pH rtAeaiL ,-&tffixNffig,# ga

. #sexg} F*Y#-il{}X,#ffi *

P#Y&N'$'$;&€, MHg"XSffffi Pffi $&}.L,ilx$ .

THE XERCES SO CIETYFOR INVERTEBRATE CONSERVATION

Eric Lee-Mflder, Jarrod Fowler, ]illian Vento & fennifer Hopwood

M.A.S.T.zorS

CUPRINSPrdafi: Nimic nu-i nou sub soare... 6

Plante qi polenizatori: prezentare generali--- 10

Polenizatori gi pesticide ...22 I Cheia iconitelor--. 23

l. Flori silbaticeindigene

l. Isopul de anason,isopul gigantic

2. Aster (Steluga)

3. Menta indiani4. Suzana-cu-ochi negri5. Floarea cocardl (fluturei)6. Liatris (Steaua strllucitoare)7. Trichostema8. Sporiqul9. Macul californian

10. Clarkia11. Coreopsis12. Veronicastrum virginicum13. Planta cup[, planta busoll,

fl oarea-soarelui decorativi14. Bubericul15. Riscoage16. Gilia capitata17. SAnziana18. Grindelia19. Vernonia20. Iarba lui foe Pye, zburltoare21. Lobelia22. Lupinul23. Limnanthes alba

(Meadowfoam)24. Ceara albinei25. Menta de munte26. Ciulinul indigen27. Penstemonul28. Facelia29. Trifoiul de prerie30. Echinacea

31. Rddlcina garpelui, eryngo32. Floarea plianjen de

Munfii StAncogi

33. Salvia34. Busuiocul sllbatic35. Helenium36. Telegraful37. Floarea-soarelui38. Hydrophyllum39. Hriqca silbatici40. Mugcata sllbatici

(nipraznica)4l.Indigo silbatic42. Verbesina43. Menta de pidure

2. Arbori gi arbuqtiindigeni

44. Acacia45. Teiul american46. Murul, zmeurul47. Salcimul48. Afinul

24

26

2830323436384042M4648

50

52545658

6062646668

70'7)

7478

80828486

9092949698

100

L02r04

106108

110tt2

tt4116118t20122124

49. Copacul de hrigci 126

50. Buttonbush 128

51. Adenostoma 130

52. Iarbacoiotului (Baccharis) 132

53. Amorfa 134

54. Coaclzul auriu L36

55. Ilicele american 138

56. Arbutus 140

57. Magnolia 142

58. Manzanita 144

59. Mesquite 146

60. Holodiscus 148

61. Mahonia 150

62. Chrysothamnus 152

63. Cercis (Arborele lui Iuda) 154

64. Rhododendronul 156

65. Micequl 158

66. Palmierul pitic (Palmetto) 160

67" Amelanchierul(Pomul cu stafide) 162

68. Oxydendrum arboreum 164

69. Spiraea, cununila 166

70. Toyonul 168

71. Tulipulpopular l7o72. Tupelo 172

T3.Liliacul sllbatic 17474-Salcia 176

75. Iarba sfdntl 178

3. Copaci qi arbuEtiintroduEi

76. Portocalul77 . P rwul, ciregul, migdalul,

piersicul

r80t82

184

4. Flante arornaiice si

oraamentale introduse 188

78. Busuiocul 190

Tg.Limbamielului80. Cetu$nica81. Coriandrul82. Cosmos83. Isopul84. Lavanda85. Menta85. Oregano87. Rozmarinul88. Salvia ruseasci89- Cimbrul

192194L96198

2002022042062082r02L2

5. Plante melif'ere d"eizlazindigene qi peindigene 214

90. Lucerna 216

91. Hrigca 218

92. Trifoiul 220

93. Fasole - ochinegri 222

94- Muqtarul 224

95. Chamaecrista 226

9{i. Ridichea 228

97- Sparceta 230

98. Fasole cu floare rogie 232

99- Sulfina 234

lfit. Mizirichea 236

FACETI DIN GRADINA DUMNEAVOASTRA UN PARADISAL FOLENIZATORILOR EVITAND FOLOSIREA PESTICIDELORInsecticidele, inclusiv cele folosite pentru controlul diunitorilor dingridini, sunt de obicei toxice nu numai pentru diun[tori, ci Ei pentrupolenizatori, gi chiar si unele insecticide organice pot prezenta uneleriscuri.

Polenizatorii sunt expugi insecticidelor din gridini prin contactuldirect cu pulverizatoarele gi reziduurile de pe flori sau prin ingerareareziduurilor de insecticid prezente ln polen, nectar sau api.Polenizatorii pot fi ucigi pe loc prin expunere la insecticid, dar gi

dozele mai mici, neletale pot fi problematice. Aceste doze mai micipot diuna polenizatorilor prin faptul ci le modifici comportamentul,migcarea, dezvoltarea, reproducerea qi reacfia imunitari la paraziligi patogeni. Expunerea la insecticide poate reduce populaliile depolenizatori rapid, iar refacerea dupi nivelele de pre-expunere poatedura ani de zile.

Unele plante aflate la vdnzare la pepiniere sau magazine degridinirit au fost tratate cu insecticide neonicotinoide in timpulprocesului de producfie. Neonicotinoidele, un grup de chimicalesistemice, rimin mult timp in sol gi in plante qi pot fi prezente inpolenul gi nectarul florilor plantelor tratate, mult timp dupi ce leaduceli acasi de la magazin. Chiar gi in doze mici, neonicotinoidelesunt diunitoare p olenizatorilor.

Puteli evita problemele printr-o gospodirire atenti a gridinii.

f . Cand cumpirali plante, puneli intrebiri Ia pepinieri pentru a

fi sigur ci cele pe care le alegeli nu au fost tratate cu pesticide.2.Monrtorizafi-v[ plantele pentru a vi asigura ci sunt sinitoase.3,. Plantafi o diversitate de specii, pentru a asigura hrani gi adipost

insectelor benefice, care vor ajuta la controlul popula[iilor dediunitori din curtea qi gridina dumneavoastr[.

23

t

hr

Flori salbatice

25

Asigurarea unui habitat bogat in florisllbatice este misura cea mai importantlpe care o putefi lua pentru a sprijinipolenizatorii. Plantele indigene, care suntadaptate solurilor gi climatelor locale, suntde obicei cele mai bune surse de nectar

;i polen pentru polenizatorii indigeni. inplus, plantele indigene au adesea nevoiede mai pu{ina apa decAt cele neindigene,nu au nevoie de ingragaminte gi au maipu{ine qanse sa devinl buruienoase. incontinuare, vom prezenta citeva dintreflorile silbatice preferate pentrupolenizatori din America de Nord dar gi

din toat[ lumea.

1.ISOPUL DE ANASON,ISOPUL GIGANTIC(Speciile Agastache sPP)

-r p lillf,'^""1#ii,fl}tfffl:L1ih?il' u" .","{, specii de isop gigant se intAlnlsc in America de Nord' in

! trecut, it ,.r"t! ia4i dln Vestul mijlociu al Statelor.Unite

-< gi Canada una di., specii, isopul de anason' a fost plantat

maslv tn mod specific ca plant[ melifer[' Relatlrilet|Jr crescitorilor de albine din secolul al nouisprezecelea arati

ca un srngur pogon putea asigura hrana a 100 de colonii

Y7 de albine-gi.i ulbitrit. preferl isopul gigantic chiar qi.int lo.rl sulfinei (vezi pagina 234)' Se pare cd concentralia

de zahdt din nectarul isopului gigantic depiEeqte 40o/o' iar

mierea rezultati este deschisi la culoare' are un gust ugor

mentolat Ei este rezistentl la zaharisire'

EXPLNERE

La soare Ei umbri Parliale

UMi}iTATEA SOLUI,U1..,::

ufeaie.'" ' t,t',

27

sp'e{3€:&{xtKt&t3!x&}l$.ee{:i}rt$;.'es}&?et:

Isopul de an-ason (Agastache foeniculum),isopul gigantic violet (A.scrophulariifulia) gi isopul gigantic galben (A. nepeloides), toate cuo distribulie largd in est gi vestul mijlociu; isopui gigantic cu frunzede tnz.icd (A.urticifulia) existent in abundenla i, ,"it. O specieintrodusi, menta coreeand (A.rugosa) se adapteazl bine in grrdini inmare parte din America de Nord.

SI7.{TjITORI IMPORTi }; ?.1i*tr.'&*at*'.

Floarea atrage o mare varietate dealbine, fluturi si, ocazional, pisdriminione. O albini lucrdtoare mici qineagr[ (Dufourea monardae) este unadevdrat specialist in isop giganticgi roinili in regiunile din vestulmijlociu.

t-:?'{i.iXiiltt

Restaurarea pajiqtilorde flori silbatice/

preerie

Zone de tampon/filtrula ferme

Planti ornamentali

.t-1.\DA ill- t)RIRE

SUS: Fluture-monarhEi ciribuEi in ciutareahranei in isopulgigantic

,cutOi\REA moRriviolel; alb',"i ,, "

Comestibill/ceaiuri/plantl medicinall

INALT]i.MA.&,IAXIMA'

mintLr8.m, ' u',,"rr'1,,', ,'

La noi, isopul cu floareroz sau cu floare violaceeeste planti de culturi cese seamlni in rdndurisau in cuiburi flr[ a aveamari pretenlii de la sol saucliml. Cele doui specii deculturi sunt inrudite cuisopul de anason.

irt?

f17rr

ASTER (Stelula)2. (Speciile Symphy ott' ichtnn spp.)

.- ..]J\ERE

Soare 9i umbra Parliall

/^\sunsd. IltponreutA pr sReNA pentru albine in

L,lperioada de la sfirgitul toamnei' asterul poate ajuta

noile regine-bondar s[-9i adune rezervele de energie

inainte f,e intrarea in perioada de hibernare' in unele

regiuni, aceste flori reprezint[ o planti melifer[ de sfArqit

de"sezon (deqi calit[1ile comestibile ale produsului nu sunt

foarte bine pii rit.;. Diferite specii sunt bine adaptate la

condiliile montane sau ml[gtinoase si la pajigtile insorite

deschise sau marginile de piduri. Concentralia de zahbr

raportati din nectarul unor specii de aster variazbintre 24

si,11%.

Uh'tlIIITATEA SOLULUi

Umed sau uscat, in funcliede specie

29

"' i::l' ; q=& ,l,

Pentru est gi vestul ='d*"mijlociu, asterul albastru **€.;

catifelat (Sy mphy otri chumlaeve), asterul de New England(5. nov ae - angli ae), aster ul vesticargintiu (S.sericeum), asterul deNew York (S.novi-belgli) gi asterulcu frunze in form[ de sigeat[(5. s agittifu lium). in unele locuri dinvest, asterul de Pacific (S.chilense) qiasterul Douglas (S.subspicatum).

- !',

Garduri vii

Restaurarea pajigtilor/preriilor cu flori silbatice

Restaurarea mlaqtinilor

Fisie-tampon/filtru laterme

\Iaterial pentru cuiburilep olenizatorilor sau plantd-iazdi pentru omizi

Planti ornamentall

Contorm informafiilorcurente planta esteintalnita doar in SL-A gi

Canada.

STANGAAlbina tiietoarede frunze pe ofloare de aster

Planta atrase bondarii (Speciile Bombus).In categoria speciaLiqtilor in aster se numirialbinele mtner (Andrena hirticincta. A.asteris, -\. n-<teroides, A. nubecula, A. placata,A. simplex, -\. solidagink, pseudopanurgus

nebrascensis), albinele zidar (Colletes simulansanrntus)gi albinele cu coarne (Melissodesdruriella). Planti-gazd[ pentru omizileflutureiui perlat cu semilund (phyciodestharos), fluturele cu semiluni nordic (pselenis) gi molia florilor arcigera (Schiia

ycigera). in vestul mijlociu, mai multe tipuride aster pot, de asemenea, si stimulezemigralia fluturelui monarh de toamni.

I , ', i\ \ i )l \]:i r :RlRl:

Jf = obicei, la sfirgitul verii

[r -:cefutul toamnei

I

t.u I clAi{Ii.{ trrl.{}iii]De obicei alb, roz,albastru sau violet

Ihi,i L llIl,iE M AX{1r.l ;\minim 1,8 m