Departamentul de Analiză Politică şi Comunicare

Transcrierea intervenţiilor președintelui PNL, Crin Antonescu, şi vicepreşedintelui PNL Varujan Vosganian,

la conferinţa de presă organizată la Târgu Jiu11 noiembrie 2011

Jurnalist: Aş vrea să vă întreb şi pe dumneavoastră despre acest deficit de 0% ţintit de preşedintele Traian Băsescu?

Crin Antonescu: Dumneavoastră credeţi sincer că aş putea da alt răspuns decât viitorul prim-ministru?

Jurnalist: În calitate de viitor preşedinte, poate…

Crin Antonescu: Nici măcar în asemenea calitate, pentru că eu sper că proiectul nostru politic are din capul locului foarte clară ideea că noi, în momentul în care vom veni la putere, ocupând aceste poziţii când va fi momentul pentru fiecare şi dacă le vom ocupa, vom acţiona conform Constituţiei României. Adică ţara va avea şi preşedinte, şi prim-ministru, nu un preşedinte care face pe primul-ministru, nu un prim-ministru care se ascunde atunci când sunt reuniuni ale şefilor de executiv la Bruxelles, nu un preşedinte care cheamă Guvernul la Cotroceni şi dictează cifrele macro şi microeconomice, nu un preşedinte care, împotriva prevederilor exprese ale Constituţiei decide, politica economică a României. Carevasăzică, încercaţi altceva.

Jurnalist: După 25 noiembrie ajunge proiectul de buget în Parlament, ce faceţi, îl votaţi sau nu?

Crin Antonescu: Cred că am dat răspuns la această întrebare atunci când în numele Uniunii Social Liberale, deci în numele tuturor parlamentarilor noştri, am prezentat chiar în detaliu, un număr de amendamente care sunt de fond şi pe care noi le vom susţine. Dacă aceste amendamente ar fi admise, ceea ce pare practic imposibil, având în vedere faptul că Guvernul României, înainte de a ne informa, înainte de a discuta într-un fel sau altul cu grupurile parlamentare, cu parlamentarii, cu opoziţia de ce nu, cu oricine altcineva, s-a dus şi a făcut după dictare bugetul României ştiţi bine unde, la Palatul Cotroceni, unde era şi domnul Franks musafir,

1

Departamentul de Analiză Politică şi Comunicare

foarte puţin probabil ca dânşii să accepte aceste amendamente, şi atunci, în aceste condiţii care nu se acceptă, noi vom vota împotriva proiectului lor de buget.

Jurnalist: Dumneavoastră credeţi că la modul cel mai real cu putinţă bugetul de anul viitor va suporta creşteri salariale şi de pensii având în vedere contextul internaţional, că nu e vorba doar la noi?

Crin Antonescu: Prima chestiune pe care cred că trebuie să ne-o punem, dacă suntem pasionaţi de acest subiect, este de ce un guvern sau o majoritate, care ştie că nu poate, legiferează mincinos. Pentru că în momentul în care discutăm de indexări şi de creşteri, până la urmă, sub o formă sau alta, de care vorbiţi, nu vorbim decât de respectarea legii, o lege pe care nu am impus-o noi din opoziţie o lege pe care în mod mincinos, conştient, au dat-o dânşii.

În al doilea rând, discutând de acel ansamblu de măsuri şi dacă vreţi îl putem relua, noi arătăm analizele economice, cu cifre, pe baza cărora credem că în condiţiile în care se conjugă aceste măsuri avem bani pentru a respecta ceea ce scrie în lege. Şi prima preocupare a cuiva, responsabil, care guvernează o ţară şi porneşte la construirea unui buget, este să încerce şi să reuşească, să respecte legile în vigoare. Pentru că legea din ţara mea, o lege pe care am dat-o chiar eu, e mai puternică decât orice îmi spune preşedintele, FMI-ul, cine se mai enervează pe acolo, şi sigur că în momentul în care avem un guvern care nu asumă asta, care dă vina tot pe opoziţie şi ne povesteşte din nou cât de greu e şi cum n-are bani, venim şi noi şi vă spunem a suta oară de unde să ia bani: din evaziunea fiscală, din banii care există şi aşa colectaţi, şi pe care îi distribuie pe reţele clientelare. Legea trebuie respectată. Deci noi credem şi am spus în detaliu ce, de unde şi cum.

Jurnalist: De la 4,4% deficit la 1,9% ţintă, de unde credeţi că se va tăia în aşa fel încât să se ajungă acolo?

Crin Antonescu: Păi pe mine mă întrebaţi? Vedeţi că acum de la 1,9% ţinta creşte spre zero. Cred că aici colegul meu, domnul Ponta, a spus foarte clar, aş adăuga foarte clar, nu neavând norocul să fiu atât de tânăr ca domnia sa, eu ştiu nu doar că Ceauşescu a atins ţinta aia, ci ştiu pe pielea mea, cum ştie şi domnul Vosganian, şi alţii mai în vârstă decât domnul Ponta, şi cum a făcut-o. Şi cât voi face politică şi cât vom face politică, vom face tot ce ne stă în putinţă ca în România să nu se mai întâmple aşa, ca românii să fie chinuiţi, ca românii să fie umiliţi, ca românii să stea în frig, să sufere de foame, să moară în timpul ăsta, că nu au apucat toţi democraţia şi prosperitatea, ca să îşi facă ambiţia un domn care angajează nu se ştie în numele cui şi mai ales pe ce durată.

Deci nu avem în niciun fel de comentat aceste lucruri, doar să remarcăm faptul că până şi cei de la Fondul Monetar Internaţional practic au sugerat o anumită elasticitate, adică au spus: „Lăsaţi-o mai moale totuşi, că cifrele astea vin pe oameni, Oamenii ăia totuşi trebuie să sporte”. Aţi observat faptul că domnul Boc era mult mai

2

Departamentul de Analiză Politică şi Comunicare

hotărât şi mult mai viteaz dacă primise ordin de la domnul Băsescu în materie de deficit, decât însuşi domnul Franks, strâns la pungă după cum aţi putut vedea.

Jurnalist: Doresc să vă întreb despre orientarea politicii externe a dumneavoastră, ca preşedinte, şi aş vrea să precizaţi poziţia faţă de Moscova, Beiging şi Washington?

Crin Antonescu: Două vorbe foarte reprede despre Constituţie. Constituţia noastră este pentru cei rău-voitori neclară, sub aspectul competenţelor, pentru că la puterea Executivă avem în primul rând Guvernul României şi există şi nişte atribuţii, nişte conotaţii executive, mai ales în materie de politică externă, ale preşedintelui. Pentru oameni care au civilzaţie, cultură democratică, pentru oameni care ştiu să citească, să înţeleagă spiritul unei Constituţii, pentru oameni care vor să construiască împreună, din postura în care se află - preşedinte, prim-ministru, miniştri sau ce mai vreţi dumneavoastră pentru ţara lor, cu responsabilitate şi cu seriozitate, lucrurile sunt foarte clare, atribuţiile sunt foarte clare şi există o zonă în care trebuie să conlucreze. Orice preşedinte are obligaţie oricum să adune energiile, instituţiile, resursele, şi din punctul acesta de vedere lucrurile chiar că sunt clare.

Foarte pe scurt, pentru că nu discutăm acum, ca să nu plictisim, un capitol foarte larg care este politica externă, şi, de alftel, mai e un motiv pentru care nu doresc să îl discut pe larg acum, şi anume pentru că stă la rând, vine la rând şi acest capitol şi programul de politică externă al Uniunii Social Liberale. Lucrăm deja la el, avem şi acolo oameni şi cu experienţă, şi în orice caz cu pricepere politică, diplomatică, istorică, şi sigur că îl vom prezenta pe larg şi pe acesta.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră şi cu nuanţa pe care aţi spus-o, eu voi spune două lucruri. În general, în programele de politică externă ale mai tuturor partidelor şi mai tuturor candidaţilor la Preşedinţie s-a insistat mereu pe continuităţi. Şi, sigur că e un lucru cât se poate de clar că elementele care, de fapt, sunt şi singurele reuşite pe politică externă ale României, adică itegrarea în sistemul de securitate care este NATO- sistem politic de securitate, şi calitatea de membru activ al NATO, pe de-o parte, integrarea în sistemul Uniunii Europene, în calitate de membru al Uniunii Europene, rolul pe care îl jucăm în aceste două instituţii, vor fi continuate.

Ceea ce se schimbă este ideea că simpla apartenenţă la aceste organisme extrem de puternice ne rezolvă nouă problemele, este abandonarea ideii neformulate, dar aplicate în practică, şi anume că politca noastră externă este făcută de alţii, şi până la urmă e mai comod aşa, şi este accentuarea ideii, cum am spus şi astăzi la un moment dat, că politica externă trebuie să fie extrem de pragmatică şi să servească interese economice, interese strategice-economice.

De aici mă duc repede la întrebarea dumneavoastră şi spun că, Washington-ul pus departe fiind, şi dând Cezarului ce e al Cezarului, aţi vorbit despre Beijing, aţi

3

Departamentul de Analiză Politică şi Comunicare

vorbit despre Moscova, iată deci două din ţările din grupul BRICS, din ţările emergente. Fără nici un fel de îndoială trebuie să fim cât mai deschişi, cât mai preocupaţi să aducem în prioritate relaţiile, mai ales, pe domeniul economic posibile cu acest grup de ţări, nu numai cu ele, cu ţările din Golf de pildă, cu atâtea alte pieţe, şi cu atâtea alte capitaluri care există. Pentru că, în esenţă, şi fără să fiu sau să mă dau economist, e simplu pentru oricine că din punct de vedere politic şi economic competiţia din interiorul acestei crize este competiţia pentru capital, pentru pieţe, pentru investiţii mari, şi asta e cum se mai poate rezolva dacă noi rămânem în orizontul strict, exclusiv, al unei Uniuni Europene, ea însăşi în mare tulburare şi ea însăşi în căutare de soluţii inclusiv în afara ei. Deci, nici un fel de tabu, România cred că a dovedit, şi iarăşi spun eu că e una din puţinele sale reuşite, a dovedit suficient de clar, şi partidele noastre, în orice caz au dovedit prin fapte diplomatice şi politice că suntem pro-occidentali, că suntem pro.americani, că suntem aparţinători de drept ai civilizaţiei vestice. Am dovedit acest lucru, nu avem nici un complex, aşa că putem să stăm de vorbă cât de poate de nonşalant cu Moscova, cu Beijing, cu orice altă zonă care ne poate întări.

Şi de asemenea dacă reuşim să facem lucrul acesta, sigur că putem să ne întrebăm în ce măsură poate creşte rolul nostru ca membru al Uniunii Europene în arhitectura politică a Politicii de vecinătate, a Politicii de frontieră de pildă a Uniunii Europene, că noi am avut nişte şanse şi le-am pierdut în favoarea Poloniei, în favoarea altora, şi totuşi Uniune, Uniune, dar vedeţi din ce în ce mai mult că e competiţie.

Jurnalist: Aţi vorbit de management privat, despre privatizare, ce părere aveţi de privatizarea Complexului Energetic Oltenia?

Crin Antonescu: Îl las pe domnul Varujan Vosganian care oricum dorea să spună câteva consideraţiuni despre deficitul zero.

Varujan Vosganian: Mulțumesc foarte mult domnului președinte. Eu cred că mesajul nostru pentru minerit a fost, nu doar sincer, dar și convingător în legatură cu locul pe care îl are în strategia noastră. Și am și marcat această diferență majoră privind rolul statului în evoluția viitoare a bazinului Olteniei. Ieri am discutat și detalii privind mărirea capacităților și integrarea în sistem astfel încât locurile de muncă să nu se restrângă în bazinulOolteniei.

Aș vrea să adaug ceva legat de deficitul zero. Deficitul zero este o iluzie. Pentru 2013, România va avea un cost al datoriei publice de circa 11 miliarde de lei, socotit în condițiile de astăzi așadar fără o deteriorare substanțială a costurilor de refinanțare. De ce spun în condițiile de astăzi? Pentru că perspectivele nu sunt avantajoase, uitați-vă că Italia a ajuns la un cost de peste 7% ceea ce îi ridică grave probleme. Şi este de presupus că și România își va mări costurile. Când spui românilor deficit zero, înseamnă că le propui un inadmisibil, să nu spun chiar inuman,

4

Departamentul de Analiză Politică şi Comunicare

excedent bugetar. Pentru că dacă vom avea un cost al datoriei de 2,5% din PIB și deficitul este zero, de fapt le propui un buget excedentar cu 2,5% din PIB. Acesta este un mod de ați disprețui propriul popor în numele unei încercări de a părea mai curajos, mai brav și mai lucid decât poți fi.

Și în 2012 același lucru. În 2012, la un deficit de 1,9% România practic își finanța sectorul public cu un buget excedentar în care cheltuia mai puțin decât veniturile. În aceste condiții, noi, colegii din USL, am cerut guvernului printr-o interpelare la care nu au răspuns până acum, să ne spună care este procentul alocat, pentru fiecare domeniu, din 2009 până în 2011, pe educație, pe sănătate, pe cercetare, pe cultură, pe agricultură și așa mai departe, pentru că bugetul se discută în funcție de modul în care îți îndeplinești resposabilitățile fundamentale. Degeaba spui tu că o să ai deficit zero, când bolnavii de cancer sau bolnavii de rinichi nu-și capătă drepturile, când școlile abia își capătă autorizațiile, când spitale se închid și așa mai departe. Deficit zero este o insultă la adresa fibrei naționale românești, este o atitudine nerealistă și care ne întoarce mult în trecut, la un tip de a guverna abuziv, pe spinarea poporului, pentru a-ți face un renume cald.

Aș vrea un scurt răspuns la subvenții. Noi am spus clar aici. Subvențiile prezintă două vulnerabilități majore: 1. Întrețin instalații ineficiente, când cu acești bani ai putea să retehologizezi, și 2. Din moment ce finanțezi producătorul, banii merg către toți consumatorii, nu doar către cei care au cu adevărat nevoie de subvenție. De aceea, împreuna cu colegii de la PSD, am elaborat un program eșalonat, în care, pe primul loc sunt localități în care gigacaloria este foarte scumpă, cum ar fi Focșani sau Iași, în care, până la sfârșitul mandatului nostru, chestiunea subvenționării producției, în loc să-l protejezi pe consumatorul vulnerabil, să reduci sărăcia energetică, să retehnologizezi, va fi o operațiune de domeniul trecutului, dar cu un spor de protecție pentru cei care au cu adevărat nevoie de el.

Jurnalist: Domnule Vosganian, ştiu că dumneavoastră personal, ca şi domnul Ponta, aici de faţă l-aţi invitat telefonic pe domnul Condescu să participe la acest eveniment. Puteţi să ne spuneţi de ce credeţi că nu a venit?

Varujan Vosganian: Noi am primit din parte sindicatelor un document, am înțeles că acest document este și un document al ministrerului, este un document comun al ministerului și al sindicatelor și probabil că această comuniune foarte strânsă între reprezentanții sindicatelor și guvern a făcut ca domnia sa să nu fie astăzi aici.

Eu v-am dat un răspuns. Aceasta este o problema de opțiune, aceasta este opțiunea dânsului. Opțiunea noastră este să invităm și să respectăm pe toții reprezentanții structurilor sindicale.

5

Departamentul de Analiză Politică şi Comunicare

6