1. Acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit.

Înainte de a contracta o lucrare de audit a situaţiilor financiare ale unei entităţi, auditorultrebuie să aprecieze posibilitatea de a îndeplini această misiune; trebuie să ţină seama de unele reguli profesionale şi de deontologie.Acţiunile intreprinse în această etapă permit auditorului să colecteze informaţiile necesarefundamentării deciziei de acceptare a misiunii, şi acestea se referă la:- cunoaşterea globală a intreprinderii (existenţa riscurilor nu presupune că auditorul refuză mandatul, însă decizia sa de a accepta este luată în cunoştinţă de cauză, urmând să ia toate măsurile necesare, în consecinţă);- examenul de independenţă şi de absenţă a incompatibilităţilor;- examenul competenţei;- contactul cu fostul auditor sau cenzor;- decizia de acceptare a mandatului;- fişa de acceptare a mandatului.Contractarea lucrărilor de audit :Normele legale româneşti prevăd obligaţia ca activitatea profesioniştilor contabili să sedesfăşoare pe bază de contracte de prestări servicii fără a se face vreo distincţie între misiunile de audit legal – care presupun desemnarea acestor profesionişti de către adunarea generală aintreprinderii auditate şi misiunile de audit contractual.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 210 prevede că auditorul şi clientul trebuie săconvină termenii şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi intr-o“Scrisoare de misiune de audit” (“Lettre de mission d’audit” sau “Angajament letter”) sau înorice alt tip de contract adecvat.Auditorul poate să decidă să nu trimită o nouă “scrisoare de misiune” pentru fiecarer dinexerciţiile viitoare. La primirea solicitării din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie săaprecieze dacă unii termeni din “scrisoarea de misiune” ar trebui modificaţi, ţinând seama deevoluţia semnificativă a naturii sau importanţei activităţilor clientului său.

2. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere contabile.

Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:

- sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;- sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;- sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.

3. Acţiuni de intimidare - ameninţare la adresa independenţei în profesia contabilă.Exemple care pot crea ameninţări la adresa independenţei, pot fi:

- un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului; - un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din care poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului faţă de client; - prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurării profesionistului contabil faţă de client; pregătirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare sau pregătirea unor înregistrări care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil faţă de client.

4. Ameninţări la adresa independenţei în profesia contabilă.

Idem-anterioară

5. Aspecte conceptuale privind etica în materie contabilă.

Etica isi are originea in cuvantul “ethos” din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.

Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.

Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.

6. Atribuţiile principale ale consiliului de supraveghere ale unui organism profesional.

Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are următoarele atribuţii principale: a) exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat; b) numeşte şi revocă membrii directoratului; c) verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale a operaţiunilor de conducere a societăţii; d) raportează cel puţin o dată pe an adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfăşurată.

7. Auditul estimărilor contabile - aspecte principale.

Estimarea contabilă desemnează o evaluare aproximativă a sumei unui element în absenţa unei metode precise de măsurare (determinare). Cele mai frecvente estimări contabile se referă la:

• provizioane pentru deprecierea stocurilor şi creanţelor;• amortizarea imobilizărilor asupra duratei lor de viaţă estimată;• venituri anticipate;• impozite amânate;• provizioane pentru riscuri privind procesele în curs;• pierderi asupra unor contracte pe termen lung;• provizioane pentru garanţii.

Auditorul trebuie să reunească elementele probante suficiente şi adecvate asupra estimărilor contabile cuprinse în situaţiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimări şi corecta şi completa prezentare a informaţiilor în anexe.În acest scop, auditorul poate:

• examina şi testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimării;• utiliza o estimare independentă pentru a o compara cu cea efectuată de conducerea intreprinderii;• revedea evenimentele posterioare închiderii exerciţiului pentru a stabili dacă estimarea se confirmă.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 540 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale cât şi modul lor de aplicare în ce priveşte auditul estimărilor contabile conţinute în situaţiile financiare.

8. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul în profesia contabilă.

Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform “ principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective”.

Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:

- calitatile personale ( cabinet sau societate); - aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea.

Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala

2

9. Care ar fi motivele pentru care acţionarii ar accepta un pre de vânzare negativ pentru oț întreprindere redresabilă (în locul opţiunii falimentului)?

Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de întreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta.

10. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizării rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparaţiei directe) se poate aplica si fără să se dispună integral de informaţii de piaţă?

Metoda capitalizarii rezultatelor

11. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?

Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti

12. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?

Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare)Daca rezultatele viitoare sunt exprimate în unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea întreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, exprimate în unitati monetare curente, calculate tinând seama de o perspectiva inflationista. În acest caz, rata de actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dobânzilor nedeflatate pe pietele financiare.

13. Care este definiţia goodwill-ului?

Goodwill = valoare suplimentară, de natură incorporală, dincolo de valoarea de piaţă a activelor şi pasivelor tangibile din bilanţ

Existenţa sa este legată de folosirea mai mult sau mai puţin eficientă a activelor întreprinderii, şi anume:

- dacă activele sunt bine gestionate şi exploatate, deci degaja o rentabilitate superioară celei aşteptate de piaţă, se poate obţine un goodwill;

- dacă activele sunt prost gestionate şi exploatate si conduc la performanţele financiare inferioare aşteptărilor pieţii, va rezulta un badwill, adică o valoare incorporală negativă.

14. Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat; dar între contabilul autorizat şi contabilul salariat?

Prima situatie Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere si a celorlalte component a situatiilor financiare. Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenea, economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile, independent faţă de

societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

A doua situatieContabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economică. Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa individuală. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii. Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful Irarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.In schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri anevoioase.

15. Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat; dar între contabilul autorizat şi contabilul salariat?

IDEM-14

16. Care este finalitatea expertizelor contabile?

Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila , semnarea si depunerea lui

17. Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilanţului funcţional?

FR= CAPITALURI PERMANENTE – ACTIVE IMOBILIZATE

18. Care este formula de calcul a lichidităţii restrânse - indicator calculat pentru interpretarea bilanţului contabil în cadrul diagnosticului financiar?

Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul elementelor celor mai lichide sub 1 anL r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an

19. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesară determinării ratei de actualizare?

Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).

20. Care este formula de calcul a rentabilită ii economice, ca indicator compus al rezultatelor?ț

Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri proprii

21. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?

Modul de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile intră în zona confidenţialităţii:

4

a. În cazul expertizelor contabile judiciare, atât experţii contabili, numiţi din oficiu, cât şi la recomandarea părţilor sunt obligaţi să depună raportul de expertiză contabilă la organul judiciar care a dispus expertiza contabilă, unde toţi cei interesaţi, inclusiv părţile implicate în proces, pot să-l consulte. Expertul este dator să-şi depună lucrarea cu cel puţin 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecată. Pe cale implicită rezultă că expertiza contabilă trebuie depusă la instanţa de judecată care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin această procedură se evită comunicarea (informarea) preferenţială a conţinutului şi concluziilor expertizelor contabile judiciare către unii utilizatori ai acestora.b. În cazul expertizelor contabile extrajudicare locul şi data depunerii lucrării trebuie să rezulte din contractul încheiat între solicitant şi expert. Dacă locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, acesta trebuie să fie registratura generală de la sediul solicitantului.Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă şi poate atrage răspunderea disciplinară, civilă şi/sau penală a expeetului contabil, după caz.In cazul expertizelor judiciare opinia expertului,concretizata in raportul de expertiza se comunica tuturor partilor implicate, fiecare parte avand la dispozitie un exemplar: reclamantul, paratul, expertul, tribunalul.

22. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional în rândul membrilor CECCAR?

Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dacă politicilestabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la următoarele:- examinarea conflictului cu superiorul direct. Dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi profesionistul contabil decide să se adreseze nivelului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest sens;- dacă superiorul este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună problema nivelului ierarhic cel mai ridicat;- solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;- dacă toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, să demisioneze şi să trimită o scrisoare în acest sens conducerii entităţii care 1-a angajat.Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii respective, sunt stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

23. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional în profesia contabilă ?

IDEM 23 -de verificat

24. Care este răspunderea membrilor organelor de conducere în cazul în care s-a ajuns în starea de insolvenţă?

Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.

25. Care este relaţia dintre bunurile sau serviciile primite şi independenţa profesia contabilă.

Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.

26. Care este relaţia dintre bunurile sau serviciile primite şi independenţa în realizarea misiunii de către membrii CECCAR.

IDEM-25

27. Care este relaţia dintre calitatea lucrărilor şi autocontrolul în profesia contabilă.

Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform “ principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective”.

Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind:

- calitatile personale ( cabinet sau societate); - aptitudinile si competenta ; - repartitia lucrarilor ; - instructiunile si supervizarea.

Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala

28. Care este relaţia dintre onorariile şi independenţa în profesia contabilă.

Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari.

Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.

In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.

29. Care este rolul bilanţului economic în evaluarea unei întreprinderi?

Bilantul economic ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare. Este un bilant teoretic avind punct de plecare bil.contabil. Este elab.de experti in vederea evaluarii. Este un bil. care cuprinde patrim. unitatii dar un patrim. exprim.in valori economice.

30. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?

Diagnosticul are drept scop: - înţelegerea factorilor economici care influenţează sectorul de activitate al întreprinderii; - cunoaşterea regulilor concurenţiale ale sectorului din care face parte întreprinderea; - determinarea oportunităţilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;

6

- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il căuta in acea întreprindere pentru a deduce rapid consecinţele la nivelul rezultatelor sale. Rolul diagnosticului in evaluarea întreprinderii :- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor,- ajuta la anticiparea viitorului firmei,- la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.

31. Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă?

Sediul reglementărilor profesionale se adresează deopotrivă expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare, regăsindu-se în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CECCAR, în Norma profesională nr. 35 privind expertizele contabile şi în Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili.

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România reglementează obligaţia expertului contabil de a se manifesta liber faţă de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea şi, în general, cu independenţa profesională, exercitarea profesiei de expert contabil făcându-se cu respectarea principiului independenţei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodată să se găsească în situaţia de conflict de interese şi în nici o altă situaţie care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivităţii sale.

Norma profesională nr. 35 conţine cadrul de referinţă al misiunilor privind expertizele contabile, structurat pe următoarele subdiviziuni:

N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile: Independenţa expertului contabil; Competenţa expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile; Secretul profesional şi Confidenţialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului deontologic privind expertiza contabilă.

N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor judiciare şi numirea experţilor contabili; Contractarea şi programarea expertizelor contabile; Documentarea lucrărilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic privind expertiza contabilă.

N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiză contabilă; Semnarea şi depunerea raportului de expertiză contabilă. Aceste norme se suprapun demersului profesional privind expertiza contabilă.

N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model de Raport de expertiză contabilă judiciară; Model de Raport de expertiză contabilă extrajudiciară.Reglementarea profesională a activităţii de expertiză contabilă are drept obiectiv crearea unui cadru care să asigure buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili ce desfăşoară astfel de misiuni.

32. Care este semnificaţia includerii amortizării (alături de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului?

Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o iesire de numerar

33. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit se pot referi la:

- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale;

- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;- Respectarea clauzelor contractual;- Situatii financiare condensate (rezumate);

Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata.

34. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila.

Partea A– (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine:

Sectiunea 100 – Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 – Integritatea Sectiunea 120 – Obiectivitatea Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 – Confidentialitatea Sectiunea 150 – Compotamentul profesionalPartea B ( sau sectiunea 200 ) – Destinata exclusiv liber profesionsitilor Sectiunea 200 – Introducere Sectiunea 210 – Numirea profesionsitului contabil Sectiunea 220 – Conflicte de interese Sectiunea 230 – Opinii suplimentare Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea 250 – Merketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 – Cadouri si ospitalitate Sectiunea 270 – Custodia activelor clientului Sectiunea 280 – Obiectivitate Sectiunea 290 - Independenta in auditPartea C (sau sectiunea 300 ) – Destinata exclusiv profesionsitilor angajati Sectiunea 300 – Introducere Sectiunea 310 – Conflicte conceptuale Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 – Interese financiare Sectiunea 350 - Stimulente

35. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii?

Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandări privind: 2.Prezentarea intreprinderii 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.2. Diagnosticul commercial 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii 5. Bazele lucrarii de evaluare 6.Metode de evaluare aplicate 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului

8

36. Care este termenul în care lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor de la şedinţa comitetului creditorilor?

Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data şedinţei comitetului creditorilor, înştiinţându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului şi a procesului-verbal al şedinţei comitetului creditorilor privind raportul.”

37. Care este termenul lichidării societăţii de la data dizolvării?

Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

38. Care este valoarea care se stabile te pentru activele considerate în afara exploatării?ș

Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.

39. Care sunt ameninţările la adresa independenţei.

Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare

40. Care sunt aspectele principale despre competenţa profesională şi prudenţă.

Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.Obligatii – mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera servicii profesionaleCompetenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:- obtinerea unui nivel de competenta profesionala- mentinerea unui nivel de competenta profesionalaDezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp.Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practică, legislatie si tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să actioneze cu prudentă si în conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.

41. Care sunt aşteptările publicului de la un audit statutar?

Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în măsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste nevoi şi aşteptări.

Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurări referitoare la:

1 acurateţea declaraţiilor financiare;2 continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;

3 existenţa unor fraude;4 respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;

5 comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.

42. Care sunt calităţile esenţiale ce confer autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?

Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific. Prin urmare, calitatea lor este prezumata. Totusi, argumentarea stiintifica are calitatea ei. Aprecierea argumentarii stiintifice a expertizelor contabile se realizeaza pe doua paliere:

1. Palierul individual, concret al fiecarei expertize contabile în parte. Pe acest palier, aprecierea calitatii expertizelor se face de catre solicitant care, de regula, judeca calitatea expertizelor contabile în functie de utilitatea acestora în atingerea scopurilor pentru care au fost solicitate.

2. Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se organizeaza si se deruleaza controlul de calitate în cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.

43. Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?

IDEM-42

44. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile ?

deţinerea unei competenţe intelectuale specifice,-obţinută prin formare şi învăţământ;-respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite deorganismul profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate;-recunoaşterea unei datorii vizavi de public, în ansamblu.Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor şi de public, poate fi în contradicţiecu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligaţiile lor de loialitate, vizavi deangajator.Ţinând seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionalenaţionale să definească regului de rtică pentru membrii lor, încât să garanteze o calitateoptimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie. Profesia contabilăliberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pecompetenţă45. Care sunt caracteristicile lichidării judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al evaluării?

Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice lichidarii judiciare sau fortate.Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:

1. calculul activului net de lichidare;2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:

Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.

10

46. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare în misiunea de audit?

In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizează competenţele sale contabile şi nu cele de auditor, în vederea strângerii, clasării şi sintetizării informaţiilor financiare

Această misiune constă, în general, în efectuarea unei sinteze a informaţiilor detaliate în scopul prezentării sub o formă rezumată, inteligibilă. Procedurile puse în lucru nu permit şi nici nu-şi propun, furnizarea vreunei asigurări asupra informaţiilor financiare; utilizatorii informaţiilor financiare astfel compilate beneficiază însă de încrederea că lucrările respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenţelor necesare.

O misiune de compilare cuprinde în general pregătirea situaţiilor financiare (complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.

Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie să respecte regulile generale de etică şi anume: integritatea, obiectivitatea, corn petenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respcv tul faţă de normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu este o cerinţă dar dacă auditorul nu este independent trebuie să facă o menţiune în raport.

Standardul Internaţional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale precum şi modalităţile lor de aplicare în ce priveşte responsabilitatea contabilului în cadrul unei misiuni de compilare a situaţiilor financiare

47. Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?

(1) Următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în condiţiile de mai jos:a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării, potrivit art. 28, a intenţiei de reorganizare, dacă procedura a fost declanşată de acesta, şi potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisă ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;b) administratorul judiciar, de la data desemnării sale şi până la împlinirea unui termen de 30 de zile d ela data afişării tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia să îşi fi manifestat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2);c) unul sau mai mulţi creditori care şi-au anunţat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2), deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în tabelul definitiv de creanţe, în termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe.

48. Care sunt cele 4 etape (pa i) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor deș disponibilităţi actualizate?

Aplicare metodei se face in patru etape: 1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor 2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit întreprinderii; deci o buna viziune, o înţelegere a fluxurilor trecute: vânzări, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 3. Determinarea valorii reziduale ce urmează a fi adăugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon

___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creşterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar

4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra .Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.

49. Care sunt cerinţele profesionale ale expertului contabil verificator privind îndeplinirea atribuţiilor sale?

În activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiza contabila judiciara, expertii contabili verificatori trebuie sa urmareasca daca:

- în elaborarea lucrarii, expertii contabili autori au respectat în totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000;

- obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza;

- autorii lucrarii nu s-au îndepartat de stiinta contabilitatii, procedând la încadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de operatiuni si lucrari care presupun alte cunostinte decât cele contabile;

- autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilot contabili.

De asemenea trebuie sa analizeze opiniile separate sau rapoartele expertilor contabili - consilieri ai partilor, urmarind aceleasi obiective ca în cazul raportului de expertiza contabila propriu-zisa.

Folosind exclusiv legea, stiinta contabilitatii si Normele profesionale, expertul contabil verificator solicita autorilor lucrarilor de expertiza contabila sa si le revada, în functie de observatiile facute, procedând diferit:

a. daca nu sunt observatii sau daca lucrarile sunt refacute, expertul contabil verificator va aplica pe prima pagina a lucrarilor analizate stampila dreptunghiulara de verificare, va semna si va aplica stampila filialei.

b. Daca sunt observatii, iar rapoartele de expertiza contabila judiciara nu sunt refacute în spiritul observatiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie sa întocmeasca un referat cu constatarile si observatiile sale, pe care sa-l ataseze, în original, raportului de expertiza judiciara ce urmeaza a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea si decizia acestuia.

50. Care sunt componentele fundamentale ale oricărei evaluări de întreprindere?

Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: Activul net corectat si capacitatea beneficiara Diagnosticul juridicDiagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltareDiagnosticul functiunii comercialeDiagnosticul functiunii de productieDiagnosticul functiunii de resurse umaneDiagnosticul functiunii financiar-contabile

51. Care sunt criteriile în funcţie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o întreprindere în vederea determinării activului net corijat?

- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii); - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii; - calculul matematic al activului net corectat.

52. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul intern şi auditul statutar?

12

Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar:Statutul auditorului

Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din structura intreprinderii.

Beneficiarul auditului. Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.

Obiectivele auditului. Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.

Domeniul de aplicare.Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora,

Pozitia fata de frauda. Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern.

IndependentaIndependenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata de conducere.

Periodicitatea auditurilor Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern este permanent in intreprindere şi temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern.

Metodologie Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza unei metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este adaptata la specificul si cultura intreprinderii.

53. Care sunt documentele financiare de sinteză pe care le verifică auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile?

Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile.

54. Care sunt elementele de bază ale unui raport asupra situaţiilor financiare condensate?

• titlul;

• destinatarul;

• identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate;

• o referire la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi în tipul de opinie exprimată înacel raport;

• o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut. Dacă auditorul a emis o opinie modificată asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, dar este satisfăcut de prezentarea situaţiilor financiare condensate, raportul trebuie să menţioneze că deşi situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare în ansamblul lor, acestea provenind din

situaţii financiare care au făcut obiectulunui raport de audit modificat.

• o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care se menţionează că pentru o bună înţelegere a rezultatelor şi situaţiilor financiare ale entităţii, situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu raportul de audit asupra acestora;

• data raportului;• adresa auditorului;• semnătura auditorului

55. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii prin rentabilitate?

Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare (fructificare sau actualizare); - profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta

56. Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea în profesia contabilă?

Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese.

Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:

- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.; - alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de

audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza

respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: - profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni)

suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor. - este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea,

verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.

- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea.

- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate.

- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor.

57. Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea membrilor CECCAR?

IDEM-56

58. Care sunt factorii în funcţie de care se alege un etalon de comparaţie reprezentativ (acţiune sau afacere)?

Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100% din capitalulaacesteia) , fie numai o parte a capitalurilor

59. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?

14

Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume:

- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;- profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si

terti ca profesionisti in domeniu;- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca

criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;- increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii

sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.

60. Care sunt ipotezele de bază în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerării valorii substanţiale brute?

Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.

61. Care sunt măsurile de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei în profesia contabilă?

Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.

- Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a fi înscrişi ca membri ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei profesii fără autorizaţie. Dacă un expert contabil implicat într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat să aducă la cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află.- Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sausolicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.- Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.- Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.-Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de mai sus trebuie să le aducă, în scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.- Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independenţă şi va completa o „Declaraţie de independenţă" care va însoţi lucrarea depusă pentru auditul de calitate la Corp.

62. Care sunt măsurile premergătoare lichidării?

Măsurile premergătoare lichidării sunt reglementate în art. 113-115 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi constau în:

- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu excepţiile prevăzute la art. 113 alin. (3) din lege, precum şi luarea tuturor măsurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;- luarea în posesie de către lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel depozitarul judiciar;- întocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui să descrie toate bunurile identificate ale debitorului şi să indice valoarea lor aproximativă la data inventarului. În toate cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar dacă acesta nu participă la inventariere, actul va fi semnat numai de către lichidatorul judiciar.

De precizat că, în cazul în care debitorul are bunuri şi în alte judeţe, judecătorul-sindic va trimite notificări tribunalelor din acele judeţe, în vederea sigilării de urgenţă a bunurilor.

De remarcat că, în continuare, dispoziţiile art. 113 alin. (4) şi (5) din lege privind bunurile debitorului în alte judeţe au rămas tot atât de neclare ca şi în vechea reglementare. În practică, acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.

63. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea construcţiilor atunci când se determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat?

1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) – prêt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri.2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari.3.Met extractiei – prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului 4.Met capitalizarii rentei de baza

64. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi?

- met comparatiei directe ( a vanzarilor) – pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri.- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri;- met pe baza parcelarii – acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;- met reziduala – pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri;- Met extractiei – prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului - Met capitalizarii rentei de baza

65. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?

Societatea se dizolvă prin.-trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;-imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;-declararea nulităţii societăţii;-hotărârea adunării generale;-hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînţelegerile

grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;-falimentul societăţii;-alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.

Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre

16

asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii

66. Care sunt normele de referinţă în auditul situaţiilor financiare?

În auditul situatiilor financiare ale unei entităti sunt folosite două categorii de norme de referintă: norme contabile si norme de audit.Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitătii care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome.Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controlează si utilizează situatiile financiare. Entitătile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele prevăzute la art. 1, alin 1, din legea contabilitătii 82/1991, republicată. Cei care controlează sunt prevăzuti de legislatia fiecărei tări (auditori, cenzori) si au ca referintă în activitatea lor normele contabile.Situatiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori, aceste situatii financiare constituie singura sursă de informatii complementare care să le satisfacă nevoile. Aceste situatii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele următoare:- standardele internationale de raportare financiară- standarde sau norme contabile nationale- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare normele (standardele) de audit reprezintă un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesională la care se referă auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:- standardele internationale de audit isa, practicile internationale de audit IAPS, standardele internationale privind angajamentele de revizuire isre, standardele international privind angajamentele de asigurare ISAE, standardele internationale pentru misiuni conexe ISRS emise de consiliul pentru standarde de audit si asigurări IAASB din cadrul federatiei internationale a contabililor IFAC;- norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu.Normele de audit permit tertilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă în functie de criterii de calitate omogene; ele permit însă si auditorului să definească scopurile pe care le are de atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici.Normele de audit se clasifică în trei categorii, acoperind întreaga activitate a auditorului:- norme profesionale de lucru;- norme de raportare;- norme generale de comportament.

67. Care sunt obligaţiile principale ale adunării generale a asociaţilor în cadrul societăţilor cu răspundere limitată?

Art 194 Legea 31/19901) Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale:a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net;b) sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le dea descarcare de activitate, precum si sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;

c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite;d) sa modifice actul constitutiv.

.68. Care sunt organele care aplică procedura insolvenţei?

Organele care aplică procedura sunt: - instanţele judecătoreşti;- judecătorul-sindic;- administratorul judiciar;- lichidatorul.1. Instanţele judecătoreştiToate procedurile cu excepţia recursului prevăzut la art.8, sunt de competenţa exclusivă a tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta în registrul comerţului, respectiv în registrul societăţilor agricole sau în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, şi sunt exercitate de un judecător-sindic.Conform art. 8 curtea de apel va fi instanţa de recurs pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic în temeiul art.11.2. Judecătorul-sindicPrincipalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:a) pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii şi, după caz, de intrare în faliment atât prin procedura generală, cât şi prin procedura simplificată;b) judecarea contestaţiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii;c) desemnarea motivată, prin sentinţa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenţă care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea sau, după caz, înlocuirea sa de către adunareacreditorilor;d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-şi mai conduce activitatea;g) judecarea cererilor de atragere a răspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolvenţă, potrivit art.138, sesizarea organelor de cercetare penală în legătură cu săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art.143-147;h) judecarea acţiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;i) judecarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;j) admiterea şi confirmarea planului de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;k) soluţionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciară şi de intrare în faliment;l) soluţionarea contestaţiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;m) judecarea acţiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;n) pronunţarea hotărârii de închidere a procedurii.3. Administratorul judiciarDefiniţieAdministratorul judiciar este persoana fizică sau juridică, practician în insolvenţă, autorizat în condiţiile legii, desemnat să exercite atribuţiile prevăzute la art.20 în perioada de observaţie şi pe durata procedurii de reorganizare (art. 3 pct. 23).Principalele atribuţii ale administratorului judiciar, sunt:a) examinarea situaţiei economice a debitorului şi a documentelor depuse conform prevederilor art.28 şi 35

18

şi întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie în cadrul procedurii generale şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;b) examinarea activităţii debitorului şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării 21 de insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, şi asupra existenţei premiselor angajării răspunderii acestora, în condiţiile art.138, precum şi asupra posibilităţii reale de reorganizare efectivă a activităţii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;c) întocmirea actelor prevăzute la art.28 alin.(1), în cazul în care debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia respectivă înăuntrul termenelor legale, precum şi verificarea, corectarea şi completarea informaţiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;d) elaborarea planului de reorganizare a activităţii debitorului, în funcţie de cuprinsul raportului prevăzut la lit. a) şi în condiţiile şi termenele prevăzute la art.94;e) supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;f) conducerea integrală, respectiv în parte, a activităţii debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuţiile sale şi la condiţiile de efectuare a plăţilor din contul averii debitorului;g) convocarea, prezidarea şi asigurarea secretariatului şedinţelor adunării creditorilor sau ale acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică;h) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;i) sesizarea de urgenţă a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;j) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor;k) verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea, precum şi întocmirea tabelelor creanţelor;l) încasarea creanţelor; urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi;m) cu condiţia confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale;n) sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta.

69. Care sunt pasii (etapele) in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?

Pasii in determinarea ANC sunt: 1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare intreprinderii) 2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii; 3. Calculul mathematic al activului net corectat.

70. Care sunt paşii (etapele) pentru determinarea capacită ii beneficiare a unei întreprinderi?ț

Trei etape: studiul rezultatelor trecute, examenul previziunilor, calculul matematic al capacitatii beneficiare

Sau varianta 2studiul rezultatelor trecute- examenul previziunilor- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare

71. Care sunt premisele aplicării metodei capitalizării superprofitului?

Incadrare: Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt următoarele:- Metoda directă- Metoda bazată pe capitalizarea unui superprofit- Metoda rentei goodwill-ului

s.a.Metoda bazată pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o întreprindere ale cărei capitaluri proprii au o valoare patrimonială ANC, a cărei exploatare se presupune că va aduce un profit previzionat constant, P. Metoda presupune că nu există superprofit decât din momentul în care rentabilitatea degajată de întreprindere (care îmbracă forma profitului previzionat) este mai mare decât cea care s-ar obţine plasând pe piaţă un capital echivalent cu ANC.Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala.

Prin urmare, rentabilitatea aşteptată de la activul net contabil se obţine înmulţind activul net contabil cu rata rentabilităţii observată la întreprinderile aceluiaşi sector şi cu caracteristici asemănătoare care se notează cu i. Superprofitul sau supervaloarea se obţine dacă profitul previzionat P este mai mare decât rentabilitatea capitalurilor proprii (i*ANC).

Pentru a se ajunge la goodwill trebuie să se determine suma acestor supervalori capitalizate aplicând factorul de capitalizare.

Valoarea întreprinderii se obţine astfel:

Premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului sunt:- Superprofitul va exista daca rentabilitatea generata de întreprindere este superioara celei ce s-ar obtine

plasand pe piata (financiara) un capital echivalent cu activul net corijat (ANC).- Supraprofitul apare ca urmare a suplimentului de rentabilitate realizat in raport cu valoarea strict

patrimoniala.

72. Care sunt premisele aplicării metodei rentei goodwill-ului?Goodwill - este excedentul de valoare globala a întreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care ii compun. Partea din valoarea globala a unei întreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea întreprindere; se obţine prin capitalizarea profitului obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate.Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala.Goodwill = o buna recunoastere din partea pietei a modului in care intreprinderea gestioneaza si exploateaza elementele intangibile de care dispune.

Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz contrar avem de-a face cu un badwill.Premisele aplicarii metodei rentei goodwill - ului sunt:

- Limitarea evaluarii unei intreprinderi la o simpla inventariere a activelor si drepturilor de creanta pe care le poseda este insuficienta;

- Valoarea unei intreprinderi este in raport si cu aptitudinea managerilor de a genera rentabilitatea ca urmare a unei bune gestiuni a resurselor materiale si umane si a activelor necorporale (brevete, marci, licente), inclusiv a unor elemente necorporale care nu pot fi inregistrate in patrimoniul intreprinderii (numele comercial, clientela etc.);

- Goodwill - ul este pasarela de trecere de la abordarea patrimoniala a intreprinderii la abordarea prospectiva

20

73Care sunt prevederile de bază ale contractului de prestări de servicii de audit?

Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt: 0 partile contractante; 1 obiectul contractului; 2 durata prestarii serviciilor; 3 descrierea auditului financiar si rapoarte; 4 utilizarea raportului de audit financiar; 5 tariful prestatorului si plata acestuia; 6 obligatiile partilor; 7 limitarea raspunderii prestatorului; 8 raspunderea beneficiarului; 9 limitari ale auditului financiar; 10 drepturi de proprietate intelectuala; 11 confidentialitatea; 12 prelungirea contractului; 13 modificarea contractului; 14 incetarea contractului; 15 forta majora; 16 comunicarea pe suport electronic; 17 legea contractului; arbitrajul; 18 dispozitii finale.

74 Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare?

Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in OG 65/1994, privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile ulterioare. Potrivit acestor reglementari legale, efectuarea de expertize contabile judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al expertilor contabili.Aceasta exclusivitate rezulta din art. 6 lit. d din OG 65/1994, care stipuleaza ca “….efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in conditiile prevazute de lege”. Potrivit art. 7 din OG 65/1994 “expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale potrivit legii”. Coroborand cele doua texte legale ale OG 65/1994, rezulta ca in toate cazurile expertizele contabile judiciare si extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal, in conditiile OG 65/1994 calitate de expert contabil. Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre contabilii autorizati si nici de catre alti profesionisti.

75. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabileExpertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar.

76. Care sunt primele măsuri în urma deschiderii procedurii de insolvenţă?

Lege nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenței

Primele măsuri

Art. 61 - (1) În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, după caz, în condiţiile art. 32 alin. (2),

debitorului şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului societăţilor agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea menţiunii.

(2) Dacă creditorii cu sediul sau cu domiciliul în străinătate au reprezentanţi în ţară, notificarea va fi trimisă acestora din urmă.

(3) Notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează conform prevederilor Codului de procedură civilă şi se va publica, totodată, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largă circulaţie şi în Buletinul procedurilor de insolvenţă.

Art. 62 - (1) Notificarea va cuprinde:

a) termenul limită de depunere, de către creditori, a opoziţiilor la sentinţa de deschidere a procedurii, pronunţată ca urmare a cererii formulate de debitor, în condiţiile art. 32 alin. (1), precum şi termenul de soluţionare a opoziţiilor, care nu va depăşi 10 zile de la data expirării termenului de depunere a acestora;

b) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum şi cerinţele pentru ca o creanţă înregistrată să fie considerată valabilă;

c) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar de creanţe, care nu va depăşi 30 de zile pentru procedura generală sau, respectiv, 15 zile, în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevăzut la lit. b);

d) termenul de definitivare a tabelului creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile în cazul procedurii generale şi, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzător fiecărei proceduri, prevăzut la lit. c);

e) locul, data şi ora primei şedinţe a adunării generale a creditorilor, care va avea loc în maximum 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. c).

(2) În funcţie de circumstanţele cauzei şi pentru motive temeinice, judecătorul-sindic va putea hotărî o majorare a termenelor prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.

Art. 63 - Dacă debitorul are bunuri supuse transcripţiei, inscripţiei sau înregistrării în registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instanţelor, autorităţilor ori instituţiilor care ţin aceste registre o copie de pe sentinţa de deschidere a procedurii, spre a se face menţiune.

Art. 64 - (1) Cu excepţia salariaţilor ale căror creanţe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidenţelor contabile, toţi ceilalţi creditori, ale căror creanţe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanţelor în termenul fixat în sentinţa de deschidere a procedurii; cererile de creanţe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului . (2) *** Abrogat de O.U.G. Nr. 173/2008

(3) Cererea de admitere a creanţelor trebuie făcută chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.

(4) Creanţele nescadente sau sub condiţie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credală şi vor fi îndreptăţite să participe la distribuiri de sume în măsura îngăduită de prezenta lege.

(5) Sunt considerate sub condiţie şi acele creanţe care pot fi valorificate împotriva debitorului numai după executarea unui codebitor principal.

Art. 65 - (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanţei, precum şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii.

(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii.

(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtător pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale şi păstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face menţiunea pe original

22

despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartiţie de sume între creditori, precum şi la exercitarea votului în adunarea generală a creditorilor.

Art. 66 - (1) Toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii.

(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creanţele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevăzute de legi speciale.

(3) Toate creanţele prezentate pentru a fi admise şi înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile şi corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori.

77. Care sunt principalele aspecte despre respectarea standardelor şi normelor profesionale în profesia contabilă.

78. Care sunt principalele atribuţii ale judecătorului sindic?Conform art. 11 din Legea 85/2006, principalele atributii ale judecatorului-sindic sunt urmatoarele:a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada . In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine;d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

Judecatorul-sindic pronunta hotarari in indeplinirea atributiilor sale. Hotararile sale sunt definitive si executorii, art. 12 alin. 1 Legea 85/2006. Acestea pot fi atacate separate cu recurs exercitat la Curtea de Apel

– instanta competenta . Termenul de recurs este de la 10 zile de la comunicarea hotararii, daca lege nu prevede altfel – art. 8 alin. 2.Judecatorul-sindic poate fi ajutat de persoane desemnate de acesta, de ex. experti, avocati, etc. Retributiile acestora vor fi platite din patrimoniul debitorului, conform art. 10 din Legea 85/2006.

1. 79. Care sunt principalele caracteristici ale Standardelor Internaţionale de Audit (ISA).Scopul Standard Internaţional de Audit (ISA) este de a stabili reguli şi de a oferi recomandări auditorilor externi atunci când aceştia iau în considerare rezultatele activităţii de audit intern. Acest ISA nu tratează situaţiile în care persoanele din departamentele de audit intern oferă asistenţă auditorilor externiîn efectuarea procedurilor de audit extern. Procedurile din acest ISA trebuie aplicate doar în cadrul activităţilor de audit intern care sunt relevante în procesul de auditare a situaţiilor financiare.

Potrivit Standardelor Internaţionale de Audit, elementele probante într-o misiune de audit (“audit evidence” sau “eléments probants”) reprezintă informaţii obţinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta îşi fondează opinia; aceste informaţii constau în documente justificative şi documente contabile care stau la baza situaţiilor financiare şi care sunt coroborate cu informaţii din alte surse.

80. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

RĂSPUNS: Principiile deontologice fundamentale, carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite în Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din România (aprobat prin Hotarârea nr. 1/1995 a Conferintei Nationale a Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati).Ele sunt:

- Integritate,

- Obiectivitate,

- Independenta,

- secretul profesional,

- respectarea normelor tehnice si profesionale,

- competenta profesionala,

- comportare deontologica.

Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, retine si comenteaza explicit urmatoarele principii deontologice, dupa care expertul contabil trebuie sa se ghideze în efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare:

- independenta expertului contabil,

- competenta expertului contabil,

- calitatea expertizelor contabile

- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile

24

- acceptarea expertizelor contabile

- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile.

SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 21-22.

81. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil?

1. Principiile fundamentale care trebuie sa-i ghideze pe profesionistii contabili in conduita lor, in relatiile profesionale cu ceilalti, se refera la:a) Integritate. Profesionistul contabil trebuie sa fie drept, cinstit si sincer in executarea lucrarilor sale.b) Obiectivitate. Profesionistul contabil trebuie sa nu cedeze unor prejudecati sau concepte apriorice care ar putea sa-i impiedice obiectivitatea.El trebuie sa aiba o comportare impartiala atunci cand intocmeste un raport privind executarea lucrarilor sale.c) Independenta. Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi:

· implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai;

· implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia;

· acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;

· incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei;

· conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala;

· acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie.Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.d) Secretul profesional. Profesionistul contabil trebuie sa respecte caracterul confidential al informatiilor obtinute cu ocazia executarii lucrarilor sale si nu trebuie sa divulge nici una dintre aceste informatii catre terti, cu exceptia cazurilor cand a fost autorizat in mod expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca aceasta divulgare (de exemplu: nedenuntarea unor infractiuni).e) Norme tehnice si profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa efectueze lucrarile sale in conformitate cu normele tehnice si profesionale care ii sunt aplicabile.f) Competenta profesionala. Profesionistul contabil trebuie sa-si mentina nivelul de competenta pe tot parcursul carierei sale profesionale si sa nu efectueze decat lucrarile pe care el insusi sau societatea comerciala din care face parte le poate realiza cu competenta profesionala.g) Comportare deontologica. Profesionistul contabil trebuie sa se comporte intr-un mod compatibil cu buna reputatie a profesiunii si trebuie sa se abtina de la orice conduita de natura sa aduca atingere acestei reputatii

82. Care sunt principiile fundamentale ale eticii în audit înscrise în Codul etic?1. Integritatea şi obiectivitatea;2. Competenţa profesională, grijă şi sărguinţă;3. Confidenţialitate;4. Profesionalism;5. Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.

83. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE SUNT:

• INTEGRITATE – drept, sincer, cinstit; • OBIECTIVITATE – corect, fara idei preconcepute; • COMPETENTA PROFESIONALA – lucrari efectuate cu grija si sarguinta, pastrarea la zi a nivelului de cunostinte profesionale; • CONFIDENTIALITATE – pastrarea secretului profesional; • PROFESIONALISM – comportament corespunzator exigentelor profesiei contabile; • RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE SI PROFESIONALE – executarea lucrarilor conform normelor tehnice si profesionale aplicabile, urmand concomitent satisfacerea cerintelor clientului sau angajatorului si daca sunt compatibile cu exigentele integritatii, obiectivitatii si independentei.

84. Care sunt răspunderile experţilor contabili?

Ordonanta nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati - republicata

Art. 17. - (1) Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport cu gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. (2) Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare.

85. Care sunt restricţiile în promovarea serviciilor de către profesioniştii contabili?In ceea ce priveste activitatile incompatibile: contabil profesionist nu trebuie sa angajeze simultan in nici o afacere, ocupatie sau activitate care diminueaza sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenta sau buna reputatie a profesiei, deoarece aceste actiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale; prestarea simultana a doua sau mai multe tipuri de servicii nu diminueaza ca atare integritatea, obiectivitatea sau independenta ( insa poate afecta calitatea); evitata angajarea simultana in afaceri sau activitati care nu au legatura cu serviciile profesionale, care are ca efect faptul ca nu permite contabilului profesionist independent sa isi conduca practica profesionala conform principiilor fundamentale de etica ale profesiei contabile si care este neconforma cu practicarea profesiei. In ce priveste promovarea serviciilor lor, profesionistii contabili nu trebuie: a)sa utilizeze mijloace care aduc atingere reputatiei profesiei;

26

b)sa supraevalueze serviciile pe care ei sunt in masura sa le furnizeze, calificarile pe care le poseda sau experienta dobandita; c)sa denigreze munca, serviciile celorlalti membri.

86. Care sunt sancţiunile disciplinare aplicabile membrilor CECCAR?

a) mustrare;

b) avertisment scris;

c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la 1 an;

d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

87. Care sunt situa iile în care este posibilă evaluarea unei întreprinderi în dificultate?țValoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:a) poate fi redresata;b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;c) urmeaza a fi lichidata.

88. Care sunt situa iile în care, în contabilitate, se apelează la evaluări economice ale activelor?țExista trei mari grupe de factori extemi a caror actiune conduce la distorsiuni intre bilantul contabil al unui agent economic si bilantul sau economic, si care fac necesara reevaluarea: - preturilor libere;- raportului de schimb al monedei nationale;− gestiunii interne a agentilor economici, cu deosebire sub urmatoarele aspecte: modalitati de amortizare practicate si modalitati de contabilizare utilizate (contabilitatea de gestiune, ca suport material al secretului comercial al intreprinderii, care sta la baza competitiei si concurentei - conditii de manifestare a principiilor si regulilor economiei de piata).

89. Care sunt tehnicile de actualizare?Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari.Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.Economia de piata are 3 piete diferite:1. piata de bunuri si servicii;2. piata financiara;3. piata muncii.In piaţa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atât aduce pagube.In piaţa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaţa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale , după cum este luat in considerare factorul timp, astfel:1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent - viitor , se aplica regula capitalizării sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si regula de actualizare

- suma „y” prevazuta a fi chetuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x” daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n- suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare

X = Y ___1____ (1+i)n - rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n - rata neutra de plasament 1

An= 1 - (1+t)n

90. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacită ii beneficiare a uneiț întreprinderi?

Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.

91. Cazuri de dezacord cu conducerea întreprinderii-client în misiunea de audit.Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabilă pe care conducerea întrepr refuză să o corecteze. Acest dezacord poate fi important şi să influenţeze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:- insuficienţa provizioanelor pentru deprecierile de stocuri şi creanţe;- stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori în calculul costurilor producţiei sau în determ mărimii stocului (cantităţilor)- nerespectarea principiului independenţei exerciţiului;- neluarea în considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirmă o situaţie existentă la data închiderii exerciţiului;- neluarea în considerare a principiului prudenţei prin supraevaluarea activelor;- erori în clasarea terţilor (clienţi incerţi menţinuţi ca clienţi obisnuiţi).Auditorul certifică “cu rezervă” atunci când iregularitatea este semnificativă, dar importanţa ei nu este suficientă pentru a considera că sit fin nu sunt corecte şi sincere şi că nu dau o imagine fidelă asupra poziţiei şi situaţiei financiare precum şi rezultatului exerciţiului.Oricare ar fi natura neregularităţilor, auditorul îşi prezintă în raport opinia, precizănd:- natura dezacordului;- postul şi suma respectivă;- influenţa asupra rezultatului net.

92. Cărei optici îi corespund valorile patrimoniale funcţionale (de exemplu Valoarea substanţială)?

Reprezinta activul reevaluat in ipoteza continuarii activitatii plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cause (ex. inchiriate).

Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia

28

Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva.

93. Cărei optici îi corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil corectat)?

Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in proprietate

94. Ce conţine cap. II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)?

Capitolul II, „DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE”, al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii utilizate, daca partile interesate în expertiza contabila au facut obiectii sau au dat explicatii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar, daca aceste prezentari ar îngreuna întelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila, este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca în anexe la raportul de expertiza contabila, iar în textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.

Fiecare paragraf din Capitolul II, „DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE”, trebuie sa se încheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil care trebuie sa fie precis, concis, fara echivoc, redactat într-o maniera analitica, ordonata si sistematizata fara a face aprecieri asupra calitatii documentelor justificative, reprezentarilor (înregistrarilor) contabile, expertizelor si actelor de control (de orice fel) anterioare si nici asupra încadrarilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaza evenimente si tranzactii si nu încadrarea judiciara a acestora. În cazuri deosebite în care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu întrunesc conditiile legale, care exprima fictiuni sau sunt suspecte, el nu trebuie sa le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixate expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta în raportul de expertiza contabila.

Daca raportul de expertiza contabila este întocmit de mai multi experti care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II, «DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE», fiecare expert contabil trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De regula, în expertizele judiciare trebuie motivata separat opinia expertului recomandat de parte, în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

95. Ce conţine capitolul I al Raportului de expertiză contabilă? (Introducere).Capitolul I, „INTRODUCERE”, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:

I. Paragraful de identificare a expertului(tilor) contabil(i) nominalizat(ti) pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie sa cuprinda informatii cu privire la: numele si prenumele expertului(tilor), domiciliul, numarul carnetului de expert contabil si pozitia din Tabloul expertilor contabili;

II. Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare. În acest paragraf se mentioneaza:

a) În cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului(tilor), respectiv Încheiere de sedinta (în cazurile civile) sau Ordonanta a organelor de urmarire penala (în cauzele penale), cu mentionarea datei acestuia, denumirea si calitatea procesuala a partilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numarul si anul dosarului si natura acestuia (civil sau penal);

b) În cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul social al acestuia, numarul si data contractului în baza caruia se efectueaza expertiza contabila solicitata.

III. Paragraful privind identificarea împrejurarilor si circumstantelor în care a luat nastere litigiul în care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul în care a fost contractata expertiza contabila extrajudiciara.

IV. Paragraful privind identificarea obiectivului(lor) expertizei contabile. În cazul expertizelor contabile judiciare, formularea obiectivului(lor) expertizei contabile se preia «ad-literam» din formularea acestora în «Încheierea de sedinta» (cauzele civile), respectiv în Ordonanta organelor de urmarire si cercetare penala (cauzele penale). În cazul expertizelor contabile extrajudiciare, formularea obiectivului(lor) acestora trebuie sa fie cea din contract.

V. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si locului în care s-a efectuat expertiza contabila. În cazul expertizelor contabile, dispuse de organele în drept, în cauze civile, data si locul începerii lucrarilor expertizei contabile trebuie documentata prin citarea partilor prin scrisoare cu aviz de primire.

VI. Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legatura cauzala cu obiectul(vele) expertizei contabile si care a stat la baza întocmirii raportului de expertiza contabila. Materialul documentar nominalizat în acest paragraf trebuie sa fie strict adecvat necesitatilor de documentare a obiectului(lor) expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare.

VII. Paragraful privind identificarea datei sau perioadei în care s-a redactat raportul de expertiza contabila cu mentionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile având acelasi obiect(ive). De asemenea, în acest paragraf trebuie mentionat daca sau folosit lucrarile altor experti (contabili, tehnici etc.), probleme ridicate de partile interesate în expertiza si explicatiile date de acestea în timpul efectuarii expertizei.

VIII. Paragraful privind identificarea datei initiale pâna la care raportul de expertiza contabila trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fata de termenul initial.

96. Ce conţine capitolul II al Raportului de expertiză contabilă?(Desfăşurarea expertizei contabile)?

Capitolul II, „DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE”, al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii utilizate, daca partile interesate în expertiza contabila au facut obiectii sau au dat explicatii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concluziilor sale. În fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar, daca aceste prezentari ar îngreuna întelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila, este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca în anexe la raportul de expertiza contabila, iar în textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.

Fiecare paragraf din Capitolul II, „DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE”, trebuie sa se încheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil care trebuie sa fie precis, concis, fara echivoc, redactat într-o maniera analitica, ordonata si sistematizata fara a face aprecieri asupra calitatii documentelor justificative, reprezentarilor (înregistrarilor) contabile, expertizelor si actelor de control (de orice fel) anterioare si nici asupra încadrarilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaza evenimente si tranzactii si nu încadrarea judiciara a acestora. În cazuri deosebite în care expertul contabil, în exercitarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu întrunesc conditiile legale, care exprima fictiuni sau sunt suspecte, el nu trebuie sa le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixate expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta în raportul de expertiza contabila.

Daca raportul de expertiza contabila este întocmit de mai multi experti care au opinii diferite, într-un paragraf al Capitolului II, «DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE», fiecare expert contabil trebuie

30

sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De regula, în expertizele judiciare trebuie motivata separat opinia expertului recomandat de parte, în raport cu opinia expertului numit din oficiu.

97. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa caz: Incheierea de¬ sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare Raportul de expertiza contabila exemplarul¬– expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii ¬ Eventuale corespondente , raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile Eventuale note personale ale expertului contabil� redactate in timpul efectuarii expertizei �� contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora.

98. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale aleexpertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii.In prezentarea consideratiilor personale, in raportul de expertiza contabila,expertii contabili trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile libere, in special celor privind confidentialitatea. Continutul si intinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila tin de rationamentul profesional al expertilor contabili. Aceste consideratii trebui limitatela stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelor contabile judiciare si potfi mai extinse in cazul expertizelor contabile extrajudiciare.Pentru a se asigura raportului de expertiza o tinuta corespunzatoare trebuie respectate unele conditii privitoare la stil si continut. Astfel, raportul de expertiza trebuie sa fie clar si concis, fara formulari sau termeni echivoci (ci dimpotriva se impune o terminologie de specialitate, adecvata); nu se vor face trimiteri la lucrariîn afara dosarului. Se vor utiliza pe cât posibil fraze scurte, dense si clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau în paranteze, pentru ase înlesni întelegerea concluziilor.Raportul de expertiza nu trebuie sa contina pareri personale în legatura cu diferitele acte normative sau cu dispozitiile legale ale unor organe administrative.Aceasta nu înseamna ca expertul nu este liber în formarea opiniei sale, fara însa ca aceasta sa reflecte bunul plac sau arbitrariul expertului

99. Ce corecţii se aduc rezultatelor financiare din bilanţul contabil în legătura cu amortizările si provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor?

amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici;- se analizeaza si se readuc in situatiile financiare provizioanele nefundamentate

100. Ce corecţii se aduc rezultatelor financiare din bilanţul contabil în legătură cu cheltuielile salariale?

se ajustează profitul net prin înlăturarea din costuri a exceselor de salarizare şi adăugarea insuficienţeide salarizare, referinţa constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaţa muncii de către experţi independenţi în muncă şi protecţie socială

101. Ce cuprinde cererea de admitere a creanţelor?Art.85. (1) Cererea de admitere a creanţelor cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul/numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului/codul unic de înregistrare, după caz, suma datorată, temeiul creanţei, precum şi menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii.(2) La cerere sunt anexate documentele justificative ale creanţei şi ale actelor de constituire de garanţii.(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtător pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale şi păstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar face menţiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele sunt prezentate la orice repartiţie de sume între creditori, precum şi la exercitarea votului în adunarea generală a creditorilor.

102. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?

Noţiunea de audit în general semnifică revizia conturilor realizată de experţi independenţi în vederea exprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora.Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.Obiectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei.Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:-auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;-auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare;-auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale;-auditul financiar asupra situaţiei fiscale;-auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc.Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”.O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune.Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii.Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).

103. Ce este auditul intern?Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o asigurare asupra gradului de control al operatiunilor sale, o indruma in vederea imbunatatirii operatiunilor, si contribuie la adaugarea de plus valoare”

104. Ce este capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi ce semnificaţie are în evaluarea întreprinderii.

Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea

105. Ce este expertul contabil?Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii

şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile Ordonanţei 65/1994 cu modificările şi completarile ulterioare, şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce

32

contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile. Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep Procesul de evaluare economica are drept obiectiv- stabilirea valorii de piaţa,- a valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor,- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul economic al tarii.Necesitatea evaluării unei întreprinderi apare când in viata întreprinderii au loc unele schimbări semnificative cum sunt:- modificări in mărimea si structura capitalului social,- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor,- acţiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),- in cazul tranzacţiilor comerciale,- cu ocazia privatizării când elementele prezentate in bilanţul contabil nu reflecta valori de piaţa ci mai degrabă valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

106. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi si în ce relaţie se află cu valoarea acesteia?Goodwill = Partea din valoarea globala a unei întreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea întreprindere; se obţine prin capitalizarea profitului obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate.

Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala. GW = CB –ANC x i

107. Ce este partea „invizibilă" a unei întreprinderi si cum se determină valoarea acesteia?

108. Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi si ce semnificaţie are în evaluarea acesteia în misiunea de audit financiar?În evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generată de întreprindere este

superioară celei ce s-ar obţine plasând pe piaţă un capital echivalent cu activul net corijat. In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. pragul de rentabilitate al întreprinderii = ANC • ii= rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară

Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus.

109. Ce este rata de actualizare?Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior.

110. Ce este riscul de nedetectare în misiunea de audit?Riscul de nedetectare reprezintă riscul ca o procedură de fond a auditorului să nu detecteze o informaţie eronată ce există în soldul unui cont sau categorie de tranzacţii, care ar putea fi semnificativă în mod individual, sau când este cumulată cu informaţii eronate din alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de nedetectare este legat direct de procedurile de fond ale auditorului.Spre deosebire de riscul inerent şi riscul de control, riscul de nedetectare poate ficontrolat de auditor prin:� planificarea adecvată a auditului;� stabilirea corespunzătoare a naturii, duratei şi întinderii lucrărilor;� identificarea şi evaluarea performanţelor procedurilor de audit.Unele riscuri de nedetectare vor fi întotdeauna prezente chiar dacă un auditor a examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzacţii, datorită faptului că, de exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrabă persuasive decât conclusive

111. Ce este riscul legat de control în misiunea de audit?

Riscul legat de control constă în faptul că o eroare semnificativă în cont sau într-o categorie de operaţiuni, izolată sau împreună cu alte solduri de cont sau categorii de operaţiuni, nu este nici prevenită, nici descoperită şi corectată prin sistemul contabil şi de control intern utilizate;Riscul legat de control constă în faptul că o eroare semnificativă în cont sau într-o categorie de operaţiuni, izolată sau împreună cu alte solduri de cont sau categorii de operaţiuni, nu este nici prevenită, nici descoperită şi corectată prin sistemul contabil şi de control intern utilizate.Riscul legat de control nu poate fi în întregime eliminat, având în vedere limitele inerente oricărui sistem contabil şi de control intern.În general, auditorul fixează un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci când:- sistemele contabile şi de control intern nu sunt aplicate corect;- sistemul contabil şi de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.Când evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui să documenteze elementele pe care se sprijină în concluziile sale.

112. Ce este si cum se determină prima de risc a unei întreprinderi?Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe baza e s t ima r i l o r de p i a t a l a c a r e s e adauga p r ime le de r i s c s pec i f i c e i n t r ep r inde r i i evaluate.

(Rr - Rn) = prima de risc a întreprinderii;

Prima de risc are ca raţiune că nu există garanţia perpetuării în viitor a goodwill-ului sau badwill-ului actual: în condiţiile de goodwill ea are valori mici la întreprinderi bune şi mari la întreprinderi cu dificultăţi, iar în condiţii de badwill valori mari la întreprinderi considerate bune şi mici la întreprinderi cu dificultăţi. Metoda presupune ipoteza unei durate de existenţă a GW, infinită.

Prima de risc este cu atât mai mare cu cât exploatarea prezintă riscuri;riscurile interne se stabilesc în cadrul diagnosticului, iar cele externe din documentarea şi investigaţiile exterioare făcute de experţi, inclusiv în legătură cu rentabilitatea ramurii din care face parte întreprinderea

113. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificaţie are si cum influenţează valoarea întreprinderii?

Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.

= Partea din valoarea globala a unei întreprinderi care are ca sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea întreprindere; se obţine prin capitalizarea profitului obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate.

Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala.

Sp = CB –ANC x i

114. Ce este şi ce conţine scrisoarea de misiune (de angajament) în misiunea de audit?Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul şi clientul trebuie să convină termenii şi condiţiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnaţi într-o “Scrisoare de misiune de audit”.Indif de forma pe care o îmbracă relaţia contractuală, din doc respectiv nu trebuie să lipsească termenii şi condiţiile următoare:- obiectivul auditului situaţiilor financiare;- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregătirea şi prezentarea situaţiilor financiare;- întinderea lucrărilor de audit, făcând referire la legislaţia aplicabilă, la reglementările sau recomandarea organismelor profesionale al căror membru este auditorul;- forma oricărui raport sau alte comunicări în legatură cu rezultatele misiunii de audit;- riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor şi a altor limite inerente oricărui sist ctb şi de ctrl intern;

34

- necesitatea de a avea acces fără restricţii la orice document contabil, piese justificative sau alte informaţii solicitate.Auditorul poate să dorească să introducă în Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la:

297 planificarea auditului;298 descrierea altor scrisori, corespondenţe sau rapoarte pe care el prevede să le trimită clientului;299 baza de calcul a onorariilor şi condiţiile de facturare;300 dorinţa de a primi o confirmare scrisă din partea conducerii întreprinderii-client cu privire la

declaraţiile făcute de aceasta cu diferite ocazii în legătură cu auditul;301 cerere de confirmare a termenilor şi condiţiilor din scrisoarea de misiune.

Auditorul poate decide să nu trimită o nouă scrisoare de misiune pentru fiecare din exerciţiile viitoare. La primirea solicitării din partea întreprinderii-client, auditorul trebuie să aprecieze dacă unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificaţi ţinând seama de evoluţia semnificativă a naturii sau importanţei activităţilor clientului său.

115. Ce este şi ce semnificaţie are importanţa relativă în misiunea de audit?În funcţie de credibilitatea informaţiilor obţinute în etapele precedente, auditorul stabileşte programele de control a conturilor pe baza cărora să poată obţine elementele probante necesare fundamentării opiniei sale.În funcţie de credibilitatea informaţiilor obţinute în etapele precedente, auditorul stabileşte programele de control a conturilor pe baza cărora să poată obţine elementele probante necesare fundamentării opiniei sale.Importanţa relativă a elementului avut în vedere, ţinând seama de ansamblul informaţiilor bilanţului contabil.Experienţa căpătată în cursul unor auditări anterioare.Concluziile procedurilor de audit, în special descoperirea eventuală a unor fraude sau erori.

116. Ce este şi cum se calculează eroarea estimată prin extrapolare directă?cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion. Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei

117. Ce este şi cum se determină pragul de semnificaţie în misiunea de audit?Prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste care auditorul consideră că o

eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cât si imaginea fidelă a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesară pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative.

In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: -orientarea mai bună şi planificarea misiunii; -evitarea lucrărilor inutile; -justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.

La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie să fie corijate sau să facă obiectul unei mentiuni in raport, dacă intreprinderea refuză să le corijeze.Ca urmare,

Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.

Definirea pragului de semnificatie permite auditorului încă de la inceputul activitatii (misiunii) sale să aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile să contina erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.

118. Ce este şi cum se estimează eroarea tolerabilă în misiunea de audit?Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile. - pragul de semnificaţie repartizat oricărui sold de cont dat : se utilizează la planificarea audituluiCand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori, acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu averificat decat un esantion.

Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei

119. Ce este valoarea de randament propriu-zisă si cum se determina?Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea

120. Ce este valoarea de rentabilitate continuă si cum se determină?Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic yValoarea de rentabilitate continua:V= CB + CB/iUnde:CB= exprima profitul net mediu anual previzionat;CB/i= valoarea de rentabilitate

121. Ce este valoarea de rentabilitate limitată si cum se determină?Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de ani.

122. Ce este valoarea patrimonială a unei întreprinderi si prezenta i câteva metodele deț determinare.

Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obţinut ca diferenţa intre activul bilanţului economic si datoriile înscrise in acest bilanţ.

123. Ce este valoarea reziduală, cum se determină si când se folose te în evaluarea întreprinderii?ș

124. Ce exemple de coeficienţi multiplicatori utiliza i în practica evaluării pute i da?ț ț

Durata de recuperare a investitiei ;

- Numarul de anuitati (an) ;

- Price Earnings Ratio (PER)

125. Ce fapte pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili?Faptele care atrag raspunderea disciplinara a expertilor contabili sunt urmatoarele:- abateri de comportament sanctionate cu mustrare;- absenta nemotivata de la întrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinta Nationala, sanctionata cu avertisment;- absenta nemotivata de la doua sedinte consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.;

36

- neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; - nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional sanctionate cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioada de la 1 la 3 luni.Abateri disciplinare sanctionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:- absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;- publicitatea fara respectarea Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din România;- neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic;- executarea unei pedepse private de libertate pentru savârsirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comenrciale de profil;- neplata la buget, în termenul si cuantumul prevazut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor încasate de catre persoanele fizice;- încalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;- refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesionala;- practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea profesiei. SURSA: Ghid pentru aplicarea Normei profesionale nr. 35/2001 Ed. CECCAR, B, 2003, pg. 145-146.

126. Ce fel de registre trebuie sa realizeze o societate pe acţiuni?În afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină: a) un registru al acţionarilor care să arate, după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor. Evidenţa acţiunilor tranzacţionate pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare se realizează cu respectarea legislaţiei specifice pieţei de capital; b) un registru al şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale; c) un registru al şedinţei şi deliberărilor consiliului de administraţie, respectiv ale directoratului şi consiliului de supraveghere; d) un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori şi, după caz, de auditori interni, în exercitarea mandatului lor; e) un registru al obligaţiunilor, care să arate totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate, precum şi numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative. Evidenţa obligaţiunilor emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau printr-un sistem alternativ de tranzacţionare va fi ţinută conform legislaţiei specifice pieţei de capital; f) orice alte registre prevăzute de acte normative speciale.

127. Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?Idem 102

128. Ce înţelegeţi prin calitatea expertizelor contabile?Prin calitatea expertizelor contabile se intelege modul prin care o expertiza contabila realizata in termenii solicitati si acceptati, cu consticiozitate , devotament , corectitudine si impartialitate de catre profesionist sa le fie utila celor care au solicitat-o.

129. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il definesc si experienta care o poseda.Deasemenea competenta profesionala este conditionata de dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si de examinare privind teme profesionale semnificative, iar pe de alta parte mentinerea ei prin cunoasterea continua a evolutiilor si reglementarilor la nivel national si international.

130. Ce înţelegeţi prin perioada de referinţă a unei întreprinderi în evaluarea acesteia prin rentabilitate?

Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii. Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei.

131. Ce înţelegeţi prin valoarea patrimonială a unei întreprinderi?Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculează prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUATE – DATORII

Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de Activul net contabil. Anc= Active totale – datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa distribuire)

b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR

c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing) – valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate.d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa

132. Ce lucrări poate executa un expert contabil?

Conform ROF a. Tinerea sau supravegherea contabilitatii Si intocmirea bilantului contabil: • acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor informatice; • elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii, a contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin buget, in baza si cu respectarea normelor generale. b. Efectuarea de analize economico-financiare: • analiza structurilor financiare; • analiza gestiunii fmanciare si a rentabilitatii capitalului investit; • tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment; • sistem de credit leasing, factoring etc.; • determinarea situatiilor financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale; • elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie; • elaborarea de tablouri de utilizari si resurse; • asistenta in prevenirea §i inlaturarea dificultatilor unitatii. c. Efectuarea de audit financiar contabil, ca: • diagnostic-financiar; • cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare; • audit intern, organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului; • studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare; • audit si certificarea bilantului contabil. d. Efectuarea de evaluari patrimoniale:

38

• evaluari de bunuri si active patrimoniale; • evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la cererea celor interesati; • evaluari de elemente intangibile. e. Efectuarea de expertize contabile: • amiabile (la cerere); • contabil-judiciare; • arbitraje în cauze civile; • expertize de gestiune. f. Executarea de lucrări cu caracter fmanciar-contabil, ca: • întocmirea de situaţii periodice; • consolidarea conturilor şi bilanţului; •întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung. g.Executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca: • studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal; • participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale; • asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite; • fiscalitate imobiliară; • asistenţă în aplicarea tarifului vamal; • asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor. h. Efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică; • organigrame, structuri, definiri de funcţii; • legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor; • analiza şi organizarea fluxului informaţional; • formarea profesională continuă; • contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii; • mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor; • alegerea softurilor necesare.

133. Ce obligaţie are debitorul să pună la dispoziţia administratorului judiciar sau după caz lichidatorului?Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau, dupa caz,lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesarecu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimonialefacute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii

134. Ce presupune acceptarea unui client în misiunea de audit?

Acceptarea unui client presupune urmatoarele :• examinarea anticipată a situaţiei clientului, sub aspectul dacă acceptarea misiunii ar crea anumite ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale.• exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale (spălare de bani), practici de raportări financiare eronate (bancrută frauduloasă), evaziune fiscală, concurenţă neloială, achiziţia şi desfacerea de produse cu încălcarea dreptului de proprietate industrială, etc.• evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie, pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dacă este posibil.• atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul.• examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenţei profesionale a profesionistului contabil, astfel încât angajamentul (misiunea) să fie realizate la nivelul corespunzător.• luarea în considerare a reputatiei, experienţei şi a resurselor disponibile ale profesionistului contabil în cazul când se apelează la acesta pentru consiliere sau expertiză în situaţii de natura celor arătate mai sus.

• apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află sub restricţia confidenţialităţii şi în funcţie de natura misiunii trebuie să obţină permisiunea clientului (de regulă, în scris).

135. Ce produse se încadrează în categoria produselor supuse accizelor armonizate?

Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse:a) alcool şi băuturi alcoolice;b) tutun prelucrat;c) produse energetice şi electricitate.

136. Ce relaţie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiară si valoarea întreprinderii?Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

137. Ce relaţie există între fondul comercial si goodwill-ul unei întreprinderi?În conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi grupate

în: drepturi, relaţii, active necorporale nediferenţiate (grupate) şi proprietatea intelectuală.Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa

evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor necorporale

Activele necorporale grupate sunt numite, în mod curent, fond comercial sau goodwill.În diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul

suplimentar generat de întreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si/sau ca valoarea suplimentara a întreprinderii, în ansamblul ei, peste valoarea însumata a activelor ei identificabile

138. Ce reprezintă noţiunea de interes public în profesia contabilă?Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale vizavi de public.Public inseamnă:

· Clienţi· Guvern· Investitori· Angajatori· Oameni de afaceri· Comunităţi financiare· Donatori de fonduri· Orice persoană

Acest public dă incredere in obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili, pentru buna funcţionare a economiei.

Această incredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general.

Interesul general semnifică deci satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează profesioniştii contabili.

Păstrarea acestui statut privilegiat al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criteria care să justifice increderea publicului.Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:· auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare ca suport parţial pentru imprumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;· responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;· auditorii interni furnizează asigurarea in legătură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte increderea in informaţiile financiare externe ale patronului;

40

· experţii in impozite ajută la stabilirea increderii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului de impozitare;· consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public in susţinerea luării deciziilor manageriale corecte.

Profesioniştii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, Publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corectă, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

139. Ce reprezintă rata de actualizare a capitalurilor?

Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii,- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER –ului mediu al val comparabile la bursa.-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala

140. Ce se înţelege prin procedura falimentului?

Prin procedura falimentului se întelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului în vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;

141. Ce se înţelege prin termenul de insolvenţă?

Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor bănesti pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvenţa este prezumată a fi vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori; b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

142. Ce semnificaţie are coeficientul de volatilitate al acţiunilor unei întreprinderi asupra valorii acesteia?

Beta reflectă riscul de piaţă al societăţii emitente. Nu există motive în a consideracă acest parametru trebuie sa fie constant în timp. Din contră, în funcţie de deciziile pecare societatea le ia, riscul de piaţă al acesteia va varia. Astfel, creşterea ratei deîndatorare a societaţii va creşte riscul financiar şi implicit riscul de piaţă măsurat prin beta. Adoptarea unor proiecte de activitate riscante, de către societate, va duce lacreşterea riscului acesteia. A considera că întreprinderea emitentă a titlului are aceleaşicaracteristici de la o perioadă la alta este valabil numai dacă aceste perioade sunt foarteapropiate. Pe perioade lungi societaţile nu vor mai avea aceeaşi structură financiară,aceeaşi parte din piaţă sau aceeaşi tehnologie. În consecinţă ele nu vor mai avea aceleaşi perspective privind beneficiile. Altfel spus, coeficientul beta care măsoară riscul de piaţă, nu va avea motive sa fie constant pe perioade mari de timp.β= coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii de evaluat.Conform teoriei moderne a portofoliilor,βeste elementul central pentru că elmăsoară riscul sistematic al acelui titlu sau portofoliu.El exprima si masoara sensul simarimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de marimea abateriirentabilitatii actiunilor pe piata (ramura) din care face parte intreprinderea. În funcţie de valoarea pe care o ia acesta, acţiunile se pot împărţi în mai multe categorii :- acţiuni cu volatilitate unitară: variază în acelaşi sens şi în aceeaşi proporţie cu piaţa; achiziţionarea unei astfel de acţiuni presupune expunerea investitorului exact lariscul pieţei ;- acţiuni cu volatilitate subunitară (nevolatile): variază în acelaşi sens dar într-o proporţie mai mică ca piaţa; expunerea la riscul pieţei este mai mică, ele fiind acţiunile„defensive”;- acţiuni

cu volatilitate supraunitară (volatile): variază în acelaşi sens dar într-o proporţie mai mare ca piaţa; sunt acţiunile „ofensive” care amplifică variaţia pieţei şi suntatractive când se anticipează o tendinţă ascendentă a pieţei .Cu ajutorul coeficientului de volatilitate se determina costul capitalului propriu in baza relatiei: Ccp = Rn+(Rr-Rn) x ß

143. Ce semnificaţie are interesul general (interesul public) în profesia contabilă?

- Idem 138

144. Ce semnifică competenţa profesională şi prudenţa în profesia contabilă?

Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practică, legislatie si tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să actioneze cu prudentă si în conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.

145. Ce semnifică conflictele de interese în profesia contabilă. Care sunt circumstanţele de care trebuie să se ţină seama?

Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese, însă profesioniştii trebuie să descopere factorii care dau naştere la astfel de conflicte.

Există şi unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe: Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil.

Profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice. Identificarea circumstanţelor în care ar putea apărea un conflict de interese: profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaţie la un competitor al clientului; profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict.

Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care generează conflictul de interese şi luarea măsurilor de protecţie: notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea apărea şi obţinerea consimţământului acestuia de a acţiona în asemenea împrejurări; notificarea tuturor părţilor interesate; utilizarea unor echipe distincte; îndrumarea echipei, confidenţialitatea.

Un conflict de interese se poate produce şi când publica rea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

146. Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi si care sunt acestea?

Elementele intangibile sunt de regulă elemente imateriale care pot sau nu să fie înregistrate în patrimoniu (cele care pot fi înregistrate sunt imobilizările necorporale) dar contribuie la menţinerea potenţialului actual şi influenţează rezultatele financiare ale întreprinderii şi, pe această cale, valoarea întreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rentă de goodwill, adică profitul obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piaţă în funcţie de efortul investi-ţional al întreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonială a acesteia.

Elementele intangibile care nu pot fi înregistrate în patrimoniu se pot referi la: reputaţia întreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea şi solvabilitatea faţă de terţi, poziţia faţă de organismele publice şi administrative, competenţa tehnică (licenţe, brevete, mărci, studii, laboratoare etc.), competenţa comercială (promovare, publicitate, clienţi, vad comercial etc.), competenţa managerială (calitatea personalului, performanţele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc.

42

Neputând fi înregistrate în patrimoniu, sau chiar dacă sunt înregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formează acea parte „invizibilă" a întreprinderii a cărei valoare obţinută prin capitalizare reprezintă goodwill-ul întreprinderii.

147. Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii si în câte grupe se pot clasifica?

Metodele combinate presupun luarea în consideraţie, sub o formă sau alta de exprimare, atât a patrimoniului cât şi a indicatorilor calitativi referitori la performanţele financiare ale întreprinderii.

Metodele de evaluare, combinate, se împart în două mari grupe, în funcţie de tehnicile folosite, şi anume:- tehnici bazate pe ponderarea între o valoare patrimonială şi una prin rentabilitate;- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonială a unuia sau a mai multor elemente intangibile

Metodele combinate fac apel atât la valori statice, patrimoniale, cât si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonială constituie valoarea de bază a întreprinderii, care poate beneficia, între altele, de o rentă economică (valoarea dinamică) obţinută prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului.- metoda practicienilor- metoda retail- metoda bazata pe goodwill

148. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative si ce exemple pute i da?ț

Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi: - PER –ul intrepr din acelasi sector, cotate; - capitalizarea bursiera/ANC;- durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de

randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni)

149. Ce sunt serviciile profesionale contabile?

Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de exemplu:- servicii de contabilitate;- audit;- fiscalitate;- consultants manageriala;- management financier.

Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.

150. Ce sunt Standardele Interna ionale de Audit?ț

Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt folosite ca baza pentru standardele nationale de audit în peste 70 de tari. ISA au fost create pentru a fi utilizate în toate auditurile : ale companiilor tranzactionate public, ale companiilor private de toate marimile si ale organizatiilor guvernamentale .

151. Ce sunt şi ce rol au normele contabile?

Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilităţii care sunt, de regulă, organisme de interes public, autonome.

Normele contabile sunt comune şi obligatorii pentru toţi cei care stabilesc, controlează şi utilizează situaţiile financiare. Entităţile care au obligaţia de a stabili situaţii financiare sunt cele prevăzute la art. 1 din Legea Contabilităţii. Cei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia fiecărei ţări (auditori, cenzori) şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile.

Situaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de utilizatori. Pentru mulţi utilizatori aceste situaţii financiare constituie singura sursă de informaţii complementare care să le satisfacă nevoile.Aceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinţele următoare:

- standarde internaţionale de raportare financiară;- standarde sau norme contabile naţionale;- alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute, aplicate pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare.

Normele contabile internaţionale sunt stabilite de IASCF (Fundaţia Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate) şi sunt denumite generic Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) care cuprind:

- Standardele Internaţionale de Raportare Financiară emise de IASB (IFRS);- Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS);- standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;- alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.

Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil).Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile.

152. Ce sunt şi ce rol joacă normele de audit?

Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:-Standardele Internationale de Audit (ISA),-Practicile Internationale de Audit (IAPS),-Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),-Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),-Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul FedertieiInternationale a Contabililor (IFAC)-normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritatein domeniu Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa infunctie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineascascopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:- norme profesionale de lucru- norme de raportare- norme generale de comportament

153. Ce sunt testele de conformitate în misiunea de audit?

Testele de conformitate presupun selecţionarea de către auditor a unui număr limitat de tranzacţii cărora le urmăreşte circuitul pentru a reţine dacă toate controalele prevăzute au fost efectuate. Scopul nu este de descoperi erori în funcţionarea sistemului, ci numai de a obţine o asigurare că sistemul descris este cel real şi că a fost înţeles.

Modalităţi de realizare a testelor de conformitate:- observarea directă;- confirmarea verbală a celor ce utilizează procedura respectivă;- existenţa mijloacelor utilizate (ştampile, vize, fişiere etc.);- observarea ulterioară, constând în reluarea în întregime a circuitului, plecând de la origine, pentru a-l

testa.

154. Cine este expertul contabil?

44

Expertul contabil este persoana care a dobandit această calitate in condiţiile prezentei ordonanţe şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a intocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.

Expertul contabil este specialistul care a dobandit cea mai inaltă calificare in domeniul contabilităţii şi care are acces neingrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare.

155. Cine pot fi lichidatorii?

Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.

156. Cine reprezintă societatea pe acţiuni în raport cu terţii şi în justiţie?

Consiliul de administraţie reprezintă societatea în raport cu terţii şi în justiţie. În lipsa unei stipulaţii contrare în actul constitutiv, consiliul de administraţie reprezintă societatea prin preşedintele său.(2) Prin actul constitutiv, preşedintele şi unul sau mai mulţi administratori pot fi împuterniciţi să reprezinte societatea, acţionând împreună sau separat. O astfel de clauză este opozabilă terţilor.(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezintă societatea doar acţionând împreună pot împuternici pe unul dintre ei să încheie anumite operaţiuni sau tipuri de operaţiuni.(4) În cazul în care consiliul de administraţie deleagă directorilor atribuţiile de conducere a societăţii în conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea aparţine directorului general. Dispoziţiile alin. (2)-(4) se aplică directorilor în mod corespunzător. Consiliul de administraţie păstrează însă atribuţia de reprezentare a societăţii în raporturile cu directorii.(5) Consiliul de administraţie înregistrează la registrul comerţului numele persoanelor împuternicite să reprezinte societatea, menţionând dacă ele acţionează împreună sau separat. Acestea depun la registrul comerţului specimene de semnătură.

157. Clasificaţi şi prezentaţi principalele tipuri de evaluări.

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii - evaluari contabile - evaluari administrative (cele solicitate de administrator)- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evaluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri - evaluari de grupe de bunuriDin punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare - evaluari contractuale - evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale

158. Codul etic IFAC; rol, structură.

Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:

- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;

- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.

Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:Partea A – destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau

angajati- contine 6 sectiuniSectiunea 100- Introducere si principii fundamentaleSectiunea 110 – IntegritateaSectiunea 120 – ObiectivitateaSectiunea 130 – Competenta profesionala si prudentaSectiunea 140 - ConfidentialitateaSectiunea 150 – Comportamentul profesionalPartea B – destinat profesiionistilor contabili independenti – 10sectiuniSectiunea 200 – IntroducereSectiunea 210 – Acceptarea unui clientSectiunea 220 -Conflicte de interesSectiunea 230 – Opinii suplimentareSectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remuneratiiSectiunea 250 – Marketingul serviciilor profesionaleSectiunea 260 - Cadouri si ospitalitateSectiunea 280 – Obiectivitate- toate serviciileSectiunea 290 – Independenta in misiuni de audit si certificarePartea C – destinata profesionistilor contabili nagajati – 6 sectiuniSectiunea 300 – IntroducereSectiunea 310 –Conflicte potentialeSectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor

` Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauzaSectiunea 340 - Interese financiareSectiunea 350 – Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte

159. Competenţa profesională şi responsabilitatea expertului contabil când utilizează lucrările unui alt expert din alt domeniu.

Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă adecvată, în afară de cazul că beneficiează de sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un domeniu specific în cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliaşti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi experţi). În acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţelel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii.Întrucât profesionistului contabil îi revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie să se asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultant. El trebuie să se asigure ce expertul consultant este la curent cu regulile de etică, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplică la orice misiune la care participă aceşti experţi.Această asigurare se poate obţine:

-fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;-fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică;-fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.

Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie să refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a început).

160. Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?

46

Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică , cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi. Prin natura activităţilor desfăşurate şi a rolului pe care îl deţine în cadrul economiei, expertul contabil , asemenea întregii mase de profesionişti contabili, este un considerat “un confident în societate”.

Potrivit prevederilor Codului Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili, expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile , abţinându-se de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională în acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea părţilor este obligat :- Să nu prezinte mai mult decât i se cere. El trebuie să se refere în lucrarea sa numai la acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivele (întrebările) care au fost formulate de organele în drept, care a dispus expertiza contabilă. - Să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său la organul în drept care a dispus expertiza contabilă, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii. - Să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, indicând-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În cauzele de natură penală expertul contabil poate lua legătura cu învinuiţii sau inculpaţii numai cu încuviinţarea organului de cercetare penală sau judecătorească, în condiţiile stabilite de aceştia. Informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

Expertul contabil, asemenea tuturor profesioniştilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai înalt nivel, întrucât întreaga sa activitate cade sub incidenţa interesului public; faptele ce se subordonează secretului profesional au o arie de întindere largă, ce include nu doar informaţiile privind clienţii, ci şi pe cele ce privesc lucrările executate. Profesionistul contabil nu trebuie să dezmintă sau să confirme faptele care îl privesc pe clientul său, chiar dacă acestea sunt cunoscute de public. Păstrarea secretului profesional este caracteristica esenţială a profesiilor exercitate în mod independent, organizate şi responsabile , expertul contabil aflându-se alături de avocaţi, medici, notari, printre confidenţii societăţii. Deosebirea este că, utilizatorii informaţiilor rezultate în urma serviciilor contabile şi asociate acestora sunt mult mai numeroşi , iar aşteptările sunt tot mai ridicate. Informaţiile aflate în gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabilă, nu se dezvăluie necondiţionat nici unui utilizator – chiar organ de anchetă fiind, sau de cercetare – decât în cazurile prevăzute în mod expres de lege şi la solicitare în mod oficial.

În cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie să se conformeze necondiţionat reglementărilor procedurale civile şi penale. Deşi Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală nu reglementează în mod expres obligaţia confidenţialităţii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia că expertul contabil nu trebuie să spună mai mult decât i se cere. Codul de procedură penală, chiar restricţionează accesul expertului contabil , în special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaraţiile martorilor, de exemplu ).

În situaţia în care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat să solicite organului abilitat , dispunerea completării probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la sediul părţii. Nu este deontologic ca un expert contabil să ataşeze Raportului de expertiză contabilă, documente probante în favoarea vreunei părţi procesuale.

161. Confirmarea externă (directă) în misiunea de audit.

Este o procedură care constă în a cere unui terţ având legături de afaceri cu intrepr verificată, să confirme direct auditorului inform privind existenţa operaţiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determ condiţiile şi întinderea acestei proceduri.

Procedura se demarează cu acordul conducerii intreprinderii supusă controlului; dacă aceasta nu se arată favorabilă pentru o astfel de procedură, auditorul se poate găsi în una din următoarele două situaţii:- sau consideră că tehnicile compensatorii de control îi aduc elemente suficiente de probă;- sau consideră că alte controale nu-l conduc la elemente probante faţă de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinţele necesare cu privire la certificare.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 505 defineşte principalele cazuri în care auditorul are obligaţia să procedeze la folosirea tehnicii confirmării directe:

- confirmarea unor cauze în baza cărora s-au realizat unele tranzacţii;- confirmarea de către bănci a soldurilor conturilor şi alte informaţii considerate necesare;- confirmarea conturilor de clienţi şi debitori;- confirmarea stocurilor în depozite vamale, în consignaţie şi alte stocuri la terţi;- valori imobiliare cumpărate prin intermediari financiari;- împrumuturi de la terţi;- confirmarea soldurilor conturilor de furnizori şi creditori.

Confirm poate să fie pozitivă, atunci când terţul solicitat îşi exprimă acordul asupra inform primite sau furnizează chiar el inform, sau negativă, atunci când terţului solicitat i se cere să nu răsp decât în cazul în care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat.

Auditorul trebuie să ia în consideraţie orice fapt de natură să pună în discuţie fiabilitatea răspunsului obţinut la cererea de confirmare externă (directă).Procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare, în legătură cu utilizarea de către auditor a procedurii confirmării externe (directe) ca mijloc de obţinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr.505, aplicabil începănd cu auditul situaţiilor financiare ale anului 2001.

162. Conflicte de interese. Care sunt circumstanţele de care trebuie să ţină seama un profesionist contabil?

Idem 145

163. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit membru CECCAR.

Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de către un cabinet sau o societate sunt următoarele:- exigenţe profesionale: personalul cabinetului sau societăţii trebuie să se conformeze principiilor de

independenţă, integritate, obiectivitate, confidenţialitate şi profesionalism înscrise în Codul etic;- aptitudini şi competenţe: nivelul de instruire şi formare a personalului cabinetului sau societăţii trebuie

să-i permită acestuia să se achite în mod corect şi complet de sarcinile pe care le primeşte în cadrul unei misiuni de audit;

- repartizarea lucrărilor: lucrările de audit vor fi încredinţate personalului care dispune de pregătirea şi experienţa necesare;

- delegarea: conducerea, supervizarea şi revederea lucrărilor realizate la toate eşantioanele permit obţinerea unei asigurări rezonabile că lucrările efectuate răspund normelor de calitate stabilite;

- consultarea: de fiecare dată, când este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului;

- acceptarea şi păstrarea clienţilor: lista clienţilor potenţiali şi existenţi va fi revizuită periodic, sub aspectele legate de independenţa cabinetului şi capacitatea sa de a satisface cererea clienţilor;

- control: eficacitatea şi adaptarea politicilor şi procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic;

- coordonarea şi supravegherea lucrărilor: colaboratorii cărora li se încredinţează diferite lucrări trebuie informaţi de responsabilităţile lor şi de obiectivele şi procedurile ce trebuie urmărite;

- revizuirea lucrărilor: lucrările realizate de fiecare colaborator sunt revăzute de către un profesionist cu un nivel de competenţă cel puţin echivalent.

Nivelul, calendarul şi întinderea politicilor şi procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul şi importanţa activităţii sale, dispersia geografică, nivelul de organizare, costuri etc.

48

164. Controlul de calitate la nivelul organismului profesional CECCAR.

Principiile fundamentale care stau la baza organizării controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenţialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea şi armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede că activitatea de control al calităţii poate fi organizată şi exercitată în două forme: control colegial şi control prin personal angajat. În ambele forme trebuie asigurată calitatea controlorilor şi obiectivitatea lor.

Regulile aplicabile se referă la:- cine poate fi controlat;- selectarea auditorilor astfel încât la finele unei perioade toţi auditorii să fie controlaţi;- efectuarea controlului la cât mai multe birouri ale societăţii de audit;- perioada controlată, care nu poate depăşi 6 ani (10 ani la societăţile mici, la care nu s-au constatat deficienţe);- misiunile de verificare a situaţiilor financiare încredinţate cabinetelor respective, dar şi sistemul de control intern din cadrul cabinetului;- elementele pe care se sprijină controlorul în aprecierea activităţii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independenţa), calitatea rapoartelor;- supravegherea publică a profesiei (prin reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice);- aplicarea sancţiunilor disciplinare;- confidenţialitate;- experienţa şi formarea continuă a controlorilor de calitate;

165. Conturile din afara bilanţului influenţează valoarea unei întreprinderi? Dacă da, cum?

Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute.

166. Conţinutul raportului de audit.

Raportul de audit trebuie să conţină:

- relaţia contractuală de executare a misiunii de audit;- observaţiile reieşite din diverse verificări;- informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege;- oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut asigurarea că situaţiile financiare oferă o imagine fidelă, clară şi completă poziţiei financiare, performanţelor şi situaţiei financiare generale a intreprinderii;- menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar:

- menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea intreprinderii;- descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit;- situaţiile care fac să apară incertitudini;- natura şi locul observaţiilor în raport.

167. Conţinutul unui raport asupra controlului intern.

0 nota de introducere si sinteza – permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul; 1 sumarul raportului – recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe; 2 detaliile raportului – (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).

168. Criterii de stabilire a onorariilor în profesia contabilă.

Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente:

1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la

misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa.

Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;c. timpul afectat (ore, zile);d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.

169. Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei contabile?

In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:

- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;- Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.

Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia;c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:- adoptarea de standard profesionale, tehnice;- adoptarea de reguli etice;- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc.

170. Cum explicaţi necesitatea unui Cod etic în audit?

Necesitatea Codului constă în :1. necesitatea garantării unei calităţi optime a serviciilor;2. conservarea încrederii publicului în profesie;3. asigurarea protecţiei, atăt a profesionistului contabil căt şi a terţilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia;4. confirmarea de autoritate a lucrărilor effectuate de profesioniştii contabili;5. necesitatea asigurării apărării onoarei şi independenţei profesionistului contabil şi a organismului din care face parte.

171. Cum explicaţi relaţia dintre politicile contabile si valoarea întreprinderii?

Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo

50

in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in cheltuiala perioadei. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament alternativ) mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului intreprinderii. Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.

172. Cum explicaţi responsabilităţile etice ale altor profesionişti utilizaţi în cadrul unei misiuni de audit de bază?

- obiectivitatea- independentaO misiune de certificare rezonabilă în care un profesionist contabil independent îşi exprimă o opinie cu privire la faptul dacă situaţiile financiare sunt sau nu întocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiară identificat, cum ar fi o misiune efectuată conform cu Standardele Internaţionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaţii financiare solicitat de legislaţie sau de reglementări

173. Cum influenţează raportul de schimb al monedei naţionale valoarea unei întreprinderi?

Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea întreprinderii astfel: - influenţează rata de actualizare prin riscul deprecierii monedei naţionale - Influenţează bilanţul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuării evaluării

174. Cum influenţează riscul de tară valoarea unei întreprinderi?

Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica.

Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii.

Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii.

175. Cum poate fi definita evaluarea economică?

Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor

176. Cum poate fi definită valoarea reziduală a unei afaceri inclusă în calculele de actualizare a cash-flow-urilor?

Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.

Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon ___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar

177. Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată?

Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat. 1 Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată: a) asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.

178. Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?

1) Capitalul social poate fi redus prin:a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;c) alte procedee prevazute de lege.Art. 208(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila.(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).Art. 209Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.Art. 210(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.

52

(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social.(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii.(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;b) denumirea si sediul societatii;c) capitalul social subscris si varsat;d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani;g) obligatiunile emise de societate;h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.Art. 213Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.Art. 214In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital.Art. 215(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.(2) Aporturi in creante nu sunt admise.(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.Art. 216(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.Art. 216^1

Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.Art. 217(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor.(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.Art. 219(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.Art. 220(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.Art. 220^1(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor.(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210.

179. Cum poate fi transformat un rezultat contabil într-un cashflow?

Profit/pierdere+ dobânda la datoria de la terţi- economia la impozitul aferent întreprinderii datorată deductibilităţii dobânzii pentru datoria la terţi+ impozitul pe venit care poate fi compensate+ deprecierea/amortizarea şi alte cheltuieli care nu sunt în numerar- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital+/- Δ NFR inclusiv a lichidităţilor/datoriilor FLUX DE TREZORERIESau

54

Profit din activ de exploatare (EBIT)- Plăţi din impozite pe exploatare= Profit net după ajustări fiscal+ Amortizare= CASH FLOW BRUT

-Δ NFR + Încasări din vânzarea activelor corporale- C h e l t u i e l i d e c a p i t a l= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENTĂ

+ Cash flow din alte investiţii în afara celor operaţionale= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI

+ Credite bancare şi alte datorii asimilate contractate de întreprindere- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor şi sumelor plătite pentru răscumpărarea obligaţiunilor - Dividende preferenţiale achitate= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ

180. Cum se calculează valoarea substanţială brută a unei întreprinderi? Explicaţi semnificaţia acesteia.

Val. substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, deşi sunt înregistrate in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

181. Cum se clasifica expertizele contabile?

Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:I. După scopul principal în care au fost solicitate.II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.III. În funcţie de natura juridică.

După scopul principal în care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate în:a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte legi speciale;b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă, expertizele contabile se clasifică în:a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate litigiilor

penale;c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate

de către clienţi.În funcţie de natura juridică, expertizele contabile pot fi:

- civile;- penale;- extrajudiciare.

182. Cum se clasifică profesioniştii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau− liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:− individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.

183. Cum se determină costul capitalului propriu al unei întreprinderi?

Costul capitalului propriu reprezintă acea rată de rentabilitate pe care trebuie să o realizeze o întreprindere astfel încât să menţină valoarea afacerii. Dacă rata rentabilităţii este mai mică decât costul de oportunitate atunci valoarea afacerii scade, iar dacă rata rentabilităţii este superioară costului de oportunitate atunci valoarea afacerii creşte. Dimensiunea costului capitalului propriu depinde de următorii factori: • câştigul de capital, • dividendele aşteptate, • rata rentabilităţii fără risc, • riscurile asumate de investitor, • cursul curent pe piaţă al acţiunii. Determinarea costul capitalului propriu Metodele de determinare ale costului capitalului propriu sunt: 1. Modelul Capital Assets Pricing Model (CAPM) (pentru firmele cotate) 2. Abordarea tradiţională 3. Abordarea pentru întreprinderi necotate

1. Modelul CAPM (Capital Assets Pricing Model) Potrivit acestei metode, costul capitalului este determinat realizând o comparaţie între alternativele investiţionale şi performanţele pieţei în general. Costul capitalului propriu se determină astfel: CKpr = Rf + (Rm – Rf) β∗

unde:CKpr - costul capitalului propriu,Rf - rata rentabilităţii fără risc,Rm - rentabilitatea medie a pieţei,Rm-Rf - prima de piaţă (de risc a pieţei bursiere),β - coeficient de evaluare a riscului sistematic.Coeficientul β reprezintă calea de evaluare a “riscului sistematic” prin compararea mişcăriicursului acţiunii firmei analizate cu evoluţia indicelui general al pieţei bursiere. Prin acest coeficient seia în considerare situaţia firmei analizate, alături de celelalte două componente din model (rata de bazaşi prima de piaţă). Coeficientul β înregistrează valori diferite în diverse ramuri economice.Riscul nesistematic exprimă variabilitatea preţului acţiunilor firmei determinate exclusiv deviaţa firmei (de exemplu, scufundarea unei nave din cauza furtunii în cazul unei companii de transport,contaminarea accidentală a produselor unei firme alimentare, o lovitură de stat pe una din pieţeleexterne, decesul unui om cheie etc.) Modalitatea uzuală de reducere a riscului nesistematic o reprezintădiversificarea portofoliului de investiţii.Riscul sistematic depinde de activitate desfăşurată în mod normal de către întreprindere.Prima de risc de piata este influenţată de:- variaţia din cadrul economiei naţionale. Prima de piaţă este mai ridicată în

56

economiile mai volatile, respectiv în cele cu o piaţă financiară în dezvoltare, cu ratăridicată de creştere şi risc economic ridicat.- riscul politic. Prima de risc este mai ridicată în economiile care sunt caracterizate deinstabilitate politică, acesta putând determina instabilitate economică.- structura pieţei. Pe unele pieţe financiare prima de risc este scăzută datorită faptuluică firmele listate sunt reprezentate de companii mari, stabile, cu activitatediversificată . În general, atunci când pe piaţă cotează multe firme mici şi mijlocii,prima de risc pentru investiţiile în acţiuni este ridicat.2. Abordarea tradiţională (pe bază de dividend) are la bază variabile precum: dividendeledistribuite sau sperate (D) şi creşterea anuală (g), preţul curent al acţiunii (C1), profitul net cerevine unei acţiuni (Pn).a) Abordarea pe bază de dividend are la baza relaţia:

CKpr = D1/C1 X 100

unde:D1 - dividend sperat pe anul în curs,C1 - preţul (cursul) curent al acţiunii.

b) Abordarea pe bază de dividend plus o rata de creştere are la baza relaţia:CKpr = D1/C1 X 100+ g

g - creşterea sperată a dividendului sau a cursului acţiunii

Abordarea pentru întreprinderi necotate

În cazul firmelor necotate estimarea costului capitalului este mult mai dificilă, logica şi gândireaanalistului fiind prioritare. În mod fundamental abordarea reţine gândirea modelelor prezentateanterior, fiind evident că la un risc mai mare investitorii aşteaptă o rentabilitate mai ridicată, doar căaici nu ne putem baza pe informaţii istorice de pe piaţă ci doar pe o judecată ce permite transformareainformaţiilor calitative (rezultate din diagnosticul firmei) în informaţii cantitative ce vor permiteestimarea costului capitalului. Sunt cunoscute mai multe modele empirice (abordarea Campbell,Mauguire etc.), care pornesc de la rata rentabilităţii fără risc şi adaugă o primă de risc pe care şi-oasumă investitorul ce plasează capitalul într-o anumită investiţie.Principalele metode de determinare a ratei de actualizare sunt:Modelul primei de risc în trepte (built-up method)Potrivit acestei metode rata de actualizare este stabilită în funcţie de:- rata reală de bază fără risc,- prima de risc ataşată unei investiţii date.Orice portofoliu de alternative investiţionale are ca punct de pornire rentabilitatea fără risc,respectiv acea investiţie care determină o remunerare a capitalului investit în condiţii de risc minim(de ex. plasamentele în obligaţiuni guvernamentale pe termen lung sau în obligaţiuni emise de marilecorporaţii multinaţionale).Formula de calcul este:a = Rf + Runde:a - rata de actualizare,Rf - rentabilitatea fără risc,R - prima de risc în trepte.Treptele de risc se referă la:- riscurile din exteriorul întreprinderii (dependenţa de furnizori, riscul de ţară,conjunctura economică, etc.),- riscurile din interiorul întreprinderii (calitatea produselor şi serviciilor, potenţialulethnic, structura producţiei, structura financiară etc.).Acesta metodă are un pronunţat caracter subiectiv; utilizarea ei incorectă putând determina

stabilirea unei rate de actualizare prea scăzute sau prea ridicate având ca efect supra/subevaluareaafacerii.Modelul primei de risc globalAcest model este similar cu cel prezentat anterior, fiind recomandat îndeosebi de specialiştiifrancezi în cazul evaluării întreprinderilor necotate.

Formula de calcul este:a = Rf (1 + R)unde: R - mărimea riscului globalMarimea recomandată a coeficientului R este de:0,25 pentru risc mic0,50 pentru risc mediu1,00 pentru risc destul de ridicat1,50 pentru risc ridicat2,00 pentru risc foarte ridicat

184. Cum se determină si ce semnificaţie au fluxurile de trezorerie în evaluarea unei întreprinderi?

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. Fluxul de trezorerie reprezintă profiturile întreprinderii după scăderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizări, dar înaintea dobânzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobânda pe datoria la terţi - economia la impozitul aferent întreprinderii datorata deductibilităţii dobânzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital +/- deducerea/creşterea fondului de rulment, inclusiv a lichidităţilor/datoriilor Flux de trezorerie

185. Cum se evaluează acţiunile de inute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi?ț

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui titlu si valoarea pachetului.

186. Cum se evaluează creanţele din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?

Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva

187. Cum se evaluează disponibilităţile din bilanţul unei întreprinderi pentru determina valoarea acesteia?

Disponibilităţile din bilanţ se evaluează la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.

58

188. Cum se evaluează imobilizările necorporale ale unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?

Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.

189. Cum se evaluează obligaţiile din bilanţul unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?

Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.

190. Cum se evaluează stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?

Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea

191. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

Exercitarea profesiei de EC si CA se realizeaza numai de catre persoanele fizice sau juridice, membre ale Corpului, care au obtinut viza anuala de functionare si sunt inscrise in Tabloul Corpului. Tabloul se publica in M.Of. anual.

Exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independenţei profesiei; expertul contabil şi contabilul autorizat nu trebuie niciodată să se găsească in situaţia de conflict de interese şi in nici o altă situaţie care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivităţii sale.Atat EC cat si CA pot exercita profesia individual sau in societati comerciale de expertiza contabila sau de contabilitate. Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de contabilitate pot fi constituite din unul sau mai mulţi asociaţi sau acţionari. Acestea execută intreaga gamă de lucrări prevăzute de lege, cu respectarea dispoziţiilor legale

Profesia de expert-contabil si de contabil-autorizat se exercita de catre persoanele care au dobandit legal aceasta calitate.

Atat expertii contabili cat si contabilii autorizati nu pot efectua lucrari pentru agentii economici sau pentru institutii unde sunt salariati si pentru cei cu care angajatii lor sunt in raporturi contractuale ori se afla in concurenta. De asemenea,le este interzis sa efectueze lucrari pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea, inclusiv soti-sotii ale administratorului, ori in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.

192. Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili?

Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor societatii sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.

193. Cum se menţine calitatea de expert contabil?

Inscrierea in Tablou confera dreptul la exercitare a profesiei pe intreg teritoriul tarii. Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza anuala) impreuna cu autorizatia de lucru. Acordarea vizei anuale este conditionata de:a) achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp pe anul trecutb) plata la bugetul de stat in cuantumul si la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor incasate de la beneficiari;c) dovada asigurarii pentru riscul profesional;d) dovada ca nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale(cazier judiciar sau declaratie pe proprie raspundere);e) sa nu fi savarsit fapte prin care sa incalce obligatiile prevazute de lege, precum si regulile privind conduita etica si profesionala potrivit pct.124 si 125 din ROF , pentru care sa fi fost sanctionati de Comisia de disciplina cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe toata durata suspendarii, precum si cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;f) depunerea declaratiei anuale completata la toate rubricile prevazute de formular;g) dovada privind pregatirea profesionala continua;h) prezentarea unei adeverinte medicale din care sa rezulte ca in ultimii 5 ani (pana la varsta de 65 de ani) sau in ultimii 3 ani (peste varsta de 65 de ani) a fost testata cu privire la indeplinirea conditiei privind capacitatea deplina de exercitiu pentru exercitarea profesiei prevazuta de OG 65/1994 c.c.m.u.

Lipsa vizei atrage trecerea profesionistului in categoria inactivilor. Prin pronuntarea unei sanctiuni disciplinare, se suspenda sau se poate interzice dreptul de exercitare a profesiei in acest ultim caz procedandu-se la radierea membruluirespectiv din Tabloul Corpului

194. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?

Art. 202 din Codul de procedura civila prevede ca: Expertii se vor numi de catre instanta, daca partile nu se învoiesc asupra numirii lor. Încheierea de numire va statornici si plata expertilor. De regula, partile nu se învoiesc cu privire la numirea expertilor contabili. Atunci instantele civile procedeaza la numirea expertilor contabili recomandati. Indiferent daca partile din procesele civile cad sau nu "la învoiala" asupra numelui expertului, numirea acestuia se face prin încheiere de sedinta care trebuie sa cuprinda cel putin 4 paragrafe:

1. un paragraf din care sa rezulte numele expertului numit din oficiu si/sau la cererea partilor;2. un paragraf cu obiectivele (întrebarile) la care expertul trebuie sa raspunda;3. un paragraf din care sa rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiza contabila;4. onorariul (plata) statornicit(a) expertului, dupa ce, de regula, instanta a consultat partile asupra

acestui aspect.Daca unul din paragrafele 2-4 lipseste din Încheierea de sedinta, expertul contabil este îndreptatit, iar profesionalismul sau îl obliga, sa ceara instantei introducerea, în Încheierea de sedinta, a paragrafelor lipsa.

195. Dacă lichidarea se prelungeşte peste durata exerciţiului financiar, ce obligaţii au lichidatorii?

Conform Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.

196. Dacă se lucrează în unită i monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?ț

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizată pentru determinarea valorii actualizate, la o anumitădată, a unui vărsământ unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior.Rata de actualizare = rata rentabilităţii cerută de un investitor ca să-şi menţină capitalul sau să-l plaseze într-o întreprindere.

197. Daţi definiţia auditului în general şi elementele principale ale acesteia.

60

Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.Noţiunea de audit în general semnifică revizia conturilor realizată de experţi independenţi în vederea exprimării unei opinii asupra regularităţii şi sincerităţii acestora. Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate. Obiectivul oricărui tip de audit îl constituie îmbunătăţirea utilizării informaţiei.Elementele principale care definesc auditul:− examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională;− obiectul examinarii il poate constitui orice informative (din orice domeniu);− scopul examinăriiunei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;− calitatea opiniei exprimate: trebuie să fie motivata si responsabilă, ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă;− examinarea trebuie să se facă nu oricum, ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate.

198. Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia

Dati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia.Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.Auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.).Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:− profesionistul competent şi independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o persoana fizica sau juridica;− examinarea este exclusiv profesionala;− obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor financiare,, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;− scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente;− obiectul opiniei: imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de entitatea auditată;− criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie standardele (normele) nationale sau internationale.

199. De către cine se face numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni?

Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor în societatile pe actiuni si în comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.

(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.

(3) În cazul în care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Împotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, în termen de 15 zile de la pronuntare.

200. De către cine sunt desemnaţi administratorii societăţilor comerciale? Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv. (2) Candidatii pentru posturile de administrator sunt nominalizati de catre membrii actuali ai consiliului de administratie sau de catre actionari. (3) Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului.

(4) Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese. Art. 1372. - (1) In caz de vacanta a unuia sau a mai multor posturi de administrator, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel, consiliul de administratie procedeaza la numirea unor administratori provizorii, pana la intrunirea adunarii generale ordinare a actionarilor. (2) Daca vacanta prevazuta la alin. (1) determina scaderea numarului administratorilor sub minimul legal, administratorii ramasi convoaca de indata adunarea generala ordinara a actionarilor, pentru a completa numarul de membri ai consiliului de administratie. (3) In cazul in care administratorii nu isi indeplinesc obligatia de a convoca adunarea generala, orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare. (4) Cand este un singur administrator si acesta vrea sa renunte la mandat, el va trebui sa convoace adunarea generala ordinara. (5) In caz de deces sau de imposibilitate fizica de exercitare a functiei de administrator unic, numirea provizorie se va face de catre cenzori, insa adunarea generala ordinara va fi convocata de urgenta pentru numirea definitiva a administratorului. (6) In cazul in care societatea nu are cenzori, orice actionar se poate adresa instantei care autorizeaza convocarea adunarii generale de catre actionarul care a formulat cererea sau de catre alt actionar. Prin aceeasi hotarare, instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta de art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida.

201. De către cine sunt numiţi membrii consiliului de supraveghere?

Art. 153(1) Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere, in conformitate cu prevederile prezentei subsectiuni.(2) Actul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, in vederea introducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi.(3) Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societatilor care opteaza pentru sistemul dualist de administrare.

202. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizării unei întreprinderi?

- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanţurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul întreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare - cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; - valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

203. De ce uzura scriptică a bunurilor de natura imobilizărilor corporale poate fi acceptată în cazul unei evaluări economice?

Deoarece valoarea imobilizarilor corporale nu coincide cu val contabila si in acest caz si uzura se recalculeaza.

204. Definirea independenţei potrivit reglementărilor CECCAR.

Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impuneacestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:- ştiinţă, competenta

62

şi conştiinţa;- independenta de spirit şi dezinteres material;- moralitate, probitate şi demnitate.Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura generala, singurele capabile sa-iîntărească discernământul;b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personala,înainte de a face propuneri;c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi sa se pronunţe cu sinceritate, fărăocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădiriiîndatoririlor sale;e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, curespectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţiide a acţiona în interes public. Aşadar,responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual.

205. Definiti capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia.

Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea .206. Definiti dizolvarea societatilor comerciale .

Dizolvarea unei societati comerciale datorita anumitor cauze: - expirarea termenului stabilit pentru durata societatii; - faliment; - realizarea sau incapacitatea realizarii obiectului de activitate; - pierderea atinge jumatate din marimea capitalului social, sau reducerea capitalului social sub minimul legal, fara ca asociatii sa decida completarea sau limitarea lui, in termenul legal; - reducerea numarului actionarilor sub numarul legal (5), daca au trecut mai mult de noua luni de la reducerea lui si nu a fost completat;; - retragere din activitate (decizia asociatilor); - alte cauze specifice fiecarei forme de societate comerciala. Hotararea de dizolvare apartine asociatilor sau este luata de justitie (tribunal). Aceasta are ca efect interdictia de a efectua operatii comerciale noi, altele decat cele destinate lichidarii. Dizolvarea societatii are drept consecinta "deschiderea procedurii lichidarii" (art.228 din legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata). Totusi, desi dizolvarea precede lichidarea, nu totdeauna o societate dizolvata este lichidata. Este cazul modificarii societatii (de exemplu: schimbarea obiectului de activitate, fuziunea cu o alta societate, divizarea societatii etc.), cand aceasta va supravietui cu o alta configuratie decat cea initiala.207. Definiti lichidarea societatilor comerciale.

Incetarea existentei societatii comerciale reclama indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii, prin intermediul lichidatorilor, si sa duca in final la incetarea statutului de persoana juridica a societatii. principii generale: personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii, legea cere ca toate actele care emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare; lichidarea se face in interesul asociatilor, fapt dovedit prin aceea ca lichidarea poate fi ceruta numai de catre asociati cu excluderea creditorilor societatii; adunarea asociatilor numeste lichidatorii (care preiau gestiunea societatii de la administratori), stabilindu-le puterile, insesi conditiile lichidarii se stabilesc prin actul constitutiv (de catre asociati); lichidarea societatii este obligatorie deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare Activitatea lichidatorilor se caracterizeaza prin faptul ca: actul de numire al lichidatorilor de catre adunarea generala (sau, in mod exceptional, de catre instanta, cand conditiile pentru convocare si luarea deciziei de lichidare nu sunt intrunite) se va depune la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie; pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor; lichidatorii pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice, unde lichidatorii trebuie sa fie autorizati; lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii; lichidatorii vor face bilantul dupa inventarierea bunurilor; operatiunile de lichidare includ operatiuni de lichidare a activului, care cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are fata de terti si lichidarea pasivului, prin care se intelege plata datoriilor societatii catre creditorii sai; dupa terminarea acestor operatiuni se trece la repartizarea activului net intre asociati dupa care procedura lichidarii se incheie; lichidatorii isi indeplinesc obligatiile sub controlul

cenzorilor; lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii; dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul tinut la Biroul unic (data de la care inceteaza personalitatea juridica a societatii); registrele si actele societatii trebuie pastrate 5 ani dupa data depunerii lor la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie.208. Definiti valoarea actuala a unui bun.

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrări nete de numerar, care urmează a fi generate de derularea normala a activităţii întreprinderii. Valoarea actuala = valoare de utilitate.209. Definiti valoarea de origine.

Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziţie reprezintă totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire. 210. Definiti valoarea de piata.

Valoarea de piaţa reprezintă suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluării, intre un cumparator si un vanzator, hotăraţi si avizaţi, care actioneaza in cunoştinţa de cauza, prudent si fara constrângeri, intr-o tranzacţie echilibrata după un marketing adecvat. 211. Definiti valoarea de utilizare.

De folosinta sau de inlocuire, este data de totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil de a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante cu obiectul supus evaluarii. este valoarea actualizata a fluxurilor viitoare de numerar estimate ce se asteapta sa fie generate din utilizarea continua a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utila, intr-o tranzactie in care pretul este determinat in mod obiectiv, dupa deducerea costurilor de cedare estimate in practica, aceasta poate fi o cifra mult mai greu de calculat si, prin urmare, acolo unde nu exista indicii ca valoarea de utilizare a unui activ depaseste semnificativ costul lui net de vanzare, atunci valoarea recuperabila a activului poate fi considerata ca fiind costul sau net de vanzare.212. Definiti valoarea justa.

V.1 este definita ca valoarea la care poate fi tranzactionat un activ, de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cazul unei tranzactii in care pretul este determinat in mod obiectiv (in conditii normale de concurenta). 213. Definiti valoarea substantiala.Este o valoare functionala care pleaca de la referintele de bilant, dar tine seama de implicatiile determinate de functia de exploatare a intreprinderii, pe baza activelor de exploatare.Poate fi estimata la valoare bruta (VSB), la valoare r (...)214.Despre competenta profesionala si prudenta in materie contabila.

Principiul competenţei profesionale şi prudenţei impune tuturor profesioniştilor contabili următoarele obligaţii:(a) să menţină cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul prevăzut pentru a se asigura că un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente; şi(b) să acţioneze cu atenţia necesară şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale în vigoare în procesul furnizării de servicii profesionale.Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judecăţi solide în utilizarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în realizarea acestui serviciu. Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze distincte: (a) dobândirea competenţei profesionale; şi(b) menţinerea competenţei profesionale.Menţinerea competenţei profesionale necesită cunoaşterea continuă şi înţelegerea evoluţiilor tehnice, profesionale şi de afaceri relevante. Dezvoltarea profesională continuă îi dă posibilitatea profesionistului contabil să îşi dezvolte şi să îşi menţină capacităţile de a acţiona competent în mediul profesional. Prudenţa implică responsabilitatea de a acţiona în concordanţă cu dispoziţiile privind o misiune, cu grijă, meticulos şi la timp. C.E.C.C.A.R.Codul etic naţional al profesioniştilor contabili

64

Un profesionist contabil trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele care lucrează sub autoritatea profesionistului contabil în calitate de profesionist au o pregătire şi o supraveghere corespunzătoare.Atunci când este cazul, un profesionist contabil trebuie să înştiinţeze clienţii, angajatorii sau alţi utilizatori ai serviciilor profesionale de limitările inerente din serviciile respective.

215. Despre confidentialitate in materia contabila.

Principiul confidenţialităţii impune tuturor profesioniştilor contabili următoarele obligaţii:(a) să nu divulge în afara firmei sau organizaţiei angajatoare informaţiile confidenţiale dobândite în urma unor relaţii profesionale şi de afaceri, fără a avea autorizarea necesară şi adecvată, excepţie făcând cazul în care acesta are dreptul legal sau profesional ori datoria de a le divulga; şi(b) să nu folosească informaţiile confidenţiale dobândite în urma unor relaţii profesionale sau de afaceri în avantajul personal sau în avantajul unor terţe părţi.Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea chiar şi într-un mediu social, să fie vigilent faţă de posibilitatea unor prezentări neintenţionate de informaţii, mai ales faţă de un asociat de afaceri apropiat sau faţă de o rudă apropiată sau imediată.Un profesionist contabil trebuie să păstreze confidenţialitatea informaţiilor prezentate de un potenţial client sau angajator. Un profesionist contabil trebuie să păstreze confidenţialitatea informaţiilor din firma sau organizaţia angajatoare.Un profesionist contabil trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că personalul subordonat profesio-C.E.C.C.A.R.Codul etic naţional al profesioniştilor contabili şi persoanele de la care primeşte consultanţă şi asistenţă respectă obligaţia pe care profesionistul contabil o are privind confidenţialitatea.Necesitatea de a se conforma principiului confidenţialităţii continuă şi după încheierea relaţiei dintre un profesionist contabil şi un client sau un angajator. În cazul în care un profesionist contabil îşi schimbă serviciul sau are un nou client, profesionistul contabil are dreptul să folosească experienţa anterioară. Totuşi, profesionistul contabil nu trebuie să facă uz sau să prezinte informaţiile confidenţiale dobândite sau primite în urma unei relaţii profesionale sau de afaceri.Următoarele situaţii trebuie luate în considerare atunci când profesioniştilor contabili li se impune sau li se poate impune să prezinte informaţii confidenţiale sau atunci când astfel de prezentări de informaţii pot fi adecvate:(a) prezentarea este permisă prin lege şi este autorizată de client sau de angajator; (b) prezentarea este prevăzută de lege, de exemplu: (i) pentru a furniza documente sau probe în cursul unor proceduri judiciare; şi (ii) pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii; şi(c) când există o obligaţie profesională sau un drept de a le prezenta, atunci când nu este interzis de lege: (i) pentru a se conforma controlului calităţii al unei organizaţii membre sau al organismului profesional; (ii) pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism de reglementare; (iii) pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; sau (iv) pentru a se conforma standardelor tehnice şi dispoziţiilor etice. Atunci când se stabileşte că informaţia confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: (a) dacă interesele părţilor implicate, inclusiv părţile terţe ale căror interese pot fi afectate, pot fi lezate în cazul în care clientul sau angajatorul este de acord cu prezentarea informaţiilor de către profesionistul contabil; (b) dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în care acest lucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opinii nefondate sau informaţii incomplete, trebuie să se recurgă la judecata profesională pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil; şi (c) ce tip de comunicare este preconizat şi cui i se adresează; şi

(d) dacă părţile cărora li se adresează comunicarea sunt beneficiarii adecvaţi. C.E.C.C.A.R.216. Despre integritate in materie contabila.Principiul integritătii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti în relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzactii corecte si juste.Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii când apreciază că acestea:- contin o declaratie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare- contin declaratii sau informatii eronate;- omit sau ascund informatii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerintele paragrafului.

217. Despre obiectivitate in materie contabila

Obiectivitate - un profesionist contabil trebuie să fie impartial si nu trebuie să permită prejudecătilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite să intervină în rationamentele profesionale sau de afaceri.

218. Despre professionalism in materie contabila

Principiul obiectivitătii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu îsi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane.Un profesionist contabil poate fi pus în situatii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situatii să fie definite si descrise.Relatiile care aduc un plus de confuzii sau influentează în mod negativ rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.Profesionistii contabili îsi desfăsoară activitatea în multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesionistii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati întocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc în diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregătesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre în profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentină obiectivitatea în rationamentul profesional.În selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzătoare următorilor factori:a) profesionistii contabili sunt expusi unor situatii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.b) este practic imposibil sa se definească si sa se descrie toate situatiile în care ar exista aceste posibile presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.c) trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute părtinirea ori influentele altora sa încalce obiectivitatea.d) profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au însusit principiul obiectivitătii.Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si dăunătoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază.

219.Elemente de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar

Raportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elementede baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzand natura si intinderealucrarilor de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului.Titlul raportului– trebuie sa poarte un titlu precis, de recomandat : “Raportul auditoruluiindependent”;

66

Destinatarul – raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului corespunzator, in functie decircumstantele ce caracterizeaza misiunea si obligatiile legale. In mod obisnuit se adreseazaconsiliului de administratie al unitatii ale carei situatii au fost auditate.Paragraf introductiv – identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate; Deasemenea trebuie sa contina elemente privind resposabilitatea conducerii pentru situatiilefinanciare si responsabilitatea auditorului;Paragraf care sa descrie natura auditului,si in care se fac referiri la Standardele Internationalede Audit sau la normele nationale aplicabile si se descriu demersurile puse in practica de auditor.Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptuluidaca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatie fdinanciare si rezultatelor obtinutein acord cu referintele contabile.

220. Elementele posterioare inchiderii exercitiului

Standardul Internaţional de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileşte tratamentul în situaţiile financiare a evenimentelor favorabile şi nefavorabile care survin după data închiderii exerciţiului, care pot fi de două tipuri:- evenimente care furnizează informaţii în legătură cu fapte care existau la data închiderii exerciţiului; sunt acele evenimente care aduc o mai amplă confirmare a circumstanţelor existente la data închiderii;- evenimente care furnizează informaţii bazate pe fapte survenite după data închiderii exerciţiului; sunt evenimente care indică circumstanţe noi, apărute după data închiderii.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 560 stabileşte obligaţiile pentru auditor de a lua în considerare incidenţele evenimentelor posterioare închiderii exerciţiului, atât asupra situaţiilor financiare cât şi asupra raportului său, distingându-se trei etape:- fapte descoperite până la data raportului de audit;- fapte descoperite după data raportului de audit, dar înaintea publicării situaţiilor financiare;- fapte descoperite după publicarea situaţiilor financiare.221.Elemente probante :definitie, rol, criterii de apreciereElemente probante într-o misiune de audit reprezintă informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta îsi fondează opinia; aceste informatii constau în documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.Elementele probante îi permit auditorului să îsi formeze o opinie asupra situatiilor financiare. elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvată a testelor de procedură cu controalele substantive sau numai prin controale substantive. Elementele probante trebuie să îndeplinească cumulativ două conditii de calitate pentru a putea să stea la baza fondării unei opinii: să fie suficiente si să fie juste (adecvate).elementele probante trebuie să îndeplinească cumulativ două conditii de calitate pentru a putea să stea la baza fondării unei opinii: să fie suficiente si să fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabileste în raport cu numărul de elemente probante colectate. Caracterul just se apreciează în raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor. Factorii care influentează rationamentul auditorului în legătură cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind:- importanta riscului de inexactitate, care depinde de: natura elemnetelor în cauză, adecvarea controlului intern, natura activitătilor realizate, existenta unor situatii susceptibile de a exercita o influentă neobisnuită asupra conducerii întreprinderii, situatia financiară a întreprinderii;- importanta relativă a elementului avut în vedere, tinând seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil- experienta căpătată în cursul unor auditări anterioare- concluziile procedurilor de audit, în special descoperirea eventuală a unor fraude sau erori- tipul de informatie disponibilăobtinerea de elemente probante privind o informatie dată, de exemplu, existenta de stocuri, nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o altă afirmatie, de exemplu, evaluarea lor.auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci când elementele probante adunate, de origine si de naturaă diferite sunt concordante. În acest caz, auditorul poate obTine un grad de certitudine global superior celui pe care îl obtine din fiecare din elementele probante luate izolat.Invers, când elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante între ele, poate fi necesară folosirea unor proceduri suplimentare în scopul rezolvării contradictiei.Trebuie să existe un raport rezonabil între costul pentru obtinerea de elemente probante si utilitatea

informatiei obtinute. Atunci când auditorul are dubii legitime cu privire la o informative care prezintă o importantă semnificativă, el trebuie să se străduiască să obtină elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dacă nu este în măsură să obtină aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie să formuleze o opinie fără rezervă.

222. Enumerati destinatarii expertizelor contabile.

In primul rand instantele de judecata care au dispus proba cu expertiza contabila,(judecatorii, tribunale) organele de cercetare penala,(organele de politie, parchete) partile implicate in aceste dosare(persoane fizice in cauzele civile, persoane fizice/juridice in cauzele comerciale, institutiile statului(organele Ministerului de finante) in cauzele fiscale, iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare partea solicitanta care a incheiat contractul de prestari servicii cu expertul contabil.

223. Enumerati faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor CECCAR

Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt:1.comportamentul necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MFP sau de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului;2. absent\a nemotivata de la intrunirea Adunarii generale a filialei sau de la Conferinta Nationala;3. nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania referitoare la publicitate;4. absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare reglementate prin normele emise de Corp;5. prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie : expert contabil, contabil autorizat ;6. nerespectarea obligatiilor de pastrare a secretului profesional ;7. nedeclarea sau declarea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata cotizatiei stabilite de Regulament ;8. fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fisa pentru persoane fizice sau juridice ( pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui Consiliului de administratie sau administratorului, dupa caz) ;9. incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala, potrivit legii si Regulamentului ;10. refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesionala ;11. declaratii neconforme realitatii in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale.

224. Enumerati situatiile care nu raspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste,decenta si bun-gust pentru o actiune de promovare in profesia contabila.

• cele care creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile rezolvări favoirabile, • implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal, agenţie de reglementare, • declaraţii bombastice; • fac comparaţii cu alţii; • conţin mărturii sau aprobări scrise, • care conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie, • care pretind, nejustificat, că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume doemniu al contabilităţii.

225. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare.

Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a managementului la exigentele economiei de piata:-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului.

68

Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.

226. Enumerati destinatarii expertizelor contabile.

idem 222227. evaluarea controlului intern : continut,etape

Continutul si etapele controlului intern: Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte. Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari: - care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient - aceste proceduri sunt aplicate - in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiar – contabile corecte Etape:- intelegerea si descrierea sistemelor semnificative; - confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate; - evaluarea riscurilor de eroare; - verificarea functionarii controlului intern; - evaluarea preliminara; teste de permanenta; - evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.

228. Evaluarea intreprinderii in cazul fuziunii si divizarii.

Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre următoarele metode: metoda patrimonială sau metoda activului net, metoda bursieră, metoda bazată pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte şi metoda bazată pe fluxul financiar sau cash-flow.

Valoarea globala a societăţii stabilită printr-una dintre metodele menţionate reprezintă valoarea aportului de fuziune al fiecărei societăţi intrate în fuziune. Pe baza acestei valori se stabileşte raportul de schimb.Valorea activului net este egală cu valoarea aportului net numai în cazul în care s-a folosit metoda patrimonială de evaluare globală a societăţii. In cazul în care cele două valori nu sunt egale, la societatea absorbită sau intrată în contopire, diferenţele sunt recunoscute ca elemente de câştiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dacă valoarea aportului net este mai mare decât activul net contabil, diferenţa este recunoscută ca profit. In situaţia inversă diferenţa este recunoscută ca pierdere.Determinarea raportului de schimb al ac ţiunilor sau al părţilor sociale pentru a acoperi capitalul societăţilor comerciale absorbite.In cadrul acestei etape se efctuează:

a) determinarea valorii contabile a acţiunilor sau părţilor sociale ale societăţilor comerciale care fuzionează, prin raportarea aportului net la numărul de acţiuni sau de părţi sociale emise.Valoarea contabilă a unei acţiuni-părţi sociale se poate obţine şi prin raportarea activului net contabil la numărul de acţiuni-părţi sociale.

b) Stabilirea raportului de schimb al acţiunilor sau al părţilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei acţiuni ori părţi sociale a societăţii absorbite la valoarea contabilă a unei acţinui sau părţi sociale a societăţii absorbate, raport verificat şi aprobat de experţi.

Determinarea num ărului de acţiuni sau de părţi sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune:a) determinarea nr. de acţiuni sau de părţi sociale ce trebui emise de societatea comercială care absoarbe

fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societăţilor comerciale absorbite la valoare contabilă a unei acţiuni sau părţi sociale a societăţii comerciale absorbante, fie prin înmulţirea nr. de acţinui-părţi sociale ale societăţii comerciale absorbite cu raportul de schimb;

b) majorarea capitalui social la societatea comercială care absoarbe, prin înmulţirea nr. de acţiuni/părţi sociale care trebuie emise de societatea comercială care absoarbe cu valoarea nominală a unei acţiuni sau a unei părţi sociale de la această societate comercială;

c) calcularea primei de fuziune, ca diferenţă între valoarea contabilă a acţiunilor sau a părţilor sociale şi valoarea nominală a acestora.

229. Examenul situaţiilor financiare în misiunea de audit

Obiectivul unei misiuni de audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului sa constate daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru identificat de raportare financiara. Expresiile folosite pentru exprimarea opiniei auditorului sunt, in general, „ofera o imagine fidela“ sau „prezinta in mod fidel, sub toate aspectele semnificative”.

Pentru formarea opiniei de audit, auditorul trebuie sa obtina suficiente probe de audit adecvate, astfel incat sa fie capabil sa-si formuleze concluziile pe care sa se bazeze respectiva opinie.

Activitatea desfasurata de auditor in scopul formarii unei opinii se bazeaza si pe rationament profesional, in special in ceea ce priveste:

• strangerea probelor de audit; • deciderea naturii, duratei si a intinderii procedurilor de audit; • conturarea unor concluzii bazate pe probele de audit stranse; • evaluarea caracterului rezonabil al estimarilor facute de conducere la intocmirea situatiilor financiare.

230. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 510 reglementează procedurile şi principiile

fundamentale şi modul lor de aplicare în ce priveşte soldurile de deschidere. În misiunile iniţiale de audit, auditorul trebuie să găsească elemente probante suficiente şi adecvate care să-i permită să se asigure că:soldurile de deschidere nu conţin anomalii care să aibă o influenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare ale exerciţiului în curs;soldurile de închidere ale exerciţiului precedent au fost corect preluate sau, în cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv;politicile de închidere a conturilor şi metodelor de evaluare folosite au fost aplicate în mod constant, sau modificarea acestora a fost corect înregistrată şi descrisă în notele anexe.Când situaţiile financiare ale exerciţiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate găsi elementele probante examinând dosarele de lucru ale auditorul precedent.Dacă situaţiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune în lucru alte proceduri.Dacă prin aplicarea procedurilor specifice nu se obţin elemente probante suficiente şi adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie să emită o opinie cu rezerve sau se va afla în imposibilitatea de a emite o opinie.

231.Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte ca este interesat , sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropriata, in solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expert sa fie subiectiv.

Deasemenea calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaetate.

232.Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei 1. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile la care au si calitatea de salariat, indiferent de natura si durata contractului de munca; 2.Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionistului contabili se afla in raporturi contractuale; 3. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii profesionsitilor contabili se afla in concurenta; 4. Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau institutii, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul patru inclusiv sau soti ai administratorilor; 5.Sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese. 6.sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de incompatibilitate.

70

233.Explicaţi cazurile de imposibilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

În cazuri cu totul deosebite, expertul(tii) contabil(i) se poate (pot) afla în imposibilitatea întocmirii unui raport de expertiza contabila, datorita inexistentei documentelor justificative si/sau evidentelor contabile care sa ateste evenimentele si tranzactiile supuse expertizarii. În astfel de cazuri se va întocmi un „RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUARII EXPERTIZEI CONTABILE”, care va avea aceeasi structura ca un raport de expertiza contabila obisnuit (necalificat), dar care, în capitolele II „DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE” si III „CONCLUZII”, va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile «comandate» de beneficiarul acestuia.

Anexele la raportul de expertiza contabila, indiferent de tipul acestuia (obisnuit, cu observatii sau imposibilitatea efectuarii expertizei contabile), fac parte integranta din raportul de expertiza contabila si se întocmesc de catre expertul(tii) contabil(i) cu scopul de a sustine o constatare din cuprinsul raportului de expertiza contabila. Anexele la raportul de expertiza contabila trebuie întocmite atunci si numai atunci când exista necesitatea de documentare a unei constatari din raportul de expertiza contabila, ele având menirea sa degreveze continutul raportului de expertiza contabila, de prezentari prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natura similara. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiza contabila documentele justificative sau registrele contabile originale, sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele raportului de expertiza contabila sunt un «produs» al muncii expertului(tilor) contabil(i).

Raportul de expertiza contabila care cuprinde "Consideratii personale ale expertului contabil" este calificat drept Raport de expertiza contabila cu observatii. In cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se poate afla in imposibilitatea intocmirii unui Raport de expertiza contabila din cauza inexistentei documentelor justificative si/sau a evidentelor contabile care sa ateste evenimentele si tranzactiile supuse expertizei.

In astfel de cazuri se va intocmi un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile, care va avea aceeasi structura ca un raport de expertiza contabila obisnuit, dar care, in Capitolul II "Desfasurarea expertizei contabile" si in Capitolul III "Concluzii" va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiarul acesteia.

234.Explicaţi cazurile de imposibilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.Idem 233235. Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal.Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se

situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta.

Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii.Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala.- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala,

si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul

rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca:

a) ar contine un fals sau o inducere in eroare; b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.

- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.

236.Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă în profesia contabilăPrin independenta profesionistului contabil se intelege obtinerea unei opinii neafectate de influente

care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala.

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.237.Explicati conceptul si tipurile de independenta.Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.Componentele independentei:1. Independenta de spirit (in gândire):— Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie afectată judecata profesionala;— Ea presupune integritate si obiectivitate.2. Independenta in aparentä:— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;— este componenta fundamentala a independentei.Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilä cu orice alta activitate curentä.Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrările profesionistului contabil.Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi:• implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni dela sau pentru clientii sai;• implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia;• acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;• incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; • conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectivsocietate comerciala;• acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie .Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.

238.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii.

72

Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata.Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare 239.Explicaţi diferenţele dintre preţ şi valoare.

Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie, intre parţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii in care preţul este determinat obiectiv. Stabilirea preţului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preţului ci gama de valori, respective zona in care ar putea începe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preţul. Valoarea unui bun se fondează pe noţiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vânzătorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenţează dorinţa de a cumpăra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordează atât separate cat si împreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau întreprinderii in ansamblul sau

240.Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil?

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala

Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.

241.Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului?Idem 240

242. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii - metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara. Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptica este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.

243. Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii.

Denumită şi metoda „indirectă" sau „germană", metoda practicienilor constă în ponderarea valorii patrimoniale şi valorii prin rentabilitate, reţinându-se:

a) media aritmetică simplă:Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2b) media ponderataVal. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2)K1 si k2 – coeficienti de pondere – pot lua valori de cel mult 5Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul.GW = (CB/i – ANC) / 2

244.Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se vehiculeaza cel putin 3 forme de bilant : bilant contabil, bilant economic, bilant functional245.Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep Procesul de evaluare economica are drept obiectiv- stabilirea valorii de piaţa,- a valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor,- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul economic al tarii.Necesitatea evaluării unei întreprinderi apare când in viata întreprinderii au loc unele schimbări semnificative cum sunt:- modificări in mărimea si structura capitalului social,- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor,- acţiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),- in cazul tranzacţiilor comerciale,- cu ocazia privatizării când elementele prezentate in bilanţul contabil nu reflecta valori de piaţa ci mai degrabă valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste

246.Explicati necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includă, in functie de

specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.

Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.

Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.247.Explicaţi principiul competenţei în audit.

Profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu competenţă şi prudenţă, fiind obligat să-şi menţină un nivel ridicat de cunoştinţe şi competenţă profesională, care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnici de lucru.

Profesionistul contabil nu trebuie să pretindă că are competenţe sau o experienţă pe care nu le are.Competenţa profesională are în vedere:

- obţinerea competenţei profesionale, care se dovedeşte prin studii, vechime, examen de acces, examen de aptitudini;

- menţinerea competenţei profesionale, care presupune ţinerea la curent cu evoluţiile în profesie (normele naţionale şi internaţionale în domeniul contabilităţii, auditului), cu legislaţia şi adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor în concordanţă cu normele naţionale şi internaţionale în materie.

248.Explicati principiul confidentialitatii in audit.Obligaţiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:

- abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, excepţia cazului când a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii;

- abtinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane;

- respectarea confidenţialităţii in mediu social (asociaţi de afaceri, rude) , in relaţiile cu un potenţial

74

client sau angajator; in cadrul entităţii angajatoare;- Asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru

profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil şef, etc.). Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau

angajator.Posibilitatea divulgării informaţiilor, în situaţiile:

- autorizare de către client sau angajator;- autorizare prevăzută prin lege (exemplu: furnizarea de probe în justiţie, autoritatea fiscală, prevenirea

şi sancţionarea spălarii banilor);- conformare auditului de calitate;- investigaţii din partea unui organism normalizator (statistice);

Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea informaţiilor sunt destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare (Exemplificare: solicitarea informaţiilor pentru Registrul Naţional al Experţilor RNE).

Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.

Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.

249.Explicaţi principiul confidenţialităţii în profesia contabilă?Profesionistii contabili au obligatia sa : Respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul cat si¬ dupa terminarea relatiei intre profesionistul contabil si client. ¬ Respectarea confidentialitatii are ca exceptie cazul in care acesta a fost autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezlalui o asemenea informatie. Sa¬ se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care la furnizeaza consultanta respecta principiul confidentialitatii. Sa nu¬ foloseasca , nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti.

Poate sa divulge informatii doar in scopul¬ descarcarii de responsabilitate conform normelor profesiei si reglementarilor in vigoare Sa respecte Normele profesionale ale CECCAR care precizeaza¬ referintele necesare confidentialitatii stabilite pt fiecare tip de misiune. Sa fie constienti ca principiul confidentialitatii informatiei este o¬ parte a normelor profesiei si cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depend de legislatia in domeniu

250.Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit.Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci efectuează servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitateObiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudicati, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună la îndoială rationamentele profesionale ale acestuia.

251.Explicati relatia dintre activul net corijat al unei întreprinderi si valoarea acesteia.Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat Activul net corijat se calculează prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva

ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORIIMetodele de determinare sunt: Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode: Metoda aditiva Metoda substractiva Metoda valorii substanţiale Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )

252.Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă.Idem 253

253.Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă.

Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.

Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat.

Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general.

Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta.

Calitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional.

254.Explicaţi relaţia dintre rata de actualizare si valoarea întreprinderii.

Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

255.Explicaţi relaţia dintre riscuri si rata de actualizare.

Relatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc). Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii –timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului de numerar.

76

256.Explicaţi relaţia dintre riscuri si valoarea întreprinderii.

Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.

257.Explicaţi rolul bilanţului contabil în evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi.

Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanţul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaţa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaţia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la înfiinţare si rezultatele financiare obţinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.

258.Explicaţi rolul evaluării pentru elaborarea situa iilor financiare întreprinderii.ț

Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.

259.Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general- proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individual

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:- cerintele profesioanle- aptitudini si competente- repartizare - actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruire tehnica si

experienta profesionala ceruta in circumstantele date- delegare - indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa se asigure

rezonabilitatea activitatii desfasurate- consultare - consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane

competente- acceptarea si pastrarea clientilor - evaluarea potentialilor clienti si verificarea celor existentei- monitorizare - se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitatea operationala a

politicilor si procedurilor de control al calitatii

260.Explicaţi semnificaţia datării raportului de audit.

Raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau, evenimentelor si tranzactiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pâna la aceasta data.

Întrucât responsabilitatea auditorului consta în emiterea unui raport asupra situatiilor financiare pregatite si prezentate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost închise si aprobate.

261.Explicaţi termenii de previziuni şi proiecţii în audit.

Previziunile-sunt informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare (ipotezele sau estimarile cele mai plauzibile).

Proiectiile - sunt informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.

262. Fapte descoperite după data publicării situaţiilor financiare.

După publicarea situaţiilor financiare auditorul nu este ţinut să procedeze la vreo investigaţie. Dacă însă auditorul a luat cunoştinţă, după publicarea situaţiilor financiare, de existenţa unui eveniment care, dacă ar fi fost cunoscut la data semnării raportului său, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie să stabilească dacă este cazul corectării situaţiilor financiare şi să discute aspectele respective cu conducerea întreprinderii. În cazul în care conducerea întreprinderii nu ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate persoanele care au în posesie situaţiile financiare şi raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situaţie şi nu corectează situaţiile financiare chiar dacă auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii întreprinderii că va lua toate măsurile pentru a evita ca terţii să utilizeze raportul său de audit.

263. Fapte descoperite după data raportului de audit, dar înaintea publicării situaţiilor financiare.

Auditorul nu este ţinut să aplice proceduri sau să facă investigaţii referitoare la situaţiile financiare, după data raportului de audit. Conducerea întreprinderii, însă, trebuie să informeze auditorul asupra evenimentelor survenite între data raportului de audit şi data publicării situaţiilor financiare şi care sunt susceptibile să aibă o influenţă asupra acestora. Într-o asemenea situaţie dacă auditorul consideră că evenimentele în cauză riscă să aibă o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare , va cere conducerii corectarea situaţiilor financiare şi va furniza un nou raport de audit cu dată ulterioară primului raport.Dacă conducerea întreprinderii refuză să corecteze situaţiile financiare iar auditorul consideră necesare aceste corecturi, el trebuie să exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă; dacă raportul de audit apucase să fie depus, auditorul cere condusă nu publice, către terţi, situaţiile financiare şi raportul de audit iar, dacă aceasta decide totuşi publicarea, auditorul va lua măsurile adecvate pentru a evita ca terţii să utilizeze raportul său.

264. Faptele descoperite până la data raportului de audit.

Procedurile menite să identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustări a situaţiilor financiare sau unei informaţii în anexe, vor îi puse în lucru la o dată cât mai apropiată de data raportului de audit vor cuprinde în principal acţiunile următoare:- examinarea facturilor de cumpărări, de vânzări, a avizelor de expediţie sau a notelor de intrare-

recepţie ale perioadei posterioare închiderii exerciţiului, pentru a verifica dacă operaţiile respective nu sunt aferente exerciţiului închis (controlul principiului independenţei exerciţiului);

- examinarea încasărilor posterioare închiderii pentru a verifica reactivarea creanţelor;- cercetarea facturilor de vânzare posterioare încheierii pentru a se încredinţa că stocurile nu sunt

evaluate la o suma superioară valorii lor de realizare sau invers;- analiza procedurilor stabilite de conducerea întreprinderii pentru a se asigura că evenimentele

posterioare închiderii au fost bine identificate; - consultarea proceselor verbale ale adunării generale a acţionarilor, ale consiliului de administraţie,

ale comitetului de audit, ale comitetului de direcţie, care au avut loc după data închiderii exerciţiului;- analiza altor informaţii financiare luate, previziuni trezorerie şi alte rapoarte ale conducerii

întreprinderii;- cereri, sau cereri suplimentare de informaţii de la oficiul juridic sau de la avocaţii întreprinderii în

legătură cu procesele pe rol; - analizarea corespondenţei înregistrată la conducerea întreprinderii gestiunea şi angajamentele

întreprinderii;

265. Faze şi etape în executarea unei misiuni de audit, de bază.

Toate activităţile şi lucrările ocazionate de realizarea unei misiuni de audit statutar asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi pot fi grupate în trei faze şi zece etape care, în succesiunea lor logică şi practică, aşa cum se pot identifica în Standardele Internaţionale de Audit, se prezintă astfel:

78

Faze EtapeFaza I (iniţială) 1.acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de audit

2.orientarea şi planificarea audituluiFaza II (a lucrărilor în teren) 3.evaluarea controlului intern a firmei

4.controlul conturilor5.examenul situaţiilor financiare

Faza III (finală/de închidere a misiunii) 6.evenimente posterioare închiderii exerciţiului7.utilizarea lucrărilor altor profesionişti8.alte lucrări necesare închiderii misiunii9. raportul de audit10.documentarea lucrărilor de audit

Faza I consumă circa 10% din resursele auditorului, acesta desfăşurându-şi activitatea în cea mai mare parte la sediul său.

Faza II consumă circa 70% din resursele auditorului, acesta fiind prezent aproape tot timpul la client.Faza III consumă restul de resurse al auditorului (aproximativ 20%).

266. Imposibilitatea exprimării unei opinii în misiunea de audit: motive, mod de prezentare.

Această situaţie apare atunci când auditorul este împiedicat să pună în lucru opinii de audit considerate necesare. O astfel de opinie datorată limitării întinderii lucrărilor se poate prezenta astfel:

“Noi nu am fost în măsură să asistăm la inventarul fizic, nici să procedăm la confirmarea directă a conturilor de clienţi, din cauza limitării întinderii lucrărilor noastre, impusă de către direcţiune.

Având în vedere importanţa faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimăm opinia asupra conturilor anuale.”

267. In ce constă metoda remunerării capitalurilor permanente necesare exploatării?

Valoarea globală a unei întreprinderi este egală cu capitalurile necesare pentru a crea o întreprindere având aceleaşi caracteristici ca întreprinderea evaluată; mijloacele utilizate de către o întreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri permanente necesare exploatării (CPNE).

Capitalurile permanente ale întreprinderii (capitaluri proprii plus împrumuturi pe termen lung) trebuie să fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). Altfel spus, capitalurile permanente trebuie să finanţeze activul fix net şi necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca întreprinderea să se afle în echilibru financiar.

Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraţii; această remuneraţie se va compara cu beneficiul previzional pentru a pune în evidenţă superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului.

268. Interesul propriu - ameninţare la adresa independenţei în profesia contabilă.

Interesul propriu semnifică faptul că un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intră în conflict cu clientul respectiv. Exemple:- participare financiară directă sau indirectă la capitalul propriu al clientului respectiv;- un împrumut sau o garanţie la sau de la un client sau de la persoane care gestionează patrimoniu

clientului;- onorarii totale provenind de la un singur client;- preocupare cauzată de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);- relaţii de afaceri cu clientul (altele);- potenţială angajare ca salariat al clientului;- onorarii neprevăzute în contractul de audit sau de prestări de servicii profesionale;

269. Investigaţii şi sancţiuni pentru nerespectarea normelor de comportament în profesia contabilă.

Profesionistii contabili trebuie deci sa fie pregatiti sa justifice orice abatere, de la cerintele etice. nerespectarea cerintelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da nastere unor actiuni disciplinare. Puterea actiunii disciplinare este stabilita prin reglementarile C.E.C.C.A.R.

Masurile disciplinare pot aparea, de obicei, in urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili; - nerespectarea regulilor de etica; - conduita discreditabila sau dezonorata. investigatiile disciplinare vor incepe, de obicei, ca rezultat al unor plangeri; structurile centrale si locale ale corpului trebuie sa ia in consideratie toate plangerile. Investigatiile pot, totusi, sa fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de catre o entitate administrativa, fara sa fie facuta o plangere. Investigatiile pot fi facute verbal sau prin corespondenta. Trebuie intotdeauna instiintat membrul impotriva caruia se face plangere, precum si cel care a facut plangerea. Acolo unde exista o disputa, se poate incerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplina ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.

Poate fi oportun sa se faca publicitate procedurilor disciplinare si de apel. Astfel, sunt informati atat membrii, cat si publicul larg. Totusi, aspectele de confidentialitate si tipul incalcarilor trebuie sa fie luate in consideratie atunci cand se decide metoda de publicitate.

270. Ipoteza continuităţii activităţii în auditul situaţiilor financiare.

În timpul planificării şi realizării misiunii de audit, auditorul trebuie să aprecieze temeinicia utilizării de către conducerea întreprinderii a convenţiei contabile de bază de continuare a activităţii, la elaborarea situaţiilor financiare. El trebuie să colecteze elemente probante suficiente şi adecvate pentru a confirma existenţa unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatării.Auditorul se poate găsi în una din următoarele situaţii: - a fost aplicată convenţia contabilă de bază a continuităţii activităţii dar există o incertitudine

semnificativă, în acest caz se verifică dacă în notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune în discuţie continuitatea activităţii; în caz afirmativ, el va emite o opinie fără rezerve dar va introduce un paragraf de observaţii; în caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă;

- situaţiile financiare au fost stabilite în condiţii de continuitate a activităţii dar în raţionamentul său profesional, auditorul reţine că întreprinderea nu va fi în măsură să continue activitatea; în acest caz, el va emite o opinie defavorabilă;

- conducerea întreprinderii refuză să facă sau să completeze analizele sale pentru a evalua de o manieră completă aspectele legate de continuitatea activităţii; auditorul poate introduce o rezervă în raportul său, ca urmare limitării întinderii lucrărilor sale.

271. In cazul în care societatea aflată în lichidare este în stare de insolvenţă, ce obligaţie are lichidatorul?

Porivit Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.

272. în ce constau operaţiunile efectuate în situaţia dizolvării societăţilor comerciale?

Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. 227 alin. (1) si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr. 31/1990 privind

80

societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lichidarea societatii comerciale:

1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie;

2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lichideze si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective;

3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;

4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.);

5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;

6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere); 7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma

actiunii de dizolvare/lichidare: 8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2; 9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din

lichidarea societatii comerciale, in functie de: a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;

b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale; c) cota de participare la capitalul social.

Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

273. în ce constă finalitatea expertizelor contabile?

Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea au un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop definit se concretizează în obiectivele , respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil.

Tot de finalitatea sau scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare ţine şi utilizarea acestora doar în contextul în care au fost solicitate. Întrucât expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul la fiecare obiectiv (întrebare) stabilit înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu.

O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare nu costituie opinii ci doar lămuriri , consultanţe de specialitate , expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în folosul celor care justifică un interes material şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor.

274. în ce constă metoda activului net de lichidare, când se folose te si cum se calculează valoareaș întreprinderii în dificultate?

Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei.

Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale şi circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.

Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.

Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii forţate a activelor întreprinderii.

Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezintă suma ce poate fi obţinută în mod rezonabil de vânzarea unei proprietăţi într-un interval de timp prea mic pentru a îndeplini condiţiile din definiţia valorii de piaţa.

Dacă însă lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preţuri corespunzătoare unor tranzacţii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaţie este întalnita in cazul lichidarii voite a întreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.

In conditiile in care lichidarea nu reprezintă cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza în perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activităţii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizării lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condiţii de exploatare ale întreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare.

275. în ce constă metoda aditivă de calcul a activului net corijat?

Metoda aditivă care constă în adăugarea la capitalurile proprii ale întreprinderii a tuturor influenţelor rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanţul întreprinderii.

ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE

276. în ce constă metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate?

Metoda DCF consta in însumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n”, când se apreciază ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n” se stabileşte valoarea reziduala a activului sau a întreprinderii

277. în ce constă metoda remunerării valorii substanţiale brute?

Valoarea substanţială brută (VSB) reprezintă totalitatea mijloacelor corporale ale întreprinderii, angajate şi organizate pentru a realiza obiectul său de activitate fără a ţine cont de modul de finanţare a acestora.

Valoarea substanţială brută, este egală cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actuală a bunurilor pe care întreprinderea le foloseşte fără a fi proprietară (închiriate, împrumutate, leasing etc.) minus valoarea actuală a elementelor corporale care, deşi sunt înregistrate în patrimoniu, nu se găsesc în întreprindere.

Cu cât valoarea substanţială brută este mai mare cu atât remuneraţia sa va fi mai puternică micşorând profitul şi diminuând valoarea goodwill-ului.

278. în ce constă metoda substractivă de calcul a activului net corijat?

- metoda substractivă de calcul care constă în scăderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor întreprinderii;

279. în ce constă metoda valorii la termen, când se folose te si cum se calculează valoareaș întreprinderii în dificultate?

Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii;

82

b) riscul specific de ,,ne success “ al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen

280. în ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat la cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.

Expertul contabil nu trebuie sa refere mai mult decât se cere. În Raportul sau trebuie sa invoce numai evenimentele si tranzactiile care au legatura cauzala cu obiectivul fixat de cel în drept care a dispus expertiza contabila si care sunt probate cu documente justificative si evidentieri contabil.

Expertul contabil trebuie sa se abtina de la divulgarea continutului Raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor, direct partilor implicate în actul justitiar. El trebuie sa se abtina de la contactarea partilor implicate, în afara procedurilor prevazute de lege.

281. în ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat la cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.

Expertul contabil nu trebuie sa refere mai mult decât se cere. În Raportul sau trebuie sa invoce numai evenimentele si tranzactiile care au legatura cauzala cu obiectivul fixat de cel în drept care a dispus expertiza contabila si care sunt probate cu documente justificative si evidentieri contabil.

Expertul contabil trebuie sa se abtina de la divulgarea continutului Raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor, direct partilor implicate în actul justitiar. El trebuie sa se abtina de la contactarea partilor implicate, în afara procedurilor prevazute de lege.

282. în ce constă separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare si bunuri nenecesare?

Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:

-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ;

-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale. Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.

283. în ce constă tehnica observării fizice în misiunea de audit.

Observarea fizică este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei unui activ, însă ea nu aduce decât o parte din elementele probante necesare şi anume numai existenţa bunului respectiv. Celelalte elemente probante ca: proprietatea asupra bunului, valoarea atribuită etc. trebuie verificate prin alte tehnici.

Acţiunile întreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea că:- întreprinderea a prevăzut mijloace corespunzătoare care permit recenzarea activelor în condiţii de

fiabilitate; această fază a intervenţiei constă în studierea procedurilor de inventariere şi se situează deci înaintea inventarierii propriu-zise;

- aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisfăcător; această fază constă în verificarea faptului că persoanele însărcinate cu inventarierea aplică în mod corect procedurile şi se situează în timpul inventarierii propriu-zise. Auditorul participă câteva ore la inventariere analizând modul în care se efectuează inventarierea şi recurge la reconstituiri;

- lucrările de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); această fază constă în a controla dacă cantităţile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor şi se situează deci după inventarierea propriu-zisă.

Neparticiparea la inventariere a auditorului îl obligă pe acesta să emită o opinie calificată dacă nu s-a convins prin metode calitative de control de certitudinea stocurilor la data bilanţului.

284. în ce constă utilizarea lucrărilor auditorului intern.

Auditorul trebuie sa analizeze activitatile auditorului intern si incidentele potentiale asupra procedurilor de audit ale sale. Auditorul intern, facand parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea si controlul pertinentei si eficacitatii sistemelor contabile si de control intern; anumite aspecte ale lucrarilor sale pot fi utile auditorului extern. Printre activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot mentiona: examenul sistemelor contabile de control intern; examenul informatiilor financiare si de gestiune; evaluarea costurilor, rentabilitatea si eficienta unor tranzactii si operatiuni; examenul modului de respectare a textelor legislative precum si al politicilor si directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. Auditorul extern are obligatia sa obtina o cunoastere suficienta a activitatilor auditului intern pentru a planifica si aborda in mod eficient auditul. In evaluarea lucrarilor auditorului intern, auditorul extern va tine seama de urmatoarele criterii: statutul auditorului intern in cadrul intreprinderii; natura si intinderea lucrarilor de audit intern efectuate; competente tehnice; pregatire tehnica adaptata si o experienta ca auditor intern; organizarea profesionala; planificarea, supravegherea, controlul si documentarea corecta a lucrarilor, existenta manualelor de audit, programarea de lucru si a dosarelor de lucru corespunzatoare

285. în ce constă utilizarea lucrărilor unui expert.

Utilizarea lucrărilor unui expert se face în următoarele situaţii: - evaluarea anumitor active: clădiri, construcţii, terenuri, echipamente, opere de artă, pietre preţioase;- evaluarea stării fizice a unor active precum minereuri, zăcăminte, resurse petroliere sau stabilirea

duratei de viaţă rămasă a unor active corporale;- evaluări actuariale;- evaluarea stadiului de avansare în realizarea fizică a unor produse sau lucrări de construcţii; - avize juridice în ce priveşte interpretarea unor acorduri, statute sau reglementări.

286. în ce ordine vor fi plătite creanţele în cazul falimentului?

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub

84

rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

287. în ce relaţie se află profesia contabilă şi fiscalitatea?

Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii: -conformarea la regulile fiscale, -planificarea si consultanta fiscala, -reprezentarea in fata instantelor juridice - servicii legate de impozitarea corporatiilor.

Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare

288. Manifestări de familiarism - ameninţare la adresa independenţei în profesia contabilă.

Manifestările de familiarism au loc atunci când, în virtutea unor relaţii strânse cu un client, cu cei care gestionează patrimoniul sau cu angajaţii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea înţelegător faţă de interesele clientului.

Exemple : un membru al cabinetului/societăţii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu funcţie de răspundere în întreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influenţă directă şi importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului/societăţii gestionează patrimoniul clientului şi are influenţă importantă asupra realizării obiectului contractului încheiat cu clientul, acceptarea de daruri, în afară de cazul când valoarea acestora este nesemnificativă, de către membrii cabinetului/societăţii, de la client sau de la persoanele care gestionează patrimoniul clientului).

289. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei în profesia contabilă.

Categorii de masuri: 1-Masuri de protectie create de profesie, legislatie sau reglementariDemersuri:a)-cerinte educationale , de formare si experienta la intrarea în profesie;b)-cerinte de dezvoltare profesionala continua c)-reglementari de guvernare corporativa;d)-standarde profesionale;e)-proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala sau reglementara;

f)-examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui profesionist contabil de catre o terta parte împuternicita prin lege;g)-sisteme de reclamatii eficace, gestionate public de catre compania angajatoare , de catre profesie sau un organism de reglementare , care îi împuterniceste pe colegi, angajatori sau reprezentanti ai marelui public sa atraga atentia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etica; h)-o obligatie explicita de a raporta încalcari ale prevederilor etice; i)-etc.2-Masuri de protectie în mediul de munca Demersuri:a)-existenta unor proceduri interne;b)-informari catre organele ierarhic superioare; c)-consiliere din partea organismului profesional; d)-consultarea unui specialist în probleme juridice;e)-demisie ;

290. Misiunea de examinare a informaţiilor financiare previzionale: caracteristici.

Standardul Internaţional pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale cât şi modalităţile de aplicare a lor, în cazul misiunilor de examinare asupra unor informaţii financiare previzionale cuprinzând atât previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, cât şi proiecţii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intră sub incidenţa acestui standard examenul informaţiilor financiare previzionale exprimate în termeni generali ca, de exemplu, prezentarea făcută conducerii întreprinderii în raportul anual.

Intr-o misiune de examinare a informaţiilor financiare previzionale auditorul trebuie să reunească elemente probante suficiente şi adecvate care să-i permită să aprecieze dacă:

- ipotezele cele mai plauzibile reţinute de conducerea întreprinderii ca bază a informaţiilor financiare previzionale sunt rezonabile şi, atunci când la bază au stat ipoteze teore tice, acestea sunt coerente cu obiectivul informaţiilor financiare previzionale;

- informaţiile financiare previzionale sunt suficiente;- informaţiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dacă toate ipotezele semnificative sunt

descrise în notele anexe, şi rezultă clar că este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice;- informaţiile financiare previzionale sunt pregătite într-o manieră coerentă cu situaţiile financiare

istorice

291. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.

Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includă, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.

Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.

Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.

292. Normele de raportare în cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Raportul de examen limitat trebuie să conţină o concluzie scrisă, clar exprimată, sub forma unei asigurări negative.

86

Pe baza lucrărilor realizate sunt evaluate informaţiile strânse în timpul examenului limitat; raportul trebuie să indice dacă situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă (sau „nu prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative"), conform unui referenţial contabil identificat.

Raportul de examen limitat al situaţiilor financiare descrie întinderea misiunii permiţându-i lectorului să înţeleagă natura lucrărilor realizate. El trebuie să precizeze de asemenea că nici o opinie de audit nu este exprimată.

Principalele elemente care se regăsesc într-un raport de examen limitat sunt:- titlul; - destinatarul; - paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:

- identificarea situaţiilor financiare supuse examenului limitat;- responsabilităţile auditorului şi ale conducerii întreprinderii;- paragraful întinderii examenului limitat cuprinzând:• trimiterea la Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 910 referitor la examenele limitate (sau

norme naţionale);

• mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice

• menţiunea că nici un audit nu a fost realizat, că procedurile puse în lucru furnizează un nivel de asigurare mai puţin ridicat decât în cazul auditului şi că nici o opinie de audit nu este exprimată;

- exprimarea unei asigurări negative; - data raportului; - adresa auditorului şi semnătura.

Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:- să exprime o asigurare negativă precizând că auditorul nu a descoperit fapte care să-l facă să gândească, că

situaţiile financiare nu sau o imagine fidelă conform unui referenţial contabil identificat;

- dacă auditorul a descoperit fapte care afectează imaginea fidelă conform referenţialului contabil identificat, descrie aceste fapte şi, în măsura posibilului, cuantifică incidenţeleasupra situaţiilor financiare şi în acest caz:

• fie însoţeşte asigurarea negativă de o rezervă;• fie - atunci când incidenţa faptelor descoperite asupra situaţiilor financiare este atât de semnificativă

încât auditorul concluzionează că o rezervă nu este suficientăpentru a califica natura incompletă sau înşelătoare a si tuaţiilor financiare - pune o concluzie nefavorabilă indicând că situaţiile financiare nu dau o imagine fidelăconform referenţialului contabil identificat;

- dacă există o limitare importantă a întinderii examenului limitat, descrie această situaţie şi:• fie însoţeşte asigurarea negativă de o rezervă privind eventualele ajustări care ar fi trebuit făcute dacă

nu ar fi existat limitarea respectivă;

• fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii întinderii examenului limitat sunt semnificative şi privesc mai multe rubrici ale situaţiilor financiare.

293. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.

Obiective:a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a stării de sănătate a societarii;b) Evaluarea diferenţelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puţin trei exerciţii financiare;c) Utilizarea relaţiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii.Constatări In urma analizei efectuate, având ca mijloace de efectuare datele si informaţiile conţinute in situaţiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evaluării lor prin metode patrimoniale.Concluzile se exprima sub forma:• Oportunităţile • Riscurile

• Punctele forte • puncte slabe

294. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.

Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor Constatari :a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oportunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.

295. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane.

Obiectivul il reprezinta analiza structurii umane si a capacitatii personalului de a contribui la realizarea activitatii intreprinderii.Constatari se fac urmatoarele demersuri: a) Analiza structurii umane si anume:- Organizarea ierarhica si funcTionala a intreprinderii;- Date cu privire la personal: pregatirea, gradul de ocupare; vechimea in intreprindere; fluctuatiile, absenteism.b) Date cu privire la conducerea intreprinderii: varsta, pregatire, experienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatulc) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.Concluzia: Analizand datele de mai sus se poate stabili:- Oportunitatile- Riscurile- Punctele forte: personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii.- puncte slabe: proasta functionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere si salariati.

296. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.

. obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.Constatari - Ţinând seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:- Societatea este constituita legal;- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;- Exista actiuni juridice in curs;- Exista contracte individule de munca;

88

- Care este regimul fiscal al intreprinderii?Concluzia: După trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:• Oportunităţile existente in mediul exterior întreprinderii, adică evoluţii cu un caracter previzibil pozitiv pt întreprinderea evaluata cum ar fi legislaţie si reglementari specifice favorabile.• Riscurile existente in mediul extern întreprinderii, adică evoluţii cu un efect previzibil negativ (invers oportunităţilor) ;• Punctele forte, adică atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:- o buna organizare si funcţionare a întreprinderii;- contract si statut corespunzătoare;- relaţii contractuale corecte;- finanţare asigurata;- absenta litigiilor;- reglementari fiscale aplicate corecte;- obligaţii fiscale îndeplinite la timp;• puncte slabe, adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii:- statutul si contractul necorespunzătoare situaţiei de fapt;- existenta unor litigii contractuale cu terţii si cu proprii salariaţi;- conflicte de munca;- obligaţii fiscale nerespectate.

297. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.

Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare

Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare – dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.

298. Obiectivul şi principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectiv: să permită auditorului să concluzioneze - pe bază de proceduri care nu pun în lucru toate diligentele necesare pentru un audit - că nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care să-l facă să creadă că situaţiile financiare nu au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative conform unui referenţial contabil identificat (asigurare negativă).

Auditorul trebuie să respecte regulile de etică înscrise în Codul etic şi anume: independenţa, integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.

Auditorul trebuie să planifice şi să execute examenul limitat fiind conştient că anumite circumstanţe pot exista care să conducă la anomalii semnificative în situaţiile financiare.

Pentru a exprima o asigurare negativă în raportul său asupra examenului limitat, auditorul trebuie să reunească elemente probante suficiente şi adecvate în vederea fondării concluziilor folosind în mod esenţial proceduri constând în cereri de informaţii sau de explicaţii precum şi proceduri analitice.

O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderată că informaţiile examinate nu conţin anomalii semnificative; asigurarea este în acelaşi timp negativă.

Termenii şi condiţiile realizării unei misiuni de examen limitat se convin de auditor şi de clientul său; aceştia se înscriu într-o scrisoare de misiune sau în contractul de prestări servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se referă la:

- obiectivul misiunii;- responsabilitatea conducerii cu privire la situaţiile financiare;- întinderea examenului limitat făcând trimitere la standardele internaţionale de audit sau la normele sau

practicilenaţionale;- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informaţii considerate necesare pentru realizarea

misiunii;

- conţinutul raportului care va fi emis de auditor;- faptul că nu se poate aştepta de la misiunea de examenlimitat descoperirea erorilor, acte sau fapte

ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase în gestiune;- faptul că nici un audit nu va fi efectuat şi, în consecinţă, nu va fi emisă o opinie de audit. Pentru a

sublinia acest punct şi evita orice confuzie, auditorul poate preciza că o misiune de examen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea exigenţelor legale sau ale unor terţi întrucât nu este vorba de un audit.

299. Obligaţiile consiliului de administraţie în cadrul societăţilor pe acţiuni.

Art. 1442. - (1) Administratorii sunt răspunzători de îndeplinirea tuturor obligaţiilor, potrivit prevederilor art. 72 şi 73. (2) Administratorii răspund faţă de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele îndeplinite de directori sau de personalul încadrat, când dauna nu s-ar fi produs dacă ei ar fi exercitat supravegherea impusă de îndatoririle funcţiei lor. (3) Directorii vor înştiinţa consiliul de administraţie de toate neregulile constatate cu ocazia îndeplinirii atribuţiilor lor. (4) Administratorii sunt solidar răspunzători cu predecesorii lor imediaţi dacă, având cunoştinţă de neregulile săvârşite de aceştia, nu le comunică cenzorilor sau, după caz, auditorilor interni şi auditorului financiar. (5) În societăţile care au mai mulţi administratori răspunderea pentru actele săvârşite sau pentru omisiuni nu se întinde şi la administratorii care au făcut să se consemneze, în registrul deciziilor consiliului de administraţie, împotrivirea lor şi au încunoştinţat despre aceasta, în scris, pe cenzori sau auditorii interni şi auditorul financiar. Art. 72. - Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la mandat şi de cele special prevăzute în această lege. Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru: a) realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi; b) existenţa reală a dividendelor plătite; c) existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere; d) exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale; e) stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. ART. 142(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;b) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare;c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;d) supravegherea activitatii directorilor;e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotarariloracesteia;f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114

300. Obligaţiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanţă fiscală.

90

In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:- sa respecte principiul independetei- sa respecte legislatia fiscala in domeniu- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.

301. Obligaţiile etice ale experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, salariaţi.

Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare interioara

) si ROF ( regulament de organizare si functionare )- sa respecte programul de lucru- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului

Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional

referitor la probleme contabile si de etica- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire

sau experineta pe care le detine- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie

inteleasa in contextul ei

302. Opinia cu rezerve în misiunea de audit: motive, mod de prezentare.

Rezervele se prezintă înaintea paragrafului de opinie. În astfel de cazuri, paragraful opiniei se formulează astfel:Exemplu de rezerve datorate limitării întinderii lucrărilor:“Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200…, căci noi am fost desemnaţi auditori ulterior acestei date. Ţinând seama de natura documentelor contabile ale societăţii, noi am putut controla cantităţile prin alte proceduri.După părerea noastră, cu excepţia incidenţei ajustărilor care ar fi putut fi necesare, dacă noi am fi putut efectua controlul fizic al cantităţilor, situaţiilor financiare dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare”.Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entităţii auditate:“Astfel, cum este explicat în nota “X” anexată, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear şi al unei cote de …. pentru clădiri şi …. pentru utilaje, trebuie să se ridice la suma de …. pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 200… . În consecinţă, amortismentele cumulate trebuie să se ridice la …. mil. lei, iar pierderile exerciţiului şi pierderile cumulate la …. mil. lei.După părerea noastră, cu excepţia incidenţei asupra conturilor anuale, a faptelor menţionate în paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie 200…, cât şi contului de profit şi pierdere pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.”

303. Opinia defavorabilă în misiunea de audit: motive, mod de prezentare.

O astfel de opinie poate fi formulată din cauza dezacordului asupra principiilor contabile şi se poate formula astfel:

„Cum este explicat în nota X, nu s-au constatat amortismente în situaţiile financiare. Această practică nu este, în opinia noastră, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar şi a unei cote de......pentru clădiri şi ......pentru utilaje, trebuiau să se ridice la suma de ......pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie......În consecinţă, amortismentele cumulate trebuiau să se ridice la ......, iar pierderea exerciţiului şi pierderile cumulate la........

După părerea noastră, din cauza incidenţei faptelor menţionate în paragraful precedent, situaţiile financiare nu dau o imagine fidelă a situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie ...., a contului de profit şi pierdere, pentru exerciţiul încheiat la această dată, şi nu sunt conforme cu prevederile legale şi statutare.”

304. Opinia fără rezerve în misiunea de audit: semnificaţie, mod prezentare.

Opinia fără rezerve semnifică faptul că după efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate exprima o opinie „curată”, nedistorsionată de vreo rezervă sau reţinere.Ca mod de prezentare opinia fără rezerve poate apărea în următoarea formulare:„După părerea noastră, conturile anuale dau o imagine fidelă poziţiei şi situaţiei financiare a societăţii la 31 decembrie …. precum şi rezultatelor acestor operaţii şi fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul închis la această dată, în conformitate cu normele internaţionale şi naţionale de contabilitate”

305. Opinia fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii în misiunea audit: semnificaţie, mod de prezentare.

În unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adăugând un paragraf de observaţii al cărui obiectiv este de a lămuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manieră detaliată în anexă. Adăugarea unui astfel de paragraf nu afectează opinia auditorului; aceasta se situează de preferinţă după paragraful de opinie şi precizează, în general, că acesta nu constituie o rezervă.Acest tip de opinie se formulează atunci când apar elemente care însă nu afectează opinia auditorului; paragraful de observaţii se situează, de regulă, după paragraful de opinie.Forma de prezentare a paragrafului de opinie în acest caz este următoarea:“Fără să exprimăm o rezervă asupra situaţiil;or financiare, noi atragem atenţia asupra notei “X” din anexă. Societatea face obiectul unui proces în care este acuzată de infracţiune în utilizarea brevetelor şi în care i se pretinde vărsarea redevenţelor şi daunelor de interese; societatea a angajat o contra-acţiune şi audierile preliminare, cât şi procedurile juridico-administrative ale celor două acţiuni sunt în curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, în prezent, să fie determinatşi, în consecinţă, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea să rezulte”.

306. Orientarea şi planificarea auditului.

În această etapă profesionistul contabil obţine informaţii cu privire la particularităţile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile şi sistemele semnificative, informaţii care să-i permită orientarea şi planificarea controalelor astfel încât să fie prevenite lucrări inutile sau care nu vor servi realizării obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrări din această etapă sunt:

1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai ales pt riscul de faliment2. Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit = tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti). Domeniile si sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de ex: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de trezorerie, ct-uri de obligatii, etc.Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de ex: conturile de regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile (provizioane, amortizari, etc), precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari, de exemplu conturile de productie), sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte.

Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari importante :3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit)Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ;Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net, CA, etc.Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit.

92

4. - elaboreaza planul de audit – programul de munca – care cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al echipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale.

307. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului. Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii, care au făcut obiectul auditului, cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare. Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă semnificativă, că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite, care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare.

Dimpotrivă, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii financiare, încât să poată exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare: “Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”, încheiate la 31 decembrie 200…, aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Aceste situaţii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este, ca pe baza auditului nostru, să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”.

308. Paragraful opiniei în misiunea de audit: tipuri de opinie.

Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt “dau o imagine fidelă” sau “prezintă în mod sincer în toate aspectele lor semnificative”. Aceste 2 formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:- opinia fara rezerve (curata);- opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;- opinia cu reserve;-imposibilitatea exprimarii unei opinii;- opinia defavorabila.

309. Paragraful privind natura şi întinderea lucrărilor de audit.

Acest paragraf cuprinde referenţialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaţionale de Audit sau norme şi practici naţionale, precum şi descrierea lucrărilor de către auditor. Raportul auditorului trebuie să descrie întinderea lucrărilor de audit, indicând că ele au fost îndeplinite conform Standardelor Internaţionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naţionale. “Întinderea lucrărilor” dă posibilitatea pentru auditor să pună în operă procedurile de audit judecate ca necesare în condiţiile concrete date. Cititorul are în fapt nevoie să se asigure că auditul a fost făcut conform normelor şi practicilor în materie; dacă aceasta nu rezultă în mod clar, se presupune că normele şi practicile utilizate sunt cele din ţara indicată prin adresa auditorului. Raportul trebuie să precizeze că auditul a fost planificat şi executat de o manieră care să asigure în mod rezonabil că situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie să descrie auditul, ca presupunând:- examenul, pe bază de sondaje, a elementelor probante care justifică sumele şi informaţiile conţinute în situaţiile financiare;- evaluarea principiilor şi metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaţiilor financiare;- evaluarea estimărilor semnificative făcute de conducere pentru a stabili situaţiile financiare;

- revederea prezentării de ansamblu a situaţiilor financiare. Raportul trebuie să indice că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a expresiei de opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare: “Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaţionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naţionale). Aceste standarde (norme) precizează că auditul nostru trebuie să fie planificat şi realizat în scopul de a obţine o asigurare rezonabilă că, situaţiile financiare nu comportă anomalii semnificative. Un audit constă în a exprima, pe bază de sondaje, elementele probante care să justifice sumele şi informaţiile conţinute în situaţiile financiare; el constă, de asemenea, în a evalua principiile şi metodele contabile folosite şi estimările semnificative făcute de către conducerea entităţii, pentru închiderea situaţiilor financiare, cât şi în a efectua o revedere a prezentării de ansamblu a acestora. Estimăm că auditul efectuat furnizează o bază rezonabilă a exprimării opiniei noastre.”

310. Particularităţi privind părţile afiliate (legate) în audit.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 550 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale, precum şi modalităţile lor de aplicare în ce priveşte responsabilităţile auditorului referitoare la tranzacţiile între părţi legate (afiliate), aşa cum sunt ele definite prin Standardul Internaţional de Contabilitate nr. 24 “Părţi legate”.Auditorul trebuie să pună în lucru proceduri de audit în vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de către conducerea intreprinderii a părţilor legate (afiliate), precum şi la informaţiile prezentate în anexe privind efectele tranzacţiilor şi operaţiilor între părţile legate, care au o influenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare.În timpul lucrărilor de audit, auditorul dă atenţie operaţiilor care par neobişnuite şi care pot indica existenţa părţilor legate până atunci necunoscute ca, de exemplu:- operaţ efect în cdiţii comerciale anormale, mai ales în ce priveşte preţul, rata dobânzii, garanţii şi cdiţii de ramburs neobişnuite;- operaţii a căror existenţă nu pare justificată prin nici o motivaţie logică;- operaţii a căror substanţă diferă de forma acestora; -operaţii efectuate pe căi neobişnuite;- volum prea ridicat sau operaţii importante realizate cu unii clienţi sau furnizori, în raport cu alţii;- operaţii neânregistrate.Printre procedurile puse în lucru de auditor se pot folosi:- controalele detaliate asupra unor operaţii, tranzacţii, rulaje sau solduri;- consultarea proceselor verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor şi ale consiliului de administraţie;- acordarea unei atenţii deosebite unor operaţii de la sfârşitul perioadei;- acordarea contractelor şi convenţiilor de împrumut;- examenul operaţiilor de cumpărări sau vânzări pe părţi ale unei societăţi în participaţie;- examenul operatţiilor şi tranzacţiilor între părţi legate identificate;- obţinerea unei declaraţii de la conducerea intreprinderii prin care să ateste că informaţiile prezentate cu privire la identificarea părţilor legate sunt exhaustive şi au fost corect descrise în anexele la situaţiile financiare.

311. Păstrarea arhivelor clientului la nivelul unui cabinet/societă i de ț

Păstrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a documentelor, în vederea contabilizării, se stabileşte prin contracte şi anexe la contract, fiind obligatorie:

- normalizarea documentelor;- stabilirea termenelor.

Când clientul nu respectă termenele, se va proceda la punerea acestuia în întârziere, documentul respectiv fiind păstrat la dosarul clientului. Dacă un client a dispărut, se verifică Registrul Comerţului dacă a fost radiat, iar profesionistul este obligat să păstreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevăzută de lege.

312. Planul de misiune: conţinut, rol în misiunea de audit.

94

Planul de misiune este în fapt programul general de muncă în care sunt sintetizate toate informaţiile obţinute pe baza cărora să poată fi orientată şi planificată misiunea de audit. Este documentul care serveşte ca instrument de bază pentru toţi intervenienţii de-a lungul întregii misiuni de audit.

Planul de misiune permite auditorului:- să-şi stabilească natura şi întinderea controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales;- să-şi organizeze lucrările de audit astfel încât să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în

mod raţional, cu maximum de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul.Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la:

lucrările de efectuat, mijloacele necesare, datele intervenţiilor în teren, rapoarte şi relaţii de stabilit, bugetul de timp şi costurile angajate.

Din planul de misiune nu pot lipsi informaţii care se referă la: cunoaşterea activităţilor întreprinderii, înţelegerea sistemului contabil şi a de control intern, riscul şi pragul de semnificaţie, natura calendarului, întinderea procedurilor de audit şi coordonarea, conducerea, supravegherea şi revizuirea lucrărilor.

Conţinutul tip al unui plan de misiune este următorul:I. Prezentarea întreprinderii;II. Informaţii contabile;III. Definirea misiunii;IV. Sisteme şi domenii semnificative;V. Orientarea programului de lucru;VI. Echipa şi bugetul;VII. Planificarea

313. Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor în profesia contabilă.

Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone.

Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.

Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale). Nu se pot incheia contracte globale. Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor. Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului

comun).

314. Precizaţi ce reduceri se acordă în cazul impozitului pe clădiri în funcţie de vechimea clădirii.

Valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1) - (6), se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:

a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

315. Prezenta i 3 momente din via a întreprinderii în care este obligatorie evaluarea.ț ț

- modificări in mărimea si structura capitalului social - modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor - actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

316. Prezenta i 3 metode de determinare a ratei de actualizare.ț

- Rentabilitatea specifica aşteptata pentru investiţii alternative,- rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.- rata neutra de plasament pe piaţa financiara

- rata dobânzii ceruta pentru plata datoriei planificate;Rata dobânzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobânzii de baza fără risc)

317. Prezenta i si explicaţi 4 corecţii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanţul contabil pentruț determinarea capacită ii beneficiare.ț

A. prima categorie de corecţii se refera la corectarea profitului obţinut din diferenţe de curs valutar;B. a doua categorie de corecţii sunt legate de amortismente – se înlătura orice exces de amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experţii tehnici; C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerările trebuie adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si studiile efectuate de experţi in munca si protecţia sociala;

D. a patra categorie se refera la stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepţionale – se reţin numai acele profituri care provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor F. corecţii legate de sinergiiG. alte corecţii care pot rezulta din diagnosticIn concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scădea valoarea întreprinderii.

318. Prezenta i si explicaţi modul de determinare a costului capitalului unei întreprinderi.ț

Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului întreprinderii. Desigur, se înţelege ca, atunci când firma nu utilizează credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii.Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:CMPC = costul mediu ponderat al capitaluluiCKpr = costul capitalului propriuKpr = capitalul propriuV = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)CD = crediteCi = cota de impozit pe profitSau

Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderiCostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV + (1-d)*π S CPR DIV = dividendul pe actiune distribuitS = cursul bursier al actiunii firmei analizated = rata de distribuire a dividendelor π = profitul net al firemie

CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei

319. Prezentaţi aspectele despre obiectivitate.

Obiectivitatea presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudecăţi, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natură a determina un terţ să pună la îndoială obiectivitatea acestuia.

96

320. Prezentaţi aspectele principale despre integritate în profesia contabilă.

Integritate – sa fie drept, cinstit si sincer în executarea lucrårilor sale.321. Prezentaţi cauzele dizolvării societăţilor comerciale.

În contractul de societate, trebuie prevăzute clauzele de dizolvare a societăţii, această cerinţă rezultă din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).

- Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate în contract prin trimiterea la legislaţia societăţilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menţionarea expresă a acestora.

- Într-o opinie, cauzele de dizolvare prevăzute de lege ar fi limitative. În doctrina recentă, însă, s-a considerat că asociaţii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, şi alte cauze de dizolvare decât cele enumerate de lege, cu condiţia respectării art.5 Cod civil.

- Problema este, în prezent, tranşantă, întrucât din art. 222 alin. (1) litera g) rezultă expresis verbis că dizolvarea poate interveni şi pentru cazuri prevăzute prin convenţia părţilor, altele decât cele reglementate la litera a)-f).

- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate în cazul societăţilor comerciale, fără a fi limitate doar la acestea, sunt:· expirarea duratei pentru care a fost înfiinţată societatea, în cazul în care o anumită durata a fost stabilita· imposibilitatea îndeplinirii obiectului de activitate · falimentul· reducerea capitalului social sub minimul legal· reducerea (pentru o perioada de cel puţin 9 luni) numărului minim de acţionari prevăzut de legea aplicabila· dizolvarea prin hotărârea adunării generale

322. Prezentaţi cel puţin şapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

Audit statutar Audit contractual1 Numirea se face de către AGA Numire de către management2 Misiunea este plurianuală sau

recurentăMisiune cel mult anuală

3 Se emite un raport de audit Se pot emite diferite rapoarte4 Se supune anumitor prevederi din

Codul etic al profesieiReglementările etice nu sunt la fel de restrictive

5 Misiunea este permanentă Misiune punctuală6 Misiunea se efectuează prin sondaj

din cauza multitudinii de operaţiuni ce trebuie verificate

Misiunea poate presupune verificări totale

7 Nu poate avea imixtiuni în gestiunea unităţii

Poate avea natura unei consultanţe

323. Prezentaţi cinci situaţii de ameninţare la adresa independenţei.

Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: 1. Interesului propriu, 2. Slabirea autocontrolului, 3. Renuntarea la propriile convingeri, 4. Manifestarile de familiarisrn, 5. Actiuni de intimidare

324. Prezentaţi conceptul de independenţă în audit.

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă (liber-profesioniştii contabili) indiferent de natura serviciului profesional prestat.

Independenţa are două componente fundamentale:1. Independenţa de spirit (raţionamentului profesional) - este caracterizata prin starea de spirit care înlesneşte obţinerea unei opinii neafectate de influenţe care pot compromite raţionamentul profesional, permiţând profesionistului contabil să acţioneze cu integritate, cu obiectivitate şi cu prudenţă profesională.2. Independenţa în aparenţă (comportamentală) - se caracterizează prin evitarea faptelor şi circumstanţelor care pot fi atât de semnificative, încât o terţă persoană, logică şi informată (deţinând toate informaţiile relevante şi aplicând toate măsurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia normală că integritatea, obiectivitatea şi prudenţa profesională ale cabinetului/societăţii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise..

325. Prezentaţi o serie de aspecte legate de societăţile în comandită pe acţiuni.

Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi specifice SA se regasesc si in cazul SCA.

326. Prezentaţi pe scurt conţinutul secţiunii a 8-a din Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România.

Principiile fundamentale care stau la baza organizării controlului de calitate sunt: universalitatea, confidenţialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea şi armonizarea. Recomandarea CEE din 15 noiembrie 2000 prevede că activitatea de control al calităţii poate fi organizată şi exercitată în două forme: control colegial şi control prin personal angajat. În ambele forme trebuie asigurată calitatea controlorilor şi obiectivitatea lor.

Regulile aplicabile se referă la:- cine poate fi controlat;- selectarea auditorilor astfel încât la finele unei perioade toţi auditorii să fie controlaţi;- efectuarea controlului la cât mai multe birouri ale societăţii de audit;- perioada controlată, care nu poate depăşi 6 ani (10 ani la societăţile mici, la care nu s-au constatat deficienţe);- misiunile de verificare a situaţiilor financiare încredinţate cabinetelor respective, dar şi sistemul de control intern din cadrul cabinetului;- elementele pe care se sprijină controlorul în aprecierea activităţii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independenţa), calitatea rapoartelor;- supravegherea publică a profesiei (prin reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice);- aplicarea sancţiunilor disciplinare;- confidenţialitate;

experienţa şi formarea continuă a controlorilor de calitate;independenţa şi obiectivitatea controlorului de calitate.

327. Prezentaţi principalele aspecte conceptuale privind etica.

Etica isi are originea in cuvantul “ethos” din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.Exista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative

328. Prezentaţi principalele aspecte despre profesionalism.

Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru.

In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii

98

contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie: - sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si

experienta pe care o detin- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de

altii.

329. Prezentaţi principalele aspecte despre respectarea standardelor şi normelor profesionale în profesia contabilă.

Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: - IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate - Ministerul Finantelor Publice - C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari Legislatia relevantă

330. Prezentaţi principalele aspecte privind onorariile şi independenţa în profesia contabilă.

Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari.

Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.

In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie.

331. Prezentaţi principalele aspecte ale profesiei contabile.

Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.

Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.

Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. Necesitatea reglementării profesiei contabile Reglementarea unei profesii este impusă de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaţie care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea şi natura reglementarii depind de următorii factori:1. Capacitatea profesiei respective de a răspunde necesităţilor economiei si societăţii,2. Condiţiile de piaţă în care activează profesia.3. Existenţa unui dezechilibru în ce priveşte cunoştinţele între clientul care primeşte serviciile respective şi furnizorul acestor servicii, adică profesionistul contabil care deţine experienţa necesară pentru a fi stabilite relaţiile între cele două domenii.

332. Prezentaţi principalele proceduri analitice în auditul situaţiilor financiare.

Procedurile analitice includ luarea în considerare a comparaţiilor dintre informaţiilefinanciare ale unei entităţi şi:

Informaţiile comparabile aferente perioadelor anterioare;� Rezultatele anticipate ale entităţii, cum ar fi prognozele şi previziunile,�

sau estimările auditorului, cum ar fi o estimare a amortizării; Informaţiile referitoare la un sector de activitate similar, cum ar fi�

compararea indicatorului vânzărilor unei entităţi cu media pe ramurăsau cu alte entităţi comparabile ca dimensiune, aparţinând aceleiaşiramuri.5. Procedurile analitice includ, de asemenea, considerente cu privire la relaţiiledintre:

Elemente ale informaţiilor financiare care se estimează a fi conforme�unui model previzibil bazat pe experienţa entităţii, cum ar fi procentelemarjei brute.

Informaţiile financiare şi cele � nefinanciare, dar relevante, cum ar fi costurile cu salarizarea raportat la numărul de angajaţi.

333. Prezentaţi regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile.

Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:

a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei;

b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a guvernului. Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. Aceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.

334. Prezentaţi regimul fiscal în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.

100

Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos: 1. 3 la mie din cifra de afaceri; 2. 20% din impozitul pe profit datorat. În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;

335. Prezentaţi rolul consiliului de administraţie în cadrul societăţii pe acţiuni.

Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;b) stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea planificării financiare;c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;d) supravegherea activitatii directorilor;e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor.Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general.Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate. Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii.Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator.

336. Prezentaţi tehnica sondajului în misiunea de audit.

Ţinând seama de nr de operaţii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El caută elem probante pe un eşantion adecvat, utilizând tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecărei situaţii.Sondajul este definit ca o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau părţi dintr-o mulţime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obţinere a elementelor probante şi extrapolarea rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Tehnica sondajului este reglementată de Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 530.Sondajele pe care le realizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de două naturi diferite;- în unele cazuri, în general cu ocazia verificării funcţionării controlului intern, auditorul caută să demonstreze că elementele care constituie masa, mulţimea, prezintă o caracteristică comună (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpărărilor); sondajele efectuate în astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribu ţiilor ;- în alte cazuri, în general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caută să verifice valoarea dată unei mulţimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.Auditorul poate folosi în general două tipuri de sondaje: sondajul statistic şi sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experienţa sa profesională; acesta din urmă, însă, nu permite o extrapolare riguroasă a rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Alegerea între cele două tipuri de sondaje depinde de pregătirea profesională a auditorului şi de gradul de credibilitate pe care acesta doreşte să îl dea concluziilor sale.Oricare ar fi însă tipul de sondaj, este important să fie respectate câteva reguli riguroase privind decizia asupra eşantionului şi parcurgerea unor etape obligatorii.

337. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra respectării clauzelor contractuale?

Auditorul poate să accepte o misiune de audit speciala numai dacă misiunea se referă exclusiv la examinarea respectării clauzelor care vizează aspecte contabile şi financiare; dacă numai unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competenţa auditorului, acesta va recurge la serviciile unui expert.

Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusă în raportul de audit, de bază.

338. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate?

O întreprindere poate avea nevoie să stabilească situaţii financiare care rezumă situaţiile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoaşterea doar a cifrelor cheie privind situaţia financiară şi rezultatele acesteia.

Auditorul nu trebuie să emită vreun raport asupra situaţiilor financiare condensate decât în cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor.

Conducerea întreprinderii este obligată să indice clar că situaţiile financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bună înţelegere, trebuie să le citească împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaţii financiare condensate este „Situaţii financiare condensate, pregătite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul financiar închis la data de 31 decembrie 2000".

Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate trebuie să cuprindă următoarele elemente de bază:

• titlul;

• destinatarul;

• identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate;

• o referire la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi în tipul de opinie exprimată înacel raport;

102

• o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut. Dacă auditorul a emis o opinie modificată asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, dar este satisfăcut de prezentarea situaţiilor financiare condensate, raportul trebuie să menţioneze că deşi situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare în ansamblul lor, acestea provenind din situaţii financiare care au făcut obiectulunui raport de audit modificat.

• o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care se menţionează că pentru o bună înţelegere a rezultatelor şi situaţiilor financiare ale entităţii, situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu raportul de audit asupra acestora;

• data raportului;• adresa auditorului;• semnătura auditorului

339. Prin ce se deosebesc valorile entită ii (funcţionale, ale ansamblului resurselor investite) de celeț ale capitalurilor proprii (matematice, nete)? Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale.

340. Prin ce se deosebe te goodwill-ul de activele intangibile identificabile? ș

Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate.

341. Prin ce se deosebe te valoarea estimată de evaluator de preţul care este eventual stabilit deș către cei care au cerut efectuarea evaluării? Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorulnu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepenegocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune adeschimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie punctul de echilibru in carevanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atatseparate cat si impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii inansamblul sau.

342. Prin ce se deosebeşte o misiune de audit bazată pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?

Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului.

Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.

Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.

Misiune de audit pe bază de proceduri convenite

Audit statutar

1 Nici o asigurare Asigurare ridicată, dar nu absolută2 Procedurile puse în lucru de auditor

sunt definite de către auditor de comun acord cu clientul şi cu toţi

Procedurile sunt standardizate, clientul ne având nici un rol în stabilirea lor

beneficiarii rezultatelor acestei lucrări

3 Destinatarii sunt exclusiv părţile care au convenit procedurile puse în lucru

Destinatarii sunt AGA şi alţi terţi

343. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul său raţionament profesional pentru a determina natura, calendarul şi întinderea procedurilor de examen limitat.

Pentru aceasta el se sprijină pe elementele următoare:• cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior• cunoaşterea activităţilor întreprinderii, a principiilor şi convenţiilor contabile aplicate în sectorul din

care face parte întreprinderea precum şi a sistemului contabil al acesteia;• caracterul semnificativ al tranzacţiilor şi soldurilor conturilor.

Pentru stabilirea pragului de semnificaţie vor fi aplicate aceleaşi principii ca şi în cazul misiunilor de audit de bază.

Procedurile examenului limitat presupun etapele următoare:

• cunoaşterea activităţilor întreprinderii şi ale sectorului din care face parte;

• analiza principiilor şi practicilor contabile urmate de întreprinderi;

• analiza procedurilor practicate de întreprindere pentru contabilizarea, clasificarea şi întocmirea documentelor de sinteză, strângerea informaţiilor ce vor fi înscrise în notele anexe şi pregătirea situaţiilor financiare.

• primirea în lucru a procedurilor analitice destinate identificării variaţiilor, tendinţelor şi elementelor neobişnuite căutând în mod deosebit în:

• compararea situaţiilor financiare cu cele ale exerciţiilor precedente;

• compararea situaţiilor financiare cu situaţiile bugetare ale perioadei şi cele previzionale;

• studiul diferenţelor dintre cifrele înscrise în situaţiile financiare pentru anumite rubrici şi cele planificate sau cu cele realizate de alte întreprinderi din acelaşi sector.

In cazul examenului limitat, auditorul nu este ţinut să aplice proceduri vizând identificarea unor evenimente care se produc după data raportului sau privind examenul limitat (evenimente posterioare).

In cazul în care se consideră că informaţiile supuse examenului limitat pot conţine anomalii semnificative, auditorul trebuie să pună în lucru proceduri complementare sau mai extinse, care să-i permită să exprime o asigurare negativă sau să confirme necesitatea de a modifica raportul său.

344. Programul de control: rol, conţinut, forme de prezentare în audit de calitate al CECCAR.

Nu există un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de rezultatele etapelor precedente şi de caracteristicile fiecărei intreprinderi.Etapa de cunoaştere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc şi a naturii operaţiilor; în etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificării existenţei controlului intern pe care se poate sprijini şi verificării modului de funcţionare a acestuia. Numai în funcţie de aceste fluxuri de informaţii şi de gradul de fiabilitate al lor auditorul îşi stabileşte programul de control al conturilor care, aşa cum s-a mai amintit, poate fi restrâns sau extins.Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune şi foaia de sinteză a aprecierii controlului intern, documente ce asigură legătura cu etapele precedente.Aşadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, cât de extinse vor fi acestea şi data la care ele vor fi efectuate.Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru specială, care conţine rubricile următoare:- lista controalelor de efectuat, ordonată pe secţiunile situaţiilor financiare; aceste controale trebuie cât mai bine detaliate pentru a fi uşor de identificat documentele şi informaţiile necesare a se solicita intreprinderii;- întinderea e şantionului : ţinând seama de pragul de semnificaţie şi de evenimentele erori ce pot fi

104

descoperite, este indicat ca în această coloană să se menţioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importantă, având în vedere că, calit unui control depinde de data la care s-a efectuat. Această coloană va fi completată pe măsura avansării progr de ctrl, ceea ce permite urmărirea cronologică a lucrărilor;- o referin ţă pentru foaia de lucru;- probleme întâlnite: această coloană se foloseşte pentru supervizarea lucrărilor şi pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.

Un exemplu de structură a unui program de control se prezintă astfel:Ref:Pag:

Exerciţiu

Auditor: Data:

Viza responsabilului:Data creării:Data actualizării:

Controale de efectuat

Mărimea eşantionului

Făcut de ………la data de …….

Referinţa(Foaia de lucru)

Problemeîntâlnite

Verificarea achiziţiilor exerciţiului pe bază de comenzi, facturi şi recepţii

Sume mai mari de 75.000 mii lei

Ionescu16/03/95

A6 Nimic

345. Protejare independenţei prin clauze contractuale cu clientul în profesia contabilă.

Masurile de protejare stabilite în contractul cu clientul constau în:- aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale atunci când alte peroane împuternicite de client au semnat contractul;

nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, împuterniciti a lua decizii manageriale;- stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara corecta;

- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor;- structura conducerii corporative a clientului, printer care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client.346. Protejarea independenţei prin măsuri interne cabinetului de contabilitate.

- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei;- politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de cabinet;- identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;- politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind independenTa;- politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si auditor care ameninTA independenTa;- politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client;- comunicarea modificArilor intervenite în politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaTilor Si colaboratorilor;- existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a independenTei;- existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite;- politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA independenTa Si obiectivitatea;

- consultarea organismului profesional cu privire la independenTA;- rotirea personalului cu funcTii de rAspundere;- eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia îi este afectatA independenTa;

347. Protejarea independenţei prin normele legale şi profesionale contabile.

Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia în functie de împrejurari.Aceste masuri se impart în trei categorii:- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;- masuri de protejare stabilite în cadrul contractului încheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;- masuri de protejare stabilite în cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor.

348. Raportarea unei misiuni de compilare în auditul financiar.

Într-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare în raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, în scopul strângerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate în astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt încrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:- titlul;- destinatarul;- o mentiune confirmând ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de întreprindere;- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea întreprinderii;- o mentiune indicând responsabilitatea conducerii întreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor;- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, în consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate în anexe fata de referentialul contabil utilizat;- data raportului;- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: “neauditate” sau “compilate fara audit, nici examen limitat”.

349. Raportul asupra unor rubrici din situaţiile financiare în misiunea de audit.

Auditorului i se poate cere să exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaţiile financiare ca, de exemplu, creanţe, stocuri, calculul participării la beneficii sau efectuarea unui provizion. Această cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau să fie realizată în cadrul misiunii de audit de bază. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi, în consecinţă, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditată (auditate).

Pentru a defini întinderea misiunii, auditorul trebuie să ţină seama de rubricile din situaţiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenţă semnificativă asupra informaţiilor în legătură cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru că numeroase rubrici din situaţiile financiare sunt legate între ele, de exemplu: creanţele (clienţii) de vânzări, stocurile de furnizori etc.

Auditorul trebuie să fixeze prag de semnificaţie pentru rubricile din situaţiile financiare asupra cărora îşi va exprima opinia; de regulă aceste pagini sunt mult mai reduse faţă de cele care s-ar fi stabilit în cazul auditării situaţiilor financiare în ansamblu.

Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza căruia a fost auditată rubrica respectivă din situaţiile financiare.

106

Atunci când auditorul a formulat o opinie defavorabilă sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie în raportul asupra unei rubrici numai dacă această rubrică nu constituie o parte semnificativă a acestor situaţii financiare.

350. Răspunderea disciplinară privind calitatea de expert contabil.

• Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili. Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte se întreprinde fie în paralel cu acţiunea penală, civilă sau administrativă, fie în afara existenţei unei asemenea acţiuni.

• Principiul „Penalul ţine în loc civilul" nu se aplică în materie disciplinară.

351. Relaţiile cu ceilalţi membri - înlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.

• Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta aparareaintereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. Inabsenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:-daca clientul a autorizat acest lucru;-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:-de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute;-de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil infunctie;-de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sauscrupulos de a actiona ca profesionist independent.Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre unalt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:-sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, inscris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;

• sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Dacaautirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie:-sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;-sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:-sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa acceptenominalizarea sa;-sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;-sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca acceptasau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa

352. Relaţiile cu ceilalţi membri contabilă.-IDEM 351

353. Relaţiile cu ceilalţi membrii - Acceptarea de noi misiuni în auditul financiar sau auditul statutar.

Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. Aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.

Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:

-daca clientul a autorizat acest lucru;

-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:

323 de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute;

324 de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie;

325 de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.

326 inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:

327 sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;

328 - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie:

-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.

Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:329 raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului

sa accepte nominalizarea sa;330 sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;331 sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa

decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.

332354. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

• Relatiile profesionistilor contabili cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari servicii, semnat de ambele parti. Orice alta relatie financiara cu un client este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.

• In cazul unui nou client sau ale unei lucrari noi cerute de un vechi client trebuie sa se ia in considerarea inaintea semnarii contractului : evaluarea riscurilor, verificarea privind respectarea principiului independentei profesiei si aprecierea eficientei executarii lucrarilor in functie de componenta si mijloacele societatii comerciale.

• Daca se ia in vedere extinderea lucrarilor se va incheia un act aditional la contract.• De asemenea pe parcursul derularii contractului se pot face avertismente in scris la adresa clientilor

ce vor putea constituii probe exoneratoare de responsabilitate a profesiei contabile.Aceste descarcari de responsabilitate nu-l scutesc pe profesionistul contabil de raspundere atunci cand a comis greseli. Daca membrii Corpului se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate datorita neprimirii datelor si informatiilor necesare,conform contractului sau a lipsei de cooperare a conducatorului unitatii,trebuie sa rezilieze,motivat,contractul cu acest client.

355. Renunţarea la convingeri - ameninţare la adresa independenţei în profesia contabilă.

Renunţarea la convingeri poate să apară atunci când cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promovează opinia unui client până la punctul în care obiectivitatea sa este sau poate fi înţeleasă ca fiind compromisă.Este cazul în care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia şi-au subordonat raţionamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a fi promotor al acţiunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a acţiona ca un avocat sau consilier al clientului în litigiile lui sau în rezolvarea neînţelegerilor cu terţe părţi.

356. Riscul de audit: componentele şi relaţiile între acestea.

Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erori semnificative

108

există în situaţiile financiare. El se divide în trei: riscul inerent (RI), riscul legat de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN). Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare:RA = Ri x RC x RN

357. Rolul bilanţului funcţional în diagnosticul de evaluare.

Bilanţul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale întreprinderii:- funcţiile de investiţii, - de exploatare si- de trezorerie – in active si - funcţia de finanţare in pasiv.

358. Rolul bilanţului în diagnosticul de evaluare. BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se întocmeSte, potrivit legii. BilanTul contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

359. Rolul CECCAR pentru dezvoltarea profesională continuă.

Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca “un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale”. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta.

Dezvoltarea profesionala continua este definită ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional.

Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.

Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, “Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale”,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei

Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.

360. Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni.

(1) Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă situaţiilefinanciare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă suntţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunării generale un raport amănunţit. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomânia.(3) Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea suntînsoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.(5) Cenzorii sau, după caz, auditorii interni vor aduce la cunoştinţă

membrilor consiliului de administraţie neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şiale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale.

361. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor în profesia contabilă.

IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international.

Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.

Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.

Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de preferat dupaq o perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.

362. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale în materia profesiei contabile.

Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.

Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.

Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.

In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.

In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.

Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional.

Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne(inspectori angajati) -resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)

Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si

110

de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.363. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesională continuă. idem 359

364. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.

Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.

Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.

Regulile contabile, ca si actorii principali – profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar,

- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi

stat?- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si

proprietarii acesteia, intre munca si capital?De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul

ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera.

Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.

Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc

365. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .

366. Rolul raportului de audit..

Raportul de audit are un triplu rol:-instrument de comunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare emise de entitatea auditată, respectiv cu publicul, precum şi cu acţionarii, pentru decizii economice;-instrument de confirmare a încrederii publicului şi acţionarilor în situaţiile financiare prezentate de o entitate;-instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea entităţii auditate.

367. Rolul şi conţinutul chestionarului de sfârşit de misiune în audit.

Chestionarul sfârşitului lucrărilor permite asigurarea că toate elementele au fost reunite, că normele au fost respectate şi că dosarele sunt complete.

Întrebările din chestionar trebuie să recapituleze toate lucrările ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit şi procedurilor interne ale cabinetului şi se pot grupa după cum urmează:

-întinderea lucrărilor;-delegarea lucrărilor către membrii echipei şi supervizarea activităţii lor;-conţinutul bilanţului contabil-raportările;-comunicările cu conducerea întreprinderii;-latura administrativă. Chestionarul sfârşitului lucrărilor, fiind un document intern al auditorului, poate conţine mai multe sau

mai puţine întrebări în funcţie de mărimea, structura şi experienţa cabinetului de audit, de natura misiunii, şi dacă este primul audit sau clientul este mai vechi.

Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sinteză a misiunii.

368. Rolul şi conţinutul notei de sinteză în misiunea de audit.Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare

Pentru a permite auditorului să-şi facă o părere definitvă asupra situaţiilor financiare, este util s ă-şi stabilească o “notă de sinteză” care recapitulează toate punctele importante ale lucrărilor efectuate, de la cunoaşterea întreprinderii până la controlul conturilor, care pot avea o incidenţă asupra deciziei finale .

Nota de sinteza este stabilită pe o foaie de lucru care presupune:- o referire la foaia de lucru în care punctul reţinut ca important este dezvoltat;- o descriere sumara a punctului respectiv;- poziţia auditorului (punctul său de vedere).

Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurării lucrărilor şi în special la:

- problemele tehnice întâlnite şi maniera în care au fost rezolvate;- punctele în suspensie care necesită primirea unei informaţii complementarea;- domeniile care necesită o luare de poziţie şi o decizie finală a auditorului;- o listă a modif propuse, evidenţiindu-le pe cele care au fost contabiliz şi separat pe cele care

încă nu au fost acceptate de întrepr.Poate fi utilă, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au

marcat viaţa întreprinderii în timpul exerciţiului ca, de exemplu:- evoluţia principalelor elemente din situaţiile financiare;- produse (activitaţi) noi;- schimbări în strategia întreprinderii.

369. Rolul şi conţinutul scrisorii de afirmare în misiunea de audit.

Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariţiei unor neînţelegeri între auditori şi conducătorii clientului, prin confirmarea de către aceştia din urmă a afirmaţiilor orale.

De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmaţiile verbale primite de auditor cu privire la elementele semnificative ale situaţiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate aştepta în mod rezonabil să obţină elemente probante.

Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obţine dovada că cei care conduc întreprinderea recunosc responsabilitatea lor în întocmirea situaţiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de afirmare permite înştiinţarea conducerii întreprinderii asupra modului de influenţare a situaţiilor financiare de către informaţiile pe care numai ea le deţine.

O scrisoare de afirmare poate imbrăca forma:- fie a unei scrisori emanând de la conducători;- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conducători, recunoscute cum se cuvine şi confirmate de ei.

112

Daca conducătorii refuză să ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaţiile pe care auditorul le consideră necesare, acest refuz va constitui o limitare a întinderii lucrărilor sale.

Scrisoarea de afirmare permite:- clarificarea răspunderilor ce revin conducătorilor întreprinderii şi auditorului;- înştiinţarea conducerii întrepr asupra modului de influenţare a sit financiare de către informaţiile pe care numai ea le deţine.

Aceasta scrisoare de afirmare nu înlocuieşte procedurile de verificare ce trebuie efectuate de către auditori.

Exemple de elemente declarate într-o scrisoare de confirmare:259 Nu avem cunoştinţă de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaţii care prezintă un

rol important în definirea şi funcţionarea sistemului contabil şi de control intern, susceptibile a avea o influenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare.

260 V-am prezentat toate registrele contabile, toată documentaţia aferentă şi toate procesele-verbale ale AGA, ale consiliului de administraţie, respectiv cele care s-au ţinut la datele de.....şi.....şi..... .

261 Confirmăm că situaţiile financiare nu conţin anomalii semnificative sau omisiuni.262 Societatea noastră s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a căror

nerespectarea ar fi putut avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare.263 Următoarele elemente au fost corect înregistrate şi, după caz, în notele la situaţiile financiare

s-au dat explicaţiile necesare: pierderi din operaţiuni de cumpărări şi vânzări, active date în garanţie (ipotecate), active vândute.

264 Nu avem nici un proiect sau intenţii susceptibile să altereze în mod semnificativ valoarea contabilă sau clasificarea activelor şi pasivelor reflectate în situaţiile financiare.

265 Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaţie şi nici un stoc nu este contabilizat la o sumă superioară valorii sale nete de realizare.

266 Societatea este proprietara tuturor activelor şi nici unul nu a fost ipotecat, cu excepţia celor menţionate în nota.....la situaţiile financiare.

267 Noi am înregistrat toate pasivele şi angajamentele sau am dat explicaţii în notele anexe, iar în nota anexă Y am indicat toate garanţiile acordate terţilor.

268 Cu excepţia evenimentului constând în ........ descris în nota anexă Z, nici un eveniment posterior închiderii exerciţiului care să necesite o rectificare a situaţiilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate în notele anexate.

269 Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sumă de ....... lei, provizionată în situaţiile financiare. Nici o altă reclamaţie privind un eventual contencios nu a fost depusă şi nu este prevăzută.

370. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului în misiunea de audit.

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:

2 mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;3 documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara

omisiuni;4 inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;5 justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

In mod uzual dosarul cuprinde:6 planificarea misiunii;7 supervizarea lucrarilor;8 aprecierea controlului intern;9 obtinerea de elemente probante;Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.:

� EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:;� EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte”� EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) – “orientare si planificare”;

� ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”;� EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) – “ controale substantive”;� EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”;� EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”;� EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune”� EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament;� EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”.

371. Situaţii care conduc la formularea altei opinii decât opinie fără rezerve în misiunea de audit.

De fiecare data când auditorul emite un raport, altul decât un raport fara rezerva, el trebuie sa includa în raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data când poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta într-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata.

372. Slăbirea autocontrolului - ameninţare la adresa independenţei în profesia contabilă.

Ameninţarea la adresa independenţei, legată de slăbirea autocontrolului, apare atunci când unul dintre membrii cabinetului/societ ăţii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului şi astfel poate exercita o influenţă semnificativă directă asupra nivelului de asigurare al angajamentului faţă de client

Exemple: un membru al cabinetului/societăţii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului într-o poziţie din care poate exercita o influenţă semnificativă asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al cărui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurării) profesionistului faţă de client; pregătirea datelor originale utilizate la generarea situaţiilor financiare sau pregătirea unor înregistrări care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil faţă de client).

373. Structura dosarului exerciţiului în misiunea de audit.

Structura dosarului exerciţiului.Dosarul exerciţiului cuprinde 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:

242 EA (dosarul exerciţiului, secţiunea A) intitulată „Acceptarea misiunii”;243 EB (dosarul exerciţiului, secţiunea B) intitulată „Sinteza misiunii şi rapoarte”;244 EC (dosarul exerciţiului, secţiunea C) intitulată „Orientare şi planificare”;245 ED (dosarul exerciţiului, secţiunea D) intitulată „Evaluarea riscului legat de control”;246 EE (dosarul exerciţiului, secţiunea E) intitulată „Controalele substantive”;247 EF (dosarul exerciţiului, secţiunea F) intitulată „Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”;248 EG (dosarul exerciţiului, secţiunea G) intitulată „Verificări şi informaţii specifice”;249 EH (dosarul exerciţiului, secţiunea H) intitulată „Lucrările de sfârşit de misiune”;250 EI (dosarul exerciţiului, secţiunea I) intitulată „Intervenţii cerute prin reglementări diverse”;251 EJ (dosarul exerciţiului, secţiunea J) intitulată „Controlul conturilor consolidate”.

2. Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA.Art. 126 alin. (8) lit. b): „nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania (...) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparator-revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:● achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania; ● bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania; ● beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila,

114

inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531; ● beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania.“ – Art. 1321 alin. (5): „achizitia intracomunitara de bunuri (...), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii: ● cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente; ● obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.“ – Art. 150 alin. (1) lit. e): „persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile din Romania este persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art. 153 sau 1531, care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, in urmatoarele conditii: ● cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de TVA in alt stat membru si sa fi efectuat o achizitie intracomunitara a acestor bunuri in Romania, care nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei, conform art. 126 alin. (8) lit. b); ● bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, sa fi fost transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana in contul furnizorului sau al cumparatorului-revanzator dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este stabilit ca persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorul-revanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei pentru livrarea respectiva.“ Obligatiile furnizorului Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de TVA in conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece: ● are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului-revanzator din celalalt stat membru; ● face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei, in statul membru unde este stabilit beneficiarul final (nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator). O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007) obliga furnizorul sa puna la dispozitia organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept de deducere: ● factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat membru; ● documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in statul membru al beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de vanzarecumparare, documentele de asigurare . Indeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara TVA, in regim de scutire. Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura lor, nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul emiterii facturii, este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa sa se faca in termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a fost emisa factura. Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de zile mentionat anteriorva incepe sa curga din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru operatiunea in cauza. In lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu poate depasi termenul de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare. In situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii termenului de 90 de zile, fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia documentelor de justificare a scutirii de taxa, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei respective. Obligatiile cumparatorului-revanzator Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie confundat cu regimul fiscal al intermediarilor (comisionarilor). Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre cumparatorul-

revanzator nu sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: ● achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor; ● bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la furnizor la destinatarul livrarii ulterioare. Relatia de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa existe intre furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale; ● cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania; ● cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei. Acest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de TVA al beneficiarului final. Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele inregistrate in scopuri de TVA si care actioneaza in calitate de cumparator-revanzator, achizitionand si livrand mai departe bunuri pe seama si in numele sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul expres al persoanei care o reprezinta. Obligatiile beneficiarului Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde se incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un cod de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit. Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri taxabile. Impozitarea operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile 4426=4427Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare inversa, decat solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in conformitate cu directiva a VIII-a CEE). Operatiuni triunghiulare false Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat membru. In acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de export sau import. Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci cand persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de TVA in Comunitate.

374. Structura dosarului permanent în misiunea de audit.

Dosarul permanent se subdivide în 7 secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din partea organismului profesional, după cum urmează:252 PA (dosarul permanent, secţiunea A) intitulată „Generalităţi”;253 PB (dosarul permanent, secţiunea B) intitulată „Documente privind controlul intern”;254 PC (dosarul permanent, secţiunea C) intitulată „Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiile

precedente”;255 PD (dosarul permanent, secţiunea D) intitulată „Analize permanente”;256 PE (dosarul permanent, secţiunea E) intitulată „Fiscal şi social”;257 PF (dosarul permanent, secţiunea F) intitulată „Juridice”;258 PG (dosarul permanent, secţiunea G) intitulată „Intervenienţi externi”.

375. Utilizarea lucrărilor unui alt auditor.

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 600 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale şi modalităţile lor de aplicare referitoare la utilizarea de către un auditor, în cadrul unei misiuni de audit de bază, la o entitate a lucrărilor realizate de către un alt auditor, asupra situaţiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse în situaţiile financiare ale acelei entităţi. El nu se aplică în cazul când doi sau mai mulţi auditori sunt numiţi coauditori şi nici relaţiilor auditorului cu auditorul precedent.

Când auditorul principal utilizează lucrările unui alt auditor, auditorul principal trebuie să determine incidenţa acestor lucrări asupra propriului său audit.

Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaţiilor financiare ale unei entităţi care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor desemnează

116

auditorul – altul decât auditorul principal – responsabil de examenul informaţiilor financiare ale unui subgrup, incluse în situaţiile financiare auditate de către auditorul principal.

Auditorul trebuie să stabilească dacă participarea sa la lucrările de audit pe ansamblu este suficientă pentru a-i permite să acţioneze ca auditor principal.

Atunci când utilizează lucrările unui alt auditor, auditorul principal trebuie să-i evalueze competenţa (celuilalt auditor) şi să obţină elemente probante care să dovedească faptul că lucrările celuilalt auditor răspund obiectivelor auditorului principal în cadrul misiunii sale de audit. Auditorul principal trebuie să-l informeze pe acest alt auditor în legătură cu:

270 obligaţiile de independenţă; va solicita o declaraţie scrisă care să ateste respectarea acestor obligaţii;

271 coordonarea lucrărilor şi a raportărilor; modalităţile de coordonare vor fi definite în etapa de planificare a auditului;

272 obligaţiile contabile, de control şi de raportare, obţinând o declaraţie scrisă în legătură cu respectarea acestora;

273 întreţinerea cu privire la procedurile de audit puse în operă; obţinerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de către alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor.

Cunoscând contextul în care auditorul principal va folosi lucrările sale, celălalt auditor trebuie să coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunoştinţa auditorului principal orice aspect al activităţii sale care nu se poate realiza conform modalităţilor stabilite; la rândul său celălalt auditor va fi informat despre orice problemă apărută în activitatea auditorului principal care poate avea o incidenţă importantă asupra propriei sale activităţi.