11-22.11.2013 tema: “cand, cum si de ce se intampla?”...

1

document proprietatea Gradinita Planeta Copiilor Chiajna

PROIECT TEMATIC 11-22.11.2013

Tema: “Cand, cum si de ce se intampla?”

Subtema: “ Fructe si legume toamna are si ma ajuta sa cresc mare”

directii de dezvoltare: focalizare pe „fructe de toamna”

focalizare pe “legume de toaman”

2


1. EVENIMENT DE DESCRIERE

Pentru realizarea proiectului am pornit de la o surpriza:

Am discutat despre rolul legumelor, fructelor si cerealelor in alimentatie deoarece fiind perioada de inceput

de an scolar si...foarte multi copii s-au intors din vacanta cu anumite concepte gresite si alimentate de parinti „eu nu

mananc morcovii din ciorba”, „mie nu-mi place zarzavatul si ... nici mama nu mi-l da sa-l mananc”, „nu-mi plac

stafidele” „eu nu vreau coaja de la mar ca e tare, nu-mi place”, etc

Impreuna cu ei am hotarat ca in zilele ce urmeaza sa descoperim rolul consumarii acestor vitamine

naturale pentru organism. Am decorat clasa cu simboluri specifice anotimpului toamna obiecte

tridimensionale agatate de suporturile luminoase: fructe, legume, cereale, vrajitoare, dovleci, maturi

umbrelute.Am amenajat coltul tematic cu cosuri cu fructe, legume seminte, castane, legume, frunze etc

(naturale si mulaje)

Am amenajat in sala de grupa coltul tematic”marul in anotimpul toamna”/calendarul naturii

.

Am amenajat in sala de grupa:

a)coltul tematic.

Am decorat marul in anotimpul toamna Cu postere, fotocopii aduse de copii despre ei si familiile lor, cosuri cu fructe si

legume, mulaje, planse.

b)calendarul naturii

Copiii vor participa la decorarea copacului in decor de toamna . (euristic) cu copiii despre cele observate.

Voi familiariza copiii despre efectele poluarii cu deseuri a padurilor, a defrisarilor necontrolate si despre consecintele acestor

fapte asupra animalelor, plantelor (ecosistem)

Impreuna cu ei, in zilele ce urmeaza, descoperim rolul fructelor si legumelor in alimentatie.

2. ALEGEREA TEMEI PROIECTULUI

Educatoare: prof Murgoci Simona / cei 11 copii de grupa mica „Albinite”

3


3. OBIECTIVE URMARITE

Obiective cadru

Dezvoltarea capacită ţ ii de exprimare orală , de înţ elegere ş i utilizare corectă a semnificaţ iilor

structurilor verbale orale;

Formarea ş i exersarea unor deprinderi de îngrijire ş i ocrotire a mediului înconjură tor, în vederea

educă rii unei atitudini pozitive faţ ă de acesta.

Stimularea curiozită ţ ii privind explicarea ş i înţ elegerea lumii înconjură toare

Dezvoltarea capacită ţ ii de a înţ elege ş i utiliza cantitati, numere, cifre, unită ţ i de mă sură ,

întrebuinţ ând un vocabular adecvat;

Formarea deprinderilor practic-gospodă reş ti ş i utilizarea vocabularului specific.

Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;

Formarea capacită ţ ilor de exprimare prin muzică ;

Formarea ş i dezvoltarea deprinderilor motrice de bază ş i utilitar-aplicative;

Obiective de referinta

-Să audieze cu atenţ ie un text, să reţ ină ideile acestuia ş i să demonstreze că l-a

înţ eles.

-Să distingă sunetele ce compun cuvintele ş i să le pronunţ e corect.

-Să înţ eleagă că tipă ritura (scrisul) are înţ eles (semnificaţ ie).

-Să gă sească ideea unui text, urmă rind indiciile oferite de imagini.

-Să recunoască cuvinte simple ş i litere în contexte familiare.

-Să utilizeze materiale scrise în vederea execută rii unei sarcini date.

-Să înţ eleagă raporturi cauzale între acţ iuni, fenomene (dacă ...atunci) prin observare ş i

realizare de experimente

-Să recunoască , să denumească , să construiască ş i să utilizeze forma geometrică cerc în

jocuri.

-Să -ş i îmbogă ţ ească experienţ a senzorială , ca bază a cunoş tinţ elor matematice referitoare la recunoaş terea, denumirea si

numararea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri, pe baza unor însuş iri comune (formă , mă rime, culoare,

cantitate) luate în considerare separat sau mai multe simultan;

4


-Să efectueze operaţ ii cu grupele de obiecte constituite în funcţ ie de diferite criterii date ori gă site de el însuş i: triere,

grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantită ţ ii prin punere în corespondenţ ă , numarare si raportarea

numarului la cifra corespunzatoare.

-Să recunoască ş i să descrie verbal ş i/sau grafic anumite schimbă ri ş i transformă ri din mediul apropiat.

-Să cunoască elemente ale mediului social ş i cultural, poziţ ionând elementul uman ca parte integrantă a mediului.

-Sa cunoasca si sa utilizeze uneltele simple de lucru pentru realizarea unei activitati

-Sa intoneze cantece pentru copii

-Sa obtina efecte plastice, forme spontane si elaborate prin tehnici specifice picturii

-Sa-si formeze o tinuta corporala corecta (in pozitia stand, sezand si in deplasare)

5


4. SCRISOARE CATRE PARINTI

Dragi parinti,

grupa mica Albinute intentioneaza sa deruleze in perioada

11-22.11.2013

PROIECT TEMATIC


Subtema:

“ Fructe si legume toamna are si ma ajuta sa cresc mare”

directii de dezvoltare:

focalizare pe „fructe de toamna”

focalizare pe “legume de toaman”

Aceasta tema o vom aborda prin metode activ-participative si actional-practice: joc, observari spontane si dirijate, experimente,

povestiri (poezii,cantece si jocuri muzicale) astfel incat copiii sa-si imbogateasca calitativ si cantitativ cunostinte despre acest subiect.

In acest sens, va rugam sa discutati cu copiii despre acest subiect, sa le dati informatii corecte, pe care sa le impartaseasca si

celorlalti copii din grupa, cat si materialele care sa fie aduse de copiii dumnavoastra la gradinita. Toate acestea constituie baza pentru alcatuirea si definitivarea unei harti pe aceasta tema, a raspunsurilor copiilor la intrebarile „cutiei cu

surprize si intrebari”. Cunostintele, notiunile, conceptele vor fi dezbatute si cercetate/ investigate ulterior. Prezentarea si concluzionarea muncii de proiect cu acesta tema se va face de catre copii prin realizarea portofoliului de grup al proiectului,

VINERI 22.11.2013 ORA 10.30. Aspecte din derularea proiectului for fi prezentate prin expozitia cu materialele produsele(lucrari) realizate de ei

si fotografii.

Va multumesc pentru intelegere si ajutor,

prof. Simona Murgoci

6


5. POSTER

Am realizat un afis prin care am informat parintii despre intentia copiilor si a mea in desfasurarea proiectului

PROIECT TEMATIC

11-22.11.2013


Subtema:

“ Fructe si legume toamna are si ma ajuta sa cresc mare”

directii de dezvoltare:

focalizare pe „fructe de toamna”

focalizare pe “legume de toamna”

7


6. HARTA PROIECTULUI

Harta am realizat-o cu imagini si siluete reprezentative si am afisat-o intr-un loc unde copiii au acces pentru a putea fu urmarita si

chiar imbunatatita. Harta proiectului va cuprinde urmatoarele aspecte:


Subtema:„Fructe ş i legume toamna are ş i mă ajută să cresc mare!”

activitatea oamenilor si a copiilor in strangerea si conservarea recoltelor de toamna:

Fructe: denumire, alcatuire, gust si miros, rol in alimentatie-valoare nutritiva –vitamine

Legume: denumire, alcatuire, gust si miros, rol in alimentatie-valoare nutritiva-vitamine

Seminte: denumire, alcatuire, gust si miros, rol in alimentatie-valoare nutritiva-vitamine

E-urile: substante artificiale, toxice, coloranti, conservanti, edificatori de gust si miros

8


NE AJUTA SA CRESTEM MARI, VOINICI, SANATOSI

REZISTENTA LA INFECTII

VITALITATE, ENERGIE

VEDERE BUNA

DINTI SANATOSI

MEMORIE BUNA

VITAMINE NATURALE

A

B-urile

C

D

E

LEGUME

FRUCTE

VITAMINELE - SURSA VIETII

„Fructe ş i legume toamna are ş i mă ajută să cresc mare!”

REGULI DE IGIENA LEGUMELE, FRUCTELE SE SPALA INAINTE DE A FI CONSUMATE

UNELE LEGUME SE PREPARA TERMIC PENTRU A FI CONSUMATE

(MAZAREA, CARTOFUL, FASOLEA, VANATA, ETC)

Spune NU E-uri!!! colorantilor

intensificatori de gust

conservanti

„Fructe ş i legume toamna are ş i mă ajută să cresc mare!”

9


6. CUTIA CU INTREBARIE

1. Ce sunt fructele?

2. Care sunt fructele/legumele care se culeg toamna la noi in tara?

3. De ce se culeg toamna toate fructele?

4. Ce fructe au gust dulce-acrisor (marul, gutuia, strugurele)? Dar dulce-aromat (pruna, para)?

5. Cum se numeste pomul fructifer de la care culegem mere/pere/gutui?

6. Cum se numeste planta care face struguri?

7. Ce sunt vitaminele? Ce rol au ele pentru organism?

8. Cum se numeş te locul de unde cumparam legume, fructe, cereale? ;

9. Cum se pă strează fructele pentru iarnă ;

10. Cum se prepară compoturile, dulceturile/gemurile? etc;

11. Sub ce forma mai putem pastra fructele (congelate, uscate)?

12. Ce sunt E-urile? De ce nu trebuie sa consumam alimente care contin coloranti, conservanti sintetici, indulcitori artificiali etc.

13. Ce reguli de igiena privind consumarea fructelor cunoasteti?

14. De ce trebuie sa manancam fructe?

15. De ce spunem „Fructe ş i legume toamna are ş i mă ajută să cresc mare”?

16. De ce manancam legume, seminte, cereale?

17. Ce sunt legumele? (parti comestibile ale unor plante) Dar fructele?

18. Dati exemple de plante de la care mancam numai frunzele, fructele, tulpina subpamanteana?

19. Ce parte a plantei mancam de la morcov, varza, ceapa, cartof, rosie, castravete, ardei, fasole, etc?

20. Ce legume nu le putem consuma crude doar daca le preparam termic?

21. De ce trebuie sa mancam supe, ciorbe, mancaruri cu legume/zarzavat?

22. Care sunt legumele care se culeg toamna la noi in tara?

23. De ce se culeg toamna toate legumele, fructele deş i nu sunt coapte (gogonelele)?

24. Ce sunt vitaminele? Ce rol au ele pentru organism ?

25. Toate legumele au seminţ e ?

26. Ce legume sunt bune de consumat proaspete? Dar fierte (coapte, prajite, uscate, congelate, murate, etc)?

10


27. Cum se prepara o salata de cruditati?

28. Ce plante si semintele folosim atunci cand punem muraturi//conserve sau preparam mancare? De ce? ( patrunjel, foi de dafin,

mustar, piper, usturoi, etc)

29. Cum se numeş te locul de unde cumparam legume, fructe, cereale? ;

30. Cum se pă strează legumele pentru iarnă ;

31. Cum se prepară mură turile, zarzavatul? etc;

32. Ce legume pă stram in nisip in sezonul rece?

33. Sub ce forma mai putem conserva legumele(congelate, uscate)?

34. Sunt folositoare semintele fructelor, legumelor ?

35. Se aruncă seminţ ele legumelor sau se pă strează , de ce?

36. In ce se conservă legumele?

37. Ce sunt E-urile? De ce nu trebuie sa consumam alimente care contin coloranti, conservanti sintetici,etc.

38. Ce reguli de igiena privind consumarea legumelor, fructelor cunoasteti?

39. Ce obiceiuri si traditii de toamna ai descoperit pentru pastrarea sanatatii in sezonul rece ?

40. Cum te-ai implicat in aflarea rolului legumelor si fructelor in alimentatie?

41. Ce ti-a placut cel mai mult in proiectul acesta?

7. INVENTARUL DE RESURSE

a) materiale-obtinerea de materiale necesare:

-existente: in sala de grupa

-de care avem nevoie: - fructe de toamna: un mar, o para, o pruna, un strugure, gutuie-facultativ , 2-3 nuci (pot fi si poame, fructe

uscate) in special mar ca sa-l putem observa marti), carticele/jocuri cu fructe, imagini din reviste/calendar/jetoane/mulaje cu fructe,

legume de toamna (cateva legume, in special morcovi-observam marti)

carticele/jocuri cu legume, imagini/jetoane/mulaje cu legume

b) umane: 11copii, educatoare

c) metode didactice: observatia, conversatia euristica, explicatia, demonstratia, execitiul, jocul, invatarea prin descoperire si

cooperare, brainstorming-ul de grup si individual

d) Evaluare: Portofoliu de grup

11


-Album foto;

-Expoziţ ie cu lucră rile realizate;

-Impă rţ irea pă rinţ ilor a pliantelor cu mesaje ecologiste pentru protejarea pă durilor;

8. CREAREA CENTRULUI TEMATIC

Centrul tematic va include zilnic

a) coltul tematic materiale aduse de copii in perioada proiectului.,

b) calendarul naturii(se va completa zilnic),

c) Programul zilnic (activitatile zilnice)

d) cutia cu noutati: materiale aduse de copii si de educatoare pe parcursul derularii proiectului

9. INVENTARUL DE ACTIVITATI

Centre de interes deschise si materiale puse la dispozitia copiilor

Biblioteca: - albume/fotocopii cu imagini livada, gradina, imagini cu fructe si legume, reviste, carticele, carti de povesti, caiete

individuale carioca, culori

Stiinta: -forme geometrice, jetoane fructe si legume, stii sa faci intregul din doua bucati (fructe si legume)

-imagini/jetoane cu obiecte, jucarii, plante, animale de companie

-jucarii si obiecte tridimensionale pentru sortat/grupat

-caiete de lucru individual, creioane colorate, carioca

Jocuri de masa: „domino cu fructe, cantar , fructe si legume mulaje, puzzle si incastre cu fructe si legume

Joc de creatie/joc de rol: bani din hartie, sacosa, mixer, vesela, fructe si legume

Constructii: -lego mare sigurine omuleti, masini

Arta: plastilina, plansete, tempera, suport de apa, servetele, coli de desen, pasta de lipit, hartie colorata, creioane colorate, carioca,

carti de colorat.

12


10. INVENTAR DE PROBLEME

Ce stiu copiii despre tema? Ce nu stiu copiii despre tema si vor sa

afle?

Ce au invatat copiii in cadrul

proiectului?

fructele sunt bune si dulci

legumele sunt fierte si prajite, facute

mancare sau salata

mancam legume si fructe ca sa crestem

mari si sa nu ne imbolnavim

mama, bunica face dulceata, compot,

prajitura cu fructe

fructele si legumele le spalam cu apa le

curatam de coaja si le mancam

fructele si legumele sunt parti

comestibile ale plantelor pe care le

consumam preparate sau in stare

naturala

legumele si fructele contin vitamine

necesare organismului

legumele si fructele pot fi conservate,

pastrate pe timpul iernii sub forma

proaspata, conserve in sare si zahar,

uscate/congelate

la noi in tara majoritatea fructelor si

legumelor se culeg toamna

fructele si legumele sunt parti

comestibile ale plantelor pe care le

consumam preparate sau in stare

naturala

legumele si fructele contin

vitamine necesare organismului

legumele si fructele pot fi

conservate, pastrate pe timpul iernii

sub forma proaspata, conserve in sare

si zahar, uscate/congelate

la noi in tara majoritatea fructelor

si legumelor se culeg toamna

11. EVALUAREA PROIECTULUI

Va avea loc in cadrul activită ţ ilor integrate cu caracter interactiv pe durata a doua saptamani, cu finalizarea hartii

conceptuale (sub forma unui album), realizare de portofoliu de grup (al proiectului) si individual prin lucrari personale (al

prescolarului).

Copiii au posibilitatea să -ş i arate cunoş tinţ ele dobândite în cadrul proiectului desfă ş urat prin prezentarea aspectelor

principale derulate în timpul proiectului.

În cadrul evaluă rii folosesc metodele alternative: „portofoliu de grup si individual”, „harta conceptuala”. Fiecare copil va

participa concret situativ si practic cu materiale personale legate de fructele si legumele de toamna, va pune conserve, va prepara

salata, va realiza obiecte decorative, va face fotografii. Ei vor descoperi frumusetile anotimpului toamna in realitate dar si in lumea

specifica lor a povestilor.

Pentru a-i face să înţ eleagă rolul vitaminelor in pastrarea sanatatii, aplic la sfârş itul proiectului un chestionar pentru copii

care a cuprins urmă toarele întrebă ri:

1. Ce obiceiuri si traditii de toamna ai descoperit pentru pastrarea sanatatii in acest proiect?

13


2. Cum te-ai implicat in aflarea rolului vitaminelor in alimentatie?

Ce ti-a placut cel mai mult in proiectul acesta? CONCLUZII

Deş i pare un domeniu abstract, cu ajutorul unor materiale diversificate ş i atractive, a unor activită ţ i atent programate,

bazate pe joc ş i adaptate la nivelul lor de înţ elegere, specific gândirii concret-intuitive, consider că proiectul va fi o reuş ită iar

obiectivele propuse vor fi atinse.

Copiii parcurg perioade de dezvoltare fizică , mentală ş i dispun de perioade de sensibilitate, de deschidere ş i interes pentru

învă ţ area unor lucruri ş i a caracteristicilor aferente unei teme atât de vaste cum este „Fructe ş i legume toamna are ş i mă ajută

să cresc mare!”

Acest proiect este binevenit, având în vedere interesul copiilor pentru această temă , manifestat la vârsta când încep să

devină conş tienţ i de ei înş iş i ca fiinţ e sociale.

prof. Simona Murgoci, educatoare grupei „Albinute”

10.11.2013

14


data ACTIVITATI DE INVATARE - TURA I

15


ADP ALA ADE

LUNI

ID:

„Fructe multe toamna are si ma

ajuta sa cresc mare!’

R: „cum mancam fructele?”

Deprinderea de a spala fructele

T: „Fructe bune si alune cine te-a

strigat pe nume” joc imitativ

CONSTRUCTII:

„ladite pentru fructe”

JOC DE ROL:

„De-a musafirii la masa”

JOC MUZICAL:

„Mandra-i toamna”

DLC-limba si comunicare

Povestire „Unde a zburat

randunica?”

MARTI ID:

„Mere, gutui, nuci si pere/

vitamine si putere!”

R: „fructe aromate le mancam pe

toate”

Deprinderea de a consuma fructe

de sezon

T: „la cules de mere, pere

toamna-i o placere” joc cu text si

cant

BIBLIOTECA:

,,harta proiectului un album in imagini”

citire de imagini

CONSTRUCTII:

„piata de fructe si legume”

JOC DE MISCARE:

„din cerc in cerc”

DS- cunoasterea mediului

Observare „mere”

DEC-activitate artistico-plastica

Desen „ marul”

MIERCURI ID: Cum ne ferinm de raceala?

R: „Compotul este bun si

sanatos si ma ajuta sa cresc

frumos”

ARTA:

Lipire, motottolire „fructe de toamna”

CONSTRUCTII:

„supermarket”

DS- activitate matematica

Joc logico-matematic „Aseaza-ma

la locul meu”

DEC-educatie muzicala

Predare joc cu text si cant”Jos, jos,

16



preparate de sezon, subiecte si

parteneri de joc

T: „Faceti toti ce fac si eu ” joc

cu text si cant

JOC DE MISCARE:

„culegem mere din mar”

jos” repetare cantec „Galbene si

rosii frunze”

JOI ID

Scufita stie oare ce fructe toamna

are?

R: „gustul dulce acrisor, eu il

recunosc usor”


T: „mandra-i toamna” joc cu text

si cant

STIINTA:

„ghici ce ai gustat” joc senzorial

BIBLIOTECA:

„puzzle cu fructe”

JOC SPORTIV

„Cine castiga intrecerea?”

DOS-educatie pentru societate

Povestire:

„Casuta din oala”

VINERI ID

”In casuta din oala prietenii

mancau fructe?

R: Din fructele toamnei am aflat

de gustul aromat

Deprinderea de a-si pastra hainele

curate

T: „jocul mim ” joc imitativ

ARTA:

Modelaj „fructe”

JOC DE CREATIE:

„La aprozar”

JOC DISTRACTI

„Mar stai, para alearga”

DPM-educatie fizica

Predarea aruncarii mingii la tinta

fixa

joc

„ Merele in cos”

data ACTIVITATI DE INVATARE - TURA I

17


ADP ALA ADE

LUNI

ID:

„ce ne aduce toamna in cos?’

R: „legume colorate inseamna

sanatate?”

Deprinderea de a spala si curata

legumele

T: „dovleceii nazdravani” joc

imitativ

CONSTRUCTII:

„ladite pentru legume”

JOC DE ROL:

„La piata”

JOC MUZICAL:

„Cate unul pe carare”

DLC-limba si comunicare

Povestire „Scufita Rosie?”

MARTI ID: „apa, focul prietenii

legumelor”

R: „Mainile de-ti sunt murdare

cand mananci, te imbolnavesti”

Deprinderea de a se spala pe

maini

T: „uite sus si uite jos” joc cu text

si cant

BIBLIOTECA:

,,harta proiectului un album in imagini-

legume” citire de imagini

CONSTRUCTII:

„supermarket”

JOC DE MISCARE:

„culegem legume din gradina”

DS- cunoasterea mediului

Observare „morcovi”

DEC-activitate artistico-plastica

Desen „ morcovi”

MIERCURI ID: Legume minunate le mancam

preparate

ARTA:

Lipire „borcan cu muraturi”

CONSTRUCTII:

„supermarket”

DS- activitate matematica

Joc logico-matematic „patrate

mici si mari”

DEC-educatie muzicala

Predare „Supa de legume”repetare

18


Supa de legume cantec S-a dus gospodina sa ia zarzavat

R: „Cum preparam o salata de

fructe/legume”

Deprinderea de a consuma

legume de sezon preparate,

T: „Faceti toti ce fac si eu ” joc

distractiv „transportam legume

JOC DE MISCARE:

„cate unul pe carare”

joc cu text si cant”Jos, jos, jos”

cantec

JOI ID

Ne harnim, ne ingrijim, sanatosi

sa fim!

R: „despre legume preferate ”

Deprinderea de a consuma

legume

T: „cine te-a strigat pe nume” joc

distractiv

STIINTA:

„ghici ce ai gustat” joc senzorial

BIBLIOTECA:

„puzzle cu legume”

JOC SPORTIV

„Cursa dupa zarzavat?”

DOS-educatie pentru societate

Imbinare (cu ajutorul materialelor

naturale -scobitori)

„Figurina din legume”

VINERI ID

”In casuta din oala prietenii

mancau fructe?

R: Din fructele toamnei am aflat

de gustul aromat

Deprinderea de a-si pastra hainele

curate

T: „jocul mim ” joc imitativ

ARTA:

Modelaj „fructe”

JOC DE CREATIE:

„La aprozar”

JOC DISTRACTI

„Mar stai, para alearga”

DPM-educatie fizica

Predarea mersului in echilibru cu

transport de greutati joc

„ caram morcovi cu sacul”

19


Si vine acasa cu cosu-ncarcat:

R: Cu morcovi, cu ceapa, cartofi,

patrunjel

Si sfecla si varza ca toate-s la fel.

Le ia gospodina pe rand sa le spele

Pe urma le taie bucati, bucatele:

R: Si morcovi si ceapa, cartofi,

patrunjel


Pe oala in clocot capacul tresalta

Si fierb saracutele toate laolalta:

R: Si morcovi si ceapa, cartofi,

patrunjel


Pe urma tac toate, ce vreti sa mai

spuna?

Ca supa-i pe masa si strasnic de buna:

R: Cu morcovi, cu ceapa, cartofi,

patrunjel


galbene si rosii frunze- joc

muzical

Galbene si rosii frunze

Din copac s-au desfacut

Zboara-n aer obosite

Pe pamant toate au cazut

refren

Toamna, toamna, toamna calatoare

Toamna,toamna roditoare

Noi cu cosuri prin padure

Ciupercute adunam.

Si cu toamna pe carare

Ne intalnim, ne salutam.

cate unul pe carare -joc muzical

Cate unul pe carare

Mergem in livada mare.

Cate unul pe carare

mergem in gradina mare.

R: Uite sus si uite jos,

Este toamna si-i frumos!

Uite sus si uite jos

Este toamna si-i frumos!

Am gasit mere si pere,

Si le strangem panere

Adunam morcovi si varza,

Sa le punem in salata.

20


Unde a zburat randunica? de Titel Constantinesc Cand s-a trezit Cip-Cirip, un vant rece batea, care legana frunzele copacilor si tufele macesilor…

Soarele nici nu rasarise inca si vrabiuta Cip-Cirip isi lua zborul spre prietena ei, randunica:

“ O sa zburam amandoua, pana la iaz si o sa facem baie impreuna”, se gandea pe drum vrabiuta, bucuroasa. “ Ea in apa, eu in nisip”.

Casuta randunicii era sub streasina unei case, sus, sus de tot!

Cip-cirip-cirip! facu vrabiuta, ceea ce pe limba vrabiilor insemna:

“ Vecinica,

Randunica

Iesi afara

Surioara…

Nu-i nici cald si nu-i nici soare,

Dar e bine de plimbare…”

A stat vrabiuta, a mai strigat o data, de doua ori, apoi, sfar… a zburat spre padure.

Frunzele copacilor incepusera sa se ingalbeneasca si firele de iarba nu mai erau verzi. Vrabiuta simtea ca e mai frig decat ieri, dar nu prea

intelegea de ce…

Si cum zbura ea, asa, mai aproape de pamant, numai ce-o vazu pe furnica. Aceasta ducea spre un musuroi un miez de paine mai mare decat doua

furnici la un loc!

Vrabiuta se apropie de ea si ciripi:

“ Cip-cirip, sora furnica,

N-ai vazut pe randunica?”

Dar furnica ii raspunde fara sa se opreasca din drum:

- N-am vazut-o, n-am vazut-o… Du-te si intreaba-l pe bursuc… Eu n-am timp sa ma uit dupa randunica. Acum imi fac provizii de iarna…

21


Vrabiuta zbura mai repede, pan ace il intalni pe mos Bursuc. Abia ducea in gura on ramura cu frunze rosioare, ca arama. Se pregatea sa-si faca

culcusul.

Vrabiuta se opri pe un fir de maces.

“Mos Bursuc, n-ai vazut

Vecinica

Randunica

Pe aici a trecut?”

Dar bursucul n-o vazuse pe randunica, si-i paru rau ca n-o putea ajuta pe vrabiuta.

Si iar zbura vrabiuta, mai departe. In poiana, intalni o soparla.

- N-ai vazut-o pe randunica?…intreba ea.

Dar nici soparla n-o vazuse si ii raspunse repede:

- N-am vazut-o, n-am vazut-o. N-am avut timp… Toata dimineata am cautat o piatra mai mare, sub care sa dorm toata iarna… In sfarsit, am

gasit una!

Soparla a plecat spre noul ei culcus, iar vrabiuta a zburat pana la iaz la prietena ei broscuta. Salciile de pe mal isi scuturasera toate frunzele, iar

nuferii nu se mai vedeau deloc.

Vrabiuta se opri langa malul lacului si striga:

“ Hai broscuta Oac-oac-oac,

Iesi acum putin din lac!

Cip-cirip-cip-cirip…”

Si iata ca broscuta iesi la mal…

- Buna ziua, broscuta! ciripi vrabiuta. N-ai vazut-o pe randunica? o caut de azi dimineata.

- Nu, n-am vazut-o! raspunse broscuta Oac-Oac. Mi-am facut o casuta in namolul din fundul lacului. E asa de cald acolo! O sa dorm toata iarna.

Dar ce se aude? intreba broscuta…

- Ia te uita, niste pasari! N-o fi si prietena nostra, randunica?

- Ba da, si eu sunt, raspunse randunica. Si cobora langa ele.

- Dar unde ai fost pana acum? intreba vrabiuta… te-am cautat peste tot si nu te-am gasit.

- Am stat de vorba cu alte randunici, pe niste fire de telegraf si ne-am facut planul de drum.

- Cum? De ce plecati? intrebara broscuta si vrabiuta.

- N-avem ce manca la iarna. Aici nu gasim nici musculite, nici viermisori.

- Dar o sa mai vii? intreba vrabiuta.

- Sigur ca o sa mai vin! la primavara.

Vrabiuta era tare bucuroasa… se gandea cum sa pazeasca mai bine cuibul randunicii, pana la primavara…

22


Si randunica a plecat. S-a ridicat sus, sus de tot si impreuna cu celelalte randunici, stranse in stol, au zburat mai departe spre tarile calde.

Vrabiuta ciripi in urma randunicii:

“ Drum bun randunico!”

Apoi zbura repede spre cuib, ca sa-l deretice, sa aiba si ea adapost peste iarna.

Casuta din oala basm popular In mijlocul campului sedea o oala rasturnata; si era oala aceea mare-mare, cat un butoi. Iaca trece pe acolo un soarece si vede oala aceea goala.

"Buna casa e asta", isi zise el. "A cui o fi?".

- Casa-casuta, cine sta aici?

Dar nimeni nu raspunde. Se uita soarecele in toate partile, insa nu vede pe nimeni. Numai doua muste, care venisera si ele dupa mancare acolo,

se ridicara in doua picioruse; dar soarecele nici nu le-a luat in seama.

"Ia sa ma mut eu aici si sa stau singur!". Si s-a asezat soarecele in oala.. Trece pe acolo o broscuta.

- Casa-casuta, cine locuieste aici?

- Eu, soarecele! Dar tu cine esti?, raspunde soarecele din fundul oalei.

- Eu sunt broasca!

- Daca vrei vino inauntru si-om trai impreuna.

- Bun de tot! Iaca ca vin si eu.

Si a sarit broasca in oala si a stat cu soarecele la un loc.

Trece pe camp un iepure. Si vazand namila ceea de oala rasturnata, s-a oprit si a intrebat:

- Casuta-casuta, cine locuieste aici?

- Suntem noi: broasca-broscuta, si soarecele-soricelul. Dar tu cine esti?

- Eu sunt fugarul de peste campuri si vai, iepurele. Nu ma lasati si pe mine sa stau cu voi inauntru?

- Iaca aici nu ploua si nici soarele, nici vantul nu intra.

- Bucuros, frate! Vino inauntru si-om trai impreuna ca e loc.

Si s-a mutat si iepurele cu culcusul in oala.

Trece intr-o zi pe langa oala-casuta jupaneasa vulpe si intreaba si ea:

- Casa-casuta, cine sta aici?

- Noi traim: iepurele-iepurasul cu broasca-broscuta, si soarecele-soricelul. Dar tu cine esti?

23


- Eu sunt surioara voastra mai mare, vulpea. Pentru mine n-o fi loc? Ca vai de capul meu, am ramas fara casa!

- Da, este: intra si-i vedea, ca pentru oameni buni e loc.

- Multumim! Asta am asteptat si eu. Si s-a asezat vulpea in oala si au trait impreuna multe zile.

Vine lupul nu stiu de unde.Vede oala mare: si-a inchipuit c-o fi cineva inauntru.

- Casuta-casuta, cine locuieste aici?

- Eu, sora vulpe, cu iepurele-iepurasul cu broasca-broscuta si soarecele-soricelul. Dar tu cine esti?

- Eu sunt un biet lup fara adapost. Oare n-o fi chip sa stau si eu cu voi? Ca buna casa mai aveti!

- Se poate, cum sa nu! Ne-om mai inghesui cu totii si ti-om face loc si dumitale.

Si-a intrat lupul in casuta, si-au trait impreuna.

Nu stiu de unde a venit si ursul. Si era manios Mos Martin si ostenit, ca umblase toata ziua dupa mancare.Si cum a vazut oala aceea, nu si-a

inchipuit ca e o casuta cu oaspeti inauntru; si s-a asezat pe ea, ca sa se odihneasca putin.

Dar cum s-a asezat, oala: parr! Trosc! S-a sfarmat in bucati si ursul... ce-a facut ursul? S-a ales cu o sperietura buna, iar ceilalti au fugit care

incotro au vazut cu ochii.

Scufita Rosie de Charles Perrault A fost odata ca niciodata o fetita frumoasa, iubita de toti, dar mai cu seama de bunica ei, care nu stia ce sa ii mai daruiasca pentru a o vedea

fericita. Printre altele, i-a facut cadou o scufita din catifea rosie, care i se potrivea atat de bine, incat nu mai purta nimic altceva pe capsor. Din

aceasta cauza, s-a ajuns sa i se spuna Scufita Rosie.

Intr-o zi, mama i-a spus:"Uite, Scufita Rosie, ai aici niste prajituri si o sticla de vin. Du-le bunicii tale, caci e tare bolnava si slabita, si ii vor face

bine si o vor inzdraveni. Pleaca acum, inainte ca soarele sa dogoreasca, si mergi frumos, fara sa alergi in afara cararii, ca nu cumva sa cazi si

spargi sticla, si sa nu mai ai astfel ce sa ii duci bunicii. Atunci cand intri in casa, nu uita sa ii spui "Buna dimineata", si nu te uita curioasa prin jur

inainte sa faci asta."

"Voi avea grija si voi face intocmai cum mi-ai spus," i-a zis Scufita Rosie mamei ei, si apoi si-a luat ramas bun.

Bunica locuia in mijlocul padurii, la o jumatate de leghe de sat si, atunci cand Scufita Rosie a inaintat printre copacii desi, s-a intalnit cu un lup.

Fetita nu stia cat de rau era acest animal si nu-i era deloc frica de el.

"Buna ziua, Scufita Rosie", a grait el.

"Multumesc frumos, lupule."

"Unde ai plecat asa de dimineata, Scufita Rosie?"

24


"La bunica mea."

"Si ce ai in buzunarul cosuletul tau?"

"Prajituri si vin. Ieri a fost ziua de copt, asa ca bolnavioara mea bunicuta va avea parte de ceva bun, care o sa-i dea putere."

"Unde locuieste bunica ta, Scufita Rosie?"

"La mai bine de un sfert de leghe de aici. Casa ei e asezata sub cei trei stejari batrani, iar mai jos de ea este un crang cu aluni. Sigur stii unde

este," i-a raspuns fetita.

Lupul s-a gandit in sinea lui, "Ce copilasa frageda! Ce imbucatura gustoasa, sigur e mai buna de mancat de batrana ei bunica. Trebuie sa ma port

cu siretenie, ca sa le pot infuleca pe amandoua." Din aceasta pricina, a mai mers scurt timp alaturi de fetita si apoi i-a zis: "Vezi ce frumoase sunt

florile de aici? De ce nu te uiti in jur? Nu auzi, de asemenea, cat de dulce canta pasarelele? Mergi pe carare asa de serioasa de parca te-ai

indrepta catre scoala, in timp ce tot ce te inconjoara e plin de frumusete si voiosie!"

Scufita Rosie si-a ridicat ochii si, cand a zarit razele soarelui dansand printre ramurile copacilor si incantatoarele flori ce cresteau peste tot prin

preajma, s-a gandit: "Cred ca bunicii i-ar place un buchetel din floricele proaspete. Este inca destul de divreme si am cum sa ajung la timp," asa

ca a fugit de pe carare catre o poiana plina cu flori. In vreme ce culegea una, i se parea ca vede o alta, si mai frumoasa, putin mai incolo, si alerga

dupa ea, in acest fel patrunzand tot mai adanc in padure.

Profitand de intarzierea fetitei, lupul s-a dus direct la bunica si a batut la usa.

"Cine este acolo?"

"Scufita Rosie," a raspuns lupul. "Ti-am adus prajituri si vin. Deschide usa."

"Ridica zavorul," i-a spus bunicuta, "eu sunt asa de slabita ca nu ajung la el."

Lupul a saltat zavorul, a deschis usa larg, in laturi, si, fara a spune vreo vorba, s-a repezit la patul bunicii si a mancat-o pe loc. Apoi, s-a imbracat

cu hainele ei, si-a pus pe cap scufia bunicutei, a tras perdelele de la fereastra si s-a strecurat in pat.

In aceasta vreme, Scufita Rosie continuase sa culeaga flori si adunase atat de multe incat nu putea sa le care pe toate, dar si-a adus aminte,

deodata, de bunica, si s-a intors pe cararea catre casa ei.

A fost tare mirata cand a gasit usa deschisa si, atunci cand a intrat in camera, a trecut-o un fior brusc si si-a zis: "Vai! Ce stingherita ma simt, iar

alta data imi placea asa de mult sa fiu la bunica." A spus cu voce tare "Buna dimineata", dar nu a primit nici un raspuns, asa ca a tras perdelele de

la fereastra si a mers spre pat. Acolo, statea intinsa bunica, cu scufia trasa peste fata si aratand foarte, foarte ciudat.

"Vai, bunicuto, a spus ea, "ce urechi mari ai!"

"Ca sa te aud mai bine, copila mea", s-a auzit dinspre pat.

"Vai, bunicuto, si ce ochi mari ai!" a continuat ea.

"Ca sa te vad mai bine, draga mea!"

"Dar, bunico, ce maini mari ai!"

25


"Ca sa te imbratisez mai bine!"

"Si, vai, bunicuto, ce gura mare ai!"

"Ca sa te mananc mai bine!"

Nici n-a terminat bine de spus lupul aceste cuvinte ca a si sarit din pat si a inghitit-o pe loc. Dupa ce si-a potolit astfel foamea, s-a asezat inapoi

in pat, a adormit, si a inceput sa sforaie zgomotos. Vanatorul, care tocmai trecea pe langa casa, si-a spus in sinea lui, "Ce tare sforaie batranica!

Trebuie sa vad daca nu are nevoie de ceva." A intrat in casa si, cand s-a apropiat de pat, a vazut lupul intins pe el. "Aici erai, ticalosule!" a zis el.

"De cand te caut!" Dupa aceea, si-a indreptat pusca catre lup, dar i-a trecut prin minte ca poate o mancase pe bunica si ca aceasta putea fi inca

salvata. Nu a tras nici un foc, ci a luat un foarfece mare si a inceput sa taie burta lupului adormit. Dupa ce a facut doua taieturi, a vazut

stralucirea scufitei rosii si, dupa alte doua taieturi, fetita a tasnit afara, strigand:"Vai, ce speriata am fost! Ce intuneric era in burta lupului!"

Imediat dupa aceea, a iesit la iveala si bunica, inca in viata, dar abia mai putand respira. Scufita Rosie a adunat degraba niste pietre mari, cu care

a umplut burta lupului, asa ca atunci cand acesta s-a trezit si a dat sa fuga, nu s-a putut misca, intr-atat de grele erau pietrele, si a cazut lat pe

odea, murind de indata.

Apoi, cei trei au fost tare fericiti. Vanatorul a jupuit blana lupului si a luat-o la el acasa. Bunica a baut vinul si a mancat prajiturile aduse

de Scufita Rosie si si-a revenit in simtiri, intremandu-se cat de cat, iar Scufita Rosie si-a spus in gand: "Atata timp cat am sa mai traiesc, nu voi

mai parasi poteca si nu voi mai fugi in padure, asa cum m-a invatat mama.

11-22.11.2013 tema: “cand, cum si de ce se intampla?”...

Documents