10. raport -conservarea si gestionarea resurselor naturale
TRANSCRIPT
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare 2014
STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE
Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”
Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013
Elaboratori asociaţi:
S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin-Silviu BONDAR
şi Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi
Director general: Toader POPESCU
STUDIUL 10. CONSERVAREA ŞI GESTIONAREA RESURSELOR NATURALE Asociat responsabil: S.C. Agora Est Consulting SRL
Formă finală. 2014
2
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
2
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
3
Studiul 10. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale
I. Informaţii generale
I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului
Domeniul 3. Protecţia mediului şi valorificarea resurselor naturale Studiul 10. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale
I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final)
Raport final
I.3. Lista autorilor, colaboratorilor
S.C. Agora Est Consulting SRL Autori: prof. dr. Corneliu Dinu, Vlad Diaconescu
I.4. Lista consultanţilor de specialitate
I.5. Cuprinsul studiului
II. Metodologie II.1. Scopul studiului și relevanța pentru SDTR II.2. Contextul european și românesc II.2.1. Contextul european și documentele de referință II.2.2. Contextul local al planificării strategice și documente de referință II.3. Problematică și obiective specifice II.3.1. Problematică și întrebări de cercetare II.3.2 Obiective specifice II.4. Ipoteze și metode de cercetare II.4.1. Ipoteze de cercetare II.4.2. Nivelul și tipul datelor II.4.3. Indicatori și indici II.4.4. Reprezentări cartografice II.5. Bibliografie și surse II.5.1. Studii și publicații II.5.2. Surse legislative, directive, convenții, recomandări II.5.3. Strategii II.5.4. Date statistice II.5.5. Date cartografice II.6. Glosar de termeni
III. Analiză și recomandări III.1. Contextul geologic al României III.1.1. Analiza-diagnostic a situației resurselor III.1.1.a. Resursele minerale utile exploatate III.1.1.b. Analiza principalelor substanțe și grupe de substanțe minerale utile III.1.2. Resursele de hidrocarburi: petrol și gaze naturale III.1.2.a. Zăcăminte comerciale PETROM III.1.2.b. Zăcăminte comerciale ROMGAZ III.1.2.c. Perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare III.1.3. Resursele de apă subterană III.1.3.a. Identificarea, delimitarea și caracterizarea corpurilor de ape subterane III.1.3.b. Corpurile de apă subterană în interdependență cu corpuri de aoe de suprafață și cu ecosisteme
terestre III.1.3.c. Prelevări de apă și reîncărcarea corpurilor cu ape subterane III.1.3.d. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană și riscul neatingerii obiectivelor
de mediu III.1.3.e. Evaluarea tendințelor semnificative, susținute și crescătoare ale poluanților, grupurilor de
poluanți și indicatorilor de poluare pentru corpurile de apă subterană cu risc de neatingere a obiectivelor de mediu
III.1.3.f. Măsuri preconizate pentru atingerea obiectivelor de mediu III.1.4. Resursele naționale de energie primară - situație, grad de utilizare, consumuri, previziuni
III.1.4.a. Generalități
4
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
4
III.1.4.b. Situația resurselor de energie primară pe tipuri, condiții de zăcământ, condiționalități locale/regionale
III.1.4.c. Estimarea potențialului sectorului energetic III.1.5. Resursele regenerabile de energie
III.1.6. Situația sistemelor de transport și stocare III.1.7. Impactul ambiental al activitățilot din domeniul resurselor naturale la nivel teritorial și național
III.2. Tendințe de evoluție III.3. Priorități de dezvoltare III.4. Legături cu alte domenii III.5. Implicații economice, sociale și de mediu
IV. Elemente strategice și operaționale IV.1. Viziune și obiective strategice IV.2. Politici, programe IV.3. Modalități de implementare
IV.4. Sinteză strategică și operațională
I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor
Harta 10.1. Harta cu distribuţia resurselor minerale exploatate în România Harta 10.2. Perimetrele de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră Harta 10.3. Perimetrele de prospecţiune şi perimetrele de explorare, dezvoltare şi exploatare Harta 10.4. Corpurile de apă subterană Harta 10.5. Starea calitativa (chimică) a corpurilor de apă subterană Harta 10.6. Harta surselor regenerabile de energie disponibile pe regiuni Harta 10.7. Harta principalelor falii crustale şi falii potenţial active din România, cu localizarea secţiunilor geologice realizate
I.7. Lista tabelelor şi graficelor
Tabelul 10.1. Materii prime critice Tabelul 10.2. Lista substanţelor minerale conform clasificării actuale a ANRM Tabelul 10.3. Licenţe active în procedura de aprobare pentru exploatare Tabelul 10.4. Categoriile de substanțe și grupuri de substanțe minerale utile utilizate în analiza SWOT, cu indicarea resursei
minerale și a producției nete la nivelul anului 2011 (pentru 2012 raportarea nu este finalizată) Tabelul 10.5. Mine închise, după actul normativ Tabelul 10.6. Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale din România până în anul 2020 Tabelul 10.7. Zăcăminte comerciale PETROM Tabelul 10.8. Zăcăminte comerciale ROMGAZ Tabelul 10.7. Acordurile de concesiune petrolieră pentru perimetre de explorare-dezvoltare-exploatare Tabelul 10.9. Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă Tabelul 10.10. Exploatări semnificative (>1500 mii mc/an) de ape subterane Tabelul 10.11. Starea apelor subterane Tabelul 10.12. Situaţia resurselor naţionale de energie primară Tabelul 10.13. Consumul intern de energie primară [mii tep] Tabelul 10.14. Producţia de energie primară [mii tep] Tabelul 10.15. Prognoza – capacitate netă de producere şi consum Tabelul 10.16. Puterea netă disponibilă şi consumul Tabelul 10.17. Potenţialul naţional al surselor regenerabile din România Tabelul 10.18. Consumatori, după sursa alimentării – 2008-2012 Tabelul 10.19. Număr de clienţi finali şi structura consumului Graficul 10.1. Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă subterană Graficul 10.2. Puterea instalată în unităţi de producere energie electrică care beneficiază de sistemul de promovare Graficul 10.3. Structura pe tipuri de resurse a energiei electrice livrate în sistem Graficul 10.4. Tipul surselor de gaze în luna mai 2013 Graficul 10.5. Structura surselor interne de gaze în luna mai 2013 Graficul 10.5. Structura surselor totale interne și importuri de gaze în luna mai 2013 Graficul 10.7. Defalcat pe surse interne și import, incluzând consumul curent și înmagazinarea Graficul 10.8. Producția internă lunară de gaze naturale 2011-2013, lunile Ianuarie-Mai Graficul 10.9. Consumul lunar de gaze naturale 2011-2013, lunile Ianuarie-Mai
I. 8. Anexe
Anexa 10.1. Sinteză privind geologia României cu precizarea sistemelor majore de falii și a faliilor potențial active
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
5
II. Metodologie
II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR
Scopul studiului este reprezentat de evaluarea resurselor naturale ale teritoriului şi a modului de gestionare a acestora în perspectiva dezvoltării durabile, în context teritorial. Conform primei redactări a SDTR, „prin prisma Strategiei Europa 2020, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României sintetizează priorităţi şi indicatori ce reflectă situația existentă, dar și ambițiile României, ca Stat Membru, de a contribui la atingerea ţintelor de dezvoltare a Uniunii Europene prin integrarea priorităților legate de [...] promovarea unei economii bazate pe utilizarea mai eficientă a resurselor, mai ecologică şi mai competitivă (creştere durabilă şi promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare a forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială (creştere incluzivă)”. În acest sens, studiul fundamentează SDTR prin următoarele aspecte: (a) Analizarea situaţiei actuale a resurselor naturale (resurse minerale solide, resurse de petrol şi gaze, resurse de apă, resurse regenerabile), a infrastructurii de transport şi de stocare a resurselor, a ponderilor pe categorii a resurselor energetice utilizate în prezent la nivel naţional şi teritorial, a situaţiei privind problemele de mediu, gestionarea, consumul şi conservarea resurselor; (b) Urmărirea dinamicii resurselor în baza previziunilor privind creşterea consumurilor; (c) Urmărirea conexiunilor la nivel teritorial cu dinamica economică, socială; (d) Identificarea priorităţilor regionale şi locale în exploatarea şi utilizarea resurselor pe categorii, definirea principalelor
coordonate strategice şi operaţionale pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale în contextul dezvoltării teritoriale durabile;
(e) Propunerea de măsuri la nivel naţional, regional şi local pentru eficientizarea utilizării resurselor, ameliorarea impactului ambiental şi creşterea ponderii resurselor regenerabile în totalul resurselor consumate.
II.2. Contextul european şi românesc
II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă Politicile de conservare şi gestionare a resurselor naturale se subscriu în cea mai mare parte strategiilor de asigurare a securităţii energetice cu energie competitivă şi „curată”, ţinând cont de necesitatea limitării impactului ambiental în condiţii de escaladare a cererii globale de energie şi de incertitudinile privind accesul la resursele energetice. Politica Uniunii Europene în domeniul resurselor de apă este definită prin Directiva Cadru 2000/60/EC care defineşte apa ca un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat şi conservat, precum şi de o serie de instrumente legislative menite să asigure implementarea la nivel european şi naţional a măsurilor de asigurare a protecţiei şi managementului durabil al resurselor de apă. Politica Uniunii Europene în domeniul resurselor energetice pentru perioada până în 2020 se bazează pe trei obiective fundamentale, subscrise unor pachete legislative de reformă legislativă şi de reglementare:
- Durabilitate – obiectiv urmărit preponderent prin Pachetul legislativ „Energie – Schimbări Climatice” ce vizează în prinicipal reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră (GES), creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabilă (SRE) în totalul consumului energetic al UE precum şi o ţintă de 10% biocarburanţi în consumul de energie pentru transporturi şi o reducere cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei energetice;
- Competitivitate – vizează asigurarea funcţionabilităţii pieţei interne de energie;în acest sens, în septembrie 2008, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat cel de-al treilea pachet legislativ pentru piaţa internă de energie;
- Siguranţă în alimentarea cu energie – vizează reducerea vulnerabilităţii UE în privinţa importurilor de energie, a întreruperilor în alimentare, a posibilelor crize energetice şi a nesiguranţei privind alimentarea cu energie în viitor. Pachetul legislativ „Energie – Schimbări Climatice” conţine patru acte normative complementare: Directiva 2009/29/CE - pentru îmbunătăţirea şi extinderea schemei europene de tranzacţionare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU – ETS); Decizia 2009/406/CE - Decizia non-ETS; Directiva 2009/28/CE - Directiva privind energiile regenerabile (RES); Directiva 2009/31/CE - Directiva privind stocarea geologică a CO2 (CSC). Implementarea acestui pachet are implicaţii majore în special asupra instalaţiilor din sectorul energetic care intră şi sub incidenţa Directivei 2001/81/CE privind controlul integrat al poluării. Aceste instalaţii trebuie să respecte concomitent şi obligaţiile privind calitatea aerului, care conduc la reducerea emisiilor de substanţe poluante generate (SO2, NOx, particule). Prin „Planul strategic european pentru tehnologiile energetice – Către un viitor cu emisii reduse de carbon” (2009), Comisia Europeană stabileşte cadrul strategic de coordonare între UE, companiile industriale europene şi statele membre, precum şi o prioritizare a tehnologiilor energetice cu accent pe tehnologiile de îmbunătăţire a eficienţei energetice, utilizare a surselor de energie regenerabilă şi de reducere a emisiilor de CO2.
6
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
6
II.2.2. Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă
România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie primară fosile şi minerale: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum şi de un important potenţial valorificabil de resurse regenerabile. În prezent, mare parte a cadrului legislativ european este transpus în instrumente legislative naţionale care reglementează activităţile subscrise domeniilor resurselor de apă, resurselor minerale solide, resurselor de petrol şi gaze şi resurselor regenerabile precum şi domeniului energetic, incluzând planuri şi strategii de cercetare, explorare şi exploatare a resurselor în corelaţie cu obiectivele strategice din domeniul energetic definite în acord cu principiile dezvoltării durabile. Legislaţia releventă cuprinde o serie largă de acte normative, sintetizate în cea mai mare parte pe portalurile web ale instituţiilor publice de profil – Ministerul Economiei, ANRM, ANRE, ANAR, ANPM . În acord cu directivele europene şi cu reglementările în vigoare, au fost elaborate până în prezent o serie de documente strategice la nivel naţional, dintre care evidenţiem ca referinţă: Elemente de strategie energetică pentru perioada 2011-2035 (Ministerul Economiei); Planul naţional de acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile (PNAER, Ministerul Economiei); Planul naţional de management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al fluviului Dunărea (Apele
Române).
II.3. Problematică şi obiective specifice
II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare Problematica abordată vizează următoarele paliere: (a) Analiza situaţiei actuale şi de perspectivă a resurselor naturale (resurse minerale solide, resurse de petrol şi gaze, resurse
de apă, resurse regenerabile), cu orizont de timp 2020 şi respectiv 2035; (b) Identificarea priorităţilor regionale şi locale în explorarea, exploatarea şi utilizarea resurselor pe categorii; (c) Corelarea cu direcţiile strategice la nivel naţional şi teritorial de dezvoltare economică şi socială şi cu strategia de mediu; (d) Definirea principalelor coordonate strategice şi operaţionale pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale în contextul
strategiei de dezvoltare teritorială durabilă. Principalele întrebări de cercetare la care urmăreşte să răspundă prezentul sudiu sunt:
- Care este situaţia actuală a resurselor naturale? Care este gradul de utilizare în plan teritorial?
- Care este potenţialul naţional pe categorii de resurse şi care sunt previziunile privind acest potenţial?
- Este sistemul actual de transport şi stocare a resurselor eficient? Care sunt modalităţile de amelieorare a disfuncţionalităţilor şi disparităţilor teritoriale în sistemele de alimentare cu apă şi energie?
- Care sunt modalităţile la nivel naţional/regional/local de reducere a impactului ambiental?
- Care este dinamica actuală şi previzionată a consumurilor de resurse naturale?
- Care sunt modalităţile la nivel naţional/regional/local de management mai eficient al consumurilor de resurse naturale?
- Care este situaţia resurselor regenerabile? Care sunt zonele prioritare cu potenţial de resurse regenerabile şi cum se racordează la SDTR? Care sunt modalităţile de stimulare a creşterii ponderii resurselor regenerabile?
- Care sunt direcţiile şi zonele prioritare de investiţii şi dezvoltare în domeniul resurselor naturale la nivel teritorial?
II.3.2. Obiective specifice Obiectivele specifice susţin problematica menţionată mai sus, urmărind scoaterea în evidenţă a resurselor slab utilizate şi a celor suprautilizate, implicaţiile consumului industrial şi menajer precum şi identificare resurselor teritoriale, cu o atenţie deosebită în ceea ce priveşte energiile regenerabile. Din perspectiva economiei de resurse ca obiectiv strategic naţional, obiectivele specifice pot fi formulate astfel:
- Definirea liniilor directoare în vederea exploatării şi utilizării resurselor în concordanţă cu priorităţile de dezvoltare regională, urmărind scăderea consumurilor şi creşterea ponderii resurselor regenerabile;
- Definirea principalelor coordonate strategice şi operaţionale pentru utilizarea sustenabilă a resurselor naturale în contextul strategiei de dezvoltare teritorială durabilă.
II.4. Ipoteze şi metode de cercetare
II.4.1. Ipoteze de cercetare
Adaptarea la obiectivele stabilite prin documentele europene şi naţionale referitoare la resurse:
- Pilonii de bază ai politicilor de management şi conservare a resurselor trebuie să fie constituiţi de asigurarea durabilităţii, competitivităţii şi siguranţei atât la nivel naţional cât şi în plan teritorial;
- Strategiile naţionale în domeniul resurselor naturale trebuie corelate şi adaptate necesităţilor de dezvoltare teritorială la nivel european şi incluse în SDTR;
Consolidarea, prin studiu, a unei dimensiuni teritoriale a elementelor strategice stabilite pe plan european şi naţional:
- SDTR trebuie să includă măsuri specifice de stimulare în plan teritorial a eficientizării utilizării resurselor, a diminuării impactului ambiental şi a creşterii ponderii resurselor regenerabile în total consum;
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
7
- SDTR trebuie să includă măsuri specifice de remediere a disfuncţionalităţilor şi disparităţilor teritoriale în infrastructură de transport a resurselor naturale.
Aceste ipoteze vor fi urmărite prin racordarea obiectivelor specifice la obiectivele SDTR, analiză diagnostic a situaţiei şi previziunilor pe toate componentele, corelarea cu rezultatele analizelor din studiile conexe şi definirea viziunii şi obiectivelor strategice identificate, cu propunarea de măsuri concrete şi a modalităţilor de implementare a acestora în SDTR. II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor
Naţional, regional (NUTS II), judeţean (NUTS III), local – UATB (LAU 2).
II.4.3. Indicatori şi indici Indici de producţie pe categorii şi surse; starea şi productivitatea principalelor resurse, indicatori de consum (apă, energie electrică, gaze naturale) industriali şi menajeri; ponderea energiei regenerabile; consumul de combustibili şi soluţii alternative. II.4.4. Reprezentări cartografice Principalele teme care vor fi agregate în reprezentări cartografice sunt următoarele: [1] Hărți geologice (NUTS I, NUTS II) [2] Hărți hidrogeologice (NUTS I, NUTS II) [3] Harta de distribuție a resurselor de hidrocarburi + sistem primar de transport și depozitare (NUTS I) [4] Harta de distribuție a resurselor minerale solide (NUTS I) [5] Harta surselor regenerabile de energie (NUTS II) [6] Sinteză teritorială şi priorităţi de acţiune (NUTS II, NUTSIII, LAU2)
II.5. Bibliografie şi surse
II.5.1. Studii şi publicaţii
Principalele surse de date identificate la momentul elaborarii metodologiei sunt:
Ministerul Economiei – date din domeniul energiei, producţie/consumuri;
Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) – date privind resursele minerale;
Agenţia Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) – operatori, fluxuri energetice, piaţă;
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) – date poluare, zone protejate;
Administraţia Naţională „Apele Române” – bazine hidrografice, date statistice anuale şi multianuale;
Institutul Geologic din România (IGR) – date geologice;
Institutul Naţional de Fizica Pământului (INFP) – date seismice;
Institutul Naţional de Statistică (INSSE);
EUROSTAT.
II.5.2. Surse legislative, directive, convenţii, recomandări Sursele legislative, directivele, convenţiile, recomandările sunt citate în text II.5.3. Strategii II.5.4. Date statistice II.5.5. Date cartografice
II.6. Glosar de termeni
8
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
8
III. Analiză şi recomandări
III.1. Contextul geologic al României
Alcătuirea geologică actuală a teritoriului României este rezultatul succedării, în timp, a unor numeroase episoade de mişcări tectonice ce au dus la consolidarea unor unităţi tectonice cu caracteristici variate.
III.2. Analiza-diagnostic a situaţiei resurselor
III.1.1. Resursele minerale utile
III.1.1.a. Resursele minerale utile exploatate
Situaţia actuală a resurselor de substanţe minerale utile a fost sintetizată pe baza datelor şi raporartelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale ANRM, a datelor de raportare din cadrul planurilor şi strategiilor sectoriale din domeniiile minier şi energetic şi a sintezelor tehnico-ştiinţifice de specialitate.
În ceea ce priveşte potenţialul României în domeniul materiilor prime critice (cu risc deosebit de ridicat al unei penurii de aprovizionare în următorii 10 ani) şi care sunt deosebit de importante în lanţul valoric pentru competitivitatea industriei la nivelul UE, în special în vederea îndeplinirii obiectivelor politicii în domeniul schimbărilor climatice şi a inovării tehnologice, acesta este scăzut, după cum se poate vedea în tabelul următor:
Metal / mineral Existente în România Potențial de descoperire în România
Antimoniu Nu Potențial mic
Beriliu Da Potențial mic
Cobalt Nu Potențial mic
Fluorină Nu Potențial mic
Galiu Nu Potențial mic
Germaniu Nu Potențial mic
Grafit Da Potențial mic
Indiu Nu Potențial mic
Magneziu Da Potențial mic
Niobiu Da Potențial mic
PGMs (metale din grupul platinei) Nu Potențial mic
Pâmânturi rare Nu Potențial mic
Tantal Da Potențial mic
Tungsten (wolfram) Da Potențial mic
Tabel 10.1. Materii prime critice Sursa: Strategia industriei miniere 2010-2035, draft, http://www.minind.ro/resurse_minerale/Strategia_Industriei_Miniere_2012_2035.pdf
1 Alabastru 41 Granodiorit industrial și de construcții
2 Amfibolit 42 Gresie
3 Andezit 43 Huilă
4 Andezit ind. și de constr. 44 Huilă energetică
5 Andezit ornamental 45 Lignit
6 Anhidrit 46 Loess
7 Ape balneoterapeutice și dioxid de carbon 47 Marmură
8 Ape geotermale 48 Marnă
9 Ape minerale naturale 49 Micasist
10 Ape minerale naturale carbogazoase 50 Minereu cu bismut
11 Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) 51 Minereu cu wolfram
12 Ape minerale terapeutice 52 Minereu de cupru
13 Ape termominerale 53 Minereu de cupru cu conținut scăzut
14 Ardezie 54 Minereu de mangan
15 Argilă caolinoasă 55 Minereu de molibden
16 Argilă comună 56 Minereu de uraniu
17 Argilă refractară 57 Minereu polimetalic
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
9
18 Bazalt 58 Minereuri auro-argentifere
19 Bentonită 59 Minereuri polimetalice și auro-argentifere
20 Calcar 60 Nămoluri sapropelice
21 Calcar cu brucit 61 Nămoluri terapeutice
22 Calcar ind.și de constr. 62 Nisip
23 Calcar marnos 63 Nisip caolinos
24 Calcar ornamental 64 Nisip cuarțos
25 Calcit 65 Nisip pentru materiale de construcție
26 Cărbune brun 66 Nisip și pietriș
27 Cuart 67 Nisip silicios (pt.ind.sticlei și ind.met.)
28 Dacit 68 Pegmatit feldspatic
29 Dacit industrial și de construcție 69 Perlit
30 Diabaz 70 Porfir
31 Diatomită 71 Produs rezidual minier
32 Diorit 72 Sare gemă
33 Dioxid de carbon 73 Serpentinit
34 Dioxid de carbon mofetic 74 Șisturi verzi
35 Dolomită 75 Skarn Wollastonitic
36 Feldspat(pegmatit cu feldspat) 76 Travertin
37 Gips 77 Tufuri
38 Granit 78 Tufuri industriale
39 Granit pentru constructie 79 Turbă
40 Granodiorit
Tabel 10.2. Lista substanţelor minerale conform clasificării actuale a ANRM În clasificarea actuală, ANRM ia în considerare 79 de substanţe minerale utile pentru care acordă permisele şi licenţele de exploatare (Tabelul 10.1) . În plus faţă de datele de exploatare actuală (anexă şi GIS), s-au sintetizat şi datele privind licenţele active în curs de aprobare pentru exploatare (Tabelul 10.3) şi permisele de exploatare active (924 permise active, în anexă şi GIS). O hartă schematică a distribuţiei teritoriale pe tipuri de resurse de substanţe minerale utile este prezentată în Harta 10.1 (sursă ANRM).
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
Pârâul Custurii Amfibolit Cluj BIMET SRL CLUJ NAPOCA
Malnas Botos Andezit ind. și de constr. Covasna EXPLOCONSTRUCT MALNAS
Drinova Andezit ind. și de constr. Timiș DRUMCO S.A TIMISOARA
Glimboca II Andezit ind. și de constr. Caraș-Severin DAMIACONS
Măgura Ciorii I Andezit ind. și de constr. Maramureș GRICON TG. LAPUS
Măgura Ciorii II Andezit ind. și de constr. Maramureș B.K.T. FOREST S.R.L. CAVNIC
Funduca-Bixad Andezit ind. și de constr. Covasna S.C. ALCOMAR SRL
Madaraș-Ciuc Andezit ind. și de constr. Harghita AUTO ROM SRL BACAU
Tăul Roșu-Paltin 1 Andezit ind. și de constr. Maramureș LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCURESTI
Leasa Andezit ind. și de constr. Arad PETROCONSTRUCT GROUP S.R.L.
Aciuta II Andezit ind. și de constr. Arad CARPAT AGREGATE S.A. BUCURESTI
Turnuri-Măgura Ilvei Andezit ind. și de constr. Bistrița-Năsăud LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI
Coasta Luncii-Virfurile Andezit ind. și de constr. Arad CARIERE AGREMIN S.R.L.
Romanița II Andezit ind. și de constr. Arad CARPAT AGREGATE S.A. BUCURESTI
10
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
10
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
Canton Andezit ind. și de constr. Harghita HAMEROK S.A. - MIERCUREA CIUC
Sfântul Ioan Andezit ind. și de constr. Maramureș RARA INTERNAȚIONAL S.R.L BAIA MARE
Seini Andezit ind. și de constr. Maramureș PIATRA și NISIP SRL
Cerasu-Vl. Drajnei Anhidrit Prahova KNAUF GIPS S.R.L. BUCUREȘTI
Vatra Dornei Ape balneoterapeutice și dioxid de carbon Suceava
DORNA TURISM S.A. VATRA DORNEI
Curtici Macea F 1677 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Salonta (sonda 4667) Ape geotermale Bihor TRANSGEX S.A. ORADEA
Salonta (sonda 1706) Ape geotermale Bihor TRANSGEX S.A. ORADEA
Ciumeghiu (sonda 4678) Ape geotermale Bihor TRANSGEX S.A. ORADEA
Ciumeghiu (sonda 4677) Ape geotermale Bihor TRANSGEX S.A. ORADEA
Ciumeghiu (sonda 4676) Ape geotermale Bihor TRANSGEX S.A. ORADEA
Ciumeghiu (sonda 4668) Ape geotermale Bihor TRANSGEX S.A. ORADEA
Vila Santana Ape geotermale Bihor SOCIETATEA AGRICOLĂ ROMGERA
Curtici Macea F 1654 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Curtici Macea F 1675 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Curtici Macea F 1668 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Curtici Macea F 1667 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Curtici Macea F 1671 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Curtici Macea F 4671 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Nădlac F 4672 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Dorobanți F 1611 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Dorobanți F 1613 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Dorobanți F 1655 Ape geotermale Arad FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Cordău Ape geotermale Bihor POD SERV COM S.R.L. NOJORID
București-Băneasa F2642 Ape geotermale Mun.București FORADEX S.A. BUCUREȘTI
București-Băneasa F2641 Ape geotermale Mun.București FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Tămășeu Est Ape geotermale Bihor DACIDAVA EXIM SRL
Beiuș-Delani ( F 3003 H ) Ape geotermale Bihor TRANSGEX S.A. ORADEA
Sarcau (F 4078) Ape geotermale Bihor ADORIANIS TRANS S.R.L.
Socodor Ape geotermale Arad SOCO-TERM 07
FA Vlahita Ape geotermale Harghita AUTO GASPAR SRL
Arad Gemi Sport Ape geotermale Arad GEMI CENTER SRL
Santandrei F 1720 Ape geotermale Bihor FORADEX S.A. BUCUREȘTI
Covasna Vest - S2 Ape minerale naturale Covasna VITAROM IMPEX S.R.L.
Covasna Vest S1 Ape minerale naturale Covasna VITAROM IMPEX S.R.L.
Valea Cisla-Vârful Cercanul Ape minerale naturale Maramureș AXE TRISTAR EXIM S.R.L. BORȘA
Sângeorz-Băi Ape minerale naturale Bistrița-Năsăud HEBE S.A. SÎNGEORZ-BĂI
Barnar Vest Ape minerale naturale Suceava CARPATHIAN SRINGS
Fișag Sud Ape minerale naturale Harghita APEMIN TUȘNAD S.A.
Fișag Nord Ape minerale naturale Harghita APEMIN TUȘNAD S.A.
Izvoarele Padinei 2 Ape minerale naturale Brașov AGUAPUR SRL
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
11
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
Bicazu Ardelean Ape minerale naturale Neamț NATURALAQUA GROUP S.R.L.
Ciucaș-Izvorul Zăganului Ape minerale naturale Prahova NICOLTANA S.A.
Dealul Bogat Ape minerale naturale Harghita S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)
Cufoaia-Dl.Buls Ape minerale naturale Maramureș S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)
Chendereș Ape minerale naturale Harghita PERLA HARGHITEI S.A. SÂNCRAIENI
Lebes-Bucovina Nord Ape minerale naturale Suceava DOMAROM STAR S.R.L. FUNDU MOLDOVEI
Covasna Vest S 5 Ape minerale naturale Covasna VITAROM IMPEX S.R.L.
Certeze Negrești I Ape minerale naturale carbogazoase Satu Mare
S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)
Stoiceni Ape minerale naturale carbogazoase Maramureș
PASĂREA PARADISULUI S.R.L ARAD
Fata Batcii-Borsec Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Harghita
S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)
Izvorul Pârâul Rece Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Brașov CUMARISA IMPEX SRL
Sestina Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Mureș JACON-TEX REGHIN
Dâmbovicioara - Galgoaie Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Argeș CHERESTA DÂMBOVICIOARA
Scropoasa (izvor nr. 4) Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Dâmbovița RAM PROD S.R.L. BRĂNEȘTI
Hera Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Bihor
EUROPEAN DRINKS S.A. ORADEA
Valea Spumoasă Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Prahova ROMAQUA GROUP S.A.
Tămășeu-Parhida Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Bihor RADA EXIM S.R.L. PARHIDA
Varnita Ape minerale naturale necarbogazoase (plate) Brașov APEMIN ZIZIN S.A. ZIZIN
Sărata Monteoru 1 Ape minerale terapeutice Buzău MONTEORU S.A.
Bughea de Sus-Albești Ape minerale terapeutice Argeș MUSCELUL S.A. CÂMPULUNG MUSCEL
Bizusa Băi-Nord Ape minerale terapeutice Sălaj OPTIMOBIL LEASING
Bazna II Ape minerale terapeutice Sibiu DOBSI SRL
Tușnad Băi I Ape minerale terapeutice Harghita TUȘNAD S.A.
Tușnad Băi II Ape minerale terapeutice Harghita TUȘNAD S.A.
Brădet Ape minerale terapeutice Argeș AQUATERM AG 98 CURTEA DE ARGEȘ
Neptun II Ape minerale terapeutice Constanța MEZOSULF S.R.L. MANGALIA
Venus Ape minerale terapeutice Constanța PALACE HOTEL&RESORT SRL
Saturn F 4-ISLGS Ape minerale terapeutice Constanța
TURISM, HOTELURI, RESTAURANTE MAREA NEAGRĂ
Haieu-Vila Iulia Ape minerale terapeutice Bihor ARCASIAN S.R.L. BAILE FELIX
Saturn F 4078-IFLGS Ape minerale terapeutice Constanța
TURISM, HOTELURI, RESTAURANTE MAREA NEAGRĂ
Saturn F 6-SAFAR Ape minerale terapeutice Constanța
TURISM, HOTELURI, RESTAURANTE MAREA NEAGRĂ
12
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
12
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
Saturn F9-SAFAR Ape minerale terapeutice Constanța
TURISM, HOTELURI, RESTAURANTE MAREA NEAGRĂ
Gai Sonda 1658 Ape minerale terapeutice Arad PASĂREA PARADISULUI S.R.L ARAD
Gai Sonda 1672 Ape minerale terapeutice Arad PASĂREA PARADISULUI S.R.L ARAD
Eforie Sud-Sonda F 1 ISLFC Ape minerale terapeutice Constanța LAGUNA LAND S.R.L. CONSTANȚA
Iacobeni Ape minerale terapeutice Harghita PERLA HARGHITEI S.A. SÂNCRĂIENI
Slănic Moldova Ape minerale terapeutice Bacău PERLA MOLDOVEI S.A. SLANIC MOLDOVA
Siculeni Ape minerale terapeutice Harghita S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)
Buziaș Est Ape minerale terapeutice Timiș TRATAMENT BALNEAR S.A. BUZIAȘ
Dealul Bogat Ape minerale terapeutice Harghita S.N.A.M. BUCUREȘTI (RAMIN)
Sărata Monteoru Ape minerale terapeutice Buzău
SOCIETATEA COMERCIAL? DE TRATAMENT BALNEAR ȘI RECUPERARE A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ T.B.R.C.M. S.A.
Dănești Ape minerale terapeutice Maramureș TIR 2000 SRL CLUJ NAPOCA
Calacea Băi Ape termominerale Timiș TURISM ȘI TRATAMENT AQUA S.A.
Cozia Ape termominerale Vâlcea CĂLIMĂNEȘTI CĂCIULATA S.A. CĂLIMANEȘTI
Căciulata Ape termominerale Vâlcea CĂLIMANEȘTI CĂCIULATA S.A. CĂLIMANESTI
Pausa Ape termominerale Vilcea CĂLIMANEȘTI CĂCIULATA S.A. CĂLIMANESTI
Moneasa Statiune II Ape termominerale Arad TREND INVEST S.R.L.
Călimănești Ape termominerale Vâlcea CĂLIMANEȘTI CACIULATA S.A. CĂLIMANESTI
Nusfalau-Boghiș Ape termominerale Sălaj VIDALIS IMPEX S.R.L.
Moneasa Stațiune I Ape termominerale Arad TREND INVEST S.R.L.
Carmazan 4 Argila caolinoasa Bihor MILANO LOGISTIC S.R.L. SUNCUIUS
Țăndărei Argilă comună Ialomița SOCERAM S.A. BUCUREȘTI - SUC. TANDAREI
Bodoc-argilă Argilă comună Covasna TOTAL R.T. S.R.L.
Dealul Igonii Argilă comună Timis
BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. TIMISOARA
Bodoc Siceram Argilă comună Covasna SICERAM S.A. SIGHISOARA
Recea Cemacon Argilă comună Salaj CEMACON S.A. CLUJ NAPOCA
Valea Boghiu Argilă comună Iasi WIENERBERGER -SISTEME DE CARAMIZI S.R.L. BUCURESTI
Biharia Dealul Viilor Argilă comună Bihor EURO CARAMIDA S.A. BIHARIA
Caransebeș Nord Argilă comună Caras-Severin PARTNER CORPORATION S.A. CARANSEBEȘ
Ciritei-Piatra Neamț Argilă comună Neamț ZONOCERAM S.A. PIATRA NEAMȚ
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
13
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
Trestiana Argilă comună Botoșani CERAMICA S.A. DOROHOI
Slătinic Argilă comună Mehedinti CERAMET S.A. STREHAIA
Cernabora Nouă Argilă comună Timiș MONDIAL S.A. LUGOJ
Breaza Argilă comună Prahova CHIMFOREX S.A. BUCOV
Grui Argilă comună Argeș CERAMUS S.A. CÂMPULUNG MUSCEL
Bazna (argilă) Argilă comună Sibiu SIMAROSIB S.R.L. SIBIU
Cobadin Argilă comună Constanța PREFAB CONSTRUCT S.R.L.
Radovanu-Curtea de Argeș Argilă comună Argeș SILCOM S.A. CURTEA DE ARGEȘ
Ghizela Vest Bazalt Timis TECHNOCER SRL NADRAG
Patars Bazalt Arad MIN EXPERT SRL TIMIȘOARA
Lucăreț Zabrani Bazalt Timiș CIPALSER S.R.L. TIMIȘOARA
Bogata II-Pârâul Canzii Bazalt Brașov LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI
Poiana Stânii Bazalt Brașov VECTRA SERVICE S.R.L.
Camenita Bazalt Arad DIABAS BATA S.R.L.
La Poeni Bentonită Hunedoara
BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. TIMIȘOARA
Aronești-Gurasada Bentonită Hunedoara ALLPE INTERNAȚIONAL SRL
Mihăiesti-Dobra Bentonită Hunedoara
BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. TIMIȘOARA
Buru Cheile Turzii – Petrești Bentonită Cluj COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ
Ardeu Calcar Hunedoara DIRECȚIA JUDEȚEANĂ DE DRUMURI - DEVA
Stejeriș Calcar Brașov PRESCON S.A. BRAȘOV
Racos- Dealul Somosmay Calcar Brașov LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI
Măgura Dobrești Calcar ind.și de constr. Bihor ASOC. MINERAL WEST DOBREȘTI
Prodanesti Calcar ind.și de constr. Sălaj COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ
Cuciulat-Dealul Pirosa Calcar ind.și de constr. Sălaj COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ
Răsăritul Calcar ind.și de constr. Brașov TEMELIA S.A. BRAȘOV
Sipote Calcar ind.și de constr. Constanța REG. AUT. JUD. DR. POD. CONSTANȚA
Cufoaia Calcar ind.și de constr. Maramureș CARIERA CUFOAIA S.A. BAIA MARE
Constantin Daicoviciu Calcar ind.și de constr. Caraș-Severin PARABELUM S.R.L. GAVOJDIA
Săcel Calcar ind.și de constr. Maramures NOSTAND-I SNC
Codlea-Dealul Frasinet Calcar ind.și de constr. Brașov PRESCON S.A. BRAȘOV
Dumbrăveni Calcar ind.și de constr. Constanța REG. AUT. JUD. DR. POD. CONSTANȚA
Dealul Carierei-Vest Calcar ind.și de constr. Constanța CONSAL TRADE
Saliște - Hondol Calcar ind.și de constr. Hunedoara
EUROPEAN GOLDFIELDS DEVA S.R.L. CERTEJUL DE SUS
Dealul Carierei Calcar ind.și de constr. Constanța CONSAL TRADE
14
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
14
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
Dumbrăveni Calcar ind.și de constr. Constanța REG. AUT. JUD. DR. POD. CONSTANȚA
Peștere Calcar ind.și de constr. Caraș-Severin TRUST CONSTRUCTII RADLINGER
Valea Bozului-Dumești Calcar ind.și de constr. Hunedoara COMEXIM BANATUL S.R.L. PĂLTINIȘ
Mateiaș Calcar ind.și de constr. Argeș HOLCIM (ROMÂNIA) S.A. BUCUREȘTI
Bocșa Calcar ind.și de constr. Caraș-Severin AUTO TRANS MAN S.R.L. BOCȘA
Ocna de Fier Nord Calcar ind.și de constr. Caraș-Severin GABBRO SRL
Medgidia Est Calcar ind.și de constr. Constanța LAFARGE CIMENT(ROMÂNIA) S.A. BUCUREȘTI
Lara - Câmp Moti Calcar ornamental Bihor B.A.A.S. S.R.L. TIMIȘOARA
Albești-Muscel Calcar ornamental Argeș ROCAS S.A. ALBEȘTII DE MUSCEL
Gușețel I Calcar ornamental Bistrița-Năsăud SOMACO S.A. BUCUREȘTI
Valea Buda Calcar ornamental Argeș SILCOM S.A. CURTEA DE ARGEȘ
Pestis - Căprioara Calcar ornamental Arad EUROCALC S.A. SAVARSIN
Basarabi Cretă Constanța TEMPO INVEST S.R.L.
Basarabi -Valea Seacă Cretă Constanța TEMPO INVEST S.R.L.
Mănăstireni Cuarț Cluj COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ
Varciorova Cuarț Caraș-Severin
BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. TIMIȘOARA
Cerna Cuartit pentru construcții Tulcea DOBROMIN S.A. CONSTANȚA
Poiana Ilvei-Lunca Seacă Dacit industrial și de construcție Bistrița-Năsăud
EXPLO TERASIT S.R.L. SÂNGEORZ BĂI
Morlaca Sud Dacit industrial și de construcție Cluj
GRANDEMAR S.A. CLUJ NAPOCA
Moldovenești Sud vest Diabaz Cluj
TRANSILVANIA IMPACT IMPORT EXPORT S.R.L. TURDA
Valea Aric-Valea Drumul Iazului Diabaz Tulcea
BEN ARI NEGEV INDUSTRIAL SRL ISACCEA
Dealul Asan Diabaz Tulcea Y.S.M. PROMOTION S.R.L. BUCURESTI
Revarsarea Diabaz Tulcea SOROCAM SRL
Minis-Barzavita Diatomita Arad COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ
Forotic Diorit Caras-Severin BASALT CARIERE S.R.L.
Soimos Diorit Arad CARPAT AGREGATE S.A. BUCURESTI
Hauzești Dealul Baba Diorit Timiș BON SERVICE S.R.L. ORSOVA
Valea Radului Diorit Timiș TECHNOCER SRL NADRAG
Buziaș Est Dioxid de carbon Timiș TRATAMENT BALNEAR S.A. BUZIAȘ
Slănic Moldova Dioxid de carbon Bacău PERLA MOLDOVEI S.A. SLĂNIC MOLDOVA
Tușnad Bai II Dioxid de carbon mofetic Harghita TUȘNAD S.A.
Tușnad Bai I Dioxid de carbon mofetic Harghita TUȘNAD S.A.
Măgura Stănești Dolerit Mehedinți CLARIMAR IMPEX SRL
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
15
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
Teliuc III Dolomită Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA
Dealu Imalacu Dolomită Tulcea CRISTALMIN S.R.L. MACIN
Zlasti Dolomită Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA
Armeniș Feldspat(pegmatit cu feldspat) Caraș-Severin
BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. TIMIȘOARA
Pietroasa Dealul Iancului Gips Cluj
SAINT - GOBAIN CONSTRUCTIONS PRODUCTS ROMÂNIA SRL
Leghia Vest-Nadasu - sector Nord Gips Cluj
KNAUF GIPS S.R.L. BUCUREȘTI
Ortelec I Gips Sălaj EURO CARD 2007 S.R.L. HERECLEAN
Leghia Vest-Nadasu - sector Sud Gips Cluj
KNAUF GIPS S.R.L. BUCUREȘTI
Cerasu-Vl. Drajnei Gips Prahova KNAUF GIPS S.R.L. BUCUREȘTI
Dumbrava-Capusu Gips Cluj KNAUF GIPS S.R.L. BUCUREȘTI
Cerasu-V.Lespezi Gips Prahova CARPATCEMENT HOLDING SA
Rod-Tilisca Gnais Sibiu SIMAROSIB S.R.L. SIBIU
Rod Tilisca-halda de steril Gnais Sibiu SIMAROSIB S.R.L. SIBIU
Sibiu Valea Rece Gnais Sibiu EUROFOR 2011 S.R.L.
Valisor Vale Gnais Caraș-Severin TRUST CONSTRUCȚII RADLINGER
Mala II Granit pentru construcție Mehedinți HIDROTEHNICA S.R.L. CRAIOVA
Radna Granit pentru construcție Arad CIMVEST S.A. ARAD
Iardastita Mare Granit pentru construcție Caraș-Severin GRANIT STAR S.A. BUCUREȘTI
Dealul Pleșa Granit pentru construcție Gorj COLAS DRUMURI S.R.L. BUCUREȘTI
Dealul Pleșa-Comuna Schela Granit pentru construcție Gorj DOMARCONS S.R.L. CRAIOVA
Dealul Lui Manole Granit pentru construcție Tulcea LAFARGE AGREGATE
Traian Granit pentru construcție Tulcea URANUS PLUTON S.R.L. OVIDIU
Radnuta Granit pentru construcție Arad EURO PETROL SRL PITEȘTI
Surduc-Banat Granodiorit Caraș-Severin PERGER BAU S.R.L. TIMIȘOARA
Brădișorul de Jos II -Maidan Granodiorit Caraș-Severin CARPAT AGREGATE S.A. BUCUREȘTI
Brădișorul de Jos-Maidan I Granodiorit Caraș-Severin ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI
Pietroasa-Valea Lazului (Zona B )
Granodiorit pentru construcție Bihor ECO PIRO SRL
Pietroasa-Valea Lazului (Zona A)
Granodiorit pentru construcție Bihor ECO PIRO SRL
Măgura Pojorata Gresie Suceava
COMP. CONSTRUCTII FEROVIARE S.A. POJORATA (dublura 2154)
Pârâul Capra-Tarcau Gresie Neamț LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCURESTI
16
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
16
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
Dealul Carierii-Sud Gresie calcaroasă Tulcea TERRA PROD COM& CO S.R.L. GALATI
Dealul Carierii-Nord Gresie calcaroasă Tulcea TERRA PROD COM& CO S.R.L. GALAȚI
Pregheda Nord Huila Caras-Severin TOTAL CM S.R.L. DRĂGAȘANI
Căzănești 2 Lignit Mehedinti EXPOLIG SRL
Margineanca IV Lignit Dâmbovița CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI
Leurda-Valea Porcasa Lignit Gorj EXPLOMEDIU SRL
Meriș 3 Lignit Mehedinți LORFA SRL INSURĂȚEI
Valea Pietrisului Lignit Bihor MAESTRO TRADING SRL
Valea Lui Ivan Lignit Gorj ROVIATRANS SRL
Rapa Lignit Gorj SABA PRODUCTS SRL
Rapa Lignit Mehedinți SABA PRODUCTS SRL
Gorunis Lignit Gorj RESMIN S.R.L. BUCUREȘTI
Căzănești Lignit Mehedinți EXPOLIG SRL
Miculesti II Lignit Gorj EXPLOCARB S.R.L.
Zegujani Vest Lignit Mehedinți EXPLOTRANS MIN SRL
Valea Budoiului Lignit Bihor AGHEAR TRANS S.R.L. VOIVOZI
Valea Jurteană Lignit Bihor MAESTRO TRADING SRL
Valea Mănăstirii Lignit Gorj KAUFOF COM SRL GLOGOVA
Valea Pucioasa-Ceptura Lignit Prahova CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI
Filipeștii de Pădure-Magurerni-microcariera 11 Lignit Prahova CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI
Dealul Carbunaru-microcariera Lignit Dâmbovița CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI
Sarmasag Lignit Sălaj SĂLAJUL S.A.
Racos Sud Lignit Covasna CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI
Urdari cariera Lignit Gorj SOC. NAT. A LIGNITULUI OLTENIA SA
Valea Brânzoiului-microcariera 10 Lignit Prahova CARBONIFERA S.A. PLOIEȘTI
Ip-Zauan Lignit Sălaj SALAJUL S.A.
Aninoasa 1 Lignit Argeș CARBONIFERA S.A. PLOIESTI
Sotanga Nord Lignit Dâmbovița SERVMIN CONSTRUCT SRL
Luncani-Pârâul Popii Marmură Timiș
BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. TIMISOARA
Gura Văii - Varanic Marmură Mehedinți MARMURA S.A. BUCUREȘTI
Sohodol Marmură Alba MARMURA S.A. BUCUREȘTI
Lunci-Valea Cormaia Marmură Bistrița-Năsăud EXPLO TERASIT S.R.L. SÂNGEORZ BĂI
Băița Crăciunești Minereuri auro-argentifere Hunedoara
DEVA GOLD S.A. CERTEJUL DE SUS
Caineni Nămoluri terapeutice Brăila FLORGEUS PROD. COM. IMPEX S.R.L. BUCUREȘTI
Sovata-Lacul Negru Nămoluri terapeutice Mureș ALUNIS SRL SOVATA
Movila Miresii Nămoluri terapeutice Brăila S.C. DOSIL TEAM S.R.L.
Slănic Nămoluri terapeutice Prahova VALDOR SLANIC S.R.L.
Moldovenești Sud est Plăiești Nisip Cluj TRANSILVANIA IMPACT
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
17
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
IMPORT EXPORT S.R.L. TURDA
Garbovatul de Sus Nisip cuarțos Mehedinți RO MINERAL INVEST S.R.L CLUJ NAPOCA
Jupanesti Sud Nisip cuarțos Timiș
BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. TIMIȘOARA
Capu Dealului II-Zona I Branesti
Nisip pentru materiale de construcție Gorj
GEIA PREF PAN S.R.L. CRAIOVA
Leamna Nisip pentru materiale de construcție Dolj ERPIA S.A. CRAIOVA
Capu Dealului IB Nisip pentru materiale de construcție Gorj
ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI
Capu Dealului II-Zona II Brănești
Nisip pentru materiale de construcție Gorj
GEIA PREF PAN S.R.L. CRAIOVA
Tușnad-Lăzărești Nisip pentru materiale de construcție Harghita
DAKO IMPEX S.R.L. TUȘNAD NOU
Capu Dealului IA Nisip pentru materiale de construcție Gorj
ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI
Cuciulat Nisip și pietriș Sălaj CONSTRUCȚII FEROVIARE S.A. CLUJ NAPOCA
Bradu Nisip și pietriș Sibiu CONSTRUCȚII S.A. SIBIU
Pausa Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALAU
Someș Guruslau Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALAU
Plesca Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALAU
Romita Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALAU
Chendrea Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALAU
Rus Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI ȘI PODURI SĂLAJ S.A. ZALĂU
Babiu1 Nisip și pietriș Sălaj DRUMURI și PODURI SĂLAJ S.A. ZALĂU
Lesnic Nisip și pietriș Hunedoara ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCURESTI
Ogrezeni Nisip și pietriș Giurgiu COMATCO S.A. CHIAJNA
Cristesti-Dragușeni Nisip și pietriș Iași AGREGATE EST
Pod Văleni Nisip și pietriș Prahova CDC STAR S.R.L.BRAȘOV
Nucet Nisip și pietriș Dâmbovița CDC STAR S.R.L.BRAȘOV
Lugojel Nisip și pietriș Timiș ICM S.A. TIMIȘ
Vladimirescu I Nisip și pietriș Arad ECONSA GRUP S.R.L.
Benesat-Cheud Nisip și pietriș Sălaj BETONAGREG S.R.L. BENESAT
Apa-Racta Nisip și pietriș Satu Mare MIRD S.R.L.
Slatina Sector Sud Nisip și pietriș Olt CARPAT AGREGATE S.A. BUCUREȘTI
Verseni Nisip și pietriș Iași AGROJOR S.R.L.
Movileni Nisip și pietriș Galați SORAGMIN S.R.L.
Suraia Nisip și pietriș Vrancea METAGREMIN S.A. FOCȘANI
Viisoara Nisip și pietriș Dâmbovița GLACIAL PROD SRL POPEȘTI LEORDENI
Slatina Sector Nord Nisip și pietriș Olt CARPAT AGREGATE S.A.
18
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
18
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
BUCUREȘTI
Fiscalia Nisip și pietriș Vâlcea ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI
Lipova I Nisip și pietriș Arad ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI
Halanga Sud Nisip și pietriș Mehedinți ENERGOCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI
Pui Nisip și pietriș Hunedoara GOSPODARIE PREST COM PETROȘANI
Sambateni I Nisip și pietriș Arad BEST AGREGATE S.R.L.
Santimbru - Cotu Mures Nisip și pietriș Alba
TRANSPORTURI GRELE ȘI AGABARITICE S.A. CLUJ NAPOCA
Stoenesti-Farcasele Nisip și pietriș Olt CARPAT AGREGATE S.A. BUCUREȘTI
Zavideni Nisip și pietriș Vâlcea INFOSERVICE SRL BĂILE OLĂNEȘTI
Arcani Nisip și pietriș Gorj CITEX S.A. TG. JIU
Pod Izvor Nisip și pietriș Suceava CONSTRUCTII FEROVIARE "MOLDOVA" S.A. IAȘI
Lunca Mures Nisip și pietriș Alba TCI RAZBOIENI
Moreni-Ghirdoveni Nisip și pietriș Dâmbovița
LUCRĂRI DRUMURI ȘI PODURI DÂMBOVIȚA S.A. TÎRGOVIȘTE
Naidas Nisip și pietriș Caraș-Severin
INTREP.PRODUCTIE ȘI PRESTĂRI SERVICII S.A. REȘIȚA
Pricaz Nisip și pietriș Hunedoara CONDOR TCM S.A.
Vântu de Jos-Amonte pod Nisip și pietriș Alba
TRANSPORTURI GRELE ȘI AGABARITICE S.A. CLUJ NAPOCA
Darvari Nisip și pietriș Prahova DRUMURI ȘI PODURI S.A. PRAHOVA
Santion-Giris Nisip și pietriș Bihor AQUASERV S.R.L. BORS
Episcopia Bihor Nisip și pietriș Bihor SAMOS PRODIMPEX S.R.L. ORADEA
Luncani - zona I Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MUREȘ
Micoslaca Nisip și pietriș Alba TCI RĂZBOIENI
Cojocaru-Zavoiul Orbului-zona 2 Nisip și pietriș Dâmbovița
LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI
Cojocaru-Zavoiul Orbului-zona 1 Nisip și pietriș Dâmbovița
LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI
Ceala III Nisip și pietriș Arad CONSTAR S.A. ARAD
Chichisa Nisip și pietriș Sălaj ANTR. REPARAȚII LUCRĂRI ARL CLUJ S.A.
Comisani-amonte Nisip și pietriș Dâmbovița PROD BALAST S.R.L. COMISANI
Orășeni-Caransebeș Nisip și pietriș Caraș-Severin COMEXIM BANATUL S.R.L. PĂLTINIȘ
Dobra Nisip și pietriș Hunedoara ARG CHEMISYSTEMS S.A.
Braznic Nisip și pietriș Hunedoara COMP. NAT. CU, AU și FE "MINVEST" S.A. DEVA
Buciumeni Nisip și pietriș Dâmbovița CARIERE AGREMIN S.R.L.
Craciunelu de Jos Nisip și pietriș Alba TRANSPORTURI GRELE și AGABARITICE S.A. CLUJ
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
19
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
NAPOCA
Berindan I Nisip și pietriș Satu Mare PRODEXIMP S.R.L.
Mihaesti-Raul Targului 1 Nisip și pietriș Argeș CONMUS S.A. CIMPULUNG MUSCEL
Berindan II Nisip și pietriș Satu Mare PRODEXIMP S.R.L.
Clucereasa Nisip și pietriș Argeș PREFACOMIN S.A. SCHITU GOLESTI
Pecica Nisip și pietriș Arad INFRATIREA TOMOIAGA SRL COSTEIU
Galgau Nisip și pietriș Sălaj NORD CONFOREST S.A. CLUJ NAPOCA
Sapoca Nisip și pietriș Buzău CONFERIC S.R.L. BUZAU
Cicir I-A Nisip și pietriș Arad AGAT S.R.L. ARAD
Drobeta Tr. Severin km 928-929 Nisip și pietriș Mehedinți
HIDROTEHNICA S.R.L. CRAIOVA
Cap Roșu Nisip și pietriș Prahova MATERO-AMA S.R.L. CAMPINA
Măgurele Nisip și pietriș Prahova DRUMURI și PODURI S.A. PRAHOVA
Bădeni Nisip și pietriș Argeș CAMPULUNG S.A. CAMPULUNG MUSCEL
Motca-amonte Nisip și pietriș Iași C.L.M. PASCANI DIR APA CANAL
Biliești Nisip și pietriș Vrancea DANIRA SOLAR IMPEX S.R.L. FOCSANI
Ostrovul-Pastramagiul Nisip și pietriș Constanța OSTROVIT S.A. OSTROV
Dărăști Nisip și pietriș Giurgiu EURO-MAN-CONSTRUCT S.R.L.
Roata de Jos-Cartojani Nisip și pietriș Giurgiu CIPROM S.A. PLOIESTI
Simileasca Nisip și pietriș Buzău SOMACO GRUP PREFABRICATE S.R.L.
Stăncești Vest Nisip și pietriș Buzău INTEGRAL S.A. BUZAU
Socu I Nisip și pietriș Gorj EDILMAR S.R.L.
Paulis II Nisip și pietriș Arad CONSTRUCTII FEROVIARE S.A. TIMISOARA
Nazna Nisip și pietriș Mureș REMIMPEX SRL SINCRAIU DE MURES
Basceni Nisip și pietriș Buzău APASCO S.A. MANECIU
Romanasi Nisip și pietriș Sălaj ANTR. REPARATII LUCRARI ARL CLUJ S.A.
Cochirleni Dunare km 307-308 Nisip și pietriș Constanța SCUT S.A. CONSTANTA
Lipanesti-Sipot Nisip și pietriș Prahova INSPET S.A. PLOIESTI
Stoenesti Aricesti Nisip și pietriș Prahova PONTIAC IMPROEX SRL
Valea Turea Nisip și pietriș Sălaj GROUP MPS SRL ZALAU
Baratca Nisip și pietriș Arad TRANSKATRIN G.E. S.R.L. TIMISOARA
Aricesti-Targsor Nisip și pietriș Prahova PONTIAC IMPROEX SRL
Gavojdia Nisip și pietriș Timiș PARABELUM S.R.L. GAVOJDIA
Petrești Găești Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE SRL TARGOVISTE
Petelea Nisip și pietriș Mureș GEIGER TRANSILVANIA SRL CRISTESTI
20
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
20
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
Zăbrani-Sat Batran Nisip și pietriș Arad MDA INVEST SRL
Lipova Hadarache Nisip și pietriș Arad BEST AGREGATE S.R.L.
Catanele Nisip și pietriș Argeș BEST PAVAJ S.R.L.
Petrești Potop Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE SRL TÂRGOVIȘTE
Lucacesti 4 Nisip și pietriș Maramureș CHILIA S.R.L. BAIA MARE
Zimand Feldioara Nisip și pietriș Arad SITROM'97 S.A. ARAD
Chiliseni-Stirbat Nisip și pietriș Suceava CON 2000 S.R.L. BOTOȘANI
Rancaciov-Holcim Nisip și pietriș Argeș HOLCIM (ROMÂNIA) S.A. BUCUREȘTI
Raul Strei-Ciopeia Nisip și pietriș Hunedoara MINEXFOR S.A. DEVA
Raul Strei-Rusor-Ponor-sector Rusor Nisip și pietriș Hunedoara MINEXFOR S.A. DEVA
Raul Strei-Rusor-Ponor-sector Pui Ponor Nisip și pietriș Hunedoara MINEXFOR S.A. DEVA
Raul Strei-Livadia Nisip și pietriș Hunedoara MINEXFOR S.A. DEVA
Oniceni-Draguseni Nisip și pietriș Suceava CARIMAR SRL ONICENI
Milova Nisip și pietriș Arad EUROCONSTRUCT S.A. TIMIȘOARA
Sambateni IV Nisip și pietriș Arad CONAR S.A. ARAD
Cicir IV Nisip și pietriș Arad CONAR S.A. ARAD
Vurpar Mures Nisip și pietriș Alba FORICON S.A. DEVA
Ususau II Nisip și pietriș Arad COMPANIA DE DEZVOLTARE IMOBILIARĂ S.R.L.
Potlogi-Balta Nisip și pietriș Dâmbovița ALAS ROMÂNIA S.R.L.
Pomi Nisip și pietriș Satu Mare BISOM COM
Mogoșeni-corp 3 Nisip și pietriș Bistrița-Năsăud ANTR. REPARAȚII LUCRĂRI ARL CLUJ S.A.
Mogoșeni-corp 2 Nisip și pietriș Bistrița-Năsăud ANTR. REPARATII LUCRĂRI ARL CLUJ S.A.
Mogoșeni-corp 1 Nisip și pietriș Bistrița-Năsăud ANTR. REPARATII LUCRĂRI ARL CLUJ S.A.
Podu Corbencii Nisip și pietriș Dâmbovița AGROCOMP INTERNAȚIONAL
Criciova 3 Nisip și pietriș Timiș TIMCON S.A. TIMIȘOARA
Ionești aval Nisip și pietriș Dâmbovița AGREMIN S.A. TÂRGOVIȘTE
Glod-Rus Nisip și pietriș Sălaj ANTR. REPARATII LUCRARI ARL CLUJ S.A.
Mihăești-Râul Targului 3 Nisip și pietriș Argeș CONMUS S.A. CÂMPULUNG MUSCEL
Mihăești-Râul Targului 2 Nisip și pietriș Argeș CONMUS S.A. CÂMPULUNG MUSCEL
Fântanele Est Nisip și pietriș Arad ECONSA GRUP S.R.L.
Soimos Nisip și pietriș Arad TECNOIMP RO SRL ARAD
Salva Nisip și pietriș Bistrița-Năsăud INEUL COMPANY S.A. NĂSĂUD
Magura Nisip și pietriș Buzău CARB S.A. BRAȘOV
Cojocaru-Zavoiul Orbului-statie sortare 2 Nisip și pietriș Dâmbovița
LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI
Cojocaru-Zavoiul Orbului-statie sortare 1 Nisip și pietriș Dâmbovița
LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI
Iedera II Nisip și pietriș Dâmbovița AGREGO PROD SRL POIANA CÂMPINA
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
21
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
Iedera I Nisip și pietriș Dâmbovița AGREGO PROD SRL POIANA CÂMPINA
Movilenii de sus-Nord Nisip și pietriș Galați MISTRAL S.A. TECUCI
Luncani - zona VI Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MUREȘ
Luncani - zona V Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MUREȘ
Luncani - zona IV Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MUREȘ
Luncani - zona III Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MUREȘ
Luncani - zona II Nisip și pietriș Cluj MINAGRE PRODCOM SRL TG. MURES
Calarasi Nisip și pietriș Călărași PREFAB S.A. CĂLĂRAȘI
Comisani- aval Nisip și pietriș Dâmbovița PROD BALAST S.R.L. COMISANI
Rapsig Nisip și pietriș Arad CONSTAR S.A. ARAD
Condrea II Nisip și pietriș Galați CONFORT S.A. GALAȚI
Condrea I Nisip și pietriș Galați CONFORT S.A. GALAȚI
Cosmesti-Doaga Nisip și pietriș Galați SOMACO S.A. BUCUREȘTI
Galbinasi Nisip și pietriș Buzău CONSTRUCTII FEROVIARE S.A. GALAȚI
Buchin Nisip și pietriș Caraș-Severin FORMIN S.A. CARANSEBEȘ
Tudora Nisip și pietriș Botoșani COM BETON S.A.
Drobeta Turnu Severin Nisip și pietriș Mehedinți
NAVIGATIA FLUVIALĂ ROMÂNĂ "DROBETA" DROBETA TR. SEVERIN
Nanov-Alexandria Nisip și pietriș Teleorman CONSTRUCȚII MUNTENIA S.A. TÂRGOVIȘTE
Santuhalm Nisip și pietriș Hunedoara ICSH S.A. HUNEDOARA
Apa-Homoc Nisip și pietriș Satu Mare MIRD S.R.L.
Razboieni Nisip și pietriș Alba TCI RĂZBOIENI
Bors Nord Nisip și pietriș Bihor CONSTRUCȚII BIHOR S.A. ORADEA
Bonda Rovina Flaviafit Nisip și pietriș Bihor FLAVIAFIT S.R.L. ORADEA
Tinteanca Nisip și pietriș Prahova BUCEGI MANAGEMENT SRL
Petelea 2 Nisip și pietriș Mureș GEIGER GROUP ROMANIA S.R.L. BUCUREȘTI
Jupa Sud zona B Nisip și pietriș Caraș-Severin DERBAC SRL
Jupa Sud zona A Nisip și pietriș Caraș-Severin DERBAC SRL
Cocorastii Caplii Nisip și pietriș Prahova ELF GRUP OTOPENI SRL OTOPENI
Crisul Morii Nisip și pietriș Bihor ERPAL CONS OSORHEI
Sabolciu Nisip și pietriș Bihor READYMIX ROMÂNIA SRL
Sacu Sud Nisip și pietriș Caraș-Severin PARABELUM S.R.L. GAVOJDIA
Balta Tomii Salcare Nisip și pietriș Hunedoara BELEVION IMPEX S.R.L. BUCUREȘTI
Sabisa Nisip și pietriș Maramureș LAURENTIU H S.R.L. NEGREȘTI OAȘ
Turdaș Lunca Nisip și pietriș Hunedoara AGRO COMPANY AGREGATE S.R.L. TURDAȘ
Hada Mare Nisip și pietriș Arad TOP AGREGATE
22
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
22
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
PRODUCTION
Mihai Vodă Nisip și pietriș Giurgiu EURO CONSTRUCT TRADING'98 SRL
Zabrani 4 Sud Nisip și pietriș Arad ROMANIAN COMPANY FOR CONSTRUCTION SRL
Fusea Salcioara Nisip și pietriș Dâmbovița AGROCOMP INTERNATIONAL
Ratesti Patuleni Nisip și pietriș Argeș INTENS PREST S.R.L. PITEȘTI
Dambul Tatarului Nisip și pietriș Satu Mare LASSELSBERGER MINERALS SRL
Ineu Pusta Husasau Nisip și pietriș Bihor LEMONI COM SRL
Criciova Vest Nisip și pietriș Timiș TECHNOCER SRL NADRAG
Uliesti Nisip și pietriș Dâmbovița GENERAL BETON ROMÂNIA S.R.L.TIMIȘOARA
Santion Nisip și pietriș Bihor BETON CONSTRUCT S.R.L. ALESD
Jena V zona B Nisip și pietriș Timiș TECHNOCER SRL NADRAG
Jena V zona A Nisip și pietriș Timiș TECHNOCER SRL NADRAG
Targsorul Nou Nisip și pietriș Prahova BADY GRAND EXPLORER SRL PITEȘTI
Horia Nisip și pietriș Arad TECNOIMP RO SRL ARAD
Viperești-Cislău-zona 2 Nisip și pietriș Buzău MECAN CONSTRUCT S.A. PATARLAGELE
Viperești-Cislău-zona 1 Nisip și pietriș Buzău MECAN CONSTRUCT S.A. PĂTÂRLAGELE
Lucieni Nisip și pietriș Dâmbovița GROUP ABI CONSULT SRL
Sabolciu-Bonda corp Sud Nisip și pietriș Bihor FLAVIAFIT S.R.L. ORADEA
Sabolciu-Bonda corp Nord Nisip și pietriș Bihor FLAVIAFIT S.R.L. ORADEA
Neudorf Nord Nisip și pietriș Arad HOLCIM (ROMÂNIA) S.A. BUCUREȘTI
Santaul Mic-Sura Nisip și pietriș Bihor GAVELLA COM S.R.L. ORADEA
Tinaud Nisip și pietriș Bihor BETON CONSTRUCT S.R.L. ALESD
Campul Bocioc-Giris Nisip și pietriș Bihor SIMBAC S.A. ORADEA
Alesd Valea Riciu Est Nisip și pietriș Bihor CAPITALIST PROD COM SRL ASTILEU
Bors Santau Nisip și pietriș Bihor NONI TRADE SRL BORS
Dobra Finta Nisip și pietriș Dâmbovița LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCURESTI
Santau-La Cazemate 1 Nisip și pietriș Bihor INVEST PETRAS SRL ORADEA
Coada Izvorului Est Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE
Moara mocanului vest Nisip și pietriș Argeș HIDRO ARGES SRL PITEȘTI
Udeni Zavoi Nisip și pietriș Argeș INTENS PREST S.R.L. PITEȘTI
Ghioroc Vest Nisip și pietriș Arad AL-MIN CONSTRUCȚII S.R.L. TIMIȘOARA
Manastioara Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE
Olteni Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE
Patroaia Deal Nisip și pietriș Argeș INTENS PREST S.R.L. PITEȘTI
Patroaia Deal Nisip și pietriș Dâmbovița INTENS PREST S.R.L. PITEȘTI
Gavojdia-Ciresu Nisip și pietriș Timiș ZONTA INDUSTRIES SRL
Orlat Cristian Nisip și pietriș Sibiu GEIGER TRANSILVANIA SRL
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
23
PERIMETRU SUBSTANȚA Judet perimetru Agent Economic
CRISTEȘTI
Zădăreni Nisip și pietriș Arad CAVE -PERINO SRL ZĂDĂRENI
Zimandu Nou-Est Nisip și pietriș Arad KOSTMANN ROMÂNIA S.R.L.
Coada Izvorului Vest Nisip și pietriș Dâmbovița ESTAGRE
Stoenești Rahtivani Nisip și pietriș Prahova APOLODOR COM IMPEX SRL
Stancesti-Prahova Nisip și pietriș Prahova TCIND BRAZI S.A.
Aleșd - Valea Riciu Nisip și pietriș Bihor BETON CONSTRUCT S.R.L. ALEȘD
Rudari Nisip și pietriș Argeș INTENS PREST S.R.L. PITEȘTI
Balta Mare Costești Nisip și pietriș Dâmbovița WOPFINGER TRANSPORTBETON S.R.L.
Dealul Cerchesș Nisip silicios Bihor CUART SANDS IMPEX S.R.L.
Feleac Vest Nisip silicios (pt.ind.sticlei și ind.met.) Cluj
COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ
Casla Porfir Tulcea DELTACONS S.A. TULCEA
Lelese Central Rocă cu talc Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA
Lelese vest 2-extindere Rocă cu talc Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA
Lelese central și vest Rocă cu talc Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA
Lelese-1 Mai Rocă cu talc Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA
Marga Rocă cu talc Caraș-Severin
BEGA MINIERALE INDUSTRIALE S.A. TIMIȘOARA
Cerisor Rocă cu talc Hunedoara TALC DOLOMITA S.A. HUNEDOARA
Pârva Roci caolinizate Bistrița-Năsăud COMINEX NEMETALIFERE S.A. CLUJ
Valea Florilor Sare gemă Cluj DIANA EXPLOATĂRI MINIERE SRL
Dealul Magurici Scorii bazaltice Brașov TUNELE COMERT SRL
Racos - Dealul Heghes Scorii bazaltice Brașov LAFARGE AGREGATE BETOANE BUCUREȘTI
Ghizela Vest Scorii bazaltice Timiș TECHNOCER SRL NADRAG
Valea Ditraului - Muntele Mare Sienite nefelinice Harghita
DITRAU MINING CORPORATION S.R.L. DITRAU
Cerna Bujorul Bulgaresc Șisturi cuartoase Tulcea TEHNOLOGICA RADION SRL BUCUREȘTI
Sibioara II-Valea cu Izvoru Șisturi verzi Constanța SOMACO CONSTRUCT SRL
Cheia Șisturi verzi Constanța REG. AUT. JUD. DR. POD. CONSTANȚA
Dealul Goruneni - Ocnele Mari Tufuri industriale Vâlcea TITAN S.R.L. PITEȘTI
Slănic-Piatra Verde Tufuri industriale Prahova CARPATCEMENT HOLDING SA
Lunga-Ojdula Turbă Covasna EXIMON S.A.
Tabel 10.3. Licenţe active în procedura de aprobare pentru exploatare Sursa: ANRM
24
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
24
Legenda
Harta 10.1. Harta cu distribuţia resurselor minerale exploatate în România Sursa: ANRM III.1.1.b. Analiza principalelor substante și grupe de substante minerale utile În Strategia naţională a industriei miniere 2010-2035 (SNIM) s-a adoptat o clasificare condensată a substanţelor minerale utile (Tabelul 10.4) utilizată pentru analiza SWOT . În cadrul analizei au fost evidenţiate pentru fiecare categorie din clasificare punctele ţări şi punctele slabe precum şi oportunităţile şi ameninţările specifice, în concordanţă cu obiectivele strategice preconizate la nivelul UE şi la nivel naţional în domeniul resurselor, materiilor prime, domeiul energetic şi politicile de mediu.
Substanţa sau grupa de substanțe minerale Resursa minerală la 01.01.2011 Producţia netă în anul 2011
U.M. Cantitate U.M. Cantitate
1 Lignit mil tone 3.296 mii tone 33.293
2 Huilă mil tone 602 mii tone 2.122
3 Minereuri auro-argentifere mil tone 760 mii tone 0
4 Minereuri polimetalice mil tone 67 mii tone 0
5 Minereuri cuprifere mil tone 443 mii tone 31,8 concentrat cupros
6 Minereu de uraniu * * * *
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
25
Substanţa sau grupa de substanțe minerale Resursa minerală la 01.01.2011 Producţia netă în anul 2011
U.M. Cantitate U.M. Cantitate
7 Sare gema mil tone 4.390 mii tone 2.249
8 Substante nemetalifere mil tone 308 mii tone 1.064
9 Roci utile
9A -ornamentale mil tone 80 mii mc 21
9B -nisip și pietris mil tone 1.250 mii mc 31.326
10 Altele mil tone 9.789 mii tone 1.064
11 Ape subterane:
11A Ape termale (geotermale) din care:
11A1
-căldura din sisteme hidrogeotermale
mii TCC 3.820 Gcal 99.773
11A2
-ape geotermale mc/zi 22.612 mii mc 2.789
11B Ape balneare (ape minerale terapeutice)
mc/zi 82.621 mii mc 4.265
11C Ape minerale naturale mc/zi 37.326 mii mc 1.253
Tabel 10.4. Categoriile de substanțe și grupuri de substanțe minerale utile utilizate în analiza SWOT, cu indicarea resursei minerale și a producției nete la nivelul anului 2011 (pentru 2012 raportarea nu este finalizată) Sursa: SNIM
1. Analiza SWOT cărbune – lignit
Puncte tari:
- Zăcăminte de lignit aflate în exploatare, având cantonate rezerve de peste 500 milioane de tone;
- Se poate asigura exploatarea pe termen lung;
- Existenţa de personal calificat şi cu tradiţie în activitatea minieră;
- Contribuţie esenţială la securitatea energetică naţională în situaţii de criză a altor resurse;
- Infrastructură adecvată atât extracţiei propriu-zise cât şi transportului către uzinele de electricitate;
- Eficienșă economică, nefiind necesare subvenții.
Puncte slabe:
- Putere calorifică inferioară altor materii prime energetice;
- Exploatare cu impact puternic asupra mediului;
- Utilaje îmbătrânite fizic şi moral;
- Cheltuieli mari cu munca vie;
- Realizarea unor lucrări de mare anvergură pentru descopertă;
- Cheltuieli ridicate cu ecologizarea.
Oportunităţi:
- Cerere crescută pe piaţa de energie;
- Piaţă de desfacere stabilă;
- Perpetuarea activităţii miniere în zonă cu consecinţe pozitive asupra comunităţii;
- Creşterea ponderii cărbunelui în producţia termoenergetică pe plan mondial;
- Costurile inca ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile;
- Perspectiva repoziţionării carbunelui ca sursă primară de energie strategică;
- Posibilitatea implementării de proiecte de retehnologizare în vederea modernizării şi dezvoltării de noi capacităţi de producţie performante.
Ameninţări:
- Agravarea crizei economice mondiale;
- Creşterea costurilor de producţie generată de obligativitatea internalizarii costurilor aferente descopertarii, inchiderii și reabilitarii postinchidere;
- Vulnerabilitate socială ridicată datorită deteriorării situaţiei financiare;
- Dependența cererii de lignit de funcţionarea termocentralelor.
26
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
26
2. Analiza SWOT cărbune-huilă
Puncte tari:
- Existența unei rezerve exploatabile de peste 300 milioane de tone, concentrată într-un zăcământ unic, cu grad de asigurare de cca 100 ani;
- Infrastructură deja existentă, atât ca facilități de suprafață cât și ca lucrări miniere principale de deschidere, utilizabile pe termen lung atât pentru extracţia propriu-zisă cât şi pentru transportul către beneficiari, pe calea ferată;
- Concentrare teritorială a exploatărilor miniere într-o zonă relativ restrânsă;
- Distanţă redusă faţă de beneficiari;
- Existenţa de personal calificat în activitatea minieră, tradiție și expertiză profesională la toate nivelurile;
- Contribuţie esenţială la securitatea energetică naţională în situaţii de criză a altor resurse;
- Parametrii produselor realizate cu actualele tehnologii de exploatare şi preparare compatibile cu instalațiile de ardere a cărbunelui, existente la beneficiari;
- Instalaţiile de preparare deţinute pot realiza produse cu un conţinut energetic mărit.
Puncte slabe:
- Condiţii geologo-miniere dificile de exploatare (adâncime mare de exploatare, tectonică, stratigrafie, variabilitate);
- Grad ridicat de periculozitate a exploatării din cauza conţinutului ridicat de gaze explozive al zăcământului, cu predispoziție la autoaprindere și explozii;
- Putere calorifică scăzută comparativ cu oferta internaţională;
- Posibilităţi reduse de îmbunătăţire semnificativă a calităţii producției, la gura minei cu actuala tehnologie de exploatare;
- Grad de mecanizare a exploatării scăzut, utilaje uzate fizic şi moral;
- Lipsa unor tehnologii performante adaptabile condițiilor de zăcământ;
- Personal cu mentalitate rigidă, îmbătrânit, erodat profesional;
- Dificultăţi în exploatarea selectivă a cărbunelui;
- Cost de producţie ridicat.
Oportunităţi:
- Necesar crescând de surse de energie primară;
- Piaţă de desfacere relativ stabilă;
- Posibilităţi de creștere a veniturilor prin îmbunătațirea calităţii produselor;
- Creşterea ponderii cărbunelui în producţia termoenergetică pe plan mondial;
- Costurile încă ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile;
- Perspectiva realizării Complexului Energetic Hunedoara;
- Menţinerea unei infrastructuri miniere adecvate exploatării huilei astfel încât să fie asigurată continuitatea producţiei pe o perioadă mare de timp;
- Posibilitatea implementării proiectelor de captare a metanului din carbune și a emisiilor de metan din zăcămintele aflate în exploatare;
- Îmbunătăţirea calităţii cărbunelui vândut, cu mici investiţii în retehnologizarea sortării de la fiecare exploatare minieră.
Ameninţări:
- Agravarea crizei economice mondiale;
- Vulnerabilitatea exploatării cărbunelui faţă de caracteristicile şi condiţiile geo-miniere;
- Creşterea costurilor de producţie generată de obligativitatea asigurării unor condiţii suplimentare de securitate şi sănătate în muncă şi de protecţie a mediului;
- Vulnerabilitate socială mare datorită caracterului monoindustrial al zonei, a deteriorării situaţiei financiare şi a restrângerii locurilor de muncă în condiţiile lipsei unei alternative economice reale;
- Dependenţa producţiei de asigurarea funcţionarii celor două termocentrale.
- Lipsa unui preţ reglementat apropiat de costul de producţie;
- Lipsa fondurilor pentru pentru dezvoltarea extensiva a exploatarii;
- Şanse reduse de asigurare a necesarului investiţional pentru rentabilizarea minelor viabile.
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
27
3. Analiza SWOT aur-argint
Puncte tari:
- Existența unor resurse totalizând 760 mil tone minereu;
- Existența infrastructurii de prelucrare prin procedeul CIP-CIL;
- Existența capacității de gestionare a deșeurilor miniere pe termen mediu;
- Existența cercetării geologice în zona de oxidare cu posibilitatea dezvoltării unor exploatări la zi;
- Existența minelor ale căror lucrari de deschidere și pregătire se pretează tehnologiilor moderne de exploatare;
- Existența posibilității realizării unor concentrări tehnologice de tipul: o uzină - mai multe surse;
- Existența infrastructurii de învățământ capabilă să pregătească în scurt timp personal calificat pentru activitatea minieră.
Puncte slabe:
- Minele deschise în adâncime se află în proces de închidere;
- Nu există instalații tehnologice de mare capacitate pentru prelucrarea minereului (concentratului) aurifer;
- Industria metalurgică (pirometalurgică) și-a restrâns sau sistat activitatea;
- Reluarea exploatării subterane necesită aport investițional mare.
Oportunităţi:
- Piața minereurilor aurifere este stabilă și crescătoare în ultimii ani;
- Prelucrarea deșeurilor din iazurile vechi de decantare și a stocurilor de pirite aurifere arsenioase, conduc deopotrivă la ecologizarea unor mari suprafețe ocupate de aceste depozite;
- Consecinţe sociale pozitive pe fondul lipsei locurilor de muncă.
Ameninţări:
- Agravarea crizei economice mondiale;
- Riscul închiderii definitive a unor rezerve, deschise inițial în minele de adâncime;
- Riscul unei percepții ostile datorită utilizării cianurii în procesul de prelucrare.
4. Analiza SWOT polimetalice
Puncte tari:
- Baza de materii prime cu termene de epuizare relativ îndelungate constând în resurse variate, dispersate în 145 de zăcăminte, cu 28 milioane tone rezerve posibil de exploatat, 25 perimetre au avut licențe de exploatare, dar sunt în prezent închise sau în procedură de închidere;
- Infrastructură existentă (rețele de lucrări miniere; amplasamente pentru incinte, utilități și uzine de preparare, căi de acces);
- Posibilitatea amplasării liniilor moderne de prelucrare pe siturile existente;
- Există mine ale căror metode de deschidere și pregătire se pot adapta pentru introducerea tehnologiilor moderne de exploatare;
- Există posibilitatea realizării unor concentrări tehnologice de tipul: o uzină - mai multe mine;
- Există infrastructură de învățământ capabilă să pregătească în scurt timp personal calificat pentru activitatea minieră;
- Minele sunt situate în zone monoindustriale în care consultările comunitare sunt favorabile activităților de exploatare minieră;
- Existența unor zone punctuale ce pot fi exploatate rentabil, pe durate determinate.
Puncte slabe:
- Condiții de extracție dificile;
- Generează poluarea accentuată a apei și solurilor;
- Conținut redus de substanță utilă a zăcămintelor, improprii exploatării la capacități mici;
- Tehnologii și echipamente uzate fizic și moral, grad de mecanizare a exploatării scăzut, minele necesită reproiectarea sistemelor de deschidere și pregătire, adaptarea la utilaje performante;
- Lipsa industriei post-extragere (industria metalurgică și-a restrâns sau, sistat activitatea);
- În prezent nu există mine cu utilități în funcțiune (stații de ventilație, rețele de alimentare, stații de pompare ape de mină).
Oportunităţi:
- Piața minereurilor neferoase înregistrează un trend crescător;
- Reluarea activităţii miniere cu consecinţe pozitive asupra comunităţilor din zonele tradițional monoindustriale;
- Menţinerea unei infrastructuri pentru exploatarea minereurilor polimetalice, adecvaăa atît din perspectiva tehnologiilor
28
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
28
moderne de exploatare-prelucrare cât și a măsurilor de protecție a mediului.
Ameninţări:
- Abandonarea unor rezerve exploatate inițial în mine de mare adâncime;
- Abundența și diversitatea ofertei pe plan mondial;
- Apariția pe piață a unor materiale sintetice care înlocuiesc produsele tradiționale;
- Creșterea gradului de reciclare și substituire.
5. Analiza SWOT minereu cuprifer
Puncte tari:
- Există resurse apreciabile de minereu, cifrate la 443 mil tone;
- Există cercetări geologice în zonele de oxidare cu posibilitatea dezvoltării unor exploatări la zi;
- Există exploatări la zi ale căror lucrari de deschidere și pregătire se pretează tehnologiilor moderne de exploatare;
- Există posibilitatea realizării unor concentrări tehnologice de tipul: o uzină - mai multe surse.
Puncte slabe:
- Nu mai există instalații tehnologice pentru prelucrarea minereului cuprifer, acestea au fost demolate;
- Rentabilizarea minelor viabile necesită aport investițional mare pentru redeschidere și retehnologizare.
Oportunităţi:
- Piața minereurilor cuprifere este stabilă, crescătoare în ultimii ani;
- Prelucrarea deșeurilor din iazurile vechi de decantare și a stocurilor de minereuri cuprifere, conduc deopotrivă la ecologizarea unor mari suprafețe ocupate de aceste depozite;
- Reanalizarea la nivel european a surselor interne de producere a materiilor prime minerale;
- Consecinţe sociale pozitive asupra comunităților la reluarea activității de exploatare.
Ameninţări:
- Riscul unei percepții ostile datorită impactului de mediu;
- Realizarea producției miniere la limita de profitabilitate este dependentă de menținerea nivelului actual al pieței.
6. Analiză SWOT uraniu
Puncte tari:
- Iniţierea proiectelor integrate de deschidere de noi zăcăminte şi construirea de uzine de preparare/rafinare ;
- Resursa energetică primară care asigură un preț scăzut al energiei electrice produsă în centrale nuclearo-electrice;
Puncte slabe:
- Condiţii de extracţie dificile;
- Probleme potenţiale de sănătate și securitate în muncă (exploatări miniere subterane);
- Zăcământ cu conţinut redus de substanţă utilă;
- Distanţe de transport mari între sucursala minieră şi uzina de preparare, ce implică înregistrarea unor cheltuieli mari de transport;
- Grad avansat de uzură fizicăşi morală a utilajelor din cadrul uzinei de prepare;
- Tehnologie de prelucrare învechită.
Oportunităţi:
- Leader pe piaţa de profil din Europa ;
- Cerere internă de concentrate tehnice în creştere ;
- Continuarea activităţilor miniere pentru asigurarea securității energetice (memorandum guvernamental aprobat în 05.05.2010);
- Atragerea în circuitul economic şi a altor resurse de uraniu cu prelucrarea/prepararea în instalaţii cu tehnologie avansată.
Ameninţări:
- Constrângeri bugetare care nu permit alocarea resurselor bugetare la nivelul solicitat, în vederea urgentării finalizării obiectivelor de investiţii şi implicit a neasigurării stocului de concentrate tehnice de uraniu care pe de-o parte ar proteja România în faţa unor oscilaţii mari a indicatorului de preţ de uraniu pe piaţa SPOT şi ar conferi o siguranţă în alimentarea reactoarelor în funcţiune, capacitatea de producţie putând fi redusă sau mărită în funcţie de oscilaţia preţului uraniului de pe piaţă;
- Lipsa finanţării pentru investiţiile pe mediu (datorită lipsei de finanţare, lucrările privind realizarea unor staţii modernizate de decontaminare a apei de mină nu au fost începute).
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
29
Nr. crt.
Compania/ Societatea
Total mine închi se
Hotărârea de Guvern care a aprobat închiderea nr./an
81
6 /
19
98
17
/1
99
9
72
0 /
19
99
49
3 /
20
00
60
2 /
20
01
89
8 /
20
02
92
6 /
20
03
18
54
/20
04
10
08
/20
06
64
4 /
20
07
99
7 /
20
10
TOTAL din care: 556 76 37 48 68 49 45 20 64 55 88 6 1 C.N.H. Petroşani 69 3 - 1 20 7 4 2 7 5 20 -
2 S.N.L.O. Tg. Jiu 54 9 8 6 6 - 1 4 10 3 5 2
3 S.N.C. Ploieşti 85 31 1 6 1 13 4 - 6 6 16 1
4 C.N. REMIN Baia Mare
69 22 5 1 4 - 11 - 4 7 15 -
5 C.N.U. Bucureşti 25 - 2 3 5 1 4 - 1 2 5 2
6 C.N.C.A.F. MINVEST S.A.
41 6 - 7 1 1 4 4 5 6 7 -
7 S.N.S SALROM Bucureşti
15 4 - - 1 1 - - - 2 7 -
8 S.C. MINERA ANINA 19 - - - 3 5 4 - 1 2 4 -
9 SC MINBUCOVINA S.A.
13 - - - - - - - 6 7 - -
10 Alte societăţi 166 1 21 24 27 20 13 10 24 15 9 1
Tabel 10.5. Mine închise, după actul normativ Sursa: SNIM
7. SWOT Sare
Puncte tari
- Bază de materii prime cantitativ și calitativ apreciabilă;
- Rezervele deschise de peste 100 mil tone, pot asigura producţia de sare la nivelul cererii actuale pe o perioadă de peste de 40 ani;
- Dotare tehnică adecvată realizării actualelor nivele de producţie;
- Posibilitate de asigurare din surse proprii a necesarului minim de investiţii care să permită desfăşurarea în condiţii bune a activităţii;
- Contribuție importantă la bugetul statului și bugetele fondurilor speciale (redevente, taxe de perimetru, taxe, impozit pe profit, obligații angajați și angajator, dividende etc.).
Puncte slabe
- Condiții dificile de zăcământ;
- Acces necorespunzător la infrastructura de transport și utilități;
- Lipsa infrastructurii de valorificare superioară a producției;
- Tehnologii și utilaje cu productivitate redusă, nealiniate la standardele de productivitate actuale;
- Cantonarea capaciăților productive în zone izolate, monoindustriale.
Oportunităţi
- Existenţa unui avantaj competitiv natural pe pieţele din ţările vecine care nu dispun de rezerve de sare;
- Extinderea pieţei odată cu aderarea de noi state membre la UE;
- Existenţa unui potenţial de valorificare a unor activităţi conexe producţiei de bază cum ar fi: activităţi turistice, balneoclimaterice, sportive şi de agrement, religioase, stocarea de gaze naturale în cavernele create ca urmare a exploatării sării în soluție, posibilitatea stocării de deşeuri în minele de sare etc;
- Perspectiva implementării unei noi tehnologii de derocare și preparare primară a sării geme prin utilizarea dislocării mecanizate în locul dislocării cu explozivi.
Amenintari
- Fluctuația cererii de sare pentru deszăpezirea drumurilor în funcție de factorii meteo-climatici;
- Reducerea cererii de sare gemă pentru industria alimentară şi consumul uman;
- Creșterea treptată a tarifelor de transport și a costurilor energiei la nivelul pieței U.E.;
- Restrângerea pieţei interne datorită declinului industriei chimice;
30
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
30
- Existența în cadrul perimetrelor de exploatare concesionate, a unor lucrări miniere vechi, istorice de sute de ani, care prezintă unele riscuri din punct de vedere al stabilității zonelor respective și necesită cheltuieli pentru conservare;
- Concurenţă puternică pe unele segmente de piaţă, cum ar fi în Bulgaria, Ungaria, Serbia, a firmelor producătoare de sare din Belarus şi din Ucraina, care la calitate relativ similară livrează la preţuri mult mai scăzute.
8/9. Analiza SWOT Substanţe nemetalifere şi roci utile
Puncte tari:
- Existența unui potențial ridicat de resurse minerale sub aspect cantitativ și calitativ, într-o gamă foarte variată, distribuite relativ uniform la nivelul țării, cu un anumit specific pentru regiunile de câmpie, deal sau munte;
- Zăcămintele aflate în exploatare prezintă rezerve exploatabile cu un grad de asigurare de 20 – 40 ani și chiar peste 100 de ani de exploatare, având caracteristici calitative superioare, permițând valorificarea lor integrală, cu pierderi minime de exploatare;
- Zăcămintele concesionate aflate în exploatare prezintă un grad de cunoaștere al rezervelor ridicat, la nivelul categoriilor rezervelor probabile și rezervelor dovedite, ale căror studii de fezabilitate au fundamentat posibilitățile de exploatare în condiții economice acceptate;
- La numeroase zăcăminte, după obținerea licențelor de exploatare, s-au efectuat lucrări pentru îmbunătațirea metodelor de exploatare, tehnologiilor de prelucrare, protecția zăcămintelor și a mediului;
- Majoritatea producției sectorului este realizată de operatori care dispun de tehnologii de exploatare moderne, utilaje și instalații performante de mare productivitate, la nivel european, forță de muncă calificată, expertiză și tradiție în domeniu;
- Activitatea în domeniu este în general profitabilă, este generatoare de locuri de muncă la nivelul întregii țări și sprijină comunitățile locale;
- Contribuție semnificativă la bugetul de stat și la bugetele locale, reprezentând redevențe, taxe de exploatare, garanții de mediu, chirii, impozite etc.
Puncte slabe:
- Activitatea de extracție a substanțelor minerale utile se desfășoară de regulă în cariere și/sau balastiere, ceea ce presupune afectarea unor suprafețe însemnate de teren, cu destinație agricolă sau forestieră, ușor perturbabilă de factorii meteorologici și climatici;
- Infrastructuri de transport deficitare, cu o dotare tehnică de exploatare și preparare scăzute și nemodernizate, mai ales în cazul carierelor și/sau balastierelor cu o capacitate redusă sau medie.
Oportunităţi:
- Stabilitatea pieței materiilor prime pentru industria materialelor de construcții (lianți, ceramică fină și brută, sticlă, materiale izolatoare, industria pietrei și rocile ornamentale);
- Perspectiva unei cereri în continuă creștere de materiale pentru construcții și implicit a unor produse miniere, care vor trebui asigurate prin extracția și prelucrarea unei game variate și a unor cantități însemnate de substanțe nemetalifere și roci utile;
- Extinderea domeniilor de utilizare a produselor miniere în afara sectoarelor tradiționale, inclusiv pe piața externă;
- Posibilități crescute de accesare de fonduri europene pentru activități de extracție și prelucrare a substanțelor minerale utile;
- Implementarea de către România a legislației, normelor și strategiei Europene în domeniul exploatării resurselor minerale;
- Oferta tot mai variată de tehnologii avansate și eficiente de exploatare și preparare;
- Atragerea în circuitul economic a noi și variate resurse minerale, a haldelor de steril și deseurilor industriale, prin activități de reciclare și valorificare;
- Implicarea mai activă și eficientă a autorităților locale în dezvoltarea activităților de exploatare a unor resurse locale.
Ameninţări:
- Agravarea crizei economice mondiale care poate afecta puternic consumul;
- Posibile blocaje financiare prin neplată sau întârzierea plății contravalorii produselor miniere livrate în termenele stabilite prin contractele comerciale către beneficiarii privați și în special beneficiarilor cu capital de stat (Companii naționale sau Autorități de Stat);
- Creșterea treptată a tarifelor de transport și a tarifelor la energie, impuse de necesitatea alinierii la nivelul pieței U.E.;
- Menținerea și/sau creșterea nivelului redevențelor miniere, taxelor și impozitelor;
- Dificultăți la obținerea avizelor/autorizațiilor pentru realizarea accesului la terenurile pe care se desfășoară lucrări de explorare sau exploatare;
- Înregistrarea unor perioade de stagnare sau întrerupere a activității de exploatare, în special iarna, datorită scăderii activității pe șantierele de construcții;
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
31
- Concurența neloială a exploatărilor ilegale, în special de agregate minerale din partea unor agenți economici cu capital privat care alimentează „piața neagră’’ și evaziunea fiscală;
- Apariția pe piață a unor materiale de construcții sintetice, care să înlocuiască produsele tradiționale.
10. Analiza SWOT ape minerale
Puncte tari:
- Apa, în accepţiunea generală, tinde să devină o resursă critică iar apa minerală naturală este o componentă sigură şi protejată în mod natural;
- Apa minerală naturală, este resursă minerală naturală regenerabilă în timp real;
- Impactul exploatării apei minerale naturale asupra mediului este minim;
- Existenţa dotării tehnice de ultimă generaţie în ceea ce priveste îmbutelierea și comercializarea, rezultat al unor investiții de cca. 2 mld. euro;
- Existența unor rezerve inepuizabile cantitativ și de bună calitate;
- Asigură un potential ridicat de dezvoltare a activităților orizontale (turism balnear, terapie, îmbuteliere, etc.); - existența legislației și infrastructurii instituționale care garantează calitatea apei minerale.
Puncte slabe:
- Eterogenitatea sistemului de licențiere afectează predictibilitatea strategiilor în domeniu;
- Necorelarea duratei licenței de exploatare (de 20 de ani) cu perioada de recuperare a investițiilor;
- Necesitatea protecţiei severe a arealului resursei, implică costuri suplimentare;
Oportunităţi:
- Recunoaştere internaţională a calităţii apelor minerale din Romania (unele branduri au o notorietate multiseculară);
- Sprijin din partea comunităţilor locale, îndeosebi în acele localităţi care sunt dependente de această activitate;
- Atractivitate pentru investitori;
- Trendul continuu crescător al cererii de ape minerale;
- Creşterea continuă a cererii de ape minerale la export;
Ameninţări:
- Inexistenţa unui organism naţional de control care prin activitatea sa să asigure calitatea surselor de apă minerală naturală;
- Concurența apelor minerale din import și a apei de consum îmbuteliată.
III.1.2. Resursele hidrocarburi: petrol și gaze naturale
Cercetarea, explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze naturale are un istoric îndelungat în România. Aceste resurse sunt cantonate în roci sedimentare cu proprietăți de înmagazanire (roci poros-permeabile) cu caracteristici petrografice, structurale și stratigrafice extrem de variabile, din cadrul succesiunilor sedimentare acumulate în bazine de sedimentare active în diverse perioade de evoluție geologică . În ansamblu, zonele cu potențial de hidrocarburi sunt arondate următoarelor unități geologice majore:
- Unități de platformă: Platforma Est-Europeană (Moldovenească), Platforma Scitică, Platforma Moesică;
- Carpaților Orientali, Depresiunea Getică);
- Unități din zona externă a orogenului carpatic (pânzele flișului extern);
- Bazine intra-orogenice (Bazinul Transilvaniei, Bazinul Panonic ș.a.);
- Unități situate off-shore: Platforma continentală românească a Mării Negre.
- Bazine de foreland (zona deformată a unităților de platformă la contactul cu zona externă a orogenului): forelandul Situația actuală a rezervelor certe de țiței și gaze naturale precum și estimarea evoluției acestor rezerve până în anul 2020 conform metodologiei și datelor de evaluare ale ANRM este următoarea:
ŢIŢEI milioane tone GAZE NATURALE miliarde m3
2006 80 170
2007 76 162
2008 72 155
2009 68 148
2010 64 141
2011 60 134
2012 56 127
32
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
32
2013 52 120
2014 48 114
2015 45 107
2016 41 101
2017 38 95
2018 34 89
2019 31 83
2020 28 77
Premise avute în vedere în cadrul estimării
Din cauza epuizării zăcămintelor, producţia de ţiţei poate înregistra scăderi anuale de 2-4%. Gradul de înlocuire a rezervelor exploatate nu va depăşi 15-20%
Datorită epuizării zăcămintelor, producţia de gaze poate înregistra scăderi anuale de 2-5%. Gradul de înlocuire a rezervelor exploatate nu va depăşi 15-30%
Tabelul 10.6. Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale din România până în anul 2020 - ANRM
O creștere a rezervelor peste valorile indicate nu poate fi preconizată decât în contextul descoperirii de noi rezerve, atât de tip convențional cât și neconvențional și/sau creșterea gradului de recuperare a rezervelor identificate prin modernizare tehnologică. Situația actuală a zăcămintelor comerciale din portofoliul Petrom și respectiv Romgaz este prezentată în continuare:
III.1.2.a. Zăcăminte comerciale PETROM
Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord
1 ABRAM BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2028
2 ABRĂMUŢ BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2016
3 ALBENI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2007
4 ALUNU ( PETROM ) VÂLCEA VEST/TG. JIU 2020
5 AMARU BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2005
6 ANINOASA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2015
7 APOSTOLACHE PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2007
8 ARICEŞTI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2013
9 ASĂU BACĂU EST/MOINEŞTI 2022
10 BĂBENI TĂTĂRANI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2026
11 BACEA CIUREŞTI Sud TUFENI OLT CENTRU/PITEŞTI 2023
12 BACIU TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2012
13 BĂICULEŞTI ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2005
14 BĂLĂCEANCA ( PETROM ) ILFOV CENTRU/VIDELE 2007
15 BÂLTENI GORJ VEST/TG. JIU 2012
16 BÂLTENI EST GORJ VEST/TG. JIU 2016
17 BÂLTENI SUD GORJ VEST/TG. JIU 2019
18 BĂRĂITARU PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2009
19 BĂRBUNCEŞTI BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2021
20 BERCA PÂCLE BECIU ARBĂNAŞ BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2020
21 BERCENI GIURGIU CENTRU/VIDELE 2012
22 BILED TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2015
23 BLEJEŞTI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2022
24 BODĂEŞTI DOLJ VEST/TG. JIU 2014
25 BODROG ARAD VEST/TIMIŞOARA 2014
26 BOGAŢI Nord PRIBOIENI ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2014
27 BOGAŢI SUD ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2020
28 BOGEIU BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2005
29 BOLDEŞTI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2025
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
33
Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord
30 BORDEI VERDE EST BRĂILA EST/BRĂILA 2017
31 BOŢEŞTI DRAGODĂNEŞTI ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2010
32 BRĂDEŞTI DOLJ VEST/TG. JIU 2021
33 BRAGADIRU ILFOV CENTRU/VIDELE 2015
34 BRĂGĂREASA BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2028
35 BRÂNCOVEANU SERDANU DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2019
36 BUCIUMENI GALAŢI EST/MOINEŞTI 2020
37 BUCŞANI COMIŞANI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2013
38 BUEŞTI IALOMIŢA CENTRU/VIDELE 2009
39 BULBUCENI GORJ VEST/TG. JIU 2024
40 BURCIOAIA VRANCEA EST/MOINEŞTI 2014
41 BUSTUCHINI GORJ VEST/TG. JIU 2028
42 BUSUIOCI PISCU STEJARI GORJ VEST/TG. JIU 2013
43 BUTARI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2007
44 CALACEA TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2027
45 CĂLDĂRARU ILFOV CENTRU/VIDELE 2015
46 CĂLINEŞTI OARJA BRADU ARGEŞ CENTRU/VIDELE 2028
47 CĂMĂRAŞI COSOBA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2012
48 CÂMPENI BACĂU EST/MOINEŞTI 2028
49 CÂMPINA DRĂGĂNEASA PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028
50 CÂMPURI VIZANTEA VRANCEA EST/MOINEŞTI 2020
51 CAREI SATU MARE VEST/TIMIŞOARA 2021
52 CARTOJANI GIURGIU CENTRU/VIDELE 2012
53 CEPTURA URLAŢI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028
54 CERDAC BACĂU EST/MOINEŞTI 2013
55 CHEREŞTUR TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2016
56 CHEŢ BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2004
57 CHILII EST BACĂU EST/MOINEŞTI 2014
58 CHILII VEST TOPORU BACĂU EST/MOINEŞTI 2014
59 CHIŞLAZ BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2008
60 CHIŢORANI VALEA ORLEI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2019
61 CIEŞTI ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2007
62 CILIOAIA EST BACĂU EST/MOINEŞTI 2021
63 CILIOAIA VEST BACĂU EST/MOINEŞTI 2014
64 CIOCAIA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2004
65 CIOCENI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2010
66 CIOLĂNEŞTI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2007
67 CIUMEGHIU BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2005
68 CIUREŞTI Nord BÂRLA OLT CENTRU/PITEŞTI 2016
69 CIUTELEC BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2009
70 COBIA NORD DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2014
71 COBIA SUD ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2016
72 COCU ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2016
73 COLELIA IALOMIŢA CENTRU/BĂICOI 2009
74 COLIBAŞI NEGOIEŞTI VEST GORJ VEST/TG. JIU 2013
75 COLIBAŞI ( ARGEŞ ) ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2028
76 COLIBAŞI ( TÂRGOVIŞTE ) DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2013
77 COLIBAŞI EST CĂLUGĂREASA GORJ VEST/TG. JIU 2006
78 COLŢEŞTI HUREZANI GORJ VEST/TG. JIU 2016
34
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
34
Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord
79 COMĂNEŞTI PODEI BACĂU EST/MOINEŞTI 2014
80 COMĂNEŞTI NORD BACĂU EST/MOINEŞTI 2005
81 CONŢEŞTI BACĂU EST/MOINEŞTI 2005
82 COPĂCENI GIURGIU CENTRU/VIDELE 2005
83 COPĂCENI GURA VITIOAREI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028
84 CORBII MARI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2015
85 COSEŞTI ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2006
86 CSMINELE PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2023
87 CROITORI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2016
88 CUCUIEŢI BACĂU EST/MOINEŞTI 2008
89 CURTUIŞENI BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2007
90 DĂIEŞTI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2004
91 DELENI CUCUIEŢI OLT CENTRU/PITEŞTI 2010
92 DERNA BUDOI BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2007
93 DIJIR BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2007
94 DINIAŞ TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2005
95 DOFTEANA LARGA BACĂU EST/MOINEŞTI 2009
96 DOICEŞTI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2019
97 DOLANI TĂTĂRANI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2005
98 DRĂGĂIEŞTI GHEBOIENI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2024
99 DRĂGANU VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2014
100 DRĂGHINEASA VIŞINA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2028
101 DRAGOMIREŞTI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2020
102 DUDEŞTII NOI TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2017
103 DUMBRAVA ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2009
104 DUMBRĂVIŢA TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2006
105 FĂUREŞTI NORD VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2014
106 FIERBINŢI TÂRG ( PETROM ) IALOMIŢA CENTRU/BĂICOI 2008
107 FOALE BACĂU EST/MOINEŞTI 2028
108 FOIENI TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2007
109 FOLEŞTI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2011
110 FRUMUŞIŢA GALAŢI EST/BRĂILA 2019
111 GALICEA ROIEŞTI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2023
112 GEAMĂNA BACĂU EST/MOINEŞTI 2019
113 GHELINŢA COVASNA EST/MOINEŞTI 2019
114 GLÂMBOCEL ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2009
115 GLAVACIOC TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2025
116 GLAVACIOC NORD TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2006
117 GLĂVĂNEŞTI SUD BACĂU EST/MOINEŞTI 2010
118 GLIGANU ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2004
119 GLODENI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2006
120 GLOGOVEANU ( TÂRGOVIŞTE ) DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2006
121 GLOGOVEANU ( VIDELE ) TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2010
122 GOLĂŞEI GIURGIU CENTRU/VIDELE 2006
123 GOLUMBU DOLJ VEST/TG. JIU 2020
124 GRĂDINARI GIURGIU CENTRU/VIDELE 2015
125 GRĂNICERI VEST TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2008
126 GRIVIŢA NORD GALAŢI EST/MOINEŞTI 2017
127 GROPILE LUI ZAHARACHE BACĂU EST/MOINEŞTI 2013
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
35
Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord
128 GURA OCNIŢEI MORENI PISCURI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2028
129 HÂRLEŞTI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2020
130 HINŢEŞTI ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2014
131 HUMELE ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2006
132 HUREZANI PISCU STEJARI GORJ VEST/TG. JIU 2012
133 IANCU JIANU OLT VEST/TG. JIU 2009
134 ILEANA ARŢARI CĂLĂRAŞI CENTRU/VIDELE 2020
135 INDEPENDENŢA GALAŢI EST/BRĂILA 2024
136 IZVORU ŞTEFAN CEL MARE ARGEŞ CENTRU/VIDELE 2016
137 JILAVA ILFOV CENTRU/VIDELE 2006
138 JUGUREANU PADINA BUZĂU EST/BRĂILA 2010
139 LĂCULEŢE DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2007
140 LEBĂDA EST CONSTANŢA EST/PETROMAR 2017
141 LEBĂDA VEST CONSTANŢA EST/PETROMAR 2019
142 LEORDA BACĂU EST/MOINEŞTI 2010
143 LEORDENI ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2014
144 LIPĂNESCU BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2015
145 LIŞCOTEANCA BRĂILA EST/BRĂILA 2015
146 LOVRIN TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2007
147 LUCĂCEŞTI MOINEŞTI BACĂU EST/MOINEŞTI 2028
148 LUDEŞTI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2023
149 MALU ROŞU PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2007
150 MAMU VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2019
151 MARGHITA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2010
152 MĂRGINENI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028
153 MÂRŞA GIURGIU CENTRU/VIDELE 2004
154 MATCA GALAŢI EST/MOINEŞTI 2013
155 MATIŢA VALEA DULCE PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2010
156 MERIŞANI DRĂGANU ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2017
157 MIHAI BRAVU VEST BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2006
158 MIHOC BACĂU EST/MOINEŞTI 2009
159 MIŞCA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2011
160 MITROFANI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2012
161 MOINEŞTI VEST BACĂU EST/MOINEŞTI 2020
162 MORAVIŢA TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2028
163 NEGRENI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2013
164 NEGRENI OLT CENTRU/PITEŞTI 2015
165 NENCIULEŞTI BUZESCU TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2013
166 NINEASA BACĂU EST/MOINEŞTI 2027
167 NINEASA SUD BACĂU EST/MOINEŞTI 2007
168 NOVACI DUMITRANA ILFOV CENTRU/VIDELE 2013
169 OCHIURI GORGOTA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2019
170 OCNIŢA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2012
171 ODĂENI BRĂILA EST/BRĂILA 2004
172 OPĂRIŢI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2025
173 OPORELU CONSTANTINEŞTI OLT CENTRU/PITEŞTI 2005
174 OPRIŞENEŞTI BRĂILA EST/BRĂILA 2013
175 OTEŞTI POBORU OLT CENTRU/PITEŞTI 2020
176 PĂCUREŢI MĂGURELE PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2020
36
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
36
Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord
177 PĂCURIŢA BACĂU EST/MOINEŞTI 2015
178 PĂCURIŢA NORD BACĂU EST/MOINEŞTI 2010
179 PADINA VEST BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2028
180 PARTOŞ TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2026
181 PASĂREA ILFOV CENTRU/VIDELE 2004
182 PECICA ARAD VEST/TIMIŞOARA 2008
183 PEREGU ARAD VEST/TIMIŞOARA 2014
184 PERIŞ ILFOV CENTRU/BĂICOI 2011
185 PESCĂRUŞ CONSTANŢA EST/PETROMAR 2017
186 PETREŞTI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2015
187 PIŞCOLŢ SATU MARE VEST/TIMIŞOARA 2018
188 PITULAŢI DOLJ VEST/TG. JIU 2015
189 PLOPEASA BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2018
190 PLOPENI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2010
191 PLOPU BRĂILA EST/BRĂILA 2014
192 PODENII VECHI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028
193 POIANA DÂMBOVIŢA CENTRU/VIDELE 2015
194 POIANA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2011
195 POPEŞTI PALANGA ARGEŞ CENTRU/VIDELE 2006
196 PORDEANU TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2013
197 POSEŞTI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2020
198 POSTĂVARI CĂLĂRAŞI CENTRU/VIDELE 2005
199 PREAJBA Nord + CENTRU TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2020
200 PREAJBA SUD TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2020
201 PREDEAL SĂRARI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2024
202 PREDEŞTI DOLJ VEST/TG. JIU 2007
203 PROVIŢA PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2021
204 RĂCARI DOLJ VEST/TG. JIU 2023
205 RECEA ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2009
206 RUNCU BUŞTENARI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028
207 SĂCEL MARAMUREŞ CENTRU/BĂICOI 2007
208 SĂCUIENI BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2007
209 SĂCUIENI NORD BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2028
210 SĂLACEA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2007
211 SĂLIŞTE MARAMUREŞ CENTRU/BĂICOI 2005
212 ŞANDRA TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2028
213 ŞANDRA SUD TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2007
214 SÂNIOB BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2005
215 SÂNMARTIN TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2010
216 SÂNPETRU GERMAN SECUSIGIU ARAD VEST/TIMIŞOARA 2015
217 SÂNTOMA ARAD VEST/TIMIŞOARA 2010
218 SĂRATA MONTEORU BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2006
219 SATCHINEZ TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2025
220 SCĂIOŞI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028
221 SCĂRIŞOARA NOUĂ SATU MARE VEST/TIMIŞOARA 2008
222 SCĂRIŞOARA NOUĂ NORD SATU MARE VEST/TIMIŞOARA 2007
223 SFÂRCEA DOLJ VEST/TG. JIU 2011
224 ŞILINDRU BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2005
225 SILIŞTEA TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2028
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
37
Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord
226 SILIŞTEA CIREŞU ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2016
227 SILIŞTEA MĂGURENI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2009
228 SILĂTEA RÂCA CIOLĂNEŞTI NORD TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2021
229 SIMNIC GHERCEŞTI CÂRCEA DOLJ VEST/TG. JIU 2004
230 SINAIA BABA ANA PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2012
231 SINOE CONSTANŢA EST/PETROMAR 2012
232 ŞIPOTENI BACĂU EST/MOINEŞTI 2018
233 SLĂMNEŞTI GORJ VEST/TG. JIU 2005
234 SLĂNIC FERĂSTRĂU BACĂU EST/MOINEŞTI 2025
235 SLĂNIC BĂI BACĂU EST/MOINEŞTI 2010
236 SLĂTIOARELE ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2015
237 SLĂVUŢA GORJ VEST/TG. JIU 2027
238 SLOBOZIA CONACHI GALAŢI EST/BRĂILA 2019
239 SOCODOR ARAD VEST/TIMIŞOARA 2013
240 SOCU EST GORJ VEST/TG. JIU 2012
241 ŞOPÂRLEŞTI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2012
242 ŞOTÂNGA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2028
243 STĂNCEŞTI BUZĂU CENTRU/BĂICOI 2028
244 STĂNCUŢA BRĂILA EST/BRĂILA 2023
245 STÂRMINI VEST DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2024
246 STOENEŞTI CĂSCIOARELE GIURGIU CENTRU/VIDELE 2028
247 STOENIŢA GORJ VEST/TG. JIU 2005
248 STRÂMBENI CĂLDĂRARU ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2012
249 STRÂMBU ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2011
250 SUDURĂU SATU MARE VEST/TIMIŞOARA 2005
251 SUPLACUL DE BARCĂU BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2006
252 SURANI CĂRBUNEŞTI BÂSCENI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2019
253 ŞUŢA SEACĂ DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2008
254 TALPA TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2013
255 TÂRGU JIU GORJ VEST/TG. JIU 2026
256 TAŞBUGA BACĂU EST/MOINEŞTI 2016
257 TĂTĂRĂŞTI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2013
258 TĂTARU PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2009
259 TAZLĂU BACĂU EST/MOINEŞTI 2028
260 TEIŞ DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2008
261 ŢEPU GALAŢI EST/MOINEŞTI 2010
262 TEREMIA TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2027
263 TESCANI BACĂU EST/MOINEŞTI 2005
264 ŢICLENI GORJ VEST/TG. JIU 2013
265 ŢICLENI NORD GORJ VEST/TG. JIU 2012
266 ŢICLENI SUD GORJ VEST/TG. JIU 2022
267 TINCA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2011
268 ŢINTEA BĂICOI FLOREŞTI CĂLIN PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028
269 TOAGER TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2011
270 TOPOLOVENI ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2015
271 TOPORU EST BACĂU EST/MOINEŞTI 2010
272 TOTEA VLADIMIR GORJ VEST/TG. JIU 2027
273 TURBUREA BIBEŞTI GORJ VEST/TG. JIU 2017
274 TURNU ARAD VEST/TIMIŞOARA 2023
38
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
38
Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord
275 TUTANA ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2011
276 URŞI VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2028
277 URZICENI ( PETROM ) IALOMIŢA CENTRU/BĂICOI 2017
278 UTURE MOINEŞTI ORAŞ BACĂU EST/MOINEŞTI 2014
279 VÂLCĂNEŞTI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2017
280 VÂLCELE EST ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2006
281 VÂLCELE VEST ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2021
282 VALEA PLOPILOR ( BĂLĂRIA ) GIURGIU CENTRU/VIDELE 2023
283 VALEA POŞTEI TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2018
284 VALEA REŞCA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2021
285 VÂRFUL DRĂGĂNESEI PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2028
286 VÂRFURI DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2007
287 VARIAŞ EST TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2006
288 VARIAŞ VEST TIMIŞ VEST/TIMIŞOARA 2018
289 VÂRTEJU DOLJ VEST/TG. JIU 2010
290 VĂSIEŞTI BACĂU EST/MOINEŞTI 2014
291 VAŢA ALUNIŞU ARGEŞ CENTRU/PITEŞTI 2023
292 VIDELE VADU LAT TELEORMAN CENTRU/VIDELE 2028
293 VIFORÂTA RĂZVAD GURA OCNIŢ DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2028
294 VIIŞOARA BIHOR VEST/TIMIŞOARA 2017
295 VULTUREANCA DÂMBOVIŢA CENTRU/BĂICOI 2026
296 VULTUREŞTI ARGEŞ CENTRU/BĂICOI 2004
297 ZÂMBROAIA PRAHOVA CENTRU/BĂICOI 2006
298 ZĂRNEŞTI LĂPUŞATA VÂLCEA CENTRU/PITEŞTI 2024
299 ZEMEŞ BACĂU EST/MOINEŞTI 2028
300 ZIMANDU NOU ARAD VEST/TIMIŞOARA 2005
Tabel 10.7. Zăcăminte comerciale PETROM Sursa: ANRM
III.1.2.b. Zăcăminte comerciale ROMGAZ
Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord
1 ACĂŢARI MUREŞ TG. MUREŞ 2022
2 AGNITA SIBIU MEDIAŞ 2006
3 ALĂMOR SIBIU MEDIAŞ 2016
4 ALMA SIBIU MEDIAŞ 2009
5 ALUNU VÂLCEA PLOIEŞTI 2019
6 AXENTE SEVER SIBIU MEDIAŞ 2012
7 BACĂU BACĂU MEDIAŞ 2003
8 BÂRGHIŞ HARGHITA MEDIAŞ 2022
9 BAZNA SIBIU MEDIAŞ 2007
10 BĂRCUŢ BRAŞOV MEDIAŞ 2007
11 BEIA BRAŞOV MEDIAŞ 2013
12 BOGATA DE MUREŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2028
13 BOIU SIBIU MEDIAŞ 2005
14 BOZED MUREŞ TG. MUREŞ 2012
15 BOZED VEST MUREŞ TG. MUREŞ 2014
16 BRĂTEŞTI DÂMBOVIŢA PLOIEŞTI 2009
17 BUNEŞTI BRAŞOV MEDIAŞ 2016
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
39
Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord
18 BUNGARD BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2027
19 BUZA CLUJ TG. MUREŞ 2016
20 CĂDACIU HARGHITA MEDIAŞ 2013
21 CECHEŞTI HARGHITA MEDIAŞ 2017
22 CETATEA DE BALTĂ ALBA MEDIAŞ 2015
23 CHEDEA HARGHITA MEDIAŞ 2024
24 CHEDEA EST HARGHITA MEDIAŞ 2006
25 CHIRPĂR SIBIU MEDIAŞ 2018
26 CLOAŞTERF MUREŞ TG. MUREŞ 2008
27 COPŞA MICĂ SIBIU MEDIAŞ 2013
28 CORUNCA NORD MUREŞ TG. MUREŞ 2014
29 CORUNCA SUD MUREŞ TG. MUREŞ 2028
30 CRĂIEŞTI ERCEA MUREŞ TG. MUREŞ 2015
31 CRISTUR NORD HARGHITA MEDIAŞ 2003
32 CRISTUR SUD HARGHITA MEDIAŞ 2028
33 CUCERDEA SUD MUREŞ TG. MUREŞ 2013
34 CUŞMED HARGHITA MEDIAŞ 2014
35 DAIA ŢELINA SIBIU MEDIAŞ 2008
36 DĂMIENI MUREŞ TG. MUREŞ 2010
37 DELENII HĂRĂNGLAB MUREŞ TG. MUREŞ 2028
38 DELURENI BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2025
39 DOBRA MUREŞ TG. MUREŞ 2013
40 DRAGODĂNEŞTI NEAMŢ MEDIAŞ 2010
41 DUMBRĂVIOARA MUREŞ TG. MUREŞ 2013
42 ELISENI SĂCEL HARGHITA MEDIAŞ 2028
43 ENCIU BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2014
44 EREMIENI MUREŞ TG. MUREŞ 2017
45 ERNEI MUREŞ TG. MUREŞ 2027
46 FÂNTÂNELE BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2025
47 FILITELNIC MUREŞ TG. MUREŞ 2028
48 FRASIN GURA HUMORULUI SUCEAVA MEDIAŞ 2017
49 GĂICEANA BACĂU MEDIAŞ 2014
50 GÂRBOVI IALOMIŢA PLOIEŞTI 2010
51 GĂLĂŢENI MUREŞ TG. MUREŞ 2010
52 GEACA CLUJ TG. MUREŞ 2005
53 GHINDARI MUREŞ TG. MUREŞ 2028
54 GHINEŞTI TREI SATE MUREŞ TG. MUREŞ 2028
55 GLĂVĂNEŞTI BACĂU MEDIAŞ 2014
56 GRĂDIŞTE VÂLCEA PLOIEŞTI 2009
57 GREBENIŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2028
58 HUREZANI PISCU STEJARI GORJ PLOIEŞTI 2024
59 HURUIEŞTI NEGULEŞTI BACĂU MEDIAŞ 2009
60 ICLĂNZEL MUREŞ TG. MUREŞ 2015
61 IERNUT MUREŞ TG. MUREŞ 2012
62 ILIMBAV SIBIU MEDIAŞ 2026
63 LASLĂU MUREŞ MEDIAŞ 2028
64 LECHINŢA MUREŞ TG. MUREŞ 2016
65 LOAMNEŞ SIBIU MEDIAŞ 2005
40
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
40
Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord
66 LUDUŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2017
67 LUNCA TECII MUREŞ TG. MUREŞ 2010
68 LUPENI HARGHITA MEDIAŞ 2005
69 MĂDĂRAŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2004
70 MĂGHERANI MUREŞ TG. MUREŞ 2028
71 MĂRGINENI NEAMŢ MEDIAŞ 2011
72 MEDIŞORU MARE HARGHITA MEDIAŞ 2008
73 MIERCUREA NIRAJULUI MUREŞ TG. MUREŞ 2021
74 MOARA VLĂSIEI IALOMIŢA PLOIEŞTI 2005
75 NADEŞ PROD SELEUŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2028
76 NOCRCH SIBIU MEDIAŞ 2008
77 NOCRICH VEST SIBIU MEDIAŞ 2016
78 NOUL SĂSESC SIBIU MEDIAŞ 2028
79 OCNIŢA BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2007
80 PADINA JUGUREANU BUZĂU PLOIEŞTI 2021
81 PÂRÂIENI VÂLCEA PLOIEŞTI 2005
82 PĂINGENI MUREŞ TG. MUREŞ 2018
83 PETIŞ SIBIU MEDIAŞ 2019
84 PETRILACA TELEAC MUREŞ TG. MUREŞ 2028
85 PORUMBENII MICI HARGHITA MEDIAŞ 2012
86 PUINI CLUJ TG. MUREŞ 2028
87 RETIŞ SIBIU MEDIAŞ 2020
88 ROMAN NEAMŢ MEDIAŞ 2019
89 ROMÂNEŞTI VÂLCEA PLOIEŞTI 2016
90 RUŞI SIBIU MEDIAŞ 2010
91 SÂNGEORGIU DE PĂDURE MUREŞ TG. MUREŞ 2019
92 SÂNMARTINU DE CÂMPIE MUREŞ TG. MUREŞ 2028
93 SASCHIZ MUREŞ MEDIAŞ 2004
94 SĂUŞA MUREŞ TG. MUREŞ 2012
95 SĂBED MUREŞ TG. MUREŞ 2012
96 SĂDINCA SIBIU MEDIAŞ 2011
97 SÂNCEL ALBA MEDIAŞ 2018
98 SĂPUNARI ARGEŞ PLOIEŞTI 2009
99 SĂRMĂŞEL MUREŞ TG. MUREŞ 2016
100 SĂSĂUŞI SIBIU MEDIAŞ 2011
101 SILIVAŞUL DE CÂMPIE BITRIŢA NĂS. TG. MUREŞ 2009
102 SIMONEŞTI HARGHITA MEDIAŞ 2013
103 SLATINA Nord STREJEŞTI OLT PLOIEŞTI 2027
104 STRUGURENI BITRIŢA NĂSĂUD MEDIAŞ 2006
105 ŞINCAI MUREŞ TG. MUREŞ 2023
106 ŞOALA SIBIU MEDIAŞ 2017
107 ŞOIMUŞU HARGHITA MEDIAŞ 2014
108 TAZLĂUL MARE NEAMŢ MEDIAŞ 2028
109 TĂMĂŞEŞTI GORJ PLOIEŞTI 2014
110 TĂRCEŞTI HARGHITA MEDIAŞ 2018
111 TĂUNI ALBA MEDIAŞ 2028
112 TG. MUREŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2019
113 ŢAGA CLUJ TG. MUREŞ 2028
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
41
Nr. crt. Zăcământul comercial Judeţul Regiune/Aria Durată acord
114 ULIEŞ MUREŞ TG. MUREŞ 2016
115 URZICENI IALOMIŢA PLOIEŞTI 2007
116 VAIDEI MUREŞ TG. MUREŞ 2016
117 VALEA SEACĂ SUCEAVA MEDIAŞ 2004
118 VELŢ SIBIU MEDIAŞ 2022
119 VOIVODENI MUREŞ TG. MUREŞ 2028
120 VULCAN MUREŞ TG. MUREŞ 2009
121 ZAUL DE CÂMPIE MUREŞ TG. MUREŞ 2018
Tabel 10.8. Zăcăminte comerciale ROMGAZ Sursa: ANRM
Harta 10.2. Perimetrele de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră Sursa: ANRM
42
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
42
Legenda
Harta 10.3. Perimetrele de prospecţiune şi perimetrele de explorare, dezvoltare şi exploatare Sursa: ANRM
III.1.2.c. Perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare
Nr.crt. Perimetrul de explorare, dezvoltare, exploatare din acordul petrolier
Titularul de acord petrolier
1 RG. 01 TRANSILVANIA NORD ROMGAZ
2 RG. 02 TRANSILVANIA CENTRU ROMGAZ
3 RG. 03 TRANSILVANIA SUD ROMGAZ
4 RG. 04 MOLDOVA NORD ROMGAZ
5 RG. 05 MOLDOVA SUD ROMGAZ
6 RG. 06 MUNTENIA NORD-EST ROMGAZ
7 RG. 07 MUNTENIA CENTRU ROMGAZ
8 RG. 8 OLTENIA ROMGAZ
9 E VIII - 8 EST DEPRESIUNEA PANONICA ROMGAZ
10 I ADJUD OMV PETROM SA + HUNT OIL Company of Romania SRL
11 III - BERCA - ARBANASI OMV PETROM SA
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
43
Nr.crt. Perimetrul de explorare, dezvoltare, exploatare din acordul petrolier
Titularul de acord petrolier
12 IV VALENII DE MUNTE OMV PETROM SA
13 V BAICOI OMV PETROM SA
14 VI TARGOVISTE OMV PETROM SA
15 VII URZICENI VEST OMV PETROM SA
16 VIII URZICENI EST OMV PETROM SA + HUNT OIL Company of Romania SRL
17 IX BUCURESTI OMV PETROM SA
18 X CRAIOVA OMV PETROM SA
19 XII PITESTI OMV PETROM SA
20 XIII TARGU JIU OMV PETROM SA
21 XIV MARGHITA OMV PETROM SA
22 E VII - 1 MARAMURES OMV PETROM SA
23 E VII - 4 GIURGIU OMV PETROM SA
24 E VII – 5 ROSIORI OMV PETROM SA
25 EP I - 5 GREȘU ROMPETROL (25%) + Amromco Energy SRL (75%)
26 EP I -6 NEREJU ROMPETROL (25%) + Amromco Energy SRL (75%)
27 E III-5 FOCȘANI ROMPETROL
28 E IV – 3 ZEGUJANI ROMPETROL (100%) (Zona N și Zona S)
29 E IV -5 SATU MARE ROMPETROL +WINSTAR SATU MARE
30 E IV – 1 SUCEAVA REGAL Petrolem SRL (50%) + (Aurelian Oil and Gas SRL schimbat numele ) actual RAFFLES ENERGYSRL (50%)
31 E V – 2 BÂRLAD CHEVRON EXPLORATION AND PRODUCTION (100)
32 E III - 1 BRODINA RAFFLES ENERGY SRL 16,875% , AURELIAN PETROLEUM SRL 16,875 SNGNROMGAZ 37,5 %, EUROPA OIL & GASLTD 28,75 %,
33 E III – 4 BACĂU RAFFLESENERGYSRL 41%, SNGN ROMGAZ 40%, EUROPA OIL & GAS 19%
34 E V- 3 BANAT EST AMRO GOLD OIL SRL
35 E II – 2 PÂNCOTA UNIVERSAL PREMIUM SA
36 E II – 1 Sud BUCUREȘTI CARPATHIAN ENERGY - COMPANIE PETROLIERA SRL
37 EP I – 3 BRATEȘ EUROPA OIL % GAS SRL -Noul TITULAR
38 E IV – 2 VIPEREȘTI AMROMCO ENERGY(LLC)SRL
39 E V -1 MOINEȘTI STRATUM ENERGY ROMANIA LLC
40 CMM VALEA JIULUI COMPANIA NAȚIONALĂ a HUILEI
41 E III – 7 Sud CRAIOVA MIDIA RESOURCES SRL + S.C. TRANSATLANTIC WORLDWIDE Romania SRL
42 EX - 17 COSTINEȘTI CHEVROM ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION
43 EX - 18 VAMA VECHE CHEVROM ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION
44 EX - 19 ADAMCLISI CHEVROM ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION
45 EX- 2 TRIA (AVERE ENERGY INC) EASTWEST PETROLEUM CORP (15%) +NIS PETROL SRL (85%)
46 EX- 4 TULCA CLARA PETROLEUM LTD
47 EX 6 CURTICI (MOL HUNGARIAN OIL & GAS PLC și EXPERT) transferat laPANFORA OIL AND GAS SRL
48 EX- 9 PĂULIȘ UNIVERSAL PREMIUM SA
49 EX – 11 BUZIAȘ UNIVERSAL PREMIUM SA
50 EX – 10 PARTA AUDAX RESOURCES LTD
51 EX- 12 CRAI NOU MOESIA EXPLORATION (Crai Nou) SRL (50%) și NIS PETROL SRL (50%)
52 XIII PELICAN + XV MIDIA Sterling Resources L.T.D. (65%)+ Petro Ventures Europe B.V.(20)+ Gas Plus Internațional B.V.(15%)
53 XIX - NEPTUN ZONA EST- EXXONMOBIL EXPLORATION & PRODUCTION(50% - ADANCIME APA >100M) și
44
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
44
Nr.crt. Perimetrul de explorare, dezvoltare, exploatare din acordul petrolier
Titularul de acord petrolier
OMV PETROM SA 50%, ZONA VEST–OMV PETROM SA(100% - ADANCIME APA < 100M)
54 XVIII ISTRIA OMV Petrom S.A.
55 EX - 25 LUCEAFĂRUL PETRO VENTURES EUROPE BV(50%), MIDIA RESOURCES SRL (50%)
56 EX - 27 MURIDAVA MELROSE RESOURCES BV (40%)PETROMAR RESOURCES S.A. (20%), MIDIA RESOURCES SRL (40%)
57 EX - 28 EST COBĂLCESCU MELROSE RESOURCES BV (40%) PETROMAR RESOURCES S.A. (30%), BEACH PETROLEUM (CEE) SRL (30%)
58 EX - 29 EST RAPSODIA LUKOIL OVERSEAS ATASH B.V. (72%) + VANCO INTERNATIONAL L.T.D. (18%)+SNGN ROMGAZ SA (10%)
59 EX - 30 TRIDENT LUKOIL OVERSEAS ATASH B.V. (72%) + VANCO INTERNATIONAL L.T.D. (18%)+SNGN ROMGAZ SA (10%)
Tabel 10.7. Acordurile de concesiune petrolieră pentru perimetre de explorare-dezvoltare-exploatare Sursa: ANRM
Harta 10.4. Corpurile de apă subterană Sursa: ANAR
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
45
III.1.3. Resursele de apă subterană
III.1.3.a. Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de ape subterane
Identificarea şi delimitarea corpurilor de ape subteranein Romania s-a făcut în baza Directivei-cadru europene 2000/60/CE pentru zone cu acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10 m3/zi, conform metodologiei adoptate de APELE ROMANE în cadrul Planului național de management al apelor luând în considerare următoarele criterii:
- geologic;
- hidrodinamic;
- starea corpului de apă: calitativă, cantitativă.
Criteriul geologic ia în considerare vârsta depozitelor acvifere, caracteristicile petrografice, structurale, și capacitatea şi proprietăţile lor de a înmagazina apa (acvifere de tip poros, fisural şi fisural-carstic). Criteriul hidrodinamic privește dinamica apelor din sistemele acvifere și interconectivitatea și/sau conectivitatea cu apele de suprafață, în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului. Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, constituie criteriul principal de evaluare a sustenabilității, calității, riscurilor și tendințelor de evoluție a resurselor de apă subterane. În România, conform standardizării actuale adoptate de Administrația Națională “Apele Române” au fost identificate, delimitate şi caracterizate un număr de 142 de corpuri de apă subterană (Harta 10.5). Dintre acestea, 17 corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere, iar pentru următoarele 8 corpuri de apă subterană transfrontaliere au fost stabilite acorduri bilaterale, după cum urmează:
- patru corpuri de apă subterană cu Ungaria: două în zona conului aluvionar al Someşului: ROSO01-Conul Someşului (Holocen şi Pleistocen superior) şi ROSO13 – Conul Someşului-(Pleistocen inferior) şi două în zona conului aluvionar al Mureşului: ROMU20 Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior -Holocen) şi ROMU22-Conul aluvial al Mureşului (Pleistocen inferior-mediu);
- un corp de apă subterană este transfrontalier cu Serbia (ROBA18-Banat);
- două corpuri de apă subterană sunt transfrontaliere cu Bulgaria (RODL04 –Sarmaţian şi RODL06-Platforma Valahă);
- un corp de apă subterană este transfrontalier cu Republica Moldova (ROPR05-Podişul Central Moldovenesc).
III.1.3.b. Corpurile de apă subterană în interdependenţă cu corpuri de ape de suprafaţă şi cu ecosisteme terestre
Informaţiile sintetizate la nivel national privind interdependenţa corpurilor de ape subterane existente pe teritoriul României cu corpurile de apă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre aferente sunt prezentate în tabelul urmator. Conform acestei sinteze ANAR, cca. 73 % din corpurile de apă subterană sunt în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă localizate la nivelul a peste 280 de râuri.
Nr. crt. Bazinul/ spaţiul
hidrogarfic Cod corp de apă subterană Interdependenţa cu numărul de
râuri
1 Someş Tisa ROSO01;02;03;06;07;08;09;10;11;12;17 32
2 Crişuri ROCR01;02;03;04;05;09 18
3 Mureş ROMU01;02;03;04;05;06;07;08;14;15;16;1 7;18;19;20 27
4 Banat ROBA01;02;03;04;05;06;07;08;09;10;11;1 2;13;14;15;16;17;19;20 51
5 Jiu ROJI01;02;03;04;05;06 23
6 Olt ROOT01;02;03;04;05;06;07;08;09;14 25
7 Argeş Vedea ROAG01;02;03;05;07;08;09;10 21
8 Buzău-Ialomiţa ROIL01;02;03;05;06;08;10;11;12;13;15;16 ;17;18 27
9 Siret ROSI01;02;03;04;05 19
10 Prut ROPR01;02;03;04;06;07 19
11 Dobrogea Litoral RODL05;07;09;10 10
Tabel 10.9. Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă Sursa: ANAR
III.1.3.c. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de ape subterane
În cele 11 bazine/spaţii hidrografice existau, la nivelul anului 2008, un număr de 67 captări de apă subterană semnificative ce conţin 1942 foraje/drenuri şi 5 izvoare, destinate consumului populaţiei, pentru 1379 dintre acestea sunt instituite zone de protecţie sanitară, stabilite conform HG 930/2005. Captările care exploatează un volum de apă semnificativ, la nivelul întregii ţări, sunt relevate în Tabelul 10.10. Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane din România se realizează, în general, prin infiltrarea apelor de suprafaţă şi meteorice.
46
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
46
În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare.
Nr. Crt.
Bazinul/Spaţiul Hidrografic
Nr. captări semnificative
Nr. foraje, drenuri, izvoare Volum captat (mii m3 /an)
1. Someş Tisa 4 218 16.603
2. Crişuri 1 4 19.629
3. Mureş 2 133 14.323
4. Banat 2 69 15.277
5. Jiu 8 143 42.413
6. Olt 10 327 foraje şi 5 izvoare 27.462
7. Argeş Vedea 2 42 5431
8. Buzău Ialomiţa 8 135 31815.016
9. Siret 10 483 85.225
10. Prut 7 237 30.053
11. Dobrogea Litoral 13 151 71.115,6
TOTAL 67 1942 şi 5 izvoare 359346.616
Tabel 10.10. Exploatări semnificative (>1500 mii mc/an) de ape subterane Sursa: ANAR
În cazul corpurilor de apă subterană, Directiva Cadru defineşte starea cantitativă, precum şi starea calitativă (chimică).
1. Starea cantitativă Conform Anexei V din Directiva Cadru Apă, starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane este atinsă atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung.
Pentru evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană s-au utilizat recomandările Ghidului European în domeniu, elaborat în cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru. Astfel, au fost utilizate criteriile următoare:
- bilanţul hidric;
- conexiunea cu apele de suprafaţă;
- influenţa asupra ecosistemelor terestre dependente de apa subterană;
- intruziunea apei saline sau a altor intruziuni.
Prin aplicarea acestor criterii în evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană a rezultat faptul că toate corpurile de apă prezintă stare bună. Evaluarea stării cantitative s-a făcut cu un grad de confidenţă ridicat pentru 61,2 % din totalul corpurilor de apă subterană şi cu un grad de confidenţă scăzut pentru 38,8% dintre acestea.
2. Starea calitativă (chimică) Evaluarea actuală la nivel național a stării calitative a corpurilor de apă subterană se bazează pe compararea analizelor chimice efectuate cu valorile prag (threshold values - TV), valori ce au fost determinate pentru un număr de 125 de corpuri de apă subterană, din cele 142 corpuri delimitate în România şi care au fost publicate în Ordinul Ministrului Mediului nr. 137/2009. Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0,1 μg/l individual şi 0,5 μg/l total) valorile prag sunt stabilite în standardele europene, pentru celelalte substanţe poluante sunt stabilite standarde naționale având la bază valorile fondului natural (natural background level - NBL).
DIRECŢIA APELOR Nr. corpuri
de apă subterană
STARE CALITATIVĂ STARE CANTITATIVĂ STARE CALITATIVĂ
LOCAL SLABĂ
Bună Slabă Bună Slabă
SOMEŞ-TISA 15 14 1 14 - 4
CRIŞURI 9 9 - 9 - 1
MUREŞ 24 22 2 24 - 1
BANAT 18 16 2 18 -
JIU 8 6 2 8* 2*
OLT 14 11 3 14 - -
ARGEŞ-VEDEA 11 8 3 8 - 2
BUZĂU-IALOMIŢA 18 15 3 18 - 2
SIRET 6 6 - 6 - -
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
47
PRUT 7 5 2 7 - 1
DOBROGEA-LITORAL 10 9 1 10 - 1
TOTAL 142 123 19 142 14
* local stare cantitativă şi calitativă slabă
Tabel 10.11. Starea apelor subterane Sursa: ANAR
În România s-au folosit ca valori de referinţă valorile concentraţiilor maxim admise CMA conform “Legii privind calitatea apei potabile” (Legea nr.458/2002) completată cu “Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile“ (Legea nr.311/2004). Analiza efectuată pentru toate cele 142 de corpuri de apă subterană a dus la identificarea unui număr de 19 corpuri în stare calitativă slabă (13,4 %), 14 corpuri de apă subterană au doar local stare calitativă slabă (Tabelul 10.11 şi Harta 10.5), evaluarea stării calitative facându-se cu o confidenţă ridicată pentru 61,2% din corpurile de apă subterană şi cu o confidenţă scăzută pentru 38,8%.
Harta 10.5. Starea calitativa (chimică) a corpurilor de apă subterană sursa: Apele Române
III.1.3.d. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu
Presiunile antropice cele mai semnificative care afectează starea corpurilor de apă subterane sunt sursele difuze aferente aglomerărilor umane (în special cele care nu deţin sisteme de colectare a apelor uzate – 2100 aglomerări umane), activităţilor agricole (creşterea animalelor şi utilizarea fertilizanţilor şi pesticidelor) și depozitării deşeurilor. 1. Riscuri din punct de vedere cantitativ Riscul din punct de vedere calitativ este definit astfel:
- corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor de monitorizare;
- corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat, sau dacă, din numărul punctelor de monitorizare, numărul celor poluate este mai mic de 20%.
În cazul corpurilor de ape subterane nepoluate presiunile antropice se evaluează astfel:
- dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc;
- dacă există surse de poluare la suprafaţă se determina gradul de protecţie globală, prin luarea în consideraţie a doi parametri esenţiali, litologia şi infiltraţia eficace (Graficul 1), astfel:
48
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
48
- conform caracteristicilor litologice ale stratelor acoperitoare se consideră următoarele clase de protecţie: favorabilă (F): strat acoperitor continuu, grosime mare (mai mare de 10 m), predominant coeziv (argilă, loess, marnă); medie (M): strat acoperitor discontinuu, grosime variabilă, permeabilităţi variate (coezive până la nisipuri siltice, marne fracturate); nefavorabilă (U): grosimi mici şi constituţie coezivă sau grosimi mari şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri, carst etc).
- conform infiltraţiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră următoarele situaţii: realimentare scazută, <100 mm/an; realimentare medie, 100-200 mm/an; realimentare mare, >200 mm/an.
De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiţii favorabile, suplimentare de protecţie . În funcţie de gradul de protecţie globală stabilit prin diagramă, corpurile de ape subterane se caracterizează astfel: pentru clasele PVG şi PG, corpul nu este la risc; pentru clasa PM, corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în viitor; pentru clasele PU şi PVU, corpul este la risc.
Graficul 10.1. Diagrama de evaluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă subterană PVG =protecţie globală foarte bună; PG = protecţie globală bună; PM = protecţie globală medie; PU = protecţie globală nesatisfăcătoare; PVU = protecţie globală puternic nesatisfăcătoare.
2. Riscuri din punct de vedere calitativ Pentru aprecierea corpurilor de ape subterane care sunt la risc cantitativ se are în vedere evaluarea următoarelor criterii:
- starea cantitativă a apelor subterane - scăderea continuă a nivelurilor piezometrice, pe o durată de minim 10 ani, sub impactul unor exploatări;
- deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanţi - starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmare a variaţiei nivelurilor.
Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de corpuri de apă:
- corpuri de apă subterană care nu sunt la risc - ele respectă criteriile de risc;
- corpuri de apă la risc -cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate.
Rezultatul acestei analize a reliefat că în România există 19 corpuri de apă din totalul de 142 (13%) care riscă să nu atingă starea bună din punct de vedere calitativ. Nu există nici un corp de apă subterană identificat la risc din punct de vedere cantitativ. III.1.3.e. Evaluarea tendinţelor semnificative, susţinute şi crescătoare ale poluanţilor, grupurilor de poluanţi şi indicatorilor de poluare pentru corpurile de apă subterană cu risc de neatingere a obiectivelor de mediu
În România, evaluarea tendinţelor s-a realizat pentru toate cele 19 corpuri de apă subterană identificate ca prezentând risc de neatingere a obiectivelor de mediu. Evaluarea tendinţelor s-a realizat, după caz, pentru parametrii care generează situaţia de risc, azotaţi şi/sau amoniu. Ultimele date publicate au la baza seriile de analize chimice efectuate în perioada 2004 – 2008 Din analiza efectuată au rezultat următoarele:
- tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană: ROSO09-– Someşul Mare, lunca şi terasele; ROMU20-Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior – Holocen); ROBA02 – Fibiş şi ROAG08 – Piteşti.
- tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu – coprul de apă ROIL11 Lunca Dunării (Olteniţa-Hârşova).
- tendinţă crescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROMU03 -Lunca şi terasele Mureşului superior; ROBA03-Timişoara; ROJI05-Lunca şi terasele Jiului şi afluentilor săi; ROJI06 -Lunca şi terasele Dunării (Calafat); ROOT08-Lunca şi terasele Oltului inferior; ROAG09 – Luncile râurilor Vedea, Teleorman şi Călmăţui; ROIL07-Câmpia Brăilei; ROPR02 -Lunca Prutului mediu şi inferior; ROPR03 -Lunca Bârladului şi RODL07 – Lunca Dunării (Hârşova – Brăila).
- tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu şi azotaţi în cazul următoarelor corpuri de apă subterană ROAG03 – Colentina, ROOT01 – Depresiunea Ciucului şi ROOT02-Depresiunea Brasov.
- tendinţa descrescătoare a valorilor înregistrate la amoniu în cazul corpului de apă subterană ROIL06 – Lunca râului
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
49
Călmăţui. Tendinţele descrescătoare pot fi generate de o reducere a activităţilor agricole în zonele respective.
Având în vedere că în România sistemul de monitorizare a corpurilor de ape subterane a fost modernizat şi adaptat cerinţelor Directivei Cadru Apă începând cu 22 decembrie 2006, tendinţele determinate în această fază trebuie considerate cu anumite rezerve deoarece, pentru evaluarea acestora, s-au luat în considerare şi date anterioare acestui an. III.1.3.f. Măsuri preconizate pentru atingerea obiectivelor de mediu
Din analiza presiunilor şi impactului asupra corpurilor de apă subterană a rezultat că, datorită condiţiilor naturale de curgere şi a încărcării istorice cu poluanţi, 19 corpuri de apă subterană din România sunt la risc de a nu atinge starea chimica bună până în 2020 prin aplicarea măsurilor de bază, fiind necesare măsuri suplimentare de tipul:
- realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerări umane (<2000 l.e.);
- aplicarea programelor de acţiune şi a codului de bune practici agricole înzonele ne-vulnerabile;
- aplicarea agriculturii organice etc.
Alte măsuri suplimentare necesare se referă la realizarea unor proiecte de cercetare prin care să se evalueze natura şi cantitatea poluanţilor din sol şi subsol, precum şi mecanismele de transfer şi de degradare prin mediul subteran. Se vor realiza modele matematice prin care să se urmărească evoluţia în timp şi spaţiu a concentraţiei de poluant, estimându-se viteza de degradare naturală a acestuia în apele subterane. Rezultatele proiectelor de cercetare vor permite evaluarea timpului necesar pentruatingerea obiectivelor de mediu prin luarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare. III.1.4. Resursele naţionale de energie primară – situaţie, grad de utilizare, consumuri, previziuni
III.1.4.a. Generalităţi
România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de energie primară fosile şi minerale: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum şi de un important potenţial valorificabil de resurse regenerabile.
1. Situaţia resurselor primare O evaluare corectă a posibilităţilor de acoperire a necesarului de resurse energetice primare în perspectivă trebuie să pornescă de la situaţia actuală a rezervelor certe, corelată cu estimarea realistă a resurselor potenţiale şi în strânsă corelaţie cu previziunile privind consumul de resurse determinat de cererea de energie finală. Din acest punct de vedere în momentul de faţă pot fi făcute următoarele estimări: Rezervele de lignit pot asigura exploatarea eficientă a lor pentru încă aproximativ 40 ani la un nivel de producţie de circa 30 mil. tone/an . În sectorul de extracţie a lignitului nivelul de intervenţie a statului este redus, fiind rezumat la acordarea de subvenţii doar pentru exploatarea din subteran, subvenţi care va fi eliminată în timp. Privitor la huilă, restrângerea perimetrelor şi închiderea minelor neperformante a condus la situaţia în care numai circa 30% din totalul rezervelor geologice de huilă se mai regăsesc în perimetrele aflate în concesiunea CNH-SA. Conform Directivei UE adoptată recent, UE permite continuarea subvenţiei pentru exploatarea huilei până în 2018 şi condiţionează acest fapt de aplicarea strictă a unui program de închidere a minelor care generează pierderi. Se poate estima că evoluţia costurilor de producţie, costurile suplimentare cu emisiile de CO2 şi eliminarea subvenţiilor pentru producţie (cerută de UE) va conduce la reducerea tot mai accentuată a competitivităţii huilei din producţie internăşi deci la restrângerea semnificativă a producţiei. Zăcămintele din România sunt situate în condiţii geo-miniere complexe, iar caracteristicile mineralogice, ce influenţează calitatea se situează la limita inferioară. Din punct de vedere economic şi energetic pentru producţia de energie electrică, huila indigenă, fără subvenţii devine sursă marginală. Conform situaţiei resurselor naţionale de energie primară (Tabelul 10.12) este evident că exceptând sursele energetice regenerabile, lignitul reprezintă singurul purtător intern de energie primară care din punct de vedere al resurselor, poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea energiei electrice în următoarele 2 – 4 decade.
Resurse purtătoare de energie primară
Rezerve Producţie anuală estimată
Perioada estimată de asigurare
Rezerve Exploatabile concesionate
În perimetre noi
Rezerve geologice
Rezerve exploatabile concesionate (2)
În perimetre noi
Mil. Tone (1)
Mil. tep Mil. tone
Mil. tep
Mil. Tone (1)
Mil. tep
Mil. Tone1 Ani Ani Ani
1 2 3 4 5 6 7 8 9=2/8 10=4/8 11=6/8
Cărbune
- Huilă 755 422 105 38,8 2,5 229 (*)
- Lignit 1.49 276 445 82,4 1.045 133 3,0 47 15 30
50
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
50
Ţiţei 74 72 4,5 14
Gaz natural (1)
185 159 10,5 15
Tabelul 10.12. Situaţia resurselor naţionale de energie primară Sursa: ME, Strategia energetică 2011 – draft Note: 1) exclusiv gaze naturale, exprimate în mld. m
3
; 2) durata de acordare a unei concesiuni este de cel puţin 2 ani; *) depinde de evoluţia reglementărilor Comisiei Europene în domeniu.
Se poate trage concluzia că producţia de energie primară în România bazată atât pe valorificarea rezervelor fosile de energie primară, cărbune şi hidrocarburi cât şi pe cele de minereu de uraniu, în cea mai optimistă situaţie, nu va creşte în următoarele 2 – 3 decade. Rezultă faptul că acoperirea creşterii cererii de energie primară în România va fi posibilă prin creşterea utilizării surselor regenerabile de energie şi prin importuri de energie primară – gaze, ţiţei, cărbune, combustibil nuclear. La nivelul orizontului analizat România va rămâne dependentă de importurile de energie primară. Gradul de dependenţă va depinde de descoperirea de noi resurse interne exploatabile, de gradul de integrare a surselor regenerabile de energie şi de succesul măsurilor de creştere a eficienţei energetice. 2. Evoluţia consumului şi a producţiei de energie primară
Consumul de energie primară a crescut în perioada 1999 - 2008 cu 8,2%, procent inferior celui de creştere a produsului intern brut în acelaşi interval de timp (23,9%).
Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Consumul intern de energie primară, din care:
36.556 36.374 37.971 36.48 39.032 39.018 37.932 39.571 39.159 39.799
Cărbune* 6.853 7.475 8.169 8.812 9.509 9.172 8.742 9.54 10.064 9.649
Petrol şi prod.petroliere**
10.235 9.808 10.804 9.371 9.088 10.092 9.163 9.84 9.658 9.719
Gaze naturale*** 13.73 13.679 13.315 13.326 15.317 13.766 13.82 14.308 12.862 12.476
Lemne de foc şi deşeuri agricole
2.817 2.763 2.134 2.351 2.844 3.134 3.185 3.185 3.275 3.71
Energie hidroelectrică
1.503 1.212 1.172 1.136 962 1.32 1.489 1.212 1.195 1.115
Energie nucleară 1.274 1.338 1.335 1.352 1.203 1.36 1.362 1.381 1.89 2.752
Alţi combustibili 127 92 1034 115 93 93 88 87 194 352
Energie din surse neconventionale
17 7 7 17 18 81 82 18 21 26
Tabelul 10.13. Consumul intern de energie primară [mii tep] (ME, Strategia energetică 2011 – draft) Notă:*Cărbune = Cărbune bituminos+Alte huile+lignit+cărbune brun **Petrol şi produse petroliere = Ţiţei+benzină+Petroluri+Motorină+Păcură+Gaze de rafinarie + GPL+Alte produse petroliere ***Gaze naturale=gaze naturale. Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a României - colecţii
Dezvoltarea economică, structura economicăşi măsurile de eficienţă energetică reprezintă principalii factori de influenţă ai consumului intern de energie primară. Principala restricţie este cea a caracterului limitat al resurselor interne de combustibili fosili şi a tendinţelor de scădere a producţiei interne, ceea ce conduce la creşterea dependenţei ţării de importurile de energie primară. Din pricina rezervelor limitate de resurse de energie primară, în România producţia internă de energie a rămas practic constantă la valoarea de circa 27-28 mil. tep. Fără aportul surselor regenerabile de energie această valoare va scădea treptat în următorii ani.
Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Producţia de energie primară, din care:
27.89 28.191 29.022 27.668 28.192 28.095 27.154 27.065 27.3 28.86
1
Total cărbune 4.644 5.601 6.239 6.117 6.536 6.193 5.793 6.477 6.858 7.011
Lemne de foc şi deşeuri agricole
2.82 2.762 2.13 2.351 2.903 3.16 3.229 3.235 3.304 3.75
Ţiţei 6.244 6.157 6.105 5.951 5.77 5.592 5.326 4.897 4.651 4.619
Gaze naturale 11.192 10.968 10.889 10.384 10.529 10.196 9.536 9.395 9.075 8.982
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
51
Anul 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Alţi combustibili 125 86 1.033 115 92 92 87 82 127 240
Energie din surse neconvenţionale
17 7 7 17 18 81 82 18 21 26
Energie hidroelectrică 1.574 1.272 1.284 1.381 1.141 1.421 1.739 1.58 1.37 2.339
Energie nucleară 1.274 1.338 1.335 1.352 1.203 1.36 1.362 1.381 1.894 1.894
Tabelul 10.14. Producţia de energie primară [mii tep] Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Balanţa Energetică a României – colecţii
3. Prognoza productie/consum – orizont de timp 2020 – energie electrică1
În conformitate cu precizările studiului ENTSO-E privind prognoza adecvanţei sistemului (Scenario Outlook and System Adequacy Forecast 2013-2030), prognoza valorilor capacităţii nete de producere şi ale consumului în România în varianta a trei scenarii de lucru este prezentată mai jos (sursa raport ANRE 2012):
Scenariul A
2012 2015 2016 2020
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Capacitate netă de producere (GW)
18,30 18,10 19,70 19,90 20,20 20,20 22,30 22,30
Consum (GW) 8,33 7,43 9,24 7,60 9,48 7,80 10,51 8,62
Scenariul B
2012 2015 2016 2020
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Capacitate netă de producere (GW)
18,30 18,10 19,80 20 20,40 20,60 24,40 24,40
Consum (GW) 8,33 7,43 9,24 7,60 9,48 7,80 10,51 8,62
Scenariul EU 2020
2012 2015 2016 2020
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Ianuarie 19:00 pm
Iulie 11:00 am
Capacitate netă de producere (GW)
18,30 18,10 20,40 20,80 21 21,20 25,70 25,70
Consum (GW) 7,89 7,74 8,23 8,07 8,42 8,27 9,28 9,11
Tabel 10.15. Prognoza – capacitate netă de producție şi consum Sursa: ANRE, Raport anual ANRE, 2012, 31 iulie 2013
III.1.4.b. Situaţia resurselor de energie primară pe tipuri, condiţii de zăcământ, condiţionalităţi locale/regionale 1. Energie electrică
2
Structura actuală a sectorului de producție a energiei electrice este marcată pe de o parte de schimbările în producția pe baza resurselor convenționale prin intrarea pe piaţa de energie electrică din luna iunie 2012 a producătorului Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia) – o nouă societate comercială administrată în sistem dualist prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia Tg. Jiu, Complexul Energetic Turceni (CE Turceni), Complexul Energetic Rovinari (CE Rovinari) și Complexul Energetic Craiova (CE Craiova) și din luna noiembrie 2012 a Complexului Energetic Hunedoara (CE Hunedoara), înfiinţat prin fuziunea Electrocentrale Deva și Electrocentrale Paroseni, precum și de creșterile de producție din resurse regenerabile.
Faţă de anul 2011, în 2012 s-au înregistrat scăderi la energia livrată pe aproape toate tipurile de combustibil convenţional, cu excepţia celui gazos. Scăderea cea mai mare s-a înregistrat la energia produsă din combustibil fosil lichid (cu 18,5%) și sursă hidro (cu cca. 18,1%, din cauza celor două situaţii de forţă majoră din cursul anului), iar cea mai mică a fost înregistrată la energia produsă pe bază de combustibil nuclear (2,4%), această cantitate de energie rămânând la aproximativ același nivel ca și în anii precedenţi . În timp ce toate celelalte tipuri de surse, cu excepţia celei gazoase, pe baza căreia s-a produs și livrat cu aproape 3% mai mult decât în 2011 (datorată în mare parte intrării în producţie a CCCC Petrom), au determinat scăderi ale energiei livrate în reţele, energia din sursă eoliană (produsă doar de producătorii dispecerizabili) a fost de aproape 2 ori mai mare faţă de anul trecut, ajungând la un total anual de peste 1,8 TWh.
1 Surse: ANRE, ibid. 2 Surse: ANRE, Raport annual ANRE, 2012. 31 iulie 2013 (www.anre.ro); rapoarte lunare ANRE, 2013.
52
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
52
Pe lângă respectiva cantitate, cca. 1 TWh a fost produs de producătorii eolieni nedispecerizabili sau aflaţi pe parcursul anului în perioade de probă. Pe total, în 2012, s-a înregistrat o scădere cu peste 6% a energiei electrice injectate în reţele și produse atât din surse convenţionale, cât și din cele neconvenţionale, din unităţi dispecerizabile. În anul 2012, puterea netă disponibilă în sistemul energetic naţional a fost de 18756 MW, cu cca. 8% mai mare faţă de cea din anul precedent. Creşterea a fost determinată în principal de punerea în funcţiune a unui număr mare de capacităţi de producţie eoliene.
În anul 2012, producţia de energie electrică a fost de 59,04 TWh, cu aproximativ 5% mai mică faţă de cea din anul 2011. Consumul intern a fost de cca 59,3 TWh, cu cca 1,2% mai mic decât cel din 2011, dar care a fost acoperit atât din producția internă cât și din import, pentru prima oară în ultimii cinci ani soldul import-export fiind pozitiv (0,25 TWh). În anul 2012, alături de creșterea contribuției centralelor electrice eoliene de la 2 % din total producție în 2011 la aproximativ 5 % din total producție în 2012, se remarcă o scădere a producției termoelectrice (cărbuni: de la 42 % în 2011 la 40 % în 2012) și hidroelectrice (apă: de la 24 % în 2011 la 21 % în 2012, ca urmare a activării de către S.C. Hidroelectrica S.A. a clauzei de forță majoră, având ca efect imediat diminuarea contractelor către furnizori). Se remarcă în schimb o ușoară creștere a ponderii centralelor pe baza de hidrocarburi (1 %), datorată în mare parte intrării în piață a CCCC Petrom S.A (860 MW). Suma capacităţilor maxime nete de producţie ale centralelor individuale a fost la 31.12.2012 de 18,756 GW. Valorile puterii nete disponibile și ale consumului în a treia zi de miercuri a lunii la ora 11 CET (valori nete) sunt prezentate mai jos.
Tabel 10.16. Puterea netă disponibilă şi consumul Sursa: CN Transelectrica SA, în ANRE, Raport annual ANRE, 2012. 31 iulie 2013, p. 31
Sursele regenerabile de energie din România au un potenţial teoretic important. Potenţialul utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorită limitărilor tehnologice, eficienţei economice şi a restricţiilor de mediu.
Sursa de energie regenerabilă
Potenţialul energetic anual Echivalent economic energie
(mii tep) Aplicaţie
Energie solară
- termică 60x106GJ 1433,0 Energie termică
- fotovoltaic 1200 GWh 103,2 Energie electrică
Energie eoliană 23000 GWh 1978,0 Energie electrică
Energie hihroelectrică din care: - sub 10 MW
40000 GWh - 6000 GWh 3440,0 - 516,0 Energie electrică
Biomasă şi biogaz 318x106 GJ 7597,0 Energie termică
Energie geotermală 7x106 GJ 167,0 Energie termică
Tabelul 10.17. Potenţialul naţional al surselor regenerabile din România Sursa : Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER) – 2010
Potrivit ultimelor evaluări, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil al României este de circa 32.000 GWh/an. La finele anului 2009 puterea instalată în centrale hidroelectrice era de 6.450 MW, energia pentru anul hidrologic mediu fiind evaluată la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare al potenţialului tehnic amenajabil este în prezent de 54%. Harta repartizării potenţialului de surse regenerabile pe teritoriul României este prezentată în Harta 10.6.
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
53
Harta 10.6. Harta surselor regenerabile de energie disponibile pe regiuni
Legenda
I.Delta Dunării (energie solară)
II. Dobrogea (energie solară şi eoliană);
III. Moldova (câmpie și podiş -microhidro, energie eolianăşi biomasă); IV. Munţii Carpaţi(IV1 – Carpaţii de Est; IV2 – Carpaţii de Sud; IV3 – Carpaţii de Vest ( biomasă, microhidro); V. Podişul Transilvaniei (microhidro); VI. Câmpia de Vest (energie geotermală); VII. Subcarpaţii(VII1 – Subcarpaţii Getici; VII2 – Subcarpaţii de Curbură; VII3 Subcarpaţii Moldovei: biomasă, microhidro); VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală şi solară).
Cu excepţia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice în unităţi ce utilizează surse regenerabile sunt în prezent superioare celor aferente utilizării combustibililor fosili şi nuclear. Stimularea utilizării acestor surse şi atragerea investiţiilor în unităţi energetice ce utilizează surse regenerabile se realizează prin mecanisme de susţinere, în conformitate cu practica europeană, mecanisme ce duc şi la creşterea preţului energiei electrice la consumatorul final. În ultimii ani s-a remarcat o crestere gradata a ponderii resurselor regenerabile în totalul productiei de energie, astfe ca în anul 2011, contribuția centralelor electrice eoliene a ajuns la 2 % din total producție, iar în 2012 la aproximativ 5 % din total producție. În anul 2012 au fost acordate mai multe autorizații de înființare pentru productie de energie din surse regenerabile (centrale fotovoltaice-54, centrale eoliene – 42, centrale hidroelectrice-29, centrale utilizând biogaz – 3, centrale utilizând biomasă - 9, centrale utilizând deșeuri – 1,). La sfârsitul anului 2012, puterea electrică instalată în centrale de producere a energiei electrice din surse regenerabile totaliza 2301 MW față de 1225,6MW instalați în anul 2011, din care: 1794 MW în centrale electrice eoliene, 427 MW în centrale hidroelectrice cu puteri instalate de cel mult 10 MW, 26,5 MW în centrale electrice care utilizează biomasa, 2,4 MW în centrale electrice care utilizează gaz de fermentare a deșeurilor, respectiv 51 MW în centrale electrice fotovoltaice . În figura următoare se regăsește evoluția puterii instalate în perioada 2005-2012.
54
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
54
Graficul 10.2. Puterea instalată în unităţi de producere energie electrică care beneficiază de sistemul de promovare Sursa: ANRE, Raport anual ANRE, 2012, 31 iulie 2013, p. 33
Pentru anul 2013, raportările publice privind structura pe tipuri de resurse ale energiei electrice livrate în sistem se opresc la luna februarie, situația fiind cea de mai jos:
Graficul 10.3. Structura pe tipuri de resurse a energiei electrice livrate în sistem (ANRE)
În ceea ce privește analiza evoluţiei structurii consumului de energie electrică la consumatorii finali, pe baza analizei comparative a datelor în intervalul 2008-2012, se constată următoarele:
- consumul final de energie electrică înregistrat în anul 2012 s-a menţinut la același nivel cu cel înregistrat în anul 2011, a crescut cu cca. 6% faţă de cel înregistrat în anul 2010, respectiv cu 11% faţă de anul 2009 și a depăsit ușor valoarea înregistrată în anul 2008;
- creșterea cantităţii și a ponderii consumului casnic în consumul final cu cca. 4% în anul 2012, faţă de anul 2011, cu 7% faţă de anul 2010, cu 9% faţă de anul 2009, respectiv cu 16% faţă de anul 2008.
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
55
Tabel 10.18. Consumatori, după sursa alimentării – 2008-2012
2. Gaze naturale3
În anul 2012, consumul total de gaze naturale a fost de 144.650.532,208 MWh, mai mic cu aprox. 4% faţă de consumul anului 2011, din care 114.780.176,953 MWh a reprezentat consumul non-casnic (79,35%) și 29.870.355,255 MWh a reprezentat consumul casnic (20,65%). În anul 2012, numărul total de clienţi finali de gaze naturale a crescut faţă de anul 2011, fiind de 3.200.887, din care 180.819 clienţi noncasnici (5,65%) și 3.020.068 clienţi casnici (94,35%). Consumul a fost acoperit atât din producţia internă cât și din import. Consumul din producţia internă a fost de 109.468.071,300 MWh, iar consumul din import de 35.182.460,908 MWh. Numărul de participanţi pe piaţa gazelor naturale din România a crescut constant pe măsură ce piaţa a fost liberalizată, mai ales în sectorul distribuţiei și furnizării de gaze naturale, cuprinzând, în anul 2012:
- 1 operator al Sistemului Naţional de Transport – SNTGN Transgaz S.A. Mediaș;
- 6 producători: Romgaz, OMV Petrom, Amromco Energy, Raffles Energy, Lotus Petrol, Foraj Sonde;
- 2 operatori de înmagazinare: Romgaz, Depomureș;
- 41 de operatori de distribuţie – cei mai mari fiind Distrigaz Sud Retele SRL și E.ON Gaz Distribuţie SA;
- 41 de furnizori care activează pe piaţa reglementată de gaze naturale;
- 43 de furnizori care activează pe piaţa concurenţială de gaze naturale.
Producţia internă de gaze naturale în anul 2012, ce a intrat în consum a reprezentat 75,68% din totalul surselor. Primii doi producători (Romgaz și OMV Petrom) au acoperit 97,46% din această sursă. Pentru îndeplinirea obligaţiilor legate de siguranța în exploatarea depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, operatorii de înmagazinare au obligaţia de a crea şi de a menţine o structură unitară şi flexibilă pentru activitatea de dispecerizare, respectiv pentru supravegherea proceselor, comunicarea datelor şi parametrilor specifici activităţii, precum şi pentru intervenţia promptă la nivelul depozitelor de înmagazinare. În vederea asigurării siguranţei aprovizionării cu gaze naturale pe perioada rece, titularii licenţelor de furnizare a gazelor naturale au obligaţia de a deţine în depozitele de înmagazinare subterană, până la încheierea activităţii de injecţie din anul respectiv, un stoc minim obligatoriu de gaze naturale. Titularii licenţelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale au obligaţia de a asigura, accesul nediscriminatoriu la depozitele de înmagazinare subterană, titularilor licenţelor de furnizare a gazelor naturale, cu prioritate celor cărora le revine obligaţia de serviciu public. Activitatea de înmagazinare este reglementată prin Regulamentul de programare, funcţionare şi dispecerizare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale (Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1351/2004). Prin acest regulament se stabilesc reguli şi cerinţe de ordin tehnic, tehnologic şi comercial, menite să asigure desfăşurarea proceselor de înmagazinare în mod transparent, obiectiv şi nediscriminatoriu. La nivelul anului 2012, repartizat pe tipuri de consumatori, consumul de gaze din România arăta astfel:
3 Sursa:
56
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
56
Tabel 10.19. Număr de clienţi finali şi structura consumului
Pentru anul 2013, raportările publice privind producția și consumul de gaze naturale se opresc la nivelul lunii mai. Conform datelor raportate de ANRE privind tipul surselor de gaze naturale, structura producției și consumul pe prima perioadă a anului sunt următoarele:
Graficul 10.4. Tipul surselor de gaze în luna mai 2013 Sursa: ANRE
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
57
Graficul 10.5. Structura surselor interne de gaze în luna mai 2013 Sursa: ANRE
Graficul 10.6. Structura surselor totale interne și importuri de gaze în luna mai 2013 Sursa: ANRE
Consumul lunar de gaze naturale în sistem reglementat:
Mai 6.810.499,374 MWh
Aprilie 9.335.881,082 MWh
Martie 15.365.747,477 MWh
Februarie 15.865.787,683 MWh
Ianuarie 9.878.823,515 MWh
58
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
58
Graficul 10.7. Defalcat pe surse interne și import, incluzând consumul curent și înmagazinarea Sursa: ANRE
Valorile producției interne și a consumului de gaze naturale pentru primele 5 luni ale anului, comparativ pentru intervalul 2011-2013 sunt reprezentate mai jos:
Graficul 10.8. Producția internă lunară de gaze naturale 2011-2013, lunile Ianuarie-Mai (ANRE)
Graficul 10.9. Consumul lunar de gaze naturale 2011-2013, lunile Ianuarie-Mai (ANRE)
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
59
III.1.4.c. Estimarea potenţialului sectorului energetic
Avantaje competitive: Tradiţie îndelungată și expertiză în domeniul resurselor primare și în industria de producere a energiei electrice şi termice; Resurse naţionale importante de energie primară, în special cărbune, petrol şi gaze naturale și un potenţial hidroenergetic
insemnat, care asigură o dependenţă faţă de importurile de resurse energetice mai mică decât media europeană; Potenţial important de resurse regenerabile exploatabile, susţinut de o piaţă funcţională de Certificate Verzi; Rezerve de lignit cu un grad ridicat de cunoaştere concentrat pe o suprafaţă relativ redusă de cca. 250 km
2
în care operează cariere de mare capacitate;
Infrastructura complexă şi diversificată: reţele naţionale de transport energie electrică, gaze naturale, ţiţei, produse petroliere, capacităţi de rafinare, de transport maritim şi capacităţi portuare importante la Marea Neagră;
Structură diversificată şi echilibrată a producţiei de energie electrică;
Deficienţe ale sistemului: Multe dintre instalaţiile de exploatare a resurselor primare, producere, transport şi distribuţie a energiei sunt învechite şi
depăşite tehnologic, cu consumuri şi costuri de exploatare mari;. Lipsa finanţării pentru implementarea tehnologiilor performante în sectorul de extracţie al huilei; Durata de funcţionare depăşită pentru 70% din conductele de transport gaze naturale şi a aproximativ 27% din staţiile de
reglare măsurare; Nivelul scăzut al surselor de finanţare comparativ cu necesităţile de investiţii în infrastructura Sistemului Naţional de
Transport gaze naturale (SNT); Eficienţa energetică redusă pe lanţul producţie-transport-distribuţie-consumator final de energie; Lipsa unor măsuri financiare de susţinere a proiectelor şi programelor de creştere a eficienţei energetice; Performanţe sub potenţial ale unor companii miniere şi energetice cu capital de stat; Capacitate redusă de cercetare-dezvoltare-diseminare în sectorul energetic şi sectorul minier; Lipsa unor măsuri clare privind modernizarea sistemelor de alimentare cu energie termică din sisteme centralizate, în
condiţiile opţiunilor crescânde ale populaţiei pentru încălzirea individuală a locuinţelor în mediul urban; Mare parte din unităţile de producere energie electrică nu respectă normele din Uniunea Europeană pentru emisia unor
poluanţi în aer. Alinierea la aceste cerinţe necesită fonduri importante şi se realizează treptat, conform calendarului de conformare negociat, dar în unele cazuri sunt mari întârzieri;
Efort financiar major pentru conformarea cu reglementările de mediu şi pentru ecologizarea terenurilor eliberate de instalaţii, precum şi pentru depozitarea definitivă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
Timpul relativ mare pentru dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a cărbunelui şi uraniului.
Oportunităţi: Poziţie geografică favorabilă pentru a participa la dezvoltarea proiectelor de magistrale pan-europene de ţiţei, gaze naturale; Existenţa pieţelor fizice de energie, precum şi posibilităţile de acces la pieţe regionale de energie electricăşi gaze naturale
cu oportunităţi de realizare a serviciilor de sistem la nivel regional; Capacitate disponibilă în sistemul naţional de transport gaze naturale ce poate asigura preluarea solicitărilor utilizatorilor; Oportunităţi crescute de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi al resurselor energetice regenerabile; Accesarea Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte în domeniul energiei; Existenţa unui important sector hidroenergetic capabil să furnizeze volumul necesar de servicii tehnologice de sistem; Existenţa experienţei îndelungate în minerit şi extracţia şi prelucrarea hidrocarburilor şi a unei infrastructuri importante
pentru exploatarea resurselor de cărbune şi uraniu; Existenţa unor perimetre cu rezerve considerabile de lignit.
Riscuri şi vulnerabilităţi: Rezervele economic exploatabile de ţiţei, gaze naturale și uraniu sunt limitate, în condiţiile în care nu vor fi descoperite noi
zăcăminte importante; Impredictibilitatea preţurilor la hidrocarburi pe pieţele internaţionale; Incertitudini în privinţa evoluţiei consumului de energie şi a relansării economice; Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru susţinerea programelor de investiţii în eficienţă energeticăşi dezvoltarea
serviciilor energetice; Diminuarea activităţii de exploatare a huilei, urmare a acumulării de datorii istorice şi a politicii UE privind subvenţionarea
acestei activităţi; Dificultăţi în activitatea de exploatare a lignitului ca urmare a lipsei unei reglementări specifice care să asigure valorificarea
în interes de utilitate publică a rezervelor de lignit cu o dreaptă şi justă despăgubire a deţinătorilor de terenuri. Costuri mari de exploatare a uraniului, din cauza variaţiei parametrilor mineralizaţiei şi a discontinuităţii acesteia; Opoziţia autorităţilor publice locale şi a autorităţilor teritoriale cu privire la acceptarea deschiderii de noi capacităţi de
producţie în domeniul exploatării minereurilor de uraniu; Posibila creştere accentuată a preţului mondial la uraniu; Posibila schimbare a atitudinii publicului faţă de construcţia de noi centrale nucleare şi de depozite de deşeuri radioactive.
60
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
60
III.1.5. Resursele regenerabile de energie Situaţia naţională şi teritorială a resurselor regenerabile a fost tratată în capitolele anterioare. III.1.6. Situaţia sistemelor de transport şi stocare
Situaţia reţelelor de distribuţie şi transport energie pentru ţiţei, cărbune şi gaze naturale este următoarea:
Reţelele electrice de distribuţie (RED) sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzură fizică (circa 65%) a liniilor electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune (110 kV), a staţiilor de transformare şi a posturilor de transformare. La aceasta se adaugă uzura morală, 30% din instalaţii fiind echipate cu aparataj produs în anii ’60. Consumul propriu tehnologic în reţelele de distribuţie (inclusiv pierderile comerciale) ca valoarea medie anuală este superioară mediei ţărilor din UE de 7,3%. Reţeaua electrică de transport (RET) este obiectul unor planuri de investiții semnificative în infrastructura ce s-au materializat pana în prezent prin dezvoltarea reţelei naţionale de fibră optică, noul sistem EMS-SCADA, sistemul de măsurare a cantităţilor de energie electrică tranzacţionate angro, platforme IT de tranzacţionare şi decontare, s.a.. Conform ANRE este în curs de desfăşurare programul de modernizare a întregii reţele la nivelul celor mai înalte standarde europene cu lucrări de modernizare şi retehnologizare a staţiilor electrice cele mai importante din RET precum şi a dezvoltării capacităţii pe linii de interconexiune. Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale este afectat de un grad avansat de uzură. Circa 69% din lungimea totală a rețelei de transport are durata normată de funcţionare depăşită. Din totalul staţiilor de reglare şi măsurare, aproximativ 27% sunt în funcţiune de peste 25 ani. Reţelele de distribuţie a gazelor naturale sunt caracterizate prin gradul ridicat de uzură al conductelor şi branşamentelor, circa 40% având durata normată de viaţă depăşită.
La polul opus, se remarcă o tendință pozitivă de dezvoltare a sistemelor de stocare a gazelor naturale. Capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale a cunoscut o dezvoltare permanentă, depășind 4 mld. m
3.
Sistemul Naţional de transport al ţiţeiului prin conducte are o capacitate de transport de circa 24 mil tone/an. Capacitatea de transport a fost folosită în proporţie de maximum 60% . Începând cu 1996, sistemul a intrat într-un amplu program de reabilitare şi modernizare.
Planificarea dezvoltării reţelei de transport urmăreşte obţinerea următoarelor obiective:
- stabilirea planului de dezvoltare în perspectivă care să asigure dezvoltarea reţelei de transport, corespunzător dimensionată pentru transportul energiei ce va fi produsă, importată, exportată sau tranzitată şi;
- asigurarea funcţionării SEN în condiţii de siguranţă şi realizarea transportului energiei electrice la un nivel de calitate corespunzător cu prevederile Codului tehnic şi al Standardului de performanţă pentru serviciile de transport şi de sistem ale energiei electrice;
- materializarea activităţii de planificare a dezvoltării prin: iniţierea procedurilor necesare promovării noilor investiţii în reţeaua de transport estimate ca eficiente, evaluarea costurilor marginale pe termen lung pentru fiecare nod al reţelei de transport, oferirea bazei de date pentru determinarea tarifelor pentru serviciile de transport şi de sistem.
În conformitate cu prevederile art. 35 din Legea energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012, operatorul de transport şi de sistem are obligaţia de a elabora planuri de investiţii şi de dezvoltare a reţelei de transport pe 10 ani, în concordanţă cu stadiul actual şi evoluţia viitoare a consumului de energie şi a surselor, inclusiv importurile şi exporturile de energie. Planurile de dezvoltare conţin modalităţile de finanţare şi realizare a investiţiilor privind reţelele de transport, cu luarea în considerare şi a planurilor de amenajare şi sistematizare a teritoriului străbătut de acestea, în condiţiile respectării normelor de protecţie a mediului. Fata de cadrul legislativ anterior când aceste planuri erau avizate de autoritatea de reglementare și aprobate de ministerul de resort, în prezent planurile de dezvoltare se aprobă numai de autoritatea de reglementare.
III.1.7. Impactul ambiental al activităţilor din domeniul resurselor naturale la nivel teritorial şi naţional
- Situaţia actuală şi vulnerabilităţi identificate;
- Metode de ameliorare a impactului ambiental.
III.2. Tendinţe de evoluţie
Continuarea procesului de punere în evidenţă a noi resurse convenţionale prin explorarea de noi structuri cu potenţial atât onshore cât şi offshore, explorarea şi dezvoltarea în extindere a unor structuri cunoscute aflate parţial în exploatare sau abandonate;
Utilizarea unor tehnologii avansate de recuperare primară/secundară a unor rezerve considerate anterior ne-economice, redeschiderea şi/sau creşterea gradului de recuperare a rezervelor cunoscute;
Dezvoltarea, încă timidă, a unor sisteme hidroenergetice noi şi/sau reabilitarea celor existente;
Creşterea încă foarte lentă a ponderii resurselor regenerabile;
Deteriorarea treptată a sistemelor de transport în lipsa accelerării procesului de reabilitare a acestui sistem, proces început încă din 1996;
Creşterea continuă a consumului de resurse energetice, factor major de presiune asupra identificării rapide de noi resurse în vederea susţinerii politicilor de securitate energetică.
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
61
III.3. Priorităţi de dezvoltare
Priorităţile de dezvoltare sunt legate de necesitatea asigurării resurselor energetice în contextul dezvoltării durabile. Acestea se vor constitui într-un set de programe şi măsuri propuse pentru:
- Creşterea ponderii resurselor regenerabile;
- Diminuarea impactului ambiental;
- Corelarea dezvoltării industriilor din domeniul resurselor energetice cu situaţiile social-economice locale;
- Stimularea dezvoltării tehnologice şi inovării în domeniul explorării, exploatării şi valorificării resurselor;
- Eficientizarea utilizării resurselor în sistemul energetic;Reducerea consumului energetic prin obiective strategice de dezvoltare economică şi socială, măsuri de stimulare a investiţiilor în tehnologii low-energy şi programe educaţionale atât la consumatorii industriali cât şi cei casnici;
- Definirea exactă a priorităţilor la nivel naţional şi local se va face după analiză integrată a rezultatelor studiilor din domeniile conexe din SDTR (III.4).
III.4. Legături cu alte domenii
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale este în strânsa legătură cu obiectivele abordate în celelalte trei studii (studiile 9, 11 şi 12) din cadrul domeniului 3, având în vedere impactul ambiental legat de valorificarea resurselor naturale, precum şi cu domeniul 2 având în vedere implicaţiile majore în economia primară, astfel că toate elementele strategice şi operaţionale ce decurg din analiză resurselor naturale vor fi definite în corelaţie cu rezultatele studiilor din domeniile amintite. Corelaţii secundare se vor realiza cu toate domeniile abordate în SDTR. Ierarhizarea priorităţilor de dezvoltare atât pe componente cât şi areal ce se va realiza în cardul analizelor individuale din domeniile conexe va conduce prin corelare şi integrare la definirea şi prioritizarea obiectivelor strategice la nivel teritorial. La nivelul obiectivelor, politicilor şi programelor, Studiul 10. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale este în corelare directă cu Studiul 9. Cadrul natural și biodiversitatea, Studiul 11. Protecţia mediului şi riscurile natural și cu Studiul 12. Protecţia patrimoniului natural, cultural şi a peisajului în cadrul domeniului 3. Protecţia mediului şi valorificarea resurselor naturale, conducând la formularea obiectivului strategic OS3. Valorificarea echilibrată a resurselor naturale, protecţia mediului şi prevenirea schimbărilor climatice. Acest obiectiv, împreună cu obiectivul strategic OS6. Creșterea rolului patrimoniului cultural în societate și valorificarea durabilă a acestuia în beneficiul comunităților (aferent Studiului 20. Protecţia monumentelor istorice şi a patrimoniului construit și Studiului 21. Infrastructuri culturale) corespund priorității incluse în Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020 PT6. Gestionarea şi conectarea valorilor ecologice, peisagistice şi culturale ale regiunilor. Acestei priorități a Agendei Teritoriale 2020 îi corespunde una dintre cele cinci provocări identificare la nivelul dezvoltării teritoriale a României, şi anume SDTR5. Utilizarea sustenabilă a capitalului natural și cultural în scopul susținerii dezvoltării teritoriale.
III.5. Implicaţii economice, sociale, de mediu
Strategia de management şi conservare a resurselor naturale este indisolubil legată de strategia de dezvoltare economică, creşterea consumurilor energetice ca urmare a dezvoltării economice fiind factorul de presiune cel mai intens asupra resurselor naturale, astfel încât este indispensabilă corelarea celor două strategii pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile. Strategia de dezvoltare teritorială în domeniul resurselor naturale are, de asemenea, implicaţii majore în dinamică socială. Nu în ultimul rând, este de neconceput o strategie coerentă în domeniul resurselor fără o analiză complexă a implicaţiilor ambientale.
IV. Elemente strategice şi operaţionale
IV.1. Viziune și obiective strategice
Politica Uniunii Europene în domeniul resurselor energetice pentru perioada până în 2020 se bazează pe trei obiective fundamentale, subscrise unor pachete legislative de reformă legislativă şi de reglementare:
- Durabilitate – obiectiv urmărit preponderent prin Pachetul legislativ „Energie – Schimbări Climatice” ce vizează în prinicipal reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră (GES), creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabilă (SRE) în totalul consumului energetic al UE precum şi o ţintă de 10% biocarburanţi în consumul de energie pentru transporturi şi o reducere cu 20% a consumului de energie primară, care să se realizeze prin îmbunătăţirea eficienţei energetice;
- Competitivitate – vizează asigurarea funcţionabilităţii pieţei interne de energie;în acest sens, în septembrie 2008, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat cel de-al treilea pachet legislativ pentru piaţa internă de energie;
- Siguranţă în alimentarea cu energie – vizează reducerea vulnerabilităţii UE în privinţa importurilor de energie, a întreruperilor în alimentare, a posibilelor crize energetice şi a nesiguranţei privind alimentarea cu energie în viitor.
Viziunea: Creșterea competitivității sectorului de resurse primare și asigurarea alimentării cu energie prin asigurarea durabilității resurselor naturale
62
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
62
Obiective Obiective Specifice Naționale OSN1. Creșterea securității consumului și alimentării cu energie OSN 2. Dezvoltarea competitivității prin asigurarea funcționabilității pieței de energie OSN 3. Reducerea gazelor cu efect de seră în contextul dezvoltării economice Obiective Specific Teritoriale OST 1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de transport la nivelul teritoriului pentru exploatarea resurselor naturale; OST 2. Scăderea consumurilor şi creşterea ponderii resurselor regenerabile; OST 3. Creșterea eficienței consumului de resurse, a diminuării impactului ambiental şi a creşterii ponderii resurselor
regenerabile în total consum, la nivel de teritorii; OST 4. Remediere a disfuncţionalităţilor şi disparităţilor teritoriale în infrastructură de transport a resurselor naturale.
IV.2. Politici, programe
Creşterea ponderii resurselor regenerabile
Diminuarea impactului ambiental
Corelarea dezvoltării industriilor din domeniul resurselor energetice cu situaţiile social-economice locale
Stimularea dezvoltării tehnologice şi inovării în domeniul explorării, exploatării şi valorificării resurselor
Eficientizarea utilizării resurselor în sistemul energetic
Reducerea consumului energetic prin obiective strategice de dezvoltare economică şi socială, măsuri de stimulare a investiţiilor în tehnologii low-energy şi programe educaţionale atât la consumatorii industriali cât şi cei casnici.
IV.3. Modalități de implementare
- realizarea sistemelor de colectare pentru aglomerări umane (<2000 l.e.);
- aplicarea programelor de acţiune şi a codului de bune practici agricole în zonele ne-vulnerabile;
- dezvoltarea și susținerea agriculturii organice
- realizarea unor proiecte de cercetare prin care să se evalueze natura şi cantitatea poluanţilor din sol şi subsol, precum şi mecanismele de transfer şi de degradare prin mediul subteran.
IV.4. Sinteză strategică și operațională
VIZIUNE (identificată pe domeniul studiului din analiza diagnostic)
Creșterea competitivității sectorului de resurse primare și asigurarea alimentării cu energie prin asigurarea durabilității resurselor naturale
PALIERUL STRATEGIC
Obiectiv strategic
OS 10. Dezvoltarea serviciilor terțiare și cuaternare și echiparea teritoriului pentru sprijinirea industriei, agriculturii și turismului în mod adecvat specificului funcțional și geografic al teritoriilor
Obiectiv general (linie directoare)
OG10. Creșterea securității consumului și alimentării cu energie
Obiective specifice naţionale
Obiective pe termen lung (orizont 2035) Obiective pe termen mediu (orizont 2020)
OSN 10.1. Dezvoltarea competitivității prin asigurarea funcționabilității pieței de energie
OSN 10.2. Reducerea gazelor cu efect de seră în contextul dezvoltării economice
Obiective specifice teritoriale (operaţionale)
OST 1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de transport la nivelul teritoriului pentru exploatarea resurselor naturale OST 2. Scăderea consumurilor şi creşterea ponderii resurselor regenerabile OST 3. Creșterea eficienței consumului de resurse, a diminuării impactului ambiental şi a creşterii ponderii resurselor regenerabile în total consum, la nivel de teritorii OST 4. Remediere a disfuncţionalităţilor şi disparităţilor teritoriale în infrastructură de transport a resurselor naturale
1. Urban-rural
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
63
2. Zone periferice (frontaliere)
-
3. Zone slab populate sau izolate
4. Zone în transformare sau declin
-
5. Zone geografice
PALIERUL OPERAŢIONAL
Politici
Măsuri
Creşterea ponderii resurselor regenerabile
Diminuarea impactului ambiental
Corelarea dezvoltării industriilor din domeniul resurselor energetice cu situaţiile social-economice locale
Stimularea dezvoltării tehnologice şi inovării în domeniul explorării, exploatării şi valorificării resurselor
Eficientizarea utilizării resurselor în sistemul energetic
Reducerea consumului energetic prin obiective strategice de dezvoltare economică şi socială, măsuri de stimulare a investiţiilor în tehnologii low-energy şi programe educaţionale atât la consumatorii industriali cât şi cei casnici
Programe
Proiecte (proiecte-pilot la nivel naţional)
I. 8. Anexe
Anexa 10.1. Sinteza privind geologia României cu precizarea sistemelor majore de falii și a faliilor potențial active 1. Sisteme de falii din Platforma Est-Europeană și Platforma Scitică
Platformele Est-Europeană şi Scitică sunt două blocuri crustale delimitate spre Sud de falia Trotuşului şi spre Vest de falia Câmpulung-Bicaz (Săndulescu şi Visarion, 1988) (Plansa 1). Structura adâncă a platformelor Est-Europeană/Scitică a fost documentată prin masuratori geofizice. Profilele de reflexie adânci arată o grosime generală a cuverturii sedimentare de 10 km, iar discontinuităţile Conrad şi Moho sunt localizate la adâncimi de 20 şi 40 km (Răileanu et al., 1994), în timp ce datele seismologice arată o grosime crustală de 43 km (Enescu et al., 1988, 1992). La Vest de falia Solca, în platforma Scitică, o subţiere la 35 km a fost documentată prin studii magnetotelurice (Visarion et al., 1988). Falia Solca reprezintă deci limita estică a Zonei de Sutură Trans-Europeană (fostul aliniament Tornquist-Teissere) (de ex. Botezatu şi Calotă, 1983; Guterch et al., 1986), care în forelandul românesc coincide cu platforma Scitică şi cu orogenul Nord-Dobrogean (Pinna et al., 1991).
- Platforma Est-Europeană se extinde sub partea frontală a Carpaţilor Orientali româneşti, la Nord de falia Bistriţei şi la Vest de falia Solca. Platforma Est-Europeană este subdivizată de falia Siretului cu direcţie NNV-SSE. Blocul estic are elemente de fundament metamorfic foarte similare cu cele din Masivul Ucrainian, după cum s-a observat în câteva sonde adânci şi din anomaliile magnetice tipice (Airinei et al., 1966). Blocul vestic (Rădăuţi-Paşcani, după Săndulescu şi Visarion, 1988), localizat între faliile Siret şi Solca, se subţiază spre Sud şi dispare la Sud de Piatra Neamţ. Grosimea cuverturii sedimentare a platformei Est-Europene este între 6 şi 12 km în apropierea principalului front de încălecare (Răileanu et al., 1994), scăzând spre Est.
- Platforma Scitică este un bloc continental orientat NV-SE la V-E, extinzându-se între faliile Bistriţa şi Trotuş . În depresiunea Bârladului sudul paltformei Est-Europene este clar documentat. Spre V şi NV, platforma Scitică este continuată cu blocul de fundament dintre faliile Solca şi Câmpulung-Bicaz (Săndulescu şi Visarion, 1988).
Aici, un fundament similar celui Scitic a fost documentat prin anomalii magnetice şi foraje adânci la fel ca în depresiunea Bârladului (Săndulescu şi Visarion, 1988). Structura internă a platformei Scitice este mai puţin cunoscută decât cea a platformei Est-Europene, datorită sedimentelor terţiare mai groase din depresiunea Bârladului şi datorită subîncălecării sub stiva de pânze din Carpaţii Orientali.
Deformaţiile Mezozoice şi Terţiare se întâlnesc în cadrul platformelor Est-Europeană/Scitică, şi constau din două tipuri de falii. Falii normale cu direcţie NV-SE determină adâncirea progresivă a unităţilor de autohton sub pânzele flişului. Un bun exemplu este oferit de falia Straja-Gura Humorului. Aceasta are o săritură de circa 1km şi formează limita externă a pânzei Cutelor Marginale (Săndulescu, 1984; Săndulescu şi Visarion, 1988; Dicea, 1995).
64
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
64
Cercetările seismice au individualizat deasemenea falii crustale cu orientare NE-SV la E-V asociate cu o afundare progresivă a fundamentului spre Sud. Sub pânzele flişului, partea superioară a cuverturii sedimentare (de ex. orizontul de anhidrite Badenian vizibil pe secţiunile seismice) se afundă spre Sud, de la o adâncime medie de 1500m în Nord la 5000m în regiunea văii Bistriţa şi 8000-10000m mai departe spre Sud (Dicea, 1995). La Vest de falia Câmpulung-Bicaz, sondajele magneto-telurice au relevat o clară îngroşare a sedimentelor Paleozoice-Mezozoice din placa inferioară. Fundamentul deformat Paleozoic s-ar găsi astfel la adâncimi de 9-10km (Săndulescu şi Visarion, 1988), continuând cu extinderea sudică a depresiuni Miechow sub centura încălecată „thin-skinned”.
2. Sistemele de falii din Platforma Moesică
Platforma Moesică reprezintă un bloc Precambrian încorporat în platformele Europene Epihercinice (Săndulescu, 1984). Platforma Moesică se extinde la Sud şi Sud-Vest de faliile Trotuş şi Peceneaga-Camena şi este compusă din două domenii majore, „Dobrogean” şi „Valah” separate de falia crustală Intramoesică (Visarion et al., 1988) . În lungul faliei Peceneaga-Camena, blocul Dobrogean este deplasat în sus şi dextru (de ex. Rădulescu et al., 1976; Visarion et al., 1988). Profilele seismice de refracţie adânci în domeniul „Dobrogean”, arată grosimi crustale de 35-40 km (Rădulescu, 1988) compatibile cu datele seismologice de cca. 34 km (Enescu et al., 1992). Zona Vrancea (curbura din SE) arată valori anomale de 40-47 km (Rădulescu et al., 1976; Cornea et al., 1981; Enescu et al., 1992; Rădulescu et al., 1994). Falia Capidava-Ovidiu subdivizează zona Dobrogeană în două părţi, caracterizate prin fundamente şi cuverturi sedimentare pre-Terţiare diferite, unitatea Dobrogei centrale la Nord şi unitatea Dobrogei de sud. După Visarion et al. (1988) unitatea Dobrogei centrale este ridicată faţă de unitatea Dobrogei de Sud în lungul faliei Capidava-Ovidiu, care pare de asemenea să prezinte o săritură dextră (de ex. Rădulescu et al., 1976). Fundamentul dobrogean înclină în general spre VNV sub Carpaţi (de ex. Airinei, 1958), cu o subţiere semnificativă a fundamentului şi cuvertura pre-Terţiară sub depresiunea Focşani.
Falia Intramoesică separă părţile Dobrogeană şi Valahă ale platformei Moesice şi reprezintă o fractură adâncă crustală extinzându-se spre Nord de platforma Moesică sub pânza Getică (Săndulescu, 1984; Visarion et al., 1988).
La Sud şi Vest de falia Intramoesică platforma Moesică este alcătuită din două segmente diferite (Visarion et al., 1988), domeniile „Valah” şi „Danubian”, limitate de falia crustală Calimanesti-Tg. Jiu. Această falie reprezintă o prelungire spre NE a faliei Timok şi separă la nivelul Paleozoicului, depozite sedimentare de platformă în Sud, de depozitele deformate şi câteodată metamorfozate în Nord (Visarion et al., 1988) . În fapt, partea nordică a domeniului „Danubian” reprezintă un bloc cuplat din forelandul alpin, adică placa inferioară implicată în încălecare, după cum este observat în mod comun în alte părţi din Carpaţi (de ex. Ziegler, 1990).
Acest bloc a fost detaşat de Moesia în timpul compresiunii Cretacice şi este în prezent încorporat în pânzele de încălecare Danubiene din stiva de pânze din Carpaţii Meridionali (Berza şi Drăgănescu, 1988) . În domeniul „Valah” profile seismice de refracţie adânci arată grosimi crustale de 35-40 km (Rădulescu, 1988), în timp ce datele seismologice arată o vayloare medie de 34 km (Enescu et al., 1992). Una dintre cele mai caracteristice trăsături ale domeniului Valah este prezenţa faliilor subverticale care definesc areale subsidente (spre exemplu depresiunea Alexandriei) separate prin zone ridicate, în care fundamentul poate fi observat în apropierea suprafeţei (de ex. ridicările Craiova, Balş şi Optaşi). Faliile au orientare tipică de la N-S la NNV-SSE şi E-V. O mişcare dextră este sugerată pentru faliile cu direcţie NNV-SSE prin deplasările detectate seismic ale marker-ilor Mioceni (Răbăgia şi Maţenco, 1999).
2.1. Compartimentul dobrogean, zona de avantfosă a Carpaților de Curbură
Începutul subsidenței Neogene în acest areal este legat de formarea unui sistem extensional în timpul Badenianului în fața zonei de curbură a carpaților Orientali (planșa 1), sistem ce va controla în mare masură evoluția ulterioară a zonei.
Acest sistem extensional ce paralelizează marginea orogenului este localizat strict la forelandul zonei de curbură a Carpaților Orientali, între Falia Intramoesică și Falia Trotușului. Deosebit de interesant este că această extensie a forelandului se produce concomitent cu importante mișcări contracționale din zona externă a orogenului, mișcări evidențiate și în forelandul nordic, în Platforma Est Europeană. Aceasta arată că în vreme ce în domeniul rigid nordic al forelandului, reprezentat de Platforma Est-Europeană/Scitică deformările sunt cuplate cu cele din orogen, la Sud de Falia Trotușului, domeniul Moesic este complet decuplat mecanic de orogen . Întinderea crustală badeniană a părții vestice a blocului Moesic se face perpendicular pe direcția compresiei din orogen.
Bazinele extensionale badeniene din partea de Est au în general un aspect structural de demigraben. Cele mai mari sărituri verticale se observă pe faliile normale care înclină către Nord-Est. Faliile normale care mărginesc demigrabenele sunt însoțite și de unele falii normale antitetice cu înclinări spre Sud-Vest, întreaga structură suferind reactivări ulterioare. Ținând cont de aspectul de “positive flower structure” (e.g. Harding, 1990) al faliilor mai noi, se consideră că reactivarea s-a facut într-un regim de decroșare transpresional . În special spre Sudul și Sud-Estul zonei care a suferit deformarea badeniană, sistemul de falii normale care înclină predominant către Nord-Est este caracterizat de prezența zonelor de transfer. De asemenea, bazinele badeniene sunt separate între ele de falii de transfer cu orientare ENE-VSV. Către Nord-Est, la contactul cu Promontoriul Nord Dobrogean, se formează un sistem de falii extensionale NV-SE ce reprezintă marginea Depresiunii Focșani.
În Sarmatian și Meotian activitatea tectonică este mult mai redusă. Se întâlnesc falii normale paralele cu orogenul cu înclinări spre W-SW. Magnitudinea falierii este minoră în Sud și crește progresiv spre NV.
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
65
La Nord de depresiunea Focșani structura activă majoră a fost falia Trotușului care a preluat subsidența blocului sudic. Falia Trotușului (fig. 1) este imaginată ca o structură în floare negativă cu o mișcare senestră determinată în studiile cinematice efectuate pe prelungirile ei (Matenco, 1997; Matenco și Bertotti, 2000).
Spre Sud, între faliile Peceneaga-Camena și Ostrov-Sinoe, se află un cluster de falii normale cu direcția NE-SV separate prin zone de transfer. Falia Peceneaga-Camena (fig. 8) este considerată o zonă de forfecare cu mișcare dextra, cu amplitudini de câțiva km – sugerată de dimensiunea bazinelor pull-apart care o însoțesc.
În partea Sud-Vestică, mișcări dextre au avut loc în lungul faliei intramoesice (fig. 15). Acest sens de mișcare este argumentat de cutele cu direcție NV-SE din blocul estic ca și de alte structuri asociate la scară mică (Tarapoanca, 1996) . În lungul segmentului VNV-ESE-tic se înregistrează transpresiune rezultând o falie inversă cu direcție spre SE în vecinătatea curburii carpatice.
În Pontian, fără a fi formate falii importante, au avut loc schimbări importante în subsidența depresiunii Focșani și marchează tranziția la tiparul actual de mișcări verticale. Depocentrul principal s-a deplasat câțiva zeci de km spre SE față de poziția sa din Meotian . În consecință, zona din vecinătatea faliei Trotușului a încetat subsidența în timp ce axa depresiunii Focșani s-a îndepărtat de orogenul Carpatic. Prin contrast, Moesia a fost basculată spre orogen creându-se spațiu de acomodare în lipsa structurilor active. Falierea a fost foarte răspândită în intervalul Pliocen-Cuaternar, compatibilă cu mișcările verticale largi înregistrate în succesiunea sedimentelor. Sistemul de falii normale NV-SE din marginea NE a depresiunii Focșani este reactivat în unele cazuri cu structuri în floare negative asociate cu mișcări minore de strike-slip senestru. Săriturile verticale scad de la NV la SE. Mișcări senestre sunt înregistrate pe faliile Trotusului și Focșani-S.
În domeniul sudic, bazinul a suportat în continuare o basculare spre NNV parțial legată de mișcările pe faliile Intramoesică și Pecenega-Camena. Se consideră că mișcarea pe falia Intramoesică a fost dextra – concluzie bazată pe orientarea faliilor și cutelor orientate spre NV. Alte falii au fost reactivate (ENE-VSV). Este documentată o reactivare dextra a faliei Peceneaga-Camena și a altor falii paralele ale orogenului Nord-Dobrogean. Falia Focșani-S reprezintă limita dintre domeniul nordic – senestru și cel sudic – dextru. Această falie a putut juca un rol asemănător faliei Trotușului separând un domeniu cu subsidență activă (depresiunea Focșani) de o zonă cu pantă mai lină spre Sud.
2.2. Concluzii privind sistemul de falii active din avantfosa Carpaților de Curbură
Faliile Peceneaga – Camena şi Sf. Gheorghe sunt falii majore, transcrustale, care separă unităţile tectonice majore Platforma Moesică de orogenul Nord-dobrogean şi, respectiv, orogenul Nord-dobrogean de Platforma Scitică de nord, şi a căror activitate tectonică a fost importantă până la mijlocul perioadei cretacice.
În zona Dobrogei şi pe prelungirea în offshore-ul Mării Negre aceste falii sunt inactive, fiind acoperite de depozite paleogene, miocene şi pliocene, fără a le afecta.
La vest de Dunăre, pe direcţie Nord-Vest, unde cuvertura sedimentară se îngroaşă progresiv spre orogenul carpatic, faliile Peceneaga – Camena şi Sf. Gheorghe devin active, formând un sistem de falii anastomozat cu lăţimi de ordinul zecilor de kilometri.
Studiul de detaliu al acestui sistem de falii a permis evidenţierea faliilor care au fost formate sau reactivate succesiv în timpul Sarmaţianului, Meoţianului, Ponţianului, Dacianului şi Romanian – Cuaternarului, astfel încât se poate spune că, în această zonă (între Dunăre la Sud-Est şi orogenul carpatic la Nord-Vest), evoluţia tectonică a fost deosebit de complexă.
Faliile active, rezultate din reactivarea faliilor Peceneaga–Camena şi Sf. Gheorghe şi extinse pe o zonă largă, au fost cartografiate şi reprezentate pe hartă (fig. 17) şi pe secţiunile seismice (fig. 18).
Din analiza secţiunilor seismice se pot evidenţia următoarele: - falia Peceneaga–Camena (prelungirea ei la Vest de Dunăre) are caracter de falie normală, cu compartimentul sud-vestic
coborât, având o săritură de 500 – 1000 m la limita cuvertură sedimentară terţiară/fundament cristalin sau paleozoic (fig. 18);
- caracterul de falie majoră de strike-slip este evident pentru sistemul de falii Peceneaga – Camena şi Sf. Gheorghe, în adâncime având tendinţa de a se restrânge la o zonă îngustă, în timp ce în cuvetura sedimentară neogenă, numărul faliilor creşte, ocupând o zonă largă ;
- este de remarcat contactul între Platforma Moesică şi orogenul nord-dobrogean, platforma fiind mai coborâtă cu peste 1.5 km, relaţia dintre orogenul Nord-dobrogean şi Platforma Scitică nefiind la fel de tranşantă;
- caracterul complex al structurii zonei prelungirii celor două falii - zona afectată de falii active depăşeşte 20 km lăţime (10 km fiind redaţi de secţiune) şi în care se poate observa caracterul predominant de falii normale al faliilor individuale, închizând în partea centrală un compartiment coborât. Asociaţiile de asemenea falii sunt caracteristice faliilor majore de strike-slip (cum este falia Peceneaga – Camena) cu regim transtensiv pe acest sector, din care rezultă falii individuale gravitaţionale (normale);
- acelaşi caracter de falie de strike-slip este evidenţiat şi de secţiunea 4.30, care traversează falia Trotuşului, falie ce delimitează Platforma Moesică de orogenul Nord-dobrogean şi Platforma Scitică. Se remarcă şi în acest caz dezvoltarea structurilor de tip floare (“flower structure”), tipice pentru faliile de strike-slip cu regim transtensiv, ce închid între faliile individuale un compartiment coborât, faliile individuale fiind de tip gravitaţional (normal).
66
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
66
În ansamblu, zona tectonic activă a Dobrogei de Nord (denumită în acest mod întrucât reprezintă prelungirea nord-vestică a orogenului nord-dobrogean între faliile Peceneaga – Camena şi Sf. Gheorghe) reprezintă o asociaţie de tip anastomozat de falii predominant normale, formând o zonă majoră de forfecare la care compartimentul Sud-Vestic se deplasează spre Sud-Est.
2.3. Compartimentul dobrogean – zona Dobrogei și prelungirea structurilor în zona platformei continentale a Mării Negre
În cadrul sectorului dobrogean, falia Capidava-Ovidiu, separă două compartimente tectonice și anume Compartimentul Central Dobrogean și Compartimentul Sud Dobrogean. Fiecare dintre aceste compartimente au avut geodinamica distinctă, în special în timpul istoriei alpine cand au înregistrat mișcări complexe de-a lungul faliei mai sus amintite. Ca o consecință a acestei evoluții distincte, în Compartimentul Central Dobrogean cuvertura sedimentară paleozoică și triasică a fost complet erodată și fundamentul expus la suprafață.
La Sud de falia Capidava-Ovidiu, în Compartimentul Sud-Dobrogean, fundamentul a fost interceptat la adâncimi sub 500m prin forajele săpate la Nord de Constanța, în zona Ovidiu-Palazu (Visarion et al., 1979, 1988). Fundamentul se scufundă spre Vest, fiind acoperită de o pătură sedimentară care poate atinge 4000m.
Mișcările complexe, atât pe orizontală cât și pe verticală, de-a lungul faliilor transcrustale care fragmentează Platforma Moesică în sectorul dobrogean al acesteia, cum sunt falia Peceneaga-Camena în partea nordica, falia Capidava-Ovidiu în partea mediana și falia Intra-Moesică în partea sudică, au exercitat un control major asupra proceselor de sedimentare. Numeroase alte falii, în partea sudică, care au afectat fundamentul paleozoic și seriile triasice ale cuverturii sedimentare, au produs un mozaic complex în ceea ce privește distribuția fundamentului și cuverturii sedimentare. Unele dintre aceste falii afectează și termeni mai noi ai cuverturii sedimentare, ceea ce demonstrează că au fost reactivate și la nivelul cretacicului și o parte din neozoic.
Din interpretarea datelor se constată existenţa a două sisteme principale de falii Dobrogea de Sud, cu orientare NNE – SSV şi VNV – ESE, dintre care cele paralele cu falia majoră Capidava – Ovidiu, fiind mai noi, au continuitate şi, urmărite de la Nord la Sud, sunt următoarele: falia Cernavodă – Constanţa, falia Rasova – Costineşti, falia Nord-Mangalia şi falia Mangalia.
Între acestea se dezvoltă faliile cu direcţia NNE – SSV, formând o serie de blocuri tectonice cu dimensiuni variabile (Dinu et al., 1989).
Dacă se analizează în ansamblu structura de blocuri tectonice (ale formaţiunilor presarmaţiene) din Dobrogea de S, se remarcă o serie de blocuri cu poziţie structurală ridicată, amplasate în zona centrală pe un aliniament orientat aproximativ N–S.
În cadrul acestor blocuri, complexul carbonatat Jurasic superior – Valanginian este subţiat la cca. 350 m şi acoperit discordant cu formaţiuni mai noi cu grosime, de asemenea, redusă. Acest complex carbonatat coboară în trepte şi se îngroaşă accentuat, ajungând în vecinătatea Dunării la grosimi de peste 1000 m. Formaţiunile acoperitoare au grosimi, în general mici, astfel încât intrarea în complexul carbonatat se face la adâncimi de ordinul zecilor de metri. Spre Est complexul carbonatat Jurasic superior – Valanginian este, de asemenea, coborât şi are, în general, o structură complicată determinată de existenţa numeroaselor falii care îl compartimentează. Se remarcă unele zone litorale în cadrul cărora acest complex se subţiază sau, aşa cum este cazul în zona Straja – Lazu – Topraisar – Costineşti, dispare complet. Este de menţionat dezvoltarea largă, la est de falia majoră (iniţial continuă) Agicabul – Est Siminoc – Est Negru Vodă a formaţiunilor mai noi ce acoperă discordant complexul carbonatat J3 – V, în special a celor senoniene şi cenomaniene (cu grosimi ce pot atinge 300 – 400 m) şi, începând din zona Costineşti spre Sud, a depozitelor eocene.
Toate faliile majore cu direcţie VNV – ESE se continuă spre Vest, afectând marginea continentală a Mării Negre, fiind recunoscute cu aceleaşi caracteristici pe şelf şi taluz. Ele au fost identificate pe multe secţiuni seismice, observându-se săriturile comparabile cu cele de pe uscat.
Daca în zona Dobrogeană aceste sisteme de falii prezintă doar reactivări terțiare minore, în zona de subsidență accentuată a bazinului Mării Negre, aceste sisteme sunt parțial reactivate.
În ansamblu sistemele tectonice din zona Platoului continental românesc al Mării Negre pot fi grupate în trei categorii care reflectă diferite stadii în evoluția tectonică: structuri pre-alpine, structuri extensionale asociate proceselor de riftogeneză ce au condus la deschiderea bazinului vestic al Mării Negre (Depresiunea Histria) și structuri extensionale gravitaționale neogene.
Structurile pre-alpine
Aceste structuri reprezintă o continuare a diferitelor unități tectonice din marginea continentală vestică a Mării Negre înainte de deschiderea bazinului vestic al acesteia. Sunt formate în cea mai mare parte în timpul albianului și includ falli de strike-slip, falii normale și de încălecare, care împart zona într-o serie de blocuri ridicate și coborâte, formându-se depresiuni mai mari sau mai mici umplute cu o pătură groasă de sedimente, separate de zone ridicate cu pătura sedimentară mai subțire. Aceste falii afectează fundamentul și cuvertura sedimentară pana la nivelul albianului, fiind doar local reactivate.
De la Nord la Sud au fost identificate seismic următoarele structuri în zona de self:
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
67
1. Falia Sulina – Tarkhankut, bine definită pe teritoriul Deltei Dunării și în zona de self, este o falie de încălecare orientată E-V și probabil reprezintă contactul dintre Orogenul Nord-Dobrogean și Paltforma Scitică (Depresiunea Pre-Dobrogeană); 2. Falia Sf. Gheorghe, are un caracter de strike-slip dextru; 3. Falia Pelican, se găsește în falia Sulina-Tarkhankut și falia Sf. Gheorghe și reprezintă o falie normală cu compartimentul sudic căzut;
4. Falia Pecenaga-Camena (Fig. 21, 22), care este o falie crustală majoră ce separă Orogenul Nord-Dobrogean la Nord de Platforma Moesică (Compartimentul Central Dobrogean) la Sud. Acesta este o falie de strike-slip senestru, asociată cu un sistem de falii complex, sintectonice. Local, cu acest sistem sunt asociate aspecte de tip trans-tensional și trans-presional. 5. Depresiunea Histria, este situată între falia Peceneag-Camena și falia Sf. Gheorghe, ca o continuare a Bazinului Babadag. Reprezintă o ramură a riftului bazinului vestic al Mării Negre și a înregistrat mișcări de extensie în timpul formării ei urmate de mișcări de compresiune (inversiune tectonică). 6. Falia Ostrov – Sinoe, este o falie normală cu compartimentul sudic coborât, paralelă cu falia Peceneaga-Camena și situată la 7-8 km Sud de aceasta (Fig. 2,10-2,12). Cele doua falii delimiteaza un horst, ce are o cuvertură sedimentară care încep cu depozite paleogene. 7. Falia Capidava-Ovidiu, reprezintă o fractură crustală, dar este mai slab definită spre Est. Această falie separă compartimentul mai ridicat al Dobrogei Centrale de cel coborât al Dobrogei de Sud (ambele fiind sectoare ale Platformei Moesice). 8. La Sud de falia Capidava-Ovidiu, există o serie de falii care au generat numeroase blocuri ridicate și coborâte, cum ar fi blocul ridicat (de tip horst) Eforie, care are un fundament ridicat iar cuvertura sedimentară jurasic-cretacică lipsește. 9. În extremitatea sudică a selfului românesc al Mării Negre, în apropierea graniței cu Bulgaria, se găsesc trei falii paralele cu vergență sudică, care probabil reprezintă falii sintetice asociate cu falia Intramoesică, ce separă Platforma Moesică în două sectoare cu fundamente diferite.
Structuri extensionale
Planşa 1. Harta tectonică a arealului Dobrogea - Marea Neagră
68
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
68
Procesele extensionale de pe selful românesc al Mării Negre s-au dezvoltat în conexiune directă cu deschiderea bazinului vestic al Mării Negre. La Nord de falia Pecenaga-Camena, se formează o ramificație a riftului bazinului vestic al Mării Negre ce dă naștere depresiunii Histria și continuarea sa pe uscat, sinclinalului Babadag. Această structură s-a deschis la nivelul albianului și este marginită spre Nord (în zona Heracleea-Egreta) de o falie listrică majoră cu vergență sudică. Flancul sudic este mai slab dezvoltat, fiind mărginit de falia Peceneaga-Camena și alte câteva falii cu vergență nordică (cum ar fi falia Nord Tomis). Astfel, Depresiunea Histria formează un depocentru excentric.
Mișcările extensive au fost cu precădere active în Albian și au dat naștere la un important aflux sedimentar ce au umplut depresiunea Histria, mai ales la nivelul Albianului-Cenomanianului și care s-a continuat mai atenuat și în Cretacicul superior.
Pe flancul nordic al acestui semi-graben, au fost identificate câteva falii (Egreta, Heracleea, Nord Sinoe și Lebada) afectate de inversiuni tectonice. Sedimentarea de la nivelul Eocenului și Oligocenului a fost controlată de mișcările de compresiune din timpul fazelor orogenice Laramice și Pireneene. Este posibil ca și faliile de încălecare situate de-a lungul flancului nordic al Depresiunii Histria să se fi format în același timp.
Structuri gravitaționale neogene
În partea estică a selfului românesc, la nivelul Miocenului și Pliocenului s-au acumulat sedimente detritice ce însumează grosimi apreciabile, în special cele din Pontian care ating peste 2000 m. Depozitele neogene sunt afectate de un sistem de falii listrice ce au creat structuri tipice cum ar fi falii sintetice și antitetice, anticlinale de tip roll-over, mici grabene și horsturi la nivelul formațiunilor pontiene și secundar în cele badeniene și sarmatiene. Baza sistemului de falii listrice coincide cu limita Miocen/Oligocen. Structurile legate de acest sistem sunt bine dezvoltate în arealul Albatros-Cobălcescu, foarte aproape de marginea selfului.
2.4. Sectorul Valah al Platformei Moesice
Elementele tectonice din compartimentul valah al Platformei Moesice au fost grupate de către Paraschiv (1974 şi 1979) pe două direcţii principale; una V-E, ce grupează faliile cele mai importante din platformă ca extindere regională, ce au afectat întreaga succesiune sedimentară şi alta orientată aproximativ perpendicular pe prima, incluzând elemente tectonice de importanţă diferită. Un element tectonic major este considerat falia Bibeşti-Tinosu, cu orientare V-E, ce corespunde liniei (faliei) pericarpatice. Autorul consideră că faliile paralele cu orogenul carpatic (V-E) au fost formate sau reactivate în timpul Neogenului, de-a lungul lor platforma căzând în trepte spre nord. Elementele structurale principale cu dispunere V-E sunt: Alexandria, Ciureşti–Videle, Optaşi-Petreşti, Deleni-Vişina. Dintre elementele tectonice pricipale cu dispunere aproximativ N-S, sunt menţionate faliile: Intramoesică (discutata anterior), falia Oltului cu sărituri de până la 800 m, mărginind la vest depresiunea Roşiori-Alexandria, falia Radovanu, ce corespunde aproximativ axului Depresiunii Lom-Craiova şi faliile Dârvari şi Pleniţa ce încadrează ridicarea Vidin-Strehaia.
Aspectele structurale ale faliei pericarpatice, inclusiv urmărirea traseului acesteia sunt evidenţiate de către Dicea şi Tomescu (1969). Elemente de detaliu asupra extremităţii vestice a acesteia sunt descrise de către Motaş (1983), Tarapoanca(2008).
Maţenco (1997) identifică un sistem de decroşări dextre ce se prelungesc din Depresiunea Getică în platformă, orientate N-S la NNV-SSE. Din punct de vedere al evoluției tectonice au fost evidențiate mai multe etape distincte de evoluție cu generare de falii noi și reactivări ale unor structuri mai vechi, începând încă din Paleozoic. Sintetizând, aceste etape ar fi:
- extensia din Paleozoicul inferior; - compresia din Carboniferul superior; - extensia din Permian-Triasic; - compresiunea fini-Triasică; - extensia din Jurasicul inferio-mediu; - compresiunea din Jurasicul superior; - compresiunea din Cretacicul superior; - evoluția Neozoică.
Întrucât în mare parte, cu excepția celor câteva falii crustale menționate anterior, sistemele de falii Paleozoice și Mezozoice nu au suferit reactivări pe parcursul neogenului, în continuare se vor discuta doar structurile realizate în aceasta perioadă, cu accent pe faliile recente și potențial active.
Structuri Neozoice din zona vestică a Platformei Moezice
Urmare a mișcărilor laramice, forelandul platformic carpatic este afectat de mișcări importante de ridicare în bloc, fiind caracteristică la nivel regional o etapă îndelungată de exondare și eroziune pe întreg intervalul Paleogen-Miocen inferior. Această ridicare este accentuată în zona vestică a Platformei Moesice, unde este însoțită de procese spectaculoase de eroziune după un sistem de văi incizate orientate aproximativ spre NS. Deschiderea unui sistem extensional în zona nordică, actualmente încorporat în Depresiunea Getică, în Miocenul Inferior, duce la bascularea și coborârea în blocuri separate de falii normale către Nord.
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
69
În timpul Sarmatianului (cca 11MA) are loc ultima fază majoră de scurtare orogenică . În raport cu această faza tectonică se poate vorbi de o fază de sedimentare sin-încălecare, pentru Sarmatianul superior și o fază de sedimentare post-încălecare, începând cu Meotianul. În apropierea orogenului, faza intra-sarmatiană este bine marcată de formarea unei discordanțe unghiulare la nivelul Sarmatianului mediu, iar planul major de încălecare a fost bine pusă în evidență în zona estică prin numeroase linii seismice. Mergând înspre Sud, spre centrul bazinului însă se remarcă o continuitate de sedimentare între partea inferioară a Sarmatianului care alcătuiește umplutura bazinului flexural legat de încălecările badeniene și partea superioară, contemporană cu încălecarile și flexură subsecventă sarmatiene.
În zona vestică a Moesiei, cercetările realizate în zona externă a Carpaților Meridionali și în Depresiunea Getică au pus în evidență faptul că deformările intra-sarmatiane nu sunt pur compresionale, ci apar într-un regim transpresional (combinație între contracția pură transversală și strike-slip) . Încălecarea în lungul faliei Pericarpatice este transferată treptat către Vest, începând din zona Văii Oltului într-un sistem anastomozat de falii transprersive (falii transcurente cu componență inversă) pe care este disipată săritura totală a faliei majore, până la dispariția totală în extremitatea nord-vestică a Platformei Moesice.
În timpul Pliocenului sunt reactivate în regim transpresiv sau transtensiv structuri compresionale sarmatiene și se formează sisteme de falii, active chiar și în cuatrenar, cu orientare aproximativ paralelă cu orogenul, în special în zona din apropierea faliei intra-moesice. Exista de asemenea indicii pentru perpetuarea până în Cuaternar și recent ale mișcărilor transpresionale dextre pe sistemul de falii Cerna-Timok din colțul vestic al platformei.
3. Sisteme de falii din Depresiunea Getică
Un număr important de profile seismice prin Depresiunea Getică au fost realizate în ultimele decade și au determinat recunoașterea unor importante structuri geologice, ce s-au format în timpul Terțiarului și la începutul Cuaternarului, ca rezultat al convergenței și coliziunii orogenice din Carpații Meridionali și al evenimentelor tectonice și post-clizionale. Cinematica acestor structuri este complexă și prezintă schimbări, atât laterale, cât și temporale. Caracterizarea structurală este bazată pe interpretarea unui mare număr de profile seismice și integrarea a numeroase date geologice de suprafață și din adâncime obținute din literatură și din cercetările proprii. Au fost separate pentru arealul situat la Vest de Olt trei domenii, de la Vest la Est: (1) între Valea Dunării și Valea Motrului, (2) între Valea Motrului și Valea Oltețului și (3) între Valea Oltețului și Valea Oltului.
3.1. Sectorul cuprins între Valea Dunării și Valea Motrului
O caracteristică a acestei zone este prezența unui sistem de falii normale extins, în general de orientare NE–SV, recunoscut în formațiunile Cretacice, Paleogene și Miocen inferioare. Primele formațiuni în cadrul cărora pot fi recunoscute schimbări de grosime controlate de falii sunt de vârstă Paleogenă. Extensia a continuat în timpul Miocenului inferior și a luat sfârșit probabil în timpul Burdigalianului inferior. Puținele date disponibile se referă la sedimente clastice grosiere Burdigalian medii, ce formează onlap-uri peste escarpamentele faliilor normale, având, astfel, un caracter postextensional. Faliile sunt, în general, paralele cu trendul curbat al orogenului interior și sunt prezente spre Nord-Est, până în zona Văii Oltului. Sedimentele Burdigalian inferioare și medii ating grosimile maxime de 2000m de-a lungul unei depresiuni alungite pe direcția ENE – VSV (Depresiunea Zegujani), iar spre Sud se găsesc până în zona Bulbuceni (limita de transgresiune sudică Burdigaliana din industria de petrol) . Întregul sistem extensional este parțial inversat la falii inverse de unghi mare, interconectate în adâncime, cu structuri inversionale tipice și basculări ale blocurilor faliate. Faliile trunchiază prisma sedimentară până la Sarmatianul inferior și sunt acoperite de depozite Sarmatian superioare. Aceste caracteristici demostrează un regim tectonic transpresional în timpul Sarmatianului, caracterizat de structuri în floare pozitive.
3.2. Sectorul cuprins între Valea Motrului și Valea Oltețului
Faptul că extensia a avut loc înainte de Burdigalianul superior este demonstrat către Est, în zona cuprinsă între Văile Motrului și Jiului. Falii extensionale, ce se pot observa în numeroase linii seimsice, prezintă direcția generală ENE – VSV și sărituri mai reduse decât cele observate în partea de Vest. Apar falii inverse și de încălecare, ce devin mai importante în zonele estice. Inversarea faliilor normale și activarea unor noi falii de încălecare, ce dau naștere frecvent unor cute de propagare (fault propagation folds) indică o tectonică compresională. Umplutura bazinului, cu o grosime de peste 2000m, este lipsită de formațiuni de vîrsta Paleogen – Miocen inferior, acestea fiind erodate și transportate spre Sud-Vest, pe Platforma Moesică. Direcția principalelor falii de încălecare din această zonă este NV – SE și, prin urmare, mult oblică față de faliile normale, mai vechi. Forma de pană subțiată spre Sud a sedimentelor burdigaliene este determinată parțial de structurile extensionale anterioare, dar este, de asemenea, rezultatul îngroșării datorită încălecării și subsidenței flexurale. Cele mai multe falii de încălecare sunt sigilate de depozite badeniene, ce marchează astfel finalul fazei compresionale.
În timpul Sarmatianului, activitatea faliilor s-a rezumat la dezvoltarea faliilor de încălecare de unghi mediu, cu înclinare spre Nord, care sunt probabil conectate în adâncime cu falii normale verticale sau subverticale, cu înclinare spre Nord. Falii de strike-slip, mai importante, s-au dezvoltat și au format structuri transpresionale de tip floare . În timpul dezvoltării, acestea au influențat sedimentarea în zonele adiacente. Faliile trunchiază depozitele din intervalul Sarmatian superior – Meotian inferior.
70
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
70
Depozitele sarmatiene formează onlap-uri pe ambele părți ale structurilor de tip floare, iar variațiile de grosime demonstrează vârsta sarmatiana a deformării de tip strike-slip . În secțiuni seismice interpretate, structurile apar înclinate spre forland, datorită unui puternic caracter transpresional și limita lor sudică este în fapt o succesiune de onlap-uri pe Platforma Moesică. Harta arată că direcția faliilor este VNV – ESE în partea de Nord și devine treptat NV – SE spre Sud. Duplexuri de strike-slip sunt frecvente de-a lungul faliilor principale la Țicleni, Bulbuceni și Bustuchini, precum și în alte zone.
3.3. Sectorul cuprins între Valea Oltețului și Valea Oltului
Secțiunile seismice interpretate din această zonă aduc, de asemenea, dovezi privind tectonica burdigaliană. Se observă mai multe falii inverse cu înclinări medii spre mari, ce afectează inclusiv stratele burdigaliene. De regulă, ele se unesc în adâncime cu falii de unghi mare, falii normale cu înclinare spre hinterland sau cu falii de încălecare cu vergenșă spre foreland. Lateral, este frecventă inversiunea faliilor normale mai vechi. Depozitele burdigaliene au o geometrie pronunțată de tip prismă, care este compatibilă cu procesul de încălecare, ce a afectat în mai mare măsură acest sector.
Structurile predominante ce se găsesc în această zonă sunt determinate de deformările sarmatiene. Depozitele anterioare Sarmatianului inferior au fost încălecate peste cele mezozoice și, mai departe, spre Sud, peste sedimentele Sarmatian medii și superioare ale Platformei Moesice. Un detaliu al încălecarii frontale de-a lungul profilului V este prezentat în Fig. 3.6. Se pot observa încălecarea pre-sarmatian inferioară, dezvoltarea bazinului secundar burdigalian superior – badenian de tip piggyback, înclinat de deformările sarmatian superioare, precum și sigilarea de către depozitele pliocene a sistemului de încălecare. Direcția încălecarii frontale este E – , sugerând o direcție de transport N – S. S-au format zone importante cu tendință de trecere de la strike-slip la deformații transpresionale pe direcția NV – SE; în unele cazuri, precum în zonele de Vest, poate fi demonstrată o reactivare a structurilor burdigaliene. Două astfel de aliniamente cu tendință NV – SE pot fi definite în această zonă și sunt vizibile în secțiunile seismice interpretate: una aproape de limita de Nord a bazinului și alta, mai importantă, în poziție mediană, cu ridicare semnificativă, în zona Românești–Zărnești.
Ultima dintre acestea formează o importantă structura de tip floare, înclinată spre forland prin transpresiune dextra și avansare către platformă. Această structură de strike-slip separă două depocentre distincte la nivelul Sarmatianului superior – Pliocenului inferior, sugerând faptul că activitatea ei a continuat până la începutul Pliocenului.
4. Sisteme de falii din Depresiunea Panonică
Fundamentul pre-Neogen al zonei intra-carpatice se caracterizează de un aranjament de tip mozaic al faciesurilor paleozoice, mezozoice și paleogene (Channell s.a., 1979; Kovacs, 1982; Kazmer și Kovacs, 1985; Royden și Baldi, 1988; Xagymarosi. 1990). Relaţiile lor actuale diferă mult față de relaţiile sindepoziționale mezozoice și paleogene. Corelarea faciesurilor pre-Miocene este dificilă, iar reconstrucţia lor sugerează dezintegrarea și rearanjarea lor de-a lungul unor sisteme de forfecare. Horvath și Royden (1981) pe baza datelor seismice sugerează formarea unor bazine pull-apart asociate cu discontinuităţile sistemelor conjugate de decrosări. Măsurătorile de paleostress confirmă caracterul tensional/transtensional al Bazinului Panonic (Bergerat s.a., 1983, 1984) explicând bine relaţia lui cu structurile contracţienale din Carpatii Externi. Sistemele de forfecare din Miocen mediu fac legătura între zonele cu stiluri diferite de întindere și cu structurile contracționale.
Principalele sisteme de falii care afectează atât fundamentul cât și cuvertura sedimentară din arealul românesc al Bazinului Panonic sunt legate de translația către Est a blocurilor tectonice constituente ale fundamentului și deschiderea începând cu miocenul inferior a unor bazine de întindere crustală . În raport cu evoluția acestor bazine se pot separa un stadiu sin-rift și un stadiu post-rift de formare a structurilor.
Stadiul Miocen mediu, sin-rift
Extensiunea reprezintă principalul mecanism de subsidență, însoțită de tectonică de tip decrosare. Extensiunea și falierea normală începe în Ottnangian-Karpatian (24-16,5 m.a.), se continuă în Sarmatian și în Panonianul inferior (10-12 m.a.) . În Bazinul Vienei deformările de tip strike-slip continua și astăzi, dar în cea mai mare parte ele se încheie în Miocenul superior. Harta anomaliei Bouguer este caracterizată de importante anomalii pozitive ale căror valori maxime sunt asociate întotdeauna cu părţile cele mai adânci ale sub-bazinelor. Bielik (1991) explică acest fapt prin ridicări ale crustei inferioare și mantalei superioare în zone de maximă subsidență, care sunt umplute cu sedimente de densitate redusă.
În funcţie de subțierea litosferei zonele de subsidență din regiunea intra-Carpatică se impart în patru categorii: 1. Bazine periferice care se suprapun sau se situează în vecinătatea Arcului Carpatic(Bazinele Vienei, Transcarpatic), unde subțierea este superficială, fără implicarea mantalei litosferice. Perioada de riftare începe în Karpatian, continuă în Badenian(fig.2), când se formează sedimente cu o grosime mai mare de 4000 m. O subsidență lentă termală începe la sfârşitul Badenianului, însă grosimea sedimentelor post-tectonice este mică. Fluxul termic este scăzut în Bazinul Vienei (40-60 mW/m2) și ridicat în Bazinul Transcarpatic. Acest lucru se datorează probabil prezentei activităţii vulcanice Miocen superior-Pliocen în interiorul și în jurul Bazinului Transcarpatic (Rudinec, 1981). Grosimea crustei este de 25-30 km. 2. Bazinele centrale, la o distanță mai mare de 200 km de centura cutată (Bazinul Zala,Câmpia Mica și Mare a Ungariei, Bazinul Danubian) sunt caracterizate de o subțiere considerabilă cu implicarea mantalei litosferice. Perioada de riftare majoră (subsidența tectonică maximă) este Sarmatian-Panonian (fig.2) iar subsidența termală continuă și astăzi cu rata mică (Nagymarosi, 1981).
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
71
Grosimea sedimentelor post-tectonice este mare. Aceste bazine se suprapun peste o litosfera subţire sifierbinte. Grosimea crustei este de 22-28km iar fluxul termic este cca. 100 mW/m2. 3. Zona de tranziţie se situează între aceste două domenii și nu este clar definită (probabil include Bazinul Danubian). 4. Zona fără extensiune, Bazinul Transilvaniei, a cărei structură nu este clară, se află pe o crustă normală, cu flux termic coborât. Grosimea sedimentelor Miocene este de 3-4km, fără existența unor falii crustale sinsedimentare (Ciupagea, 1970) . În prezent zona se ridică și este afectată de eroziune. Elevaţia este de cca. 600m spre deosebire de celelalte regiuni intra-Carpatice care se situează la aproximativ 100m deasupra nivelului mării.
Implicarea mantalei litosferice în procesele extensionale, subsidența și fluxul termic cresc odată cu creşterea distanței fașă de centura cutată (L.H.Royden, 1991). Rocile magmatice delimitează zona cu litosfera subţire. Există trei ipoteze: 1. Mantaua litosferică fierbinte și subţire sub centrul bazinului este rezultatul unor procese care controlează crearea și localizarea
arcului volcanic; 2. Subțierea mantalei litosferice a fost genetic independentă de vulcanism, dar a fost limitată la zone unde vulcanismul este anterior încălzirii litosferei; 3. Localizarea vulcanismului a fost controlat și delimitat de zone unde procesele extensionale afectează și mantaua litosferică.
Diferentele spaţiale și temporale de subsidență, flux termic și grosime a litosferei se datorează existenței a două faze de riftare care sunt strâns legate de variaţia scurtării din centura cutată: 1. Prima fază (Badenian-Sarmatian) este caracterizată de un câmp de stress tensional sau de tipstrike-slip cu orientarea axului minim variind de la NE-SV până Ia ENE-VSV și axulprincipal între NNV-SSE și NV-SE, în toata zona panonica. Iau naştere falii normale sau normal-oblice perpendiculare pe direcţia stresului minim. Decroșări dextre cu direcţie variind între E-V și VNV-ESE și senestre între NNE-SSV și NE-SV sunt frecvente. Această întindere compensează scurtarea N-S din Carpatii Nordici și NE-SV din Orientali; 2. A doua fază (post-Sarmatiană) se caracterizează print-un câmp de stres tensional sau de tip stike-slip cu axul minim orientat E-V - SE-NV. Iau naştere falii noi sau sunt reactivate cele vechi. Fostele falii normale orientate NV-SE devin decrosari (depresiunile intramontane dinvestul Munţilor Apuseni-Gyorfi, 1993) iar decrosarile orientate NNE-SSV devin falii normale sau normal-oblice (ex. Bazinul Vienei, Fodor, 1995) . Întinderea E-V din Bazinul Panonic compensează scurtarea din Sudul Carpaților Orientali.
Creşterea anormală a ratei de subsidență și de ridicare în regiunea intra-Carpatică în perioada post-rift poate fi explicată prin existența unor curenţi din crusta inferioară și curenţi de convecție la scară mică în litosferă și astenosferă (Burov și Cloetingh, 1997). De acest mecanism este legată cea de-a doua fază de riftare, Miocen superioară concomitentă cu intervalul de maxima compresiune din arcul carpatic.
Structura la sfârşitul Miocenului este reprezentată de un sistem conjugat de decroșări, cu falii normale și inverse asociate (Ratschbacher, 1991; Decker, 1993; Linzer, 1995; Nemeş, 1995). Există două sisteme majore de decroșări: dextre, orientate NV-SE (Sistemele Periadriatic, Drava, Sava și Transcarpatic) și senestre orientate NE-SV (Bazinul Vienei, Danubian, "Mid Hungarian Line"). Bazinul Zala se formează la intersecţia celor două sisteme (fig. 3). Structuri transpresionale și transtensionale apar în legătura genetică cu aceste sisteme. Toate datele sugerează că extensiunea a fost controlată de falii de strike-slip și formarea bazinelor pull-apart (Horvath, 1992). Stilul extensional este foarte variabil, cu zone dominate de falii normale listrice de unghi mic și falii planare cu înclinare mare. De fapt unele decrosari sunt falii de transfer care fac legătura între zone cu diferite direcţii și intensitate ale tensiunii (Tari, 1992) sau cu zonele contracționale. Relaţia acestor falii cu planurile de încălecare alpine preexistente nu este foarte clară, însă existența bazinelor pull-apart asociate cu falii de decroșare regionale precum și subțierea crustei inferioare și a mantalei superioare sunt bine documentate.
Miocen superior-Actual, post-rift
În Neogenul superior sub-bazinele sistemului panonic se unesc formând o zona cu subsidență mai mult sau mai puţin uniformă în tot cuprinsul bazinului . Însă perioada post-rift nu este caracterizată de o rată de subsidență termală descrescătoare. Pe marginea estică și vestică a bazinului sedimentele post-miocen medii depăşesc 2500m, în timp ce în zona centrală ajung la maximum 1500 m (Korossy, 1970). De asemenea, sedimentele cuaternare ajung la 300m pe marginea bazinului fiind mult mai subţiri în centru, ceea ce denotă o subsidență mai puternică pe margini (Stegena, 1975).
O parte din configuraţia de astăzi a bazinului este rezultatul deformărilor recente, ulterioare celor legate de formarea bazinului.
La sfârşitul perioadei sin-rift are loc o faza compresional-transpresională (Horvath F., 1995) care contribuie la izolarea Bazinului Panonic de la sfârşitul Sarmatianului. Unele structuri sunt inversate, ridicările devin emerse și unităţile sin-rift sunt afectate de eroziune. Ridicările devin submerse în Panonian inferior, când are Ioc o subsidență termală la scara întregului bazin. Pentru prima dată în istoria lui, întreg bazinul este acoperit de apă formându-se un Iac foarte extins (Kazmer, 1990). Astfel, limita Panonian/Sarmatian interpretată în trecut ca limită între unităţile sin-rift și post-rift este astăzi considerată discordanță tectonică legaăa de o inversiune asociată cu o scădere a nivelului mării (criza messiniană).
Subsidența termală post-rift este întreruptă de o a doua fază compresională Pliocen superior-Cuaternară (Horvath și Cloetingh). Formarea structurilor compresionale este însoţită de o subsidență a Câmpiei Mari din Ungaria, ridicarea și erodarea flancurilor estice și vestice . În sedimentele post-rift se pot identifica falii compresionale și structuri de inversiune.
72
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
72
Astăzi bazinul evoluează sub influența unui câmp de stress compresiv care duce la activitate seismică intra-placă și reactivarea faliilor preexistente, formare de cute însoțită de eroziune, precum și o subsidență anormală în centrul bazinului (Horvath și Cloetingh, 1996).
Cele mai spectaculoase structuri se formează în zona nordică a bazinului.
Structurile extensionale (zone de sedimentare și umeri de rift afectate de eroziune) sunt orientate NV-SE iar direcţia principală de transport de sedimente este NNE-SS V.
Aliniamentul de decroșare senestră "Mid Hungarian Line", orientată NE-SV se continuă și pe teritoriul României (falia Satu Mare).
Deformările tectonice miocen superioare au ca rezultat formarea a două depresiuni înguste, lineare și adânci, mărginite de falii cu înclinare mare (fig. 8, 9). Zonele depresionare E-Satu Mare și V-Satu Mare asociate decroșării majore sunt separate de o zonă transpresională (Moftinu — fig. 7, 9. Depresiunea Satu Mare Vest este legată de curbura feliei majore în timp ce depresiunea Satu Mare Est de o discontinuitate. Grosimea sedimentelor Neogen-Cuaternare depăşeşte 4000m în depocentrele de astăzi ale depresiunilor (fig. 9).
Depresiunea Satu Mare Vest cu forma romboidală este delimitată spre Nord-Est de ridicarea Moftinu-Madarasi spre Nord de ridicarea Cărei, spre Sud de ridicarea Boianu Mare iar spre vest se continuă pe teritoriul Ungariei (Depresiunea Derecske). Falia majoră de pe marginea nordică a depresiunii inclina spre Sud.
Evoluția tectonică a zonei nordice a fost interpretată ca fiind controlată de falia Nord Transilvana, precum și de falia Bogdan Vodă, falii de strike-slip orientate VE. Zone de uplift și subsidență au fost identificate între cele două falii (Sandulescu et al, 1993). Mișcarea principală de-a lungul faliei Nord-Transilvane a avut loc în etajul Burdigalian, în schimb, de-a lungul faliei Bogdan Vodă a avut loc la limita Burdigalian-Badenian. Cutremure cu magnitudine de până la 4.9 pe scara Richter și adâncimi ale focarului de până la 15 km au fost înregistrate de-a lungul lor. Cele două falii principale sunt întretăiate de decroșări dextre cu orientare nord-vestică și senestre, cu orientare nord-estică, dintre ultimele faliile Faget și Mara fiind cele mai importante.
Falia Faget a fost interpretată de Săndulescu (1993), ca reprezentând limita vestică a Pienidelor. Totodată, a jucat un rol important în evoluția geologică a zonei, această falie reprezentând și limita vestică a blocurilor de fundament ridicate, precum și limita unor zone cu sedimentare Miocenă diferită.
De-a lungul faliei Nord-Transilvane a fost interpretată o mișcare de decroșare în regim transpresional. Atât blocuri din fundament, cât și sedimente neogene au fost implicate în deformare. O configuratie de tip “flower structure” pozitiv a fost interpretată în fig.25. Varsta acestei structuri este postMiocena, deoarece depozitele Pannoniene sunt implicate în deformare. Depozite cutate și faliate de vârstă Oligocen-Badenian inferior sunt considerate prezente în partea sudică a liniei. Sedimente Badenian superioare prezintă terminații de onlap la contactul cu depozite mai vechi, similar cu structuri ale bazinelor de tip piggy-back. O altă configurație de tip “flower structure” pozitiv se regăsește în secțiunea 23. Vârsta acestei structuri este post Miocen, sedimentele Pannoniene fiind implicate în deformare. O falie verticală ce afectează toată secvența litologică este interpretată în partea sudică a liniei . În secțiunea 26 falia Nord-Transilvană este imaginată ca fiind inversă, cu unghi mare de înclinare, care se adâncește spre S, tăind întreaga secvență litologică. Astfel, o vârstă post Miocenă este de asemeni interpretată pentru acest sector al faliei.
O structură de tip “flower structure” este interpretată în partea centrală a secțiunii 26, sensul de mișcare pentru fiecare ramură a acestei structuri divergente nefiind clar, datorită intenselor deformări. Totuși, structura este pozitivă datorită existenței a două ramuri cu mișcari inverse, care afectează secvență Badeniană. Deoarece afectează și depozitele Pannoniene, vârsta întregii structuri este de asemenea post Miocenă.
5. Sisteme de falii din Zona Maramureș
Zona Maramureș, localizată la interiorul Carpațiilor Orientali, în apropiere de tranziția cu Carpații Vestici, cuprinde în terminologia tectonicii arealului Carpato-Panonic partea de Nord-Est a blocului Tisza (Unitatea de Bihor) și cea mai de Nord parte a blocului Dacia (pânzele Bucovinice). Primele deformări alpine în cadrul acestei zone au inceput la finalul Cretacicului inf. (faza austrică) și au continuat până la finalul Cretacicului superior (faza laramică) (Săndulescu 1981, 1984). Acestea, precum și contactul dintre blocurile Tisza și Dacia și rămășitele ofiolitice ale zonei de sutură dintre cele două, sunt acoperite discordant de sedimente Cretacic superioare-Paleocene. Peste o a doua discordanță sunt depuse sedimente de vârstă Eocen-Burdigalian. Tisza și Dacia, alături de cuvertura sedimentară autohtonă, au fost încălecate în Burdigalian de către Pienide, zona cea mai de Est a blocului Alpaca. Pienidele sunt compuse din încălecări externe (Petrova, Leordina și pânzele de Wildflish) și încălecări interne (pânza de Botiza), constituite în general din unități de flis de vârstă Eocen-Oligocen.
Cea mai evidentă structură a zonei, din punct de vedere tectonic, e reprezentată de sistemul de falii Bogdan-Dragoș-Vodă, falii de strike-slip senestre orientate spre Est . În partea vestica Falia Bogdan Vodă taie atât sedimentele acoperitoare a blocurilor Tisza-Dacia, cât și Pienidele, este acoperită de sedimente vulcanice Miocen mediu. Falia Dragoș Vodă, mai la Est, formează limita nordică a corpului cristalin cu formă de horst (horstul Rodna, fig 2), constituit din pânzele Bucovinice. Unicitatea sau legătura dintre cele două falii reprezintă un subiect încă dezbătut. Au fost identificate următoarele faze majore de structurare:
1. Încălecarea spre SE a Pienidelor din Burdigalianul inferior . Încalecărea Pienidelor în timpul Burdigalianului a condus totodată și la imbricarea sedimentelor autohtone ce acopereau blocurile Tisza-Dacia. Principala caracteristică a deformării legată de punerea în loc a pânzelor e dată de zone de forfecări, cataclastice, în timp ce mecanismele de cutare se dezvoltă local.
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
73
Direcția SE a încălecării a fost evaluată prin analize cinematice pe falii cu lungimi medii (mesoscale) din apropierea zonelor majore de forfecare. Frontul de încalecare al Pienidelor prezintă segmente orientate atât spre SV, cât și spre SE. Aflorimente în lungul celui mai nordic segment orientat spre SE expun falii de strike-slip cu orientare SSE cu o componență inversă importantă. Deformația predominant transpresional sugerează o geometrie de rampa laterală. La Sud de Falia Bogdan Vodă, frontal de încalecare al Pienidelor este tăiat de falii de strike-slip, sub-paralele pe direcția de transport, ce pot fi interpretate ca falii de transfer (tear fault). 2. Extensia NE-SW din Burdigalianul superior. Această extensie este demonstrată de falii normale orientate NV-SE care sunt observate mai rar în cuvertura sedimentara autohtonă, dar abundă în unitățile din fundament . În partea SV a masivului Rodna, falii normale afectează atât unități de fundament aparținând pânzelor Bucovinice, cât și stratele de vârstă Oligocenă. Cinamatica acestor falii indică o extensie orientată NE-SV, cu mici componente de strike-slip. Vârsta acestei extensii, Burdigalian superior, este demonstrată prin faptul că faliile taie structuri legate de punerea în loc a Pienidelor, iar stratele Badeniene sunt neafectate. 3. Structuri post-Burdigaliene. Punerea în loc a Pienidelor a fost urmată de formarea de falii în regim extensional, astfel mișcările de tip strike-slip de-alungul sistemului de falii Bogdan-Dragoș-Vodă poat fi împărțite într-un regim inițial transpresiv urmat de unul transtensiv. Regimul transpresiv. Acesta este arătat de formarea cutelor cu axul orientat spre SE . În timp ce flancurile cutelor sunt ușor inclinate la Sud de Falia Bogdan Vodă, acestea ating unghiuri de până la 50 de grade în partea nordică. Cutările au reluat structuri deja deformate în timpul punerii în loc a pânzelor. Prezența faliilor inverse demonstrează, de asemenea, tipul de regim existent. Tipul dominant este dat de falii inverse orientate spre SE, însă regăsim și falii transpresive orientate spre E (falia Bogdan-Vodă). Regimul transtensiv. Faliile de tip strike-slip cu orientare estică, la fel ca și faliile normale orientate SV, pot fi atribuite etapei transtensive. Deformațiile întâlnite pe (sau în) asociere cu faliile Bogdan-Vodă și Dragoș-Vodă sunt dominant de tip decroșări seneste adesea cu componente normale.
În apropierea terminației estice a sistemului de falii Bogdan-Dragoș-Vodă, sistemul se desparte într-un șir de falii normale cu orientare SV cu componente laterale. Regimul transtensiv senestru este demonstrat și de-a lungul faliei Preluca, unde redeformează încalecările precedente.
Constrângerile temporale legate de deformarile post-Burdigaliene sunt date în primul rând de prezența formațiunii de vârstă Badenian inferior, conținând tuful de Dej, ce reprezintă un marker ideal pentru partea nordică a zonei.
Acesta este afectat atât de regimul transpresiv, cât și de cel transtensiv de-a lungul celor două mari falii, astfel constrânge deformările la partea lor inferioară în jurul a 16 milioane de ani. Constrângerea superioară este bine definită de corpul vulcanic Neogen din apropiere de Baia Mare, format acum 10 milioane de ani, care sigilează falia Bogdan-Vodă.
6. Sisteme de falii din Bazinul Transilvaniei
Sistemele de falii din Bazinul Transilvaniei sunt formate în etape și regimuri de deformare diferite. Se vor discuta aici doar structurile Neogene, care au potențial de seismicitate pentru acest areal.
La prima vedere se remarcă o lipsă aproape totală a structurilor rupturale la suprafață, cele de tip plicativ fiind cele mai abundente. Totuși, câteva falii mari controlează anumite părți ale bazinului.
Părțile de Vest și de Est ale bazinului par să fi suferit cele mai mari deformări, dar în același timp acestea coincid cu prezența unor diapire în adâncime. Aliniamentul estic este situat în apropierea lanțului vulcanic Neogen și este controlat de falii de încălecare cu orientare NV-SE. La suprafața, urma faliei este mascată, dar aceasta poate fi urmărită pe baza sedimentelor de vârstă Badenian superioară.
Falia Cenade controlează sectorul sud-vestic al bazinului. Falia poate fi urmărită de o distanță de aproximativ 90km și are o orientare generală VNV-SSE, cu mici variații locale . În afloriment, geometriile găsite indică existența unei falii de tip „fault-propagation-fold” cu o săritura pe falie de aproape 200m. Vârsta faliei este post-Panoniană, deoarece sedimentele Sarmatiene încalecă sedimentele Panoniene.
Falia Odorhei este o falie de încălecare și este situată în colțul de SE al bazinului, având o orientare generală NNE-SSV. Falia are o dezvoltare mai accentuată în adâncime, la suprafață aceasta aflorând într-o singură locație (lângă Odorheiul Secuiesc) sau fiind mascată de cute. De asemenea, vârsta faliei este considerată post-Panonian, deoarece ultimile sedimente deformate sunt cele Panoniene.
Aliniamentele de cute din cadrul bazinului sunt orientate N-S sau NV-SE, excepție face colțul de SE, unde trendul general este NE-SV.
Structuri „thick skinned”
Structura de adâncime a bazinului este alcătuită în mare parte din unități carpatice (Dacide Intene, Transilvanide, Dacide Mediane) formate în tectogeneze anterioare Miocenului. Astfel, fundamentul bazinului a moștenit structuri vechi, în mare parte zone de contact între unitățile menționate anterior. Harta structurală a Tufului de Dej (Badenian inferior) descrie cel mai bine structurile active din timpul Miocenului mediu-superior. Două stiluri structurale au fost identificate atât extensional, cât și compresional.
74
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
74
Stilul extensional cuprinde structuri ce sunt localizate în partea de NV a bazinului (zona Dej-culoarul Somesului Mic), cât și în partea centrală a bazinului, acestea din urmă fiind asociate unei structuri mai vechi: Falia Sud Transilvana.
Sistemul de falii din zona de NV este suprapus peste contactul dintre unitățile Dacidelor Interne și Bazinul Puini, extinderea acestuia făcându-se doar în această zonă. Interpretarea secțiunilor seismice indică prezența unor falii normale ce înclină spre Est . În plan orizontal, lungimea faliilor variază între câțiva kilometrii până la 25-30km, iar săriturile pe falii fiind de ordinul zecilor de metrii în sedimentele Miocene. Sărituri mai mari au fost identificate în adâncime, la nivelul Cretacicului, sugerând timpul de inițializare a acestor structuri. Sistemul extensinal central este asociat cu evoluția Faliei Sud Transilvane. Acesta are în compunere câteva fragmente de falii cu dispoziție „en-echellon” care urmăresc traseul Faliei Sud Transilvane . În Sud, faliile sunt orientate V-E, iar în partea de Nord devin N-S, unitățile Dacidelor Mediane constituind compartimentul de culcuș al faliei. Săriturile pe falie variază între 100m la nivelul Tufului de Dej și devin nule în seriile sedimentare superioare (Formațiunea Sării și Badenianul Superior).
La Nord de Valea Mureșului (jumătatea nordică a bazinului), au fost identificate câteva structuri compresionale care cuprind falii inverse ce afectează fundamentul pre-Miocen. Acestea au o orientare generală NV-SE și vergentă spre NE. Faliile taie Tuful de Dej și dispar în Formațiunea Sării. De remarcat faptul că subsecvent fiecărei falii se dezvoltă cute diapire ce afectează seriile Miocenului.
Partea de Vest a bazinului este dominată de Falia Alba-Iulia. Aceasta este o falie crustală și în principiu poate reprezenta prelungirea în cadrul bazinului a unei structuri mai mari din Culoarul Muresului/ Apusenii de Sud (Transilvanide). Vârsta faliei este post-Panonian (Pliocen?), datorită prezenței formațiunilor Panoniene în acoperișul faliei. În plan orizontal, falia are direcție NE-SV și vergența NV, în general aceasta reprezentând un „splay” de falii inverse ce diverg spre NE . În structura de adâncime a faliei mai sunt prezente câteva retroîncălecări, ceea ce indică o activitate mai îndelungată a faliei (Cretacic) și o reactivare post-Panoniană a faliei. Săritura pe falie variază, aceasta fiind de aproximativ 500m la nivelul Paleogenului, dar descrescând către partea superioară.
În partea de SV au mai fost identificate câteva falii de încălecare, cum ar fi structura de la Alamor (falie de încălecare de unghi mic) ce deformează atât sedimentele pre-Miocene, cât și pe cele Miocene, vârsta acestea putând fi considerată post-Panoniană. Către Est, lângă Valea Oltului a fost identificată o altă falie de încălecare care, de asemenea, deformează atât fundamentul, cât și seriile Miocene. Orientarea generală a structurilor este NV-SE.
Sedimentele Miocene din colțul de SE al bazinului sunt suprapuse peste un fundamente pre-Terțiar de vârstă Cretacică afectat de încălecări Senoniene, mare parte dintre acestea aflorând în Munții Perșani. Tot acest sector este inclinat cu aproximativ 30 de grade către partea centrală a bazinului. Geometria regională a acestui sector are în compoziție falii de încălecare cu o orientare NE-SV și vergență sud-estică. În general, faliile sunt grupate în asociații asemănătoare unei structuri „duplex”. În plan vertical, structura este mult mai simplă fiind alcătuită dintr-o încălecare „listrică” cu falii sintetice, cât și antitetic. Deformarea este constrânsă la nivelul Badenianului inferior și nu pare a afecta foarte mult seriile sedimentare următoare. Legătura dintre fundament și cuvertura sedimentară este asigurată de o singură falie de încălecare, care cel mai probabil a controlat atât procesul de faliere, cât și pe cel de cutare a formațiunilor Miocene. De remarcat faptul că deformarea descrește către VNV, stilul structural, trecând de la cute asimetrice cu lungime de undă mică la cute cu lungime de undă mare. Falia Odorhei se prezintă, în adâncime, ca o îmbrăcare cu înclinare mare ce afectează atât fundamentul, cât și sedimentele Miocene. Falia a avut perioadă de maximă activitate în timpul Sarmatianului superior, sugerat de prezența unei discordante între Sarmatian și Panonian. Vârsta faliei este considerată post-Panoniană (Pliocene), deoarece sedimentele Panoniene sunt de asemeni afectate de deformare.
Structuri „thin skinned”
Aceste tipuri de structuri sunt legate numai de cuvertura sedimentară Miocenă. Din interpretarea secțiunilor seismice a rezultat faptul cea mai mare parte a structurilor sunt de tip compresional, multe dintre acestea fiind generate de migrarea sarii, doar câteva fiind de origine tectonică. Vârsta deformărilor este constrânsă ca fiind Sarmatian superioară.
În funcție de distribuția structurilor și amplitudinea deformării au fost identificate două zone în cadrul bazinului. Prima zonă este constituită din structurile situate în părtile de Vest, Sud-Vest și Nord-Est și are în alcătuire falii de încălecare, decolări pe sare, cute și cute diapire. A doua arie are o poziție centrală și cuprinde falii de tip „fault-propagation-folds” sau simple cute.
Orientarea principală a structurilor Sarmatiene este în general N-S.
Sectorul de vest
Structurile din acest sector au în general o orientare N-S și vergența vestică și pot fi urmărite de o distanță mai mare de 100km. Stilul structural cuprinde falii de tip „fault-propagation-fold”. Complexitatea structurilor crește de la Nord la Sud, evoluând de la o singură încălecare la îmbricații de falii. Adițional, în partea de Sud apar câteva retroîncălecări. Săriturile pe falii variază între 100 și 300m. De remarcat că sarea formeaza structuri tip „pillow” în baza fiecărei falii sau set de falii . În plan orizontal, se pleacă de la o singura falie de încălecare în partea de Nord și se ajunge la falii cu dispoziție paralelă și divergența în partea de Sud. În partea de Sud, sistemul de falii este tăiat oblic de Falia Alba Iulia.
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
75
Sectorul de Sud-Vest
În general, acest sector se corelează cu Falia Cenade. Hărțile structurale prezintă Falia Cenade ca o falie de încălecare arcuită cu o dispoziție NV-SE și cu vergență spre SV. Complexitatea faliei crește de la SE spre NV, plecând de la o singură falie de încălecare și divizându-se pe parcurs în două sau mai multe falii paralele. Această dezvoltare se poate remarca și în plan vertical pe secțiunile seismice. Săriturile pe falii la nivelul Sarmatianului inferior se încadrează între 500 și 1000m.
Sectorul de Nord-Est
Partea de Est a bazinului a evoluat în strânsă relație cu Carpații Orientali și cu lanțul vulcanic Neogen Călimani-Harghita.
Structura de adâncime indică prezența unui sistem complicat de falii de încălecare în strânsă conexiune cu structuri diapire de sare. Astfel au fost deosebite două sub-sisteme de încălecări: o imbricație inferioară, ce are ca orizont de detașare sarea; și o imbricare superioară dezvoltată doar în sedimentele Sarmatiene. Sub-sistemul inferior are în alcătuire 4-5 falii de încălecare fiind în cele mai multe situații de tip „leading imbricate fan”. Săriturile pe falii se încadrează în jurul valorii de 1000m. De cele mai multe ori, falia principala se corelează cu prezența unui sâmbure diapir sau a unui diapir de sare.
Sectorul central
Acesta reprezintă aria cea mai puțin deformată a bazinului, dar în final și aceasta este afectată de același stil compresional . În partea de Nord a sectorului au fost identificate câteva falii de încălecare cu orientare NV-SE și vergență către SV, cu dispoziție paralelă. În plan orizontal, lungimea acestora variază de la câțiva km în partea estică până la 30km în partea de Vest . În secțiune, aceste falii sunt de tip „fault-propagation-fold” cu sâmburi de sare în baza fiecărei falii . În partea de Sud a sectorului secvența Miocene are grosimea maximă în cadrul bazinului. Aici au fost identificate doar cute cu lungime de undă mare (~ 20km) și cu orientare NV-SE . În partea de Vest a sectorului se dezvoltă o structură tipică cinematicii sării, care constă într-o falie normală cu aspect semicircular cu vergența spre SV. În secțiune, aceasta apare ca o falie listrică la care orizontul de decolare este constituit de Formațiunea Sării.
Harta 10.7. Harta principalelor falii crustale şi falii potenţial active din România, cu localizarea secţiunilor geologice realizate (figurile 1-37). Planşa, secţiunile şi interpretările au fost realizate în cadrul Centrului de Tectonică şi Geologie Ambientală al Facultăţii de Geologie şi Geofizică (Universitatea Bucureşti).
76
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
76
Fig. 1. Secțiune seismică interpretată care traversează Falia Trotușului (localizare planșa 1); de remarcat sistemul de falii subverticale convergent în adâncime care traversează depozitele sedimentare recente, asociat reactivării în regim senestru a acestei decroșări crustale; deplasarea senestră pe falia majoră produce o ridicare aparentă a compartimentului nordic.
Fig.2. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în zona de falii active dintre Falia Trotușului și Falia Pecenega – Camena. De remarcat deformarea recentă intensă pe sisteme de falii sintetice și antitetice ce traversează întreaga succesiune sedimentară, afectând inclusiv depozitele Cuaternare
Fig. 3. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în zona de falii active dintre Falia Trotușului și Falia Pecenega – Camena
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
77
Fig. 4. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în Bazinul Focșani, la Vest de sistemele de falii active. De remarcat subsidența activă în bazin în Pliocen și Cuaternar, subsidență ce este acomodată parțial de sistemele de falii dezvoltate pe flancul estic al bazinului
Fig. 5. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care ilustrează sistemele de falii de decroșare în releu formate la Sud de Falia Trotușului asociat miscării senestre în lungul faliei majore, mișcări active și actuale
Fig. 6. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care ilustrează sistemele de falii de decroșare în releu formate la Sud de Falia Trotușului asociat mișcării senestre în lungul faliei majore, mișcări active și actuale
78
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
78
Fig. 7. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care ilustrează sistemul activ de falii normale de pe flancul estic al bazinului Focșani format în regim transtensiv asociat deplasărilor pe Falia Pecenega-Camena
Fig.8. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care traversează Falia Pecenega-Camena; de remarcat importante reactivări terțiare, inclusiv actuale ale acestui sistem de decroșare crustal dextru; majoritatea structurilor recente indică regim transtensiv
Fig .9. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care traversează Falia Pecenega-Camena; de remarcat importante reactivări terțiare, inclusiv actuale ale aceestui sistem de decroșare crustal dextru; majoritatea structurilor recente indică regim transtensiv și acomodează adâncirea către Vest a Bazinului Focșani
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
79
Fig. 10. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care traversează zona Faliei crustale Sfântu Gheorghe; de remarcat câmpul de falii de decroșare din cuvertura sedimentară terțiara asociaă care indică mișcări active și în prezent
Fig. 11. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1 și inset) în zona sudică a depresiunii Focșani care ilustrează structurile de tip grabben și demi-grabben legate de extensiunea badeniană. Secțiunea traversează zona faliei crustale Capidava-Ovidiu, această falie însă nu a suferit reactivări terțiare, stilul structural terțiar nefiind legat de existența în adâncime a acestei falii
Fig.12. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1 și inset) în zona Sud-Estică a Bazinului Focșani; de remarcat coexistența sistemelor extensionale inițiate încă din badenian și a sistemelor transtensionale inițiate în sarmatian și active și în prezent
Fig.13. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1 și in set) în zona Sud-Estică a depresiunii Focșani care ilustrează structurile extensionale inițiate în badenian
80
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
80
Fig. 14. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1 și în set) în zona sudică a forelandului Carpaților de curbură; de remarcat sisteme de falii normale și/sau formate în regim transtensiv dezvoltate pe direcție aproximativ EV paralel cu orogenul, falii cu activitate recentă și/sau active
Fig. 15. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care traversează Falia Intramoesică; de remarcat sistemul complex de falii dezvoltate în depozitele terțiare asociat reactivării recente/actuale în regim transcurent dextru a acestei falii crustale
Fig. 16. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) la Vest de București care ilustrează deformări recente și actuale pe sisteme de falii formate în regim transtensiv pe direcție EV, paralel cu orogenul.
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
81
Fig. 17. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în compartimentul Valah al Platformei Moesice care ilustrează sistemele de falii normale paralele cu orogenul care acomodează adâncirea bazinului terțiar înspre zona de depocentru nordică; aceste falii prezintă local reactivări recente
Fig. 18. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în compartimentul Valah al Platformei Moesice care ilustrează sistemele de falii normale paralele cu orogenul care acomodează adâncirea bazinului terțiar înspre zona de depocentru nordică; de remarcat relieful erozional puternic din baza terțiarului cu formare de canioane
Fig. 19. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în compartimentul Valah al Platformei Moesice care ilustrează sistemele de falii normale paralele cu orogenul care acomodează adâncirea bazinului terțiar înspre zona de depocentru nordică; de remarcat relieful erozional puternic din baza terțiarului cu formare de canioane
Fig. 20. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) în compartimentul Valah al Platformei Moesice care ilustrează baza erozională a depozitelor neogene și prezența unor sisteme de decroșare dextre care prezintă local reactivări recente
82
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
82
Fig. 21. Secțiune seismică interpretată (localizare planșa 1) care traversează Falia Timokului; de remarcat coborârea aparentă cu cca 2km a blocului sudic rezultată în urma mișcării de decroșare dextra cu sărituri de cca 30 km în lungul faliei
Fig. 22. Secțiune seismică regională interpretată în zona sudică a Bazinului Panonic (localizare planșa 1); de remarcat sistemul de zone ridicate și depresionare la nivelul fundamentului separate de falii preponderent normale și deformările în regim de strike-slip suprapuse de vârstă recentă, cu falii ce taie local întreaga succesiune pliocenă și ajung la suprafață
Fig. 23. Secțiune seismică interpretată în zona nordică a Bazinului Panonic (localizare planșa 1); de remarcat structura de tip “flower pozitiv” de vârstă post-Miocenă, asociată unei decroșări probabil senstre la nivelul fundamentului
Fig. 24. Secțiune seismică interpretată în zona nordică a Bazinului Panonic (localizare planșa 1); de remarcat structuri de tip “flower pozitiv” de vârstă post-Miocenă, în zona nordică a secțiunii
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
83
Fig. 25. Secțiune seismică interpretată în zona nordică a Bazinului Panonic (localizare planșa 1) care traversează falia Nord-Transilvana; de remarcat structura de tip “flower pozitiv” de vărstă post-Miocenă, care conduce la ridicarea și încălecarea aparentă a compartimentului sudic cu cca 1000 m
Fig. 26. Secțiune seismică interpretată în zona nordică a Bazinului Panonic (localizare planșa 1) care traversează falia Nord-Transilvana; deformarea se realizează în regim transpresional (vezi fig. 24.),care conduce la ridicarea și încălecarea aparentă a compartimentului sudic cu cca 1000 m
Fig. 27-28. Secțiuni regionale în Bazinul Transilvaniei construite pe baza interpretării profilelor seismice: fig. 27: V-E, fig. 28: N-S (localizare planșa 1)
84
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
84
Fig. 29. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona central-vestică a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1); de remarcat sistemele de încălecari decolate pe formațiunea sării de vârstă post-Panoniană ce determină un stil tectonic decuplat de deformările la nivelul fundamentului pre-salifer
Fig.30. Detaliu secțiune seismiă interpretată în zona Sud-Vestică a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1); de remarcat sistemele de încălecări decolate pe formațiunea sării de vârstă post-Panoniană ce determină un stil tectonic decuplat de deformările la nivelul fundamentului pre-salifer; în centrul secțiunii: Falia Cenade
Fig. 31. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona sudică a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1)care ilustrează sistemul complex de structuri încălecate de tip fault-propagation-fold asociate Faliei Cenade
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
85
Fig. 32. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona de Est a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1)care ilustrează sistemul complex de structuri încălecate post-Panoniene decolate pe formațiunea sării din zona aliniamentului diapir vestic.
Fig. 33. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona de Sud-Est a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1)care ilustrează existența unor falii de încălecare post-Panoniene racordate la fundament în zonele în care formațiunea sării este foarte subțire sau lipsește
Fig. 34. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona de Sud-Est a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1) care ilustrează existența unor falii de încălecare post-Panoniene racordate la fundament în zonele în care formațiunea sării este foarte subțire sau lipsește
86
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Studii de fundamentare Studiul 10
86
Fig. 35. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona de Sud a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1)care ilustrează existența unor falii de încălecare post-Panoniene racordate la fundament în zonele în care formațiunea sării este foarte subtțre sau lipsește
Fig. 36. Detaliu secțiune seismică interpretată în zona de nord-vest a Bazinului Transilvaniei (localizare planșa 1), care ilustrează sistemul de falii normale NS din zona marginii Nord-Vestice a bazinului
Secțiunea I
Secțiunea II
Secțiunea III
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale Agora Est Consulting 2014
87
Secțiunea IV
Secțiunea V Fig. 37. Secțiuni geologice regionale în Depresiunea Getică (localizare planșa 1)