred că trebuie să detaliez. Sunt măsuri absolut

necesare, pentru ca aceste facilităţi pe fonduri europene să fie

gestionate în bune condiţiuni în anul 2010.

Vă mulţumesc.



Dacă doreşte cineva să intervină în legătură cu

propunerea prezentată? Deci, articol nou, provizoriu numerotat 91.

Este iniţiativă a comisiilor pentru buget-finanţe şi a unui grup solid

de deputaţi UDMR Nu ştiu dacă şi un senator. Nu; deci, de

deputaţi UDMR.

Dacă nu sunt colegi doritori să intervină, o să-l rog pe

domnul Gherghina, punctul de vedere.


243

Susţinem amendamentul propus. (Aplauze.)


Deci, amendamentul este propus, este susţinut.

Vă rog, cine este pentru adoptarea acestui amendament?

Vă mulţumesc.

Împotrivă? Să socotim mai simplu împotrivă. 2 împotrivă.

Cu două voturi împotrivă, cu domnul Feldman – 3, cu trei

voturi împotrivă, a fost adoptat art.91, care devine probabil 10, la

renumerotare.

Trecem la Secţiunea a 5-a – Dispoziţii referitoare la

proiecte cu finanţare din fonduri rambursabile pe anul 2010.

Vă consult dacă în legătură cu titlul secţiunii există

observaţii. Nu.

O să vă supun la vot cine este pentru adoptarea titlului

Secţiunii a 5-a. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Vă rog, voturi împotrivă? Unu.

Deci, cu un vot împotrivă, a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Art.10, 11, 12, 13 din această secţiune nu au nici

amendamente admise, nici amendamente respinse.

La art.12 avem amendamente respinse.

Domnul senator Bota, dacă este prezent? Nu este. Deci,

nu se susţine.

244

Atunci, nu avem niciun amendament respins.

Vă propun să adoptăm articolele de la 10 la 13, care nu au

amendamente; amendamentele respinse nu s-au susţinut.

Art.13 – domnule Chiţoiu, aveţi amendament la art.13,

respins? Nu. Deci, nu există.

O să vă supun la vot textele articolelor de la 10 la 13, la

care nu avem amendamente.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Câte voturi sunt? 25 de voturi împotrivă.

Câte ar veni pentru? 192.

Au fost adoptate.

Trecem la Capitolul II – Responsabilităţi în aplicarea

prezentei legi.

Vă consult întâi dacă în legătură cu titlul capitolului aveţi

observaţii. Nu există observaţii.

O să vă supun, atunci, la vot titlul Capitolului II –

Responsabilităţi în aplicarea prezentei legi.


Împotrivă? Un vot împotrivă.

Cu un vot împotrivă, a fost adoptat titlul Capitolului II.

Capitolul II începe cu art.14.

Sunt amendamente respinse?

Cine este autorul? Domnul Dumitru Chiriţă, da?

245

Deci, la acest capitol, înaintea art.14, aşa cum figurează în

text, avem o propunere de introducere a unui nou articol.

O să vă rog, din partea iniţiatorilor, să-l susţineţi. Este un

amendament respins de comisii.

Domnul Dumitru Chiriţă:


Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

Prin amendamentul propus, am încercat să redăm

Parlamentului dreptul de a legifera în privinţa bugetului de stat. De

aceea, propunerea pe care am făcut-o a fost în sensul în care, în

termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a acestui

proiect de lege, ordonatorii de credite, prin Guvernul României, să

vină în Parlament cu sumele defalcate, astfel încât fiecare

cheltuială a banului public să fie făcută după ce Parlamentul

aprobă acest lucru.

Consider că, prin propunerea pe care am făcut-o, nu

facem altceva decât să redăm Parlamentului dreptul de a legifera în

acest domeniu, care este consacrat şi de Constituţia României.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

246

Vreţi să veniţi numai puţin? Nu vă supăraţi. (Domnul

deputat Dumitru Chiriţă se consultă cu domnul preşedinte de

şedinţă.)

Vă mulţumesc.

Poz.366. Vă mulţumesc, domnule Chiriţă.

Mai există încă un amendament. Este cu alţi iniţiatori.

Domnule deputat, o să vă rog să introduceţi primul

amendament, aşa cum figurează la noi. Îl găsiţi în Anexa nr.2 –

amendamente respinse, la poz.364, autori: doamna Aura Vasile,

domnul Dumitru Chiriţă şi domnul Constantin Niţă. O să vă rog

să-l introduceţi. Celălalt l-aţi introdus.



La poz.364, am dorit să fac o propunere prin care

ordonatorii de credite să fie obligaţi să efectueze cheltuieli pentru

reclamă şi publicitate doar din capitolele bugetare, cu această

destinaţie. Astfel, evităm ca cheltuieli în această zonă să se facă

din alte capitole bugetare.

Vă mulţumesc.



247

Domnule Viorel Ştefan, ne puteţi spune în două cuvinte,

de ce nu aţi acceptat acest amendament?


Domnule preşedinte, personal, am acceptat şi am şi

explicaţii; nu ştiu dacă este cazul să le dau. Însă, majoritatea

membrilor comisiei, prin vot, au respins această chestiune dintr-o

raţiune pe care... şi pe aceasta, mi-o însuşesc, pentru că este

redundant textul.

Sigur că legea nu-ţi permite să faci nicio cheltuială, dacă

nu ai sursă. Sursă înseamnă poziţie bugetară.

De ce a apărut această discuţie? Colegii din sală zâmbesc,

ceea ce mă face să cred că îşi amintesc de ce. Pentru că în vara

fierbinte a anului 2009, ni se spunea pe televizor că se poate şi

altfel. Pentru că atunci, chiar Ministerul Finanţelor a emis un

document pe care l-a întors, după aceea iar l-a trimis, o scrisoare

pierdută a circulat între Ministerul Finanţelor şi Parlament, care a

indus confuzie în legătură cu această reglementare.

Dacă acceptăm că în legislaţie există această precizare şi

nimeni nu poate să facă cheltuieli altfel decât de la poziţia bugetară

acceptată, sigur, textul devine redundant. Dar, dacă acceptăm că

sunt specialişti în Ministerul Finanţelor care spun altfel, înseamnă

că ceea ce există în lege nu este clar şi, atunci, textul are raţiune să

fie inclus în Legea bugetului, ca o precizare.

248

Vă mulţumesc.



Dacă mai sunt alte intervenţii? Doamna Aura Vasile.



Ni s-a tot explicat foarte mult timp pe multe capitole,

inclusiv atunci când s-a redactat bugetul Camerei Deputaţilor, că

nu putem face defalcările pe anumite capitole, pentru că, vezi

Doamne, în anexa aprobată pentru buget nu există capitol, aşa cum

la un moment dat se solicita.

Domnule secretar de stat, cred că trebuie să luaţi în

considerare ceea ce noi propunem, pentru a se putea reglementa

lucrurile care au stat pe geamul televizorului foarte mult timp în

această bucăţică de timp, pe dezbaterile generale pe proiectul pe

care dumneavoastră, Guvernul, l-aţi trimis la Parlament, în

condiţiile în care se spunea acolo că la fiecare minister cresc foarte

mult sumele alocate pentru publicitate. Bineînţeles, că au venit o

serie de miniştri sau alţi specialişti ai ministerului dumneavoastră,

care au spus că pentru chetuielile de publicitate şi reclamă sunt

diverse campanii, diverse publicaţii pentru licitaţii etc.

249

Cred eu că este foarte bine ca la capitolul nu mai ştiu care,

30 şi cu 30, îmi aduc aminte ultimele două indicative, să

specificăm clar pentru fiecare minister sumele pe care le au alocate

să fie trecute la reclamă şi publicitate. Nu este interzis. Sunt, într-

adevăr, operaţiuni ale ministerului, care trebuie efectuate. Dar,

atunci, să le prindem exact la reclamă şi publicitate, ele să fie

defalcate de fiecare minister pe capitolele care-i interesează şi nu

cuprinse la alte cheltuieli.

Mi se pare foarte curios ca, la capitolul cu reclamă şi

publicitate din bugetul care este aprobat de noi, să apară zero, iar

pe defalcarea pe care şi-o fac miniştrii pe trimestre, ulterior cu tot

felul de rectificări care sunt aprobate de dumneavoastră,

Ministerul Finanţelor, să apară sume de milioane de euro care să

cuprindă reclamă şi publicitate, sau pentru anunţuri de licitaţii, din

câte îmi aduc eu aminte, dacă sunt trecute pe alte cheltuieli şi

teoretic sunt pentru reclamă şi publicitate, ştiu că este obligatoriu

să existe licitaţie, şi nu încredinţare directă, sau altă metodă din

legea specifică. Or, în momentul am cuprinde corect aceste sume,

am anula orice fel de interpretare, sau orice fel de obligare, la un

moment dat, a unui minister, sau unui director să dea o explicaţie

care nu concură cu realitatea.


Vă mulţumesc, doamnă Aura Vasile.

250

Aţi ascultat şi explicaţiile domnului Viorel Ştefan în

legătură cu discuţiile din comisie şi cum s-au plasat.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Dacă nu, o să solicit punctul de vedere al Ministerului

Finanţelor. Domnul secretar de stat Gherghina. Vă rog.

Microfonul.


Deci, amendamentul este că nu pot face cheltuieli decât de

la reclamă şi publicitate. Este clar că cheltuielile de reclamă şi

publicitate nu le poţi face decât de la acel alineat. Nu văd de ce ar

trebui să facem acum, să scriem în lege ceva ce este redundant.

Exact cum arăta şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Deci, nu considerăm că poţi să spui într-o lege aşa ceva.


Vă mulţumesc.

Domnul deputat. Vă rog.

Domnul deputat Chiriţă. Vă rog, microfonul central.



Stimaţi colegi,

Domnule secretar de stat,

251

Să ştiţi că, atunci când am făcut această propunere, am

făcut-o în principal datorită faptului că în exerciţiul bugetar al

anului 2009 au fost asemenea situaţii ale ordonatorilor de credite.

Nu am făcut-o ca să deranjez pe cineva, ci pur şi simplu, ca să

facem ordine, în spiritul a ceea ce aţi spus dumneavoastră. Şi dacă

spuneţi că este reglementată această chestiune, chiar dacă pare un

exces de reglementare, nu cred că deranjează pe nimeni să

adoptăm acest amendament, pentru că, repet, în practica anului

2008 s-au întâmplat aceste lucruri.


Vă mulţumesc, domnule Chiriţă.

Dacă sunt alte intervenţii, sau dacă doriţi, domnule

Gherghina, să mai explicaţi?


Deci, nu susţinem acest amendament.



Doamna Aura Vasile, vă rog. Microfonul central.




252

Poate, ştiu eu, nu ne-am priceput foarte bine cum să-l

exprimăm, sau cum să-l scriem. Dar, spun încă o dată că din

practică – şi, dacă dumneavoastră faceţi o verificare la toate

ministerele, o să vedeţi că la fila pe care dumneavoastră o daţi, la

reclamă şi publicitate este zero, iar pe defalcarea pe care

dumneavoastră, Ministerul Finanţelor o aprobaţi, la alte cheltuieli

apar reclamă şi publicitate.

Sunt alte ministere care prind în această defalcare –

reclamă şi publicitate – cu toate că pe fila pe care dumneavoastră o

alocaţi este zero.

Cred eu că, atât timp cât există cont din care

dumneavoastră ţineţi în evidenţă aceste lucruri, ceea ce facem noi

este să solicităm ca aceste activităţi să fie prinse de dumneavoastră

pe contul care nu mai ştiu … este 30.30, nu mai ştiu cât are în faţă,

în condiţiile în care, odată cu fila, fiecare ministru are alocată

această sumă şi nu mai vine cu nimic în conflict.

Deci, noi susţinem acest amendament.


Domnul Viorel Ştefan. Vă rog, microfonul central.



253

Cred că este o discuţie care nici nu ar fi trebuit să aibă loc.

Dar, pentru că s-a întâmplat un lucru despre care Ministerul

Finanţelor spune că nu se poate întâmpla, dar el s-a întâmplat,

trebuie să vorbim. Şi, atunci, cred că soluţia... pentru că

întâmplător noi vorbim, având în minte cazul cu reclama şi

publicitate.

Numai că trebuie să clarificăm, de principiu, următoarea

chestiune: pe poziţia “alte cheltuieli” ai voie să faci cheltuieli

numai în legătură cu ceea ce nu se regăseşte în clasificaţia

bugetară explicit. Atât timp cât eu am poziţie distincă în

clasificaţie “reclamă şi publicitate”, nu am voie, evident, să fac

cheltuială de la poziţia “alte cheltuieli”. Sau am salarii de la poziţie

distinctă, nu dau salarii de la “alte cheltuieli”. Aceea este o poziţie

globală, pe care trebuie să mă închid, pe ceea ce nu surprinde

clasificaţia bugetară. Dar, a pune sub semnul întrebării, sau a face

din clasificaţia bugetară o chestie opţională, e descalificant pentru

cei care lucrează cu bugetul, cu finanţele, susţin o astfel de teorie.

Domnul Gherghina, sigur că nu o susţine.

Domnul Gherghina spune: nu, domnule, aşa ceva nu se

poate întâmpla. Dar, eu v-aş aminti, dacă-mi permiteţi, foarte pe

scurt, istoria cu preotul de la ţară, care s-a dus la Înalt Prea Sfinţitul

Moldovei şi Iaşului şi l-a întrebat dacă poate să facă împărtăşanie

cu rachiu în postul mare. Şi Înalt Prea Sfinţitul i-a zis: pleacă de

254

aici, că te descalific, te dau afară din preoţie, cum să faci aşa ceva?

Înalt Prea Sfinţite, iertaţi-mă, mie mi s-a terminat vinul şi am

continuat cu rachiu. Deci, se poate. Că nu-i ortodox, că nu-i

canonic, este altă discuţie.

Deci, la noi s-a dovedit că, deşi nu-i legal, s-a putut.



Domnul deputat Chiriţă. Vă rog.



Stimaţi colegi,


Am înţeles că anul 2010 este un an greu. E adevărat, da?

Apreciaţi că se pot efectua cheltuieli cu reclamă şi publicitate din

alte capitole, decât cele cu această destinaţie?

Atunci, nu înţeleg refuzul dumneavoastră pentru a legifera

acest lucru. Ori ascundeţi aceste cheltuieli la alte capitole şi nu

vreţi să le prezentaţi Parlamentului României, ori, dacă nu le

ascundeţi, părerea mea este că trebuie să acceptaţi acest

amendament, pentru că, repet, în execuţia bugetară a unor

ordonatori de credite în anul de graţie 2009, s-a întâmplat acest

255

fenomen. Nu l-am făcut decât din dorinţa de a reglementa şi a evita

aceste abuzuri.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Doamna Aura Vasile, haideţi, veniţi la microfon, ca să vă

audă toţi colegii.


Bineînţeles că nu renunţ la amendament şi că o să doresc

să fie supus votului, dar doresc ca domnul secretar de stat să spună

încă o dată, pentru a rămâne pe stenogramă, că niciun minister nu

are voie să facă reclamă şi publicitate de la „cheltuieli generale”

sau „alte cheltuieli”, ci numai din capitolul de reclamă şi

publicitate, aşa cum el este cuprins în filele de buget pe conturile

respective.


Domnule Gherghina, dacă aveţi amabilitatea, vreţi să

spuneţi acest lucru, pe care l-aţi mai spus, dealtfel.


Reclamă şi publicitate nu se poate face decât de la

alineatul reclamă şi publicitate. E clară problema. Şi

256

amendamentul propune să scriu un text de lege că “fiţi atenţi, că

trebuie să aplicaţi legea”.

Dec, cum pot să fiu de acord cu asemenea amendament?



Dacă nu mai sunt alte intervenţii, am înţeles de la doamna

Aura Vasile că această propunere era ajutătoare, nu se referea la

amendament şi susţineţi tranşarea prin vot.

O să vă rog, stimaţi colegi, să fiţi puţin atenţi.

Deci, cine este în favoarea introducerii acestui articol

nou? Amendamentul care a fost prezentat.

Vă rog să ridicaţi mâna sus. Cine este pentru? 102 voturi

pentru.

Cine este împotrivă? 164 împotrivă.

Abţineri? Niciuna.

Amendamentul nu a întrunit numărul de voturi necesar -

102 voturi pentru, împotrivă 164 şi nu a fost adoptat.

Trecem la punctul următor. Există un alt amendament

respins, care se referă tot la introducerea unui articol nou – măsuri

în domeniul politicilor fiscale.

Domnule Chiţoiu, vreau să te rog să ne precizezi dacă

propunerea este de capitol nou? OK.

257

Atunci, revenim doar la cealaltă propunere prezentată de

domnul Chiriţă. Vă rog, doar s-o reamintiţi, pentru că aţi avut

ocazia să o prezentaţi.



Este vorba de poz.366, articol nou, în care încercam să

readuc în atenţia colegilor parlamentari faptul că Parlamentul

României este abilitat de Constituţie să adopte Legea bugetului de

stat şi propuneam ca, în termen de 30 de zile, Guvernul României

să prezinte Parlamentului un proiect de lege de completare a Legii

bugetului de stat cu sumele defalcate pe judeţe şi pe obiective,

astfel încât noi, în plen, să ne pronunţăm asupra acestor aspecte

deosebit de importante pentru viaţa economică şi socială.

Consider că, dacă nu se face acest lucru, practic, devenim

organ consultativ al Guvernului prin aprobarea unor sume globale

şi Guvernul, în interiorul său şi, mai mult, ministerele, cu

Ministerul Finanţelor, pot să defalce aceste sume după bunul plac.

Apreciez că, dacă ajungem la o asemenea situaţie, poate

ar fi fost util să aprobăm doar acele lucruri macro-economice –

deficit bugetar, inflaţie, venituri totale, cheltuieli totale, urmând ca,

după aceea, Guvernul să facă ceea ce doreşte, dacă rezumăm

simplist ceea ce ar trebui să facă Parlamentul României.


258


Vă mulţumesc.

Îi mulţumesc domnului deputat pentru prezentarea

amendamentului.

Doamna Aura Vasile. Vă rog.



Cred eu că comisiile reunite de buget-finanţe au greşit

atunci când nu s-au aplecat cu mai multă atenţie asupra acestui

amendament.

Acest amendament, teoretic, descarcă, dacă vreţi,

Guvernul într-o perioadă foarte grea, într-o perioadă de criză, într-

o perioadă când primul-ministru - şi nu numai – spune că vor veni

vremuri grele şi că, pentru foarte mulţi dintre cetăţenii României,

companiile României vor fi mari probleme.

În condiţiile în care se anunţă creşterea şomajului, în

momentul în care se anulează subvenţiile pe agricultură, când la

învăţământ nu sunt bani suficienţi şi la sănătate, de asemenea,

lucruri pe care nu le putem contrazice, cifrele sunt cifre şi, teoretic,

nu poţi să înmulţeşti dacă n-ai ce cu ce, cred eu că pentru Guvern

era important să prezinte acest raport în faţa Parlamentului, dacă

vreţi, mergând pe ceea ce prim-ministrul a spus, transparenţă.

259

Transparenţă, în condiţiile în care banii se folosesc

eficient, banii se folosesc egal pentru fiecare comunitate locală,

pentru fiecare nevoie socială.

În condiţiile în care, în acest an, foarte mulţi cetăţeni din

România vor avea nevoie de ajutorul statului ca să trăiască, să

existe, să nu se îmbolnăvească, în condiţiile în care se reduc

cheltuielile pe tot ce se numesc proiecte sociale sau activităţi

sociale, atribuţii pe care le are administraţia publică locală sau

Guvernul, cred că este corect ca Guvernul să vină şi să prezinte la

fiecare trei luni un fel, nu de dare de seamă, nu un lucru pe care să

spunem că îl adoptăm, dar în condiţiile în care şi noi, împreună cu

cetăţenii României, să cunoaştem cum se cheltuie banul public, ce

măsuri s-au luat, ce măsuri se vor lua.

În acest fel, n-o să putem să mai spunem că banii se

direcţionează politic, că fondurile sunt alocate preferenţial, că se

dau mai mulţi bani la Ministerul Comerţului, Industriei şi

Economiei şi Ministerul Dezvoltării şi Turismului decât la

Ministerul Învăţământului sau la Ministerul Sănătăţii.

De asemenea, cred eu că, în acest mod, am putea să

verificăm şi felul în care miniştrii guvernează banii, în condiţiile în

care puţinul, trebuie chivernisit foarte bine. Cred eu că şi Comisia

pentru buget, finanţe şi bănci, aş dori ca şi domnul preşedinte

Ştefan să-şi spună punctul de vedere faţă de acest lucru, în

260

condiţiile în care este un amendament care nu solicită bani, care

nu solicită modificare de fond a legii, care, teoretic, solicită ca cel

pe care noi l-am învestit cu votul nostru să vină să dea raport în

faţa celui care l-a aprobat.



Numai un moment. Ar dori şi domnul Márton Árpád şi

după aceea domnul Viorel Ştefan.

Vă rog, domnule Márton Árpád.



Stimez eleganţa dumneavoastră cu care conduceţi această

şedinţă, totuşi pe mine mă cam oboseşte când colegii vorbesc

despre altceva decât ce e scris în amendament. Şi aveţi o prevedere

regulamentară din art.26 alin.(2) pe care îl invoc din nou, ca atunci

când se vorbeşte despre altceva sau s-ar putea ca unii dintre noi să

interpreteze greşit despre ceea ce votăm, atunci să chemaţi la

ordine deputaţii, adică să-i readuceţi la textul concret despre care

se vorbeşte.

Concret, despre text.

Stimaţi colegi,

261

Este adevărat, pe vremuri, în perioada 1990-1996, unii

dintre noi eram în Parlament, proiectele de buget, deşi erau mai

subţiri, erau mai transparente, erau scrise pe obiective. Din 1996-

1997, mi se pare, cam aşa, s-a introdus această formă globalistă.

Cea mai obtuză variantă care a fost adoptată şi care exact este

structura acestui proiect de buget este proiectul bugetului de lege

pe 2009, nu spun cine a fost atunci la guvernare, deci exact pe

această structură.

Dacă dorim să facem altceva, dacă aţi fi dorit să faceţi

altceva, atunci trebuia să faceţi un buget în care aceste defalcări să

se regăsească. Ar fi chiar neconstituţional să prevedem în lege să

avem două legi ale bugetului. Un proiect de lege pe care îl

adoptăm astăzi şi un buget de lege detaliat.


Domnule Árpád, permiteţi-mi atunci să folosesc, să

răspund invitaţiei dumneavoastră şi să vă rog se reveniţi la

amendamentul prezentat.


Exact, vorbesc de amendament. Deci, amendamentul

acesta ne propune ca Guvernul să vină cu alte proiecte de legi de

buget, prin care de detaliază bugetul pe care îl votăm astăzi. Ceea

262

ce nu se regăseşte în Constituţie. Constituţia României vorbeşte

despre o singură lege. Deci, asta se adoptă. În primul rând.

În al doilea rând, în mod evident, cu ceea ce doreşte

doamna Aura, aş fi de acord, dar nu este amendament să vină din

când în când Guvernul să ne prezinte, mai ales în comisii, să ne

spună ce a făcut cu banii, că asta ar fi corect şi să ne spună.

Dar, vă rog să citiţi ultima parte a acestei defalcări: „Să

prevadă explicit modul de defalcare a fondurilor prevăzute la

ordonator de credite pe judeţe şi obiective”. Asta ar însemna că

după ce s-a adoptat proiectul bugetului judeţean şi proiectul

bugetului local, cu toate cele 13 mii şi ceva de comune, să se vină

în Parlament să adoptăm acest buget pe obiective.

Este pur şi simplu într-o altă lege detalierea modului cum

se face, cum se cheltuie banul public.

Este ilogic, neconstituţional, deci vă rog să votaţi

împotriva acestui amendament.


Mulţumesc mult, domnule.

Vă rog să luaţi loc, că vrea şi domnul... Procedură, vă rog,

atunci.



263

Mai devreme l-aţi certat pe colegul meu Petre că a dat

citire amendamentului şi ne-aţi rugat doar să explicăm şi să ne

susţinem amendamentul. De aceea, nu am citit amendamentul, ci

teoretic mi l-am susţinut, în condiţiile în care colegul meu a mers

mult mai departe, pentru că, în filozofia amendamentului, nici pe

departe nu vorbim despre aceste lucruri.

Noi am spus că nu adoptăm, ci teoretic este o informare

către plenul Camerei Deputaţilor, din banii pe care-i repartizează

bugetul. Iar pe obiectivele judeţene, atât timp cât avem capitol care

stabileşte care sunt banii de cofinanţare pe care-i dă Guvernul

pentru proiectele judeţene, mi se pare corect să ştiu dacă ceea ce a

alocat acum un an, acum 3 ani, acum 7 ani, este gata, ca el să poată

fi refinanţat pentru un alt proiect. Deci, filozofia era de a fi

informat, nu de a aproba.


Doamnă Aura Vasile, vă cer respectuos scuze, dar

dumneavoastră nu spuneţi niciun cuvânt de informare, spuneţi

doar, cereţi Guvernului României să prezinte Parlamentului un

proiect de lege de completare a bugetului. Vă cer scuze, dar aceştia

sunt termenii, chiar dacă intenţia a fost alta.

O să rog însă pe domnul Viorel Ştefan să prezinte câteva

observaţii.

Vă rog, domnule preşedinte.

264



În ciuda faptului că uneori am fost suspectaţi în cadrul

Comisiilor de buget finanţe, mai peste noapte, mai spre dimineaţă,

mai peste zi, ne-au scăpat unele chestiuni din analiză, vreau să vă

informez că cel puţin în acest caz ne-am aplecat cu mare atenţie

asupra tuturor amendamentelor susţinând această teză a informării

Parlamentului în legătură cu gestiunea bugetului.

Am ajuns la concluzia următoare la comisie, că uneori

mai binele e duşmanul binelui. Încercând să obligăm Guvernul să

informeze despre toate şi în permanenţă, ne-a fost teamă că

introducem un mecanism care nu va funcţiona. Şi atunci, coroborat

cu faptul că ştim cu toţii că va intra în dezbatere proiectul de Lege

al responsabilităţii fiscale care, în mod obligatoriu, va trebui să

soluţioneze această chestiune şi de data asta e obligatoriu că vrea

FMI-ul, adică, din păcate, când vrem noi, nu se poate. Ei, am

satisfacţia faptului că de această dată se va putea, pentru că vrea

FMI-ul. Şi atunci va fi rezonabil şi Guvernul, şi arcul

guvernamental, şi toată lumea să găsim cea mai bună soluţie, că

altfel luăm notă proastă de la Misiunea FMI.

Dar până atunci, noi am zis să facem un prim pas. Şi vă

rog să-mi permiteţi să nu detaliez în legătură cu acest pas, pentru

că intrând în dezbaterea art.15, mai exact, după art.15 sunt propuse

265

nişte alineate ale unui articol nou, 15 nou, şi alin.(3) al acestui

articol face vorbire despre obligativitatea Guvernului de a informa

trimestrial în legătură cu alocarea resurselor, dar nu toate

resursele, nu toţi ordonatorii de credite, ci doar resursele care se

alocă în interiorul programelor naţionale de dezvoltare a

infrastructurii rurale.

Apreciem că este o problemă de prioritate zero în

România. De ani de zile se alocă resurse pe infrastructura rurală,

iar în infrastructura rurală nu se întâmplă nimic, aşa cum ne-am

dori. Se întâmplă foarte puţin, dacă se compară cu resursele

alocate.

De aceea, noi avem în continuare o propunere însuşită de

comisie care detaliază în legătură cu acest aspect şi v-aş ruga să

îngăduiţi când ajungem la articolul 15 nou, să revenim asupra

acestei chestiuni.

Vă mulţumesc.


Da. Mulţumesc domnului Viorel Ştefan. Dacă l-am

înţeles corect, problema informării este tratată în propunere de

articol 15 indice ceva.

În aceste condiţii, rog iniţiatorii să-şi prezinte punctul de

vedere, după domnul Chiriţă, vă rog.

266



Stimaţi colegi,

Propunerea pe care am făcut-o a avut în vedere situaţia de

fapt a proiectului de buget de stat, şi anume că sunt o serie de

ordonatori de credite care au prezentat comisiilor şi plenului sume

defalcate, aşa cum cred eu că ar trebui să se întâmple, din păcate

aceia au şi bani puţini. De aceea, probabil, şi-au permis mai multă

transparenţă şi pot să evidenţiez aici, fără a greşi, este vorba de

Ministerul Transporturilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor,

şi-i felicit pentru transparenţă şi pentru modul corect în care

încearcă să cheltuiască banul public. Dar sunt şi alte ministere care

îşi permit să aibă sume globale şi ulterior, după ce noi aprobăm,

dacă vom aproba această lege, să facă ce doresc cu banul public.

Acest lucru am vrut să-l evit şi vreau să-l informez şi pe

domnul deputat Árpád, că nu m-am gândit nicio clipă ca toţi

ordonatorii de credite din România să vină cu aceste sume

defalcate, ci doar la aceia despre care facem noi vorbire în mod

direct şi sunt prevăzuţi în anexe la Legea bugetului de stat. Mă

refer la administraţia centrală, ministere, administraţie

prezidenţială şi aşa mai departe.

Totodată, cred că nu trebuie să acceptăm ca bugetul să fie

repartizat de către ordonatorul de credite în mod netrasparent şi

267

discreţionar. Apreciez că până la urmă, dacă vom lăsa să se

întâmple aceste lucruri, cred că reforma constituţională trebuie să

aibă un singur articol: Guvernul, unica instituţie legiuitoare, iar

Parlamentul, organ consultativ al Guvernului, precum Marea

Adunare Naţională. Dacă asta este evoluţia României în anul de

graţie 2010, atunci Dumnezeu să ne ierte pentru ceea ce am făcut

în 1989.

Totodată, precizez că ceea ce am spus în acest

amendament este în concordanţă cu art.138 din Constituţia

României. Parlamentul este îndreptăţit să aprobe bugetul de stat şi

lucrul acesta îl poate face de câte ori Parlamentul consideră

necesar. Pentru că de aceea, pe parcursul exerciţiului bugetar, sunt

şi rectificări, sunt şi completări, şi modificări. Nu ne-a împiedicat

nimeni să facem acest lucru.

Din păcate, până acum am încălcat această Constituţie a

României, datorită faptului că Guvernul şi-a permis să legifereze în

acest domeniu prin ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă. Asta este

realitatea, realitate pe care o regăsim în toate guvernele României

din 1990 până în prezent.


Domnule Chiriţă, v-aş ruga să veniţi la concluzie, mai ales

dacă...

268


Concluzia este că noi susţinem în continuare acest

amendament.

Mulţumesc.


Susţineţi amendamentul. Vă mulţumesc foarte mult.


Vă rog.



Aici sunt două aspecte şi eu sunt întrutotul de acord cu

domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Mă

bucur că e şi domnul prim-ministru în sală. Noi, cu acest buget,

vom avea probleme foarte mari. Şi să vă spun de ce.

Acest buget a fost construit de la închiderea cifrelor, aşa

cum s-a făcut dintotdeauna în România, şi după aceea s-a spus că o

să rezolvăm problemele în timp prin rectificări, prin legi de

rectificare, uitând însă că anul acesta, probabil, ca şi prioritate

imediat după începerea sesiunii parlamentare, va trebui să adoptăm

Legea responsabilităţii fiscale. În acel moment, posibilităţile de

rectificare a bugetului vor fi foarte mult îngrădite şi va fi o

dificultate extraordinar de mare.

269

În orice caz, indiferent cum s-ar rezolva această problemă

şi cum se va soluţiona, că va trebui s-o soluţionăm, este de

domeniul evidenţei că ceea ce va lipsi, va lipsi transparenţa, până

când vom construi bugetele pe proiecte, aşa cum este normal în

Uniunea Europeană.

Iată de ce, vă fac următoarea propunere. Să nu votăm

acum acest punct, să lăsăm să ajungem acolo unde se solicită acea

informare, că, de fapt, acea informare ce este? Este o măsură de

transparenţă. Modul cum sunt defalcate aceste sume şi aşa mai

departe. Şi, dacă mecanismul respectiv, care nu implică cheltuială

în plus, adică nu implică să aducem bani sau să dăm o sursă de

finanţare, e pur şi simplu, o metodologie, dacă putem să cădem de

acord asupra acelei metodologii care s-ar putea să salveze şi

Guvernul la un moment dat, în perspectiva adoptării acestei legi în

legătură cu responsabilitatea fiscală, să lăsăm să vedem dacă

mecanismul poate fi însuşit, nefiind o problemă care să

dezechilibreze încheierile financiare pe anumite capitole, şi abia

atunci să luăm o decizie şi în legătură cu asta. E o propunere. Eu

zic că e destul de înţeleaptă.

Dacă nu vom arunca la coşul de gunoi posibilitatea de a

avea mai multă transparenţă şi, eventual, de a găsi chei şi soluţii

pentru a da un răspuns, în momentul în care îngrădirile bugetare

prin noile legi aplicate şi în principal prin această lege ne vor

270

obliga atunci să găsim alte soluţii şi o să veniţi tot aici în Parlament

şi vom vedea ce se va întâmpla atunci. Va fi, probabil, mai dificil.


Mulţumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Vă rog.



Eu, teoretic, nu aş avea nicio problemă ca să votăm prima

dată acea posibilitate de transparenţă, dacă acest amendament nu ar

avea această formulare.

Vă rog să ascultaţi această formulare. Deci, formularea:

„Un proiect de lege de completare a Legii bugetului este o

instituţie inexistentă.” Deci nu putem vota despre o instituţie

inexistentă. Dacă vrem să modificăm Legea bugetului, aia se

cheamă rectificare. Aşa este. Deci această instituţie nu o veţi regăsi

în Constituţie. Există Legea bugetului de stat, Legea bugetului

asigurărilor sociale. Aceste două legi se adoptă. Dacă mergem la

rectificare, adoptăm rectificare. Dar Lege de completare a Legii

bugetului este inexistentă ca instituţie. Deci eu propun să votăm, să

tranşăm această problemă, urmând să dezbatem cealaltă problemă.


271

Vă mulţumesc.


Da, vă rog scurt, domnule Dumitrescu.


Da, foarte scurt. Şi eu sunt inconfortabil cu această

formulare. De aceea am şi spus să revenim după aceea, după ce

adoptăm acel mecanism, să vedem dacă această formulare este

bună sau putem s-o modificăm şi să-i dăm înţelesul ca atare.

Riscul este să aruncăm odată cu apa murdară din copaie şi

copilul. Deci, acestea sunt... şi eu sunt inconfortabil cu ideea de

proiect de lege. Nu mi-o însuşesc, nu cred nici eu decât în ceea ce

există. Lege şi Lege de rectificare a bugetului care prin Legea

responsabilităţii fiscale se va reduce la 2 sau câte or fi. Deci aici

sunt de acord.


Da. Domnule deputat, din păcate, există şi o propunere

foarte concretă, să trecem la vot. Este propunerea domnului

Márton Árpád. Deci, eu nu pot... părerea ministerului...

Domnule secretar de stat Gherghina, vă rog.


272

Nu susţinem amendamentul, nu se poate să venim cu altă

lege la Lega bugetului şi aşa mai departe, aşa cum sună

amendamentul.


Bun. În acest condiţii, o să vă supun la vot amendamentul

propus, un articol nou la Capitolul II. Vă rog cei care sunteţi în

favoarea unei legi noi de completare a bugetului, să votaţi pentru şi

să ridicaţi mâna sus.

Vă rog? 65 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 138 de voturi împotrivă.

Abţineri? Lăsaţi mâinile jos. Abţineri? 2 abţineri.

Propunerea a fost respinsă, neîntrunind decât 65 de voturi

pentru, 138 împotrivă şi 2 abţineri.

Cu aceasta am parcurs amendamentele care erau înainte

de art.14.

Trecem la art.14, unde înţeleg că nu avem nici respinse,

nici admise.

Vă rog. Să verificăm. Am aprobat şi art.14, am respins

propunerea.

Trecem la art.15. Amendamentele de la art.15.

Amendament admis, art.15, amendamente respinse avem? Nu

avem niciun amendament respins.

273

Art. 15, amendamente admise în comisie. Se propune

introducerea unui articol nou. O să-l rog pe domnul Viorel Ştefan.

Se propune un art.15 nou.



Stimaţi colegi,

Iată cât de repede am ajuns la aceeaşi temă. Deci, prin

art.15 nou propus, cu 3 alineate, se propune următorul raţionament

în gestiunea programelor naţionale de infrastructură rurală.

Dacă mai devreme colegul meu avea un disconfort vizavi

de o exprimare, eu am un disconfort vizavi de faptul că vorbesc

unor oameni care stau cu spatele şi au alte preocupări şi-mi pun

întrebarea dacă e o formă regulamentară de consultare sau...


Nu, o să rog respectuos pe domnul prim-ministru şi pe

colegii de la PD-L, dacă vreţi să vă consultaţi, ieşiţi pe culoar. Să-l

ascultăm pe vorbitor.

Vă rog, doamna Aura Vasile, procedură.



274

Dacă colegii de la Partidul Democrat Liberal au probleme,

noi cerem un timp de consultare de vreo oră şi jumătate să-i lăsăm

să-şi rezolve problemele.


Nu, nu, am înţeles că aţi putea cere, doamna Aura Vasile.

Doamnă, aţi putea cere un timp de consultare, dacă ei au

probleme. N-au.

Deci, o să vă rog frumos să vă ocupaţi locurile în sală să-l

ascultăm pe domnul Viorel Ştefan.

Vă rog, domnule Viorel Ştefan. Dumneavoastră nu vă

simţiţi confortabil cu această chestiune. Am trecut-o. Vă rog

frumos să intraţi pe fond.



Cerându-mi scuze că sunt obligat să stau cu spatele la

dumneavoastră, voi da citire propunerii de amendament, urmând ca

dumneavoastră să le comentaţi. Toate se subscriu principiului

transparenţei şi raţionalităţii cheltuirii resurselor publice.

Art.151 nou propus. Deci alin.(1), articolul nou propus

spune aşa: „Alocarea resurselor bugetare către unităţile

administrativ- teritoriale pentru finanţarea lucrărilor de investiţii în

infrastructură se face în următoarea ordine: achitarea facturilor

275

restante recunoscute de ordonatorii principali de credite, asigurarea

cofinanţării proiectelor cu finanţare nerambursabilă din fonduri

europene, asigurarea fondurilor pentru continuarea lucrărilor de

investiţii începute şi la urmă pentru investiţii noi.”

Absolut raţional ca lucrurile să se întâmple în această

ordine. Din păcate, realitatea ne arată altceva, de aceea noi credem

că este bine, dacă vreţi, să nu ne batem joc de resursele bugetare,

să acceptaţi această propunere a noastră.

Alin.(2). Spune aşa: „Introducerea la finanţare a

proiectelor din cadrul fiecărui program naţional se face în funcţie

de ordinea în care acestea au fost aprobate.”

Până la un moment dat, îmi amintesc că programul din

O.G. nr.7 funcţiona foarte transparent, cu punctaj pe internet şi, în

timp, aşa, s-a diluat, pentru că s-a dovedit că transparenţa nu făcea

bine interesului politic, probabil. Şi atunci, noi insistăm ca să

existe o regulă şi în materie de deschidere de finanţări pe proiectele

aprobate şi să nu punem cu sare nişte dosare aprobate cui nu

trebuie şi să finanţăm unele aprobate mai târziu cui trebuie.

Şi ultima propunere a noastră, alin.(3), sună aşa:

”Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va informa

trimestrial Parlamentul României în legătură cu modul de alocare a

resurselor bugetare către unităţile administrativ-teritoriale pe

programele naţionale de infrastructură. Parlamentul României va

276

dezbate în plenul său raportul comun al Comisiilor pentru buget,

finanţe şi bănci ale celor două Camere întocmit pe baza informării

Guvernului.”

Deci, vrem regulă şi vrem periodic să se facă... deci un

vot pe acest... nu un raport, nu un vot asupra Guvernului, ci o

informare care să facă obiectul unei dezbateri publice în aula

Parlamentului. Să ştie cetăţenii României cum s-au alocat aceste

resurse. Atât am cerut, absolut rezonabil, nu costă, nu doare, face

bine la români.

Vă mulţumesc.


Numai un moment. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule Viorel Ştefan, vream să vă întreb dacă

propunerea dumneavoastră de art.151 ar urma să fie inclusă

înaintea textului art.15 care se referă la Ministerul Educaţiei sau

după acesta? Cum?


Deci între art.15 şi 16.


Între art.15 şi 16. Vă mulţumesc.


277

Şi mai fac o precizare, domnule preşedinte, la poz.12 din

centralizatorul amendamentelor admise, s-a strecurat o eroare

materială. S-au inversat lucrurile acolo şi această poziţie 12 îşi are

locul la finalul Secţiunii a 4-a.

Poz.12 din centralizatorul cu amendamente admise, pentru

că, în felul acesta, vedeţi între 12 şi... se sare la 14.


A, da.


Deci, 12, 13 îşi au locul după... Scuze, poz.13 îşi are locul

la finalul Capitolului II.


La finalul Capitolului II, un nou capitol? Da, e în regulă.

Mulţumesc foarte mult, domnule Viorel Ştefan.


Da, da. Şi eu vă mulţumesc.


Vă rog, domnule Márton Árpád.

Pe procedură.



278

Eu am căutat destul de mult ca să găsesc că aţi început

dezbaterea poziţiei 14 din raportul cu amendamente admise, fără să

dezbatem pct.13, pe care suntem informaţi că trebuie să-l băgăm

altundeva. Dar nici nu l-am dezbătut, nici nu l-am votat. Deci, o să-

l dezbatem atunci. Bine, măcar asta ştiu.

Vă rog încă o dată insistent, să ne informaţi despre care

poziţie se vorbeşte, că unii încercăm să urmărim dezbaterea.


Vă mulţumesc, domnule Árpád, aveţi perfectă dreptate.

Vorbim despre poziţiile care se referă la art.15, e nr.crt.14,

nr.crt.15, nr.crt.16. 14 l-am votat, de aceea am întrebat dacă vine

după, pentru că înainte de a-l supune votului, vreau să vă întreb

dacă în legătură cu dispoziţiile art.15, aşa cum este el... Stai numai

puţin, că-ţi dau după aia cuvântul şi vorbeşti cât doreşti, (Se referă

la domnul deputat Relu Fenechiu.) Dacă în legătură cu prevederile

art.15, aşa cum figurează în proiectul de buget, există vreo

observaţi. Nu avem nici amendamente respinse, nici amendamente

admise, decât în sensul de a adăuga noi articole.

Dacă nu sunt probleme, v-aş... e vreo problemă cu

proiectul de art.15? Dacă nu, o să vă supun la vot proiectul de

art.15.

Cine este pentru? Art.15, aşa cum este el propus în

proiectul de buget. 147 voturi pentru.

279

Împotrivă? 56 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 147 de voturi pentru, 56 împotrivă, a fost adoptat

textul art.15, aşa cum figurează în proiectul de buget.

Trecem acum în continuare la dezbaterile pe marginea

propunerilor de a adăuga un nou articol, 151, textul v-a fost

prezentat de către domnul Viorel Ştefan, din partea comisiei; şi-a

manifestat dorinţa să intervină domnul Relu Fenechiu.

Dacă mai sunt alţi colegi care doresc să intervină. Vă rog,

domnule Toader.

Domnul Relu Fenechiu:


Sperăm ca Guvernul să aibă înţelepciunea, chiar dacă

această oră este târzie, să ţină cont de votul majoritar care a existat

în Comisiile reunite pentru buget-finanţe cu privire la aceste

amendamente, şi, domnule prim-ministru, profit de faptul că

sunteţi aici, să vă aduc aminte că sunt mii de firme în România

care sunt în pragul falimentului datorită faptului că pe... nu, dar e

atent domnul prim-ministru, sunt convins (Se referă la faptul că

domnul prim-ministru în acel moment era într-o discuţie cu

domnul deputat Gheorghe-Eugen Nicolăescu), datorită faptului...


280

Nu, o să rog măcar colegii de partid să nu se boicoteze

între ei, domnule Nicolăescu, da?


Sunt convins că domnul prim-ministru ştie că sunt mii de

firme în România care sunt în pragul falimentului datorită faptului

că au multe facturi neplătite de către statul român.

De asemenea, domnule prim-ministru, stimaţi colegi din

Guvern, ştiu cât de mult doriţi să puneţi accent pe atragerea de

fonduri europene. Ştim, de asemenea, cu toţii că nu are nici un

interes România ca şantierele în care lucrările sunt începute să stea

şi să fie îngropate în pământ şi să începem alte lucrări noi.

De aceea, domnule prim-ministru, de aceea, stimaţi

colegi, am introdus acest amendament în care toţi ordonatorii de

credite să fie obligaţi să plătească puţinele sume pe care le are

bugetul la dispoziţie în acest an în această ordine, adică plata

facturilor restante, cofinanţarea fondurilor cu finanţare europeană,

şi asigurarea fondurilor pentru continuarea lucrărilor de investiţii

începute şi abia după aceea să începem investiţii noi.

Bineînţeles, vor fi situaţii speciale în care va fi nevoie să

începem şi noi investiţii, dar regula generală ar trebui să fie

aceasta.

De asemenea, domnule prim-ministru, eu îmi amintesc că

domnul Traian Băsescu, în momentul în care a ieşit preşedinte, a

281

spus câteva cuvinte mari, care chiar ne-au plăcut tuturor, a spus că

le mulţumeşte românilor care l-au votat, le mulţumeşte şi

românilor care i-au dat o lecţie şi că va fi preşedintele tuturor

românilor. Vă rog şi pe dumneavoastră, domnule prim-ministru, să

fiţi un prim-ministru pentru toţi românii, nu un prim-ministru doar

pentru românii din localităţile cu primari ai Partidului Democrat

Liberal şi ai noului partid care se va înfiinţa - în fine - şi să

introduceţi la finanţare proiectele într-o ordine firească, adică în

ordinea în care ele au fost aprobate.

Din nou, vă rog, nu cred că este cazul să lăsaţi proiecte

aprobate şi începute fără finanţare şi să începeţi noi proiecte doar

datorită faptului că românii din acele localităţi nu au votat cu un

primar al Partidului Democrat Liberal.

Vă mulţumesc.



Domnule Toader, dacă nu vă supăraţi, îmi permiteţi să-i

dau cuvântul domnului prim-ministru Boc? Am înţeles.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:


Doamnelor şi domnilor,

282


Nu, pe domnul Toader. Că vrea să vă asculte şi un coleg

îl perturbă.

Vă rog. Scuze.

Domnul Emil Boc:

Oricum suntem pe aceeaşi lungime de undă, chiar dacă

vorbim doar unul în acest moment.


Acest amendament este de bună-credinţă, nu neg acest

lucru, doar că el trebuie privit în complexitatea situaţiei

investiţiilor din România din momentul de faţă, şi realitatea stă în

felul următor: sunt în România astăzi deschise investiţii în decursul

timpului, de către noi toţi, indiferent de spectrul politic şi de

momentul în care ne-am aflat la putere sau în opoziţie, în valoare

de 40 de miliarde de euro. Acestea sunt investiţii deschise în

România. Practic, ne-ar trebui un buget al statului român fără să

mai plătim salarii, pensii şi alte lucruri, doar ca să putem acoperi

ceea ce s-a deschis în decursul timpului.

Din nefericire, şi este tot vina noastră, foarte multe dintre

aceste investiţii la o analiză riguroasă nu rezistă, fie că vorbim de

investiţii în două şcoli la un kilometru distanţă, fie că vorbim de

alte investiţii, nu neapărat în şcoli, ci în alte obiective care au fost

poate la acel moment iniţiate pe motive de campanie electorală sau

283

pe alte considerente, dar nu ţinând cont de o cheltuială raţională a

banului public în interes public şi de nevoile comunităţii, şi din

acest considerent, şi în acel moment când dumneavoastră ne-aţi

întrerupt discutam cu domnul deputat Nicolăescu, colegul de la

Partidul Naţional Liberal, despre acest principiu, de fapt, eram

chiar racordaţi la tema de discuţie, care este cea mai bună soluţie

să putem găsi într-o perioadă de timp când nu avem campanie

electorală, 2010, 2011, şi prima parte a lui 2012, împreună o

soluţie: un criteriu îl avansaţi dumneavoastră, vechimea.

La prima vedere poate fi seducător dacă toate investiţiile

făcute ar fi fost în concordanţă cu interesul public şi cu

oportunitatea realizării lui. Din nefericire, lucrurile nu stau aşa în

realitate, şi mă rezum din nou la exemplul cu şcolile. Sunt situaţii

în care s-a investit la un kilometru distanţă în două şcoli foarte

moderne, iar amândouă sunt pe jumătate goale. Evident că trebuie

făcută o analiză. Ce se întâmplă? Se mai începe acea de-a doua

şcoală să se continue, chiar dacă ea este din 2008, să spunem, sau

investim în cea existentă care acoperă necesarul pentru tot ce

înseamnă nevoile comunităţii respective şi ţinând cont de

standardele de cost per elev pe care va trebui să le avem? Trebuie

să gândim acest lucru.

Soluţia pe care o propunea domnul deputat Nicolăescu era

una de principiu corectă, a unui audit internaţional, care să nu fie

284

nici al puterii, nici al opoziţiei, care să stabilească în România ce

investiţii trebuie să fie continuate, care să le spunem românilor nu

mai pot fi susţinute financiar pentru că înseamnă o risipă a banului

public. O soluţie de acest fel trebuie să fie găsită şi cred că anii

aceştia pe care îi avem, şi în special 2010 trebuie să fie un an în

care să putem decide printr-un audit, vom vedea ce formulă, ce

înseamnă intervalul de timp pentru realizarea lui, cu privire la ce

investiţii deschise merg la finalizare. Şi aici trebuie ţinut seamă de

un complex de fapte, nu doar de vechime: gradul de realizare a

lucrării, oportunitatea lucrării, importanţa pentru comunitate,

eliminarea risipei banului public. Aceste criterii minimale avute în

vedere pot constitui temeiul unei politici sănătoase pe termen

mediu şi lung.

Din aceste considerente, forma actuală a amendamentului

propus de dumneavoastră - şi nu neg buna-credinţă din spate, doar

că analizat doar izolat, el nu rezolvă fondul problemei. Şi cred că

după finalizarea bugetului de stat, printr-o analiză comună a

experţilor care mai pot să aducă şi alte idei de acest fel, să stabilim

cu bună-credinţă, ce trebuie finalizat în această ţară, în limita

resurselor financiare pe care le avem, deja acest buget are o

perspectivă multianuală, vedeţi că avem 2010, 2011, 2012, deja

proiecţia multianuală.

285

Anul acesta la investiţii avem 6,4% din p.i.b. Am făcut

chiar astăzi o analiză pe tot ceea ce a însemnat investiţie şi bani

alocaţi pentru investiţii publice din 1990 încoace, şi în anul 2010

vom avea cei mai mulţi bani, raportat la procent din p.i.b., pentru

investiţii, 6,4% din produsul intern brut, sunt bani care merg din

bugetul statului pentru investiţii.

În concordanţă cu politica pe care am anunţat-o chiar ieri,

de a inversa direcţia de alocare a banilor publici cu preponderenţă

spre acele sectoare care aduc efect multiplicator în economie,

generează locuri de muncă şi în acelaşi timp ne asigură o creştere

economică sănătoasă, şi nu una bazată pe consum doar şi pe

datorie, vom putea, cred, cu aceeaşi bună-credinţă şi cu expertiza

comisiilor de specialitate, să avem acest criteriu de referinţă pe

care eu, repet, îl salut şi la care vă voi cere sprijinul în continuare.

Dar acest amendament, în această formă, în acest moment, nu

poate fi acceptat. (Aplauze)

Vă mulţumesc.



Domnule Toader, mai doriţi să interveniţi? Nu.

Domnul senator György Frunda.

Domnul Frunda György:

286


Intervenţia mea nu vizează fondul problemei, dar şi ieri şi

astăzi mai mulţi parlamentari care au intervenit au vorbit în

legătură cu bugetul naţional exclusiv despre românii din această

ţară. Şi în campania electorală, anul trecut, şi în perioada trecută,

preşedintele ţării, miniştrii, au vorbit exclusiv de români. Şi noi,

care suntem cetăţeni români, dar suntem de altă naţionalitate, ne

simţim discriminaţi. În ţara aceasta suntem, pe lângă români, şi

câteva milioane de unguri, de saşi, de romi, de evrei, de şvabi şi

cred că este onest, deontologic, moral, şi de recunoaştere a

identităţii celuilalt, ca să vorbim despre cetăţenii României, nu

exclusiv despre români.

Într-o interpretare rău intenţionată, aş putea crede că acest

buget în această interpretare, se referă numai la români, nu la

şcolile în care învaţă unguri, nu la oamenii de afaceri care sunt

unguri sau străini în ţara asta, şi această alunecare din nou cu tentă

naţionalistă, o resping în mod ferm şi hotărât.

Îmi aduce aminte, domnule Fenechiu, de bătaia din

Bruxelles, în care flamanzii şi valonii s-au luat la ceartă, iar

primarul Bruxellesului, care a reuşit să-i despartă, i-a liniştit, a

spus: „Valonii la stânga şi flamanzii la dreapta.” Şi unul rămâne la

mijloc şi întreabă: „Dar noi, belgienii, în ce parte să ne punem?”

Noi, ungurii, unde suntem?

287

Vă mulţumesc.


La guvernare, domnule Frunda. Nu e nicio problemă.

Staţi liniştiţi. (Aplauze.)

Domnul Frunda György:

Ăsta-i locul nostru şi siguranţa României. (Aplauze şi

râsete.)


Da. Am înţeles.

Domnul Tăriceanu, doamna Aura Vasile, domnul Relu

Fenechiu. Vă rog.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:



Stimaţi colegi,

Am ascultat cu multă atenţie intervenţia primului-

ministru şi doresc să vă spun că mi se pare că este extrem de

rezonabil ceea ce a spus domnia sa. Sunt 40 de miliarde probabil,

pe baza unei evaluări, investiţii cred că în tot ceea ce înseamnă

infrastructură în România, proiecte care sunt demarate. Şi trebuie

să existe un criteriu de selecţie şi de prioritizare.

288

Permiteţi-mi să vă spun, domnule prim-ministru, că nu

cred că ideea cu un audit extern este bun, mi-ar fi ruşine, ca fost

prim-ministru şi ca român, să aflu că noi nu suntem în stare să

facem o evaluare corectă, care să nu ţină seama de opţiunile

politice şi care să ţină seama de criterii obiective.

Aţi menţionat o serie de criterii după care trebuie

departajate aceste investiţii şi în final decise cele care trebuie

continuare şi celelalte, cele care poate trebuie abandonate sau, dacă

nu abandonate, atunci reorientate către o nouă destinaţie. Aţi dat şi

nişte exemple singulare, care poate, aşa cum se spune, nu fac decât

să întărească o presupusă regulă de care eu am anumite îndoieli.

Toate acestea fiind spuse, şi fiind de acord cu

dumneavoastră, îmi permit să pun întrebarea retorică, până la

realizarea unei analize pe baza unor criterii obiective, care să

stabilească care sunt proiectele pe care le continuăm şi unde dăm

banii la buget: Cum dăm banii la obiectivele de investiţii, pe ce

criterii? Propunerea pe care o avem în faţă cu toţii stabileşte o suită

logică. Nu am nimic împotrivă să demaraţi un astfel de şantier şi să

stabilim care proiecte de investiţii în România merită să le

continuăm. Dar până atunci proiectele nu pot să stea toate blocate.

Proiectele trebuie să continue şi, pe baza resurselor care sunt până

la stabilirea criteriilor de care vorbiţi şi la care putem să dăm

bineînţeles, să aducem contribuţia noastră, eu vă propun să fiţi de

289

acord să aprobăm acest articol care stabileşte o ordine, aşa cum

spuneam, logică, de bun-simţ şi care să permită economiei să

funcţioneze.

Şi spun acest lucru, de ce? Pentru că sper că sunteţi de

acord cu mine că în momentul de faţă nu aveţi foarte multe pârghii

la îndemână pentru stoparea crizei economice şi reluarea creşterii

economice. Investiţiile în sectorul public trebuie să suplinească

lipsa de investiţii din sectorul privat. Aveţi la îndemână un

instrument pe care trebuie să-l folosiţi fără întârziere. Nu putem să

mai stăm luni de zile, pentru că proiectul la care vă referiţi, de

evaluarea acestor investiţii în valoare de 40 de miliarde de lei nu,

este un proiect care să dureze o lună sau două, după care să puteţi

veni şi să spuneţi că Guvernul a analizat şi a hotărât, eventual.

Dacă s-ar face într-o lună, două, aş fi bucuros, şi aş spune: „Sigur,

primul-ministru are dreptate în totalitate.” Dar este o întreprindere

de lungă durată şi de aceea vă propun să reflectaţi la acest element

şi să fiţi de acord cu amendamentul care, aşa cum aţi subliniat şi

dumneavoastră, are la bază buna-credinţă, şi este în folosul

României şi al dumneavoastră, ca şef al Guvernului pe care îl

conduceţi.

Vă mulţumesc.



290

Şi-au mai manifestat dorinţa de a lua cuvântul domnul

Fenechiu, dar care a mai vorbit. Sunt unii colegi care n-au vorbit

de loc. E domnul Duşa, doamna Aura Vasile, care n-a vorbit de loc

astăzi! (Rumoare.) Domnul Dumitrescu.



Nu vorbesc acum ca drept la replică nici pentru domnul

Frunda, nici pentru dumneavoastră.


Mai bine spuneţi că e drept la replică, că altfel nu puteaţi

vorbi.


Dar aş vrea, domnule prim-ministru, să vă spun ceva. Eu

până în anul 2004 am condus o companie. O companie mică.

Dumneavoastră conduceţi o ţară. În compania mea, dacă cineva

făcea o investiţie nesustenabilă, îl puneam să plătească.

Dumneavoastră dacă consideraţi că în România sunt începute

investiţii de 40 de miliarde de euro şi nimeni nu plăteşte, atunci

dumneavoastră sunteţi părtaş. În aceste condiţii, nu cred că are sens

să ne ascundem în spatele unei astfel de discuţii.

Sunt de acord cu dumneavoastră, unele investiţii sunt mai

importante, altele sunt mai puţin importante. Cele care nu trebuiau

291

să se facă, dacă sunt astfel de investiţii, atunci cineva trebuie să

plătească. Eu aşa ştiu că ar fi normal, să avem responsabilitate, mai

ales că suntem într-o perioadă în care nu avem aşa bani cu sacul.

De aceea, nu cred că are sens să ne împiedicăm, din suma

de 40 miliarde de euro, de 1-2% din suma asta, cât s-ar putea într-

adevăr să reprezinte nişte investiţii nesustenabile.

De asemenea, nici nu vreau să vă dau acum exemple,

pentru că totuşi aş dori să păstrăm tonul discuţiei civilizat. Dar

dacă aţi dori să vă dau, nu ştiu în care direcţie politică s-ar duce

acuzele pentru investiţii din acelea, WC-uri de 6 miliarde de lei,

dacă vă amintiţi.

De aceea, domnule prim-ministru, ţineţi cont de toate

propunerile pe care le-am făcut, nu e vorba numai de criteriul de

vechime. V-am mai spus, e vorba de facturile restante la plată pe

care le are statul român către multe companii. Sunt multe companii

acum în imposibilitate de plată din cauza acestui lucru. Ţineţi cont

de ceea ce v-am rugat noi, ceea ce scrie în amendament referitor la

cofinanţarea programelor nerambursabile. Ţineţi cont de toate

aceste lucruri, găsiţi, dacă vreţi, soluţia pentru a înlătura excepţiile

şi haideţi să aprobăm acest amendament, că este un amendament

de bun-simţ.

Vă mulţumesc.


292


Mulţumesc şi domnului Prigoană pentru că şi-a exercitat

talentele. Aş ruga să ne concentrăm.

Domnul Duşa, doamna Aura Vasile şi domnul deputat

Dumitrescu. Haideţi să încercăm să sintetizăm.

Domnul Mircea Duşa:


Eu sunt la obiect ca întotdeauna şi scurt, n-o să

prelungesc intervenţia mea.

Domnule prim-ministru şi stimaţi colegi,

A fost apreciat la timpul respectiv şi în comisie şi chiar

domnul prim-ministru a apreciat, acest amendament. Dar a tot

amâna luarea unor măsuri de la o lege la alta, de la un buget la

altul, înseamnă nerezolvarea problemei. Şi, totuşi, rugămintea este,

domnule prim-ministru, să acceptaţi acest amendament, chiar cu

riscul să-l trimitem la comisie, să-l perfecţionăm puţin. Că eu sunt

de acord cu dumneavoastră că nu poate fi un criteriu vechimea

investiţiei. Vă dau un exemplu simplu: o şcoală e începută de cinci

ani de zile şi are terminată fundaţia. Alta e începută de doi ani de

zile şi e sub acoperiş. Este normal să dăm bani la cea care e sub

acoperiş, s-o finalizăm. Aşa, tot începem investiţii şi nu le

finalizăm pe nici una!

293

Şi sigur, exemplele pot fi date din toată ţara, şi legate de

şcoli şi de alte obiective care au fost începute. Poate că dacă

întoarcem acest amendament la comisie şi îl perfecţionăm puţin şi

luăm şi alte criterii în considerare, poate că e un amendament care

poate să treacă şi facem un pas în faţă. Aşa, dacă îl amânăm pentru

viitoarea sesiune parlamentară, pentru viitorul buget care va fi

aprobat, niciodată nu vom face paşi în faţă.

Haideţi, pentru că aprecierea dumneavoastră a fost una

care ne-a dat chiar curajul să insistăm să aprobăm acest

amendament, întorcându-l la comisie şi completându-l cu alte

criterii pe care le consideraţi necesare, să aprobăm acest

amendament.


Vă mulţumesc, domnule Duşa.

Doamna Aura Vasile.



Într-adevăr, şi mie mi-a dat curaj domnul prim-ministru,

prin felul în care a prezentat necesitatea realizării acestui lucru

privind priorităţile investiţiilor, şi acum mă gândesc că dacă era în

sală atunci când noi am propus ca la o perioadă dată Guvernul să

vină şi să prezinte Parlamentului felul în care a defalcat banii pe

294

judeţe şi alte obiective pe care le-a făcut, cred că şi acolo ar fi fost

de acord.

Cred, domnule prim-ministru, în susţinerea colegilor mei,

că pe acest buget am dat puţină importanţă surselor de creştere a

veniturilor, în condiţiile în care, aşa cum spunea un parlamentar,

teoretic, împărţim sărăcia.

Mi-aduc aminte că atunci când învăţam realizarea unui

buget pe forma, să spunem, clasică a şcolii, eram învăţată că după

ce îmi calculez cheltuielile şi văd că nu mai am de unde să reduc,

singura sursă pentru a putea să echilibrez bugetul era să cresc

veniturile.

De aceea, susţin ceea ce colegii mei au spus, să retrimitem

la comisie pentru a putea să vedem o altă abordare, alte criterii

pentru a putea să lăsăm libere aceste întreprinderi care teoretic

acum sunt în incapacitate de plată, socotind că ele au nişte salariaţi

care teoretic vă scapă pe dumneavoastră şi pe noi de noi şomeri.

Bineînţeles că având treabă şi nefiind în incapacitate de plată, pot

să plătească taxele şi impozitele către buget.

Legat de ceea ce domnul senator a fost supărat, nu că sunt

avocat, eu sunt inginer, dar cred că colegul meu s-a referit la

noţiunea de cetăţean român, şi nu la comunitatea maghiară, în

condiţiile în care, aşa cum şi dumneavoastră aţi spus, sunteţi

cetăţeni români, respectul nostru este permanent, mai ales că nu

295

ştiu exact cum este, dar ca să fii ministru este obligatoriu să fii

cetăţean român, şi aşa cum spunea şi domnia sa, de 20 de ani, tot

vedem acest lucru.

Cred că trebuie să...

Nu îl lăsaţi pe domnul prim-ministru să mă asculte!

(Domnul deputat Valeriu Tabără vorbeşte cu domnul prim-

ministru)


Păi nu, că-i răspundeţi domnului Frunda acum, când

vorbeaţi la amendament a tăcut toată lumea, însă când aţi trecut la

domnul Frunda, sigur că...


Făcea parte din acelaşi lucru, pentru că domnul prim-

ministru este şeful lor. Aşa că şi acest lucru trebuia să-l afle.


Eu ştiam că domnul Marko Bela este şeful lor. Dar, mă

rog.


Domnul prim-ministru e şi şeful domnului Bela. Aşa că

tot acolo ajungem.

Deci, domnule prim-ministru, noi vă propunem ca acest

amendament să fie...

296


Doamna Aura Vasile, vreau să am ultimul cuvânt şi să vă

spun că aveţi dreptate.

Poftiţi, continuaţi.


De aceea, solicit, domnule prim-ministru, să fiţi şi

dumneavoastră de acord să retrimitem la comisie acest

amendament şi, împreună cu specialiştii dumneavoastră, să căutăm

criterii care, într-adevăr, să poată să facă o repartizare echitabilă, în

condiţiile în care, aşa cum vedem, câteodată, trecem prin diverse

zone, unde vedem lucruri începute, şi mă gândesc cu groază că,

teoretic, acolo s-au tocat bani, iar în momentul acesta nu se mai pot

folosi.


Mulţumesc foarte mult doamnei Aura Vasile.

Domnul deputat Dumitrescu, dacă se poate să ne scurtăm

intervenţiile, v-aş fi recunoscător.

Urmează domnul preşedinte Viorel Ştefan.



297

Ştiţi cum au reuşit companiile americane să rentabilizeze

companiile lor aeriene? Au scos câte o măslină din fiecare meniu şi

atunci s-au redus cheltuielile şi s-au salvat.

Dacă şi dumneavoastră faceţi intervenţii mai scurte şi niţel

mai dese, este ca şi cu măslina, dacă-mi permiteţi, aşa, ca o glumă.

Apreciez umorul dumneavoastră.

Vreau să fiu foarte scurt, dar în acelaşi timp este un

moment, cred că-l simte şi domnul prim-ministru şi colegii noştri,

este un moment de inflexiune în discuţia acestui buget. Chestiunea

este eminamente politică.

Dacă ar fi după opinia mea, vă spun foarte clar că eu,

personal, nu aş putea să susţin un astfel de amendament. Este,

eminamente, o decizie politică a Guvernului, modul în care îşi

orientează priorităţile. Asta într-o ţară normală.

Acest amendament este un amendament de transparenţă.

Dumneavoastră, domnule prim-ministru, şi nu dumneavoastră sau

guvernul dumneavoastră, în mod special, are (sau guvernele au) o

problemă în ceea ce priveşte credibilitatea.

Toată lumea se gândeşte, când a formulat acest

amendament, că acum, când sunt foarte mulţi bani, pentru că

atunci când sunt mai mulţi bani se rezolvă lucrurile relativ mai

uşor, adică principiul românesc „împacă şi capra şi varza”, veţi

orienta sumele de care dispuneţi după criterii, hai să spunem, sau

298

hai să-i spunem, direct, politice. Aceasta este esenţa acestui

amendament.

Dumneavoastră aţi sesizat foarte bine, că este un moment

de credibilitate. Şi pentru că sunteţi cu o majoritate, cu care sunteţi,

care este o majoritate foarte mică în Parlament, şi pentru că sunteţi

un guvern care guvernează o perioadă de criză, sunteţi tentaţi să-mi

daţi dreptate. Sigur, nu trebuie să-mi daţi dreptate, dar sunteţi

frământaţi de această problemă.

Trimiteţi la comisie, găsiţi o formulă acceptabilă, care să

redea credibilitatea actului de guvernare într-un domeniu care este

extrem de sensibil, că şi domnii liberali au aici o grămadă de

păcate în ceea ce priveşte această listă uriaşă de - da, avem şi noi,

avem şi noi, nu suntem, domnule coleg, nicio problemă, dacă am fi

curaţi ca lacrima, am fi din nou la PD-L -, deci din punctul acesta

de vedere, dacă găsim o formulă suntem în măsură să dăm un

răspuns.

Vă mulţumesc foarte mult şi, gândiţi-vă, trimiteţi la

comisie. Poate înţelepciunea unei nopţi sau unei dezbateri ne va

ajuta să găsim o formulă, să redăm, totuşi, mai multă credibilitate

şi, dacă vreţi, în primul rând, transparenţă actului de guvernare.


Mulţumesc domnului Dumitrescu.

Am să-l rog pe domnul Viorel Ştefan să fie foarte scurt.

299

După aceea, îl rog pe domnul prim-ministru să

concluzioneze.


Apreciez generozitatea cu care vă gândiţi la nopţile

membrilor comisiei. Să nu ne plictisim, ne mai daţi câte o temă.

Eu încerc să salvez, de această dată, acest amendament,

fără a fi necesar să mai ajungă la comisie. Şi fac apel la raţiune.

Nu sunt de acord cu ceea ce a spus colegul Cristi

Dumitrescu. Nu este o decizie politică. Este o decizie care ţine de

asumarea principiului bunei guvernări. O bună guvernare nu se

poate realiza în afara gestiunii raţionale a resurselor şi

transparenţei.

Noi am fost foarte atenţi, în dezbaterea de la comisii, să

nu propunem lucruri care să lase să se înţeleagă că aducem

atingere activităţii pe care guvernul, şi exclusiv guvernul, şi

ordonatorii trebuie să o desfăşoare, şi care intră sub

responsabilitatea lor, în raport cu legea, nu cu ce vrem. Există legi

în materie de alocare de resurse, există legi care guvernează fiecare

program în parte. Noi nu vrem să schimbăm nimic, nici să preluăm

responsabilitatea ordonatorului de credite, în ultimă instanţă.

Propunem un singur lucru, asupra căruia vreau să insist,

pentru că aici s-a făcut vorbire de mai mulţi colegi de-ai noştri, în

legătură cu criteriul vechimii lucrării, stadiul de realizare ş.a.m.d.

300

Nu există un astfel de criteriu şi vă rog să citiţi cu atenţie

amendamentul.

Sunt patru etape în alocarea resurselor pe care le

propunem noi: unu – dacă există datorii ale ordonatorilor de credite

confirmate, însuşite de ordonatorii de credite, să se aloce resursa

pentru stingerea acestor datorii, pentru că, altminteri, aceste

dispute, litigii, ajung în instanţă, pe rolul instanţelor, se dau soluţii

în instanţă la un moment dat, când agentul economic nu mai este în

viaţă, nu mai foloseşte nimănui.

Ca să preîntâmpinăm acest lucru, am spus că ordinea în

care se alocă resursele trebuie să ţină cont, înainte de toate, de

acest lucru: dacă există datorii confirmate, validate, reale, certe, ele

să fie stinse înainte de orice discuţie.

După care, am căzut cu toţii de acord că atragerea

fondurilor europene este prioritate zero, că sunt cei mai ieftini bani,

nu ne costă nimic să luăm banii de acolo, doar trebuie să ne punem

mintea la contribuţie. Şi am spus: după ce ne plătim datoriile,

facem inventarul necesarului de cofinanţare. Şi, din banii care

rămân după plata datoriilor, dacă mai rămân, că este o poveste cu

datoriile astea, ce facem cu restul? Să mai aştepte. Dacă mai rămân

bani, îi ducem să susţinem demersul de atragere a fondurilor

europene.

301

Dacă şi după această etapă mai rămân nişte bănuţi în

puşculiţă, nu ne ducem pe investiţii, pe lucrări, şantiere noi, şi

ducem pe investiţii în continuare, fără să spunem nimic despre

aceste investiţii, în ce ordine să fie finanţate, că-i la acoperiş, că-i

la fundaţie, nu-i treaba noastră; ordonatorul de credite, cel care

evaluează oportunitatea, evaluează tehnico-economic proiectul, are

libertatea să spună că va da la şcoala unde mai trebuie pus

acoperişul sau să-şi asume, să dea la şcoala unde este în stadiul de

fundaţie. Nu este treaba noastră şi nu vrem să-l obligăm în niciun

fel, să influenţăm conduita în această privinţă.

Abia după această etapă, dacă mai rămân resurse, după ce

se satisface dezideratul de a finanţa lucrările, în continuare, pe

criteriile însuşite, asumate de ordonator de guvern nu avem treabă

cu acestea, abia atunci să intre în discuţie alocarea de lucrări noi, să

deschidem alte şantiere.

Mai raţional decât atât, mai nevinovat şi mai corect, şi mai

subscris principiului bunei guvernări, nu cred că putem să găsim o

formulă la comisie, chiar dacă mai stăm şapte nopţi, până

dimineaţa la ora 4,00.

Dacă trebuie, şi dumneavoastră credeţi că noi trebuie să

reevaluăm această chestiune, o facem cu toată dragostea, în

speranţa că în plen vom fi priviţi cu seriozitate şi vom fi crezuţi că

302

nu ascundem nimic, ci ne dorim doar să nu ne batem joc de

resursele bugetare.

A doua chestiune: la al doilea alineat, când se vorbeşte

despre introducerea la finanţare a proiectelor în cadrul fiecărui

program, în funcţie de ordinea în care au fost aprobate, de

asemenea, nu avem o problemă cu reevaluarea corectitudinii

aprobării. Dar, dacă un dosar este aprobat şi nu este contestat, este

însuşit de ordonatorul de credite, deci, sau altfel spus, nu există

motive care să-l descalifice, să spună că s-a aprobat incorect, să

intre la finanţare pe o regulă. Şi regula nu poate să fie decât

ordinea aprobării dosarului.

Al treilea alineat: este unul şi mai nevinovat decât primele

două. Nu vrem nimic altceva decât, trimestrial, să fim informaţi.

Nu votăm, nu dăm vot de blam, nu facem nimic, nu dăm amenzi,

nu trimitem la DNA, nu! Vrem o informare şi să ne întâlnim aici,

în Parlament, toate grupurile politice, şi să vorbim despre acest

lucru, în spiritul principiului transparenţei.

Mai nevinovat decât atât, domnule prim-ministru, vă rog

să mă credeţi, eu am fost cel care în dezbaterea de la comisie am

luptat ca să scoatem această formulă total nevinovată şi corectă în

opinia noastră.

Dacă trebuie să reevaluăm această propunere, o facem cu

toată dragostea.

303


Mulţumesc, domnule Viorel Ştefan.

Îl invit pe domnul prim-ministru, în încheiere, să

concluzioneze.

Vă rog, domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:



Din punctul nostru de vedere, al Guvernului, credem că

acest amendament, aşa cum am spus, porneşte de la bună credinţă

dar, din nefericire, nu rezolvă fondul problemei.

Şi o să dau câteva contraargumente pentru fiecare

argument care s-a adus aici.

Ultimul argument adus de domnul preşedinte al Comisiei

pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor cu privire la

ordonatorii de credite, care nu ar plăti în ordinea vechimii

facturilor, s-ar ajunge în instanţă şi s-ar plăti suplimentar penalităţi

de întârziere.

Domnule preşedinte, este răspunderea fiecărui ordonator

de credite, în raport cu justiţia. Dacă se ajunge la o asemenea

situaţie, ordonatorul de credite, pe baza raportului Curţii de

Conturi, este acela care plăteşte într-o asemenea situaţie.

304

Nu avem nevoie de o lege specială să ne spună acest

lucru. Am fost primar şi ştiu că, în cazul în care eram acţionat în

judecată de un datornic, şi se făcea dovada că am resurse financiare

şi nu le-am plătit, tot ce s-ar fi plătit ca penalităţi de întârziere i se

imputa, pe baza raportului Curţii de Conturi, primarului, adică

persoanei vinovate, ordonatorului principal de credite. Deci, aici

avem cadrul legal care ne protejează pe fiecare, cu bună credinţă,

şi legea trebuie interpretată în sensul exercitării cu bună credinţă a

atribuţiilor legale, de ordonator de credite, pe care le ai.

Deci, nu avem nevoie de o altă prevedere suplimentară

care să întărească ceea ce ne spune legea, şi Curtea de Conturi

verifică modul de utilizare a banului public, iar instanţa de

judecată, dacă constată o asemenea încălcare, cel în cauză plăteşte.

În privinţa argumentelor cu privire la vechime, din nou,

nu rezistă. Am dat exemplul acela cu şcoala, pentru că îl cunosc

foarte bine. La interval de un kilometru, o şcoală începută, acum 5

ani, are fundaţia, o şcoală începută acum 2 ani are deja aproape şi

acoperişul terminat.

Ce facem? Lăsăm pe cea care are acoperişul doar de

finalizat şi investim în cea care are doar fundaţia, pentru că este

mai veche. Nu merge. Sau varianta pe care ne-aţi spus-o

dumneavoastră, cu plata unor facturi mai vechi.

305

Să nu uităm că, din nefericire, a fost practica în România,

potrivit căreia, şi mai ales în ani electorali, când ordonatorul de

credite avea un miliard de lei vechi pentru investiţie, alocaţi, să

spunem, prin hotărâre de guvern sau printr-o altă sursă financiară,

şi spunea la constructor: „mai fă tu de un miliard lucrarea încolo, la

drum, la şcoală, la spital, că o să vină banii”, fără să existe

prevedere bugetară.

Şi acum toţi aceia care au făcut miliardul în plus sau

miliardele în plus, au probleme financiare, pentru că nu s-au plătit

lucrările.

Noi nu avem prevederea bugetară prin hotărâre de guvern,

nu ai temeiul legal să-i plăteşti, dar datornic este şi are probleme,

într-adevăr, în economia de piaţă, pentru că nu-şi poate plăti

salariaţii. Nu înseamnă că noi, printr-o asemenea lege şi un

amendament, pe care îl propuneţi, să legalizăm toate abuzurile care

au avut loc în decursul timpului cu lucrări care s-au efectuat fără

acoperire legală.

Asta trebuie decisă pe considerente legale şi de

oportunitate, ţinând cont de necesitatea investiţiei şi în limita

resurselor financiare existente. Deci, nu pot să privez o investiţie în

curs, care este benefică, pentru a plăti lucrări care nu au avut

acoperire legală cu alocarea respectivă financiară.

Deci, iarăşi nu poate fi acceptat amendamentul.

306

Şi, ultimul argument: când lucrările noi să rămână

ultimele, în coada listei, după ce se vor fi epuizat toate celelalte

criterii. Dar, vă dau un exemplu: am reuşit în Guvern să aprobăm

în luna, cred că octombrie, acordul de împrumut pentru finanţarea

liniei de metrou Drumul Taberei – Universitate. Este o lucrare de

aproape un miliard de euro. Nu va porni o asemenea lucrare, deşi

banii nu îi avem din fondul de buget, avem bani prevăzuţi pe o

structură, inclusiv cu Banca Japoniei, pentru a aduce asemenea

resurse financiare şi a porni o lucrare importantă pentru Bucureşti.

Deci, nici din această perspectivă, cred, argumentul, repet, pornit

cu bună credinţă, nu rezolvă fondul problemei.

Şi, pe de altă parte, dacă ne uităm la 2009, putem observa

că am investit acolo unde s-a demonstrat că este necesar: 42 km la

autostradă, centura Ploieştiului, centura Timişoarei, care a fost

finalizată. Centura Ploieştiului despre care am vorbit, de asemenea,

pasajul Băneasa din Bucureşti, lucrări pe care le-am terminat, le-

am finalizat.

Deci, s-a demonstrat că am cheltuit cu eficienţă şi cu

chibzuinţă banul public şi l-am alocat cu maximă eficienţă. De

aceea, cred că până a avea o discuţie prealabilă şi a fundamenta

într-o lege criterii viitoare, acest amendament, în această formă, nu

poate fi acceptat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

307



Deci, este domnul Fenechiu, domnul Bota, doamna Aura

Vasile, domnul Petrescu, domnul Ştefan Viorel, domnul Tăriceanu.

Mai este cineva? Domnul Dascălu. Poate mai vrea, totuşi,

cineva. Domnul Ioan Oltean, evident, da.

Mulţumim foarte mult.

O să-l invit la microfon pe domnul Fenechiu.

Având în vedere că deja aţi avut de trei ori ocazia să

vorbiţi, cred că vă puteţi sintetiza ideile.


Vă mulţumesc.

Am înţeles că, din timpul alocat, mai am 15 minute.


Foarte serios, am avut în ultima perioadă multe discuţii, în

multe foruri, în multe emisiuni televizate. Acolo, ne contrazicem

unul pe altul, acolo unii se fac că nu înţeleg. Eu sunt convins că

dumneavoastră aţi înţeles. Şi, de aceea, nu înţeleg de ce aţi dat

nişte exemple care nu au nicio legătură cu amendamentele.

Încă o dată, vă citesc un amendament, ca să fie lucrurile

foarte clare. Art.5 alin. (2). Nici măcar nu trag de timp. Vreau să

clarificăm. „Introducerea la finanţare a proiectelor din cadrul

308

fiecărui program naţional se face în funcţie de ordinea în care

acestea au fost aprobate.”

Deci, discutăm, şi vă dau exemplu: un program finanţat

din fondul de mediu, care s-a aprobat. Aceste proiecte s-au aprobat

într-o anumită ordine.

Oamenii care au lucrat la aceste proiecte au plătit studiul

de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, au plătit proiectele,

acestea sunt autorităţi locale care nu au bani la dispoziţia lor şi nu

au ce face cu ei. Nu pot sta cu aceşti bani blocaţi doi, trei, patru,

cinci ani, până când se termină cu această guvernare, să vină alt

guvern să-i dea banii, şi dumneavoastră să aprobaţi astăzi alte

proiecte.

La acest lucru ne referim cu acest amendament. Şi este

foarte clar: doar la programele naţionale. Da? Nu ne referim la o

situaţie specială, cum este linia de metrou, şi care nu are legătură

cu niciun program naţional. Şi doar acest amendament se referă la

o ordine, la ordinea în care au fost aprobate. Deci, asta este odată

cu acest amendament, şi terminăm cu criteriul temporal. Nu mai

discutăm de ordine.

Celălalt amendament are câteva priorităţi: nimeni nu

poate – nu-l mai citesc, domnule, că nu vreau să trag de timp – să

spună că, dacă un primar sau o autoritate locală a făcut o greşeală,

noi trebuie să facem din acest lucru, să generalizăm acest lucru şi

309

să spunem că toate autorităţile locale din România au greşit, au

plătit fără să aibă la dispoziţie bani, fără să li se promită bani, fără

să spere că vor avea aceşti bani.

Încă o dată vă spun, cei care au greşit, cei care au încălcat

legea nu intră sub incidenţa acestor articole. Pentru aceştia aveţi la

dispoziţie măsuri pe care le puteţi lua.

Noi discutăm acum de oamenii de bună credinţă, de

lucrările făcute conform legii. Pentru aceste lucrări, vă rog,

domnule prim-ministru, să plătim facturile către firmele care cu

bună credinţă au executat lucrări.

De asemenea, aţi dat exemplu cu cele două şcoli: da,

domnule prim-ministru, vă rog să terminaţi, imediat, şcoala aceea

la care trebuie pus acoperişul. Problema mea este, ca la programele

de finanţare a infrastructurii...

(Discuţii suprapuse cu domnul prim-ministru Boc)

Dar nu scrie în acest amendament că acela care a fost

aprobat primul trebuie să fie finanţat înaintea celui care a fost

aprobat după. Scrie doar atât: „nu, criteriul de vechime este doar la

programele naţionale”. Aici scrie că, dacă sunt lucrări începute, să

le terminăm. Încă o dată vă spun: dacă sunt lucrări începute ilegal,

pentru acelea aveţi alte mijloace. Noi discutăm de lucrările

începute legal şi discutăm de facturile asumate de ordonatorii de

credite.

310

De aceea, eu zic că lucrurile sunt atât de clare, încât nu

văd de ce nu aţi fi de acord cu acest amendament. Totuşi, au fost

44 de oameni în acea comisie, marea majoritate dintre ei fiind

specialişti pe domeniul finanţelor.

Nu a putut nimeni să zică că nu-i bun acest amendament.

Bineînţeles, colegii de la PD au votat împotrivă, că au zis: „aşa

trebuie să votăm noi, dar este foarte bine”. De aceea, cred că nici

dumneavoastră nu puteţi spune că nu este bun sau nu este corect.

Dacă vreţi, stau până dimineaţă cu dumneavoastră şi vă

conving punct, cu punct, virgulă cu virgulă de aici, că totul este

corect.

Vă mulţumesc.



Pe procedură, domnul deputat Toader.

Vă rog, aveţi cuvântul.



A fost o propunere de trimitere la comisie; n-aţi supus-o la

vot, după care continuăm dezbaterile pe acest punct şi pe aceste

amendamente.

311

Vă rog să treceţi, dacă au solicitat retrimiterea la comisie,

să vedem ce se votează, iar după aceea să supuneţi la vot

amendamentul, dacă trece sau nu, dacă nu se trece la comisie.


Doamna Aura Vasile.


Aşa cum spune Regulamentul, aţi anunţat o listă cu colegi

care au fost înscrişi la cuvânt .

Într-adevăr, după ce se epuizează această listă, o să

supunem la vot şi propunerea respectivă.


Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău de ce spun acum, dar am impresia că venirea

domnului prim-ministru aici a avut un efect negativ, pentru că în

loc să ne determine să fim concişi, a determinat o suită de

intervenţii extraordinare, care se şi repetă de 3-4 ori.

Sigur că nu avem în fiecare zi ocazia să vorbim direct cu

primul-ministru, dar trebuie să ne concentrăm şi pe ce avem de

făcut. Deci, vă rog, toţi cei care v-aţi înscris, un minut, două

minute doar. Am auzit toate argumentele şi după aceea trebuie să

trecem şi să adoptăm deciziile.

312

Vă rog, domnule Bota.



În comisie, când s-a propus acest amendament,

reprezentantul Ministerului de Finanţe a spus că e de acord, dacă

este o anumită prioritate în efectuarea plăţilor, care să fie legale,

acceptate de autorităţile publice locale sau cine trebuie să facă

plăţile.

Eu aş face apel la memoria domnului prim-ministru, când

anul trecut, la discutarea Legii bugetului, aţi

fost de acord şi aţi admis, şi aţi făcut un efort pe anul trecut, parţial

sau probabil cât s-a putut, legat de plata restanţelor la facturile din

2008. Şi argumentul meu în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci,

atunci, a fost că plătim mai multe penalizări, în final, decât au făcut

multe din lucrări, iar statul acumulează acumulări nu numai în

contractele cu autorităţile publice locale, ci şi ordonatorii principali

de credite, în contractele (cum aţi dat exemplul cu Metroul şi alte

contracte), în care neplata la timp duce la întârzieri şi majorări,

care dublează valoarea contractelor în final.

De ce plătim dublu un contract, când cu acei bani putem

face altceva.

Mulţumesc.

313


Am înţeles, domnule Bota.


Doamna deputat Aura Vasile.

Se pregăteşte domnul Petrescu.



Am ascultat cu foarte, foarte mare interes, şi foarte atentă,

ceea ce domnul prim-ministru a avut ca expunere. Iniţial, am

crezut că, într-adevăr, împărtăşeşte punctul nostru de vedere, dar

în momentul în care s-a dat exemplul cu metroul, iar noi ne

gândeam la drumuri de comune şi la, ştiu eu, şcoli de sate, cred că

de aici problemele se despart ca formă de abordare a lucrurilor.

Eu spun, încă o dată, că trebuie să trimitem acest

amendament la comisie şi împreună cu specialişti de-ai

dumneavoastră să putem să ne aplecăm, pentru că, chiar vreau să

vă cred, de data aceasta, că atunci când aţi spus că totul este

transparent, aşa şi este.

Or, în condiţiile în care aţi spus că totul este transparent,

vreau să ne şi dovediţi. Deci, să trimitem acest amendament la

comisie; împreună cu dumneavoastră să reformulăm, într-o

formulă în care să se regăsească şi filozofia a ceea ce noi dorim şi

ceea ce dumneavoastră doriţi să se realizeze.

314


Mulţumesc, mulţumesc mult, doamna Aura Vasile.


Şi mai am o problemă: vreau să-i răspund colegului

nostru, Fenechiu, că aşa cum spunea de plăţi ...


Acum are drept la replică.


Mi-aduc aminte, la începutul lui 2009 ce aţi lăsat voi în

urmă, da?

Deci, domnule prim-ministru, să fiţi de acord cu

retrimiterea la comisie.



Domnul deputat Petrescu.

Se pregăteşte domnul Ştefan Viorel. Este? A plecat. A

cedat nervos, chiar şi dânsul, nu se poate.



Stimaţi colegi,

315

Ca unul care sunt interesat de viaţa socio-economică a

acestei ţări, ascult cu atenţie declaraţiile politice ale liderilor

politici şi, cu precădere, ale fostului şi actualului prim-ministru.

Acesta este motivul pentru care sunt mirat şi totodată

puţin bulversat de faptul că nişte criterii atât de clare şi venite în

sprijinul principiului unei bune guvernări, pot fi respinse de un om

care de acum aş putea spune, referindu-mă la domnul prim-

ministru, că are experienţa guvernării.

În ceea ce mă priveşte, comentam cu colegii mei, dacă

domnul prim-ministru nu a înţeles, sau dacă acest mod de abordare

a problemei este cumva unul care să ocolească problema. Şi, înclin

să cred, şi să-l suspectez pe domnul ministru, că a înţeles în detaliu

punctul de vedere, dar că altele sunt motivele pentru care dânsul nu

acceptă să fie de acord cu o prioritizare a principalelor probleme

care sunt în economie. Cu scuzele de rigoare, domnule prim-

ministru.

Dar, dacă dumneavoastră vă opuneţi unor astfel de

măsuri, care nu fac decât să facă o repartizare corectă şi la vedere a

fondurilor pentru ceea ce înseamnă infrastructura rurală din

România şi a proiectelor ce urmează a fi finanţate, cred că aveţi în

proiectul dumneavoastră şi în gândirea dumneavoastră planuri care

să ducă aceste fonduri către PD-L, planuri care să facă repartizarea

acestor sume pe clientelă politică şi, probabil, ceea ce s-a întâmplat

316

de curând, alegerile electorale din România, ar trebui cumva să fie

rezolvate unele probleme prin alocarea de resurse. Pentru că, altfel,

este imposibil ca, într-o Românie a anilor 2010, într-o Românie a

Uniunii Europene, dumneavoastră şi Guvernul, şi domnul ministru

al finanţelor să se opună unor aspecte atât de democratice, de

repartizare a fondurilor în România, care n-ar face altceva decât să

liniştească apele tulburi din această ţară.

Mă adresez acum dumneavoastră, domnule ministru al

finanţelor, şi dumneavoastră, domnule secretar de stat al finanţelor,

şi vă reamintesc că, dacă aceste lucruri nu vor fi rezolvate, nu se

termină lumea aici. Şi vă reamintesc că au fost multiple ocazii în

care ne-aţi cerut să fim mai concilianţi privind anume abordare a

unor probleme şi nu puteţi să trataţi probleme atât de serioase cu

atâta trufie.

Vă rog, încă o dată, şi eu sper ca să analizaţi, să vă

aplecaţi cu mai multă greutate asupra acestor probleme şi să fiţi de

acord ca aceste amendamente să fie adoptate.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumim foarte mult, domnule Petrescu.

Domnul Ştefan Viorel are cuvântul.

Se pregăteşte domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

317




Sigur, s-ar părea că în plen nu putem concluziona. V-aş

ruga să fiţi de acord să mergem la comisie şi cu această chestiune.

Mai sunt... (Gălăgie în sală.).

Domnule preşedinte, dacă sunt colegi din sală care au

ceva de spus, eu cedez microfonul. Vă rog, invitaţi-i! Dar dacă sunt

colegi în sală care vor să-şi bată joc de resursele ţării, îi rog să tacă.

Deci, noi mai avem două teme retrimise la comisii. Ne

vom întâlni să le analizăm. Nu este nicio problemă să o preluăm şi

pe a treia. Dar pe cele două teme am ajuns la concluzia să fie

retrimise la comisie. După ce s-au întrerupt lucrările, au fost

consultări între lideri. S-a dat un acord de principiu sub, ştiu eu,

acest semnal dat noi vom avea colaborare cu Ministerul de Finanţe

atunci când vom reexamina amendamentul. De aceea, v-aş ruga,

domnule prim-ministru, să fiţi de acord ca, de principiu, să

reevaluăm şi să venim cu un amendament pe care să vi-l însuşiţi şi

dumneavoastră şi mâine la comisie să fie şi un reprezentant al

Guvernului care să aibă mandat în acest sens. Ca să nu ajungem în

situaţia ca la comisie... Vă spun ce se întâmplă. Avem trei voturi în

plus la comisiile reunite!

Stimaţi colegi,

318

Venim cu acelaşi raport mâine în plen. Sau mai este un

scenariu. Nu venim o săptămână, pentru că eu nu mai sunt dispus

să stau până dimineaţă la 4,00, pentru dumneavoastră să vă bateţi

joc în final de resursele publice.

Am stat împreună până dimineaţă la 4,00, convins fiind că

preîntâmpin acest fenomen. Dacă demersul meu, efortul nostru nu-

şi atinge scopul, nu mai sunt dispus la un asemenea efort, pentru că

înseamnă că dumneavoastră vă bateţi joc de munca noastră.

Suntem serioşi, dorim să fie ordine în ţară sau nu suntem? Ca să

ştim de pe ce poziţii vorbim.

Vă rog mult, domnule prim-ministru, ca să evităm

întreruperile de dezbateri, consultări între lideri, ca să ajungem la

concluzia la care s-a ajuns la consultările precedente, putem acum

să stabilim că la comisie va veni cineva cu o poziţie constructivă şi

ne va spune: „Măi, băieţi, aici nu vrem, pentru că nu vrem să

construim o şcoală de la temelie, când este una la acoperiş!”. Şi noi

suntem de acord! Să ne spună ce trebuie scris acolo, să

preîntâmpinăm sincope în derularea programelor.

Dar, ca să venim cu argumente inventate în respingerea

unor argumente raţionale, logice, cu acest lucru nu mai sunt de

acord.

Mulţumesc.


319

Mulţumesc domnului Ştefan Viorel. Îl invit pe domnul

Călin Popescu-Tăriceanu. Se pregăteşte domnul Dascălu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Stimaţi colegi,

Eu acum am înţeles că, de fapt, dumneavoastră n-aţi

înţeles, doamna Aura Vasile, domnul Viorel Ştefan, domnul

Fenechiu, n-aţi înţeles nimic. Domnul prim-ministru a înţeles. N-

aţi înţeles că dacă introducem criterii, atunci sigur că posibilităţile

de manevră la nivelul Guvernului se reduc substanţial. N-aţi înţeles

lucrul acesta! Domnul prim-ministru a înţeles! Nu-i aşa, domnule

prim-ministru? (Aplauze din partea PNL-ului) Aţi înţeles. Dacă

spuneţi „nu” şi vreţi să vă cred, atunci haideţi să retrimitem

articolul la comisii să se rediscute, pentru că altfel nu faceţi decât

să întăriţi o bănuială puternică, care este aici prezentă prin sală, că

de fapt discursul despre reforma statului, transparenţă, nu este

decât un discurs gol. Vreţi reforma statului? Păi vă propunem

criterii obiective de alocare a fondurilor publice. Dumneavoastră

spuneţi: „Nu vrem nici un criteriu!”. Atunci, dacă nu vreţi nici un

criteriu, înseamnă că vreţi ce?... discreţionar să împărţiţi aceste

fonduri. Demonstraţi-le că nu este aşa!

Vrem să facem un lucru: să întărim controlul

Parlamentului asupra modului în care Guvernul gestionează

fondurile publice şi să chemăm o dată la trei luni Guvernul să

320

prezinte un raport. Vorba domnului senator Viorel Ştefan: „Nu

doare, nu se întâmplă nimic, prezentaţi un raport!”. Înţelegem că

trăim într-o ţară democratică, cu o instituţie care este

fundamentală, Parlamentul, care, după cum ştiţi, trebuie să exercite

acel control în cadrul formulei de echilibru şi control reciproc al

puterilor din stat.

Demonstraţi-ne că toate aceste lucruri nu sunt vorbărie

goală când vorbiţi de reforma statului şi că, într-adevăr, doriţi

aceste lucruri.

Haideţi, totuşi, să înţelegem că în momentul de faţă

dumneavoastră pledaţi pentru niciun criteriu, în timp ce noi vă

propunem numai criterii obiective. Nu este vorba, aşa cum aţi spus,

de niciun fel de vechime. Este vorba de asigurarea într-o anumită

ordine a achitării facturilor, a cofinanţării proiectelor de finanţarea

europeană nerambursabilă. Ce mai vreţi? Continuarea pentru

lucrările de investiţii începute şi pentru investiţii noi.

Dacă dumneavoastră aveţi un alt set de criterii, veniţi cu

un alt set de criterii şi noi suntem dispuşi să ascultăm. Dar altfel

înseamnă că, ceea ce v-am spus şi înainte, nu doriţi decât o singură

chestiune: toată decizia să rămână la pixul primului-ministru, care

să decidă într-o totală lipsă de transparenţă modul în care se alocă

fondurile publice. Demonstraţi-ne că nu este aşa! Vă rog foarte

321

mult! Nu, nu, lăsaţi că ştim, dar am mai fost şi noi prim-miniştri!

(Râsete şi aplauze în sală).


Mulţumesc.

Doamna Aura... Vă rog respectuos, aveţi un coleg care

vrea de un sfert de oră să spună două vorbe şi dânsul.

Procedură?


Procedură.


Procedură, doamna Aura Vasile.

Domnule Dascălu, imediat.



Vă propun să ne acordaţi zece minute timp de consultări

cu liderii grupurilor parlamentare şi cu domnul prim-ministru şi

dacă doamna preşedinte este de acord o să mergem în biroul

domniei sale pentru a putea să luăm o măsură care să micşoreze

timpii de dezbatere.


322

Eu am o singură rugăminte. În primul rând că aţi lăsat

colegii dumneavoastră fără să se poată exprima. Eu o să vă propun

ca pe viitor să limităm la două pauze de consultări pe grup politic,

dacă se poate, fără să facem nici un fel de...

Doamna Aura Vasile, nu vă schimb nimic. Fac un apel la

dumneavoastră să încercăm să stăm în nişte limite. Îmi pare rău, o

să vă dau pauza de consultări, sunt de acord, după ce vorbesc şi

colegii dumneavoastră care au dreptul şi ei să se exprime pe o temă

de o asemenea importanţă.

Domnul Dascălu, urmează domnul Ioan Oltean. Se

pregăteşte domnul Ioan Oltean.

Domnul Constantin Dascălu:

Stimaţi colegi,

Iniţial, când m-am înscris la cuvânt, vroiam să vă rog

numai să supuneţi la vot acest amendament, pentru că îl dezbatem

de atâta timp. Acum văd că colegii mei au altă atitudine, vreau să

spun câteva cuvinte. Tot colegii noştri din aceeaşi parte a

spectrului politic au propus un amendament prin care ne solicitau

ca să nu mai aplicăm formula „la împărţirea cotelor şi sumelor care

se repartizează la nivel judeţean” şi să lăsăm aceste sume la nivelul

Consiliilor judeţene, care să le împartă pe nişte criterii.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

323

Nu s-a spus aşa ceva!


Vă spun, am avut amendament la comisie care a fost

respins.


Am o rugăminte: să nu dialogaţi cu oratorul... Vă rog,

domnule Dascălu.


Ştiu foarte bine ce am făcut la comisie!

Deci, vă spun că era vorba de 6 miliarde de euro, sume

mult mai mari pe care le are Guvernul la dispoziţie pentru aceste

programe. De când asistăm la amendamentele care se supun

plenului, se încearcă să se introducă în Legea bugetului diverse

texte prin care se modifică alte legi. Asta se întâmplă! Se supun...


Domnule Dascălu, vă rog eu să vă concentraţi pe

amendament, dacă se poate.


Acest lucru se încearcă şi prin acest amendament! Tot

ceea ce se supune votului prin acest amendament sunt texte care se

regăsesc în alte legi, obligaţii ale Guvernului care se regăsesc în

324

alte legi, obligaţii ale Guvernului să raporteze Parlamentului de

câte ori îi cere. Deci, se regăsesc în alte legi şi nu văd necesar un

asemenea amendament.

Vă rog să-l supuneţi votului.


Vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor înscris pe liste este domnul deputat Ioan

Oltean. Vă rog, domnule deputat. (Vociferări)

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor,


Observaţi că este gât normal, nu mai este niciun broscoi,

aşa că vă rog să fiţi... (Animaţie în sală.)


Am rugămintea să nu dialogaţi cu oratorii şi să îi permiteţi

domnului Oltean să-şi exprime...

Domnul Ioan Oltean:


O să vă rog să asiguraţi liniştea necesară pentru a putea să

vorbesc.


325

Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:


Stimaţi colegi,

Trebuie să recunosc cu sinceritate că prezenţa domnului

prim-ministru aici este de natură a stârni imaginaţia opoziţiei şi de

a-i determina să identifice modalităţi prin care să guverneze printr-

un Guvern care nu le aparţine.

Dar iar e o bucurie că domnul fost prim-ministru Călin

Popescu-Tăriceanu....


Domnule Oltean, dacă mă iubeşti, vino la chestiune! Hai,

vino la amendament!

Domnul Ioan Oltean:

Am să revin la chestiune, atunci, domnule preşedinte. Am

să salut prezenţa primului-ministru aici şi... (Râsete în sală) am să

continui ceea ce dumneavoastră aţi spus, că pe cât de benefică este

prezenţa primului-ministru în plenul celor două Camere, în acelaşi

timp pune în pericol adoptarea bugetului în termenii stabiliţi de

către Birourile permanente ale celor două Camere.


326

Domnule Oltean, eu n-am spus asta! Asta dumneavoastră

aţi spus!

Domnul Ioan Oltean:

Am adăugat la ce aţi spus dumneavoastră, domnule

preşedinte.


A, mă rog!

Domnul Ioan Oltean:

De aceea, îl rugăm pe domnul prim-ministru să analizeze

cu atenţie ce trebuie să facă în continuare. (Aplauze şi râsete în

sală). Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Domnul Gűnthner. Atâta mi-ar trebui, să nu vă dau

cuvântul, că mi-o spune domnul Frunda de la obraz, că au vorbit

toţi, în afară de... Vă rog.

Domnul Gűnthner Tiberiu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte, voi fi scurt.

Sigur, criteriile care se propun aici sunt absolut de bun simţ, este

clar! Şi orice Guvern, orice prim-ministru, în mod obligatoriu ţine

327

cont de aceste criterii, priorităţi la lucrări începute, la proiecte

aprobate, este clar că sunt criterii de bun simţ. Dar să le impui ca şi

criterii unice, obligatorii, cred că este un abuz.

Deci, există o serie de alte criterii care pot să intervină la

evaluarea unei investiţii, din care o parte a exprimat şi domnul

prim-ministru, criterii de eficienţă, de urgenţă sau se pot ivi tot

felul de situaţii. Deci, nici nu are rost să discutăm în continuare pe

tema aceasta, de impus ca şi criterii unice, nu se poate! Sunt criterii

absolut de bun simţ, până sunt la nivel de recomandare.

Mulţumesc frumos.



Stimaţi colegi,

Avem, totuşi, mai multe propuneri reiterate de câteva ori

privind trimiterea acestui amendament la comisie....


Pauză de consultări!


Vă rog, domnule Nicolăescu.



328

De ce vreţi să tensionaţi o atmosferă atât de plăcută, cum

este în Parlamentul României la această oră? Când domnul Ioan

Oltean ne-a bucurat cu un discurs minunat, pentru că dumnealui a

constatat că acum a venit domnul prim-ministru... Probabil acum a

venit domnul Oltean. Şi sunt surprins că domnul prim-ministru îi

permite unui deputat să nu fie la lucrările Parlamentului.

Dar, domnule preşedinte de şedinţă, s-a cerut o pauză de

consultări de către Grupul PSD, Grupul PNL vă solicită acelaşi

lucru şi înainte de orice altă decizie, inclusiv de un vot, daţi-ne

posibilitatea să facem o consultare corectă, pentru a încerca să

găsim o soluţie, poate acceptabilă.

Vă mulţumesc.


Dacă aţi fi avut răbdare, înţeleg, doamna Aura Vasile este

mai impetuoasă, dacă aţi fi avut dumneavoastră răbdare, m-aţi fi

lăsat să duc până la capăt... Deci, s-a solicitat o... Sunt mai multe

propuneri care au fost reconfirmate, reiterate, de trimitere a acestui

amendament la comisii. Lăsaţi-mă măcar să termin şi eu şi după

aceea spuneţi ce vreţi! Domnul Viorel Ştefan a făcut o precizare,

că o asemenea trimitere trebuie să se facă cu asigurarea prezenţei

unui reprezentant al Guvernului care să poată discuta.

Întrucât s-a solicitat şi o pauză, rugămintea pe care vroiam

să v-o adresez este ca în această pauză de consultări să discutaţi şi

329

despre modalitatea de rezolvare a acestei probleme. Este ora 20,50.

Cât aveţi nevoie, doamna Aura Vasile? Părerea mea, la 21,15 dacă

sunteţi amabili să ne vedem din nou? La 21,05 o să vă rog să ne

vedem din nou în sală. Doamna Anastase s-a cam săturat de

folosirea biroului dar, mă rog, e ultima oară. Vă rog, în biroul

dânsei.

După pauză.


Stimaţi colegi,

O să vă rog să vă ocupaţi locurile în sală şi îl invit pe

domnul Eugen Nicolăescu, din partea Grupului PNL, să ne

informeze în legătură cu consultările care au avut loc. Vă rog,

microfonul central.



Stimaţi colegi,

Am încercat cu toate argumentele posibile să convingem

membrii Guvernului, în speţă pe primul-ministru, că acest

amendament este necesar pentru administraţia publică locală.

Sigur, discuţiile pe care le-am avut nu s-au soldat, din păcate, cu

nicio soluţie. Este destul de greu să înţelegem de ce o serie de

criterii corecte, o serie de criterii oneste n-au fost acceptate. Poate

330

că explicaţia este una singură: Guvernul doreşte în continuare să

ţină în mână singur puşculiţa publică.

În consecinţă, domnule preşedinte de şedinţă, cred că

singura soluţie pe care o avem la îndemână este să continuăm

dezbaterile pe proiectul Legii bugetului şi să daţi cuvântul

colegilor noştri care mai doresc, cel puţin pentru plen, de data

aceasta, să-şi susţină argumentele, pentru că totuşi acest articol noi

considerăm că este extraordinar de important pentru România în

acest moment.


Îmi permiteţi să vă fac o propunere?

Stimaţi colegi, cred că a continua dezbaterile acum nu mi

se pare un lucru foarte productiv. Eu pornesc de la ce m-a învăţat

mama, zice că noaptea e un sfetnic bun. Eu vă propun să ne oprim

aici, este 21,15... (Animaţie în sală.)

Nu doriţi să continuăm? Atunci vă rog să verificaţi

cvorumul de şedinţă. Mulţumesc.

Doamna Aura Vasile, procedură.



Singurul mod în care putem să fim convinşi că există

cvorum este apelul nominal. Deci, solicităm apel nominal.

331


Stimaţi colegi,

Doamna Aura Vasile, eu sunt obligat să supun la vot, însă

vreau să vă spun în mod onest că dacă facem apel nominal

ajungem la ora 22,00...

Cred că nu ar fi corect faţă de noi. Ori închidem acum şi

ne întâlnim mâine dimineaţă, ori dacă se consideră că avem

suficiente forţe putem merge înainte. Oricum, pe amendamentul

respectiv eu cred că o continuare a dezbaterilor nu ne-ar aduce prea

multe soluţii pozitive la ora aceasta.

Domnule Toader, vă rog.



Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră şi conform

Regulamentului sunteţi cel care decideţi dacă putem să continuăm

dezbaterile pe un anumit amendament. Cred că au fost dezbateri pe

acest amendament mai multe decât toate amendamentele din Legea

bugetului. Şi vă rog să supuneţi la vot amendamentul, au fost

suficient de multe dezbateri, şi în funcţie de decizia plenului

mergem mai departe.


Doamna Aura Vasile, procedură.

332



În art. 22 al Regulamentelor şedinţelor comune se spune

aşa: „În timpul şedinţelor, preşedinţii grupurilor parlamentare pot

cere preşedintelui şedinţei comune verificarea întrunirii

cvorumului. Preşedintele şedinţei comune va decide dacă acest

lucru este necesar”. Deci, nu se supune votului acest lucru.

Dumneavoastră decideţi dacă suntem în cvorum. Cred că este clar

că nu suntem.


Vă mulţumesc.

O să-i rog pe cei doi secretari să numere. În partea stângă

a sălii suntem 37. Vă rog frumos, domnule Pardău, câţi suntem în

partea dreaptă?

Stimaţi colegi,

Din păcate nu avem cvorumul necesar.

Domnule Márton Árpád, vă rog.


S-a invocat corect art. 22. Solicit aplicarea şi a ultimului

alineat din acest articol. Deci: „La cerere, secretarii vor informa

şedinţa comună ulterioară despre cauzele lipsei deputaţilor sau

senatorilor care nu şi-au anunţat absenţa şi despre sancţiunile

333

pecuniare aplicate deputaţilor şi senatorilor care au absentat

nemotivat”. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).


Doamna Aura Vasile.


Sunt de acord cu propunerea colegului meu Márton

Árpád. Este foarte corect!


În aceste condiţii, stimaţi colegi, vă propun să reluăm

şedinţa mâine. Am o rugăminte, nu vă mai spun la ora 9,00, că n-a

fost decât doamna Anastase şi cu încă un coleg, dar la 9,30 v-aş

ruga să fiţi cu toţii aici, să începem lucrările.

Deci, lucrările încep mâine, la 9,30, şi vor începe printr-o

prezentare a secretarilor în legătură cu cauzele absenţelor şi

măsurile pecuniare care s-au adoptat.

Vă mulţumesc.

Mâine, la 9,30 începem.

Mulţumesc domnului prim-ministru, membrilor

Guvernului care au stat cu noi până la această oră.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 21,20.

12 ianuarie 2010 – şedinţă comună sesiune extraordinară com cdep... · Şi eu susţin...

Documents