1. sisteme de sanatate europene

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 3, NR. 3(11), AN 2008116

1 PRACTICA MEDICALÅREFERATE GENERALE

Sisteme de sånåtate europeneEuropean Health SystemsDd. Ec. I. BÂRLIBA1, Prof. Dr. GEORGETA SINIºCHI2

1Spitalul de Urgen¡å „Sf. Spiridon“, Ia¿i2Universitatea de Medicinå ¿i Farmacie „Gr. T. Popa“, Ia¿i

REZUMATAsigurarea sånåtå¡ii este un obiectiv esen¡ial al unui sistem sanitar. Realizarea unui nivel ridicat de sånåtate

¿i distribuirea echitabilå a serviciilor de asisten¡å medicalå este un scop important al acesteia.Sistemul sanitar al fiecårei ¡åri trebuie så implice respectul pentru individ (confiden¡ialitate ¿i autonomie) ¿i

orientarea bolnavului prin servicii prompte ¿i dotåri de calitate, deci så corespundå a¿teptårilor popula¡iei.Sistemele de sånåtate sunt definite prin modul de finan¡are dominant, iar cele folosite în Europa sunt

urmåtoarele: sistemul Bismarck, sistemul na¡ional de sånåtate tip Beveridge, sistemul centralizat de asiguråride sånåtate tip Semasko, sistemul privat de asiguråri de sånåtate.

În ¡ara noastrå s-a creat un sistem de finan¡are a actului medical compus din resurse publice ¿i private, pentrua se baza pe ¿anse egale pentru servicii medicale ¿i asigurarea unei echitå¡i în problema plå¡ilor serviciilorprestate. Sistemul de sånåtate în România este revizuirea modificatå a modelului Bismarck, având influen¡emodel din Semasko ¿i Beveridge.

Toate sistemele de sånåtate se stråduiesc så satisfacå nevoile popula¡iei în materie de sånåtate ¿i de serviciimedicale, cererea de sånåtate trebuie så reflecte nevoile reale ale popula¡iei, oferta de îngrijiri medicale ¿iutilizarea serviciilor så fie satisfåcåtoare. Sånåtatea poate avea coindicatori (speran¡a de via¡å, morbiditatea,mortalitatea), fiecare stat din Europa ¿i-a dezvoltat propriile mecanisme de finan¡are, toate sistemele se sprijinåpe o combina¡ie de surse de finan¡are, dar majoritatea sunt controlate de stat (direct sau indirect), sistemele desånåtate din Uniunea Europeanå sunt finan¡ate prin contribu¡ii publice ¿i contribu¡ii directe. Obiectivul principalal sistemelor este: de a repartiza costurile serviciilor medicale între persoanele bonave ¿i sånåtoase, a moderacosturile în func¡ie de resursele de care dispune fiecare stat, nici un sistem de sånåtate nu este exclusiv de stat,ingrijirile medicale primare combinå medicina liberalå privatå cu medicina publicå în majoritatea ¡årilorUniunii Europene, ¡årile Uniunii Europene au un consens, un mecanism de solidaritate conform cåruia sånåtateanu poate fi abandonatå mecanismelor pie¡ei.

Cuvinte cheie: sisteme de sånåtate europene, protec¡ie sanitarå, costuri

ABSTRACTThe assurance of health is an essential objective of any health system. The quality and the correct distribution

of health services are important purposes of the health systems.The health system of any country must involve the respect for the individual (confidentiality and autonomy)

and must guide the population to prompt and quality services, witch must correspond to the populationexpectation.

The health systems are defined by the major finance source, the most used in Europe being : Bismarck System,National Health System type Beveridge, Centralized Health Assurance System type Semasko, Private HealthAssurance System.

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 3, NR. 3(11), AN 2008 117

SISTEME DE SÅNÅTATE EUROPENE

Asigurarea sånåtå¡ii este un obiectivesen¡ial al unui sistem sanitar.Realizarea unui nivel ridicat desånåtate ¿i distribuirea echitabilå aserviciilor de asisten¡å medicalå re-

prezintå un scop important al acesteia.Sistemul sanitar al fiecårei ¡åri trebuie så implice

respectul pentru individ (confiden¡ialitate ¿iautonomie) ¿i orientarea bolnavului prin serviciiprompte ¿i dotåri de calitate, deci så corespundåa¿teptårilor popula¡iei.

Receptivitatea fa¡å de exigen¡ele popula¡iei ¿imodul de distribuire trebuie corelatå cu scopurileurmårite de sistemul sanitar pentru men¡inereasånåtå¡ii.

Riscul de îmbolnåvire, finan¡area ¿i cheltuielilesunt ultimul obiectiv al sistemului sanitar.

Metodele utilizate pentru evaluarea obiecti-velor sunt corelate cu cheltuielile pentru, îngrijireasånåtå¡ii, ajustate conform pre¡urilor locale ¿i asi-gurarea stårii de sånåtate (dupå Evans DB ¿icolaboratorii în Raportul OMS 2001).

Un factor determinant pentru sånåtate estenivelul de educa¡ie al popula¡iei.

Sistemul sanitar este definit (dupå WorldHealth Report) astfel: „toate activitå¡ile al cårorscop principal este de a promova, restabili saumen¡ine sånåtatea“.

Sistemul de îngrijire a sånåtå¡ii utilizeazå majo-ritatea resurselor alocate la nivelul întregului sis-tem sanitar.

Fiecare guvern are responsabilitatea fa¡å depropriile sisteme sanitare pe care le coordoneazå,deci are rol activ în promovarea sånåtå¡ii, dupå OMS.

Obiectivele sistemelor sanitare ¿i necesitateastabilirii impactului pe care acestea le au asuprasånåtå¡ii sunt, subliniate de asemenea, în raportulOMS (an 2000 Saltman ¿i colab.).

În Uniunea Europeanå se promoveazå opoliticå deschiså în domeniul sånåtå¡ii, dar

sistemele sanitare din cele 15 state membre suntdiferite ca organizare ¿i finan¡are.

Sistemele de sånåtate publicå urmåresc asi-gurarea drepturilor omului bolnav ¿i accesul ne-îngrådit la asisten¡a medicalå, prin informareaprivind starea clinicå, dreptul la o îngrijire atentå,caracterul confiden¡ial al bolilor sale, acceptarearestric¡iilor confesionale ¿i a convingerilor filozo-fice, respectarea considerentelor de imagine, acelor de demnitate umanå ¿i posibilitatea de aaccepta sau respinge actul terapeutic prescris ¿icapacitatea de a sesiza dacå existå o incorecti-tudine în administrare.

Boala în societatea modernå apare prioritarca produsul unui mod de via¡å, astfel cå sånåtateaunei popula¡ii se apreciazå dificil ca mod deevolu¡ie.

Cre¿terea cheltuielilor pentru sånåtate con-duce la aprecierea cå serviciile de sånåtate func-¡ioneazå defectuos, iar sistemele de asigurare nuconstituie decât paleative la unele alternative ¿inu o solu¡ie realå.

„Nevoia de sânåtate“ este o problemå careapar¡ine administra¡iei locale sau centrale.

„Riscul“ de îmbolnåvire este repartizat prinsisteme de asigurare colectivå.

Sistemele de sånåtate din Europa au o seriede caracteristici (tabelul 1).

Obiectivele sistemulor de sånåtate sunt înprezentate în tabelul 2.

Func¡iile sistemelor de sånåtate

Dupå OMS, orice sistem de sånåtate trebuieså aibå 28 de func¡ii care cuprind 4 categorii(tabelul 3).

Func¡iile unui sistem na¡ional de sånåtatetrebuie så fie bine stabilite, coordonate ¿icontrolate.

In our country it has been created a system witch sources of finance are both public and private, in order tooffer equal chances and correct distribution of services payment. The health system in Romania is a modifiedversion of Bismarck model, but also includes influences of Semasko and Beveridge models.

All health systems intend to satisfy the population needs in health and medical services; the medical and careservices offer must reflect the real needs of the population; the health have co indicators (morbidity, mortality,life expectation); every European state developed its own mechanisms of finance sources, all of them includinga combination of these, but the majority are under the government control (directly or indirectly); health systemin European Union are financed by public contribution and direct contribution, the main objective of thesebeing to distribute the costs of medical services between the sick and health people, to moderate the costsdepending on any state resources, no system being exclusively public; the primary care including both privatemedicine and public medicine; the European Union have a consensus, a solidarity mechanism witch states thathealth can not be abandoned to the market mechanisms.

Key words: european sanitary systems, health care, costs



Tabelul 2. Obiectivele sistemelor de sånåtateTabelul 1. Caracteristicile sistemelor de sånåtate dinEuropa (dupå Roemer)

Tabelul 3. Func¡iile sistemelor na¡ionale de sånåtate (dupå OMS 1988)



Dupå OMS, etapele procesului de evaluareale unor programe de sånåtate în cadrul proce-sului de evaluare sunt (tabelul 4):

Dezavantajele sistemului Bismatck sunt (tabelul6):

Tabelul 4. Etapele procesului de evaluare

stabilirea subiectelor propuseasigurarea suportului informa¡ionalverificarea releva¡eiaprecierea caracterului adecvatreevaluarea progresuluiaprecierea eficien¡ei eficacitå¡ii impactului, alåturi deelaborarea concluziilorformularea de propuneri pentru activitå¡ile viitoare

Sistemele de sånåtate sunt definite prin modulde finan¡are dominant.

Sistemul Bismarck de asigurare socialå obliga-torie de sånåtate.

Caracteristicile structurii acestui sistem sunt:• sursa de finan¡are este prin contribu¡ia pentru

sånåtate, care este obligatorie atât din parteaangajatorului, cât ¿i din a angajatului.

Sistemul func¡ioneazå respectând urmåtoarele:a. contribu¡iile stabilite prin lege sunt egale

procentual, dar se reflectå diferit la nivelulpersoanelor contribuabile în raport cu ve-nitul real ob¡inut;

b. cota de participare a institu¡iei ¿i a angaja-tului este dependentå politica executivului¿i poten¡ialului economic (resurse supli-mentare);

c. contribu¡iile de asiguråri sunt încasate deCasa de Sånåtate, institu¡ie independentåde guvern;

d. politicile de sånåtate sunt stabilite de exe-cutiv împreunå cu Ministerul Sånåtå¡ii ¿iCasele de Asiguråri;

e. Casele de Asiguråri selecteazå modelele defurnizare a serviciilor de sånåtate, modelede platå, încheie contracte cu spitale, poli-clinici, cabinete medicale.

Sistemul Bismarck are numeroase avantaje(tabelul 5).

Tabelul 5. Avantajele sistemului Bismarck

1. Fonduri virate personalizate stabile2. Fluxuri båne¿ti vizibile pe elementele componente ale sistemului3. Furnizarea serviciilor realizate eficient ¿i oportun4. Programele de sånåtate în concordan¡å cu politicile în domeniu5. Casa are o independen¡å func¡ionalå în raport cu executivul6. Combinå „riscurile bune“ cu „riscurile rele“7. Alocå serviciile de sånåtate în func¡ie de nevoi8. Eliminå testele9. Sprijinå drepturile asigura¡ilor

1. Costuri administrative mari2. Serviciile de sånåtate sunt pentru:

- persoane asigurate- grupuri defavorizate

3. Controlul costurilor serviciilor medicale cu execu¡ie dificilå

Tabelul 6. Dezavantajele sistemului Bismarck

Sistemul na¡ional de sånåtate tip Beveridge

Sistemul na¡ional de sånåtate tip Beveridge areurmåtoarele caracteristici (tabelul 7):

1. Sursa de finan¡are prin impozite, taxe generale – buget public2. Func¡ionare: - guvernul este plåtitorul serviciilor de sånåtate - bugetul (venit global) este: divizat, repartizat dupå destina¡ii, dupå

criterii de importan¡å socialå (dupå educa¡ie, sånåtate, apårare,ordine publicå)

- sumele care revin Ministerului Sånåtå¡ii se repartizeazå pe zoneadministrative

Tabelul 7. Caracteristicile sistemului na¡ional de sånåtate tipBeveridge

Sistemul na¡ional de sånåtate tip Beveridge areurmåtoarele avantaje (tabelul 8):

1. Asigurå acoperirea universalå a popula¡iei2. Plata serviciului se realizeazå dupå administrarea actului terapeutic3. Grupurile cu risc au prioritate

Tabelul 8. Avantajele sistemului na¡ional de sånåtate tipBeveridge

Sistemul na¡ional de sånåtate tip Beveridge areurmåtoarele dezavantaje (tabelul 9):

1. Liste de a¿teptare pentru e¿alonarea plå¡ii actelor terapeutice, pentru boli ¿i categorii de bolnavi2. Personalul medical nu are stimulente

Tabelul 9. Dezavantajele sistemului na¡ional de sånåtate tipBeveridge

Statele europene unde func¡ioneazå sistemulBeveridge: Marea Britanie, Suedia, Norvegia,Islanda, Finlanda, Danemarca, Grecia, Italia,Portugalia, Spania.

Sistemul centralizat de asiguråri desånåtate tip Semasko

Caracteristicile sistemului Semasko:1. sursa de finan¡are: impozite, taxe generale

care formeazå bugetul de stat;2. controlarea procesului de vânzare – cum-

pårare se face în plan teritorial prin progra-mare centralizatå ¿i execu¡ie stadialå;

3. accesul la serviciile medicale pare gratuit,dar este eronat (nu este plåtit de pacient);



4. personalul medical nu ob¡ine prin muncådate suplimentare;

5. competi¡ia este absentå deci este neperfor-mant;

6. calitatea actului terapeutic este afectatå deinsuficien¡a financiarå.

Sistemul Semasko mai func¡ioneazå în ¡åri careau avut un sistem economic centralizat în EuropaCentralå ¿i de Est.

Sistemul privat de asiguråri de sånåtate

În Europa, spre deosebire de SUA, unde acestsistem este func¡ional cu prioritate, reprezintåcam 20% din asiguråri. Categoriile defavorizatesunt acoperite de programe speciale.

Bolnavul, prin modelul de asigurare privatåselecteazå institu¡ia, serviciul calitativ ¿i include orela¡ie financiarå bolnav – medic.

Dezavantaje:1. cei cu riscuri mari de boalå vor fi exclu¿i

din sistem;2. cei cu riscuri prezumtive vor avea intrare

(„selec¡ie adverså“).În ¡ara noastrå s-a creat un sistem de finan¡are

a actului medical compus din resurse publice ¿iprivate, pentru a se baza pe ¿anse egale pentruservicii medicale ¿i asigurarea unei echitå¡i înproblema plå¡ilor serviciilor prestate.

Sistemul de sånåtate în România este revizuireamodificatå a modelului Bismarck, având cainfluen¡e ¿i modelele Semasko ¿i Beveridge.

Asigurårile private de sånåtate „costituie unsistem facultativ“ suplimentar celui de asiguråride sånåtate obligatorii, acoperind organizarea ¿ifunc¡ionarea sistemului de asiguråri sociale desånåtate de tip: complementar, suplimentar,substitutiv.

În concluzie:• toate sistemele de sånåtate se stråduiesc

så satisfacå nevoile popula¡iei în materiede sånåtate ¿i de servicii medicale;

• cererea de sånåtate trebuie så reflecte ne-voile reale ale popula¡iei;

• oferta de îngrijiri medicale ¿i utilizareaserviciilor så fie satisfacåtoare;

• sånåtatea poate avea coindicatori:– speran¡a de via¡å;– morbiditatea;– mortalitatea.

• fiecare stat din Europa ¿i-a dezvoltat pro-priile mecanisme de finan¡are;

• toate sistemele se sprijinå pe o combina¡iede surse de finan¡are, dar majoritatea suntcontrolate de stat (direct sau indirect);

• sistemele de sånåtate din Uniunea Europeanåsunt finan¡ate prin contribu¡ii publice ¿icontribu¡ii directe;

• obiectivul principal al sistemelor este:– de a repartiza costurile serviciilor me-

dicale între persoanele bonave ¿i så-nåtoase;

– a modera costurile în func¡ie de re-sursele de care dispune fiecare stat.

• nici un sistem de sånåtate nu este exclusivde stat;

• îngrijirile medicale primare combinå me-dicina liberalå privatå cu medicina publicåîn majoritatea ¡årilor Uniunii Europene.

• ¡årile Uniunii Europene au un consens, unmecanism de solidaritate conform cåruiasånåtatea nu poate fi abandonatå me-canismelor pie¡ei.

BIBLIOGRAFIE

1. Cassels A, Janovsky K – Strengthening HealthManagement in Districts and Provinces, World HealthOrganization, 1995.

2. Enachescu D, Marcu MG – Sånåtate publicå ¿i managementsanitar, Editura ALL, 1998.

3. Evans DB, Tandon A, Murray CJL, Lauer JA – Eficien¡acomparatå a sistemelor sanitare na¡ionale, BMJ 2001;323;307-10.

4. Flett P, Curry A, Peat A – Reengineering Systems in GeneralPractice – A case study review, International Journal ofInformation Management 28, 2008.

5. Luchian M – Management sanitar, Ia¿i, 2005.6. Marcu MG, Minca DG – Sånåtate publicå ¿i management

Sanitar, Ed. Universitarå „Carol Davila“, 2003.7. McKee M – Dezbatere – Îngrijirile medicale salveazå vie¡i?,

Jurnal medical croat 1999;40:123-8.

8. Perrot A – Ouverture a la concurrence dans les reseaux –Rapproche strategique de l’economie de reseaux, Rev.Economie et Previsions, no. 119/ 1995.

9. Pineault R, Daveluy C – La planification de la sante:concepts, methodes, strategies, Editions Nouvelles, 1995.

10. Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii – Raport asupra stårii desånåtate mondialå, 2000. Sistemele sanitare: îmbunåtå¡ireaperforman¡ei, Geneva: OMS, 2000.

11. Robinson R – Economic Evaluation and Health Care – Costand cost-minimization analisys, BMJ, 307: 726-728, 1993.

12. Saltman RB, Ferroussier-Davis O – Conceptul deadministrare în politica de sånåtate, Buletin OMS 2000;78:732-9.

13. OMS Regional Publications, Serie europeene de la sante pourtous, no. 6 – Sante 21 – La politique – cadre de la sante pourtous pour la region europeene de l’OMS, 1999.



Common plastics chemical linkedto heart problems

m cv a p e iRevista presei medicale

A major study links a chemicalwidely used in plastic products, inclu-ding baby bottles, to health problemsin humans like heart disease anddiabetes, but U.S. regulators said onTuesday they still believe it is safe.

Health worries about a chemicalfound in many plastic products havecreated opportunities for companiescatering to the growing market forproducts made without bisphenol A.

But the plastics and food packagingindustries, which defend the safety ofbisphenol A or BPA, argue that parti-cularly for certain uses there are noalternatives that can do everythingBPA can do.

And they caution that chemicals thatmay be embraced now as safer alterna-tives to BPA eventually might turn outto pose their own set of health con-cerns.

Some scientists and activists said amajor study published on Tuesdaylinking BPA to heart disease and dia-betes will put more pressure on regula-tors to crack down on the compound.They want BPA banned at a minimumin children’s products such as baby bottles.

BPA has been used in many pro-ducts for decades. It is used to makepolycarbonate plastic, a transparent,durable and shatter-resistant material

in products including water bottles,plastic utensils and medical devices.

But it can leach out of plastic intoliquid such as baby formula, water orfood inside a container.

Some retailers, including Wal-Martand Target, are phasing out productsmade with BPA.

“Large retailers are moving awayfrom BPA products. I think it’s goingto force manufacturers to switch toBPA-free products only, in feeding(products) or in toys or whatever elseyou can think of that has BPA,” RonVigdor, president of Florida-basedcompany BornFree, said in a tele-phone interview.

Vigdor said BornFree has seen bigincreases in sales of its range of BPA-free products including plastic babybottles and cups made of PolyamidePA, a form of nylon.

Nalgene launched a line of waterbottles made from a new type of plasticmade by Eastman Chemical Companycalled Tritan copolyester, which is notmade with BPA but boasts BPA’s goodqualities such as transparency andshatter resistance. Nalgene is ownedby Thermo Fisher Scientific Inc.

Spokeswoman Tracy Broadwatersaid Eastman Chemical is scaling upproduction capacity for Tritan, intro-

duced last year, with new facilities tobe ready by late 2009.

Industry officials said the bigchemical companies and food packagemanufacturers are exploring alterna-tives to BPA, but said banning thechemical would be unwise and unwar-ranted.

“An alternative would have to befound that, number one, works, thatprovides the necessary function. Thesecond big hurdle is that the alter-native should be at least as safe,” StevenHentges of the American ChemistryCouncil industry group said in atelephone interview.

BPA makers include Dow Chemical,Bayer, Sunoco Chemicals and HexionSpecialty Chemicals, Hentges said.

John Rost, chairman of the NorthAmerican Metal Packaging Alliance,representing the food and beveragepackaging industry, said there is noalternative that works as well toprevent spoilage and extend shelf lifefor canned foods as the epoxy resinsmade with BPA used as lining in cans.

These epoxy coatings became the“gold standard” 25 years ago, replacingan earlier generation of materials.“With the use of epoxy coatings, shelflife of foods virtually doubledovernight,” Rost said.

Source: REUTERS/HEALTH, Rockville, Maryland

Vizita¡i site-ul

SOCIETÅºII ACADEMICE DE MEDICINÅ A FAMILIEI

www.samf.ro

Adresa de coresponden¡å:Dd. Ec. I. Bârliba, Spitalul de Urgen¡å „Sfântul Spiridon“, Bd. Independen¡ei, Nr. 1, Ia¿i, Cod po¿tal 700111, Ia¿i

1. sisteme de sanatate europene

Documents