10 argumente contra ordonantei 104/2009 a.k.a. “clawback”

Membrii APMGR: ACTAVIS, ANTIBIOTICE, BIOFARM, EGIS, GEDEON-RICHTER, LABORMED, SANDOZ, TERAPIA-RANBAXY, TEVA, ZENTIVA

10 ARGUMENTE CONTRA ORDONANTEI 104/2009

a.k.a. “CLAWBACK”

2Membrii APMGR: ACTAVIS, ANTIBIOTICE, BIOFARM, EGIS, GEDEON-RICHTER, LABORMED, SANDOZ, TERAPIA-RANBAXY, TEVA, ZENTIVA

INDUSTRIA FARMACEUTICA DIN ROMÂNIAFINANTARE CRONIC NESISTEMATICA, REGLEMENTARI INADECVATE

CE A PATIT INDUSTRIA LOCALA IN 2009

• Volumele de generice au scazut cu peste 15%

• Fiecare % de scădere a însemnat circa 60 mil. ron mai mulți bani cheltuiți de CNASS și mai mulți bani plătiți de pacient

• Volumele au scazut cu 13% în terapiile cardiace, 9% în terapiile SNC, 11% în terapiile digestive

• Numărul zilelor de tratament cu generice a scazut cu 5%

• Numărul de produse nou lansate a scazut de la 6,9% din totalul pieței în 2008 la 1,2% în 2009

• 500 de disponibilizari / > 1000 ore somaj tehnic

• Cheltuieli de provizionare in loc de dezvoltare sau investitii



MUTATII IN PIATA DATORITA CRIZEI DE LICHIDITATE

• Valoare in crestere / volume constante - portofoliu comercial nu terapeutic

• “Respingerea” (a 1500) de produse ieftine – fenomenul “co-platii mici”

• Exporturile paralele - cash incentive-uri;

• “Fortarea” preturilor liberalizate – preturi de raft pana la 3x pretul de fabrica

• Decapitalizare pe canale - “exit”-urile prin insolventa dupa incasare;

• Practici comerciale insalubre – cresterea costurilor comerciale



CE SA NU FACA JUCATORII IN CRIZA DE LICHIDITATE:

• Sa creasca perioada de creditare – agravezi cercul vicios al crizei

• Sa creasca termenele de decontare – falimentezi canalele

• Sa creasca presiunea pe preturi – respingi produsele ieftine, cresti exporturile paralele

• Sa creasca presiunea pe marje – faci produsele ieftine neinteresante

• Sa creasca fiscalitatea – Ordonanta de Urgenta 104 / 2009



10 ARGUMENTE CONTRA ORDONANTEI CLAW-BACK:

• ORDONANTA 104 / 2009 - detinatorii autorizatiilor de punere pe piata a medicamentelor cu prescriptie trebuie sa plateasca trimestrial o contributie din valoarea incasarilor rezultate din comercializarea acestor produse.




1.- este o masura discriminatorie pentru producatorii de medicamente in general; de ce n-ar plati o astfel de contributie si ceilalti prestatori care furnizeaza servicii si bunuri (nereglementate) decontate de fondurile CNAS si MS,

2. - este o masura discriminatorie pentru agenti economici romani in particular; acestia

sunt suprafiscalizati - ei deja platind taxe si impozite catre statul roman – in loc sa investeasca in dezvoltare;




3. - este o masura care loveste nedrept in producatorii de medicamente generice; este dovedit faptul ca utilizarea medciamentelor generice scade costurile in sistemul sanitar;

4. - este o masura care creste costurile de exploatare si mareste riscul operational; 10% costurile de creditare ale sistemului sanitar + 10% costurile de operare + 10% contributie pe venituri (clawback) = 30% este mult prea mult fata de practica de costuri din industrie




5. - este o masura care demonetizeaza; contributia trebuie platita trimestrial, incasarile contravalorii medicamentelor se fac la 300 de zile;

6. - este o masura care decapitalizeaza producatorii autohtoni; normele capitalului de lucru au iesit din parametrii practicilor industriei si riscul blocajului de capital este maxim




7. - este o masura care accentueaza dezechilibrul fluxului de numerar; incasarile la 300 de zile, cresterea TVA-ului, impredictibilitatea sau imposibilitatea colectarii createlor au agravat pe tot parcursul anului cash-flow-ul producatorilor;

8. - este o masura care va arunca in aer costurile in sanatate; operatorii vor vrea sa comercializeze volume mici de medicamente scumpe pentru a compensa contributia pe venituri prin reducerea cheltuielor operationale;




9. - este o masura care reduce sansele unor exporturi sistematizate; contributia ceruta la plata se va regasi si in preturile la export scazand astfel competitivitatea;

10. - este o masura care descurajeaza investitiile in sector; schimbarea regulilor in timpul jocului si nevoile de provizionare creaza confuzie in randul jucatorilor care au investit deja 2 miliarde de Euro si neincredere in randul investitorilor potentiali.


• Industria farmaceutica• accesibilizarea tratamentelor• sustenabilizarea financiara a sistemelor de sanatate • securizarea proprietatii intelectuale• stimularea inovatiei • accentuarea competitiei economice • dezvoltarea industriala.

• Politicile sanitare nationale privind medicamentele trebuie elaborate avand in vedere necesitatile si prioritatile in sanatate dar luand in calcul si rolul economic al industriei.

• Industria farmaceutica este un activ strategic, producator de valoare adaugata si partener al progresului si evolutiei societatii in ansamblul ei.

INDUSTRIA FARMACEUTICA DIN ROMÂNIASURSA DE RELANSARE ECONOMICA


Va multumesc!

10 argumente contra ordonantei 104/2009 a.k.a. “clawback”

Documents