10. bolile sîngelui Şi organelor hematoformatoare

7/26/2019 10. Bolile Sîngelui Şi Organelor Hematoformatoare

http://slidepdf.com/reader/full/10-bolile-singelui-si-organelor-hematoformatoare 1/5

10. BOliLE SÂNGELUI Şl ALE ORGANELORHEMATOFORMATOARESângele, limfa şi lichidele intercelulare formează mediul intern al organismului.Sângele este un ţesut lichid ce conţine elemente figurate. Volumul sangvin total al unui adult

normal reprezintă circa 8% din greutatea corporală (la ! "g apro#imativ $$,& l de sânge'.omponentele sângelui sunt plasma $$&!% şi elementele figurate )!)$ %.

*lasma se o+ţine din sânge prin ndepărtarea elementelor figurate. *lasma este constituită din

apă (-!%' şi reziduu uscat (!%', din care -% sunt su+stanţe organice (proteine, glucide,lipide, vitamine, enzime etc.' şi % su+stanţe anorganice (săruri şi ioni circulanţi de a, /a,

0, 1e, 2g, l etc.'.Serul este plasma defi+rinată. *roteinele plasmatice au roluri foarte importante3

controlează schim+urile hidroelectrolitice dintre plasmă şi lichidele interstiţiale4

menţin echili+rele acido+azice 4 transportă hormoni, vitamine, colesterol, calciu, fier etc. 4

pregătesc apărarea antiinfecţioasă prin anticorpii specifici4

ndeplinesc funcţii specifice (formarea elementelor figurate, controlul tensiunii arterialeetc.'

5olul sângelui3' transportă o#igenul necesar respiraţiei şi meta+olismului celular4

6' transportă su+stanţe nutritive spre celule 47' transportă su+stanţe to#ice spre organele de eliminare4

)' transportă elemente de autoapărare, factorii coagulării etc. *ertur+area conţinutului de

colesterol natural, produs de ficat din colesterol nenatural, provenit, de e#emplu, din grăsimialterate, provoacă grave pertur+ări ale circulaţiei sangvine, cuplate cu consecinţele

corespunzătoare nefaste3 arterioscleroza (pierderea elasticităţii arterelor', arterita (depuneri pe pereţii arteriali', trom+oze coronariene (formarea cheagurilor n artere', anevrisme (tumori

datorate suprasolicitării arterelor prin dilatare'.10.1. Elemente figurte le !"ngeluiEritrocitele (hematiile sau glo+ulele roşii' sunt celule fără nucleu ce favorizează schim+urile

gazoase. emoglo+ina din eritrocite are roluri multiple, cel mai important fiind cel detransportor de 96 şi de participant la transportul de 96. ematiile m+ătrânite sunt distruse

n splină (:cimitirul glo+ulelor roşii;'. /umărul eritrocitelor din sângele circulant al adultuluieste de apro#imativ $ milioane<mm7 la +ăr+at şi ),$ milioane<mm7 la femeie. reşterea

numărului de hematii provoacă poliglo+ulia. Scăderea numărului de hematii provoacă anemia

(dată de carenţe de fier, proteine, vitamine sau de infecţii, stări to#ice, mecanisme imune etc.'

Leucocitele sunt celule nucleate mo+ile, cu rol n procesele de apărare contra agenţilor

patogeni +iologici prin fagocitoză, producere de anticorpi şi distrugerea to#inelor de originemicro+iană. /umărul leucocitelor din sângele circulant variază ntre )!!!8!!!<mm7.

Formula leucocitară:N (granulocite neutrofile' = &!! % (cresc n infecţii +acteriene'4

L (limfocite' = 6$7$% (cresc n infecţii acute, n +oli infecţioase după

stadiul iniţial, n

infecţii cronice etc.'4

E (euzinofile' = 7% (cresc n +oli parazitare şi alergice'4

B (+azofile' = !,$ % (cresc n stadiile tardive ale inflamaţiei'4

M (monocite' = )8% (fagocitează +acterii şi resturi celulare mai mari'.

Trombocitele sunt cele mai mici elemente figurate (nu au nucleu'. /umărul lor variază ntre

$!!!!7!!!!!<mm 7. >rom+ocitele au proprietatea de a adera la diferite suprafeţe şi n primul

rând la endoteliile vasculare lezate, având rol n coagularea sângelui şi n hemostază (oprireahemoragiilor'.



10.#. B$li le !"ngelui10.#.1. AnemiileSunt caracterizate prin modificări cantitative şi calitative privind componentele sângelui, ncazul anemiilor scade numărul glo+ulelor roşii, cantitatea de hemoglo+ina şi hematocritul

(raportul dintre hematii şi plasma sangvină'.9 persoană adultă sănătoasă tre+uie să ai+ă )$ g de hemoglo+ina, ).$ milioane<mm7 de

hematii şi hematocrit ntre )! şi ))% (la femei cifrele sunt uşor mai scăzute faţă de +ăr+aţi'.

?fectul anemiilor constă n diminuarea aportului de o#igen şi su+stanţe nutritive necesareorganismului.

Cauzele anemiilor pot fi multiple3 hemoragii acute, lipsă de fier din cauze alimentare, infecţii,cancer, sarcină, hemoragii mici, dar repetate (hemoroizi, ulcer gastric, metroragii', cauze

hemolitice (distrugerea mem+ranei glo+ulelor roşii urmată de pierderea hemoglo+inei'.

@nemiile hemolitice pot fi provocate de factori imunologici.Simptomele +olii3 5olul principal al glo+ulelor roşii este de a transporta o#igenul de la

plămâni la ţesuturi şi de a elimina din ţesuturi +io#idul de car+on rezultat din arderi.

5educerea capacităţii de a asigura transportul o#igenului se manifestă prin paloare, care seinstalează +rusc n anemiile prin hemoragii şi lent n anemiile cronice. @lte simptome sunt

culoarea uşor al+ăstruie a pielii, răcirea e#tremităţilor (datorită reducerii meta+olismuluitisular', creşterea frecvenţei +ătăilor inimii, chiar stări de lipotimie (pierderea temporară a

cunoştinţei'.

Tratamentul anemiilor va fi a#at pe cauzele care lea produs, n anemiile provocate de

hemoragii grave va fi necesară transfuzia urgentă de sânge după<sau n timpul opririi

hemoragiei, n anemiile date de carenţe de fier sau<şi vitamine, regimul dietetic tre+uie săconţină3 ficat de vită, rinichi, inimă, zarzavaturi (salată verde, sfeclă roşie, spanac, păpădie,

urzici', fructe proaspete (caise, piersici', fructe uscate (caise, curmale, prune, stafide',deoarece aceste alimente conţin vitamine şi minerale.

*rin masaj reflexoterapeutic se va stimula funcţia ficatului, a intestinului gros (pentrurefacerea florei micro+iene şi stimularea producerii de vitamina A,6 şi vitamina 0'. Beasemenea, se vor masa zonele refle#e ale suprarenalei pentru prevenirea sau stoparea

infecţiilor, n anemiile produse de hemoliză crescută va fi aplicat acelaşi regim dietetic, nsă ncadrul masaCului refle#oterapeutic se va insista mai mult pe zonele refle#e ale glandelor

suprarenale pentru a stimula producerea de hormoni corticoizi (@> şi cortizon' şi pe zona

refle#ă a splinei şi a colonului.

S%&em' (e m!)D zona refle#ă ficat, vezică +iliară 7$ minute 4D zona refle#ă glande suprarenale $ minute de fiecare parte4

D zona refle#ă splină ! minute 4

D zona refle#ă intestin gros ! minute.Aolnavilor anemici le sunt recomandate plim+ări n aer curat, mersul desculţ prin iar+ă cu

rouă, pe pietre umede sau iar+ă udă, spălări generale n fiecare seară cu apă rece (latemperatura camerei' şi oţet (vezi capitolul :@lte miCloace de ntărire a organismului;', timp

de 7! de zile.

îmbrăcămintea şi încălţămintea tre+uie să fie leCere. /u vor face +ăi fier+inţi, mai ales n cadăşi fără supraveghere, de preferat fiind duşul cu apă călduţă. Eaptele este recomandat

anemicilor, dar reţinut faptul că nu se va +ea ca apa. ci câte 6 linguri din oră n oră. Eapteleva fi mestecat n gură pentru a se com+ina cu salivă, altfel devine anemiant. Aolnavii anemici

tre+uie să se odihnească suficient (cu capul spre nord) şi nu este recomandat să lucreze la

nălţimi.

Remedii naturiste3 Sucurile de morcov şi sfeclă roşie constituie fortifiante pentru +olnavul

anemic, ca şi consumul zilnic a 6 linguri de droCdie de +ere, care conţine vitamine, săruri



minerale, proteine. Filnic, timp de 6 luni, +olnavul anemic va +ea infuzie de urzici (Unica

dioică) - 2 linguriţe de plantă la <) litru de apă, 7 ceşti<zi nainte de mese şi zeamă de urzici,

6$! de ml<zi. Becoctul de ovăz (Avena salivă) este recomandat pentru anemici (6 linguri deovăz pisat se toarnă n termos peste $!! de ml de apă fiartă şi se lasă 7) ore'. Se +ea n cursul

unei zile n $& reprize.

D Gnfuzia de creţişoară (Alchemilla vulgaris) 67 ceşti<zi, dă rezultate +une n anemii.D Gnfuzia din frunze de turiţămare (!olium Agrimonia eupatolia) are un efect deose+it de

nsemnat n anemie, reglând n acelaşi timp tul+urările digestive, hepatice şi splenice (67ceşti<zi, cu nghiţituri mici'.

D Suc proaspăt din plante de orz verde ("ordeum vulgare)4 plantele să nu fie mai nalte de

$6! de cm. Se +eau !! de ml de suc pe zi repartizat n două reprize, nainte de mese ()6de zile'.

2asaCul refle#, com+inat cu regimurile şi dietele naturale descrise, dă foarte +une rezultate ntratarea anemiilor.

10.#.#. LeucemiileEeucemiile sunt +oli provocate de multiplicarea e#agerată a glo+ulelor al+e (leucocite'.

#ipuri de leucemii3 Se cunosc mai multe tipuri de celule al+e (vezi formula leucocitară de la

nceputul capitolului'. 1iecare tip de leucocite are caracteristici morfologice şi funcţionale +ine definite. Eeucemia poate afecta oricare dintre aceste tipuri de celule, dând naştere unui

tip corespunzător de +oală. Bupă evoluţia lor, leucemiile pot fi acute şi cronice.

Semnele incipiente ale +olii nu sunt caracteristice. ?le constau n3 dureri articulare, lipsa poftei de mâncare, o+oseală. ?voluţia +olii duce la apariţia unor semne care certifică

leucemia. @cestea sunt3 sângerări ale gingiilor, infecţii, n special ale gurii sau amigdalelor,splenomegalie (mărirea n volum a splinei', mărirea ganglionilor limfatici, Cenă a+dominală,

paloare, ameţeală, slă+iciune, pierderi n greutate etc.

Eeucemiile acute sunt foarte severe, iar cele cronice pot fi stopate din evoluţie pentru mulţi

ani. auzele leucemiilor nu sunt ncă elucidate4 cauze incriminate3 virotice, meta+olice,radiaţii ionizante sau radiaţii H.

Tratamentul refle#oterapeutic este aproape identic cu cel din cadrul anemiilor, n plus se vor

masa intens zonele limfatice, câte 7$ minute fiecare punct. Iedinţele se vor face zilnic, timp

de cel puţin&8 săptămâni, eliminând alimentele acide, foarte sărate sau condimentate.

Remedii naturiste 3 este recomandat ceaiul din rădăcină de o+ligeană ($adi% Acorus

calamus) &

linguriţă cu vârf de rădăcină mărunţită se lasă peste noapte n 6$! de ml de apă rece,

dimineaţa se ncălzeşte şi se strecoară. Se ia nainte de mese de 7 ori<zi câte ceaşcă, timp de$7! de zile.

Aăile generale cu cim+ru sunt +enefice n tratamentul leucemiilor. *e regiunea splinei şificatului se vor aplica comprese cu a+uri din plante de coadacalului ('uisente arvense)

Beasupra unui vas n care fier+e apă se pune o sită pe care se aşază două mâini de plante de

coadacalului. Sita cu plante se acoperă cu un capac pentru a se nmuia plantele n a+uri. ând plantele sunt nmuiate se pun pe un tifon şi se aplică pe regiunile indicate. ompresele se

acoperă cu un material gros sau cu un prosop pentru a nu pătrunde aer rece şi se ţin cel puţin )ore. *rocedura se repetă )6 de zile.

Reţetă pentru leucemii:D fiere de animal săl+atic (femelă'3 ) picături se pun n !! de ml de vodcă sau alcool de)!J (pentru femeile cu leucemie'.

D fiere de animal săl+atic (mascul'3 ) picături se pun n !! de ml de vodcă sau alcool de

)!J (pentru +ăr+aţii cu leucemie'.Se +ea câte o lingură din preparat de 7 ori<zi timp de ! zile, apoi se repetă analizele



(hemoleucograma'.

10.*. A(en$+tiile@denopatiile definesc afecţiuni ale ganglionilor limfatici, având ca principal simptomcreşterea lor n volum.

Cauzele sunt multiple, iar localizarea poate fi regională sau generalizată. @+solut necesară

este sta+ilirea cauzelor care provoacă adenopatiile şi tratarea lor. Be multe ori tratamentul prinmasaC refle#oterapeutic duce la retragerea ganglionilor, deci la stoparea infecţiei regionale sau

chiar generale. Se vor masa zonele renale pentru a o+ţine o +ună eliminare a to#inelor, zonelesuprarenale pentru degaCare de cortizon, zonele limfatice pentru de+locarea curentului limfatic

şi creşterea imunităţii.Bepistând cauza producerii adenopatiilor se vor masa zonele refle#e ale organelor

corespondente, pentru refacerea circulaţiei sangvine şi limfatice.

S%&em' (e m!)D zone refle#e rinichi $ minute de fiecare parte4

D zone refle#e suprarenale $ minute de fiecare parte4D zone refle#e limfatice 7$ minute de fiecare punct4

D zona refle#ă a splinei ! minute 4

D zonele refle#e ale organelor n cauză $ minute fiecare.Iedinţele se vor face zilnic, uneori chiar de 67 ori pe zi.

*entru curăţarea sistemului limfatic şi sporirea rezistenţei organismului se va urma reţeta:

-!! de grame de grepfrut4 6!! de grame de suc de portocală4

6!! de grame de suc de lămâie4 6!!! de ml de apă decongelată (apă ngheţată care se topeşte'.

Bimineaţa se pregăteşte lingură de sare care se amestecă cu !! de ml de apă decongelată şi

se +ea din acest amestec. Krmează imediat o +aie sau un duş fier+inte. Bupă fiecare 7! minute

se +eau câte !! grame din sucurile amestecate cu apă.*rocedura se repetă 7 zile la rând. Filnic se vor +ea 7) ceşcuţe de infuzie de plante3 coadacalului ('uisetum arvense) găl+enele (!lores Calendulae) tătăneasă (S*mph*tum

o+icinale) coadaşoricelului (Achillea mille+olium) 6 linguriţe de plante la <) litru de apă

clocotită. 2asa de seară va fi suplinită de salate proaspete de morcov, pătrunCel, ţelină, sfeclăroşie etc.

Spălarea cu apă rece şi oţet (vezi capitolul :@lte miCloace de ntărire a organismului;' va ducela redresarea circulaţiei sangvine, limfatice şi la de+locarea energiilor. *rocedura se repetă n

fiecare seară, timp de 6!7! de zile. n adenopatii, recoltarea sângelui pentru testul GV test

pentru depistare SGB@ va fi a+solut necesară.

10.,. S+len$megliileSplina aparţine sistemului sangvin. @vând rol n producerea de limfocite, este

un organlimfoid.

Splina este aşezată n partea superioară stângă a cavităţii a+dominale, n loCa splenică.1uncţiile pe care le ndeplineşte splina sunt multiple3

este rezervor de sânge4

are rol n meta+olismul fierului, al glucidelor şi al minelalelor4 are rol hematopoetic4

are capacitatea de a ela+ora anticorpi pentru funcţia de apărare a organismului.Splina poate prezenta afecţiuni de sine stătătoare (+oli vasculare, parazitare etc.'

sau poate

reacţiona n cadrul altor +oli ca3

+oli infecţioase (hepatită epidemică, fe+ră tifoidă'4 +oli de sistem (leucemii, +oala odg"in'4

+oli hepatice (hepatite, ciroze, ictere hemolitice etc.'.



ona reflexă a splinei se află n talpa stângă, su+ pernuţă, spre marginea e#ternă a piciorului,n dreptul degetului ) (vezi planşa , punctul 6!'.

Tratamentul reflexoterapeutic va urmări şi aici depistarea şi tratarea cauzelor ce producsplenomegalia. Kneori zona refle#ă a splinei poate fi confundată cu zona colonului transvers.

n cadrul afecţiunilor de sine stătătoare ale splinei se va masa zona ei refle#ă timp de $6! de

minute<zi, pentru ai reface structura prin dezvoltarea circulaţiei sangvine. Se vor masatraseele renale pentru eliminarea deşeurilor, zona ficat şi pancreas pentru o mai +ună

cola+orare ntre aceste organe. Be asemenea, dacă zona colonului este dureroasă, se vor facemasaCe pentru descongestionarea lui, scăpând de +alonările care apasă pe splină, pertur+ândui

activitatea.

Ln splenomegaliile provocate de pertur+area altor organe se va insista mai mult pe zonaorganului cauzant şi pe sistemul limfatic.

S%&em' (e m!)D zona refle#ă a splinei !$ minute4

D zona refle#ă a ficatului $ minute 4

D zona refle#ă a pancreasului 6 minute de fiecare picior 4

D zona traseelor renale (rinichi, uretere, vezică' $ minute de traseu4D zona intestin gros (la nevoie' $ minute n sensul evacuării4D zone limfatice 6 minute de fiecare punct.

Iedinţele se pot face de 6 ori pe zi la interval de 8! ore. 5ezultatele o+ţinute prin masaCul

refle#oterapeutic n cadrul splenomegaliilor sau al splinelor dureroase sunt favora+ile n peste$% din cazuri, dacă se e#ecută nCur de )!&! de şedinţe (apro#imativ o lună de tratament

refle#oterapeutic'.Splina revine la volumul normal după circa 6!7! de şedinţe.

Remedii naturiste3 e#tractul rece din rădăcină de o+ligeană (Acorus calamus) dă rezultate

foarte +une n afecţiunile tractului digestiv, ale ficatului, splinei şi pancreasului. ,od de

preparare o lingură de rădăcină se lasă peste noapte n <) litru de apă rece. Bimineaţa se

ncălzeşte puţin şi se strecoară. Se +eau 7) ceşti<zi.Be asemenea, un ceai indicat pentru splină este cel de rostopască (infuzie', deoarece curăţă

sângele şi aCută la formarea lui (rol hematopoetic'.

Aolnavii care suferă de splenomegalie tre+uie să folosească :mantaua spaniolă; de 6ori<săptămână (vezi capitolul :@lte miCloace de ntărire a organismului;'.

10. bolile sîngelui Şi organelor hematoformatoare

Documents