Curs IMR15.12.2014

Principatele romane si Europa in prima jumatate a sec. 19

Ce se intampla in Europa acestei epoci influenteaza in mod direct soarta Principatelor. Principiile care guverneaza relatiile internationale:1. echilibrul de forte – daca o putere devine prepotenta in raport cu celelalte, are loc o reactie a celorlalte puteri pentru a echilibra balanta. Principiu care ramane in vigoare pana la sfarsitul razboiului rece. 2. interesele strategice ale fiecarei puteri in parte – interese politico-militare, care incep sa fie egalate, din sec 19, de cele economice si geo-strategice.Fiecare putere incearca sa protejez propriile interese strategice. In momentul in care diplomatia nu mai poate armoniza aceste interese strategice, se recurge la razboi. Principalele jaloane de avut in vedere la incep sec 19:1. Congresul de pace de la Viena, 1815. Urmareste restabilirea echilibrului de forte, spulberat de Napoleon. Acesta spulberase granitele politice ale Europei, in incercarea sa de a unifica politic Europa sub propria sa dictatura. Congresul incearca sa aduca Europei granitele de dinaintea Revolutiei franceze. Franta este readusa la granitele sale si este obligata sa accepte prevederile Congresului de la Viena. Obiectivele Congresului de la Viena:a. limitarea Frantei, care decade si devine o putere de gradul al doilea. Este astfel pedepsita ptr ceea ce provocase in Europa.b. lichidarea oricaror incercari de a organiza Europa pe baza altor principii decat cele neo-absolutiste. Un regim care incearca sa perpetueze si in sec. 19 organizarea statului si a societatii pe principii care tin de sec. 18. Revolutia de la 1848 ne arata insa ca regimul absolutist isi traise veacul, nu mai este potrivit noilor vremuri. Regimurile neo-absolutiste sunt depasite.

2. Congresul de Pace de la Paris, 1856Pune capat Razboiului Crimeii, in care se confruntasera Rusia si Imp. Otoman, sustinut de puterile occidentale – Franta si MB. Este prima confruntare militara pe care Rusia este obligata sa o poarte acasa, ceea ce provoaca un adevart soc psihologic. Rusia nu se mai confruntase cu un asemenea eveniment. Dpdv. militar este ultimul razboi in care cavaleria mai joaca un rol major. Ca urmare a tehnologizarii, cavaleria este total depasita. Este primul razboi in care, in mod deschis si declarat, Occidentul ia partea Imp otoman. Daca pana atunci o facuse doar pe cale diplomatica, de data aceasta occidentalii actioneaza deschis. Pentru prima data, dpdv politic, principalul inamic este Rusia. Se depaseste la jumatatea sec 19 complexul occidentalilor fata de Imp. Otoman. De data aceasta, nu Imp. Otoman este puterea care ameninta Europa, ci Rusia. Interventia militara a Rusiei in favoarea Imp. Habsburgic in timpul revolutiei de la 1848 aratase Occidentului in mod vizibl puterea acesteia si amenintarea pe care o reprezinta. Occidentul cauta o solutie. Diplomatii otomani au incercat sa foloseasac in propriul avantaj atitudinea anti-ruse a Vestului. In fata unei noi amenintari ruse, Imp. Otoman cere o mediere internationala. Rusia refuza aceasta mediere. Ceea ce deschide drumul razboiului. Rusia

face o greseala de evaluare. Conta pe o victorie rapida impotriva Imp. Otoman, urmand aceeasi tactica pe care o folosise si in celelalte razboaie. Otomanii reusesc sa reziste cateva saptamani, pana in momentul in care primeste sprijinul occidentalilor. Rusia a pierdut razboiul nu ptr ca ar fi fost invinsa pe campul de lupta din Crimeea. Razboiul din Crimeea este un razboi de uzura. Sevastopulul nu poate fi cucerit. Aliatii reusesc insa sa blocheze Crimeea si sa o asedieze. Rusia pierde razboiul pentru ca nu isi poate aproviziona trupele. In lipsa unui sistem de cale ferata, aprovizionarea trupelor din Crimeea dura 3 luni. In timp ce occidentalii o puteau face in 3 saptamani (portul Marsilia). Rusia va fi astfel obligata sa ceara pace. Tarul Alexandru II isi incepe domnia cu o infrangere. Isi doreste sa isi ia revansa. Congresul de pace de la Paris va avea ca principal obiectiv blocarea Rusiei si restabilirea prin aceasta a echilibrului de forte. Toate hotararile luate in timpul congresului sunt subsumate acestui obiectiv major. Efecte secundare: in timpul razboiului in cadrul coalitiei anti-ruse luptasera si alte forte: 1. polonezii. Ei ratasera revolutia antirusa de la 1830 – disproportia de forte nu le-a permis sa participe. Acum lupta impotriva Rusiei in speranta ca problema poloneza va fi discutata in cadrul Congresului, devenind o problema internationala. 2. romanii luptasera si ei impotriva Rusiei. Inrolandu-se individual, caci otomanii nu accepta trupe romane in armatele lor.La Congres nu este discutata problema Poloniei. Impartirea Poloniei se facuse intre Prusia, Rusia si Imp. Habsburgic, prin urmare discutarea problemei deranja toate cele 3 puteri europene. Dar problema Principatelor se va discuta tocmai ptr ca acest subiect deranjeaza Rusia. Importanta problemei romanesti reiese si din faptul ca in tratat apare o anexa distincta in care sunt incluse toate problemele privitoare la Principate. Nu se pune problema simpatiei ptr romani, ci doar a intereselor si obiectivelor politice ale marilor puteri.Puterile care sprijina ideea unirii: Franta, Piemontul, Prusia. Se opun Rusia , Imp. Otoman, Imp. Habsburgic. Marea Britanie sustine initial politica Frantei, apoi se opune unirii.Congresul are loc la Paris. Ceea ce ne arata ca prima putere in Europa anului 1856 este Franta lui Napoleon III. Are loc o intalnire intre regina Victoria si Napoleon III inainte de conferinta: isi delimiteaza sferele de influenta – Franei i se lasa mana libera pe continent, iar MB are intaietate in domeniul maritim.Franta. Sprijina unirea, caci Franta doreste sa loveasca in Imperiul Habsburgic. Din acelasi motiv sustine unirea statelor italiene. Invoca principiul nationalitatilor. Dar acesta nu reprezinta decat un pretext ptr. a interveni in Europa oricand doreste si unde doreste. Principiul nationalitatilor va fi ptr Napoleon III ceea ce panortodoxismul fusese pentru Imperiul rus. Franta stie ca sprijinind unirea Principatelor va deranja inca o data Viena. Sprijinind proiectul romanilor, Napoleon III va crea un punct de presiune in coasta Vienei. In plus, Franta chiar va incerca o reinviere a revolutiei unguresti, doar ca Rusia ii va dejuca planurile si o va obliga sa renunte. Piemontul. Succesul proiectului national italian nu va avea succes fara sprijinul Frantei. Prin urmare, Piemontul adopta automat politica Frantei.Prusia. Are propriul interes strategic. Incearca sa-si implineasca proiectul german. Se pune problema in jurul careia dintre case se va realiza proiectul national german: al casei

de Hohenzollern ori al casei de Habsburg? Sustinand unirea Principatelor, Prusia loveste in Imp. Habsburgic.MB. Respectandu-si promisiunea asumata de regina Victoria fata de Napoleon III, MB sustine politica franceza, sustine uniunea. Doar ca britanicii isi vor schimba optiunea. Unirea ar fi lovit in interesele maritime ale MB. Englezii detin axa maritima mediterana: Gibraltar – Malta - Cipru. Britanicii sunt interesati ca Bosforul si Dardanelele sa ramana neutre. Altfel, patrunderea flotei ruse prin stramtori in Mediterana reprezenta un pericol ptr axa MB in Mediterana. Politica britanica: se tin de-o parte de trebuirile continentale ale Europei. Dar otomanii garanteaza britanicilor neutralitatea stramtorilor si faptul ca niciodata vasele militare rusesti nu vor fi acceptate in stramtori. In schimb, cer britanicilor sa se opuna ideii de unire a Principatelor.Imp. Otoman. Otomanii se opuneau unirii din cauza faptului ca aceasta ar fi reprezentat un precedent in interiorul Imp. Otoman si ar fi dus la miscari similare in intreaga Pen. Balcanica. Asta ar fi permis o inaintare usoara a trupelor rusesti prin Balcani. Imp. Habsburgic. Se opune proiectului unionist pentru ca in felul asta se opune politcii Frantei. In 1856 se afla in plin regim conservator, inaugurat de Viena dupa infrangerea revolutiei de la 1848. Viena are o problema cu ungurii revolutionari, iar nu cu romanii. Viena este constienta de riscurile proiectului francez, de aceea se opune unirii. Rusia. Nu are un cuvant de spus la Congres. Este obligata sa accepte toate prevderile congresului. Rusia nu poate spera decat ca-si va lua revansa. Prin infrangerea Rusiei se restabileste echilibrul european.

Hotararile Congresului: Otomanii ridica in cadrul Congresului problema consultarii romanilor. Pasoptistii incercasera sa arata Europei ca romanii vor unirea. Doar ca ei nu reprezinta societatea romaneasca. Congresul ia decizia convocarii romanilor, in cadrul adunarilor ad-hoc (adunari reprezentative). Concluzii:Ptr. Rusia, Congresul a avut urmari negative. Ea este obligata sa-si stopeze ofensiva impotriva Imp. Otoman. Aceasta fusese blocata nu de problema romaneasca, ci de faptul ca flota MB avea acces liber in stramtori, in timp ce flota militara rusa, nu. Inainte de Crimeea, M. Neagra era un lac rusesc. Hotararea Congresului de a scoate gurile Dunarii de sub influenta ruseasca (revenirea Bugeacului la Moldova), duce la diminuarea influentei Rusiei in M. Neagra. Intre timp, Rusia se va ocupa de expansiunea in est, va cuceri Siberia. Incepe o politica de industrializare, gratie resurselor obtinute din Siberia. Vladivostokul devine un mare port rusesc.Congresul de pace de la Paris ofera un ragaz necesar Imp. Otoman. Are timp sa-si revina dupa aceste infrangeri militare repetate de la sfarsitul sec. 18 – inceputul sec. 19.Occidentul. Congresul este ocazia lui Napoleon III de a le arata francezilor ca s-a tinut de cuvant, ca Franta este iar o mare putere. Intrecerea dintre Austria si Prusia se va incheia abia la 1866. Prusia a sesizat slabiciunea Austriei, cu atat mai mult cu cat in 1859 izbucneste razb francezo-italiano-austriac pe care Austria il va pierde. Infrangerea a permis Risorgimento-ul, unirea italienilor. Aceasta se realizeaza cu arma in mana. Unele state italiene nu accepta unirea. Risorgimento-ul are ca nucleu nordul. Armatele nordului vor cobori pana in Sicilia intr-un adevart mars de cucerire. Probleme va pune statul papal. Papa nici nu vrea sa auda sa se supuna unei

puteri politice. Statul papal va fi izolat si abia apoi Papa va accepta sa semeneze concordatul.Congresul de pace a avut efecte si asupra Pen. Balcanice. Caci precedentul de care Imp Otoman se temea se va produce. Principatele se vor uni si vor deveni locul in care elitele balcanice pregatesc propriile miscari unioniste.Duritatea masurilor luate impotriva Rusiei vor avea efecte: acestea nu vor fi tolerate la Petersburg. Alexandru II va initia o adevarata campanie care are ca scop luarea revansei.