GUVERNUL ROMÂNIEI

R A P O R T asupra progreselor înregistrate în pregătirea pentru aderarea la

Uniunea Europeană în perioada

septembrie 2002 - iunie 2003

- Iunie 2003 -

2

3

C U P R I N S

1. INTRODUCERE...................................................................................................................... 17 1.1. CONTEXTUL RAPORTULUI ANUAL 2003..................................................................... 17 1.2. RELATIILE DINTRE UNIUNEA EUROPEANA SI ROMANIA ......................................... 19

Desfasurarea negocierilor de aderare ................................................................................ 19 Evolutii recente in relatiile bilaterale.................................................................................... 20

Dialogul politic ............................................................................................................................... 20 Aplicarea Acordului European ....................................................................................................... 21 Asistenta financiara pentru pre-aderare (Phare, infratire institutionala, ISPA, SAPARD, participare la programele comunitare)............................................................................................................. 23

2. CRITERIILE DE ADERARE ................................................................................................... 38 2.1. CRITERIILE POLITICE.................................................................................................... 38

2.1.1. Democratia si statul de drept .................................................................................... 38 Parlamentul ................................................................................................................................... 38 Executivul ...................................................................................................................................... 40 Puterea judecatoreasca................................................................................................................. 44 Masuri anticoruptie ........................................................................................................................ 52

2.1.2. Drepturile omului si protectia minoritatilor................................................................. 57 Drepturile civile si politice .............................................................................................................. 57 Drepturile economice, sociale si culturale...................................................................................... 68 Drepturile si protectia minoritatilor ................................................................................................. 68

2.2. CRITERIILE ECONOMICE .............................................................................................. 73 2.2.1. Evolutii macroeconomice .......................................................................................... 73 2.2.2 Evaluare pe baza criteriilor de la Copenhaga............................................................ 88

Existenta unei economii de piata functionale................................................................................. 88 Capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana ...... 116

2.3. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGATIILOR DE STAT MEMBRU AL UE........... 121 2.3.1. LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR................................................................. 121

Masuri orizontale si procedurale.................................................................................................. 121 Standardizare .............................................................................................................................. 122 Acreditare .................................................................................................................................... 122 Metrologie.................................................................................................................................... 123 Supravegherea pietei .................................................................................................................. 125 Produse alimentare ..................................................................................................................... 126 Substante chimice periculoase .................................................................................................... 126 Precursorii de droguri .................................................................................................................. 127 Produse cosmetice ...................................................................................................................... 128 Produse medicamentoase de uz uman ....................................................................................... 128 Autovehicule ................................................................................................................................ 128 Produse pentru constructii ........................................................................................................... 129 Vase simple sub presiune............................................................................................................ 130 Aparate consumatoare de combustibili gazosi ............................................................................ 131 Ascensoare.................................................................................................................................. 132 Jucarii .......................................................................................................................................... 132 Echipamente electrice si compatibilitatea electromagnetica........................................................ 133 Echipamentele radio si de telecomunicatii................................................................................... 134 Instalatii de transport pe cablu a persoanelor .............................................................................. 134 Ambarcatiuni de agrement........................................................................................................... 135 Dispozitive medicale.................................................................................................................... 135 Achizitii publice ............................................................................................................................ 135 Returnarea bunurilor culturale ..................................................................................................... 136 Domeniile nearmonizate.............................................................................................................. 136

2.3.2. LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR............................................................. 137 Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale ................................................................... 137 Dreptul de stabilire a persoanelor................................................................................................ 139 Libera circulatie a lucratorilor....................................................................................................... 139 Reteaua EURES.......................................................................................................................... 140 Coordonarea sistemelor de securitate sociala............................................................................. 140

2.3.3. LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR.................................................................. 142

4

Servicii financiare .........................................................................................................................142 Servicii nefinanciare .....................................................................................................................149

2.3.4. LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR ............................................................157 Operatiuni de capital ....................................................................................................................158 Actiunea nominativa de control a statului.....................................................................................158 Sisteme de plati............................................................................................................................159 Investitii straine directe in Romania..............................................................................................159 Prevenirea si combaterea spalarii banilor ....................................................................................160

2.3.5. DREPTUL SOCIETATILOR COMERCIALE ...........................................................162 Dreptul societatilor comerciale .....................................................................................................163 Contabilitate si audit.....................................................................................................................166 Dreptul de proprietate intelectuala ...............................................................................................170 Dreptul de proprietate industriala .................................................................................................178 Masuri ale autoritatii vamale referitoare la proprietatea intelectuala si industriala .......................181 Dreptul civil ..................................................................................................................................182

2.3.6. POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI ............................................................183 Concurenta ..................................................................................................................................183 Ajutorul de stat .............................................................................................................................186 Capacitatea administrativa...........................................................................................................189

2.3.7. AGRICULTURA.......................................................................................................190 Aspecte generale .........................................................................................................................190 Aspecte orizontale........................................................................................................................192 Agricultura ecologica....................................................................................................................193 Organizatiile comune de piata......................................................................................................194 Sectorul sanitar veterinar .............................................................................................................199 Sectorul fitosanitar .......................................................................................................................213 Sectorul seminte si material saditor .............................................................................................214 Siguranta alimentara ....................................................................................................................215 Dezvoltare agricola si rurala.........................................................................................................216 Sectorul forestier ..........................................................................................................................217

2.3.8. PESCUITUL.............................................................................................................218 Consolidarea constructiei institutionale ........................................................................................218 Sistemul de inspectie piscicola ....................................................................................................218 Stadiul privatizarii in piscicultura ..................................................................................................219 Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP).......................................................219 Organizarea pietei de peste .........................................................................................................219 Relatii internationale.....................................................................................................................219

2.3.9. POLITICA IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR...................................................220 Transport rutier.............................................................................................................................220 Transport feroviar.........................................................................................................................223 Transport pe cai navigabile interioare ..........................................................................................224 Transport maritim.........................................................................................................................224 Transport aerian...........................................................................................................................229 Politica privind concurenta si ajutorul de stat in domeniul transporturilor terestre........................231

2.3.10. IMPOZITAREA ......................................................................................................231 Taxa pe valoarea adaugata .........................................................................................................232 Accize ..........................................................................................................................................232 Impozite directe............................................................................................................................233 Perfectionarea sistemului fiscal romanesc ...................................................................................233

2.3.11. UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA .............................................................236 Participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice si de supraveghere multilaterala.....................................................................................................................................................236 Politica fiscala ..............................................................................................................................237 Politica monetara si a cursului de schimb ....................................................................................238

2.3.12. STATISTICA..........................................................................................................238 Infrastructura statistica .................................................................................................................239 Statistici demografice si sociale ...................................................................................................240 Statistici regionale ........................................................................................................................240 Statistica macroeconomica ..........................................................................................................241 Statistica intreprinderilor...............................................................................................................242 Statistica energiei.........................................................................................................................243 Statistica cercetarii – dezvoltarii, inovarii......................................................................................243 Statistica in transporturi, servicii, turism si comert exterior...........................................................243 Statistica agriculturii, silviculturii si pescuitului .............................................................................244 Statistica mediului ........................................................................................................................245

2.3.13. POLITICILE SOCIALE SI OCUPAREA FORTEI DE MUNCA ..............................245 Legislatia muncii...........................................................................................................................245

5

Egalitate de tratament pentru barbati si femei ............................................................................. 247 Sanatate si securitate in munca................................................................................................... 248 Dialog social ................................................................................................................................ 252 Sanatate publica.......................................................................................................................... 256 Ocuparea fortei de munca ........................................................................................................... 259 Fondul Social European .............................................................................................................. 264 Securitate sociala, persoane varstnice si excludere sociala ........................................................ 265 Lupta impotriva discriminarii ........................................................................................................ 277

2.3.14. ENERGIA .............................................................................................................. 279 Gaze naturale .............................................................................................................................. 279 Domeniul petrolier ....................................................................................................................... 280 Energia electrica si termica.......................................................................................................... 281 Domeniul nuclear......................................................................................................................... 285 Eficienta energetica ..................................................................................................................... 286 Industria carbonifera.................................................................................................................... 288

2.3.15. POLITICA INDUSTRIALA..................................................................................... 288 Sectoare specifice ....................................................................................................................... 295

2.3.16. INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII ................................................................ 297 Evolutii recente ale politicii in domeniul IMM si instrumente de aplicare...................................... 297 Imbunatatirea mediului de afaceri................................................................................................ 299 Promovarea culturii antreprenoriale............................................................................................. 303 Facilitarea accesului la finantare al IMM...................................................................................... 304 Dezvoltarea activitatilor productive si inovative ale IMM si promovarea transferului tehnologic; cresterea competitivitatii IMM pe diverse piete ............................................................................ 305 Cresterea accesului IMM la informatii si la servicii de consultanta de calitate ............................. 307 Cresterea capacitatii institutionale si dezvoltarea cadrului legislativ specific ............................... 308 Cadrul legislativ ........................................................................................................................... 309

2.3.17. STIINTA SI CERCETAREA .................................................................................. 309 Participarea Romaniei la Programele Cadru de Cercetare, Dezvoltare si Demonstratii si implementarea Spatiului European de Cercetare ........................................................................ 309 Perfectionarea cadrului legislativ si institutional........................................................................... 310 Planul national pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare ............................................ 310

2.3.18. EDUCATIE, FORMARE PROFESIONALA SI TINERET...................................... 311 Educatie....................................................................................................................................... 311 Formarea profesionala continua .................................................................................................. 320 Tineret ......................................................................................................................................... 322

2.3.19. TELECOMUNICATIILE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI ................................... 323 Comunicatii electronice ............................................................................................................... 323 Servicii postale ............................................................................................................................ 329 Tehnologia informatiei ................................................................................................................. 329 Cadrul institutional ....................................................................................................................... 330

2.3.20. CULTURA SI POLITICA IN DOMENIUL AUDIOVIZUALULUI ............................. 333 Cultura......................................................................................................................................... 333 Politica in domeniul audiovizualului ............................................................................................. 334

2.3.21. POLITICA REGIONALA SI COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE................................................................................................................ 336

Organizarea teritoriala ................................................................................................................. 336 Cadrul legislativ ........................................................................................................................... 338 Structuri institutionale .................................................................................................................. 338 Parteneriatul ................................................................................................................................ 345 Programarea................................................................................................................................ 345 Monitorizare si evaluare............................................................................................................... 347 Management financiar si control.................................................................................................. 350 Programarea bugetara multianuala ............................................................................................. 350 Progrese inregistrate in domeniul auditului public intern ............................................................. 351 Evolutiile sistemului de control financiar preventiv asupra fondurilor bugetare si comunitare...... 352 Statistica regionala ...................................................................................................................... 352

2.3.22. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR.......................................................... 354 Capacitatea institutionala de implementare si aplicare a legislatiei de mediu la nivel national, regional si local............................................................................................................................ 354 Armonizare legislativa ................................................................................................................. 356

2.3.23. PROTECTIA SI SANATATEA CONSUMATORILOR ........................................... 371 Transpunerea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei consumatorilor ................................ 371 Infrastructura administrativa pentru activitatea de supraveghere a pietei .................................... 374

2.3.24. COOPERAREA IN DOMENIUL JUSTITIEI SI AFACERILOR INTERNE............. 378 Protectia datelor .......................................................................................................................... 378 Politica de vize............................................................................................................................. 380

6

Controlul frontierelor.....................................................................................................................381 Migratia ........................................................................................................................................386 Azilul ............................................................................................................................................389 Cooperarea politieneasca si lupta impotriva crimei organizate ....................................................391 Combaterea terorismului..............................................................................................................398 Combaterea fraudei si coruptiei ...................................................................................................399 Combaterea traficului si consumului de droguri ...........................................................................406 Lupta impotriva spalarii banilor ....................................................................................................407 Cooperarea vamala......................................................................................................................409 Cooperare judiciara......................................................................................................................410

2.3.25. UNIUNEA VAMALA...............................................................................................416 2.3.26. RELATIILE ECONOMICE INTERNATIONALE .....................................................427 2.3.27. POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA.........................................432

Participarea la dialogul politic.......................................................................................................432 Politica Europeana de Securitate si Aparare................................................................................432 Alinierea la politica UE privind zona Balcaniilor de Vest ..............................................................433 Vecinatatea Europei largite ..........................................................................................................434 Relatiile cu Federatia Rusa ..........................................................................................................435 Irak ...............................................................................................................................................435 Orientul Mijlociu............................................................................................................................435 Respectarea Codului de conduita al Uniunii Europene privind exporturile de arme.....................436

2.3.28. CONTROLUL FINANCIAR ....................................................................................439 Controlul financiar preventiv si auditul intern................................................................................439 Controlul financiar extern .............................................................................................................441

2.3.29. PREVEDERI FINANCIARE SI BUGETARE..........................................................442 Sistemul bugetar ..........................................................................................................................442 Controlul deficitului bugetar..........................................................................................................443 Managementul financiar al fondurilor comunitare ........................................................................445 Contributia la bugetul Uniunii Europene.......................................................................................445

2.3.30. TRADUCEREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR.......................................................447 2.4. REFORMA ADMINISTRATIEI PUBLICE .......................................................................448

Administratia publica centrala ......................................................................................................448 Administratia publica locala..........................................................................................................454 Directii de reforma in administratia publica ..................................................................................457

2.5. DATE STATISTICE ........................................................................................................461

7

LISTA ABREVIERILOR

ABREVIERE ROMANA ENGLEZA

ADR Agentia de Dezvoltare Regionala Regional Development Agency

ADS Administratia Domeniilor Statului Agency of State Domains

AE Acordul European Europe Agreement

AFER Autoritatea Feroviara Romana Romanian Railways Transport Authority

ANCESIAC Agentia Nationala de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice

National Agency for Control of Strategic Exports and Interdiction of Chemical Weapons

ANDRAD Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive

National Agency for Radioactive Waste

ANEIR Asociatia Nationala a Importatorilor si Exportatorilor din Romania

National Association of the Romanian Importers and Exporters

ANM Agentia Nationala a Medicamentului

National Drug Agency

ANOFM Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca

National Agency for Employment

ANPC Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

National Authority for Consumer Protection

ANPCA Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie

National Authority for Child Protection and Adoptions

ANPH Autoritatea Nationala pentru Persoane cu Handicap

National Authority for Persons with Handicap

ANR Autoritatea Navala Romana Romanian Naval Authority

ANRE Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei

National Authority for Energy Regulation

ANRGN Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale

National Authority for Natural Gas Regulation

ANRM Agentia Nationala pentru Resurse Minerale

National Agency for Mineral Resources

ANRSC Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor Comunale

National Authority for the Regulation of the Public Utilities

ANRTIC Autoritatea Nationala de Reglementare in Tehnologia Informatiei si Comunicatii

National Authority for Information Technologies and Communications Regulation

ANSIT Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor

National Agency for Support Youth’s Initiatives

8

ABREVIERE ROMANA ENGLEZA

ANEIR Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romania

National Associations of Exporters and Importers

ANFP Agentia Nationala a Functionarului Public

Civil Servants National Agency

ANPE Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice

National Authority for Organic Products

ANRC Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii

National Regulatory Authority for Communications

ANSPCP Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase

National Agency for Dangerous Chemical Substances and Preparations

ANSV Agentia Nationala Sanitara Veterinara

National Sanitary Veterinary Agency

APAPS Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului

Authority for Privatisation and Management of the State Ownership

APCR Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania

Association for Consumer Protection of Romania

ARBDD Administratia Rezervatiei Biosferei “ Delta Dunarii”

Administration of Biosphere Reserve “Danube Delta”

ARCE Agentia Romana pentru Conservarea Energiei

Romanian Agency for Energy Conservation

ARIS Agenţia Romana pentru Investitii Straine

Romanian Agency for Foreign Investments

ARS Asociatia Romana de Salubritate Romanian Sanitation Association

ARR Autoritatea Rutiera Romana Romanian Road Transport Authority

ASRO Asociatia Romana de Standardizare

Romanian Standardisation Association

AVAB Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare

Banking Assets Resolution Agency

BCR Banca Comerciala Romana SA Romania Commercial Bank SA

BEI Banca Europeana de Investitii European Investment Bank

BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

European Bank for Reconstruction and Development

BIRD Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare

International Bank for Reconstruction and Development

BIT Acordul Bilateral de Investitii Bilateral Investments Treaty

BNR Banca Nationala a Romaniei National Bank of Romania

9

ABREVIERE ROMANA ENGLEZA

BM Banca Mondiala World Bank

BRML Biroul Roman de Metrologie Legala

Romanian Legal Metrology Bureau

CAFR Camera Auditorilor Financiari din Romania

Chamber of Financial Auditors from Romania

CAPI Comitetul pentru Audit Public Intern

Committee for Public Internal Audit

CASPIS Comisia Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale

Anti-Poverty and Promotion of Social Inclusion Commission

CC Consiliul Concurentei Competition Council

CCIRB Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti

Chamber of Commerce and Industry of Romania and Bucharest Municipality

CCPM Corpul de Control al Primului Ministru

Prime Minister’s Control Body

CCR Curtea de Conturi a Romaniei Romanian Court of Accounts

CDR Consiliul de Dezvoltare Regionala Regional Development Board

CDT Cercetare si dezvoltare tehnologica

Research and technological development

CEI Comisia Internationala pentru Electrotehnica

International Electro Technical Commission

CEIP Centrul European al Interprinderilor Publice

European Center for Public Entreprise

CEN Comitetul European de Standardizare

European Committee for Standardisation

CENELEC Comitetul European de Standardizare in Domeniul Electrotehnic

European Committee for Electro Technical Standardisation

CES Consiliul Economic si Social Economic and Social Council

CIIE Comitetul Interminsterial pentru Integrare Europeana

Interministerial Committee for European Integration

CILID Comitetul Interministerial de Lupta Impotriva Drogurilor

Interministerial Committee for Fight against Drugs

CIP Comitetul Interinstitutional pentru Elaborarea PND

Inter-institutional Committee for PND Drafting

CIR Centrul Informational Roman Romanian Informational Centre

CJAS Case de Asigurari de Sanatate Judetene

County House for Health Insurance

CJASPIS Comisia Judeteana Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale

Anti-Poverty and Promotion of Social Inclusion County Commission

CMN Consiliul Minoritatilor Nationale Council of National Minorities

10

ABREVIERE ROMANA ENGLEZA

CNA Consiliul National al Audiovizualului

National Audiovisual Council

CNAS Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

National House for Health Insurance

CNCAN Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare

National Commission for Nuclear Activity Control

CNCD Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii

National Council for Combating Discrimination

CNDR Consiliul National pentru Dezvoltare Regionala

National Board for Regional Development

CNFPA Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor

National Council for Adult Training

CNIPMMR Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania

National Council for Private Small and Medium Sized Enterprises of Romania

CNPAS Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale

National House of Pensions and Other Social Insurance Rights

CNPS Centrului National de Pregatire in Statistica

National Centre for Training in Statistics NCTS

CNRED Centrul national de recunoastere si Echivalare a Diplomelor

National Center of Equivalence and recognition of Diplomas

CNVM Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

National Commission for Securities

CODES Comisia Consultativa Interministeriala in Domeniul Egalitatii de Sanse intre femei si Barbati

Consultative Inter-ministerial Commission in the Field of Equal opportunities for men and women

COR Clasificarea Ocupatiilor din Romania

International Standard Classification of Occupations

COSA Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare

Council for Occupational Standards and Attestation

CRCE Centrul Roman de Comert Exterior

Romanian Center for Foreign Trade

CRP Comitetele Regionale pentru Elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale

Regional Committees for Drafting the Regional Development Plans

CSA Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Insurance Supervisory Commission

CSM Consiliul Superior al Magistraturii Magistrature Superior Council

DCE Departamentul de Comert Exterior Department of Foreign Trade

DECIS Dezvoltarea Capacitatii de Integrare a Egalitatii de Sanse

Development of the Capacity for Integrating equal opportunities

DGAIA Directia Generala pentru General Directorate for

11

ABREVIERE ROMANA ENGLEZA

Agricultura si Industrie Alimentara Agriculture and Food Industry

DGEIP Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei

General Directorate for Personal Data Registering

DGP Directia Generala a Penitenciarelor

General Penitentiary Department

DGV Directia Generala a Vamilor General Directorate of Customs

DRI Departamentul pentru Relatii Interetnice

Inter-ethnic Relations Department

DRVI Directia Regionala Vamala Interjudeteana

Regional Custom Directorate

ERA Zona Europeana de Cercetare European Research Area

ETSI Institutul European de Standardizare in domeniul Telecomunicatiilor

European Telecommunications Standards Institute

ETUC Confederatia Sindicatelor din Europa

European Trade Union Confederation

FASS Fondul asigurarilor sociale de sanatate

Health Insurance Fund

FGDSB Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar

Bank Deposits Guarantee Fund

FEE Federatia Expertilor Contabili Europeni

European Federation of Accountants Experts

FIAS Serviciul de Asistenta pentru Investitii Straine

Foreign Investment Assistance Service

FMI Fondul Monetar Internaţional International Monetary Found

FNAE Federatia Nationala pentru Agricultura Ecologica

National Federation for Organic Farming

FNGCIMM Fondului National de Garantare al Creditelor pentru IMM

National SME Credit Guarantee Fund

FREE Fondul Roman pentru Eficienta Energetica

Romanian Fund for Energy Efficiency

FSE Fondul Social European European Social Fund

GICP Inspectoratul General pentru Protectia Consumatorilor

General Inspectorate for Consumer Protection

GPTI Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informaţiei

Group for the Promotion of Information Technology

IACS Sistemul Integrat de Administrare si Control

Integrated Administration and Control System

ICAS Institutul de Cercetare pentru Amenajari Silvice

National Institute for Research and Forest Planning

ICIM Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia

National Research-Development Institute for Environmental

12

ABREVIERE ROMANA ENGLEZA

Mediului Protection

ICPBMV Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si al Medicamentelor Veterinare

Institute of the Control of Biological Products and Veterinary Medicines

IDSA Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala

Institute for Diagnosis and Animal Health

IER Institutul European din Romania European Institute of Romania

IFAC Federatia Internationala a Contabililor

International Federation of Accountants

IFOP Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului

Financial Instrument for Fishing Guidance

IGP Inspectoratul General al Politiei General Inspectorate of Police

IGPF Inspectoratul General al Politiei de Frontiera

GeneralInspectorate of Border Police

IISPV Institutul de Igiena si Sanatate Publica

Institute of Hygiene and Veterinary Public Health

IM Inspectia Muncii Labour Inspection

INA Institutul National de Andministratie

National Institute of Administration

INAP Institutul National pentru Administratia Publica

National Institute for Public Administration

INM Institutul National al Magistraturii National Institute for Magistrates

INS Institutul National de Statistica National Institute for Statistics

IOVR Invalizi, Orfani, Vaduve de Razboi Disable, Orfans, War Widows

IPM Inspectorat de Protectia Mediului Environmental Protection Inspectorate

IRPM Inspectorat Regional de Protectia Mediului

Regional Environmental Protection Inspectorate

IRZ Fundatia Germana de Cooperare Juridica Internationala

German Foundation for International Legal Cooperation

ISAR Standardele Internationale de Contabilitate si Raportari

International Accounting Standards and Reports

ISCIR Inspectia de Stat pentru Cazane, Recipiente sub Presiune si Instalatii de Ridicat

State Authority for Boilers, Pressure Vessels and Hoisting Equipment

ISO Organizatia Internationala de Standardizare

International Standards Organisation

ISTIS Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor

State Institute for Testing and Registration of Varieties

ITC Tehnologii informatice Information techonology

JAP Documentul comun de evaluare a politicii de ocupare a fortei de

Joint Assessment Paper

13

ABREVIERE ROMANA ENGLEZA

munca

LPIS Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole

Land Parcel Identification System

MAAP Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor

Ministry of Agriculture, Food and Forestry

MAE Ministerul Afacerilor Externe Ministry of Foreign Affairs

MAP Ministerul Administratiei Publice Ministry of Public Administration

MAPM Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

Ministry of Waters and Environment Protection

MApN Ministerul Apararii Nationale Ministry of National Defence

MCC Ministerul Culturii si Cultelor Ministry of Culture and Cults

MCTI Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Ministry of Communications and Information Technology

MDP Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Ministry of Development and Prognosis

MEC Ministerul Educatiei si Cercetarii Ministry of Education and Research

MFP Ministerul Finantelor Publice Ministry of Public Finance

MI Ministerul de Interne Ministry of Interior

MIE Ministerul Integrarii Europene Ministry of European Integration

MIMMC Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie

Ministry of Small and Medium Enterprises and Cooperative

MIP Ministerul Informatiilor Publice Ministry of Public Information

MIR Ministerul Industriei si Resurselor Ministry of Industry and Resources

MJ Ministerul Justitiei Ministry of Justice

MLPTL Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei

Ministry of Public Works, Transport and Housing

MMSS Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale

Ministry of Labour and Social Solidarity

MSF Ministerul Sanatatii si Familiei Ministry of Health and Family

MT Ministerul Turismului Ministry of Tourism

MTS Ministerul Tineretului si Sporturilor Ministry of Youth and Sport

NCP Sistemul Punctelor Nationale de Contact

National Contact Points System

OC Oficiul Concurentei Competition Office

OEB Oficiul European de Brevete European Patent Office

OINLR Organizatia Interprofesionala a Laptelui din Romania

National Inter-professional Organization “Milk” in Romania

OMAAP Ordin al ministrului agriculturii, Order of the Minister of

14

ABREVIERE ROMANA ENGLEZA

alimentatiei si padurilor Agriculture, Food and Forestry

OMEC Ordin al ministrului educatiei si cercetarii

Order of the Minister of Education and Research

OMFP Ordin al ministrului finantelor publice

Order of the Minister of Public Finance

OMIMMC Ordin al ministrului IMM si cooperatiei

Order of the Minister of SMEs and Co-operatives

OMPI Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale

World Intellectual Property Organization

OMSS Ordin al ministrului muncii si solidaritatii sociale

Order of the Minister of Labour and Social Solidarity

ONCGC Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie

National Office for Cadastre, Geodesy and Cartography

ONDOV Oficiul National pentru Denumiri de Origine al Vinurilor

National Office for Origin Denominations of Wines

ONPCSB Oficiul National pentru Prevenirea si Controlul Spalarii Banilor

National Office for Prevention and Control of Money Laundering

ONR Oficiul National pentru Refugiati National Refugee Office

ORDA Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor

Romanian Copyright Office

OSIM Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci

State Office for Inventions and Trademarks

PC Programe cadru de cercetare Framework Programmes for Research

PEP Programul Economic de Preaderare

Pre-Accession Economic Program

PNA Parchetul National Anticoruptie National Anticorrution Prosecutor's Office

RADIOCOM Compania Nationala "Radiocomunicatii" S. A.

National Company "Radiocomunicatii"

RADIS Sistemul de Inspectii Radio Radio Inspection System

RAR Registrul Auto Roman Romanian Register of Road Vehicles

RENAR Asociatia Retelei Nationale de Acreditare din Romania

Romanian National Accreditation Network

RGA Recensamantul General Agricol General Agricultural Census

RICA Reteaua de Informare Contabila Agricola

Farmer Accountancy Data Network

RNP Regia Nationala a Padurilor Forestry National Regie

RUCODEM Asociatia Importatorilor si Producatorilor de Produse

Association of Importers and Producers of Cosmetic Products

15

ABREVIERE ROMANA ENGLEZA

Cosmetice

SRAC Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii

Romanian Society for Quality Assurance

SSIF Societăţi de servicii de investiţii financiare

Financial Investments Services Companies

SSPH Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap

Secretariat of State for Handicapped Persons

SVIAM Statia de Verificare si Intretinere a Aparaturii Medicale

Verification and Maintenance Station for Medical Equipment

TAROM Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane "TAROM S.A."

Romanian Air Transport National Company TAROM S.A.

UCAAPI Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern

Central Harmonising Unit for Public Internal Audit

UCRAP Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice

Central Unit for Public Administration Reform

UNCTAD Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare

United Nations Conference for Trade and Development

UNICE Uniunea Confederatiilor Industriei si patronatului din Europa

Union of Industrial and Employer’s Confederation of Europe

UNTRR Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania

National Union of the Romanian Road Carriers

16

17

1. INTRODUCERE

1.1. CONTEXTUL RAPORTULUI ANUAL 2003 Cadrul strategic al pregatirilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a cunoscut o noua dimensiune, ca urmare a deciziilor luate la Consiliul European de la Copenhaga din decembrie 2002.

Cu ocazia acestei reuniuni, Uniunea Europeana si statele membre si-au insusit anul 2007 ca data a aderarii pentru Romania si Bulgaria, considerata „obiectiv comun” al UE si al celor doua tari. Reconfirmarea angajamentului UE a fost dublata de un Roadmap detaliat pentru aderare si de alocarea unei asistente financiare suplimentare, pentru perioada 2004-2006.

Principalele prevederi ale Roadmap-ului au fost concretizate in Parteneriatul pentru Aderare Romania – UE, aprobat de Consiliul UE la data de 26 martie 2003.

In acest nou context, care impunea decizii importante pentru intensificarea procesului de pregatire a aderarii care sa sustina accelerarea negocierilor Romaniei, Guvernul a elaborat un Planul de masuri prioritare pentru integrare europeana, adoptat de Parlamentul Romaniei in februarie 2003, cu ocazia prezentarii Cartii Albe a Guvernarii PSD.

Dupa Consiliul European de la Copenhaga, Planul a fost corelat cu prevederile Roadmap-ului si cu ulterior cu Parteneriatul pentru Aderare revizuit, precum si cu o serie de comentarii formulate de serviciile Comisiei Europene.

Acest plan reuneste intr-un cadru unitar si coerent obiective si masuri prevazute in Programul Guvernului pe perioada 2001-2004, in documentele de programare elaborate de autoritatile romane in comun cu Comisia Europeana si insusite de ambele parti, precum si in planurile sectoriale adoptate de Guvern.

S-au avut in vedere, in mod special, masurile necesare pentru eliminarea deficientelor continute in Raportul de tara al Comisiei Europene pe anul 2002.

Luand in considerare recomandarile din raportul Comisiei Europene pe anii 2001 si 2002, potrivit caruia Romania prezinta ramaneri in urma in ceea ce priveste implementarea legislatiei adoptate de Parlamentul Romaniei, in luna ianuarie 2003 a fost finalizat, sub coordonarea Ministerului Integrarii Europene si a Ministerului Administratiei Publice, „Planul de implementare la nivel local, in anul 2003, a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar”, adoptat de Guvern in sedinta din 16 ianuarie a.c.

Acest Plan reprezinta o detaliere in profil teritorial, pe judete si pentru serviciile descentralizate si a altor institutii implicate, a masurilor pentru transpunerea legislatiei in fiecare domeniu de acquis corespunzand celor 29 de capitole. Planul la nivel local este axat pe acele angajamente asumate in negocierile de aderare a caror indeplinire presupune intreprinderea unor actiuni la nivel judetean sau regional de care raspund serviciile descentralizate ale autoritatilor publice centrale, prefecturi, primarii, etc.

Ansamblul masurilor si actiunilor preconizate de Guvernul Romaniei in anul 2003 este orientat, cu prioritate, catre doua obiective cheie, aflate in stransa corelare:

- inchiderea provizorie a negocierilor la cat mai multe capitole;

- inregistrarea de progrese semnificative in planul criteriilor economice.

In contextul dinamizarii si sporirii eficientei actiunilor de pregatire a aderarii, o importanta deosebita au avut-o reuniunile Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeana, in care s-au analizat si dezbatut aspecte prioritare legate de evolutia procesului de aderare.

18

In perioada de referinta au avut loc reuniuni atat in plenul Comitetului Interministerial cat si sectorial, pentru discutarea si solutionarea problemelor specifice. Printre tematicile abordate in cadrul reuniunilor Comitetului Interministerial, mentionam:

- prezentarea metodologiei de indeplinire si raportare a masurilor si actiunilor incluse atat in „Planul de masuri prioritare pentru integrare europeana (noiembrie 2002 – decembrie 2003)” cat si in „Planul de actiune pentru implementarea la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar pentru 2003”;

- prezentarea metodologiei elaborarii Raportului Anual asupra progreselor inregistrate in pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana, in perioada septembrie 2002 – iunie 2003;

- pregatirea documentelor suport pentru reuniunile subcomitetelor si Comitetului de asociere Romania - Uniunea Europeana;

- analiza stadiului contractarii fondurilor in cadrul programelor Phare 2000 si 2001 si programarea Phare 2003;

- stadiul contractarii fondurilor din Programul Phare 2000 (pentru care a fost extinsa perioada de contractare) si stadiul contractarii fondurilor din programul Phare 2001;

- prezentarea ipotezelor de estimare a contributiei financiare a Romaniei la Programele comunitare aferente politicilor interne;

- prezentarea metodologiei de elaborare a strategiilor sectoriale pentru programarea multi-anuala a fondurilor Phare in perioada 2004-2006;

- analiza planurilor sectoriale de actiuni pentru pregatirea cadrului institutional de gestionare a fondurilor structurale si de coeziune;

- analiza strategiei de comunicare si promovare pentru programul ISPA;

- stabilirea metodologiei de urmarire a indeplinirii conditionalitatilor din memorandumurile de finantare ISPA;

- pregatirea reuniunilor Comitetului de monitorizarea SAPARD;

- analizarea fiselor masurilor din PNADR care urmeaza a fi propuse pentru acreditare in anul 2003.

In prezentul raport se prezinta realizarile in indeplinirea criteriilor de aderare pentru perioada septembrie 2002 – mai 2003, detaliindu-se masurile aplicate si rezultatele obtinute pentru indeplinirea acestora.

Raportul pune un accent deosebit pe urmatoarele aspecte:

- gradul de indeplinire a criteriilor politice. Editia de anul acesta furnizeaza o analiza detaliata a cadrului legal si a actualului mod de functionare a puterii judecatoresti si a structurilor anti-coruptie;

- evolutiile subsumandu-se criteriilor economice de aderare si cu un grad ridicat de relevanta referitoare la indeplinirea sub-criteriilor economice de evaluare a economiei functionale de piata;

- capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru al UE si evolutiile in domeniile pentru care se mai negociaza cu UE.

In acelasi timp se evidentiaza gradul de indeplinire a angajamentelor din documentele de pozitie care au fost transmise Consiliului UE, inclusiv pentru capitolele inchise.

Raportul cuprinde referiri la implementarea prioritatilor din Parteneriatul de Aderare (2003-2004) si la actiunile intreprinse ca raspuns la observatiile si comentariile Comisiei Europene mentionate in Raportul periodic 2002 si in cadrul reuniunilor Subcomitetelor de Asociere.

19

De asemenea, sunt prezentate masurile de intarire a capacitatii administrative pentru implementarea legislatiei, in conformitate cu Catalogul principalelor structuri administrative pentru implementarea acquis-ului.

Raportul cuprinde si o prezentare a stadiului traducerii legislatiei comunitare in limba romana, revizuirea acesteia si punerea ei la dispozitia cetatenilor.

Raportul va fi completat in luna septembrie 2003, printr-un Addendum care va cuprinde progresele realizate in perioada iunie – septembrie 2003.

1.2. RELATIILE DINTRE UNIUNEA EUROPEANA SI ROMANIA

Desfasurarea negocierilor de aderare In ultimul trimestru al anului 2002, au fost realizati pasi importanti in procesul de negociere datorita progreselor inregistrate in adoptarea si aplicarea acquis-ului comunitar, a imbunatatirii cadrului institutional, precum si a dialogului cu presedintia Consiliului UE. In acest context, pe parcusul reuniunilor Conferintei inter-guvernamentale de Aderare Romania-UE din octombrie, noiembrie si decembrie, au fost deschise trei capitole de negociere, dupa cum urmeaza:

- Capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 20 decembrie 2002);

- Capitolul 7- Agricultura (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 1 octombrie 2002 si 20 decembrie 2002);

- Capitolul 29 - Prevederi financiare si bugetare (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 20 decembrie 2002).

Astfel, a fost indeplinit obiectivul Romaniei de a deschide toate cele 30 de capitole de acquis pana la sfarsitul anului 2002.

Totodata, in ultimul trimestru al anului 2002, alte trei capitole de negociere au fost inchise provizoriu:

- Capitolul 19 - Telecomunicatii si tehnologia informatiei (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 8 noiembrie 2002);

- Capitolul 20 - Cultura si politica in domeniul Audiovizualului (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 20 decembrie 2002);

- Capitolul 25 - Uniunea vamala (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 8 noiembrie 2002).

Obiectivul de negociere pentru presedintia elena din primul semestru al anului 2003 l-a constituit finalizarea negocierilor la capitolele referitoare la libertatile care definesc Piata Interna a UE. Astfel, in semestru I 2003, au fost inchise provizoriu doua dintre capitolele referitoare la libertati si capitolul privind impozitarea, astfel:

- Capitolul 1 - Libera circulatie a marfurilor (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 2 iunie 2003)

- Capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 7 aprilie 2003);

- Capitolul 10 - Impozitarea (Conferinta Inter-guvernamentala de aderare din 2 iunie 2003).

In prezent, Romania a deschis negocierile pentru toate cele 30 de capitole ale acquis-ului comunitar si a inchis provizoriu 19 capitole dintre acestea.

20

Sfarsitul anului 2002 a fost marcat de deciziile istorice luate cu prilejul Consiliului European de la Copenhaga, prin care a fost confirmat obiectivul comun al Romaniei si UE de aderare in anul 2007 si a fost recomandata mentinerea ritmului negocierilor pentru toate capitolele ramase deschise, inclusiv cele cu implicatii financiare, ca parte integranta a actualului proces de extindere.

Eforturile de accelerare a pregatirilor interne au fost continuate in vederea inchiderii provizorii a capitolelor deschise, acordandu-se atentie speciala indeplinirii angajamentelor asumate in timpul negocierilor.

Astfel, in perioada octombrie 2002 – iunie 2003, au fost adoptate si transmise Conferintei pentru aderare documente de pozitie complementare, revizuite sau informatii suplimentare pentru 8 capitole de negociere:

- Capitolul 1 - Libera circulatie a marfurilor - documentul de pozitie complementar I si document cu informatii suplimentare;

- Capitolul 2 - Libera circulatie a persoanelor - document cu informatii suplimentare;

- Capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor - documentul de pozitie complementar I;

- Capitolul 4 - Libera circulatie a capitalurilor - document cu informatii suplimentare;

- Capitolul 6 - Concurenta - documentul de pozitie complementar II;

- Capitolul 7 - Agricultura - documentul de pozitie complementar I;

- Capitolul 10 - Impozitarea - documentul de pozitie complementar II;

- Capitolul 24 -Justitia si afaceri interne -documentul de pozitie complementar I;

De asemenea, documente pentru inca alte 3 capitole de negociere au fost elaborate si transmise Comisiei Europene pentru observatii, dupa cum urmeaza:

- Capitolul 9 - Politica in domeniul transporturilor- documentul de pozitie complementar II;

- Capitolul 14 - Energia - Road-map-ul pentru sistemul energetic si Strategia de Eficienta Energetica;

- Capitolul 28 - Control financiar - documentul de pozitie complementar I.

Evolutii recente in relatiile bilaterale Dialogul politic In perioada septembrie 2002 - mai 2003, dialogul politic Romania - UE si-a mentinut caracterul special, reflectat nu doar de nivelul si intensitatea relatiilor dintre cele doua parti, ci si de multiplicarea reuniunilor in marja Consiliilor Europene la care Romania, alaturi de alte state candidate, a fost invitata sa participe. Aceste evolutii au contribuit la o implicare mai larga a Romaniei in dezbaterile asupra unor dezvoltari sau decizii importante ale UE. Mentionam, in mod special, invitarea Romaniei sa contribuie la dezvoltarea conceptului pentru consolidarea perspectivei europene a statelor din Balcanii de Vest, dar si la definirea noii strategii integrate pentru viitorii vecini ai UE largite.

Pe parcursul ultimelor 9 luni, oportunitati suplimentare in dialogul bilateral UE-Romania au fost create de vizita la Bruxelles a Primului Ministru al Romaniei, la 3 aprilie a.c., dar si de vizitele ministrilor romani, care au avut numeroase contacte cu oficiali europeni. In egala masura, mentionam vizitele la Bucuresti ale comisarilor europeni.

La nivel parlamentar, contactele intre UE si Romania au avut acelasi nivel ridicat ca si dialogul la nivel guvernamental. Comitetul Parlamentar Mixt s-a reunit la Bucuresti, in noiembrie 2002, prilej cu care a fost reconfirmat sprijinul pentru aderarea Romaniei la

21

UE. Tot in luna noiembrie, presedintele Parlamentului European a vizitat Romania, iar o delegatie parlamentara romana a participat la Sesiunea plenara a PE. Declaratia comuna a reuniunii presedintelui PE cu presedintii parlamentelor europene din statele in curs de aderare si candidate (19 aprilie 2003) a subliniat sprijinul reprezentantilor parlamentelor actualelor si viitoarelor state membre pentru atingerea de catre Romania a obiectivelor de inchidere a negocierilor in 2004 si pentru aderarea efectiva la UE in 2007.

Cea de-a 9-a reuniune a Consiliului de Asociere Romania-UE (19 mai 2003) a oferit un nou prilej pentru evaluarea acestei relatii bilaterale.

In ceea ce priveste cooperarea in sfera PESA, la 19 noiembrie 2002, reprezentantii Romaniei au participat la reuniunea „UE+15” asupra gestionarii crizelor, delegatiile prezente anuntand contributiile lor la prima misiune de politie a UE, desfasurata in Bosnia-Hertegovina incepand cu 1 ianuarie 2003. Acest dialog a fost continuat cu prilejul participarii unei delegatii romane, la nivel inalt, la cea de-a 3-a Conferinta de Capacitati.

Ultima perioada a anului 2002 a fost marcata de deciziile summit-urilor de la Praga si Copenhaga care au confirmat perspectiva aderarii Romaniei la NATO si UE. Consiliul European de la Copenhaga a recunoscut obiectivul aderarii Romaniei in 2007.

Un accent special a fost pus pe dimensiunea relatiilor cu statele din Balcanii de Vest, dar si din Europa de Est. In acest sens, au continuat demersurile pentru sprijinirea UE si NATO in eforturile lor vizand integrarea tarilor fostei Iugoslavii in sistemul valorilor europene. De asemenea, au fost sustinute orientarile pro-europene din Republica Moldova si din Ucraina.

In termeni concreti, mentionam aici contributia tarii noastre la misiunile UE din Bosnia-Hertegovina si din FRI Macedonia. In ceea ce priveste dimensiunea politica a relatiilor cu statele din Balcanii Occidentali, Romania a propus dezvoltarea unei platforme politice de solidaritate a statelor din Europa de Sud-Est, aflate in diferite stadii de integrare europeana. O astfel de platforma poate evolua plecand de la actualul cadru stabilit de SEECP si in stransa corelare cu viitorul cadru consolidat al Procesului de Stabilizare si Asociere, care va fi decis de Consiliul European de la Salonic (iunie 2003).

O orientare importanta a dialogului bilateral extern a fost amplificarea relatiilor cu statele din vecinatate, dintr-o perspectiva europeana. Un exemplu il constituie definirea unui Parteneriat pentru Europa cu Republica Moldova (aprilie 2003), document care stabileste platforma de cooperare dintre cele doua state, avand ca obiectiv aducerea Republicii Moldova cat mai aproape de principiile si valorile UE. Prin demersurile sale, Romania incurajeaza si sprijina obiectivul, pe termen lung, al Republicii Moldova pentru integrarea in UE. In conformitate cu aceasta abordare, Romania a sustinut aderarea Republicii Moldova la SEECP, demers care permite un mai larg acces al acestei tari la proiectele europene, dar si preluarea de catre aceasta a Presedintiei Comitetului de Ministri al Consiliului Europei.

Inceputul acestui an a fost marcat si de intensificarea relatiilor cu Federatia Rusa. Tratatul de baza dintre cele doua state a fost parafat, la 5 mai a.c., de ministrii afacerilor externe roman si rus si urmeaza sa fie semnat de presedintii I. Iliescu si V. Putin la inceputul lunii iulie a.c.

Aplicarea Acordului European Luand in considerare necesitatea respectarii prevederilor Acordului European, respectiv de neinstituire a unor masuri care sa aduca atingere acestuia, perioada de referinta s-a concretizat prin neintroducerea unor masuri similare, Romania respectandu-si angajamentele in domeniu.

22

Ca si in anii anteriori, UE si-a consolidat pozitia de principal partener comercial al Romaniei cu o pondere de 62,17% din totalul comertul exterior romanesc (67,1% din export si 55,18% din import).

Schimburile comerciale bilaterale dintre Romania si tarile membre UE s-au mentinut si in perioada de referinta pe un trend ascendent. Comertul bilateral s-a situat la nivelul de 20,86 miliarde Euro, cu 12,27% mai mult decat in anul 2001. Exporturile romanesti spre UE au atins nivelul de 9,84 miliarde Euro, iar importurile au totalizat 11,02 miliarde Euro. Dezvoltarea schimburilor bilaterale, obtinuta pe fondul evolutiei pozitive a economiei romanesti si a functionarii in bune conditii a Acordului European a condus la o mai buna integrare a economiei romanesti in piata unica comunitara.

Trendul ascendent al relatiilor comerciale s-a mentinut si in primele patru luni ale anului 2003. Comertul total a crescut cu 23,82% comparativ cu nivelul atins in aceasta perioada in 2002, iar exporturile romanesti catre UE au crescut mai rapid decat importurile provenind din UE (exporturile au crescut cu 31,38%, iar importurile cu 27,18%).

Dintre statele membre ale UE, cei mai importanti parteneri comerciali ai Romaniei in 2002 au fost: Italia (36,26% din comertul bilateral Romania - UE), Germania (24,39%) si Franta (11,11%).

Referitor la structura comertului bilateral, cele mai importante categorii de marfuri originare din Romania exportate in 2002 in UE au fost: textile si imbracaminte (34,43% din totalul exportului catre UE), masini si echipamente (16,13%), incaltaminte (12,14%) si produse siderurgice (7,24%). Cresteri importante in ceea ce priveste valoarea exportului catre UE s-au inregistrat pentru produsele minerale (+166,86% crestere fata de 2001), materiale plastice si produse din acestea (39,76%) si vehicule, avioane si nave (+38,68%).

In acelasi timp, cele mai importante categorii de produse importate din UE au fost: masini si echipamente (23,78% din totalul importurilor provin din UE), textile si imbracaminte (23,08%), produse chimice (9,75%) si vehicule, avioane si nave (7,23%). Cresteri importante ale valorii importurilor s-au inregistrat pentru grasimi si uleiuri de origine animala si vegetala (+87,18%), lemn si produse din lemn (+35,86%) si plastic si materiale din plastic (+34,52%).

Trecerea la a doua etapa a implementarii Acordului European

Prin Hotararea nr. 8876/14.12.2002 (MO nr. 938/20.12.2002), Consiliul Uniunii Avocatilor a modificat Statutul profesiei de avocat, potrivit Legii nr. 489/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in vederea eliminarii conditiilor restrictive privind denumirea, cetatenia, rezidenta si forma de organizare a profesiei pentru avocatii straini.

Prin modificarea legislatiei referitoare la profesia de avocat au fost indeplinite obligatiile asumate prin Acordul European si, in acelasi timp, au fost transpuse unele prevederi ale celor doua directive sectoriale:

- dreptul avocatilor provenind din UE de a-si pastra si folosi denumirea din statul de origine;

- dreptul avocatilor provenind din UE de a profesa in Romania in toate formele de organizare prevazute de legea romana, disponibile si pentru avocatii romani;

- dreptul avocatilor provenind din UE de a desfasura in mod liber orice activitate legata de consultanta juridica, inclusiv in drept romanesc (in urma sustinerii unui test pentru aceasta din urma);

- eliminarea conditiilor privind necesitatea domiciliului sau rezidentei in Romania;

23

- eliminarea conditiilor referitoare la neexercitarea unei profesii autorizate sau salarizate in alt stat de catre un avocat provenind din UE, avocatii straini fiind supusi acelorasi incompatibilitati prevazute si pentru avocatii romani (activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat).

Restul prevederilor celor doua directive vor fi transpuse pana la sfarsitul anului 2003, conform angajamentului asumat in documentul de pozitie, prin modificarea Legii avocatilor, si vor deveni aplicabile de la data aderarii.

In scopul indeplinirii angajamentelor asumate prin Acordul European, Titlul V, Capitolul 1 „Plati curente si miscarea capitalului”, Romania a continuat procesul de liberalizare a operatiunilor de capital, in conformitate cu calendarul stabilit prin Circulara BNR nr. 26/20.11.2001. In plus, prin emiterea Circularei BNR nr. 37/17.09.2002 (MO nr. 700/25.09.2002) pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr. 3/23.12.1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost liberalizate incepand cu luna octombrie a anului 2002, in avans fata de calendarul asumat prin Documentul de Pozitie Complementar aferent Capitolului 4 – „Libera circulatie a capitalurilor”, creditele si imprumuturile financiare pe termen mediu si lung acordate de rezidenti nerezidentilor.

Incepand cu luna ianuarie 2003 nu mai sunt supuse autorizarii urmatoarele operatiuni: tranzactii ale rezidentilor cu valori mobiliare si cu unitati ale organismelor de plasament colectiv straine; credite si imprumuturi financiare pe termen scurt acordate de nerezidenti rezidentilor; credite si imprumuturi financiare si imprumuturi cu caracter personal acordate de rezidenti nerezidentilor; garantii acordate de rezidenti nerezidentilor.

Eforturile bancii centrale de liberalizare a operatiunilor de capital, concretizate in modificarile succesive ale Regulamentului BNR nr. 3/23.12.1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, au avut efect deplin numai dupa abrogarea, la inceputul anului 2003, a OG nr. 18/31.01.1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici, prin OG nr. 34/30.01.2003 (MO nr. 62/01.02.2003) privind masuri in domeniul disciplinei financiar - valutare a agentilor economici. Aceasta masura a facut posibila emiterea de catre BNR a Circularei nr. 5/13.02.2003 (MO nr. 111/21.02.2003) pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr. 3/23.12.1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificarile si completarile ulterioare, care a eliminat o serie de bariere de natura administrativa in domeniu prin abrogarea Normelor BNR privind circuitul formularelor "Dispozitie de plata valutara externa" (DPVE) si "Cerere de deschidere acreditiv" (CDA) – N.R.V. 8 si a Normelor BNR privind controlul valutar asupra incasarilor din exporturi si din celelalte operatiuni cu strainatatea – N.R.V. 9. In acest fel a fost realizata o flexibilizare reala a cadrului de reglementare aplicabil circulatiei capitalurilor.

Asistenta financiara pentru pre-aderare (Phare, infratire institutionala, ISPA, SAPARD, participare la programele comunitare) Pentru intarirea rolului de coordonator national al asistentei nerambursabile ce revine Ministerului Integrarii Europene, HG nr. 1075/2001 privind organizarea si functionarea acestei institutii a fost modificat si completat prin HG nr. 599 din 29 mai 2003, care prevede organizarea, la nivel de directie generala, a Autoritatii de management pentru Cadru de Sprijin Comunitar, ce va deveni operationala incepand cu anul 2004 si va avea responsabilitatea coordonarii, implementarii si gestionarii asistentei financiare comunitare prin instrumentele structurale.

Intarirea capacitatii administrative de a gestiona fondurile nerambursabile acordate de Uniunea Europeana constituie o preconditie a alocarii fondurilor Phare. Memorandumul de Finantare al Programului national Phare 2002, semnat la 11 decembrie 2002, a prevazut obligativitatea pentru autoritatile romane de a prezenta,

24

pana la sfarsitul primului trimestru al anului 2003 un Raport asupra progresului in implementarea Planului strategic de actiuni pentru imbunatatirea sistemelor administrative si de management al gestionarii fondurilor nerambursabile alocate Romaniei de catre Uniunea Europeana, elaborat in anul 2002.

Raportul transmis serviciilor Comisiei Europene a urmarit toate obiectivele si actiunile prevazute in Planul Strategic de Actiuni, prezentand atat stadiul realizarii si modul de indeplinire de catre responsabilii de implementare si coordonatorii metodologici, cat si un calendar actualizat al masurilor ce urmeaza a fi intreprinse in perioada imediat urmatoare pentru eficientizarea managementului asistentei Phare.

Obiectivele specifice ale Planului vizeaza urmatoarele aspecte:

- Imbunatatirea mecanismelor structurale si procedurale de management in cadrul sistemului administratiei publice;

- Crearea unui sistem modern pentru dezvoltarea si managementul resurselor umane;

- Imbunatatirea sistemelor de control financiar si a mecanismelor de audit;

- Introducerea unui sistem informational pentru sprijinirea structurilor de management si de control/ audit.

Acest Plan a fost analizat in timpul intalnirilor ce au avut loc cu reprezentantii Comisiei Europene. Au fost subliniate progresele inregistrate de institutiile romane implicate in gestionarea fondurilor comunitare, dar si actiunile ce trebuie intreprinse in continuare in vederea pregatirii pentru trecerea la ”Sistemul Extins de Implementare Descentralizata ” (EDIS).

Comisia Europeana a considerat indeplinita conditionalitatea prevazuta in Memorandumul de finantare Phare national 2002, aducand acest lucru la cunostinta Ministerului Integrarii Europene.

Pentru a sprijini intarirea capacitatii de a defini si justifica masurile incluse in Planul Strategic, precum si implementarea acestora, Ministerul Integrarii Europene este beneficiarul unui proiect de “Asistenta Tehnica pentru imbunatatirea sistemelor administrative si de management al gestionarii fondurilor nerambursabile alocate Romaniei de Uniunea Europeana”, ce se deruleaza in perioada martie-iulie 2003.

Monitorizarea si evaluarea programelor Phare Reuniunile subcomitetelor sectoriale au avut loc conform calendarului stabilit in cadrul reuniunii anuale a Comitetului Mixt de Monitorizare a programelor Phare, din 28 octombrie 2002.

S-a constituit de asemenea un subcomitet distinct pentru programele de „Cooperare trasnsfrontaliera”.

In perioada ianuarie-iunie 2003 s-a desfasurat prima runda de intalniri ale tuturor celor 9 subcomitete sectoriale de monitorizare.

Comitetul Mixt de Monitorizare a concluzionat la intalnirea din octombrie 2002 ca a existat o preocupare mai sustinuta a autoritatilor de implementare pentru activitatea de monitorizare a programelor derulate, ceea ce s-a reflectat si in mai buna calitate a rapoartelor de monitorizare elaborate. Prin recomandarile punctuale si orizontale formulate, subcomitetele sectoriale de monitorizare s-au dovedit un instrument util in monitorizare.

Concomitent cu monitorizarea programelor, s-a desfasurat si evaluarea intermediara a implementarii acestora. Evaluarea programelor Phare, grupate pe sectoare de

25

activitate, a fost realizata in continuare de consortiul (EMS) de evaluatori independenti desemnati de Directia Generala Extindere din cadrul Comisiei Europene.

Concluziile rapoartelor de evaluare, care analizeaza gradul de indeplinire a obiectivelor proiectelor, sub aspectul eficientei, impactului si sustenabilitatii acestora, au facut obiectul unor dezbateri ulterioare organizate de Delegatia Comisiei Europene, cu participarea tuturor institutiilor implicate, in cadrul carora au fost stabilite masuri concrete si termene pentru indeplinirea recomandarilor formulate.

Activitatea de evaluare intermediara a fost analizata in cadrul Comitetului Mixt de Monitorizare din octombrie 2002, cand s-au facut aprecieri cu privire la eficienta si la sprijinul pe care trebuie sa il ofere aceasta activitate pentru imbunatatirea implementarii programelor.

Exercitiul de evaluare ex-post pentru programele Phare finantate in cadrul bugetelor anilor 1997 si 1998 pentru toate tarile beneficiare Phare, inceput in anul 2002, s-a finalizat cu Raportul de tara pentru Romania prezentat in luna aprilie 2003.

Raportul are la baza o analiza generala si studiile de caz a sase proiecte implementate in cadrul programelor Phare 1997-1998: Statistica (RO 9703.01), Dezvoltarea institutionala regionala (RO 9708.01), Politica regionala si de coeziune (RO9807.01), Dezvoltarea administratiei publice locale din Romania (RO9707.01), Dezvoltare institutionala pentru Ministerul Finantelor (RO 9804.01) si Agricultura si asistenta veterinara (RO 9804.03).

Concluziile vizeaza consecintele pe termen lung ale asistentei Phare, din punctul de vedere al beneficiarilor. Aceste consecinte au fost analizate pe doua planuri: legislativ-administrativ (armonizare legislativa, dezvoltare si consolidare institutionala, reforma administrativa, dezvoltarea resurselor umane in administratia publica) si socio-economic (locuri de munca, mediu, societatea civila, drepturile omului). Impactul legislativ-administrativ al programelor Phare a fost apreciat ca evident in majoritatea proiectelor ce au facut obiectul analizei.

Principala recomandare a Raportului a fost ca sprijinul acordat in continuare de Programul Phare in sectoarele complexe sa se bazeze pe o strategie pe termen lung conceputa mai clar, care sa implice pe cat posibil toti factorii sociali, astfel incat sa se asigure o capacitate deplina si de durata a Romaniei de a prelua controlul.

Din perspectiva trecerii la fondurile structurale dupa aderare, implicarea autoritatilor nationale in evaluarea asistentei Phare a urmarit constituirea si dezvoltarea structurilor si a capacitatii de a lucra cu fondurile structurale.

Programele Phare aflate in derulare Se afla in derulare proiecte din alocarile bugetare ale anilor 2000, 2001 si 2002, precum si unele din proiectele finantate din alocari bugetare anterioare, pentru care perioada de implementare a fost extinsa prin addendumuri la Memorandumurile de finantare.

Phare 1999 Din alocarea Phare 99, continua implementarea Programului RICOP, pentru care perioada de contractare s-a incheiat la 31 decembrie 2002, iar efectuarea platilor se poate realiza pana la 31 decembrie 2003.

Au fost contractate 86,28 milioane euro din cele 86,35 milioane euro alocate, ceea ce reprezinta o rata de contractare de 99,9%.

Din fondurile alocate prin Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility), in luna mai 2003 s-a incheiat derularea Conventiei de infratire institutionala cu Spania, din cadrul

26

proiectului de intarire a capacitatii de lupta impotriva coruptiei, obiectivele programului fiind considerate indeplinite, in principal prin infiintarea Parchetului National Anticoruptie ca structura specializata de combatere a coruptiei.

Phare 2000 Romania a beneficiat prin Programul National Phare 2000 de asistenta financiara in valoare de 215,02 milioane euro, rata de contractare a acestor fonduri fiind de 95,14%.

Proiectele sunt in curs de derulare, autoritatile de implementare urmarind ca activitatile sa se efectueze conform calendarelor stabilite, astfel incat platile sa poata fi efectuate in interiorul perioadei prevazute de Memorandumul de finantare si addendumurile la acesta (30 noiembrie 2003, respectiv 31 martie 2004, pentru unele proiecte). Ministerul Integrarii Europene monitorizeaza derularea acestor proiecte pentru ca fondurile contractate sa poata fi integral absorbite.

Phare 2001 Alocarea Phare 2001 pentru Romania se ridica la 286,69 MEURO, distribuite astfel:

- Phare National 248,89 MEURO (din care 21,44 MEURO pentru participarea la programe si agentii comunitare);

- Cooperare transfrontaliera (Romania-Ungaria si Romania-Bulgaria) 13 MEURO;

- Facilitatea suplimentara de investitii 24,8 MEURO.

Programul Phare National 2001 are ca obiectiv prioritar finantarea activitatilor care conduc la indeplinirea urmatoarelor criterii de aderare:

- Criterii politice – intarirea democratiei, a statului de drept si a drepturilor omului (27 MEURO); sunt finantate proiecte pentru: protectia copilului; acces la educatie pentru grupurile dezavantajate, cu prioritate pentru romi; societatea civila; proiectele sunt implementate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptii, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile;

- Criterii economice – intarirea capacitatii de a face fata presiunilor concurentiale (5,6 MEURO); sunt finantate proiecte ce vizeaza dezvoltarea managementului serviciilor publice, implementate de Ministerul Administratiei Publice;

- Criterii legate de intarirea capacitatii administrative (18 MEURO) – se finanteaza proiecte din domeniul administratiei publice, implementate de Ministerul Administratiei Publice, Agentia Functionarilor Publici, Avocatul Poporului, Ministerul Integrarii Europene;

- Criterii legate de adoptarea acquis-ului comunitar (67,6 MEURO) - sunt finantate proiecte din domeniile: comunicatii si tehnologia informatiei, agricultura, energie, transporturi, sanatate, protectia mediului, justitie si afaceri interne, avocatul poporului, audiovizual, statistica, vama, banci; proiectele sunt implementate de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Consiliul National al Audio-vizualului, Directia Generala a Vamilor, Institutul National pentru Statistica, Banca Nationala a Romaniei, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul de Interne;

- Coeziunea economica si sociala (109,25 MEURO) - sunt finantate proiecte pentru:

- Intarirea capacitatii institutionale (19,25 MEURO) in domeniile:

27

- servicii sociale – proiect implementat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale;

- coeziune economica si sociala (coordonare generala, descentralizare, pregatirea proiectelor, sectorul de intreprinderi mici si mijlocii, formare profesionala, turism); proiect implementat de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, impreuna cu cele 8 agentii pentru dezvoltare regionala, Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Turismului;

- Imbunatatirea eficientei energetice la sistemele municipale de incalzire - 5 MEURO; proiect implementat de Ministerul Industriei si Resurselor;

- Investitii - 85 MEURO; proiectele de investitii sunt implementate de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, impreuna cu cele 8 agentii pentru dezvoltare regionala.

Investitiile in coeziunea economica si sociala au in vedere:

- Asistenta pentru intreprinderi mici si mijlocii - se finanteaza urmatoarele tipuri de actiuni: sprijinirea IMM pentru adoptarea de noi tehnologii, facilitarea infiintarii si dezvoltarii IMM, facilitarea accesului la finantare, pregatire profesionala si consultanta;

- Modernizarea scolilor tehnice si profesionale; se vor finanta atat lucrari de reparatii de structura si consolidare a scolilor care prezinta avarii serioase, pentru furnizare de utilitati, modernizarea salilor de clasa prin instalarea de echipament informati, pentru reabilitarea si modernizarea atelierelor profesionale, cat si achizitii de echipament pentru tehnologia informatiei si de birou, pregatirea specificatiilor tehnice pentru echipamente speciale.

- Dezvoltarea serviciilor sociale – se va acorda sprijin celor care au fost grav afectati de restructurarea industriala si celor expusi la riscul excluderii sociale si al saraciei, atat in zone urbane, cat si in comunele suburbane.

- Consolidarea infrastructurii regionale de transport (reabilitarea drumurilor nationale, imbunatatirea sau crearea de drumuri de acces spre zone industriale etc., in masura in care se demonstreaza o legatura directa cu dezvoltarea economica, legatura ce poate fi masurabila), de afaceri si de turism (incubatoare de afaceri, parcuri industriale, hoteluri si catering, etc.) si protectia mediului (protectia zonelor industriale si a celor cu potentia economic si turistic, inclusiv proiecte de remediere pentru zone industriale contaminate);

- Dezvoltarea infrastructurii de mici dimensiuni - imbunatatirea infrastructurii locale pentru a creste atractivitatea zonelor urbane pentru investitori, reabilitarea mediului urban si cresterea calitatii vietii in comunitatile afectate de somaj ca rezultat al restructurarii industriale; reabilitarea mostenirii istorice si culturale, pentru a imbunatati atractivitatea zonelor urbane in ceea ce priveste turismul si afacerile.

In cadrul Programului National Phare 2001 este inclusa si contributia Phare referitoare la programele comunitare, in valoare de 21,44 MEURO, si anume: participarea la programele si agentiile comunitare; sprijin pentru participantii la schemele de mobilitate din programul comunitar Socrates II. Proiectele sunt implementate de Ministerul Integrarii Europene si Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Conditiile generale de participare la fiecare program, precum si institutiile responsabile pentru implementarea acestora sunt stipulate in Memorandumurile de Finantare Phare 2001, ratificate in 2002 (OG nr. 46/2002, OG nr. 47/2002, OG nr. 48/2002, OG nr. 49/2002 si OG nr. 51/2002).

Termenul limita de contractare pentru Programul Phare national este 30 noiembrie 2003, iar termenul pentru efectuarea platilor este 30 noiembrie 2004, cu exceptia proiectelor privind imbunatatirea sigurantei cailor maritime si de transport intern,

28

asistenta pentru implementarea politicilor de mediu in Romania, investitii in coeziune economica si sociala, imbunatatirea eficientei energetice la sistemele de incalzire, pentru care termenul este 30 noiembrie 2005.

Pentru evitarea contractarii fondurilor alocate prin Programul national Phare 2001 in ultima luna a perioadei de contractare, MIE monitorizeaza permanent stadiul contractarii, incepand din luna februarie 2003. In acest scop a solicitat agentiilor si autoritatilor de implementare sa raporteze bilunar situatia derularii etapelor premergatoare contractarii, astfel incat sa poata interveni pentru rezolvarea oricaror situatii de blocaj aparute si pentru urgentarea redactarii si transmiterii documentelor necesare lansarii licitatiilor.

Phare 2002 Din bugetul Phare 2002, alocarea pentru Romania este de 278,5 MEURO, distribuita astfel: 265,5 MEURO pentru programul Phare national si 13 MEURO pentru programele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria.

Memorandumul de finantare pentru Programul Phare national 2002, semnat la 11 decembrie 2002 prevede finantarea urmatoarelor sub-programe si proiecte:

- Sub-programul „Criterii politice” (19 MEURO) – proiecte in domeniile: protectia copilului; minoritati;

- Sub-programul „Criterii economice” (2,5 MEURO) – implementarea planului de restructurare pentru CEC;

- Sub-programul „Intarirea capacitatii administrative” (33,55 MEURO) – proiecte in domeniile: pregatirea pentru aderarea la Uniunea Europeana,

- administratie publica, finante (inclusiv intarirea capacitatii Curtii de Conturi a Romaniei), consolidarea sistemului de implementare pentru programul SAPARD;

- Sub-programul „Indeplinirea obligatiilor legate de adoptarea acquis-ului comunitar” (83,737 MEURO) – proiecte in domeniile: piata interna (supravegherea asigurarilor), concurenta, vama, protectia consumatorului, social (forta de munca), agricultura, energie, transport, sanatate, mediu, justitie si afaceri interne;

- Sub-programul „Coeziunea economica si sociala” (106,564 MEURO) - proiecte pentru constructie institutionala si investitii;

- Constructia institutionala pentru coeziune economica si sociala (20 MEURO) are in vedere sa sprijine: implementarea politicii de dezvoltare regionala, reforma in invatamantul tehnic si profesional, punerea in aplicare a programului de dezvoltare a infrastructurii in orasele mici simijlocii (SAMTID), pregatirea proiectelor;

- Investitiile in coeziunea economica si sociala (86,564) sunt destinatedomeniilor: educatie si instruire tehnica si profesionala, dezvoltarea resurselor umane, infrastructura regionala si locala; la acestea se adauga asistenta tehnica pentru selectia, monitorizarea si evaluarea proiectelor;

- Sub-programul „Programe comunitare” (20,149 MEURO): participarea la programele comunitare si sprijin pentru participantii la schemele de mobilitate Erasmus si Comenius din Programul comunitar Socrates II.

Termenul limita de contractare pentru proiectele finantate prin Programul Phare national 2002 este 30 noiembrie 2004, iar cel pentru efectuarea platilor 30 noiembrie 2005.

Sunt in curs de redactare documentele pentru lansarea licitatiilor: termeni de referinta si specificatii tehnice. MIE monitorizeaza deasemenea stadiul derularii acestor etape, insistand pe langa autoritatile de implementare pentru urgentarea finalizarii

29

documentelor, astfel incat contractarea sa se realizeze in primul an al perioadei prevazute in Memorandumul de finantare, iar implementarea proiectelor sa beneficieze de intregul interval avut in vedere in fisele de proiect.

Proiecte de infratire institutionala (twinning) In prezent, in Romania se afla in derulare proiecte de twinning finantate din alocarile Phare 2000 si 2001 si sunt in curs de semnare conventiile de infratire pentru proiectele finantate in cadrul Programului Phare 2002.

Proiectele de twinning finantate din Phare 2000 sunt in domeniile: agricultura, mediu, finante publice, servicii financiare, justitie si afaceri interne, recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale, statistica, industrie, dezvoltare regionala.

In pachetul Phare 2001, din cele 17 proiecte de twinning incluse, 11 sunt proiecte clasice de twinning pentru urmatoarele domenii: afaceri interne, administratie publica, mediu, vama, statistica, agricultura, reforma in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii si cooperatiei, transporturi, drepturile omului. Celelalte sase proiecte sunt de tip „twinning light” si sunt in domeniile servicii financiare si afaceri interne.

Pentru Phare 2002 au fost aprobate 32 de proiecte de twinning (dintre care 30 clasice si 2 de tip „twinning light”) in domeniile: administratie publica, mediu, concurenta, vama, supravegherea asigurarilor, finante publice, justitie si afaceri interne, social, transporturi, coeziune economica si sociala.

Phare 2003 In data de 15 iulie 2002 a fost lansat exercitiul de programare Phare 2003.

Alocarea financiara Phare pentru Romania in 2003 este de 278,5 MEURO, din care 13 MEURO pentru programele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria.

In cadrul programarii 2003, pe langa prioritatile din Parteneriatul pentru Aderare si Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (PNAR), au fost avute in vedere si necesitatile prevazute in Planul de actiune pentru intarirea capacitatii administrative si a sistemului judiciar, elaborat in semestrul I al anului 2002 de Comisia Europeana impreuna cu autoritatile romane.

De asemenea, programarea Phare 2003 a tinut seama de necesitatile pregatirii pentru trecerea la sistemul extins de implementare descentralizata (EDIS – Extended Descentralised Implementation System).

Exercitiul de programare pentru programul Phare national 2003 a fost finalizat dupa rundele de consultari si negocieri desfasurate de MIE cu institutiile romanesti initiatoare de proiecte. Pachetul de fise selectate de autoritatile romane si sustinute de MIE, pe considerentul ca raspund unor prioritati din documentele programatice ale aderarii, au fost transmise Directiei Generale Extindere din cadrul Comisiei Europene, pentru a fi promovate in vederea finantarii.

Intre reprezentantii echipei Phare din cadrul Directiei Extindere a Comisiei Europene si cei ai Directiei de coordonare a Programului Phare din MIE au avut loc, de asemenea, mai multe consultari pentru a se ajunge la un acord cu privire la proiectele ce urmeaza a fi sustinute pentru finantare, precum si pentru ajustarea sumelor ce vor fi alocate, astfel incat sa se incadreze in bugetul Phare pe 2003.

Pachetul de proiecte agreat se regaseste in propunerea financiara care va fi analizata in sedinta din luna iulie 2003 a Comitetului de Gestiune Phare din cadrul Comisiei Europene si introdusa apoi in Memorandumul de finantare ce urmeaza a fi semnat de ambele parti.

30

Programarea multi-anuala 2004-2006 Documentul de planificare Phare 2003 pentru Romania, elaborat de Comisia Europeana si prezentat in Comitetul de Gestiune Phare din februarie 2003 a introdus o noua abordare a programarii fondurilor Phare pentru perioada 2004-2006, care porneste de la concluziile Raportului de tara 2002 si ale Foii de parcurs pentru Romania si Bulgaria, privind necesitatea concentrarii eforturilor in anumite domenii prioritare pentru indeplinirea criteriilor de aderare.

In acest scop, Comisia Europeana va suplimenta alocarea de fonduri destinate Romaniei pentru perioada 2004 - 2006 cu circa 800 milioane Euro, din care jumatate vor reprezenta fonduri Phare.

Cadrul multianual de programare 2004-2006 propus de catre Comisie va avea o structura diferita de cea a programelor nationale actuale si se va axa pe 3 mari sectiuni. Astfel, cea mai mare parte din fonduri va fi alocata programelor sectoriale, iar un procent mai redus va fi destinat finantarii unor proiecte punctuale legate de implementarea acquis-ului comunitar, in timp ce participarea la programele comunitare va fi finantata in continuare din fondurile Phare intr-un procent de 10%.

Din aceasta perspectiva, Comisia Europeana a identificat un numar de opt sectoare pentru care abordarea multi-anuala este considerata absolut necesara: administratie publica, finante, agricultura, mediu, justitie, controlul frontierelor, problemele minoritatilor, coeziunea economica si sociala. Pentru aceste domenii se vor intocmi programe sectoriale, pe baza unor strategii definite in concordanta cu cerintele stabilite de Comisia Europeana printr-o metodologie in curs de definitivare.

Ministerul Integrarii Europene si-a exprimat acordul cu privire la aceasta abordare si cu privire la cele opt sectoare identificate de Comisia Europeana pentru care vor fi elaborate strategii pe termen mediu.

Liniile directoare ale programarii multianuale si metodologia de realizare a strategiilor sectoriale si a fiselor de proiect de sector au fost prezentate de Comisia Europeana in cadrul unui seminar organizat de MIE, in luna iunie 2003, cu sprijinul consortiului de evaluatori independenti, EMS.

Potrivit unui calendar estimativ propus de Comisia Europeana, programele sectoriale vor fi elaborate de autoritatile romane, sub coordonarea si indrumarea MIE, pana in luna octombrie 2003. In urma unei evaluari ex-ante ce se va efectua de consultanti independenti in luna noiembrie 2003, programele vor fi transmise spre aprobare Comisiei Europene. Dupa finalizarea negocierilor intre Comisie si autoritatile romane, propunerea financiara va fi prezentata de reprezentantii Directiei Generale Extindere din cadrul Comisiei Europene, Comitetului de management Phare pentru aprobarea finantarii.

Programele comunitare Distinct de fondurile de pre-aderare alocate prin programele Phare, ISPA si SAPARD, Romania beneficiaza de asistenta financiara din partea Uniunii Europene si prin intermediul programelor comunitare.

Romania a participat si in 2002 si 2003 la programele comunitare pe baza Deciziei cadru a Consiliului de Asociere Romania - Uniunea Europeana, adoptata la 18 februarie 2002, care stabileste conditiile generale de participare a Romaniei la programele comunitare, pe baze concurentiale, fara legatura intre contributia financiara platita si sumele returnate prin proiectele selectate.

Aceasta decizie a intrat in vigoare la 1 martie 2002 si a permis simplificarea procedurilor de participare.

31

Ministerul Integrarii Europene, in calitate de coordonator national al asistentei financiare supravegheaza procesul de pregatire a participarii la programele comunitare si mentine in acest scop un contact permanent cu ministerele care gestioneaza participarea la aceste programe.

Contributia totala a Romaniei pentru participarea la un numar de 16 programe comunitare in anul 2002 s-a ridicat la 38,5 milioane euro, din care 21 de milioane euro au fost suportate de la bugetul de stat, restul din fonduri Phare.

In anul 2003 Romania participa la urmatoarele programe comunitare: Socrates II (2000-2006), Leonardo de Vinci II (2000-2006), Tineret (2000-2006), Viata (2000-2004), Cultura 2000 (2000-2004), Intreprinderi si Spirit Antreprenorial (2001-2005), IDA II (1998-2004), Actiune comunitara in domeniul sanatatii publice (2003-2008), E-content (2001-2005), Egalitatea de sanse (2001-2005), Combaterea Discriminarii (2001-2006), Combaterea excluziunii sociale(2001-2005), Programul Cadru 6, inclusiv Euratom (2002-2006), Masuri de stimulare in domeniul ocuparii fortei de munca (2001-2005), Mecanismul de protectie civila (2002-2007).

Suma alocata prin Programul Phare national 2002 pentru acoperirea unei parti din contributia de participare la aceste programe se ridica la suma de 17,149 milioane euro.

Diferit de participarea la programele comunitare, a inceput sa se extinda participarea statelor candidate si la Agentiile comunitare, care sunt organisme autonome, infiintate pentru a furniza expertiza in domeniul in care functioneaza, precum si informatii tehnice, Uniunii Europene si statelor membre. In prezent, Romania participa ca membru numai la activitatile Agentiei Europene de Mediu (European Environment Agency), dar va beneficia, incepand din acest an, de sprijin Phare, in cadrul unui program orizontal, pentru dezvoltarea structurilor nationale, a punctelor de contact cu mai multe agentii comunitare a caror activitate prezinta interes deosebit si pentru tara noastra, precum: Agentia europeana pentru siguranta si sanatate la locul de munca, Agentia europeana pentru evaluarea produselor medicinale, Centrul european de monitorizare a drogurilor.

Asistenta bilaterala Complementar programelor Uniunii Europene de sprijin in vederea aderarii, Romania beneficiaza de asistenta din partea mai multor state membre ale Uniunii, oferita in cadru bilateral. Domeniile in care este solicitata aceasta asistenta sunt identificate, ca si in cazul programelor Phare, potrivit prioritatilor din Programul National pentru Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana din anul 2002.

Romania beneficiaza de asistenta bilaterala oferita de state membre precum: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda. In anul 2003 au fost semnate acorduri financiare cu Germania.

Italia Asistenta financiara italiana a cunoscut o crestere constanta. Guvernul Italiei, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe si Ministerul Activitatilor Productive acorda sprijin financiar nerambursabil Romaniei in principal in domenii legate de dezvoltarea serviciilor financiar-bancare, de privatizarea si restructurarea intreprinderilor, calificarea si recalificarea fortei de munca, managementul performant al intreprinderilor, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, crearea de societati mixte romano-italiene.

Pana la data de 30 aprilie 2003 au fost primite 17 propuneri de proiect, care au fost analizate de Ministerul Integrarii Europene si, impreuna cu declaratia de interes eliberata pentru fiecare proiect, au fost transmise Ambasadei Italiei la Bucuresti.

32

Germania Urmare discutiilor dintre reprezentantii Ministerului Federal pentru Cooperare Economica si Dezvoltare din Republica Federala Germania si reprezentantii Ministerului Integrarii Europene al Romaniei privind cooperarea tehnica si financiara din anul 2002, partea germana si cea romana au cazut de acord sa continue cooperarea in urmatoarele domenii principale:

- promovarea reformelor economice, comertului si intreprinderilor mici si mijlocii,

- dezvoltarea pregatirii profesionale, sprijinirea incadrarii in munca

- sprijinirea agriculturii,

- reforma administratiei publice.

Pentru anul 2002, guvernul federal a pus la dispozitie in cadrul cooperarii bilaterale tehnice si financiare fonduri in valoare totala de 15,831 milioane euro, care includ si pe cele destinate Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Din totalul acestor fonduri, 6 milioane euro au fost oferite sub forma de credite pentru investitii, iar aproximativ 10 milioane euro sunt la dispozitia Ministerului Federal pentru Cooperare Economica si Dezvoltare pentru a fi utilizate in vederea suplimenarii de proiecte sau extinderii celor existente.

In anul 2003 fondurile alocate de partea germana in cadrul cooperarii bilaterale cu Romania insumeaza 14,3 milioane euro, incluzand si alocarile prevazute pentru masurile bilaterale in cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Din cele 14,3 milioane euro, Ministerul Federal pentru Cooperare Economica si Dezvoltare are la dispozitie pentru cooperarea tehnica cu Romania suma de 8,3 milioane euro, care poate fi folosita pentru proiecte noi, precum si pentru extinderi de proiecte.

Diferenta de 6 milioane euro reprezinta fonduri ce vor fi oferite sub forma de credit, in conditii standard (pentru investitii: 2% dobanda, 10 ani perioada de gratie, scadenta la 30 de ani). Aceste credite vor fi destinate:

- continuarii reformelor economice si sprijinirii administratiei publice,

- suplimentarii programului de creditare, in derulare, destinat intreprinderilor mici si mijlocii, precum si

- pentru proiecte de imbunatatire a infrastructurii comunale in Sibiu si alte orase (de exemplu, alimentarea cu apa si epurarea apelor, programul de constructie a locuintelor).

Proiectele vor fi examinate de Institutul de Credit pentru Reconstructie din Germania.

Grecia In ceea ce priveste cooperarea cu Grecia, la data de 20 iulie 2002 a fost semnat la Bucuresti „Acordul privind programul de cooperare economica pe cinci ani”.

Cooperarea economica dintre Republica Elena si Romania este sustinuta printr-o asistenta nerambursabila care se va ridica, pentru perioada 2002 – 2006, la o valoare totala de 70,43 milioane euro.

Ariile de acoperire ale acestui program de asistenta financiara nerambursabila sunt: asistenta tehnica pentru dezvoltarea capacitatii administrative in conformitate cu pregatirile pentru aderarea la Uniunea Europeana; asistenta tehnica pentru preluarea si implementarea acquis-ului comunitar; modernizarea infrastructurii, in particular a sectoarelor energie si transporturi; modernizarea si intarirea administratiei publice; sprijinirea institutiilor democratice si a cooperarii cu Parlamentul; sprijin pentru crearea statului de drept si ridicarea nivelului de trai; ajustarea inegalitatilor economice; sprijinirea educatiei si pregatirii vocationale pentru potentialul administrativ si stiintific; promovarea investitiilor productive.

33

In perioada 6-8 martie 2003 au avut loc la Bucuresti convorbiri tehnice bilaterale intre expertii Ministerului Integrarii Europene si o delegatie a Ministerului Elen al Afacerilor Externe condusa de ministrul adjunct, dl. Athanassios Theodorakis. Discutiile au urmarit in principal stabilirea ultimelor detalii tehnice privind programarea, implementarea si monitorizarea proiectelor in cadrul Programului Elen de Reconstructie a Balcanilor (HiPERB), finantat de Grecia. Acest program a fost ratificat de Romania prin Legea nr. 163 din 22 aprilie 2003, ceea ce permite inceperea derularii activitatilor prevazute.

In urma cererii de propuneri de proiecte pentru programarea 2002, Ministerul Integrarii Europene a primit un numar de 50 de proiecte eligibile din partea institutiilor administratiei locale si centrale, proiecte a caror valoare insumata depaseste suma de 70 de milioane euro alocata Romaniei prin acest program. Ministerul Integrarii Europene va efectua analiza acestor proiecte, in vederea transmiterii lor catre partea elena.

Potrivit cerintelor programului, partea romana a constituit Comitetul de Coordonare al Programului Elen HiPERB, alcatuit din reprezentantii ministerelor cu rol in implementarea Programului Elen.

Partea elena urmeaza sa desemneze banca comerciala elena care activeaza in Romania, prin intermediul careia se vor efectua platile pentru proiectele finantate din acest program.

Derularea activitatilor programului se va face cu respectarea regulilor si procedurilor Phare.

Olanda Olanda a alocat pentru anul 2002 aproximativ 1,65 milioane euro destinati programelor pentru aderare, MATRA si PSO.

Pentru programul de cooperare economica PSO in anul 2002 au fost alocate 5,4 milioane euro. Domeniile prioritare sunt: agricultura (2,2 milioane euro), transporturile (1,0 milioane euro) si industria (2,2 milioane euro).

Selectia de proiecte s-a incheiat in luna noiembrie 2002, iar rezultatele selectiei au fost facute cunoscute beneficiarilor.

Pentru finantare din fondurile 2003 ale programelor PSO si MATRA pentru pre-aderare derulate in cadrul asistentei bilaterale romano-olandeze Ministerul Integrarii Europene a primit din partea ministerelor 81 de propuneri de proiecte, din care a selectat un numar de 26, pe care le-a inaintat partii olandeze, in vederea analizarii lor.

Incepand cu anul 2001, programul MATRA, care sprijina transformarea sociala, a adaugat o componenta ce se refera la activitati legate de pregatirea aderarii prin programul NMCP – PUA (Netherlands Management Cooperation Programme – Pre-accession support programme). Pentru finantare in cadrul acestei componente, la inceputul anului 2003 a fost lansata cererea de propuneri de proiecte, termenul de inaintare a acestora catre partea olandeza fiind 1 martie 2003.

In prezent, autoritatile olandeze selectioneaza expertii care vor asista institutiile ce vor beneficia de fonduri in cadrul acestui program.

Belgia Referitor la asistenta oferita de Belgia, in cursul anului 2002 a continuat procedura de colectare, de analiza, de selectie si de finantare a propunerilor de proiecte. Bugetul disponibil pentru anul 2002 pentru Romania este de aproximativ 1,05 milioane euro.

In ceea ce priveste anul 2003, in perioada 15-17 aprilie 2003 a avut loc la Bruxelles cea de a III-a sesiune a Comisiei mixte de cooperare romano-flamande. Cu aceasta ocazie s-a stabilit “Programul de cooperare pentru anii 2003 si 2004 dintre Guvernul

34

Romaniei si Guvernul Flandrei”, care pune in aplicare Acordul de cooperare incheiat intre Guvernul roman si Guvernul flamand.

Totodata au fost selectate proiectele care urmeaza a fi finantate de catre Guvernul flamand in cadrul Programului mentionat. Acestea urmeaza a fi supuse aprobarii administratiei flamande.

Bugetul alocat de Guvernul flamand pentru anul 2003 va fi de aproximativ 960.000 de euro. Proiectele selectate au o valoare totala mai mare, de aceea se va impune o reducere corespunzatoare a bugetului.

In cadrul asistentei oferite de Guvernului Valon si al Comunitatii Franceze din Belgia, in zilele de 21 si 22 octombrie 2002 au avut loc lucrarile Comisiei mixte dintre Guvernul Romaniei si cel al Guvernului Valon si al Comunitatii Franceze din Belgia. Cu aceasta ocazie au fost selectate 52 de proiecte in mai multe domenii economice, sociale si culturale.

Principalele domenii in care se vor dezvolta proiectele romano-valone sunt: dezvoltare rurala, turism rural si statiuni balneare, modernizarea unor agentii care au ca obiect de activitate ocuparea fortei de munca si pregatirea profesionala, cooperare stiintifica (in agricultura, stiinte exacte, lingvistica), cultura, educatie, inclusiv acordarea de burse si stagii pentru interpreti si profesori de limba franceza.

Proiectele se vor derula in perioada 2003-2004. De asemenea este prevazuta infiintarea unui Centru de studiu al francofoniei. Pe langa aceste proiecte, sunt avute in vedere alte 15 propuneri care vor face obiect de studiu din partea autoritatilor Comunitatii franceze si Regiunii Valonia, in vederea finantarii lor intr-o perioada viitoare.

Programul ISPA In cursul anului 2002, Romania a inregistrat progrese semnificative prin asigurarea angajarii fondurilor alocate prin acest instrument financiar de pre-aderare in perioada 2000 - 2002, precum si prin accelerarea procesului de implementare a proiectelor aprobate de Comitetul de Management ISPA in aceasta perioada.

Totodata, in vederea sigurarii derularii corecte, eficiente si dinamice a Programului ISPA, a fost intarit cadrul institutional. De asemenea, pentru coordonarea procesului de implementare a proiectelor ISPA s-a continuat organizarea:

- reuniunilor Comitetului de Monitorizare ISPA, reuniunea IV in luna octombrie 2002, respectiv a cincea reuniune in luna aprilie 2003, si

- reuniunilor de monitorizare lunara, la care participa toate institutiile implicate, beneficiarii finali ai proiectelor precum si reprezentantii Delegatiei Comisiei Europene in Romania.

Pana in prezent, Romania a incheiat 33 de Memorandumuri de finantare ISPA, in valoare de aproximativ 1.200 meuro, care reprezinta aproximativ 70% din intreaga asistenta financiara alocata de Uniunea Europeana Romaniei in cadrul Programului ISPA pentru perioada 2000 – 2006.

Proiectele promovate sunt in deplina concordanta cu obiectivele si prioritatile specifice asumate in cadrul documentelor strategice ale statelor candidate (Parteneriatul pentru Aderare, Programul National de Aderare la Uniunea Europeana, Planul National de Dezvoltare).

De asemenea, s-a inregistrat un ritm sustinut de implementare a proiectelor, prin finalizarea unui numar de 39 de licitatii pentru proiectele de asistenta tehnica si de lucrari, dintre care:

35

- 19 pentru sectorul de mediu si 16 pentru sectorul de transporturi, alte 4 fiind semnate in cadrul masurii de asistenta tehnica privind intarirea capacitatii institutionale a Agentiilor de Implementare ISPA – etapa 1 pentru trecerea la EDIS.

Avand in vedere suplimentarea asistentei financiare nerambursabile pentru perioada 2004 –2006, precum si domeniile prioritare eligibile pentru aceasta finantare care au fost definite in „Road-Map-ul” aprobat in cadrul reuniunii Consiliului European de la Copenhaga, precum si perspectiva trecerii la Fondul de Coeziune dupa data aderarii la Uniunea Europeana, cele doua Autoritati de Implementare, pentru domeniul mediului (MAPM) si respectiv pentru domeniul transporturilor (MLPTL), au demarat revizuirea celor doua Strategii Nationale ISPA.

Obiectivul principal al acestui mecanism de monitorizare il constituie analiza stadiului derularii proiectelor, identificarea problemelor aparute pentru fiecare proiect pentru solutionarea acestora, in vederea accelerarii procesului de implementare a proiectelor ISPA in Romania.

In luna mai 2002 au fost definitivate planurile de audit intern pentru Agentiile de implementare si pentru Fondul National, iar Curtea de Conturi a Romaniei a fost nominalizata autoritate nationala competenta de control national in domeniul auditului extern.

In perioada de referinta, s-au transmis Comisiei Europene, o serie de documente de raportare in ceea ce priveste sistemul de management si control al Programului ISPA, dupa cum urmeaza:

- in luna iulie 2002 a fost transmis primul Raport Anual ISPA pentru anul 2001, elaborat in conformitate cu prevederile Anexei III.4 din cadrul Memorandumurilor de Finantare ISPA,

- in luna septembrie 2002, a fost transmis documentul elaborat de partea romana, ca raspuns la Raportul de Audit al Comisiei Europene, intocmit ca urmare a misiuni de audit ce a avut loc in luna ianuarie 2002 in Romania.

- in luna aprilie 2003, au fost transmise o serie de documente elaborate de partea romana, in vederea definitivarii viitorului Raport de Audit ca urmare a celei de-a doua misiuni de audit a reprezentantilor Comisiei Europene efectuata in luna ianuarie 2003.

Totodata, in vederea asigurarii in continuare a unui ritm ridicat de angajare a fondurilor comunitare alocate Romaniei prin intermediul Programului ISPA, au fost promovate noi aplicatii in vederea aprobarii lor in cadrul Comitetului de Management ISPA in cursul anului 2003, Timisoara, Teleorman, Dambovita - in domeniul managementului deseurilor, Bacau - pentru modernizarea sistemului de alimentare cu apa, Campina - Predeal pentru reabilitarea liniei de cale ferata, in sectorul de transporturi.

De asemenea, urmeaza a fi transmise pana la finele anului 2003 urmatoarele aplicatii ISPA, Pitesti si Bistrita – pentru sectorul de apa si trei noi aplicatii de Asitenta Tehnica pentru pregatirea de noi proiecte in domeniul transporturilor Deva – Orastie – pentru sectorul rutier, Simeria – Brasov- in sectorul de cale ferata, precum si pentru sectorul de mediu – pentru pregatirea de viitoare aplicatii ISPA, si pentru intarirea capacitatii institutionale a beneficiarilor finali din 10 orase care au in derulare masuri ISPA.

Programul SAPARD In conformitate cu reglementarile comunitare si urmand o strategie corespunzatoare statutului de tara in curs de dezvoltare in proces de aderare la UE, au fost promovate masuri legislative si institutionale care permit crearea si consolidarea cadrului administrativ in vederea implementarii Programului SAPARD in Romania.

36

- Conform prevederilor Acordului Multianual de Finantare, organismele nationale implicate au realizat o serie de actiuni in plan legislativ si institutional, in scopul intaririi capacitatii de preluare si implementare a Programului SAPARD, dupa cum urmeaza:

Programarea si coordonarea activitatilor specifice privind prioritatile de actiune;

- Sprijin pentru definitivarea structurii organizatorice si asigurarea logisticii necesare derularii activitatii Agentiei SAPARD;

- Incheierea, ratificarea si notificarea Acordurilor de finantare dintre Guvernul Romaniei si Comisia Comunitatii Europene (Acordul Anual de Finantare 2001 – Legea nr. 416/2002; Acordul Anual de Finantare 2002, semnat la Bruxelles, la data de 1 aprilie 2003 si ratificat prin OUG nr. 26/2003);

- Organizarea celei de-a treia reuniuni a Comitetului de Monitorizare in luna decembrie 2002;

- Sustinerea in cadrul reuniunii Comitetului STAR din data de 9 aprilie 2003, a propunerilor de amendare a masurilor 1.1 -„Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole”, 2.1 -„Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale”, 3.1 - „Investitii in exploatatiile agricole”,4.1 - “Imbunatatirea formarii profesionale”,

- Pregatirea celei de-a patra reuniuni a Comitetului de Monitorizare care urmeaza sa se desfasoare la data de 2 iulie 2003;

- Pregatirea evaluarii intermediare a Programului SAPARD (termen de realizare sfarsitul anului 2003).

In vederea angajarii bugetului alocat de Uniunea Europeana prin Programul SAPARD, Autoritatea de Management, impreuna cu institutiile implicate urmeaza sa definitiveze si sa transmita Comisiei Europene, forma finala a Acordului Anual de Finantare pentru anul 2003, astfel incat, pana la sfarsitul acestui an, acest document sa fie semnat de catre cele doua parti.

In conformitate cu prevederile Articolelor 5 (5), 9 si 10, Sectiunea B, din Acordul Multi-Anual de Finantare semnat de Comisia Comunitatilor Europene si Guvernul Romaniei la 2 februarie 2001 si ratificat prin Legea nr. 316/2001, Ministerul Integrarii Europene, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD, are in responsabilitate organizarea evaluarii intermediare a Programului si transmiterea la Comisia Europeana a Raportului de evaluare, pana cel tarziu la 31 decembrie 2003.

Evaluarea intermediara se realizeaza in cooperare cu institutiile din Romania implicate in implementarea Programului SAPARD si cu Comisia Europeana, pe baza Liniilor directoare ale acesteia privind evaluarea programelor de dezvoltare rurala sustinute prin Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA).

Scopul evaluarii intermediare este acela de a oferi o imagine de ansamblu asupra implementarii Programului SAPARD si de a contribui la imbunatatirea acesteia, daca este cazul, in directia adoptarii unei decizii privind posibila re-orientare a Programului.

Pentru indeplinirea atributiilor ce-i revin pe linia pregatirii si finalizarii evaluarii intermediare, Autoritatea de Management a incheiat,in data de 13 mai 2003, contractul de servicii cu evaluatorul independent, firma URS Corporation Ltd. din Marea Britanie, in conformitate cu procedurile prevazute in Manualul privind implementarea Masurii 4.2.

La 31 iulie 2002, Comisia Europeana a emis Decizia CE/638/ 31 iulie 2002 prin care se confera autoritatilor de resort din Romania managementul asistentei SAPARD si este acreditata Agentia SAPARD pentru implementarea tehnica si financiara a Masurilor 1.1 “Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole”, 2.1 “Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale” si 4.2 “Asistenta Tehnica”.

37

De la 1 august 2002, a demarat depunerea si inregistrarea oficiala a Cererilor de Finantare (proiecte) din partea potentialilor beneficiari in vederea realizarii investitiilor aferente Masurilor 1.1 “Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole” si 2.1 “Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale”. Depunerea Cererilor de Finantare la Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS) are loc in sesiuni lunare.

Pentru asigurarea cofinantarii proiectelor finantate in cadrul masurii 2.1 – „Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale”, Agentia SAPARD a incheiat Protocoale de cooperare cu 22 de institutii financiare care si-au manifestat interesul pentru asigurarea sumelor necesare derularii proiectelor SAPARD. In acest sens, pentru sprijinirea beneficiarilor finali, Consiliile Judetene au garantat imprumuturile angajate de acestia de la institutiile financiar-bancare.

In vederea evaluarii procesului de coordonare a actiunilor prioritare privind derularea Programului SAPARD, s-a convenit cu reprezentantii Comisiei Europene, organizarea celei de-a patra reuniuni a Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD, la data de 2 iulie 2003.

In prezent, o prioritate a autoritatilor romane o reprezinta pregatirea pentru acreditare a urmatoarelor masuri din PNADR: Masura 3.1 “Investitii in exploatatii agricole”, 3.4 “Dezvoltarea si diversificarea economica pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative” si 4.1 “Imbunatatirea formarii profesionale”. Astfel, in prima parte a lunii iulie 2003, o misiune a expertilor DG Agri se va afla in Romania in vederea verificarii si acreditarii structurilor si procedurilor stabilite de autoritatile romane in vederea implementarii acestor masuri.

In intervalul 1 august 2002 - 30 mai 2003 s-au depus un numar de 99 de proiecte eligibile pentru masura 1.1 cu o valoare totala de 93.16 milioane euro iar pentru masura 2.1, un numar 1.354 de proiecte cu o valoare totala de 1.064 milioane euro.

Dintre cele 1.453 de proiecte eligibile depuse pana la sfarsitul lunii mai 2003 (99 pentru masura 1.1 si 1.354 pentru masura 2.1), au fost semnate de Agentia SAPARD si beneficiarii finali un numar de 466 de contracte, dupa cum urmeaza:

Masura Sesiunea Nr. proiecte selectate

Nr. contracte incheiate

Total finantare nerambursabila

(MEURO)

August 8 8 5,55

Septembrie 12 12 7,01 1.1

Octombrie 8 8 6,9

August 145 145 118,84

Septembrie 249 249 194,30 2.1

Octombrie 36 36 36,47

TOTAL 466 369,07

38

2. CRITERIILE DE ADERARE

2.1. CRITERIILE POLITICE

2.1.1. Democratia si statul de drept Parlamentul In perioada de referinta, Parlamentul – pe baza Programului legislativ pentru anii 2002 si 2003 si a Programului legislativ prioritar pentru sustinerea procesului de aderare a Romaniei la UE, dar si prin exercitarea nemijlocita a dreptului de initiativa legislativa – si-a concentrat eforturile pe dezbaterea si adoptarea proiectelor de legi prioritare pentru preluarea acquis-ului UE.

Cele doua programe cuprind masuri pentru accelerarea procesului de transpunere in legislatia nationala a reglementarilor comunitare, structurate pe capitole de acquis, cu termene stricte pentru institutiile responsabile, precum si cu actiunile de intreprins pentru eliminarea deficientelor semnalate de Comisia Europeana. Programele legislative integreaza in cuprinsul lor si ultimele evolutii ale acquis-lui comunitar.

In februarie 2003, partidele politice reprezentate in Parlament au semnat un Pact de actiune solidara pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Prin acest pact, partidele se angajeaza ca, pe toata perioada negocierilor de aderare, sa-si orienteze propriile abordari si initiative politice in raport cu obiectivul integrarii europene, in primul rand prin adoptarea operativa, in Parlament, a elementelor de acquis comunitar.

Din aceasta perspectiva, este de consemnat complexul proces de revizuire a Constitutiei in vederea consacrarii, in legea fundamentala, a consecintelor constitutionale ale aderarii Romaniei la UE, inclusiv prin introducerea institutiilor cetateniei UE si a dreptului cetatenilor UE sa aleaga si sa fie alesi in alegerile europene si locale, precum si a posibilitatii de adoptare a monedei unice. In afara completarilor aduse Constitutiei din prisma aderarii la UE, comisia parlamentara creata special pentru pregatirea proiectului noii Constitutii a avut in vedere o revizuire a principiilor si solutiilor constitutionale in scopul consolidarii statului de drept si a drepturilor fundamentale. Un obiectiv specific a fost fluidizarea procesului legislativ.

Comisia parlamentara speciala a retinut in propunerea legislativa de revizuire a Constitutiei urmatoarele amendamente principale: introducerea expresa a principiului separatiei si al echilibrului puterilor in stat; garantarea proprietatii private; introducerea procedurii legislative, in doua lecturi, prin eliminarea fazei de mediere si a sedintelor comune pentru rezolvarea divergentelor; diferentierea competentelor celor doua camere (Camera Deputatilor pentru legi ordinare, Senatul pentru ratificarea acordurilor internationale, categoria de legi organice fiind impartita intre cele doua camere); controlul sporit al legislativului asupra executivului; accentuarea principiilor descentralizarii si desconcentrarii in administratia publica si introducerea principiului subsidiaritatii; posibilitatea cetatenilor UE de a dobandi terenuri in Romania; reorganizarea sistemului judecatoresc, a Consiliului Superior al Magistraturii si a Ministerului public; dezvoltarea competentelor si atributiilor Curtii Constitutionale, ale Avocatului Poporului, ale Curtii de Conturi, inclusiv precizarea independentei magistratilor.

Proiectul de modificare a Constitutiei reglementeaza expres ca sanctiunea privativa de liberate nu poate fi decat de natura penala. Pentru faptele ilicite ce nu au asemenea caracter penal, societatea are alte modalitati, cum ar fi munca în folosul comunitatii, care nu antreneaza pierderea, chiar pe durata limitata, a dreptului constitutional privind libertatea individuala. Constitutia Romaniei este astfel racordata la practica europeana cea mai avansata.

39

Pentru asigurarea independentei justitiei, proiectul reglementeaza, in raport cu cerintele europene, competenta exclusiva a Consiliului Suprem de Magistratura de a face propunerile de numire, promovare, transferare şi sanctionare a judecatorilor. In acest mod, Consiliul Suprem al Magistraturii devine un adevarat garant al justitiei.

In raport de exigentele Uniunii Europene pentru asigurarea stabilitatii şi independentei consilierilor Curtii de Conturi s-a propus pentru aceştia un statut similar cu statutul judecatorilor Curtii Constitutionale. Astfel, consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Consilierii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toata durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori, iar revocarea acestora se face de Parlament, in conditiile prevazute de lege.

Proiectul legii de revizuire a Constitutiei s-a adoptat in Comisia parlamentara pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitutiei la 9 iunie a.c., iar dezbaterile in Camera Deputatilor au inceput in sesiune din 18 iunie a.c.

Cu privire la sistemul electoral, s-au adus modificari Legii 68/1992 privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, prin urmatoarele acte normative:

Cu privire la sistemul electoral, printr-o lege recenta au fost aduse mai multe modificari Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, dintre care cea mai importanta se refera la institutionalizarea Autoritatii Electorale Permanente. Cele mai importante modificari in sistemul electoral se vor aduce prin legile electorale, ce vor fi elaborate de Comisia parlamentara, formată din deputati si senatori, constituita în acest scop, si care va tine seama de modificarile din propunerea legislative de revizuire a Constitutiei Romaniei.

De asemenea, la elaborarea legilor electorale se vor avea in vedere si propunerile trimise de reprezentantii societatii civile, mass-media, organizatiilor si asociatiilor neguvernamentale etc., precum si cele formulate de partidele politice reprezentate in Parlament.

Privind activitatea legislativa a Parlamentului, in perioada 1 septembrie 2002-31 mai 2003, au fost adoptate si promulgate un numar de 393 de legi. Dintre acestea, 110 au fost legi initiate de Guvern, altele decat cele pentru aprobarea ordonantelor, 72 au fost legi pentru aprobarea unor Ordonante emise in baza legilor de abilitare, 161 au fost legi pentru aprobarea unor Ordonante de urgenta, iar 50 au fost legi provenite din initiative legislative parlamentare.

Pentru limitarea recurgerii la ordonante si ordonante de urgenta, in februarie 2003, Guvernul a instituit o procedura restrictiva de promovare a proiectelor de ordonanta de urgenta, care prevede obligativitatea obtinerii prealabile a avizului de oportunitate de la Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul, ceea ce a determinat diminuarea substantiala a numarului de proiecte de ordonanta de urgenta, comparativ cu situatia anterioara.

Astfel, daca in perioada ianuarie – mai 2002 Guvernul a emis 65 de ordonante si ordonante de urgenta, in perioada similara din 2003 au fost emise doar 40 de ordonante, al caror caracter de urgenta a fost justificat atat de importanta problemei tratate cat, si de caracterul critic al necesitatii reglementarii respective.

Printre cele mai importante motive ale emiterii de ordonante in anul 2003, se gasesc:

- ratificarea de acorduri internationale sau amendarea unor protocoale la acorduri internationale;

- aplicarea unor masuri de protectie sociala impuse de cerintele momentului;

- acelerarea reformei administratiei publice;

- protectia copilului si adoptiile internationale;

40

- stimularea procesului de restructurare si privatizare a unor entitati cu capital; majoritar de stat;

- simplificarea si tranparenta mediului de afaceri;

- stimularea finalizarii unor investitii de importanta nationala;

- facilitarea restituirii proprietatilor.

Prin proiectul de Constitutie, se reglementeaza posibilitatea Guvernului de a adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare. Guvernul nu va putea adopta ordonante in domeniul legilor constitutionale sau care ar afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile si indatoririle cetatenesti prevazute de constitutie si drepturile electorale. De asemenea, ordonantele guvernamentale nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietatea publica.

Controlul parlamentar asupra executivului a fost exercitat prin informari periodice prezentate de membrii guvernului, interpelari si intrebari, motiuni simple si motiuni de cenzura. In perioada 1 septembrie 2002-15 iunie 2003, Senatul a inregistrat si dezbatut un numar de 10 motiuni simple, iar Camera Deputatilor, 12. Numarul motiunilor de cenzura dezbatute a fost de doua.

Privind situatia intrebarilor si interpelarilor adresate de Parlament Executivului in septembrie 2002-mai 2003, acestea au fost in numar de 1221 de la Camera Deputatilor, si in numar de 389 de la Senat.

Executivul In perioada 1 septembrie 2002-31 mai 2003, Guvernul a initiat un numar de 313 de proiecte de lege, pe care le-a inaintat spre dezbatere si adoptare Parlamentului. Din acestea, 123 au fost proiecte de lege (altele decat cele pentru aprobarea ordonantelor), 42 au fost proiecte de lege pentru ordonante emise in baza legilor de abilitare, iar 148 au fost proiecte de lege pentru ordonante de urgenta.

Pentru imbunatatirea coordonarii interministeriale, prin HG nr. 1508/2002 (MO nr. 4/8.01.2003), s-a decis crearea Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana, structura aflata sub directa coordonare a Primului Ministru, avand ca obiectiv principal asigurarea coordonarii procesului de pregatire pentru aderare, in planul pregatirii sectoriale, al demersurilor politico-diplomatice si al strategiei de comunicare interna si externa.

Comitetul Executiv, constituit din ministrul integrarii europene, ministrul afacerilor externe, ministrul finanatelor publice, ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului si negociatorul sef al Roamniei cu Uniunea Europeana, se intruneste saptamanal in scopul identificarii optiunilor strategice in procesul de aderare a Romaniei la UE si al initierii masurilor necesare pentru inlaturarea elementelor de blocaj la negocierile de aderare.

In vederea consolidarii structurilor de implementare a acquis-ului, Guvernul a adoptat OU nr. 19/2003 privind organizarea si functionarea Corpului consilierilor de integrare (MO nr. 226/3.04.2003), care prevede organizarea in cadrul Ministerului Integrarii Europene a Corpului consilierilor de integrare. Acesta va cuprinde 500 de consilieri cu atributii in domeniul realizarii programelor si reformelor necesare in procesul pregatirii aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, repartizati pe ministere in functie de necesitati.

In Corpul consilierilor de integrare pot fi incadrati specialisti in afaceri europene care au absolvit universitati de prestigiu din tara si/sau din strainatate, cu experienta si specializari in domeniile specifice ministerului. Incadrarea specialistilor se realizeaza pe baza de concurs sau examen, care se va organiza in mai multe etape.

41

Pana la data de 12 iunie a.c., a fost organizata o sesiune de recrutare pentru 50 de posturi alocate la cinci ministere,urmand ca actiunea de incadrare a acestor specialisti sa se incheie pana la sfarsitul lunii iulie 2003.

In legatura cu reducerea dimensiunilor personalului cu functii de conducere in sfera administratiei publice centrale, in conformitate cu prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea guvernului si ministerelor, Primul Ministru a decis, in februarie 2003, reducerea numarului secretarilor de stat din ministere cu 20 de posturi, ceea ce reprezinta un procentaj de 20,6% din totalul posturilor de secretari de stat.

In scopul cresterii eficientei activitatii guvernamentale si al asigurarii unui proces decizional accelerat, partidul de guvernamant a analizat mai multe propuneri de flexibilizare a structurilor guvernamentale centrale.

Pe baza experientei acumulate in plan politic si guvernamental si tinand cont de practica tarilor europene cu administratie moderna, in cursul lunii iunie a.c., s-a decis reducerea semnificativa a numarului de ministere - chiar sub media europeana.

Astfel, din cele 24 ministere, Executivul contine, in actuala configurare, doar 14; au fost desfiintate Ministerul Informatiilor Publice, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul si Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, ale caror functii vor fi preluate de alte structuri centrale.

Noua structura a Guvernului cuprinde: 1. Sapte ministere care isi pastreaza statutul anterior:

- Ministerul Afacerilor Externe;

- Ministerul Integrarii Europene;

- Ministerul Finantelor Publice;

- Ministerul Justitiei;

- Ministerul Apararii Nationale;

- Ministerul Culturii si Cultelor;

- Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

2. Sapte ministere noi, infiintate prin comasare sau prin alte forme de reorganizare:

- Ministerul Administratiei si Internelor - prin comasarea MAP cu MI;

- Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei - pe structura MMSS se preiau de la MSF structurile referitoare la protectia familiei si a persoanelor cu handicap;

- Ministerul Economiei si Comertului - prin comasarea MIR cu Departamentul pentru Comert Exterior din subordinea Primului Ministru;

- Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului - prin comasarea MAAP cu MAPM;

- Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului - prin comasarea MLPTL cu Ministerul Turismului;

- Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului prin comasarea MEC cu MTS;

- Ministerul Sanatatii - cu sfera de activitate limitata fata de MSF.

In urma modificarilor produse in structura Executivului au fost operate, in mod corespunzator, unele revocari din functia de membru al Guvernului si au fost numiti noi ministri si ministri delegati.

42

Au fost numiti sase ministri delegati, care asigura coordonarea unor domenii de importanta majora pentru Guvern, dupa cum urmeaza:

- coordonarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana;

- coordonarea autoritatilor de control;

- relatia cu Parlamentul ;

- administratia publica;

- relatiile cu partenerii sociali;

- comert .

Autoritatile de reglementare, cu deosebire, cele care autorizeaza preturile nu vor mai fi coordonate sau subordonate ministerelor, ci vor fi structuri autonome, in conformitate cu reglementarile Uniunii Europene.

Noul Cabinet a fost aprobat de Parlament la 18 iunie a.c. prin Hotararea Parlamentului nr. 16/2003 (MO nr. 463/19.06.2003). La 18 iunie, noii ministri ai cabinetului au depus juramantul la Presedintie.

La data de 20 iunie, a avut loc prima sedinta a noului cabinet, in cadrul careia s-a hotarat constituirea unui colectiv de lucru (format din reprezentanti, la nivel de secretar de stat, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Integrarii Europene si Ministerului Justitiei) pentru corelarea si avizarea proiectelor de acte normative privind organizarea si functionarea ministerelor si institutiilor nou infiintate sau reorganizate.

Proiectele de acte normative avizate de colectivul de lucru au fost aprobate in cadrul sedintei de Guvern din data de 25 iunie a.c.

Guvernul s-a concentrat cu prioritate asupra implementarii Strategiei de accelerare a reformei administratiei publice, fiind de consemnat, indeosebi, institutirea Comitetului interministerial pentru reforma administrativa si crearea si operationalizarea, in cadrul Ministerului Administratiei Publice, a Unitatii Centrale pentru reforma administratiei publice.

In acelasi sens, s-a adoptat Legea nr. 470/2002 privind parteneriatul public-privat prin care s-a reglementat organizarea si functionarea serviciilor publice, iar unele servicii locale (precum evidenta populatiei, eliberarea pasapoartelor) au trecut in administrare locala. In cadrul parteneriatului public-privat, sunt depuse eforturi pentru realizarea unui sistem informatic integrat la nivel judetean. Incepand cu trimestrul I 2003, sistemul este deja operational la nivelul Consiliului Judetean Prahova.

Pentru consolidarea independentei si responsabilizarea administratiei publice, a fost elaborat un Cod de procedura administrativa. Totodata, privind informatizarea structurilor administratiei publice, s-a introdus Planul de actiune e-Administration, in implementarea caruia, mentionam ca realizari concrete pentru perioada de referinta:

- lansarea, in decembrie 2002, a Parteneriatului MAP – HP/Microsoft/ Soft Win, cu destinatia Institutul National pentru Administratie Publica (INAP); Parteneriatul vizeaza crearea unui sistem informatic integrat la nivelul INAP (dotat cu servere, computere, sisteme de operare, licente) si a unei platforme de dezvoltare aplicatie e-learning, care vor fi apoi implementate la nivelul celor 8 centre regionale de pregatire informatica;

- in trimestrul IV 2002, in cadrul programului PSAL II, a fost lansat un Proiect privind crearea unui sistem informatic integrat pentru managementul documentelor la nivelul administratiei publice; termenii de referinta ai proiectului au fost aprobati de Banca Mondiala (care asigura finantarea) urmand ca, la sfarsitul lunii iunie a.c., sa fie demarata licitatia de angajare consultanta.

43

In vederea crearii, pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, a unui cadru institutional operational pentru gestionarea fondurilor structurale, Guvernul Romaniei a adoptat HG nr. 1555/2002 privind desemnarea institutiilor si organismelor responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin instrumentele structurale (MO nr. 70/3.02.2003).

In ce priveste promovarea transparentei actului de guvernare, Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice (MO nr. 279/21.04.2003), a functiilor publice si in mediul de afaceri, inclusiv privind prevenirea si sanctionarea coruptiei, contine prevederi referitoare la:

- transparenta informatiilor referitoare la obligatiile bugetare restante;

- transparenta in administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice;

- conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice.

Legea aduce modificari si completari la Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, si la Legea nr. 115/1996 privind declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere.

In completarea cadrului legislativ, reglementat prin HG nr. 396/2002 privind unele masuri referitoare la procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu relevanta asupra mediului de afaceri, a fost adoptata Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica (MO nr. 70/3.02.2003). Conform acestei legi, in cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, administratia publice are obligatia de a publica un anunt referitor la aceasta actiune pe site-ul propriu de a-lafisa la sediu, intr-un spatiu accesibil publicului, si de a-l trasmite catre mass-media. Anuntul trebuie sa cuprinda nota de fundamentare, o expunere de motive sau, dupa caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ, textul complet al proiectului, precum si termenul, locul si modalitatea in care se pot transmite observatii, propuneri sau recomandari.

Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanta pentru mediul de afaceri trebuie transmis de catre initiator asociatiilor de afaceri si altor parteneri sociali interesati.

Legea nr. 161/2003 aduce modificari si completari Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, prin prevederile referitoare la:

- principiile care stau la baza exercitatii functiei publice;

- categoriile de functii publice;

- formarea profesionala a functionarilor publici;

- sistemul de recrutare si avansare in cariera;

- rolul si atributiile Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

Un volum considerabil de reglementari secundare privind functia publica au fost elaborate in privinta: comisiilor de disciplina, evaluarii performantelor, perioadelor de proba, functionarii comisiilor paritare, selectarii functionarilor publici etc.

De asemenea, Guvernul a adoptat HG nr. 624 din 29 mai 2003 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (MO nr. 410/10.06.2003).

La nivelul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, este in curs de elaborare un proiect de lege privind perfectionarea sistemului de salarizare a functionarilor publici, care va fi supus adoptarii de catre Parlament in cursul anului 2003.

44

Pentru crearea unui corp de functionari publici profesionist, Institutului National de Administratie (INA) (infiintat prin OU nr. 81/2001) si-a inceput activitatea in august 2002.

INA a finalizat strategia nationala de formare a personalului din administratia publica centrala si locala precum si repartizarea teritoriala cu distributia centrelor regionale de formare continua in administratia publica, cu suportul unui proiect PHARE de infratire institutionala.

De asemenea, INA a elaborat Normele metodologice privind instruirea si specializarea functionarilor publici in domeniul informaticii, in conformitate cu prevederile HG nr. 1007/2001 privind informatizarea administratiei publice.

INA a incheiat parteneriate cu institutii similare din alte state (PGI-international Inc. – Canada, societatea germana INWENT) si a colaborat cu institutii europene in domeniul formarii si perfectionarii.

Oferta de programe pentru anul 2003 contine cinci tipuri de programe adresate tuturor categoriilor de functionari publici.

Progrese semnificative s-au inregistrat in ce priveste consultarea partenerilor sociali in procesul de formulare a politicilor si de elaborare a legislatiei.

Impactul Consiliului Economic si Social (CES) asupra deciziilor executivului a sporit considerabil. O mare parte din proiectele de acte normative initiate de ministere nu au fost dezbatute in cadrul sedintelor de Guvern fara avizul CES. In urma unui acord informal stabilit intre Prim Ministru si partenerii sociali, s-a stabilit ca, pentru a intra in dezbaterea CES in vederea avizarii, un proiect de act normativ trebuie sa fie dezbatut in prealabil cu partenerii sociali in cadrul Comisiilor de Dialog Social de la nivelul ministerelor. Aceasta relatie a instituit practica dublei consultari la nivel sectorial si national, si in acelasi timp o coordonare a procesului de consultare a partenerilor sociali.

In primul trimestru al anului 2003, 129 de proiecte de acte normative initiate de ministere au fost inaintate CES pentru avizare inainte de a fi dezbatute in Guvern, reprezentand o crestere cu 50% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Asumarea responsabilitatii Guvernului in fata Parlamentului pentru Legea anticoruptie a fost realizata numai dupa ce acest document a fost dezbatut cu partenerii sociali, la solicitarea CES.

Puterea judecatoreasca Reforma sistemului judecatoresc si consolidarea statutului magistratilor reprezinta o prioritate pentru Guvern. Obiectivul principal al reformei in justitie il reprezinta consolidarea independentei si statutului magistratului, precum si asigurarea realizarii eficiente a actului de justitie, de natura a raspunde nevoilor cetatenilor si a asigura compatibilitatea sistemului judiciar romanesc cu cel al statelor membre.

Masuri legislative

a. Prin Legea nr. 653/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca (MO. 905/12.12.2002) sunt vizate independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor in alcatuirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Legea prevede:

- modificarea componentei CSM, prin majorarea numarului reprezentantilor curtilor de apel si includerea reprezentantilor tribunalelor. Consiliul Superior al Magistraturii are in urma acestei modificari urmatoarea componenta: 3 judecatori de la Curtea Suprema de Justitie; 2 procurori de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie; 6 judecatori de la curtile de apel; 3 procurori

45

de la parchetele de pe langa curtile de apel; 2 judecatori de la tribunale; 1 procuror de la parchetele de pe langa tribunale.

- desemnarea candidatilor pentru alegerea ca membri ai CSM se face in adunarile generale ale judecatorilor sau, dupa caz, ale procurorilor, de la instantele judecatoresti si parchetele pe care le reprezinta, dupa criterii precise, prevazute de lege;

- judecarea cauzelor privind conflictele de munca de complete formate din doi judecatori, asistati de doi magistrati consultanti;

- participarea magistratilor consultanti la deliberari cu vot consultativ, opiniile separate ale acestora fiind consemnate in hotarare;

- magistratii consultanti au un nou statut, comparabil cu cel al judecatorilor.

Prin Hotararea Parlamentului nr. 14/7.05.2003 pentru alegerea membrilor CSM, (MO nr. 315/12.05.2003) au fost alesi cei 17 magistrati, membri ai CSM.

b. In temeiul art.18 alin.2 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecatoresti, a fost intocmit Tabelul executorilor judecatoresti si publicat in MO nr.243/ 9.04.2003.

c. Prin Ordinul nr. 1117/C/2003 al Ministrului Justitiei (MO nr. 307/7.05.2003) a fost aprobat Regulamentul de organizare si desfasurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar.

d. Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale a fost aprobat la data de 22 mai 2003 si a fost promulgata la 24 iunie a.c. Proiectul urmareste sa armonizeze prevederile Codului de procedura penala roman cu principiile, recomandarile si reglementarile cuprinse in documentele internationale in domeniul justitiei penale si sa transpuna in legislatia nationala prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale Protocoalelor sale aditionale, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Proiectul cuprinde modificari de esenta privind desfasurarea procesului penal care, pe de o parte, sporesc garantiile procesual penale, indeosebi cele privind masurile privative sau restrictive de libertate ori cele referitoare la instituirea controlului judecatoresc privind solutiile procurorului de netrimitere in judecata. Pe de alta parte, se introduc in Codul de procedura penala noi institutii, precum protectia martorilor ori investigatorii sub acoperire, menite sa ofere instrumente eficiente si moderne in descoperirea, urmarirea si judecarea infractorilor care folosesc forme organizate si metode perfectionate de savarsire a infractiunilor.

e. Guvernul Romaniei a adoptat, in sedinta din 25 iunie 2003, o ordonanta de urgenta privind modificarea si completarea Codului de Procedura Civila. Actul normativ prevede urmatoarele:

- stabilitatea rapoartelor judiciare recunoscute de instante si autoritatea deciziilor finale si irevocabile ale instantelor, garantate prin eliminarea definitiva a recursului in anulare;

- eliminarea rolului Procurorului General in acest domeniu;

- unificarea cazurilor judiciare prin modificarea competentelor in materie ale tribunalelor; in acest fel, Curtea Suprema de Justitie va fi cea care va solutiona toate recursurile privind contenciosul civil, comercial si administrativ. Principiul conform caruia toate recursurile vor fi solutionate de Curtea Suprema de Justitie impune repartitia competentelor in materie civila si in materie comerciala intre curtile de prima instanta si tribunale si reintroducerea posibilitatii de apel in materie comerciala. Totodata, pentru a sublinia caracterul extraordinar al posibilitatii de a face recurs, a fost creat un mecanism de admitere in principiu a recursului, care se refera exclusiv la aspectele formale

46

ale procedurii de apel. Aceasta solutie nu permite curtilor de apel sa foloseasca anumiti termeni care nu corespund aspectului formal stabilit.

Este garantat principiul contradictiei in timpul recursului la Curtea Suprema de Justitie.

f. Guvernul Romaniei a adoptat, la 25 iunie 2003, o ordonanta de urgenta privind anumite drepturi pentru persoanele care savarsesc o pedeapsa privativa de libertate. Aceasta OUG, care se bazeaza pe recomandarile Consiliului Europei si pe practica Curtii Europene pentru Drepturile Omului, reglementeaza urmatoarele:

- procedura controlului judiciar privind masurile adoptate de administratia penitenciarului privind drepturile detinutilor: impotriva acestor masuri, detinutii pot depune reclamatii la curtea de prima instanta in raza caruia este situat penitenciarul.

- dreptul al informatie: administratia penitenciarului este obligata sa informeze detinutii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le au in perioada de detentie;

- dreptul de a depune reclamatii si dreptul de a coresponda: corespondenta detinutilor are caracter confidential si nu poate fi deschisa decat in cazurile prevazute de lege;

- dreptul de a primi vizite si bunuri;

- dreptul la asistenta medicala gratuita.

g. Comisia legislativa a Camarei Deputatilor a aprobat in 25 iunie 2003 textul propunerilor legislative privind amendarea Constitutiei in domeniul Justitiei. Potrivit acestor amendamente, CSM va fi format din doua sectiuni – una pentru judecatori si alta pentru procurori – si va include reprezenatnti ai societatii civile. Presedintele CSM va fi un magistrat.

h. In ceea ce priveste numirea in posturile de conducere din cadrul curtilor de justitie, au fost propusi mai multi candidati de catre Curtile de Apel pentru fiecare post; nici o candidatura nu a fost respinsa de ministrul justitiei, iar decizia a fost lasata in sarcina Consiliului Superior al Magistraturii.

Strategia de reforma a sistemului judiciar

Strategia de reforma a sistemului judiciar, a fost prezentata Comitetului Executiv pentru Integrare Europeana la data de 15 aprilie 2003. Strategia a fost elaborata pornind de la principiile constitutionale privind independenta justitiei, necesitatea asigurarii garantiilor de competenta, independenta si impartialitate a magistratilor, precum si referintele europene si internationale in materie.

Au fost constituite grupuri de lucru formate din reprezentanti ai puterii judecatoresti (judecatori si procurori din cadrul diverselor tribunale si birouri de procurori, precum si din cadrul Curtii Supreme de Justitie) care vor elabora proiectul privind principalele directii ale strategiei.

Membrii acestor grupuri de lucru s-au intalnit in perioada 5-9 mai 2003, cu fostul presedinte al Consiliului Superior al Magistratilor si al Curtii de Casatie din Franta; au fost discutate principiile pe care trebuie sa se bazeze reforma, proiectele de lege si calendarul actiunilor care trebuie intreprinse; de asemnea, fostul presedinte al Consiliului Superior al Magistratilor si al Curtii de Casatie din Franta a fost implicat in procesul de elaborare a proiectelor de lege.

Obiectivele pe termen scurt ale Strategiei de reforma sunt:

- introducerea principiului colegialitatii pentru solutionarea in prima instanta a litigiilor; reorganizarea instantelor cu volum mic de activitate;

47

- infiintarea unor posturi suplimentare la nivelul instantelor cu un volum mare de activitate, de peste 20 000 cauze anual;

- crearea, initial, a unor departamente specializate in cadrul tribunalelor, iar apoi a unor tribunale specializate.

Pe termen mediu si lung, strategia vizeaza:

- introducerea mecanismelor de solutionare alternativa a litigiilor;

- imbunatatirea managementului instantelor;

- realizarea si dezvoltarea unui program sustinut de investitii, reparatii capitale si curente, in vederea cresterii prestantei justitiei si asigurarii solemnitatii actului de judecata;

- realizarea unui sistem modern si eficient de publicitate imobiliara la nivel national;

- continuarea procesului de informatizare;

- continuarea procesului de reforma a sistemului penitenciar.

Ca rezultat al strategiei elaborate de magistrati, la data de 29.05.2003 au fost inscrise pe agenda sedintei Guvernului primele proiecte de acte normative:

1. Proiectul de lege privind statutul magistratilor a fost aprobat in sedinta de Guvern din 6.06.2003. Proiectul consacra principiile independentei si inamovibilitatii judecatorilor, ale stabilitatii procurorilor si egalitatea cetatenilor in fata organelor judiciare. Prevederile Proiectului asigura transparenta procedurilor de selectie, promovare, numire in functii de conducere si evaluare profesionala a magistratilor.

Astfel, recrutarea si formarea initiala a magistratilor se realizeaza prin Institutul National al Magistraturii. Data, locul, modul de desfasurare a examenului de admitere, precum si numarul de locuri scoase la concurs se publica in Monitorul Oficial si intr-un ziar de mare tiraj, cu cel putin 60 zile inainte de desfasurare. Stagiul este de doi ani, iar judecatorii stagiari au dreptul sa faca parte din completul de judecata numai alaturi de un judecator inamovibil.

Consiliul Superior al Magistraturii va avea exclusivitate in luarea deciziilor privind cariera magistratilor, raspunderea disciplinara a acestora, apararea impotriva actelor care le afecteaza independenta si impartialitatea. Magistratii sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, fiind eliminate atributiile ministrului justitiei in acest domeniu. Promovarea magistratilor se va face pe baza unui examen organizat anual de Institutul National al Magistraturii, cu consultarea Consiliului National al Magistraturii si a ministrului justitiei. Evidenta posturilor vacante va fi permanent disponibila tuturor magistratilor.

Proiectul instituie dreptul magistratilor de a fi aparati impotriva oricaror presiuni, influente sau amenintari care le pot afecta independenta si impartialitatea. Magistratul care considera ca independenta si impartialitatea sa sunt afectate in orice mod, prin acte de imixtiune in activitatea judiciara sau de influentare a evolutiei sale profesionale se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Masurile speciale de protectie impotriva amenintarilor, violentelor sau altor fapte, care ii pun in pericol pe magistrati, bunurile sau familiile acestora sunt stabilite prin Hotarare de Guvern, la propunerea Ministerului de Interne si a Ministerului Justitiei. A fost prevazuta posibilitatea oricarei persoane de a reclama Consiliului Superior al Magistraturii incalcarea obligatiilor profesionale sau conduita necorespunzatoare a unui magistrat, direct sau prin conducatorii de instante si parchete.

2. Proiectul de lege privind organizarea judiciara (prezentat in sedinta de Guvern din 6.06.2003) prevede infiintarea instantelor specializate pentru minori si familie, instantelor comerciale, administrativ-fiscale, si pentru solutionarea conflictelor de munca, reintroducerea principiul colegialitatii pentru solutionarea cazurilor in prima

48

instanta, in scopul garantarii impartialitatii si asigurarii controlului reciproc intre judecatori, realocarea resurselor umane si financiare (in functie de numarul de localitati acoperite, populatia arondata si numarul de cauze) precum si masuri de sporire a transparentei.

Capacitate administrativa

Activitatea magistratilor Numarul cauzelor solutionate si durata de solutionare in perioada 1.10.2002-31.03.2003:

Durata solutionarii Cauze solutio-

nate 0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani 2-3 ani Peste 3 ani

Civile judecatorii 406332 321784 57374 10697 1185 527

Comerciale judecatorii

13303 12868 228 152 51 1

Civile fond tribunale

40448 36252 3008 1001 149 38

Comerciale fond tribunale

79129 74623 3433 786 189 98

Contencios adm. fond tribunale

4675 4187 333 128 14 13

Proprietatea intelectuala tribunale

63 15 34 12 0

2

Legea 64/ 1995 Falimentul

8338 5026 1580 1011 415 306

Apel comerciale 226 181 22 19 4 0

Apel civil 38873 35155 2412 1101 126 79

Recurs comerciale 5078 5029 20 25 4 0

Recurs civil 39605 37339 1511 672 66 17

Fond, curti de apel comercial

121 101 18 2 0 0

Contencios adm. C.A. fond

3065 2863 105 85 6 6

Civil fond C.A. 1222 1184 29 6 2 1

Apel comercial C.A.

455 330 65 44 9 7

Proprietate intelectuala

32 22 7 3 0 0

Civil apel 2026 1815 137 66 5 3

Recurs comercial 12366 12007 332 25 2 0

Contencios adm. recurs

3048 3015 15 13 1 4

49

recurs

Civil recurs 27927 26683 797 360 37 50

Penal fond 139918 123533 13460 2682 186 57

Penal apel 21755 20818 798 127 9 3

Penal recurs 24512 24134 466 21 1 0

In prezent in Ministerul Public isi desfasoara activitatea 2064 procurori, din care 915 femei si 1149 barbati. Structura pe varste: pana la 30 de ani - 440 procurori, 385 au depasit varsta de 50 de ani, stagiari - 5 procurori.

Numar posturi Crestere

Categoria de personal 01.09.2002 01.01.2003 %

procurori 2.042 2.119 3,8

personal auxiliar de specialitate 1252 1268 1,3

functionari publici 193 210 8,8

personal contractual 652 664 1,8

Pregatirea magistratilor In formarea magistratilor in cadrul Institutului National al Magistraturii, se pune accent pe studierea dreptului comunitar si a jurisprudentei Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, precum si a problematicii drepturilor fundamentale, cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. In programa de invatamant 2002-2003, disciplina “Drept comunitar” este prevazuta pentru semestrul 2 al primului an de formare initiala, cu 16 ore de conferinta (curs) si 16 ore de dezbateri tematice (seminarii).

Dreptul comunitar este de asemenea inclus in programa de formare continua pentru anul 2003; in acest sens, au avut loc 4 seminarii de drept comunitar, fiind prevazute inca 4 pana la sfarsitul acestui an (la sediul INM si in cele 3 centre regionale).

Pregatirea in domeniul combaterii criminalitatii economico–financiare se face prin organizarea cursurilor de drept penal al afacerilor la INM si in cadrul pregatirii continue. Aspecte specifice legate de combaterea criminalitatii economico-financiare sunt tratate si in cadrul cursurilor de criminalistica, drept penal, drept procesual penal.

In cadrul proiectului PHARE RO9910.05, s-au organizat peste 80 de seminarii pe teme ca: fraudele vamale, contrabanda si traficul de stupefiante, protectia intereselor financiare ale Comunitatii, coruptie, evaziune fiscala, lupta impotriva criminalitatii internationale, spalarea banilor – tehnici de ancheta si cooperare internationala

La seminariile inter-institutionale, la care participa si reprezentanti ai Ministerului de Interne, ai Directiei Generale a Vamilor, Garzii Financiare, Ministerului de Finante au fost pregatiti pana in prezent 164 de judecatori si 219 procurori.

Pentru pregatirea specializata in combaterea spalarii banilor s-au desfasurat, cu asistenta PHARE, 4 seminarii in tara (fiind instruiti 40 de procurori si 40 de judecatori), alte 4 seminarii sustinute de experti din Italia si Austria (in cadrul unui proiect de twinning, de care au beneficiat 60 de procurori).

Cu sprijinul Oficiului TAIEX, s-au organizat 5 stagii de pregatire in tari membre ale Uniunii Europene, vizand pregatirea in vederea combaterii criminalitatii economico-

50

financiare, a criminalitatii organizate, asistenta judiciara internationala, protectia intereselor financiare ale UE.

INM a colaborat cu Organizatia Internationala pentru Migrari in cadrul unui proiect de formare a formatorilor in domeniul combaterii traficului de fiinte umane. In acelasi sens, s-a participat si la cursul finantat prin Programul STOP.

Prin Ordinul procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie nr. 103 bis/10.12.2001 a fost infiintat Centrul de pregatire continua a procurorilor din Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, o structura functionala coordonata de un procuror aflat in subordinea procurorului sef al Sectiei de cooperare internationala, informare publica si relatii cu presa. Suplimentar, un numar insemnat de procurori participa la programe de instruire, vizite de studii, conferinte organizate de: Comisia Europeana prin Biroul TAIEX, Consiliul Europei, Academia de Drept European de la Trier si alte forme de colaborare in cadrul programelor GRECO-PACO, ale Pactului de stabilitate, Fundatiei germane pentru cercetarea dreptului (IRZ), Institutului Goethe etc. S-au organizat programe de initiere in informatica, de cercetare a fraudelor informatice, de combatere a contrafacerii monedelor euro, cursuri de drept comparat in materie penala in scopul armonizarii legislatiei.

In perioada de referinta, au urmat diferite forme de pregatire profesionala un numar de 800 de magistrati si procurori.

Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie editeaza reviste de specialitate: „Revista de criminologie, criminalistica si de penologie”, revista „Pro-Lege”, „Buletinul Jurisprudentei si Doctrinei”, ca repertoriu al bibliografiei si jurisprudentei din revista Pro-Lege. Din 2003 se desfasoara un program de schimburi cu publicatiile de profil din strainatate, iar „Revue de science criminelle” include in prezent un rezumat in limba engleza a articolelor trimise de partea romana.

Salarizarea magistratilor Salarizarea magistratilor se face in baza OU nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor (MO nr. 924/18.12.2002), in vigoare de la 1.01.20031. Potrivit prevederilor sale, salarizarea magistratilor se face in raport de activitatea si responsabilitatile acestora, urmarind independenta financiara, impartialitatea si garantii fata de presiuni de orice natura.

Indemnizatia bruta a magistratilor2 a inregistrat, in perioada de referinta, o crestere medie de 55,7%. Indemnizatia bruta lunara include si sporul pentru vechimea efectiva in functia de magistrat de 5%-20% si pe cel pentru conditii deosebite de munca, de 15%. Se acorda, totodata, un spor de 15% pentru titlul de doctor sau doctor docent in

1 Legea pentru aprobarea OUG 177/2002 a fost adoptata de camera Deputatilor si se afla in dezbaterea comisiilor de specialitate ale Senatului.

2 In baza prevederilor OUG nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, publicata in M.Of. 294 din 18 decembrie 2002, venitul brut al judecatorilor a crescut dupa cum urmeaza:

- judecator, procuror cu vechimea intre 0-6 luni de la 199 la 241 EUR - judecator, procuror cu vechimea intre 6 luni –1 an de la 265 la 322 EUR - judecator, procuror cu vechimea intre 1-2 ani, de la 331 la 402 EUR - judecator de judecatorie cu vechimea peste 4 ani, de la 508 la 617 EUR - judecator de tribunal cu vechimea peste 6 ani, de la 579 la 704 EUR - judecator de curte de apel, de la 603 la 732 EUR.

Pentru asigurarea conditiilor de sanatate ale personalului din justitie au fost alocate sume pentru: dotarea cu aparatura medicala in valoare totala de 228.308.719 mii lei si pentru asigurarea medicamentelor si materialelor sanitare au fost consumate fonduri in suma de 4.707.488 mii lei. Din venituri extrabugetare au fost construite locuinte de serviciu pentru magistrati in valoare de 6.750.000 mii lei si au fost facute cheltuieli pentru dotarea sediilor instantelor judecatoresti in valoare totala de 86.980.000 mii lei.

51

drept. Magistratilor, precum si personalului care participa la activitati specializate de combatere a coruptiei, li se acorda un spor de 30%.

Sediile instantelor In prezent exista un numar de 244 instante de judecata: 15 curti de apel, 42 tribunale si 187 judecatorii.

Ministerul Justitiei a avut in programul de reparatii capitale pe anul 2002 un numar de 50 de obiective, cu valoarea fondurilor alocate de 253 mld. lei, iar programul de investitii pe anul 2002 a cuprins 15 obiective noi cu o valoare a fondurilor de 337,777 mld. lei. Pentru 2003-2004, sunt prevazute continuarea lucrarilor de reparatii capitale la un numar de 42 de obiective (fondurile fiind estimate la 550 mld. lei in 2003 si 715 mld. lei in 2004) si 11 obiective noi de investitii (fondurile fiind estimate la 730,9 mld. lei in 2003 si 950,17 mld. lei in 2004).

Sunt in derulare 11 obiective de investitii: 8 obiective3 cu finalizare in 2003, 2 obiective4, in 2004 si 1 obiectiv5, in 2006 .

In 2002, au fost finalizate 4 obiective6 si reparate 8 obiective7, la alte 23 obiective8, reparatiile capitale fiind in derulare, cu termene de finalizare in 2003. Trei noi instante9 au fost infiintate in 2002.

In privinta dotarii parchetelor, in perioada de referinta, s-au finalizat lucrari de reparatii capitale la 9 sedii, cu o valoare totala de 56,7 mld lei, s-au finalizat doua lucrari de investitii, in valoare de 26,9 mld lei, precum si un program de achizitii10. Au demarat lucrari de reparatii la 8 sedii si 2 lucrari de investitii.

In prezent functioneaza 187 parchete pe langa judecatorii, 41, pe langa tribunale si 15, pe langa curti de apel.

Pentru informatizarea instantelor sunt in derulare urmatoarele proiecte:

3 Judecatoria Nasaud, Tribunalul Olt, Tribunalul Dambovita, Judecatoria Constanta,

Extindere Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Vaslui, Extindere Tribunalul Caras-Severin, Judecatoria Jibou

4 Tribunalul Calarasi, Judecatoria Videle 5 Palatul de Justitie Prahova 6 Palatul de Justitie Bistrita-Nasaud; Tribunalul Botosani; Extindere Judecatoria Rosiorii de

Vede; Anexe functionale la Tribunalul Sibiu. 7 Judecatoriile Harsova, Baneasa, Liesti, Sangeorzul de Padure, Adjud, Judecatoria sector

6, Tribunalul Bucuresti, precum si Complexul de pregatire, odihna si recuperare pentru magistrati – Vilele Sovata

8 Judecatoriile Lipova, Moinesti, Onesti, Bocsa, Lehliu, Liesti, Tg. Bujor, Bolintin Vale, Urlati, Brezoi, Valcea etc

9 Baneasa, Harsova si Ilies 10Achizitii pentru PCSJ si unitatile din subordine– perioada 01.09.2002 – 01.06.2003 - s-au achizitionat un numar de 6 sedii cu valoare totala de 8.988.000 mii lei - s-au achizitionat 2 locuinte serviciu cu valoare totala de 446.000 mii lei - s-au achizitionat: 128 buc calculatoare si montare/3.580.866 mii lei; 80 buc aparate aer

conditionat/1.545.741 mii lei; 12 buc auto Daewoo/3.893.055 mii lei; 145 buc licente calculator/1.361.000 mii lei; 20 faxuri cu copiator/538.800 mii lei; 7 buc programe calculator/ 99.700 mii lei; 32 copiatoare/1.853.900 mii lei; 3 buc Laptop/ 307.666 mii lei; 4 buc distrugatoare hartie/87.916 mii lei; 2 buc camere video digitale/31.800 mii lei; 1 buc cabina translatie/ 120.500 mii lei; 44 buc imprimante/485.000 mii lei; 1 buc masina numarat bani/44.485 mii lei; 7 buc minicentrale telefonice/2.600.500 mii lei; 3 buc aparate foto digitale/51.200 mii lei; 5 buc masini scris electronice/46.500 mii lei; 4 buc centrale termice murale/180.200 mii lei; 3 buc detectoare fixe tip poarta/600.000 mii lei; 100 buc detectoare mobile antitero/ 1.000.000 mii lei

52

1. Implementarea sistemului de gestiune a dosarelor si de biblioteca legislativa: In 2003 s-a achizitionat aplicatia ECRIS11, destinata gestionarii documentelor necesare activitatii juridice in instante si parchete (modulul CDMS). Aplicatia contine si un modul (LLDS) de biblioteca legislativa, instrument pentru documentare electronica asupra actelor normative si jurisprudentei.

Din 2002 au avut loc mai multe achizitii de tehnica de calcul vizand inlocuirea echipamentelor depasite din punct de vedere tehnic. Ministerul Justitiei deruleaza un program Phare de dotare cu echipamente de tehnica de calcul si comunicatii pentru Ministerul Justitie, instante, parchete si penitenciare.

2. Sistemul Publicitatii Imobiliare: s-au contractat realizarea aplicatiei si dotarea cu echipamentele necesare pentru Birourile de Carte Funciara din judecatorii.

3. Prezenta Ministerului Justitiei pe Internet: S-a lansat noua pagina Web a Ministerului www.just.ro

4. Sistemul existent: este asigurat serviciul de posta electronica si sunt dezvoltate aplicatii pentru activitatea curenta (fond de date legislativ, jurisprudenta, evidenta personal, evidenta notari publici, executori bancari, traducatori, experti tehnici judiciari etc.), inclusiv registrele electronice de evidenta a documentelor (aplicatiile privind fondul de date legislativ si jurisprudenta se inlocuiesc prin aplicatia ECRIS; aplicatiile curente de evidenta a documentelor se inlocuiesc cu aplicatia pentru registratura unica). De asemenea, sunt realizate aplicatii pentru prelucrarea locala a datelor si pentru compartimentele economice.

5. Sistemul Parchetului National Anticoruptie: In 2002 s-a instalat, la nivelul unui proiect pilot, infrastructura necesara functionarii aplicatiei, care include un modul pentru interogarea bazelor de date puse la dispozitie de Ministerul de Interne si Directia Generala a Vamilor. Dupa realizarea sistemului de gestiune a dosarelor, baza de date a acestuia va fi disponibila pentru interogare.

6. Accesul magistratilor la jurisprudenta, mai ales la cea recenta, va fi realizat prin implementarea aplicatiei ECRIS. In prezent, Ministerul Justitiei asigura accesul la jurisprudenta in forma electronica prin aplicatia „Jurisprudenta on Sijur”.

In privinta dotarii cu echipamente, se afla in derulare un proiect finantat prin PHARE 1997 (de 3,5 Meuro) prin care se urmareste crearea unui sistem integrat national de gestionare a dosarelor si a unei biblioteci electronice (CDMS&LDS). In paralel, se deruleaza un alt proiect finantat din PHARE 2000 pentru completarea informatizarii instantelor si asistenta in reforma sistemului penitenciar.

Masuri anticoruptie In perioada de referinta, prioritatea acordata de Guvern prevenirii si combaterii coruptiei s-a reflectat in adoptarea unei serii de acte normative si aplicarea unui ansamblu de masuri de natura a contribui la diminuarea acesteia.

1. Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament pentru Legea privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor

11 Echipamentele disponibile pentru utilizarea aplicatiei ECRIS sunt 1 server, 87 statii de

lucru, 63 imprimante in minister si 3 servere, 8 statii de lucru, 3 imprimante, repartizate in trei instante (Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti si Judecatoria Sectorului 3). In perioada februarie-iunie 2003, ministerul si 16 instante se doteaza cu: 34 servere, 2093 statii de lucru, 161 imprimante si alte echipamente. Totodata, pentru 40 de servicii de probatiune din tribunale vor mai fi achizitionate 80 statii de lucru si 40 imprimante. Pentru minister sunt destinate: 2 servere, 98 statii de lucru si 14 imprimante.

53

publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, adoptata la data de 19.04. 2003 (MO nr. 279/ 21.04.2003).

Legea urmareste eliminarea cauzelor care genereaza coruptia, in domenii cu un grad inalt de vulnerabilitate. Partea cea mai importanta din lege vizeaza conflictul de interese si incompatibilitatile intre functiile si demnitatile publice si mediul privat de afaceri. Sunt prevazute de asemenea masuri de armonizare a cadrului legislativ roman cu reglementarile Uniunii Europene (Regulamentul 2137/25.07.1985 privind grupurile europene de interes economic) privind crearea, organizarea si functionarea grupurilor de interese economice (inclusiv recunoasterea legala a acestora).

Legea este structurata pe titluri, cuprinse in doua carti:

- Cartea I contine reglementari generale privind: transparenta informatiilor referitoare la obligatiile bugetare restante; transparenta in administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice (crearea Sistemului Electronic National prin intermediul caruia urmeaza sa fie furnizate servicii publice prin mijloace electronice si a "ghiseului on-line"); prevenirea si combaterea criminalitatii informatice, inclusiv, infiintarea, in cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, a Serviciului de combatere a criminalitatii informatice; conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice; grupurile de interes economic.

- Cartea II cuprinde, in Titlul I, modificarea unor reglementari in scopul prevenirii si combaterii coruptiei, respectiv:

- Modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie are in vedere: sanctionarea infractiunilor de coruptie savarsite de functionarii internationali prevazute in Conventia penala privind coruptia, ratificata prin Legea nr. 27/2002 si in Protocolul aditional la Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene; infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, cum sunt prevazute in Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene; infractiunile prevazute in Conventia OECD privind combaterea coruptiei functionarilor straini in tranzactiile comerciale internationale.

Modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 prevede incriminarea faptei „cumparatorului de influenta” constand in promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu; sanctionarea infractiunilor de coruptie savarsite de functionarii internationali; infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si constituirea obligatorie a completelor specializate in judecarea faptelor prevazute in Legea nr. 78/2000.

- Modificarea si completarea OU nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie. Criteriile de departajare a competentei Parchetului National Anticoruptie de competenta ce revine parchetelor de pe langa instante, au in vedere valoarea prejudiciului cauzat prin savarsirea infractiunilor de coruptie, valoarea sumei ori a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie si calitatea persoanelor care au comis astfel de infractiuni. Modificarile din structura Parchetului National Anticoruptie privesc crearea unei sectii judiciare in cadrul Parchetului National Anticoruptie de la nivel central, infiintarea de servicii si birouri pentru ofiterii de politie judiciara si pentru specialistii din cadrul parchetului.

- Modificarea si completarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor

54

persoane cu functii de conducere priveste introducerea unei reglementari care sa prevada publicarea declaratiei de avere pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autoritati sau institutii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judetene, respectiv in Monitorul Oficial al Romaniei. De asemenea, se prevede largirea sferei persoanelor care trebuie sa depuna declaratia de avere prin adaugarea consilierilor prezidentiali si consilierilor de stat din Administratia Prezidentiala, prefectilor, subprefectilor, persoanelor institutiilor publice, persoanelor incadrate la cabinetele demnitarilor, precum si prin cu functii de conducere si de control din cadrul autoritatilor si adaugarea tuturor persoanelor care sunt numite in functie de catre Presedintele Romaniei, Parlament sau de catre Primul Ministru. Sunt de asemenea aduse completari procedurii privind responsabilitatea ministeriala.

- In Titlul II se actualizeaza unele acte normative cu relevanta pentru asigurarea transparentei si stabilitatii mediului de afaceri (Legea 26/1990 privind registrul comertului, Legea 31/1990 privind societatile comerciale, Titlul VI-Regimul juridic al garantiilor reale mobiliare din cadrul Legii 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei, Legea 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale).

- In Titlul III se aduc modificari reglementarilor privind functia publica in vederea profesionalizarii serviciului public si a eliminarii birocratiei.

Pentru facilitarea aplicarii legii au fost adoptate HG nr. 504/2003 (MO nr. 301/6.05.2003) pentru aprobarea Programului de aplicare a Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei si HG 506/2003 (MO nr. 293/25.04.2003) pentru stabilirea modelului Registrului declaratiilor de interese. Totodata, prin OU nr. 40/2003 (MO nr. 378/2.06.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei Guvernul a decis precizarea, in declaratia de avere, a cuantumului depozitelor si conturilor curente, in lei si valuta, in tara si in strainatate, a caror valoare insumata depaseste echivalentul a 10 000 euro.

2. Comitetul National de Prevenire a Criminalitatii, aflat sub autoritatea Primului Ministru, asigura, de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 161/2003 monitorizarea aplicarii legii si verificarea centralizarii, analizarii, sintetizarii si publicarii, de catre Ministerul Justitiei, a rezultatelor aplicarii acestei legi.

In acest sens, ministrul justitiei a dispus: constituirea completelor pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in Legea nr. 78/2000; infiintarea Sectiei Judiciare Penale in cadrul Parchetului National Anticoruptie si a brigazii ofiterilor de politie judiciara, condusa de un chestor; incadrarea personalului suplimentar, avand in vedere suplimentarea numarului maxim de posturi al Parchetului National Anticoruptie (art. 27); transmiterea dosarelor cauzelor ce nu mai sunt de competenta Parchetului National Anticoruptie la parchetele competente potrivit legii; infiintarea Serviciului de combatere a criminalitatii informatice, in cadrul Sectiei de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog din Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitiei, ca punct de contact permanent; completarea si actualizarea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese, ale magistratilor si ale persoanelor de specialitate juridica asimilate magistratilor.

3. In ceea ce priveste cadrul legal pentru finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale s-a adoptat Legea nr. 43/2003 (MO nr. 54/30.01.2003). Curtea de Conturi este autoritatea competenta care verifica modul in care se respecta prevederile acestei legi.

4. Guvernul continua monitorizarea Programului national de prevenire a coruptiei si a Planului national de actiune anti-coruptie in baza caruia s-au dezvoltat strategii sectoriale pentru domeniile vulnerabile (justitie/administratie/politie,

55

mediul de afaceri si mediul politic). Spre exemplificare mentionam sistemul electronic de licitatii (in 73 000 licitatii, economisindu-se peste 1 mld lei), s-au oprit adoptiile internationale, s-a infiintat "ghiseul unic" ininstitutiile publice si la Registrul Roman de Comert, s-a reglementat transparenta procesului legislativ si a monitorizarii mediului de afaceri (inclusiv introducerea "procedurii tacite" si a legii falimentului).

Parchetul National Anticoruptie (PNA) La 1.09.2002, PNA a devenit operational, ca institutie autonoma in cadrul Ministerului Public. PNA este o structura complexa interinstitutionala, la activitatea de cercetare si urmarire penala participand alaturi de procurori, ofiteri de politie judiciara si specialisti in economie, finante, banci, vama, informatica, personalul fiind numit pentru perioade de 6 ani (cu posibilitatea reinnoirii mandatului in cadrul PNA).

Dupa modificarile aduse de Legea nr. 161/2003, pentru acoperirea sarcinilor nou infiintatei Sectii judiciare si a celor de urmarire penala a infractiunilor comise impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor, structura personalului PNA se prezinta astfel: 98 - procurori, 150 – ofiteri de politie, 35 – specialisti, 70 – personal auxiliar de specialitate, 63 – personal economic si administrativ.

La 15 mai 2003, functionau 56 procurori (30, la nivel central si 26, la serviciile teritoriale), 42 personal auxiliar si 9 personal economic si administrativ. Procurorii sunt numiti de catre Ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, pe baza recomandarii procurorului general al Parchetului National Anticoruptie; ofiterii de politie judiciara si specialistii sunt numiti de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, la propunerea procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul ministrilor de resort. Salarizarea se face in baza acelorasi principii ca si in cazul magistratilor, cu sporul corespunzator de 30%.

PNA a beneficiat de asistenta tehnica din partea Parchetul Special Anticoruptie din Spania. S-au organizat 48 seminarii de pregatire in domeniul instrumentarii cauzelor de coruptie. PNA a mai beneficiat de asistenta din partea Oficiului TAIEX, a Consiliului Europei si in cooperare bilaterala. S-au stabilit contacte cu institutii similare din Spania, Italia, Belgia, SUA, Portugalia si cu OLAF.

PNA dispune de un sediu central propriu, adecvat specificului activitatii. Doua servicii teritoriale (Oradea si Suceava) dispun de sedii proprii, celelalte functionand in cladirile parchetelor de pe langa curtile de apel. PNA dispune de dotare si IT corespunzatoare.

Statistici privind cazurile de coruptie

Intre 1.09.2002 si 1.04.2003, au fost inregistrate la PNA 1759 de cauze, din care au fost solutionate 366; in 685 s-a dispus declinarea competentei; 708 sunt in curs de solutionare. PNA a emis 113 mandate de arestare preventiva.

Dintre cauzele solutionate, in 69 de cauze s-a dispus trimiterea in judecata, iar in 297 de cauze s-au dispus solutii de neurmarire. Au fost trimisi in judecata 192 inculpati, din care 92 in stare de arest preventiv, pentru savarsirea a 396 infractiuni de coruptie, asimilate ori conexe, dupa cum urmeaza:

a. infractiuni clasice de coruptie: 105 luare de mita; 22 dare de mita; 37 trafic de influenta; 2 primire de foloase necuvenite;

b. 111 infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie: 71 creditare cu incalcarea legii; 38 utilizarea creditelor in alte scopuri; 2 obtinere de foloase necuvenite de catre persoane cu functii de control;

56

c. 120 infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie: 43 asociere in vederea savarsirii de infractiuni; 49 fals si uz de fals; 25 spalare a banilor; 1 abuz in serviciu contra intereselor publice; 1 evaziune fiscala; 1 bancruta frauduloasa.

Dintre cei 192 de inculpati trimisi in judecata, 64 inculpati au savarsit infractiuni de luare de mita, 27 inculpati - dare de mita, 19 inculpati - trafic de influenta, 76 inculpati - creditare cu incalcarea legii, 5 inculpati - utilizare a creditelor in alte scopuri, 1 inculpat - obtinere de foloase necuvenite de catre persoane cu functii de control.

Exemplificativ, din punct de vedere al functiilor detinute / ocupatiei, mentionam: 58 de inculpati aveau functii de conducere si de control; 2 inculpati judecatori sindici; 1 inculpat executor judecatoresc.

In perioada septembrie-decembrie 2002, Ministerul de Interne a sesizat PNA cu privire la comiterea a 10.913 fapte de coruptie savarsite de 7.407 persoane, care au facut obiectul a 4.447 lucrari penale, dintre care au fost solutionate prin declinarea de competenta in favoarea parchetelor, 143 cu propunere de trimitere in judecata si 176 cu alte solutii. Din numarul total de persoane deferite parchetelor, 176 au fost cercetate in stare de arest preventiv. Dintre participantii la comiterea infractiunilor de coruptie, 1371 indeplineau functii de conducere, din care 395 erau functionari publici, 445 conducatori de societati comerciale, regii autonome si companii nationale, iar 531 provin din randul altor categorii sociale. In ceea ce priveste infractiunile date direct in competenta de solutionare a Politiei, respectiv infractiunile asimilate si a celor in legatura directa cu cele de coruptie, prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, relevam faptul ca in 2002 au fost constatate 372 fapte de acest gen fata de numai 76 descoperite in anul 2001.

In primele doua luni ale acestui an au fost deferite Parchetului 1.461 persoane sesizate pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, cu 57 mai multe fata de aceeasi perioada a anului 2002, cand au fost depistate doar 1404 persoane. Se constata o crestere insemnata si a numarului descoperirilor de infractiuni prevazute de Legea nr. 78/2000, de la 17 constatate in primele doua luni ale anului 2002 la 56 in aceeasi perioada a anului 2003. Au fost deferite parchetelor 3135 persoane sesizate pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, cu 212 mai multe fata de acceasi perioada a anului trecut, cand au fost depistate 2923 persoane, inregistrandu-se o crestere cu 7,25%. Au fost intocmite 39 dosare penale, in care au fost implicati politisti, din care 12 pentru comiterea unor fapte de coruptie.

Ministerul de Interne a ridicat standardele de pregatire a cadrelor specializate in domeniu, mai ales a celor din sectoarele vulnerabile, prin pregatire continua, conform planurilor de invatamant sectoriale si a implementat tematici obligatorii referitoare la insusirea, aplicarea si controlul respectarii normelor legale de anticoruptie. Acest proces de specializare a lucratorilor abilitati in prevenirea si combaterea coruptiei a fost sustinut, de asemenea, si prin participarea la cursuri, seminarii, schimburi de experienta (cursul „Evaluari si Analize Judiciare” organizat in perioada 14-25.10.2002 de Ambasada Germaniei la Bucuresti sau Seminarul „Lupta anticoruptie, experienta britanica”, organizat in perioada 01-08.02.2003 de Asociatia Britanica pentru Europa Centrala si de Est). In aprilie 2003, Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul Administratiei Publice, Garda Financiara, Ministerul Finantelor Publice si Institutul Roman pentru Drepturile Omului au organizat Conferinta Internationala a Donatorilor Anticoruptie – Bucuresti – 15-16.04.2003.

Combaterea spalarii banilor

Adoptarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor (MO nr. 904/12.12.2002) a reprezentat un progres legislativ deosebit de important. S-au preluat astfel prevederile Directivei 91/308/CEE si ale Directivei 97/2001/CE, precum si Recomandarile GAFI/FATF privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului. Cresterea eficientei activitatii Oficiului National pentru Prevenirea si

57

Combaterea Spalarii Banilor s-a materializat in cresterea numarului informarilor transmise Parchetului General, in vederea deschiderii investigatiilor de natura penala in cazurile de spalare a banilor.

In perioada de referinta, ONPCSB a acordat o atentie deosebita pregatirii personalului propriu, cat si personalului din institutiile raportoare si din institutiile implicate in combaterea spalarii banilor. Seminariile, programele de pregatire profesionala si atelierele de lucru organizate, s-au concretizat in perfectionarea capacitatii profesionale a analistilor financiari din ONPCSB, a personalului din entitatile cu obligatii de raportare (banci, societati de asigurari, societati de valori mobiliare, cazinouri, avocati, notari, experti contabili etc) si a reprezentantilor institutiilor care coopereaza cu ONPCSB (procurori, judecatori, politisti etc) in activitatea de prevenire si combatere a spalarii banilor.

Cooperarea inter-institutionala s-a dezvoltat in continuare, astfel incat in prezent sunt incheiate intelegeri si protocoale bilaterale cu Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Curtea de Conturi, BNR, APAPS, CNVM, CSA, SRI si SIE. In planul cooperarii internationale, au fost semnate Memorandum-uri de Intelegere privind schimbul de informatii financiare legate de spalarea banilor (MoU) cu un numar de sase Unitati de Informatii Financiare (institutii similare ONPCSB) din Croatia, Israel, Republica Federala Iugoslavia, Spania, Thailanda si Turcia, ajungandu-se astfel la un numar total de douasprezece MoU semnate de la infiintarea institutiei noastre. In perioada de referinta s-a intensificat schimbul de informatii financiare cu institutii similare din strainatate. Au fost, de asemenea, efectuate vizite de studiu la institutii similare din Franta, Israel, Spania.

2.1.2. Drepturile omului si protectia minoritatilor Drepturile civile si politice In perioada de referinta au fost luate mai multe masuri legislative pentru garantarea si facilitarea exercitarii drepturilor civile si politice, si anume:

a. Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni (M.O. nr. 726/4.10.2002). Prevederile legii au fost modificate prin OU nr. 18/2003 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni (MO nr 224/3.04.2003), in sensul ca, dispozitiile legii de gratiere se aplica pedepselor, masurilor si sanctiunilor aplicate pentru faptele savarsite pana la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei (4 octombrie 2002).

b. Legea nr. 546/2002 privind gratierea si procedura acordarii gratierii (MO nr. 755/16.10. 2002). A fost definita gratierea si au fost stabilite conditiile in care aceasta poate fi acordata, fiind abrogate prevederile Decretului nr. 302 din 1952 privind procedura gratierii. Dispozitiile din aceasta lege speciala se completeaza cu cele din Codul Penal.

c. Prin Legea nr. 641/2002 (M.O. nr. 900/11.12.2002), a fost aprobata Ordonanta Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunilor prestarii unei activitati in folosul comunitatii si inchisorii contraventionale.

d. Guvernul a adoptat HG nr. 299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane (MO nr. 206/31.03.2003).

In urma adoptarii si aplicarii Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului s-a diminuat componenta militara si s-a asigurat o pregatire suplimentara in domeniul drepturilor omului, sub forma unor cicluri cu tema "Drepturile omului si activitatea fortelor de ordine publica", pe centre de pregatire, ultimele doua fiind organizate in

58

2002 de Inspectoratul de Politie al Judetului Brasov si de Inspectoratul de Politie al Judetului Cluj.

De asemenea, Ministerul de Interne (prin Organizatia pentru Apararea Drepturilor Omului si Drept Umanitar din cadrul Politiei Romane) a organizat seminarii, simpozioane si dezbateri consacrate perfectionariia activitatii de cunoastere, aparare si promovare a drepturilor omului.

Ministerul de Interne a raspuns tuturor solicitarilor adresate de Secretariatului International de la Londra al organizatiei Amnesty International si de Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - comitetul Helsinki privind cazurile de incalcare a drepturilor omului de catre personalul institutiei.

Libertatea de exprimare

Prin OU nr. 58/2002 (MO nr. 351/27.05.2002) privind modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal referitoare la infractiuni contra demnitatii si infractiuni contra autoritatii, precum si a unor dispozitii din Codul de procedura penala au fost realizate urmatoarele modificari:

- infractiunea de insulta (art. 205 din Codul penal) este sanctionata numai cu pedeapsa amenzii, eliminandu-se pedeapsa inchisorii, care era prevazuta alternativ cu amenda;

- la infractiunea de calomnie (art. 206 din Codul penal), pedeapsa prevazuta este inchisoarea de la 2 luni la 2 ani, alternativ cu amenda; anterior modificarii pedeapsa inchisorii avea minimul de 3 luni si maximul de 3 ani;

- art. 238 din Codul penal in care era prevazuta infractiunea de ofensa adusa autoritatii a fost abrogat;

- la infractiunea de ultraj (art. 239 din Codul penal), pentru faptele de insulta si calomnie savarsite contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, pedeapsa inchisorii este de la 3 luni la 3 ani, spre deosebire de reglementarea anterioara care stabilea inchisoarea de la 3 luni la 4 ani.

Proiectul Legii de aprobare a OU nr. 58/2002 se afla in dezbaterea Parlamentului.

In proiectul noului Cod penal aprobat de Guvern in sedinta din 21 mai 2003, au fost realizate modificari referitoare la infractiunile contra demnitatii si la alte infractiuni care prezinta legatura cu libertatea de exprimare:

S-a dezincriminat infractiunea de insulta si s-au eliminat din proiect toate textele care faceau referire la insulta.

In cazul infractiunii de calomnie, care se pedepseste numai cu amenda sub forma zilelor amenda (art. 220), s-a redus cuantumul acestei amenzi si s-a eliminat posibilitatea ca amenda neexecutata sa fie transformata in inchisoare, in cazul acestei infractiuni. Limitele pedepsei amenzii sub forma zilelor amenda aplicabila in cazul infractiunii de calomnie sunt prevazute in art. 56 alin. (3) din proiect, minimul special fiind de 20 de zile, iar maximul special de 120 de zile, spre deosebire de varianta anterioare in care aceste limite erau cuprinse intre 30 si 180 de zile. Cuantumul minim al amenzii care poate fi aplicat in cazul infractiunii de calomnie este de 2.000.000 lei (100.000 lei/zi X 20 de zile), iar cuantumul maxim este de 120.000.000 lei (1.000.000 lei/zi X 120 zile). Acest cuantum rezulta din art.53 alin.(3) lit.b) din proiect, coroborat cu art.56 alin.(3). Precizam ca limitele pedepsei amenzii aplicabile potrivit Codului penal in vigoare (art.63 alin.3 teza II) in cazul infractiunii de calomnie sunt cuprinse intre 5.000.000 lei si 300.000.000 lei.

59

Art. 221 din proiect referitor la proba veritatii s-a modificat dupa cum urmeaza:

a. alineatul (1) al articolului 221 prevede ca: “Nu constituie infractiunea de calomnie fapta cu privire la care s-a facut proba veritatii sau cu privire la care faptuitorul dovedeste ca a avut motive rezonabile de a crede ca este adevarata.” Regula este, prin urmare, ca, in principiu, pentru orice infractiune de calomnie, proba veritatii si dovada ca faptuitorul a avut motive rezonabile de a crede ca fapta este adevarata sunt cauze de inlaturare a caracterului penal al faptei. Mentionam ca spre deosebire de varianta anterioara s-a inlocuit expresia „motive temeinice” cu „motive rezonabile”, preluandu-se terminologia Curtii Europene a Drepturilor Omului, care este mai adecvata ideii de buna-credinta. Astfel, proba bunei-credinte produce acelasi efect ca si proba veritatii, si anume, inlatura existenta infractiunii de calomnie.

b. alineatul (2) al articolului 221 prevede ca: “In cazul faptelor referitoare la viata privata a unei persoane, proba veritatii sau dovada ca faptuitorul a avut motive rezonabile de a crede ca aceste fapte sunt adevarate, este admisibila pentru apararea unui interes legitim.” Varianta anterioara prevedea ca in cazul faptelor referitoare la viata privata a persoanei, proba veritatii nu era admisibila niciodata. In noua varianta, in cazul acestor fapte, proba veritatii si dovada motivelor rezonabile sunt admisibile, cu conditia apararii unui interes legitim.

c. alineatul (3) al articolului 221 prevede ca: “In cazul faptelor referitoare la viata privata a unei persoane, care afecteaza capacitatea acesteia de exercitare a unei functii publice, proba veritatii sau dovada ca faptuitorul a avut motive rezonabile de a crede ca aceste fapte sunt adevarate, este admisibila, fara a fi necesara dovedirea unui interes legitim.” Acest alineat este nou, reglementand situatia in care desi este vorba de o fapta referitoare la viata privata a persoanei, aceasta ii afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice. Prin urmare, in acest caz, proba veritatii si dovada motivelor rezonabile nu mai sunt conditionate de apararea unui interes legitim, fiind admise in orice situatie, ele ducand la inlaturarea caracterului penal al faptei. Alineatul (3) al articolului 221 este corelat cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si respecta jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la limitele criticii admisibile in cazul persoanelor care ocupa functii publice.

- S-a eliminat din proiect infractiunea de ultraj savarsita prin insulta sau calomnie.

- S-a eliminat din proiect infractiunea de ofensa adusa natiunii. - S-au eliminat din proiect infractiunile de ofensa adusa insemnelor Romaniei si

insemnelor autoritatilor, precum si infractiunile contra simbolurilor unui stat strain.

- Titlul III referitor la crime si delicte contra sigurantei nationale a fost reconsiderat, eliminandu-se totodata si alte texte sau reformulandu-se textele mentinute.

- S-au modificat dispozitiile referitoare la raspunderea penala a persoanei juridice, in urmatorul sens:

a. spre deosebire de varianta anterioara, s-a prevazut in mod expres, in Titlul privind infractiunea, ca persoana juridica raspunde penal (art.40) si apoi, separat, in Titlul referitor la pedepse, s-au inscris dispozitii privind sanctionarea acesteia (Capitolul II si Capitolul V). Aceasta face sa se inteleaga mai bine noua institutie a raspunderii penale a persoanei juridice si modul ei de functionare, ca si regimul sanctionator special pentru aceste persoane juridice.

b. atat in art. 40 din proiect, cat si in intreaga Parte speciala a proiectului noului Cod penal, s-a instituit principiul specialitatii raspunderii penale a persoanei juridice, in sensul ca persoana juridica raspunde penal numai in cazul infractiunilor

60

pentru care legea prevede ca persoana juridica se sanctioneaza. Astfel, in Partea speciala a proiectului, la sfarsitul fiecarui Titlu sau, dupa caz, la sfarsitul fiecarui Capitol, s-au prevazut infractiunile pentru care persoana juridica se sanctioneaza. In lipsa unei dispozitii exprese care sa stabileasca sanctionarea persoanei juridice pentru o anumita infractiune, raspunderea penala a acesteia nu poate fi angajata. Precizam ca pentru infractiunea de calomnie, ca si pentru alte infractiuni, nu au fost prevazute in Partea speciala dispozitii exprese pentru sanctionarea penala a persoanei juridice, astfel ca raspunderea penala a persoanei juridice sa nu poate fi angajata in cazul acestor infractiuni.

Recursul in anulare In proiectul de act normativ privind recursul in anulare, aprobat la nivelul Ministerului Justitiei, care va fi prezentat Guvernului pana la sfarsitul lunii iunie a.c., se prevede:

- restrangerea motivelor de recurs in anulare;

- reanalizarea “vaditei netemeinicii” (art. 330 pct.2 Cod procedura civila) ca motiv de recurs in anulare, in conditiile in care, corelativ, se propune reintroducerea pct. 11 al art. 304 Cod procedura civila, care prevedea ca se poate cere casarea unei hotarari si “cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt”;

- reintroducerea conditiei ca hotararea judecatoreasca a carei desfiintare se cere pe calea recursului in anulare sa fi fost supusa tuturor cailor de atac posibile potrivit legii.

- Aceasta conditie poate fi justificata de necesitatea unei anumite limitari a controlului pe calea recursului in anulare numai la cauzele unde au fost epuizate toate celelalte forme de control judecatoresc, deci de reglementare a unei contraponderi a tendintei justitiabililor de a solicita promovarea unei cai de atac extraordinare pe care o poate exercita numai procurorul general, fara sa fi exercitat in prealabil celelalte cai de atac posibile potrivit legii, in cazul carora calitatea procesuala le apartine.

- restrangerea termenului de declarare a recursului de la 1 an la 6 luni.

Asistenta juridica Conform proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, in prezent in faza de mediere intre cele doua Camere ale Parlamentului, prevederile, alineatelor 2 si 3 ale art. 171 din Codul de procedura penala in vigoare, vor avea urmatorul continut:

- alin. 2 „Asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen , militar cu termen redus, rezervist concentrat sau mobilizat, elev al unei institutii militare de invatamant , internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, cand este arestat chiar in alta cauza ori cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul sau inculpatul nu si-.ar putea face singur apararea, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

- alin.3 „In cursul judecatii, asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.’’

Prin aceste modificari, a fost largita aria persoanelor care beneficiaza de asistenta juridica obligatorie, si pe cale de consecinta, in situatia in care nu isi pot angaja un aparator, aria de asistenta juridica din oficiu.

Mentionam ca in toate cauzele in care asistenta juridica este obligatorie, si partea nu isi poate angaja un aparator, va fi desemnat un aparator din oficiu, costurile prestatiei

61

acestuia atat in faza de urmarire penala cat si in faza de cercetare judecatoreasca fiind suportate de Ministerul Justitiei, din fondurile bugetare alocate in acest scop.

Reforma sistemului penitenciar Prin HG nr. 19/2003 privind suplimentarea posturilor la Ministerul Justitiei pentru Directia Generala a Penitenciarelor (MO. nr. 44/27.01.2003) au fost suplimentate posturile pentru Directia Generala a Penitenciarelor (DGP) cu 305 noi posturi, din care 52 ofiteri, 174 subofiteri si 79 personal civil. In prezent in subordinea DGP se afla 45 de unitati, dupa cum urmeaza: 9 penitenciare de maxima siguranta (Aiud, Arad, Bucuresti Jilava, Bucuresti Rahova, Iasi, Margineni si Poarta Alba); 6 spitale penitenciar (Spitalul Penitenciar Bucuresti, Spitalul Penitenciar Colibasi, Spitalul Penitenciar Dej, Spitalul Penitenciar Poarta Alba si Spitalul Penitenciar Rahova); 3 centre de reeducare a minorilorilor (C.R.Gaesti, C.R.Targu Ocna si C.R. Tichilesti); un penitenciar de minori si tineri (P.M.T.Craiova); un penitenciar pentru femei (Penitenciarul Targsor); o scoala militara pentru pregatirea subofiterilor de penitenciare (SMAP Tg.Ocna); 23 de penitenciare judetene si interjudetene; o baza de aprovizionare, gospodarire si reparatii. In vederea transformarii penitenciarelor din structuri militare in asezaminte civile, a fost elaborat proiectul de Lege privind Statutul Functionarilor Publici din Sistemul Administratiei Penitenciare si s-a elaborat o noua forma a proiectului Legii de executare a pedepselor privative de libertate, conform observatiilor facute de organizatiile neguvernamentale si expertii Uniunii Europene, ce va fi definitivata potrivit proiectului nou Cod penal.

Privind atenuarea fenomenului de suprapopulare a inchisorilor, imbunatatirea conditiilor de detentie, precum si crearea unui mediu de viata decent, s-au creat noi spatii, la standarde corespunzatoare, pentru cazarea femeilor la Sectia Cluj a Penitenciarului Gherla si modernizarea a 346 de locuri la Penitenciarul pentru femei Targsor. De asemenea, au fost continuate actiunile de atenuare a fenomenului de suprapopulare a penitenciarelor, de imbunatatire a conditiilor de detentie, prin crearea de noi locuri de cazare si modernizarea unor spatii de detinere existente, in numar de 4760.

Prin aplicarea Legii nr. 543/2002 privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, au fost puse in libertate 2705 persoane (dintre cei liberati, dupa trei luni numai 72 persoane reprezentand 2,62%) au revenit in penitenciare.

Au fost modernizate cele 5 spitale penitenciar la standardele impuse de normele Ministerului Sanatatii si Familiei, activitate inceputa in luna septembrie 2002 si finalizata in primul trimestru al anului 2003. O realizare importanta a constituit-o infiintarea Spitalului Penitenciar Rahova, cu profil de chirurgie.

Gestiunea efectivelor de detinuti La data de 30.04.2003, in unitatile subordonate Directiei Generala a Penitenciarelor se aflau 47.498 (45.431 barbati si 2.067 femei) persoane private de libertate la o capacitate legala de 38 021 locuri, cu o rata de aglomerare de 125%.

Structura efectivelor:

- in functie de varsta: 1.260 minori, 3.772 tineri si 42.466 majori;

- din punct de vedere al situatiei juridice: 4.168 arestati preventiv, 5.982 condamnati in prima instanta, 37.247 condamnati definitiv si 101 sanctionati contraventional;

- din punct de vedere al starii de recidiva: 20.671 recidivisti, 8.985 cu antecedente penale si 17.842 nerecidivisti;

62

- dupa ponderea principalelor infractiuni savarsite: 8.095 omor, 2.657 viol, 20.381 furt, 8.431 talharie, 572 trafic de stupefiante, 305 proxenetism.

La aceeasi data, in unitatile subordonate se aflau:

- 3.772 tineri intre 18-21 ani (2.220 condamnati definitiv, 860 condamnati in prima instanta, 671 arestati preventiv si 21 sanctionati contraventional)

- 1.260 minori (653 prin hotarare definitiva, 297 in prima instanta si 310 arestati preventiv). Din cei 653 minori ale caror sanctiuni sunt definitive, 269 sunt sanctionati cu internarea intr-un centru de reeducare si 384 condamnati la pedeapsa inchisorii.

La efectivul de 51476 la data de 1 septembrie 2002, in penitenciare au intrat 19.620 persoane; rezulta ca Directia Generala a Penitenciarelor si unitatile sale a avut in custodie practic 71.096 persoane. In ultimii doi ani s-a inregistrat cea mai buna situatie, din ultimii 20 ani, pe linia prevenirii evenimentelor produse de persoanele condamnate.

In cursul anului 2002, in sistemul penitenciar s-au inregistrat o singura evadare (de la Penitenciarul Arad) si 6 parasiri ale locului de munca (la Penitenciarele Iasi, Colibasi, Braila, Codlea si Scoala Militara de Administratie Penitenciara Tg.Ocna), astfel ca acesta se claseaza, din acest punct de vedere, printre administratiile penitenciare performante.

Strategia de lucru cu minorii din centrele de reeducare:

- au fost luate masuri de modernizare a spatiilor de cazare ale Centrului de Reeducare Gaesti si s-a infiintat un nou centru de reeducare la Tg.Ocna;

- reorientarea activitatilor desfasurate cu minorii, in concordanta cu dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului si cu prevederile Conventiei internationale privind drepturile copilului, precum si cresterea rolului activitatii de resocializare in detrimentul celor privind siguranta detinerii;

- s-a facut o evaluare si o redimensionare a personalului didactic existent, in raport cu cerintele noilor programe de invatamant; s-au reanalizat statele de organizare si functionare ale centrelor de reeducare si atributiile de serviciu ale personalului, astfel incat sa asigure transpunerea in practica a noii conceptii privind resocializarea minorilor prin masuri prioritar educative; a crescut numarul de asistenti sociali si psihologi angajati in centrele de reeducare;

- s-a elaborat programul de formare si dezvoltare a deprinderilor si abilitatilor sociale si de comunicare „O fiinta umana nu se desavarseste decat prin ceilalti” ai carui beneficiari sunt minorii internati in Centrul de Reeducare Tg.Ocna si elevii subofiteri de la Scoala Militara de Administratie penitenciara Tg.Ocna;

- s-a conceput un nou plan de scolarizare, in conformitate cu legislatia Ministerului Educatiei si Cercetarii, pentru a permite desfasurarea simultana a scolarizarii, calificarii si programelor educative destinate reinsertei sociale a minorilor. In activitatile de scolarizare sunt cuprinsi 1701 detinuti si 591 minori in acest an scolar, iar 2008 detinuti au absolvit cursuri de formare profesionala si 1010 sunt cuprinsi in cursuri de instruire

Pentru reinsertia sociala a detinutilor: - s-a incheiat Protocolul de cooperare intre Directia Generala a Penitenciarelor si

Directia de Reintegrare Sociala din Ministerul Justitiei, care vizeaza desfasurarea de activitati comune pentru reintegrarea sociala a minorilor si detinutilor care executa pedepse privative de libertate, si metodologia de aplicare a acestuia;

63

- se deruleaza programul „Pentru o viata mai buna”, in colaborarea cu Centrul de Resurse Juridice, pentru realizarea conditiilor necesare obtinerii unui loc de munca de catre detinutii din 8 penitenciare, care vor fi liberati in acest an;

- s-a elaborat programul de prevenire si reducere a riscului de utilizare a drogurilor la detinuti; s-a elaborat programul educativ si terapeutic pentru detinutii periculosi;

- s-a imbogatit fondul de carte pentru detinuti, cu un numar de 2400 volume.

In penitenciare se deruleaza, anual, 20 de programe in cadrul carora se pune accent pe activitati educative si terapeutice care vizeaza adaptarea institutionala, dezvoltarea legaturilor cu familia si comunitatea, pregatirea pentru punerea in libertate, reducerea agresivitatii; impreuna cu Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, s-a actionat pe linia integrarii detinutilor care au fost gratiati si eliberati din penitenciare.

Dreptul la asistenta medicala a persoanelor private de libertate: - a crescut numarul de internari in spitalele penitenciar, acestea asigurand

procentajul cel mai important al asistentei spitalicesti pentru sistemul penitenciar (19.162 internari in 2002, fata de 12.209 inregistrate in 2001);

- a scazut numarul intreruperilor executarii pedepsei pe motiv de boala, comparativ cu anii precedenti (104 intreruperi in 2002 fata de 257 in 2001 si 428 in 2000);

- situatia sinuciderilor se mentine la un nivel scazut – 4 cazuri in 2002;

- se mentine tendinta de scadere a ratei brute a mortalitatii, in anul 2002 producandu-se, in sistemul penitenciar 118 decese;

- infiintarea Spitalului Penitenciar Bucuresti Rahova cu profil chirurgical, va permite crearea in cadrul Spitalului Penitenciar Jilava a doua sectii specializate de asistenta a detinutilor toxicomani; au fost modernizate si dotate cele 5 spitale penitenciar existente;

- asigurarea dreptului la asistenta medicala s-a realizat pe baza mai multor programe desfasurate cu Ministerul Sanatatii si Familiei (educatia pentru prevenirea HIV – SIDA, controlul tuberculozei in penitenciare, prevenirea consumului de droguri etc.).

Cooperarea cu societatea civila: in perioada de referinta, au fost aprobate, pentru reprezentantii mass-media, 1.139 vizite documentare referitoare la problemele specifice mediului penitenciar, la manifestari socio-educative si la evenimente produse de detinuti precum si 233 interviuri cu persoane aflate in executarea unei pedepse privative de libertate.

Pentru sustinerea persoanelor private de libertate, se coopereaza permanent cu organizatiile neguvernamentale, in special cu cele care au in domeniul de activitate aplicarea si respectarea drepturilor omului. Astfel, in cursul anului 2002, peste 4942 reprezentanti (dintre care 823 straini) ai acestora au desfasurat 5811 vizite in unitatile de detentie. Se cooperereaza, de asemenea, cu Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane si cu celelalte culte religioase, sens in care fiecare unitate penitenciara are incadrat un preot.

Atat constatarile organizatiilor neguvernamentale cat si cele ale Comisiei pentru prevenirea torturii si tratamentelor inumane sau degradante nu au scos in evidenta aspecte legate de rele tratamente aplicate detinutilor sau incalcari ale drepturilor omului.

Cooperarea internationala: realizarea reformei sistemului penitenciar se desfasoara in colaborare permanenta cu parteneri din Uniunea Europeana (Program de infratire institutionala cu Administrarea penitenciara din Spania, derulat pe o perioada de 1,6 ani. Colaborare bilaterala cu Elvetia si Olanda) si cu Consiliul Europei. In cadrul

64

Programului Phare „Intarirea sistemelor judiciar si penitenciar romanesti”, Directia Generala a Penitenciarelor a fost beneficiara a trei componente: Conventia de infratire cu Directia Generala a Institutiilor penitenciare din Spania, suma alocata fiind de 750.000 euro; componenta de investitii in valoare de 250.000 euro pentru dotarea si Centrului de pregatire a personalului de penitenciare de la Arad (a fost finalizata prin organizarea licitatiei, semnarea contractelor si livrarea bunurilor achizitionate, la inceputul anului 2003); informatizarea sistemului penitenciar (pentru aceasta componenta s-a organizat licitatia, s-au semnat contractele si au inceput derularea cursurilor de pregatire a specialistilor in informatica si livrarea tehnicii de calcul achizitionata), activitate pentru care a fost alocata suma de 3 milioane euro.

Avocatul Poporului In conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 si cu declaratiile facute de Romania, cu ocazia depunerii instrumentelor de ratificare a Conventiei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal din 1981, Avocatul Poporului a fost desemnat ca autoritate de supraveghere in domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. In aplicarea prevederilor Legii nr. 677/2001, Avocatul Poporului a emis in perioada de referinta, urmatoarele ordine:

- Ordinul Avocatului Poporului nr. 124 din 18 octombrie 2002 pentru aprobarea modelelor de autorizatii a transferului in strainatate al datelor cu caracter personal;

- Ordinul Avocatului Poporului nr. 6 din 29 ianuarie 2003 privind stabilirea clauzelor contractuale standard, in cazul transferurilor de date cu caracter personal catre un operator stabilit intr-un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana (MO nr. 151/10.03.2003).

Prin emiterea acestui ordin, a fost transpusa Decizia nr. 2001/497 din 15 iunie 2001 privind clauzele contractuale standard pentru transferul datelor cu caracter personal catre tarile terte sub Directiva 95/46/CE2 si fiind astfel realizat in avans.

Directia pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal a functionat pana la 31 decembrie 2002 cu o schema de personal cu 7 posturi. Incepand cu 1 ianuarie 2003, numarul de posturi a fost suplimentat, directia functionand in prezent cu o schema de 13 functionari publici.

In perioada septembrie 2002-iunie 2003, Avocatul Poporului a desfasurat urmatoarele activitati relevante:

- inregistrarea a 346 notificari de prelucrari de date cu caracter personal, pana la data de 28 mai 2003;

- organizarea in data de 31 ianuarie 2003, a seminarului cu tema "Protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, in activitatea autoritatilor si institutiilor publice", cu participarea reprezentantilor autoritatilor si institutiilor publice, inregistrati ca operatori la Avocatul Poporului;

- publicarea (in limba romana) pe pagina de Internet a institutiei Avocatul Poporului a unui Documentar cu privire la aplicarea Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, in vederea familiarizarii persoanelor interesate cu legislatia din acest domeniu.

Numarul total al petitiilor primite de Avocatul Poporului in perioada de referinta a fost 3466. Din totalul petitiilor inregistrate, 325 au fost retinute spre solutionare, iar in celelalte petitii examinate, cetatenii au fost indrumati sa se adreseze autoritatilor competente. Din cele 325 petitii retinute, in 158 s-au confirmat cele sesizate.

65

Majoritatea petitiilor au avut ca obiect reclamarea incalcarii dreptului de proprietate, dreptului la un nivel de trai decent, dreptului la un proces echitabil si accesul liber la justitie, dreptul la informatie, dreptul la munca si la protectia sociala a muncii, dreptul la ocrotirea sanatatii.

In exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului a efectuat 29 anchete, a emis 4 recomandari privind: aplicarea Legii nr. 9/1998, tergiversarea solutionarii unor petitii, realizarea controlului ierarhic de specialitate asupra activitatii prefectilor si aparatului prefecturilor.

A fost intocmit un raport special care a avut ca obiect drepturile copiilor si tinerilor handicapati, raport care a fost prezentat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Primului Ministru.

Colaborarea intre Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala s-a materializat in cele 180 puncte de vedere privind exceptiile de neconstitutionalitate intocmite la cererea Curtii Constitutionale.

In perioada de referinta, s-a inregistrat o intensificare a prezentei Avocatului Poporului la reuniuni internationale (decurgand din statutul sau de membru al unor organisme internationale cu competente in domeniul sau de activitate), precum si a cooperarii cu alti Ombudsmani, in special, cu cei din statele membre ale Uniunii Europene.

Protectia copilului In cadrul procesului de reforma a cadrului legislativ in domeniul protectiei copilului, au fost initiate urmatoarele acte normative:

- HG nr. 1156/2002 pentru aprobarea Memorandumului de Intelegere dintre Guvernul Romania si Organizatia Internationala a Muncii privind eliminarea muncii copilului, semnat la Geneva la 18 iunie 2002 (MO nr. 792/30.10.2002);

- HG nr. 1149/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale (MO nr. 795/01.11.2002);

- HG nr. 1215/2002 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap din Romania (MO nr. 853/26.11.2002);

- Ordinul comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului administratiei publice nr. 794/380/07.12.2002 privind aprobarea modalitatii de plata a indemnizatiei cuvenite parintilor sau reprezentantilor legali ai copilului cu handicap grav, precum si adultului cu handicap grav sau reprezentantului sau legal (MO nr. 929/18.12.2002);

- HG nr. 90/23.01.2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala (MO nr. 81/07.02.2003);

- HG nr. 335/2003 privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala (MO nr. 222/03.04.2003).

ANPCA a elaborat proiectul unui nou pachet legislativ privind protectia copilului. Pachetul legislativ cuprinde: legea copilului, legea adoptiei, infiintarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si a Oficiului roman pentru adoptii. In momentul de fata, sunt in curs de desfasurare consultari cu reprezentantii Comisiei Europene privind continutul proiectului.

In cadrul institutiei Avocatul poporului, a fost infiintata o structura specializata (prin hotararea Senatului institutiei nr 5, publicata in MO 326/16.05.2002) pentru protectia drepturilor copilului. In perioada ianuarie – martie 2003, Avocatul Poporului a formulat

66

observatii cu privire la 3 proiecte de lege referitoare la drepturile copilului, regimul juridic al adoptiilor si protectia minorilor si tinerilor aflati in dificultate, respectiv, la strategia pentru crearea unui cadru institutional necesar sustinerii tinerilor care dupa implinirea varstei de 18 ani inceteaza sa mai beneficieze de ocrotire, in baza normelor legale de protectie acordate copiilor institutionalizati.

In ceea ce priveste prevederile bugetare si programul de imbunatatire institutionala in domeniu, incepand cu septembrie 2002, s-a demarat implementarea propriu-zisa a patru programe de interes national pentru care s-a prevazut in cadrul bugetului ANPCA suma de 215 miliarde lei, repartizata, astfel:

- «Inchiderea institutiilor de tip vechi destinate copilului cu handicap/nevoi speciale care nu pot fi reabilitati» (144 miliarde lei);

- «Integrarea sociala a copiilor strazii» (50 miliarde lei);

- «Integrarea socio-profesionala a copiilor/tinerilor din institutiile de ocrotire ajunsi la varsta de 18 ani» (14,5 miliarde);

- «Formarea resurselor umane in sistemul de protectie a copilului» (6,5 miliarde lei).

Finantarea programelor de interes national s-a realizat in urma unui proces de evaluare si selectare a proiectelor inaintate de organismele private autorizate sa desfasoare activitati in domeniul protectiei copilului, pe baza conventiilor incheiate cu acestea, precum si cu consiliile judetene/locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, sub a caror autoritate s-au derulat aceste programe.

In urma rectificarii bugetare din luna octombrie 2002, bugetul alocat programelor de interes national a fost redus la suma de 184,3 miliarde lei, datorita unor intarzieri aparute in faza de contractare. Suma alocata programelor de interes national pentru anul 2003 este de 199 miliarde lei. Alocarile totale de la buget pentru protectia copilului pentru anul 2003 insumeaza 5800 miliarde lei, din care 1209 miliarde lei revin ANPCA.

Rezultatele concrete obtinute in intervalul de referinta sunt urmatoarele:

- au fost inchise 2 centre de plasament pentru copilul cu handicap sever („camine spital”), iar copiii au fost mutati in servicii adecvate nevoilor lor;

- au fost infiintate 2 adaposturi de zi si de noapte pentru copiii strazii, in Bucuresti si Constanta;

- 2.960 persoane din 34 Directii pentru Protectia Copilului au beneficiat de cursuri de specializare pe o problematica specifica (educatori specializati pentru copilul cu handicap sever; asistenti maternali pentru copilul cu handicap sever, pentru copilul foarte mic si pentru copiii strazi; lucratori stradali; asistenti sociali care lucreaza cu familiile potential adoptive etc.).

- ca efect al implementarii programelor mentionate si a reducerii numarului de copii institutionalizati, se prevede ca, in cursul trimestrului III 2003, 4 alte camine spital sa fie inchise.

La sfarsitul anului 2002, la cererea Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie cu finantare UNICEF si USAID/ChildNet a fost realizata o evaluare a altor 18 institutii de tip camin spital. Scopul evaluarii a fost crearea unei imagini exacte si reale a situatiei acestor institutii ramase, pentru a stabili un plan concret de actiune in vederea inchiderii unor institutii si a imbunatatirii conditiilor de viata oferite copiilor in celelalte institutii. Evaluarea acestor institutii a urmarit mai multe aspecte:

Rezultatele evaluarii atesta necesitatea inchiderii a 5 dintre institutiile mentionate.

Pentru schema de granturi din cadrul Programului Phare 2001, toate Directiile pentru Protectia Copilului in subordinea carora se aflau cele 5 institutii sau in responsabilitatea carora se aflau copiii cu handicap au depus proiecte de inchidere. La acest moment,

67

pentru 3 dintre proiectele respective se asteapta aprobarea pentru finantare, acestea urmand sa fie inchise pana la sfarsitul anului 2004.

Rezultatele obtinute prin implementarea programelor, in perioada septembrie 2002 –februarie 2003, atesta:

- numarului de copii institutionalizati a scazut de la 43 703 la 42 777;

- au fost date in folosinta 28 casute si 51 apartamente unde copii beneficiaza de o protectie de tip familial;

- a crescut numarul de servicii alternative de la 309 la 394;

- a crescut numarul de asistenti maternali profesionisti de la 8641 la 9170;

- a crescut numarul de copii protejati in familii substitutive (asistenti maternali profesionisti, rude pana la gradul IV inclusiv) de la 41.782 la 73.783;

- a crescut gradul de profesionalizare a resurselor umane implicate in sistemul de protectie a drepturilor copilului.

Totodata, din punctul de vedere al institutiilor de tip vechi, la sfarsitul lunii februarie 2003 erau deja inchise un numar de 105 institutii (29 foste internate de scoli speciale, 3 foste sectii de spital, 5 foste camine spital si 68 centre de plasament preluate in perioada 1997-1998).

Pentru a facilita inlaturarea diferentelor intre judete referitoare la implementarea reformei privind protectia copilului, la sfarsitul anului 2002, Directiile pentru Protectia Copilului au fost solicitate sa furnizeze ANPCA o harta locala cu toate serviciile de protectie a copilului. Toate informatiile primite sunt, in prezent, analizate in vederea stabilirii interventiilor viitoare. Totodata, ele vor fi incluse intr-o baza de date ce va fi actualizata permanent pentru a avea o imagine reala si cat mai fidela a realitatii din teritoriu (proiect in derulare din cadrul Programului ChildNet).

In ce priveste programul de includere a persoanelor cu handicap, a fost emis ordinul comun al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie si al Ministerului Sanatatii si Familiei nr.12709/725/01.10.2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora (MO nr.781/28.10.2002).

Moratoriul privind adoptiile internationale a fost prelungit. In acest sens, prin Legea 233/31.05.2003 (MO nr. 374/31.05.2003) se aproba OU nr.7/2003 pentru prorogarea termenului prevazut la art.1, alineatul 1, din OU nr.121/2001, privind suspendarea tuturor procedurilor referitoare la adoptiile internationale pana la adoptarea noilor reglementari in legatura cu regimul juridic al adoptiilor.

Intarirea capacitatii institutionale la nivel central si local reprezinta o preocupare permanenta pentru cei care gestioneaza sistemul de protectie a copilului.

In perioada septembrie 2002 – mai 2003 au fost continuate proiectele si programele de formare a personalului din sistemul de protectie a copilului, cu un accent deosebit asupra urmatoarelor problematici :

- managementul serviciilor pentru copilul cu handicap (Programul de cooperare bilaterala dintre Guvernul Francez si Guvernul Romaniei) ;

- rolul primarilor si al lucratorilor sociali de la nivel local in problematica protectiei copilului (Programul ChildNet, finantat de USAID) ;

- noile atributii care revin membrilor Comisiei pentru Protectia Copilului (Programul ChildNet, finantat de USAID).

Pentru implementarea uniforma si imediata a pachetului legislativ privind protectia copilului, in prezent se afla in curs de elaborare o Strategie, care sa cuprinda masurile

68

concrete care trebuie intreprinse in domeniu (initierea si adoptarea legislatiei secundare, crearea structurilor necesare, programe de formare a personalului etc.).

Drepturile economice, sociale si culturale Noul Cod al Muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003, stabileste cadrul general pentru drepturile salariatilor, pentru exercitarea si protectia lor. Prin articolul 5 se instituie principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii. Astfel, orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa..

Un important act normativ adoptat pentru apararea drepturilor sociale a fost Legea nr. 54/2003 - Legea sindicatelor (MO nr. 73/5.02.2003) care permite crearea de organizatii sindicale cu membrii din unitati diferite inclusiv din micro-intreprinderi din acelasi sector, facilitand dialogul social la nivelul acestor unitati. In acest mod pot existenta organizatii sindicale care sa apere drepturile si sa promoveze interesele salariatilor din cadrul micro-intreprinderilor si a intreprinderilor mici. Conform acestui act normativ organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza.

Drepturile si protectia minoritatilor Cadrul legislativ

In a doua jumatate a anului 2002, Ministerul Informatiilor Publice, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, a fost activ implicat in promovarea unor initiative importante pentru consolidarea democratiei romanesti, cum ar fi constituirea cadrului institutional pentru combaterea discriminarii (Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii) si aplicarea Strategiei Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor. Noua structura independenta, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, si-a inceput activitatea in 2002, devenind principalul actor in procesul de implementare a principiului egalitatii intre cetateni fara nici un fel de discriminare, stipulat de Ordonanta nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, aprobata si modificata prin Legea nr. 48/2002.

CNCD a devenit operational in luna octombrie - noiembrie, cu un efectiv de personal de 25 angajati.

Pana in prezent, CNCD a primit 325 de petitii si sesizari de la persoane fizice si juridice, institutii guvernamentale si neguvernamentale. Dintre acestea, 119 de petitii au fost primite in perioada 1 august – 31 decembrie 2002, iar 206 in perioada 6 ianuarie – 15 aprilie 2003.

Cele mai multe petitii, care au fost de competenta Consiliului, au sesizat discriminari pe criteriul etnic. De asemenea, au fost adresate Consiliului petitii si sesizari privind discriminari pe criterii de sex sau orientare sexuala, dizabilitati, religie, nationalitate, apartenenta la o categorie sociala sau categorie defavorizata.

Din 325 de petitii primite, Colegiul Director a solutionat prin hotarari 233 petitii, 83 de petitii in anul 2002, iar 150 in anul 2003.

Dintre toate petitiile solutionate, in 16 situatii s-au constatat fapte de discriminare si au fost aplicate sanctiuni: 9 amenzi, 6 avertismente si o constatare (fapta fiind prescrisa).

Rezultatele implementarii Strategiei Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor au fost monitorizate in Raportul privind progresele inregistrate in implementarea

69

Strategiei Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor, coordonat si redactat de catre Oficiul National pentru Romi din cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice. De asemenea, stadiul implementarii Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor a facut obiectul a numeroase dezbateri, organizate de catre Ministerul Informatiilor Publice. Astfel, proiectul de Ordonanta de Urgenta privind reinsertia sociala a persoanelor readmise a fost discutat, in septembrie 2002, in cadrul dezbaterii publice “Romii – intre stare de fapt si politici guvernamentale” in vederea crearii unui program guvernamental care, prin masuri de ordin financiar, logistic, educational si administrativ, sa atenueze fenomenul migratiei ilegale a cetatenilor romani si sa ofere o alternativa de integrare sociala si profesionala a persoanelor intoarse in tara prin Acordul de readmisie.

Noul Protocol de colaborare dintre PSD si UDMR, reinnoit in februarie 2003, prevede ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, instrument al Consiliului Europei care vine in sprijinul politicii generale de protectie a minoritatilor nationale din Romania. Totodata, accentul este pus pe rezolvarea problemelor referitoare la proprietate, inclusiv pe aplicarea legii de retrocedare a proprietatilor cultelor religioase.

In decembrie 2002, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 1456 privind participarea Romaniei la Programul comunitar de actiune pentru combaterea discriminarii (2001-2006) si plata contributiei financiare la acest program pentru anul 2002 (MO nr. 942/23.12.2003). Acest act normativ prevede, de asemenea, ca incepand cu anul 2003 participarea la Programul comunitar de combatere a discriminarii se va realiza de catre Ministerul Informatiilor Publice, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, in colaborare cu Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

In aprilie 2003, Guvernul a aprobat efectuarea platii contributiei aferente celui de-al doilea an de participare in cadrul Programului comunitar de combatere a discriminarii. Actul normativ a intrat in vigoare odata cu publicarea sa in Monitorul Oficial si va deschide posibilitatea ONG-urilor din Romania care militeaza impotriva discriminarii pe baza de origine rasiala sau etnica, religie sau credinta, handicap, varsta sau orientare sexuala sa depuna propuneri de proiecte in vederea obtinerii de finantare din partea Comisiei Europene.

Cadrul institutional

Departamentul pentru Relatii Interetnice (DRI) din cadrul Ministerului Informatiilor Publice, ca structura guvernamentala specializata in problematica minoritatilor nationale, a contribuit la promovarea cunoasterii si a bunei intelegeri intre majoritate si minoritati si prin intermediul programelor si proiectelor specifice. DRI este condus de trei subsecretari de stat, reprezentand minoritatile maghiara, germana si roma.

O alta prioritate a DRI continua sa fie promovarea includerii sociale a romilor si rezolvarea problemelor cu care acestia se confrunta. Astfel, Oficiul National pentru Romi din cadrul Departamentului pentru Relatii Interetnice s-a implicat activ in sustinerea si promovarea masurilor cuprinse in Strategia Guvernului de imbunatatire a situatiei romilor.

Pe parcursul perioadei monitorizate, Consiliul Minoritatilor Nationale (CMN), organism consultativ al Guvernului aflat in coordonarea Ministerului Informatiilor Publice si principalul partener de lucru al Departamentul pentru Relatii Interetnice, si-a continuat activitatea in plen - de regula o data la trei luni - si pe comisii de lucru (Comisia de legislatie, Comisia pentru probleme socio-economice, Comisia pentru cultura, culte si mass-media, Comisia pentru probleme de invatamant si tineret, Comisia de relatii cu societatea civila si organismele internationale si Comisia pentru probleme financiare). Comisiile constituie atat un for de consultare, cat si cadrul in care se discuta proiecte cu caracter normativ sau se decide promovarea unor programe comune.

70

In 19 noiembrie 2002, Plenara Consiliului Minoritatilor Nationale a adoptat un plan comun de actiune pentru aplicarea mai eficienta a Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, dupa prima monitorizare a Romaniei la nivelul Consiliului Europei si o declaratie care recunoaste necesitatea largirii si implementarii cadrului legislativ si institutional privind protectia minoritatilor nationale, precum si a accelerarii integrarii sociale a romilor si a asigurarii participarii efective a minoritatilor in procesul decizional la nivel local si national.

Politici si programe

Departamentul pentru Relatii Interetnice si-a orientat activitatea in mare parte, in perioada monitorizata, spre programe si proiecte concrete. Astfel, o atentie speciala a fost acordata aplicarii strategiei pentru romi, promovarii dialogului intercultural prin organizarea sau sprijinirea unor proiecte interetnice, precum si cooperarii cu diverse organisme internationale.

In octombrie 2002, Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Ministerul Informatiilor Publice a organizat seminarul Aplicarea Conventiei–cadru pentru protectia minoritatilor nationale in Romania. Primele rezultate ale monitorizarii, in cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe din Romania si Consiliul Europei – Directia Generala a Drepturilor Omului, Secretariatul Conventiei–cadru pentru protectia minoritatilor nationale. Seminarul a constituit o activitate de «follow-up» in urma adoptarii de catre Consiliul Europei a celor doua documente prin care s-a incheiat prima runda de monitorizare a modului in care Romania respecta Conventia – cadru pentru protectia minoritatilor nationale (ratificata in 1995): Rezolutia Comitetului Ministrilor si Avizul Comitetului Consultativ al Conventiei-cadru. Obiectivul principal a fost acela de a supune discutiei generale observatiile organismului european referitoare la implementarea Conventiei–cadru in Romania, precum si recomandarile facute tarii noastre la incheierea acestei prime monitorizari. Pe baza acestor recomandari, autoritatile romane urmeaza sa ia masuri care sa conduca la mai buna aplicare a Conventiei-cadru, avand in vedere faptul ca in 2004 incepe al doilea ciclu de monitorizare.

Prevenirea si combaterea discriminarii este o alta linie de activitate concreta a DRI. Primul eveniment organizat in cadrul Programului comunitar de actiune pentru combaterea discriminarii (2001-2006) de catre Ministerul Informatiilor Publice, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice, a fost conferinta internationala cu tema Bune practici in domeniul politicilor antidiscriminatorii, Bucuresti, 22 – 24 mai 2003. Proiectul a fost organizat in parteneriat cu Directia Generala Munca si Afaceri Sociale din cadrul Comisiei Europene si a avut ca obiectiv general o informare a actorilor implicati in prevenirea si combaterea discriminarii in Romania in ceea ce priveste acquis-ul comunitar in materie si legislatia prin care directivele europene au fost transpuse pe plan national. Totodata, a prilejuit un schimb de experienta intre specialistii romani si participantii din diferite state europene pe tema prevenirii si combaterii tuturor formelor de discriminare. S-a pus accent pe experienta acumulata de Romania in ultimii ani in acest domeniu.

Din momentul platii contributiei financiare aferente celui de-al doilea an de participare la Programul comunitar de actiune pentru combaterea discriminarii, structurile guvernamentale si neguvernamentale care militeaza impotriva discriminarii pe baza de origine rasiala sau etnica, religie sau credinta, handicap, varsta sau orientare sexuala, vor avea posibilitatea de a depune proiecte in vederea obtinerii de finantare din partea Comisiei Europene.

In vederea ratificarii Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, Departamentul pentru Relatii Interetnice a solicitat si va beneficia de asistenta tehnica si financiara din partea Consiliul Europei in cursul acestui an.

In iunie 2003, DRI organizeaza, in cooperare cu Consiliul Europei, Secretariatul Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, proiectul Minoritatile si

71

mass-media. Obiectivul urmarit prin realizarea acestui proiect, este acela de a crea o mai stransa legatura intre reprezentantii mass media centrala, locala si reprezentantii presei minoritatilor nationale, in vederea sensibilizarii opiniei publice in ceea ce priveste tematica discriminarii si a incurajarii unor atitudini active contrare rasismului si xenofobiei.

De asemenea, in perioada de referinta, Ministerul Informatiilor Publice prin Departamentul Relatiilor Interetnice a sprijinit financiar editarea unor manuale de liceu in limbile germana, maghiara si sarba materna.

In octombrie 2002, DRI a initiat proiectul Evaluare si testare in invatamantul pentru minoritati nationale. Cadrul comun european de referinta. Portofoliul lingvistic european, in cooperare cu Asociatia Profesorilor de Limba Germana, Fundatia Hanns Seidel si Institutul Goethe. Proiectul s-a inscris in seria manifestarilor dedicate Zilei Europene a Limbilor (26 septembrie) si si-a propus sa ofere un model tarilor europene in ceea ce priveste pastrarea patrimoniului lingvistic al unei zone prin instructie scolara si educatie interetnica.

Implementarea Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor a continuat sa fie principalul obiectiv al Oficiului National pentru Romi. Ministerul Informatiilor Publice a elaborat un nou proiect PHARE care continua punerea in practica a obiectivelor Guvernului Romaniei si ale Comisiei Europene de infiintare a unor parteneriate viabile intre autoritatile publice si reprezentantii comunitatilor locale. Acest proiect permite dezvoltarea in perioada 2003-2005 a patru domenii prioritare ale Strategiei de imbunatatire a situatiei romilor, care sa asigure pregatirea profesionala si angajarea romilor, abordarea problemei locuintelor conform standardelor europene si facilitarea accesului romilor la infrastructura si servicii de asistenta medicala. In mai 2003, Ministerul Informatiilor Publice a lansat programul guvernamental Parteneriat pentru sprijinul romilor, in valoare de 56,65 mld lei, pentru a sprijini financiar initiativele institutiilor publice care sustin proiecte de imbunatatire a situatiei comunitatilor de romi la nivel local, mai ales prin activitati aducatoare de venit, constructia sau renovarea de locuinte sociale si achizitia de terenuri agricole.

In perioada monitorizata, reprezentanti ai Departamentului pentru Relatii Interetnice au participat activ la lucrarile unor foruri internationale, precum Congresul FUEN privind Nationalitatile, Proiectul Non-discrimination Review si Comisia pentru Drepturile Omului a ONU.

Mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu diversi parteneri din tara, in primul rand cu organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, se numara printre obiectivele DRI. Colaborarea cu segmentul specializat pe minoritati al societatii civile romanesti a fost dintre cele mai fructuoase, printre parteneri numarandu-se Institutul Intercultural Timisoara, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala din Cluj, Centrul Euroregional pentru Democratie Timisoara si Centrul de Resurse Juridice-Bucuresti.

In perioada de referinta Ministerul de Interne a desfasurat activitatile prevazute in Programul "Contributia Politiei Romane la imbunatatirea situatiei romilor", care are ca obiective:

- formarea deprinderilor necesare politistilor pentru desfasurarea activitatii in comunitatile cu diversitate etnoculturala;

- realizarea cadrului procedural si a abilitatii necesare politistilor pentru prevenirea violentelor in grup;

- imbunatatirea comunicarii intre politie si grupurile etnice de rromi;

- protectia rromilor fata de urmarile nerespectarii prevederilor legale.

Cea mai importanta activitate desfasurata pentru atingerea acestor obiective a fost implementarea proiectului "Prevenirea si gestionarea conflictelor la nivelul comunitatilor multiculturale", derulat de Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea

72

Criminalitatii (IGPR) in parteneriat cu Centrul de Resurse pentru diversitate etnoculturala.

O alta activitate relevanta care a urmarit atingerea obiectivelor 3 si 4 a constituit-o implicarea Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii ca partener al Fundatiei pentru Schimbari Democratice si al Centrului de Resurse pentru comunitatile de rromi in pregatirea si derularea proiectului "Program de formare in prevenirea si rezolvarea conflictelor interetnice". Proiectul s-a adresat organizatiilor neguvernamentale ale rromilor pentru a le dezvolta capacitatea de cooperare cu autoritatile, inclusiv cu politia.

73

2.2. CRITERIILE ECONOMICE

2.2.1. Evolutii macroeconomice In anii 2001-2002, economia a inregistrat o buna combinatie intre cresterea economica puternica pe de o parte si dezinflatie si scadere a deficitului contului curent pe de alta parte, cu caracteristici care ii confera sustenabilitate pe termen mediu.

Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbarile calitative din economie – rezultat direct al reformei – ilustreaza faptul ca s-au inregistrat progrese deosebite pe linia crearii unei economii de piata functionale.

Realizarile sunt cu atat mai semnificative cu cat ele au fost obtinute intr-un context extern mai putin favorabil.

Realizari macroeconomice Anul 2002 Produsul intern brut a crescut in anul 2002 cu 4,9% (crestere superioara prevederilor din Programul Economic de Preaderare), datorita contributiei pozitive atat a cererii interne si, in cadrul acesteia a formarii brute de capital, cat si a cererii externe.

Evolutia principalilor indicatori economici - modificare procentuala fata de perioada corespunzatoare a anului precedent -

U.M. 2001 2002

Realizari Trim. I 2003

Ritmul de crestere a PIB in termeni reali % +5,7 +4,9 +4,4

Ponderea sectorului privat in PIB % 67,9 66,8 -

Productia industriala % +8,4 +6,0 +1,3*)

Consum final % +6,0 +3,0 +3,5

Formarea bruta de capital fix, din care:

- investitii

%

%

+9,1

+9,5

+8,3

+7,4

+6,8

+6,7

Cererea interna % +8,2 +3,9 +4,0

Rata inflatiei

- medie anuala

- decembrie/decembrie

%

%

34,5

30,3

22,5

17,8

-

4,8**)

Rata somajului – sfarsitul perioadei % 8,8 8,1 7,8***)

Soldul bugetului general consolidat % din PIB

-3,2 -2,5 -

Exportul de bunuri si servicii % +11,1 +16,9 +17,6

Importul de bunuri si servicii % +17,2 +12,1 +15,0

Soldul contului curent % PIB mld.USD

-5,5

-2,2

-3,4

-1,6

-1,7

-0,17

Datoria externa

74

U.M. 2001 2002

Realizari Trim. I 2003

- rata datoriei externe la export

- datoria externa bruta

%

mld.USD

88,9

11,9

94,0

15,3

15,7

*) 4 luni 2003/4 luni 2002

**) Mai/decembrie 2002

***) La 30 aprilie 2003

Cererea interna s-a majorat – in termeni reali – cu 3,9%; contributia cererii interne la cresterea produsului intern brut a fost de 4,2 procente, localizata, in principal, la consumul individual efectiv al gospodariilor populatiei (+2,4 procente) si formarea bruta de capital fix (+1,7 procente).

Formarea bruta de capital fix a crescut in anul 2002 cu 8,3% fata de anul 2001, rata de investitie determinata prin raportarea formarii brute de capital fix la produsul intern brut fiind de peste 21%. In cadrul acesteia, investitiile realizate in economie au crescut cu 7,4% fata de 2001, datorita majorarii cu 12,4% a investitiilor in sectorul privat si scaderii cu 1,5% a investitiilor in sectorul de stat. Investitiile in utilaje si mijloace de transport au crescut cu 10,3% urmare a facilitatilor acordate pentru achizitionarea de utilaje, ponderea importului de utilaje in investitiile in utilaje reprezentand 35,9%, ceea ce reflecta capacitatea si disponibilitatea economiei de asimilare a investitiilor de modernizare.

Consumul individual efectiv al gospodariilor a crescut in 2002 cu o rata mai mica decat produsul intern brut, dar mai ales, fata de cea a salariului real, respectiv cu 3%. Daca se ia in considerare faptul ca in 2002 castigul salarial real a crescut cu 4,5%, rezulta ca o buna parte din venituri nu a mai fost destinata consumului, ci a fost economisita si investita, fapt care dovedeste cresterea increderii populatiei in continuarea cresterii economice.

Consumul colectiv efectiv al administratiei publice a cunoscut o crestere moderata, respectiv de 2% in 2002, in consens cu politica bugetara restrictiva si orientata catre investitii.

Ca urmare, consumul final total a inregistrat in anul 2002 o reducere importanta a ponderii sale in produsul intern brut, respectiv de la 86,2% in 2000 la 82,7% in 2002.

Valoarea exporturilor de bunuri si servicii realizate in anul 2002 a fost intr-o crestere puternica (+16,9%), ceea ce a determinat, in pofida dependentei ridicate a economiei romanesti de importurile energetice si de completare, o contributie pozitiva a exportului net (cererea externa neta) la cresterea reala a PIB (0,7 procente). Acest fapt reflecta cresterea competitivitatii economiei romanesti, fiind de apreciat in conditiile in care cresterea economica consemnata in Romania in anul 2002 a implicat, in mod direct, o crestere a importului (+12,1%).

Contributia elementelor de utilizare la cresterea reala a PIB

- procente -

2001 2002 PRODUS INTERN BRUT 5,7 4,9

Consumul final 5,2 2,5

75

2001 2002 Consumul individual efectiv al gospodariilor 5,2 2,4

Consumul colectiv efectiv al administratiei publice 0,0 0,1

Formarea bruta a capitalului 3,5 1,7

Formarea bruta de capital fix 1,7 1,7

Modificarea stocurilor 1,8 0,0

Cererea interna 8,7 4,2

Exportul net -3,0 0,7

Exportul de bunuri si servicii 3,6 5,6

Importul de bunuri si servicii -6,6 -4,9

Urmare a structurii cererii interne si externe, produsul intern brut s-a format indeosebi prin cresterea valorii adaugate brute din industrie, constructii si servicii; valoarea adaugata bruta in industrie a crescut cu 7,2%, in constructii cu 6,9%, iar in sectorul serviciilor cu 5,3%.

In structura, contributia ramurilor la crearea produsului intern brut releva o evolutie catre structurile moderne, caracteristice economiilor dezvoltate. Sugestiv, in acest sens, este faptul ca, datorita reformelor structurale, economia romaneasca are, in prezent, capacitatea de a raspunde rapid la cerintele pietei, valorificand in timp real oportunitatile mediului economic international.

Cresterea economica din ultimii 3 ani a reusit sa compenseze in totalitate declinul inregistrat in perioada 1997 – 1999, produsul intern brut din anul 2002 reprezentand 100,1% fata de anul 1996.

Productia industriala realizata de agentii economici a continuat si in anul 2002 evolutia pozitiva inceputa in anul 2000, ceea ce confirma caracterul durabil si neconjunctural al dezvoltarii industriale. In anul 2002, productia industriala a fost cu 6% mai mare decat in anul 2001.

Principala caracteristica a activitatii industriale in anul 2002 a reprezentat-o continuarea imbunatatirii semnificative a structurii productiei, ca urmare a dinamicii superioare a industriei prelucratoare, care a crescut cu 7,9% in anul 2002.

- modificare procentuala fata de an anterior -

2001 2002 Industrie total +8,4 +6,0

din care:

- extractiva +5,0 -3,9

- prelucratoare +9,9 +7,9

- energie electrica si termica, gaze si apa -1,3 -1,7

Faptul ca sectorul extractiv si, mai ales, cel de energie electrica si termica si-au diminuat ponderea in productia industriala, releva, in mod direct, imbunatatirea energointensivitatii si valorificarea superioara a resurselor in industria prelucratoare.

76

- % -

2001 2002 Industrie - total 100 100

din care:

- extractiva 5,7 5,2

- prelucratoare 79,7 81,2

- energie electrica si termica, gaze si apa 14,6 13,6

O alta trasatura relevanta o reprezinta imbunatatirea sensibila a gradului de utilizare a productiei industriale pentru satisfacerea cererii externe si interne, cu efect direct in reducerea stocurilor. Ponderea stocului final de produse industriale la producator in resursele lunii decembrie 2002, reprezentand 35,2%, s-a redus simtitor, respectiv cu 6,1 puncte procentuale fata de decembrie 2001.

Cresterea mai accentuata a exportului de produse industriale (+22,4% in 2002), comparativ cu cea a productiei (+6%), pune in evidenta ameliorarea competitivitatii unor sectoare industriale, avand in vedere ca majoritatea exporturilor s-au indreptat catre UE si alte tari dezvoltate.

Constructiile s-au majorat in anul 2002 cu 5,9%, datorita contributiei exclusive a sectorului privat, lucrarile de constructii realizate de acesta inregistrand o dinamica de 107,3%.

Agricultura este supusa inca, in mare masura, influentei directe a factorilor climaterici; suportul acordat sustinerii irigatiilor nu a reusit sa compenseze in totalitate aceste influente. Desi suprafata arabila cultivata in anul 2002 a fost cu 1,2% mai mare decat in anul 2001, productia agricola a fost cu 6,2% mai mica, reducerea fiind localizata exclusiv pe productia vegetala. Masurile intreprinse pentru sustinerea exploatatiilor zootehnice au condus la revitalizarea acestui sector, cresterea productiei animale, cu 2,5% in anul 2002, contribuind la compensarea scaderii de productie vegetala.

Serviciile – atat cele destinate populatiei, cat si intreprinderilor – conditionate direct de cresterea veniturilor si de imbunatatirea caracterului functional al economiei de piata, au inregistrat un progres semnificativ in anul 2002. Pe ansamblul anului 2002, cresterea valorii adaugate brute obtinute in sectorul serviciilor a fost de de circa 5,3%.

Cresterea economica a continuat sa aiba efecte benefice si asupra gradului de ocupare a fortei de munca. Numarul somerilor inregistrati la finele lunii decembrie 2002 a fost de 761 mii persoane, in comparatie cu 827 mii persoane la finele anului 2001, iar rata somajului a scazut, in mod corespunzator, de la 8,8% la 8,1%. Evolutia somajului a fost influentata pozitiv si de aplicarea Legii nr. 76/2002 (MO nr. 103/6.02.2002) privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, care a intrat in vigoare la 1 martie 2002 si care stabileste masuri de stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca. In anul 2002, cheltuielile pentru masurile active, de crestere a gradului de ocupare a fortei de munca au reprezentat 13,9% din totalul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj, fata de 12,1% in 2001 si de 2,3% in 2000.

Conform metodologiei Biroului International al Muncii, ponderea somerilor tineri (in varsta de 15-24 ani), in numarul total de someri, a inregistrat, in anul 2002 fata de anul 2001, o usoara scadere (de la 34,8% la 33,9%), dar somajul de lunga durata continua sa se mentina la cote ridicate. S-au produs mutatii pozitive si in structura populatiei ocupate, in sensul reducerii ponderii celei ocupate in agricultura si silvicultura de la 42,3% in anul 2001 la 36,5% in anul 2002 si al cresterii celei ocupate in celelalte activitati, cu un randament economic mai ridicat.

77

In anul 2002 a continuat procesul de dezinflatie, astfel ca la finele anului, inflatia a fost de 17,8% fata de decembrie 2001, comparativ cu 30,3% in aceeasi perioada a anului precedent, reprezentand cea mai mica rata anuala a inflatiei inregistrata dupa 1990.

In structura preturilor de consum o crestere mai accentuata s-a inregistrat la servicii (21,0%) si la marfurile nealimentare (18,8%), dar si aceste preturi s-au situat sub nivelurile inregistrate in ultimii 12 ani. Preturile marfurilor alimentare au avut o evolutie sub nivelul cresterii generale a preturilor de consum (15,8%), tendinta cu atat mai semnificativa pentru caracterul ireversibil al procesului dezinflationist cu cat evolutia moderata s-a realizat in conditiile unei productii agricole mai scazute.

Rata medie lunara a inflatiei a fost de 1,4% in anul 2002, fata de 2,2% cat s-a inregistrat in anul 2001, fiind luni cand rata inflatiei s-a situat sub 1%.

In anul 2002 exporturile de bunuri ale Romaniei au fost de 13869 mil. USD (+21,8% fata de anul 2001), cel mai ridicat nivel din perioada de dupa 1989.

Cresterea exporturilor romanesti in anul 2002 comparativ cu aceeasi perioada a anului 2001 a fost determinata in principal de evolutia intr-un ritm mai rapid a exportului la produse minerale (+392,6 milioane USD, respectiv o crestere cu 50%) si ale industriei constructiilor de masini (+685,7 milioane USD, respectiv o crestere cu 29,3%). Exportul produselor industriei constructiilor de masini a inregistrat o crestere semnificativa a ponderii in total export, atingand 21,8% in anul 2002, fata de 20,5% in anul 2001.

Importul de bunuri realizat in anul 2002 insumeaza 17856,7 mil. USD, in crestere cu 14,8% fata de aceeasi perioada a anului 2001, datorita dependentei de import la multe dintre materiile prime importante, mergand de la 100% la produsele la care tara noastra nu dispune de resurse (cauciuc natural, fosfati, minereu de mangan, cafea, orez, citrice etc.) pana la peste 40% la titei, peste 90% la minereu de fier etc.

Cea mai mare contributie la cresterea importurilor in perioada analizata a avut-o importul de produse ale industriei constructiilor de masini, care a fost cu 17,1% superior celui realizat in 2001, respectiv un import suplimentar de 809,7 mil. USD, ceea ce a contribuit la relansarea procesului investitional si la modernizarea in continuare a tehnologiilor de productie.

Dinamica superioara a exportului de bunuri, comparativ cu importurile a dus la scaderea deficitului comercial (FOB-CIF) la 3987,3 mil. USD, sub nivelul de 4166,6 inregistrat in anul 2001.

In anul 2002, in ciuda dificultatilor cresterii economice manifestate in spatiul UE, comertul exterior al Romaniei cu aceasta zona a continuat sa se dezvolte in ritmuri rapide. Exporturile au crescut cu 20,5%, iar ponderea UE in totalul exporturilor Romaniei s-a mentinut la cca. 67%. Multe bunuri de consum produse in Romania (inclusiv in regim de „processing”) si-au dovedit competitivitatea pe piata unica europeana, marindu-si cota pe anumite segmente. O explicatie a acestei performante, pe langa efectele favorabile ale intaririi monedei EURO, in raport cu moneda nationala, consta in efectele la export ale ISD, care au consolidat caracterul functional al economiei de piata din Romania.

Deficitul contului curent s-a diminuat cu 650 mil. USD in anul 2002, ajungand sa fie cu 30% mai mic decat cel inregistrat in anul precedent. Deficitul contului curent, de 1573 mil.USD, a reprezentat 3,4% din PIB. Deficitul comercial (FOB-FOB) a reprezentat 6,2% din PIB.

Factorul principal ce a provocat ameliorarea contului curent a fost deficitul balantei comerciale, care s-a diminuat cu circa 350 mil. USD, pe seama dinamicii superioare a exporturilor de bunuri comparativ cu cea a importurilor. Cresterea moderata a importurilor in 2002 s-a datorat diminuarii in intensitate a actiunii factorilor ce condusesera la sporirea peste asteptari a acestora in 2001.

78

Un alt factor de atenuare a deficitului l-a constituit transferurile curente private, al caror flux net a fost de 1,5 mld. USD in 2002, in crestere cu aproape 400 mil. USD fata de anul anterior.

Sustenabilitatea contului curent este ilustrata si de faptul ca deficitul contului curent a fost finantat in proportie de peste 70% prin influxuri nete de investitii straine directe si din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung. Accesul Romaniei pe pietele externe de capital a suplimentat sursele de finantare a deficitului de cont curent si a majorat rezervele valutare ale bancii centrale (care au atins nivelul de 6,3 mld. USD la finele lunii martie a.c.)

Trimestrul I 2003 Produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2003 a fost cu 4,4% mai mare fata de perioada corespunzatoare a anului precedent.

Cresterea economica din aceasta prima parte a anului 2003 prezinta caracteristici care intaresc aprecierile privind caracterul sau sustenabil.

In fapt, este vorba de o consolidare a trendurilor manifestate in anul 2002, respectiv o majorare a economisirii interne si pe aceasta baza a formarii brute de capital fix, care devine principalul element de cerere stimulator.

Formarea bruta de capital fix s-a majorat – in termeni reali – cu 6,8% in conditiile in care rata de investitie determinata prin raportarea acesteia la PIB a fost de 16,4%, fata de 16,2% in trimestrul I 2002, iar rata de economisire interna de 12,3% fata de 10,1% in trimestrul I 2002.

Investitiile realizate in economia nationala in trimestrul I au fost cu 6,7% superioare celor din aceeasi perioada a anului anterior. Semnificativ este faptul ca dinamica investitiilor private continua sa fie superioara celei din sectorul de stat. Ca urmare, la sfarsitul trimestrului I 2003, ponderea sectorului de stat in investitii s-a redus la 34% fata de 42,6% in trimestrul I al anului precedent. Investitiile din sectorul majoritar privat, care au crescut cu 12,4% fata de trimestrul I 2002, au fost orientate in principal spre achizitionarea de utilaje si mijloace de transport, care au reprezentat 60,8% din volumul de investitii realizat.

In al doilea rand, structura crearii si utilizarii, dar mai ales evolutiile pe sectoare – indeosebi cel industrial – ilustreaza imbunatatirea functionalitatii economiei. Elementele care reflecta la nivel macroeconomic aceasta imbunatatire se refera la: reducerea sezonalitatii trimestriale a cresterii economice, cresterea eficientei globale dar si a disciplinei financiare, oglindite intr-o majorare importanta – in termeni reali – a nivelului impozitelor indirecte colectate, cresterea contributiei sectorului tertiar la crearea produsului intern brut, contributia pozitiva a cererii externe.

Cresterea produsului intern brut din trimestrul I, de 4,4% este mult peste cea din trimestrul I al anului 2002, cand a fost de 3,2% si a rezultat cu deosebire din activitati, care au un mai pronuntat caracter sezonier, precum agricultura (+7,1% fata de +3,8% in trimestrul I 2002) si constructiile (+5,6% fata de +3,6% in trimestrul I 2002).

In acelasi timp este de remarcat ca dinamica serviciilor se mentine la un nivel ridicat, respectiv +3,4%, comparativ cu +1,8% in trimestrul I 2002. In aceste conditii valoarea adaugata bruta din economie s-a majorat cu 3,5%.

Din punct de vedere al utilizarii produsului intern brut este de remarcat, pe langa majorarea semnificativa a investitiilor, cresterea moderata a consumului populatiei si mai ales mentinerea, relativ constanta, a consumului public. Consumul final efectiv al gospodarilor populatiei a crescut cu 3,8%, in timp ce consumul final efectiv al administratiei publice a inregistrat o scadere cu 0,2%.

79

Cererea externa isi mentine contributia pozitiva, desi volumul sporit de investitii orientat in special spre achizitionarea de utilaje a avut influenta in cresterea importului. Ca urmare a cresterii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri si servicii (+17,6%) comparativ cu cel al importurilor de bunuri si servicii (+15%), contributia exportului net la cresterea reala a produsului intern brut a fost de +0,1 procente.

Contributia elementelor de utilizare la cresterea reala a PIB

- procente -

Trim. I

2002

Trim. I

2003

PRODUS INTERN BRUT +3,2 +4,4

Consumul final +2,7 +3,2

Consumul individual efectiv al gospodariilor +2,7 +3,2

Consumul colectiv efectiv al administratiei publice 0,0 0,0

Formarea bruta a capitalului -0,4 +1,1

Formarea bruta de capital fix +0,7 +1,1

Modificarea stocurilor -1,1 0,0

Cererea interna +2,3 +4,3

Exportul net +0,9 +0,1

Exportul de bunuri si servicii +1,8 +7,2

Importul de bunuri si servicii -0,9 -7,1

Activitatea industriala in primele 4 luni ale anului 2003 a inregistrat o usoara crestere fata de perioada similara din 2002, respectiv +1,3%. Pe cele trei sectoare ale industriei evolutia se prezinta astfel: in industria extractiva s-a inregistrat o reducere a productiei cu 7,3%; in sectorul energetic s-a inregistrat o crestere cu 1,9%, iar in industria prelucratoare o crestere cu 2,3%, ceea ce a determinat o imbunatatire a structurii productiei industriale. Ca urmare, coeficientul de devansare intre evolutia reala a industriei prelucratoare si industria extractiva s-a imbunatatit ajungand la 1,1 fata de 1,06 pe primele 4 luni din anul 2002.

Este de mentionat ca in unele ramuri ale industriei prelucratoare s-au inregistrat cresteri semnificative (prelucrarea lemnului +34,2%, produse din cauciuc si mase plastice +30,9%, industria mobilei +19,5%; prelucrarea titeiului +19,0%; mijloace de transport +17,5%; celuloza, hartie si produse din hartie +9,5%; masini si aparate electrice +7,9%).

Cresterea moderata din aceasta perioada a fost rezultatul, in principal, a unor factori de natura conjuncturala, cu actiune limitata la aceasta perioada, precum iarna prelungita si oprirea temporara a unor capacitati de productie pentru revizii si modernizari. Ca urmare, se estimeaza ca in continuare ritmul de crestere al productiei industriale se va amplifica, astfel incat nu va fi afectata cresterea economica de ansamblu.

O trasatura a activitatii industriale o reprezinta competitivitatea sporita a productiei, care s-a reflectat in cresterea deosebita a exportului acestei ramuri, tendinta cu atat mai semnificativa cu cat mediul international a fost nefavorabil; pe primele patru luni

80

din anul curent, exportul de produse industriale calculat din valori exprimate in EURO s-a majorat cu 10,8% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut.

O alta caracteristica consta in restrangerea activitatii in unele ramuri – mai ales in cele cu consumuri specifice ridicate, precum industria metalurgica, industria materialelor de constructii – care a avut insa efecte pozitive din punct de vedere al eficientei globale a industriei; consumul intern industrial, reprezentand consumul intern tehnologic al unitatii pentru realizarea produsului final si-a redus ponderea in structura utilizarii resurselor, de la 24,5% in primele 4 luni ale anului 2002 la 23,5% in aceeasi perioada din acest an.

In aceasta perioada, evolutia stocurilor de produse finite aflate la producator se incadreaza in tendintele de sezonalitate caracteristice industriei romanesti. Aceasta evolutie este cauzata atat de periodicitatea cererii, cat si de defazarea normala intre produsele finite din categoria bunurilor intermediare si productia bunurilor de capital, in general cu durata mare de fabricatie. Astfel, in luna martie a.c., ponderea stocurilor de produse finite la producator in resursele lunii a fost de 35,5%, iar in luna aprilie de 37,8%, la fel ca si in anii anteriori, cu exceptia anului 2002, cand ponderea stocurilor in resurse a fost aceeasi (35,6%) atat in luna martie cat si in luna aprilie; in anii 2000 si 2001, ponderea stocurilor in resursele lunii a fost mai mare in aprilie decat in martie (respetiv 39,0% fata de 38,8% in anul 2000 si 40,8% fata de 35,4% in anul 2001).

Evolutia activitatii industriale din primele patru luni ale anului 2003 este caracterizata si prin cresterea deosebita a productivitatii muncii, respectiv cu 9,2% pe ansamblul industriei si cu 9,9% in industria prelucratoare.

Constructiile, una din cele mai dinamici ramuri in ultimii 3 ani, si-a continuat trendul crescator, inregistrand in trimestrul I 2003 una din cele mai ridicate cresteri din aceasta perioada a anului, mai putin favorabila acestei activitati.

Valoarea lucrarilor de constructii in trimestrul I 2003 a fost in crestere cu 5,3% fata de trimestrul I 2002; din acestea 92,8% au reprezentat lucrari de constructii realizate in sectorul majoritar privat, care au crescut cu 6,7%.

Pe tipuri de lucrari, ponderea cea mai mare a revenit lucrarilor de constructii noi si reparatii capitale (74,7%). Lucrarile de constructii noi au reprezentat 59,4% din valoarea totala a lucrarilor de constructii.

In trimestrul I 2003, productia sectorului zootehnic s-a majorat cu 8,5%, dinamica ce se incadreaza in nivelul prognozat pentru intregul an. In structura, cresteri mai semnificative se inregistreaza la produsele de origine animala – carne, lapte, oua – decat la efective.

In primele cinci luni ale anului 2003, procesul de dezinflatie a continuat, astfel incat rata inflatiei de 4,8% inregistrata in acest interval reprezinta cel mai redus nivel al indicatorului pentru aceasta perioada dupa 1990, permitand indeplinirea obiectivului stabilit pentru intregul an (14%).

Cresterea preturilor de consum s-a datorat majorarii cu 6,2% a preturilor marfurilor alimentare, cu 4,2% a preturilor marfurilor nealimentare si cu 2,9% a tarifelor pentru servicii.

In perioada ianuarie – mai 2003, rata medie lunara a inflatiei a fost de 0,9%, comparativ cu 1,5% in aceeasi perioada a anului trecut.

In primele patru luni ale anului 2003, a continuat cresterea gradului de ocupare a fortei de munca. Numarul somerilor s-a redus de la 761 mii in luna decembrie 2002 la 731 mii in aprilie 2003, iar rata somajului, in mod corespunzator, de la 8,1% la 7,8 %.

Numarul salariatilor, la sfarsitul lunii aprilie 2003, a fost de 4393,6 mii persoane, cu 62,6 mii mai mare decat in decembrie 2002, ca urmare a cresterii economice si a reluarii activitatilor sezoniere. Din aceasta crestere, 5,2 mii persoane revin industriei,

81

18,6 mii agriculturii, iar cea mai mare parte (26,8 mii) activitatilor prestatoare de servicii.

Un argument pentru caracterul de durata al cresterii economice il ofera evolutia cantitativa, dar mai ales structurala a exporturilor si importurilor.

In primele patru luni ale anului 2003, exporturile de bunuri au crescut cu 1377 mil.USD, respectiv cu 34,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in special pe seama majorarii exporturilor de produse minerale (+59,1%), confectii (+26,4%), incaltaminte (+24,4%), produse metalurgice (+37,4%) si produse ale industriei constructiilor de masini (+44,3%).

Semnificativ este faptul ca majorarea exporturilor s-a realizat in conditiile unei dinamici inferioare a importurilor, cu efecte pozitive asupra balantei comerciale. In primele 4 luni ale anului 2003, importurile de bunuri au inregistrat o crestere cu 33,3% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Importul de produse ale industriei chimice a crescut cu 34,7%, cel de materiale textile si produse cu 22,9%, de produse metalurgice cu 30,2%, de produse ale industriei constructiilor de masini cu 38%, iar cel de produse minerale cu 46,5%.

In conditiile dinamicii mai accentuate a exporturilor, deficitul comercial pe primele patru luni din 2003 a fost de 1,4 mld.USD, mai ridicat cu doar 300 mil.USD comparativ cu primele patru luni din 2002.

Se poate afirma ca in anul 2003 continua tendintele pozitive de dezvoltare a comertului exterior, in special cu statele Uniunii Europene. Este semnificativ in acest sens, faptul ca pe primele 4 luni ale anului 2003, exporturile Romaniei in UE au crescut cu 31,4%, iar importurile din UE cu 27,2%. Aceasta tendinta de echilibrare a balantei comerciale a Romaniei cu statele UE demonstreaza capacitatea tarii noastre de a face fata presiunii concurentiale pe piata unica europeana.

Ca urmare a acestor evolutii, deficitul contului curent pe trimestrul I 2003, respectiv de 170 mil. USD, prezinta o imbunatatire de 77 mil. USD in raport cu aceeasi perioada din anul 2002, in special pe seama ameliorarii deficitului balantei de bunuri si servicii si a cresterii excedentului transferurilor curente.

Politica monetara si a cursului de schimb Accelerarea dezinflatiei in semestrul II 2002 a facut ca economia romaneasca sa inregistreze pentru prima data in anul 2002 performante superioare tintei stabilite in ceea ce priveste obiectivul inflatiei. Scaderea la 17,8 la suta a ratei anuale de crestere a preturilor de consum fata de tinta stabilita la nivelul de 22 la suta a fost in mare parte efectul coerentei crescute a politicilor macroeconomice, relativa crestere a restrictivitatii acestora franand dinamica preturilor si temperand asteptarile inflationiste.

Acest context a fost favorabil unei politici monetare mai consecvent subordonate dezinflatiei, un rol important in acest sens revenind in aceasta perioada politicii cursului de schimb. In semestrul II 2002, leul s-a intarit substantial, castigand in termeni reali 7 procente in raport cu dolarul (aproape dublu fata de prima parte a anului) si 0,5 la suta fata de euro (fata de care se depreciase in semestrul I cu 3,4 la suta). Aceasta apreciere a avut efecte pozitive atat asupra anticipatiilor inflationiste, cat si asupra dinamicii preturilor administrate ancorate la dolar si a preturilor bunurilor importate cu decontarea in aceasta valuta.

In contextul ameliorarii cadrului general al economiei, in partea a doua a anului 2002 autoritatea monetara a accelerat declinul propriilor rate de dobanda. BNR a mentinut tactica reducerii graduale a ratei dobanzii sale reprezentative, a carei ajustare a fost insa conditionata de consolidarea trendului dezinflatiei. Astfel, dupa ce in perioada iulie-noiembrie 2002 rata maxima admisa a dobanzii la atragerea de depozite pe trei luni a fost diminuata cu 8 puncte procentuale, in luna decembrie 2002 aceasta a fost

82

temporar inghetata, ca reactie la usoara incetinire a scaderii inflatiei in ultimele luni ale anului. Pe fondul conturarii unui trend ferm descendent al ratelor dobanzii interbancare si al relativei atenuari a volatilitatii acestora, BNR a operat in aceasta perioada si o reducere a ratelor dobanzilor la facilitatile permanente oferite bancilor (de la 65 la 45 la suta in cazul facilitatii de creditare si de la 6 la 5 la suta in cazul celei de depozit).

Contextul de implementare a politicii monetare a continuat sa fie marcat de prevalenta ofertei excedentare de devize pe piata valutara (inclusiv segmentul caselor de schimb valutar). Afluxul crescand de valuta (generat de reducerea deficitului balantei comerciale si de cresterea transferurilor curente de la nerezidenti) si intarirea euro in raport cu dolarul pe pietele internationale au generat o tendinta cvasi - permanenta de apreciere nominala a leului fata de dolar, moneda nationala incetinindu-si totodata deprecierea in raport cu euro. Dorind sa franeze aprecierea excesiva a leului – indezirabila din perspectiva competitivitatii externe, BNR a fost nevoita sa intervina pe piata valutara, consolidandu-si pozitia de cumparator; suma net achizitionata in semestrul II 2002 (937 milioane USD) fiind superioara celei din primul semestru al anului 2002 (840 milioane USD).

Politica monetara a continuat sa beneficieze de sprijinul oferit de reducerea deficitului bugetar si de strategia de finantare a acestuia si de refinantare a datoriei publice. MFP a utilizat pe scara mai larga sursele externe de finantare, care i-au permis atat rambursarea datoriei publice externe si a celei interne denominate in valuta scadente in acest interval, cat si acoperirea cheltuielilor curente. In aceste conditii, controlul monetar exercitat de banca centrala a fost favorizat, pe ansamblu, de absorbtia neta efectuata de Trezoreria Statului (care a depasit-o pe cea din primul semestru al anului 2002 cu 10,3 la suta). Cele mai importante componente ale acesteia au fost serviciul datoriei publice externe si public garantate (echivalentul a peste 330 milioane USD), rascumpararile de titluri de stat din portofoliul BNR ajunse la scadenta (care au cumulat 4547 miliarde lei), dobanzile aferente titlurilor detinute de aceasta si platile in contul datoriei publice interne denominate in valuta (circa 64 milioane USD).

In acelasi timp, anticiparea accentuarii declinului randamentelor pe piata monetara asociata cu interesul in crestere al investitorilor pentru plasamentele pe termen lung cu grad scazut de risc a continuat sa impinga in jos ratele medii ale dobanzii la titlurile de stat nou emise. Coborarea ratei medii a dobanzii la titlurile pe termen scurt a continuat sa o devanseze sistematic pe cea a dobanzii la operatiunile de sterilizare ale BNR, decorelarea dintre cele doua randamente fiind mai evidenta in ultima parte a anului.

Urmarind sa asigure o mai buna propagare a impulsurilor politicii monetare, in semestrul al doilea al anului 2002 BNR a adus o serie de modificari cadrului sau operational, intentionand sa-si adapteze mai bine instrumentele de politica monetara la noul context caracterizat de refacerea intermedierii financiare. Cea mai importanta dintre modificari, reconfigurarea regimului rezervelor minime obligatorii (RMO) a vizat, pe langa cresterea eficacitatii mecanismului de transmisie monetara, si continuarea armonizarii instrumentelor de politica monetara ale BNR cu cele ale Bancii Centrale Europene. Prin schimbarile introduse s-a urmarit, pe de o parte, deplasarea accentului dinspre functia de control monetar si de management al lichiditatii indeplinita de acest mecanism spre cea de stabilizator al ratelor dobanzilor pietei interbancare. Pe de alta parte, BNR a dorit sa elimine diferentele de tratament in ceea ce priveste (i) institutiile de credit supuse acestor reglementari, precum si (ii) pasivele externe si cele interne ale bancilor incluse in baza de calcul a rezervelor obligatorii. Cele mai importante schimbari operate au inclus: (i) largirea sferei de cuprindere a institutiilor supuse regimului rezervelor minime obligatorii, prin aplicarea acestei reglementari si cooperativelor de credit, care beneficiaza de o perioada de gratie de sase luni de la data autorizarii in ceea ce priveste obligatia de a constitui rezerve minime obligatorii ; (ii) eliminarea nivelului maxim zilnic prevazut al rezervelor minime obligatorii; (iii) extinderea la o luna a perioadei de observare si a celei de constituire a rezervelor minime obligatorii ; (iv) introducerea posibilitatii diferentierii ratelor rezervelor minime

83

obligatorii functie de maturitatea reziduala a elementelor cuprinse in baza de calcul si (v) aplicarea unei dobanzi penalizatoare pentru neindeplinirea nivelului prevazut al acestora in locul sistemului anterior, care consta in reportarea deficitului de rezerve.

Totodata, incepand cu data de 24 noiembrie 2002, BNR a modificat rata rezervelor minime obligatorii, diminuand-o de la 22 la 18 la suta pe cea aferenta depozitelor in lei si majorand-o de la 22 la 25 la suta pe cea aferenta depozitelor in valuta. Prin aceasta decizie, banca centrala a urmarit atat sprijinirea procesului de refacere a canalului creditului si a celui al ratei dobanzii, cat si descurajarea apelului la creditele in valuta, prin afectarea costului relativ al acestora.

Pentru a neutraliza impactul nefavorabil exercitat asupra lichiditatii de interventiile sale pe piata valutara si de reducerea cererii de rezerve a bancilor urmare a diminuarii ratei RMO la depozitele in lei, BNR a recurs intensiv la atragerea de depozite si la derularea de operatiuni reversibile cu titluri de stat. Volumul mediu zilnic al tranzactiilor a crescut fata de primul semestru al anului 2002 de 1,6 ori, in timp ce soldul mediu zilnic al operatiunilor de sterilizare s-a majorat de 1,5 ori, raportul dintre acesta si nivelul mediu zilnic al contului curent al bancilor la BNR atingand in luna decembrie 2002 maximul sau istoric (2,2). Pe ansamblul anului 2002, volumul total al operatiunilor de absorbtie monetara s-a amplificat, ponderea acestuia in PIB majorandu-se la 23,3 la suta comparativ cu 15,9 la suta in anul 2001.

In mod exceptional, BNR a fost prezenta pe piata si ca furnizor temporar de lichiditate. Prin interventia sa – concretizata intr-o operatiune repo cu scadenta de o saptamana – BNR a asigurat o tranzitie cat mai lina la noul regulament al RMO.

Un efect benefic din perspectiva controlului lichiditatii l-au avut ajungerea la scadenta a liniei de credit acordate Bancii Agricole si scadentele partiale in contul creditelor acordate Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, care au determinat absorbtia definitiva a 1498 miliarde lei.

Desi a continuat sa se situeze la un nivel relativ scazut, remonetizarea economiei romanesti a consemnat in acest interval o revigorare, reflectata de majorarea ponderii masei monetare in PIB (24,7 procente la sfarsitul anului 2002), cea mai ridicata din ultimii patru ani. In semestrul al doilea al anului 2002, ritmul mediu lunar de crestere a agregatului M2 a fost cel mai ridicat din ultimii patru ani (2,4 la suta pe luna, in termeni reali), astfel incat, la sfarsitul anului 2002, stocul de moneda din economie s-a majorat cu 17,3 la suta in termeni reali fata de finele anului 2001.

Cresterea masei monetare a fost determinata de ambele contrapartide ale acesteia. In cadrul activelor interne nete, principala contributie a avut-o creditul intern net (care a castigat 13 la suta in termeni reali in semestrul al doilea si 18,7 la suta la nivelul intregului an), respectiv componenta destinata sectorului neguvernamental, care s-a amplificat in termeni reali cu 13,1 la suta (28,9 la suta pentru intregul an). Creditul neguvernamental in valuta (exprimat in devize) s-a majorat cu 19,4 la suta in a doua parte a anului (50,6 la suta la finele anului 2002, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2001), reducandu-si ponderea in totalul creditelor acordate acestui segment (de la 64,2 la suta in luna iunie la 62,9 la suta in decembrie 2002). Activele externe nete ale sistemului bancar au crescut in semestrul al doilea cu 15,8 la suta (in expresie valutara) fata de sfarsitul lunii iunie 2002 (32,6 la suta fata de finele anului precedent), exclusiv pe seama pozitiei externe nete a bancii centrale.

Pentru anul 2003 se are in vedere continuarea si consolidarea performantelor macroeconomice pozitive ale anului anterior, prioritara fiind accelerarea cresterii economice, concomitent cu reducerea sustenabila a ritmului inflatiei. Continuarea procesului dezinflatiei este conditionata de implementarea consecventa a ansamblului de politici economice prevazute, o cerinta esentiala constituind-o concentrarea politicii monetare asupra obiectivului sau fundamental. Dupa primele cinci luni ale anului curent, rata cumulata a inflatiei s-a cifrat la 4,8 la suta fata de decembrie 2002,

84

respectiv 14,4 la suta fata de mai 2002, existand premisele indeplinirii obiectivului stabilit pentru intregul an (14 la suta).

Politica monetara si-a conservat conduita prudenta si in primele 4 luni ale anului 2003, banca centrala continuand sa reduca lent rata dobanzii la operatiunile de sterilizare (de la 19,2 la suta in luna ianuarie 2003 la 17,9 la suta in luna aprilie 2003). Totodata, avand in vedere tendinta generala descrescatoare a ratelor dobanzilor pe piata monetara interbancara si reducerea volatilitatii acestora, in luna martie 2003 autoritatea monetara a redus rata dobanzii la facilitatea de creditare, de la 45 la suta la 30 la suta.

Controlul monetar a fost relativ ferm, operatiunile de sterilizare realizandu-se preponderent prin atragerea de depozite cu scadenta de o luna. Din aceasta perspectiva, cea mai importanta provocare a constituit-o necesitatea neutralizarii interventiilor BNR pe piata valutara, in conditiile in care, dorind sa tempereze tendinta de apreciere in termeni reali a leului fata de cosul euro-dolar, banca centrala a achizitionat net in primele patru luni ale anului 116,7 milioane euro.

In conditiile intaririi controlului monetar, ratele dobanzilor la tranzactiile interbancare au consemnat o usoara majorare, apropiindu-se astfel de ratele medii ale dobanzii la operatiunile de sterilizare. In contrast, rata medie a dobanzii la titlurile de stat emise pe scadenta de un an s-a redus lent, atingand in luna aprilie 2003 nivelul de 14,5 la suta (fata de 16 la suta in decembrie 2002). O tendinta similara a fost consemnata si in cazul ratelor medii ale dobanzilor practicate de banci in relatiile cu clientii nebancari neguvernamentali.

In primele patru luni ale anului 2003, masa monetara si-a incetinit cresterea in termeni reali, majorandu-se cu 14,0 la suta in luna aprilie, comparativ cu perioada similara a anului 2002. Din perspectiva contrapartidei acesteia, contributia cea mai importanta la expansiunea monetara a apartinut creditului neguvernamental, al carui sold l-a depasit cu 26,7 la suta (in termeni reali) pe cel inregistrat in urma cu un an; aceasta dinamica a fost rezultanta cresterii atat a componentei sale in valuta (cu 45,9 la suta exprimata in USD), cat si a celei in lei (cu 29,7 la suta in termeni reali). In acelasi timp, activele externe nete ale sistemului bancar s-au majorat cu 25,8 la suta (crestere exprimata in USD) in comparatie cu aprilie 2002, exclusiv pe seama cresterii pozitiei externe nete a bancii centrale (cu 43,6 la suta, exprimata in USD).

In martie 2003 Banca Nationala a Romaniei a adoptat euro drept moneda de referinta pentru cursul de schimb al leului, acesta fiind insa in continuare calculat prin raportarea la un cos valutar. Aceasta decizie a fost consecinta fireasca a evolutiilor economice care au precedat-o.

Principalii factori care au determinat aceasta schimbare sunt :

In plan comercial, UE si-a consolidat, in ultimii ani, pozitia de partener principal al tarii noastre detinand, la finele anului 2002, o pondere de peste 60 la suta in comertul exterior al Romaniei.

- In plan investitional, s-a consemnat accentuarea prezentei UE in structura pe grupe de tari a capitalului subscris la societatile comerciale romanesti cu participare straina. Astfel, in anul 2002, ponderea UE s-a ridicat la aproximativ 60 la suta. Consecinta evolutiilor la nivel comercial si investitional a constat in modificarea, in favoarea euro, a structurii tranzactiilor pe piata valutara.

- Datoria externa a Romaniei a inregistrat, in ultimii ani, o modificare a structurii pe valute, in sensul cresterii ponderii euro (de la 40 la suta la sfarsitul anului 2001, la 47 la suta in luna decembrie 2002 si la 48 la suta la finele lunii martie 2003), in defavoarea dolarului SUA.

- Ponderea euro, ca moneda de denominare a rezervei valutare oficiale, s-a consolidat, ajungand la 47 la suta la finele anului 2002 si al primului trimestru al anului curent (comparativ cu 39 la suta la sfarsitul anului 2001).

85

- Cresterea gradului de acceptare a monedei unice europene in randul populatiei si al agentilor economici.

Politica financiara In anul 2002, in contextul evolutiilor macroeconomice si al constrangerilor care au actionat in economie, politica financiara a continuat sa aiba un caracter de austeritate.

Anul 2002 a fost al doilea an cand aprobarea bugetului de stat s-a realizat inainte de inceperea anului bugetar, constituind un semnal de stabilitate si de crestere a gradului de predictibilitate a procesului bugetar.

Prin bugetul consolidat pe anul 2002 s-a promovat o politica fiscal-bugetara, orientata spre sustinerea reformelor structurale, necesara pentru a raspunde cerintelor legate de procesul de aderare la Uniunea Europeana, si spre imbunatatirea conditiilor sociale prin sprijinirea politicilor in domeniul sanatatii, educatiei, mediului si protectiei sociale.

Masurile de politica fiscala s-au aplicat in contextul eforturilor de armonizare a legislatiei interne cu cea a UE. In acest sens, in sfera impozitelor pe consum s-a avut in vedere o majorare graduala a accizelor la unele produse, in conformitate cu standardele Uniunii Europene, iar prin adoptarea noii legi privind taxa pe valoarea adaugata, cu aplicare de la 1.06.2002, s-a preconizat in principal largirea bazei impozabile, prin eliminarea facilitatilor fiscale pentru locuinte, turism, zone defavorizate, IMM-uri, taxa de drum, infrastructura CFR, importul de bunuri efectuat de institutiile publice finantate din imprumuturi garantate de stat. In mod similar, prin noua lege privind impozitul pe profit aprobata la mijlocul anului 2002 (Legea nr. 414/iunie 2002) au fost eliminate unele facilitati din baza de calcul si a fost majorata cota pentru impozitul aferent activitatii de export la 12,5%, incepand cu 1 ianuarie 2003.

In acelasi timp, pentru anul 2002 s-a avut in vedere o usoara relaxare a sistemului de impozite directe la nivelul agentilor economici prin eliminarea contributiei pentru invatamantul de stat si diminuarea contributiei pentru persoanele cu handicap de la 3% la 2%.

Obiectivul principal al politicii bugetare pe anul 2002, respectiv incadrarea in tinta deficitului bugetului general consolidat s-a realizat cu 0,4 puncte procentuale sub nivelul prevazut, respectiv 2,5% din PIB fata de tinta de 2,9%.

Veniturile bugetului general consolidat pe anul 2002 au totalizat 447.521,1 miliarde lei (reprezentand 29,6% din PIB), majorandu-se in termeni nominali cu 27,2% fata de anul precedent. In cadrul acestora, veniturile fiscale au detinut o pondere de 93,4% din veniturile totale aferente anului 2002, fiind compuse din impozite directe in proportie de 59,4% si din impozite pe consum si activitati, in proportie de 40,6%.

Impozitele directe au fost constituite in proportie de 12,2% din impozitul pe profit, 16,8% din impozitul pe venit si 65,2% din contributii de asigurari sociale.

Veniturile din impozite indirecte au fost formate din taxa pe valoarea adaugata in proportie de 61,5% (cu 4,5 puncte procentuale mai mult ca in anul 2001), accize 19,1% si taxe vamale 5,5%.

Evolutiile macroeconomice au permis cresterea in 2002 fata de anul precedent, a cheltuielilor bugetului general consolidat cu 24,7% in termeni nominali, in conditiile in care deficitul bugetar a scazut de la 3,2% din PIB in 2001 la 2,5% in 2002.

Cheltuielile bugetului general consolidat in 2002 au totalizat 485603,8 mld.lei, reprezentand 32,1% din PIB. Cresteri in termeni reali s-au inregistrat in domeniul asistentei sociale si industrie.

Cheltuielile in domeniul asistentei sociale au crescut cu 31%. Cresterile cele mai importante in domeniul asistentei sociale s-au inregistrat la nivelul administratiilor

86

locale (85,6% in perioada raportata), fiind influentate in mod semnificativ de majorarea ajutoarelor financiare pentru energie termica si a ajutoarelor sociale pentru persoanele defavorizate, precum si la bugetul asigurarilor sociale de stat, unde s-a inregistrat cresterea cheltuielilor cu pensiile (cu 27,8%) si a celor pentru ajutoare, alocatii si indemnizatii cu 43,5%.

Imbunatatirea managementului datoriei publice, pe fondul unei inflatii mult mai reduse decat cea estimata, au antrenat o diminuare corespunzatoare a dobanzilor nominale, cheltuielile primare cunoscand in anul 2002 o crestere mult mai importanta fata de anul precedent, respectiv de 27,8%.

In acest context, cheltuielile cu dobanzile la datoria publica au scazut ca pondere in total cheltuieli bugetare cu 2,2 puncte procentuale in anul 2002 fata de anul 2001.

Modificarile structurale in alocarile bugetare ale anului 2002 fata de anul precedent au fost de amplitudine redusa, fiind de natura sa arate o anumita stabilitate si conturarea unor trenduri. Astfel, ca pondere in PIB, cheltuielile de personal se situeaza in jurul valorii de 5%, ca si cheltuielile materiale, respectiv 7%. Se remarca totusi evolutia cheltuielilor de capital care au ajuns la peste 10% din cheltuielile bugetare aferente anului 2002, cresterea fiind de 0,7 puncte procentuale fata de anul 2001.

Obiectivele politicii fiscale pentru anul 2003 vizeaza:

- reducerea treptata a presiunii fiscale si, indeosebi, a celei pe forta de munca, pana la nivelul care va asigura o crestere durabila a productiei si investitiilor. In acest scop, un accent deosebit se pune pe:

- diminuarea contributiilor de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale, din ianuarie 2003, care se vor adauga celor 3 puncte procentuale reduse in anul 2002, avand in vedere nivelul foarte ridicat al acestora. Reducerea aprobata pentru anul 2003 este distribuita intre angajat si angajator astfel:

- 2,67 puncte procentuale la angajati;

- 2,33 puncte procentuale la angajatori;

- reducerea taxei de dezvoltare cuprinsa in tariful energiei electrice cu un punct procentual, in vederea reducerii costurilor de productie in sectorul respectiv;

- cresterea graduala a cotei impozitului pe profit pentru profitul aferent veniturilor realizate din export, catre cota standard de 25%;

- cresterea accizelor, in mod gradual, conform graficului stabilit pentru atingerea cotelor minime de impozitare existente in UE;

- imbunatatirea transparentei fiscale prin cuprinderea in bugetul de stat ca venituri si cheltuieli cu destinatie speciala a fondurilor pentru dezvoltarea sistemului energetic si cel al drumurilor publice, precum si includerea unor venituri care erau retinute de unii ordonatori principali de credite;

- consolidarea disciplinei fiscale si intensificarea controlului fiscal;

- continuarea reformei administratiei fiscale in vederea imbunatatirii colectarii si crearii conditiilor necesare atingerii proiectiilor asumate prin cadrul fiscal pe termen mediu.

In vederea imbunatatirii colectarii si controlului contributiilor de asigurari sociale, a fost adoptata de catre Guvern OUG nr. 147/31.10.2002 pentru reglementarea unor probleme financiare si pentru modificarea unor acte normative, aprobata de catre Parlament prin Legea nr. 41/21.01.2003, care prevede ca, incepand cu 1 ianuarie 2004, activitatile de stabilire, constatare, control, urmarire si incasare a contributiilor de asigurari sociale se vor organiza sub coordonarea Ministerului Finantelor Publice.

87

Masura unificarii activitatilor sus-mentionate are ca scop cresterea gradului de colectare prin simplificarea procedurilor de urmarire si de plata a contributiilor, standardizarea metodologiilor.

Consecintele aplicarii masurii propuse se vor materializa in reducerea costurilor si o eficienta sporita a activitatilor, datorita eliminarii paralelismelor, unificarii sistemelor informatice si realizarii unui sistem unic de gestiune a bazelor de date referitor la obligatiile de plata si sumele platite de catre contribuabili.

Totodata, pentru implementarea prevederilor OUG nr. 147/2002, a fost adoptata de catre Parlament Legea nr. 232/31.05.2003 pentru aprobarea OG nr. 36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscala, care stabileste cadrul legal de desfasurare a procedurilor de stabilire, constatare, control, urmarire si incasare a contributiilor de asigurari sociale in sistemul unificat.

In primele patru luni ale anului 2003, executia bugetara s-a desfasurat in contextul aplicarii incepand cu 1 ianuarie a.c. a Legii finantelor publice nr. 500/2002 si s-a caracterizat printr-o evolutie ascendenta a principalelor agregate bugetare in raport cu perioada corespunzatoare a anului precedent, in conditiile unei inflatii mai reduse.

Veniturile bugetului general consolidat realizate in perioada ianuarie – aprilie 2003 reprezinta 30,8% din programul anual preliminat. In termeni nominali veniturile bugetului general consolidat au inregistrat o crestere cu 25,5%, fata de aceiasi perioada din anul precedent.

Angajamentele de reducere a presiunii fiscale concretizate prin diminuarea contributiilor de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale, concomitent cu cresterea cotei impozitului pe profit pentru profitul aferent veniturilor realizate din export (de la 6% la 12,5% in acest an), au determinat ca ponderea impozitelor directe in cadrul veniturilor fiscale sa se diminueze comparativ cu anul precedent cu 4,5 puncte procentuale. Impozitele directe s-au constituit in principal din: impozitul pe venit si impozitul pe profit cu ponderi egale, respectiv 16,7% si din contributiile de asigurari sociale cu o pondere de 59,8%.

In cadrul impozitelor indirecte se remarca evolutia ascendenta a incasarilor din taxa pe valoarea adaugata si a celor din taxe vamale, superioare cu 43,6%, respectiv cu 53,1% celor inregistrate in perioada corespunzatoare din anul precedent.

In primele patru luni ale anului 2003, potrivit datelor operative de executie, cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 177.736,4 miliarde lei, prezentand o crestere reala cu 3% fata de cele inregistrate in anul 2002 in aceeasi perioada, in conditiile in care inflatia medie in perioada raportata a fost de 16,5%. Fata de programul anual, cheltuielile bugetului general consolidat reprezinta 29,3%.

Beneficiind de un context macroeconomic favorabil, caracterizat de o inflatie in scadere, dobanzile nominale au continuat sa se diminueze in valori absolute la finele lunii aprilie 2003, fata de aceeasi perioada a anului precedent cu 916,2 miliarde lei. In acest context, cheltuielile cu dobanzile la datoria publica au scazut ca pondere in totalul cheltuielilor bugetare cu 2,3 puncte procentuale in perioada analizata fata de anul 2002, soldul primar mentinandu-se pozitiv, fiind superior celui aferent perioadei analizate din anul precedent cu 108,6% in termeni nominali.

Pentru anul 2003, politica bugetara are in vedere incadrarea deficitului bugetului general consolidat in tinta de 2,65% din PIB.

La finele lunii aprilie, deficitul bugetului general consolidat era de 6.549,8 miliarde lei, reprezentand 0,35% din produsul intern brut.

Fata de aceeasi perioada a anului precedent, deficitul inregistrat reprezinta 56,1%, ca urmare, in principal, a scaderii cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica, dar si unei evolutii ascendente a veniturilor bugetare, care s-au majorat in acelasi interval cu 25,5% in termeni nominali.

88

Desi in partea a doua a anului se inregistreaza, de regula, o crestere a cheltuielilor bugetare in prezent nu se intrevede nici un factor de risc care sa pericliteze incadrarea in deficitul prevazut, in ciuda persistentei unui dezechilibru la bugetul asigurarilor sociale de stat.

2.2.2 Evaluare pe baza criteriilor de la Copenhaga Existenta unei economii de piata functionale A. Existenta unui consens larg asupra directiilor generale de politica

economica Urmare elaborarii si aprobarii Programului Economic de Preaderare al Romaniei, acest sub-criteriu poate fi considerat indeplinit. De altfel, existenta unui asemenea consens este subliniata chiar de Comisia Europeana in Raportul sau periodic.

Romania a elaborat si transmis la 15 august 2002 varianta actualizata a Programului Economic de Preaderare (PEP), document care vizeaza continuarea masurilor pe linia indeplinirii criteriilor economice de aderare la UE, precum si crearea premiselor pentru participarea Romaniei la Uniunea Economica si Monetara, in calitate de tara cu derogare de la moneda unica Euro.

Programul Economic de Preaderare, document de referinta privind politica economica a Romaniei pe termen mediu, a fost elaborat pe baza prevederilor Programului de guvernare pentru perioada 2001 – 2004 si conform cerintelor UE, cu participarea ministerelor si institutiilor responsabile de proiectarea si implementarea diverselor componente ale politicii economice, sub coordonarea Ministerului Dezvoltarii si Prognozei (MDP). Privirea de ansamblu pe termen mediu a fost construita pe baza unei prognoze macroeconomice interne, elaborata sub forma a doua scenarii alternative, fundamentate pe prognozele MDP.

In Raportul periodic din noiembrie 2002, Comisia Europeana a subliniat faptul ca editia 2002 a Programului Economic de Preaderare al Romaniei “realizeaza, in general, o prezentare adecvata a tendintelor macroeconomice si a evolutiei politicilor in 2001 si 2002”, reprezentand un program de reforma cuprinzator si ambitios.

De asemenea, se remarca faptul ca s-au imbunatatit semnificativ calitatea si claritatea informatiilor oferite, ca rezultat al efortului Guvernului de a da curs observatiilor facute de Comisie pe marginea PEP 2001, precum si datorita satisfacerii noilor cerinte privind tabelele standardizate (anexe la PEP) si, mai ales, cu privire la matricea angajamentelor de politica economica. S-a apreciat ca editia 2002 a PEP este concordanta, ca structura si continut, cu cerintele UE, modul de prezentare fiind de un real ajutor pentru monitorizarea implementarii PEP si facilitand, prin calitatea sa, actualizarile ulterioare.

Cu prilejul evaluarii PEP 2002 de catre Comisia Europeana si statele membre UE, s-au avansat si o serie de recomandari specifice Romaniei privind, in esenta, prezentarea mai detaliata a unor aspecte, precum: problematica mediului de afaceri, influenta reducerii inflatiei asupra veniturilor fiscale, calendarul de aplicare a masurilor de reforma propuse, legaturile dintre proiectiile bugetare si implementarea reformei structurale, detalierea masurilor si realizarilor privind imbunatatirea mecanismelor de intrare si iesire de pe piata, dezvoltarea pietelor specifice sectorului agricol.

Romania a demarat pregatirile pentru elaborarea editiei 2003 a Programului Economic de Preaderare prin organizarea unui seminar la Bucuresti la inceputul lunii mai a.c., cu participarea DG ECFIN. Coordonarea elaborarii PEP revine Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Integrarii Europene, iar in grupul de lucru pentru elaborarea programului sunt incluse toate institutiile guvernamentale relevante. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a stabilit

89

masurile organizatorice si un calendar precis de lucru, astfel incat PEP actualizat sa reprezinte un document, calitativ superior, care sa evidentieze schimbarile semnificative produse in economia romaneasca. Metodologia de lucru, incluzand sugestiile de imbunatatire facute de Comisia Europeana, a fost diseminata la toate institutiile implicate si a fost analizata in cadrul Comitetului interministerial pentru armonizarea strategiilor, programelor si planurilor de actiuni sectoriale si regionale.

O atentie deosebita se acorda unificarii si standardizarii continutului, astfel incat sa se mareasca transparenta si sa se asigure comparabilitatea dintre tari, asa cum, de altfel, a solicitat Comisia Europeana.

In acest sens, este de subliniat ca Romania a beneficiat de un sprijin substantial din partea Comisiei Europene, inclusiv prin derularea unui program de asistenta Phare, localizat la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei si destinat: perfectionarii activitatii de monitorizare a implementarii programelor de reforma, imbunatatirii capacitatii analitice, inclusiv de reflectare a efectelor scontate ale masurilor de reforma in prognoza macroeconomica, precum si armonizarii continutului PEP cu cel al PEP-urilor celorlalte tari candidate. Este de evidentiat, totodata, excelenta conlucrare cu specialistii DG ECFIN pentru armonizarea opiniilor privind scenariile de dezvoltare.

B. Atingerea stabilitatii macroeconomice, inclusiv stabilitatea adecvata a preturilor si sustenabilitatea finantelor publice si a contului curent Pe fondul unei mai bune functionari a mix-ului de politici macroeconomice, la nivelul anului 2002 rata inflatiei s-a situat la 17,8 la suta (decembrie/decembrie), nivel inferior obiectivului de 22 la suta si cu 12,5 puncte procentuale sub rata inflatiei din anul 2001. In a doua parte a anului 2002, politica veniturilor a castigat in fermitate, astfel incat cresterea in termeni reali a salariului mediu net pe economie s-a mentinut in limite prudente, continuand sa fie devansata de sporul de productivitate consemnat in majoritatea ramurilor industriale. Aprecierea monedei nationale fata de cosul valutar dolar-euro (2,35 la suta in termeni reali, decembrie/decembrie) s-a rasfrant pozitiv atat asupra anticipatiilor inflationiste, cat si asupra preturilor bunurilor importate. De asemenea, in domeniul politicii monetare, intensificarea operatiunilor de sterilizare (in luna decembrie 2002, raportul dintre soldul mediu zilnic al operatiunilor de sterilizare si nivelul mediu zilnic al contului curent in lei al bancilor la BNR a consemnat un maxim istoric, ajungand la 2,2) a contribuit la limitarea ritmului de crestere a preturilor.

La nivelul realizat al inflatiei in anul 2002, aportul ajustarilor de preturi la energie electrica, gaze naturale si incalzire centrala a fost de 1,9 procente (0,7 procente aportul ajustarilor la energia electrica, 1,0 procente aportul ajustarilor la energia termica si 0,2 procente aportul ajustarilor la gaze naturale).

La sfarsitul lunii mai 2003, aportul ajustarilor preturilor la energie si gaze naturale a fost de 0,2 procente (0,03 procente la energia electrica si 0,17 procente la gaze naturale).

In primele cinci luni ale anului 2003, trendul descendent al inflatiei a continuat sa se consolideze, rata cumulata a inflatiei fiind de 4,8 la suta fata de sfarsitul anului 2002 in conditiile in care, pe de o parte, preturile administrate s-au majorat cu doar 2,7 la suta. Cele mai mari scumpiri s-au produs in cazul produselor alimentare (6,2 la suta), ca urmare a rezultatelor agricole slabe din anul precedent si a prelungirii sezonului rece, precum si a influentei deprecierii leului fata de euro, reflectata de scumpirea produselor importate din unele tari europene.

Executia bugetului general consolidat in anul 2002, conform metodologiei ESA 95, a inregistrat la venituri un nivel de 36,7% din PIB, la cheltuieli 38,9%, iar deficitul bugetar a fost de 2,2% din PIB.

Diferenta dintre deficitul de 2,5% din PIB calculat conform metodologiei interne (apropiata de GFS 1986) si cel calculat conform metodologiei ESA 95 se datoreaza, in

90

principal, utilizarii unor date in baza accrual, unele avand o influenta favorabila asupra net borrowing / net lending:

- sume de incasat / de platit la bugetul de stat (+981,5 miliarde lei) si bugetul local (+ 480,7 miliarde lei);

- diferenta dintre dobanzi platite si dobanzi datorate (+2261,5 miliarde lei), in timp ce sumele de incasat / de platit la bugetul de asigurari sociale de stat au avut o influenta nefavorabila (-363,7 miliarde lei).

In vederea imbunatatirii colectarii impozitelor, precum si pentru perfectionarea masurilor de recuperare a creantelor de la contribuabilii rau platnici a fost elaborata Ordonanta Guvernului nr.61/29.08.2002 privind colectarea creantelor bugetare, aprobata si modificata prin Legea nr.79/12.03.2003.

La finele anului 2002, realizarile prin executare silita au reprezentat 137,1% fata de realizarile anului 2001, iar pentru trimestrul I 2003 acestea reprezinta 128,6% fata de realizarile din aceeasi perioada a anului 2002.

In acelasi scop, a fost initiata o actiune de raportare saptamanala, atat a nivelului incasarilor din executare silita de la marii contribuabili cuprinsi in Lista contribuabililor mari care inregistrau obligatii restante la bugetul de stat la data de 31 decembrie 2002, cat si a sechestrelor si valorificarilor realizate (Circulara MFP nr.90502/2003).

Nivelul arieratelor pentru agentii economici monitorizati s-a realizat in suma de 150.435,3 mld. lei in preturi curente, in proportie de 148,3% fata de program, inregistrandu-se o depasire in suma de 48.988,6 mld. lei.

In structura, situatia arieratelor se prezinta astfel: alti creditori 48,7%, bugetul asigurarilor sociale 27,5%, bugetul statului 20,0%, bugetul fondurilor speciale 3,3%, bugetele locale 0,5%.

De mentionat este faptul ca nivelul arieratelor, in preturi comparabile, au inregistrat o scadere in lunile ianuarie si februarie a.c. fata de 31.12.2002, cat si fata de 31.07.2001 (data la care a inceput actiunea de monitorizare), fapt apreciat ca pozitiv.

Ca urmare a acestei situatii, a rezultat necesitatea aplicarii unor masuri de restructurare si redresare economica si financiara care sa conduca la intarirea disciplinei economico-financiare si, implicit, la diminuarea blocajului financiar.

In acest sens, a fost initiat proiectul de Ordonanta de urgenta privind restructurarea si redresarea economica si financiara a unor companii nationale, societati nationale, regii autonome si societati comerciale prin care se urmareste continuarea pe baza unei analize temeinice a procesului de privatizare si restructurare, prin inghetarea obligatiilor datorate bugetului general consolidat la data de 31.12.2002.

Efectele urmarite prin aplicarea prevederilor ordonantei vizeaza:

- reducerea capacitatilor de productie;

- disponibilizari de personal cu o reducere corespunzatoare a cheltuielilor cu salariile;

- cresterea volumului de investitii prin asigurarea corespunzatoare a surselor proprii de finantare.

In prezent, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Finantelor Publice si celelalte institutii implicate analizeaza masurile de restructurare si redresare economica si financiara la un numar de 91 agenti economici cu capital de stat, sub aspectul incadrarii in nivelul veniturilor si cheltuielilor programate, al obiectivelor de investitii, al fondului de salarii, al castigului mediu, precum si al numarului mediu de salariati, avand in vedere obiectivele specifice cuprinse in programele de restructurare si redresare ale acestora.

91

In baza concluziilor desprinse in urma analizei se vor decide masurile optime, cu efecte in redresarea situatiei economico-financiare si reducerea blocajului financiar, precum si reducerea subventiilor in concordanta cu angajamentele asumate fata de Uniunea Europeana.

Pentru mentinerea in limite sustenabile a datoriei interne, pe linia managementului datoriei publice interne, au fost facute eforturi in ceea ce priveste extinderea curbei de maturitate a instrumentelor de finantare si refinantare a datoriei publice interne, precum si in ceea ce priveste cresterea volumului titlurilor de stat cu scadenta la 1, 2 si 3 ani. Extinderea curbei de maturitate a instrumentelor de datorie interna a creat pentru anii urmatori avantajul diminuarii volumului lunar de titluri de refinantat, determinand diminuarea ratelor de dobanda si implicit reducerea presiunii costurilor cu datoria publica interna asupra bugetului de stat. Prin reducerea ratelor de dobanda la titlurile de stat s-a diminuat serviciul datoriei publice interne si in acest fel a fost realizat angajamentul privind restructurarea datoriei publice interne.

Dupa succesul inregistrat in 2002, cand pentru finantarea deficitului bugetar Ministerul Finantelor Publice a lansat o emisiune de 700 milioane EURO, pentru prima data cu scadenta la 10 ani si cu o rata a dobanzii de 8,5% semnificativ mai redusa fata de emisiunile anterioare, in iunie 2003 se lanseaza o noua emisiune de 500 milioane EURO, cu scadenta de 7 ani, pentru care se asteapta o rata a dobanzii mai redusa datorata conjuncturii favorabile determinate de ultimele imbunatatiri ale rating-ului de tara acordat de agentiile internationale de rating.

In anul 2002, finantarea deficitului bugetar s-a realizat in proportie echilibrata din surse interne si externe si acest trend se va mentine si in anul 2003. Gradul de indatorare publica a Romaniei la sfarsitul anului 2002 si al trimestrului I 2003 se situeaza sub 30 % din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

In vederea imbunatatirii capacitatii Ministerului Finantelor Publice de a administra resursele financiare ale statului, prin Hotararea de Guvern nr. 267/2003 privind organizarea si functionarea MFP a fost infiintata Unitatea de management a trezoreriei statului.

In anul 2002, deficitul contului curent al balantei de plati a fost de 1573 milioane USD, cu 29,2 la suta mai scazut fata de anul 2001, evolutie care s-a reflectat in diminuarea semnificativa, de la 5,5 la suta la 3,4 la suta, a ponderii acestuia in PIB. Factorii determinanti ai imbunatatirii situatiei contului curent au fost majorarea transferurilor curente nete (cu 34,4 la suta) si reducerea deficitului balantei comerciale (cu 12 la suta).

O contributie pozitiva la imbunatatirea situatiei contului curent a revenit si serviciilor, datorita reducerii deficitului acestei pozitii la mai putin de un sfert din nivelul consemnat in anul 2001 pe fondul cresterii incasarilor la alte servicii si al reducerii platilor pentru calatorii in scop personal. In schimb, deficitul aferent veniturilor a inregistrat o crestere cu aproximativ doua treimi in raport cu anul 2001, datorita majorarii platilor de dobanzi la euro-obligatiuni si a veniturilor din investitii directe repatriate de rezidenti. Finantarea deficitului de cont curent s-a realizat in proportie de aproximativ 70 la suta pe seama investitiilor directe. In anul 2002, investitiile directe ale nerezidentilor in tara noastra s-au comprimat cu 4,4 la suta, in timp ce intrarile de capital sub forma investitiilor de portofoliu au scazut cu aproape o treime, ca urmare a rascumpararii obligatiunilor de la Credit Suisse First Boston si a unui volum mai mic de emisiuni noi.

Influxurile nete din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung au insumat 1561 milioane USD, mai mult cu doua treimi decat in anul 2001, fiind alcatuite din resurse furnizate de BERD, BIRD, BEI, Nordic Investment, EDC Canada si creditori privati, iar cele pe termen scurt au insumat 332 milioane USD, in crestere cu 48,9 la suta fata de anul precedent.

92

Pe fondul deprecierii reale a leului fata de euro si al majorarii cererii de import a tarilor in curs de dezvoltare, primul trimestru al anului 2003 s-a caracterizat in continuare printr-o dinamica a vanzarilor de bunuri mai ridicata decat cea a cumpararilor (39,4 la suta comparativ cu 32,7 la suta), astfel incat gradul de acoperire a importurilor prin exporturi s-a imbunatatit cu 4,3 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului 2002, ajungand la 90,1 la suta.

Excedentul de 7 milioane USD inregistrat la nivelul serviciilor (comparativ cu deficitul de 20 milioane USD pe primele trei luni ale anului 2002) s-a datorat incasarilor la categoria “transporturi”.

Impactul pozitiv al fluxurilor de bunuri si servicii asupra configuratiei contului curent la finele lunii martie 2003 a fost erodat de adancirea, cu 36,2 la suta, a deficitului la pozitia “venituri” (care a totalizat 79 milioane USD), datorita amplificarii platilor de dobanzi pentru creditele primite, a repatrierii de catre rezidenti a veniturilor din investitii directe (dividende) si a reducerii veniturilor din munca.

Excedentul inregistrat la pozitia “transferuri curente” a fost de 348 milioane USD USD, mai mare cu 16,4 la suta fata de trimestrul I 2002, provenind din influxuri banesti de la nerezidenti si din asistenta tehnica.

In aceasta perioada, fluxurile de natura investitiilor directe, al caror sold s-a ridicat la 375 milioane USD, au asigurat finantarea integrala a deficitului de cont curent; amplificarea, cu 53,7 la suta fata de primele trei luni ale anului 2002, a acestui tip de tranzactii, a fost determinata de majorarea participatiilor la capital in sectorul nebancar. Comparativ cu trimestrul I 2002, cand volumul iesirilor nete de natura investitiilor de portofoliu a fost de 49 milioane USD USD, in prima parte a anului 2003 s-a consemnat un nivel de 14 milioane USD USD, ca urmare a intensificarii cumpararilor de actiuni pe piata interna de capital.

Influxurile nete din imprumuturi si credite pe termen mediu si lung au inregistrat un volum de 234 milioane USD USD, aproape dublu fata de trimestrul I 2002, in principal datorita creditelor primite de la organismele internationale (CFI, BEI, BIRD). C. Reforma structurala in economie; privatizarea si restructurarea intreprinderilor de stat Guvernul si-a propus sa continue si sa intensifice procesul de reforma structurala a economiei, esential in vederea realizarii unei economii de piata functionale si a racordarii la structura si functionarea economiilor tarilor comunitare. Ajustarea structurala se va realiza pe fondul accelerarii privatizarii pentru crearea unei structuri de proprietate care sa sustina cresterea competitivitatii si adaptarea ofertei la cerintele pietei interne si externe, tinand seama, totodata, de obligatiile pe care Guvernul si le asuma in cadrul relatiilor cu organismele internationale. Actiunile de ajustare structurala vor urmari, in mod prioritar, sporirea productivitatii, eficientei si calitatii produselor si serviciilor, asigurarea unei structuri de productie compatibila cu cele din tarile Uniunii Europene, astfel incat sa se realizeze o reducere substantiala a costurilor reformei economice.

Pentru asigurarea cresterii mai rapide si stabilizarii macroeconomice durabile, APAPS a actionat pentru accelerarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din portofoliul sau, ilustrativa fiind diminuarea procentului detinut de APAPS in structura proprietatii de stat de la 15,43% la inceputul anului 2001, la 8,47%, la inceputul anului 2003. Un fapt demn de subliniat este acela ca, la sfarsitul anului trecut, pentru prima oara dupa aproape 60 de ani in Romania, ponderea capitalului social privat a depasit ponderea capitalului social detinut de stat.

In scopul accelerarii procesului de privatizare si cresterii atractivitatii la privatizare a societatilor comerciale, suplimentar Legii de accelerare a privatizarii nr. 137/2002,

93

cadrul legislativ de privatizare a fost imbunatatit prin adoptarea, la initiativa APAPS si prin consultari cu Fondul Monetar International (F.M.I.) si Banca Mondiala (BM), OUG nr. 208/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 137/2002 pentru accelerarea privatizarii, OUG nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital de stat (modificata de OUG nr. 22/2003). Acestea au permis restructurari financiare ale intreprinderilor din sectorul de stat, marindu-le atractivitatea la privatizare. Pe de alta parte, s-a avut in vedere accelerarea in mod decisiv a procesului de privatizare, astfel ca pana la sfarsitul anului 2003 Autoritatea pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) sa incheie, in termeni generali, privatizarea societatilor din portofoliul sau.

Aparitia actelor normative mentionate mai sus, inclusiv a HG nr. 240/2003 privind aprobarea Listei societatilor comerciale din portofoliul APAPS la care se efectueaza concedieri colective a condus la crearea cadrului legal pentru stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati comerciale cu capital majoritar de stat, astfel ca un numar de 22 societati din portofoliul APAPS listate in HG nr. 240/2003 au intocmit programe de restructurare care includ si masuri de reducere a personalului si a caror implementare este in curs de derulare. Conform prevederilor Memorandumului Suplimentar de Politici Economice si Financiare negociat cu Fondul Monetar International un numar de 18.000 angajati aferent celor 22 societati comerciale va fi disponibilizat esalonat, pana la sfarsitul lunii iunie 2003. In prezent, aceasta conditionalitate este practic indeplinita, in conditiile in care un numar de 18.900 angajati au fost notificati, dintre acestia 12.796 au parasit deja societatile comerciale listate, iar restul de 6.104 salariati urmeaza sa paraseasca societatile pana la sfarsitul lunii iunie 2003.

Numarul total al societatilor comerciale vandute de APAPS din decembrie 1992 si pana la data de 11 iunie 2003 este de 7.465 (340 societati mari, 1.646 mijlocii si 5.479 mici), capitalul social vandut corespunzator acestora fiind de 41.671 miliarde lei (1.091 milioane Euro; 1 Euro la 11.06.2003 = 38.189 lei), iar numarul salariatilor transferati in sectorul privat prin privatizarea acestor societati a fost de circa 1,7 milioane persoane, comparativ cu nivelul de 10,5 milioane populatie ocupata in 1992.

Pentru perioada ianuarie 2001-iunie 2003, bilantul privatizarilor realizate de APAPS a fost de 512 societati (68 societati mari, 92 mijlocii si 352 mici), iar numarul salariatilor transferati in sectorul privat prin privatizarea acestor societati a fost de cca. 124.000 persoane.

In perioada de referinta august 2002 – 11 iunie 2003 a fost privatizat un numar de 232 societati comerciale (40 societati mari, 48 mijlocii si 144 mici), capitalul social vandut corespunzator acestor societati fiind de 7.059,9 miliarde lei (185 milioane Euro). Numarul salariatilor transferati in sectorul privat prin privatizarea acestor societati a fost de 61.274 persoane. Prin privatizarea celor 232 societati comerciale a fost redus volumul de pierderi aferent portofoliului APAPS cu 4.185 miliarde lei (109,6 milioane Euro) cat si volumul arieratelor aferente acestor societati cu 10.397 miliarde lei (272 milioane Euro).

Acest lucru a fost posibil pe de o parte ca urmare a numarului de societati comerciale noi (green field), infiintate de investitorii privati, dar si ca rezultat al trecerii capitalului de stat in proprietate privata, ca urmare a privatizarilor realizate de APAPS. Astfel, o trecere masiva in sector privat a capitalului social detinut de stat a avut loc ca urmare a privatizarilor de anvergura realizate de APAPS pe parcursul ultimilor 3 ani. De referinta in acest sens sunt unele tranzactii incheiate intre ianuarie 2001-august 2002 (SIDEX, ALRO, RAFO, VIROMET, LUGOMET, NICOLINA, MECANEX, BANCA AGRICOLA) si august 2002-iunie 2003 (ALPROM COST ROMVAG, UZINELE SODICE GOVORA, VULCAN, INDUSTRIA SARMEI CAMPIA TURZII, TEPRO, MEFIN, NITRAMONIA, IASITEX, REPUBLICA, LETEA, CAROM, CHIMCOMPLEX).

94

Analiza efectuata la sfarsitul lunii mai a acestui an a aratat ca in portofoliul APAPS mai exista un numar de 168 societati privatizabile, cu capital majoritar detinut de stat, dintre care:

- 79 societati comerciale mari si foarte mari;

- 89 societati comerciale mici si mijlocii.

APAPS mai detine si pachete minoritare la un numar de 440 societati comerciale, in care deja este asigurata o majoritate privata. Dintre acestea, pentru 360 de societati comerciale pachetul de actiuni detinut de APAPS este intre 0,1% si 33%.

O alta categorie a portofoliului APAPS o reprezinta societatile cu statut special, in care au fost introduse societatile bancare pentru care privatizarea se face pe baza unor legi speciale, societatile comerciale care urmeaza sa fie transferate la Consiliile locale, societatile pentru care se va initia transferul la alte ministere, societatile propuse de Ministerul Educatiei si Cercetarii sa fie institute nationale sau declarate strategice, societatile comerciale fara activitate sau in curs de initiere a procedurii de lichidare.

Privatizarea societatilor comerciale incluse in programele PSAL I si PSAL II negociate cu Banca Mondiala In perioada de referinta, respectiv august 2002 – 16 iunie 2003, procesul de privatizare a societatilor comerciale incluse in programul PSAL I negociat cu Banca Mondiala s-a desfasurat in ritm accelerat, astfel incat conditionalitatea Bancii Mondiale pentru eliberarea celei de-a doua transe din Acordul de imprumut PSAL II ce prevede privatizarea a 37 societati din PSAL I a fost deja indeplinita.

Situatia societatilor din PSAL I se prezinta dupa cum urmeaza:

Din cele 63 societati comerciale incluse in PSAL I, 2 societati au fost transferate la alte ministere (Antibiotice Iasi si Poiana Brasov), ramanand astfel 61 societati comerciale in portofoliul APAPS.

Din aceste 61 societati:

- 42 societati au fost privatizate;

- 3 societati sunt in negocieri (Fortus Iasi, Tractorul Brasov, Urbis Bucuresti);

- 3 societatati sunt in perioada de depunere oferte (CUG Cluj, ELECTROPUTERE Craiova si MOLDOSIN Vaslui).

Dintr-un total de 21.897,37 miliarde lei reprezentand capitalul social al celor 61 de societati comerciale din portofoliul APAPS incluse in PSAL I, 68,23% a fost privatizat, capitalul social al celor 19 societati comerciale neprivatizate inca fiind doar de 6.956 miliarde lei.

Situatia pe componente, asa cum este evidentiata in acordul de imprumut PSAL I, este urmatoarea:

- din componenta PSAL I de privatizare caz cu caz a trei societati mari din portofoliul APAPS (SC Sidex SA, SC Alro SA si SC Alprom SA), toate aceste trei societati au fost privatizate, dintre care SC Alprom SA a fost privatizata in perioada de referinta;

- din componenta PSAL I de privatizare caz cu caz, a 5 societati comerciale mari (SC Antibiotice SA, SC Romvag SA, SC Electroputere SA, SC Tractorul SA si SC Hidromecanica SA):

- 2 societati au fost privatizate: SC Hidromecanica SA Brasov si, in perioada de referinta, SC Romvag SA Caracal.

95

- SC Electroputere SA Craiova a fost oferita de doua ori la privatizare, negocierile esuand de ambele dati datorita ofertelor slabe prezentate de investitori, astfel incat procesul de privatizare urmeaza sa fie reluat in semestrul II 2003.

- In cazul SC Tractorul SA Brasov procesul de privatizare a inregistrat progrese semnificative dupa cum urmeaza: cele sase societati comerciale mici de pe Platforma Tractorul Brasov, oferite la vanzare in martie 2002, au fost privatizate in septembrie 2002. Societatea rezultata in urma fuziunii celorlalte trei societati comerciale mari de pe Platforma Tractorul a fost oferita la vanzare in martie 2002, insa negocierile cu singurul ofertant nu au condus la semnarea contractului de vanzare-cumparare de actiuni. Procesul de privatizare al acestei societati a fost reluat, in prezent desfasurandu-se negocieri cu firma LANDINI din cadrul grupului ARGO din Italia, finalizarea privatizarii urmand a se face printr-o lege speciala. De asemenea, in prezent se aplica un program de restructurare cu masuri punctuale de redresare, inclusiv masuri de reducerea personalului de cca. 3380 salariati;

- din componenta PSAL I de privatizare a 50 societati comerciale in grupuri, o societate (SC Poiana Brasov), a fost transferata la Ministerul Turismului in baza O.U.G. nr. 7/2001 privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din turism si a Legii nr. 276/2001 pentru aprobarea OUG nr. 7/2001. Din cele 49 societati care au ramas in portofoliul APAPS, un numar 43 societati au fost oferite la vanzare de APAPS, din care:

- 34 societati au fost privatizate, din care 14 societati in perioada de referinta;

- 2 societati comerciale sunt in negocieri;

- 2 societati se afla in perioada de depunere oferte;

- pentru 5 societati, procesul de privatizare urmeaza sa fie reluat;

- Ultimele 6 societati, care nu au fost lansate pana in prezent la privatizare in cadrul programului PSAL din cauza unor situatii litigioase sau confruntarea cu unele aspecte de mediu pentru rezolvarea carora a fost necesara intocmirea unor studii de mediu elaborate, ce a necesitat un timp mai indelungat, in vederea emiterii avizelor de mediu pentru privatizare, urmeaza sa fie oferite la vanzare in perioada iunie-septembrie 2003.

- din componenta PSAL I de restructurare/lichidare a 5 societati comerciale mari (SC Clujana SA, SC IUG SA, SC Nitramonia SA, SC Roman SA si SC Siderurgica SA):

- la SC Clujana SA au fost vandute peste 50% din activele societatii cu asistenta unui consultant international, indeplinindu-se astfel conditionalitatea negociata cu Banca Mondiala. Ulterior vanzarii a peste 50% din active, societatea a fost preluata de AVAB si in prezent aproximativ 78% din activele Clujana au fost vandute;

- 2 societati au fost privatizate in luna octombrie 2002, respectiv martie 2003: SC IUG SA Craiova si SC Nitramonia SA Fagaras;

- in cazul SC Roman SA Brasov au fost desprinse 10 filiale care din septembrie 2002 au dobandit statut juridic si pentru care societatea – mama urmeaza sa declanseze procedura de privatizare. Este prevazut si un program de restructurare cu masuri punctuale de redresare, inclusiv masuri de reducere a personalului cu 3269 salariati;

- in cazul SC Siderurgica SA Hunedoara s-au constituit 9 filiale plus societatea-mama. Din totalul de 9 filiale, au fost privatizate 5, iar restul de 4 filiale urmeaza sa fie oferite la privatizare in perioada urmatoare. De asemenea, se fac pregatiri pentru oferirea la privatizare a societatii-mama S.C. Siderurgica S.A. la care deja s-au identificat si vandut active si mijloace fixe disponibile. Este prevazut si

96

un program de restructurare cu masuri punctuale de redresare, inclusiv masuri de reducere a personalului cu 3000 salariati.

In cadrul programului PSAL II negociat cu Banca Mondiala, au fost selectate 20 noi societati comerciale: 10 societati in 3 grupuri, care fac obiectul privatizarii si 10 societati in 4 grupuri care fac obiectul restructurarii, cu ajutorul bancilor de investitii sau agentilor de vanzare / firmelor de restructurare de reputatie internationala.

Au fost semnate si se afla in derulare 2 contracte de consultanta pentru 7 dintre cele 20 de societati comerciale:

- contractul de consultanta incheiat cu European Privatization & Investment Corporation, Austria, pentru Grupul 2 - Privatizare care include societatile HIPERION Stei, CAROMET Caransebes, GRANTMETAL Bucuresti si URB RULMENTI Suceava si

- contractul de consultanta incheiat cu Admiralty Group, Noua Zeelanda, pentru Grupul 3 - Restructurare care include societatile PREMAGRO Oradea, HART Miercurea Ciuc si COMEFIN Costesti.

Asa cum s-a agreat cu Banca Mondiala, in scopul atingerii obiectivului declarat al Guvernului Romaniei de finalizare, in termeni generali, a procesului de privatizare a societatilor comerciale mari aflate in portofoliul APAPS pana la finele anului 2003, restul de 13 societati comerciale vor fi privatizate prin efort propriu APAPS (fara asistenta bancilor de investitii/ firmelor de consultanta). Strategiile de privatizare pentru cele 7 societati care beneficiaza de asistenta Consultantilor au fost finalizate si urmeaza sa fie incorporate in proiectul hotararii de guvern pentru aprobarea strategiilor de privatizare a societatilor incluse in Programul PSAL II, impreuna cu alte 11 societati din cele 13 care vor fi privatizate prin forte proprii.

Doar pentru S.C. HELITUBE S.A., la care AVAB a vandut toate activele si pentru S.C. VERACHIM S.A., la care va fi initiata procedura de lichidare voluntara, nu vor fi elaborate strategii de privatizare.

In Memorandum-ul Suplimentar de Politici Economice si Financiare negociat cu Fondul Monetar International este prevazuta privatizarea, de la 1 ianuarie 2003 pana la sfarsitul lunii iunie 2003, a unui numar de 12 societati comerciale cu peste 1000 salariati. Fata de acest angajament care reprezinta in acelasi timp si un obiectiv structural, pana in prezent au fost privatizate un numar de 11 societati cu peste 1000 salariati: Mecanica Marsa, Industria Sarmei Campia Turzii, Republica Bucuresti, Nitramonia Fagaras, Mefin Sinaia, Iasitex Iasi, Mat Craiova, Letea Bacau, Tepro Iasi, Chimcomplex Borzesti si Carom Onesti. In plus, in acest moment, se afla in negocieri alte 2 astfel de societati ale caror contracte de vanzare-cumparare se estimeaza ca vor fi semnate pana la data de 30 iunie 2003.

In cadrul eforturilor ce se intreprind pentru indeplinirea criteriilor economice de la Copenhaga, se vor initia inclusiv proceduri de lichidare a societatilor comerciale cu rezultate financiare slabe. In acest sens, in Memorandum-ul Suplimentar de Politici Economice si Financiare negociat cu Fondul Monetar International este prevazut ca, in cazul societatilor Corapet SA, Rulmenti SA Slatina, Verachim SA, Oltplast SA, Chimcomplex SA, Tepro SA si Carom SA, sa se initieze proceduri de lichidare, daca aceste societati nu vor fi privatizate pana la sfarsitul lunii iunie 2003.

Pana in luna iunie 2003, din acest grup de 7 societati:

- s-a reusit privatizarea a 4 societati: Corapet SA (inclusa in PSAL I) in luna martie 2003, Tepro SA in luna mai 2003, Carom SA (inclusa in PSAL I) in luna iunie 2003 si Chimcomplex SA in luna iunie 2003;

- 1 societate este in negocieri: Oltplast SA

97

- Rulmenti SA Slatina a fost lansata la privatizare insa, intrucat nici o oferta de cumparare nu a fost primita la noul termen de depunere oferte din 06 iunie 2003, va fi initiata procedura de lichidare;

- in cazul SC Verachim SA, fiind cuprinsa in programul PSAL II, a fost elaborata strategia de privatizare a societatii, care va fi implementata dupa aprobarea ei de catre Guvern.

Daca la societatile ramase neprivatizate din grupul de mai sus nu se vor depune oferte sau nu se va reusi privatizarea lor, atunci se va proceda la vanzarea de active sau initierea procedurilor de lichidare.

La data de 1 iunie 2003, un numar de 353 societati comerciale din portofoliul APAPS se aflau in lichidare voluntara, reorganizare judiciara si faliment. Dintre acestea:

- 29 societati comerciale erau in lichidare voluntara (7 societati din industria prelucratoare) si

- 324 societati in reorganizare judiciara si faliment.

Pentru alte 19 societati comerciale se analizeaza dosarele de lichidare.

In perioada ianuarie 2001- 1 iunie 2003, au fost radiate de la Oficiul Registrului Comertului 20 societati comerciale (7 societati din industria prelucratoare) cu capital majoritar de stat din portofoliul APAPS, totalizand un capital social de 413 miliarde lei (10,84 milioane Euro), iar pentru alte 66 societati comerciale (25 societati din industria prelucratoare) a fost deschisa procedura de lichidare judiciara.

In perioada de referinta august 2002 – iunie 2003, au fost radiate de la Oficiul Registrului Comertului 3 societati comerciale, totalizand un capital social de 240 miliarde lei (6,3 milioane Euro), numarul societatilor din portofoliul APAPS radiate din decembrie 1993 si pana in luna iunie 2003 ajungand astfel la 39, iar pentru 17 societati comerciale (7 societati din industria prelucratoare) a fost deschisa procedura de lichidare judiciara.

La data de 1 august 2002, in portofoliul APAPS se aflau in instrumentare procesele de lichidare voluntara a unui numar de 48 de societati comerciale (8 societati din industria prelucratoare) cu capital majoritar de stat, totalizand un capital social de 553,4 miliarde lei (14,53 milioane Euro).

In ceea ce priveste situatia societatilor comerciale ce au fost incluse in programul RICOP, din cele 60 societati din portofoliul APAPS, trei au fost transferate la Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Sanatatii si Familiei si respectiv la Administratia Publica Locala. Din cele 57 societati ramase in portofoliul APAPS, un numar de 46 societati au fost privatizate, 2 societati sunt in negocieri, urmand ca ultimele 9 societati comerciale sa fie privatizate pana la sfarsitul anului 2003.

Procesul de restructurare a societatilor mari producatoare de pierderi a fost accelerat incepand cu jumatatea anului 2002, pentru prima data reusindu-se implementarea efectiva a unor programe de restructurare in astfel de societati. Un exemplu concludent in acest sens il reprezinta societatile SIDERURGICA Hunedoara, TRACTORUL Brasov si ROMAN Brasov, pentru care pentru prima data in ultimii 10 ani s-a reusit implementarea unor procese de restructurare, inclusiv prin creare de filiale cu personalitate juridica distincta si disponibilizari masive de personal. Astfel s-a reusit vinderea in semestrul II 2002 a tuturor entitatilor desprinse din societatea TRACTORUL Brasov, la Siderurgica au fost constituite 9 filiale din care 5 au fost deja privatizate, iar la ROMAN Brasov cele 10 filiale constituite vor fi scoase la privatizare in cursul semestrului II 2003. Pentru aceste 3 societati comerciale mari, implementarea programelor de restructurare este cu atat mai mult un adevarat succes dat fiind si specificul zonelor industriale in care se afla amplasate si cu organizatii sindicale foarte numeroase si puternice.

98

Restructurarea industriei siderurgice, in termeni de viabilitate economica, constituie o prioritate majora atat pentru economia romaneasca cat si pentru integrarea Romaniei in UE.

Ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana, siderurgia romaneasca constituie parte integranta a pietei europene. In acest sens, in ultima perioada au fost finalizate o serie de actiuni vizand racordarea siderurgiei romanesti la siderurgia europeana:

- constituirea Comitetului Interministerial pentru implementarea programului de restructurare a siderurgiei la principalele combinate siderurgice aflate in curs de privatizare si demararea activitatii acestuia in septembrie 2002 , Decizia Primului Ministru nr. 70/2002;

- constituirea Comisiei Interministeriale pentru restructurarea si privatizarea SIDERURGICA SA Hunedoara, Decizia Primului Ministru nr. 198/2002;

- finalizarea primei etape de consultari reciproce cu Comisia Europeana si convenirea capacitatilor de 9,14 milioane tone otel brut/an pentru siderurgia din Romania, noiembrie 2002;

- acceptarea de catre Comisia Europeana a prelungirii perioadei de timp pentru restructurarea siderurgiei si a posibilitatii de acordare de ajutoare de stat in acest scop – Protocolul Aditional la Acordul European de Asociere a Romaniei la UE, Bruxelles, noiembrie 2002;

- cererea oficiala a Romaniei de a deveni membru cu drepturi depline la OCDE – Comitetul Otelului, decembrie 2002;

- inceperea actiunii de evaluare a viabilitatii sectorului siderurgic din Romania de catre expertii UE in colaborare cu specialistii romani, ianuarie 2003.

O premisa incurajatoare pentru viabilitatea sectorului siderurgic romanesc o reprezinta evolutia procesului de privatizare. Finalizarea in anul 2001 a procesului de privatizare a combinatului SIDEX SA Galati cu concernul ISPAT si in anul 2002 a combinatului COS SA Targoviste si crearea societatii mixte DONASID SA Calarasi cu concernul BELTRAME din Italia, ridica la 5 din 7 numarul unitatilor privatizate din siderurgie, ceea ce reprezinta circa 85% din capitalul social si productia de otel brut.

In mai 2003 a fost semnat contractul de privatizare pentru INDUSTRIA SARMEI SA Campia Turzii cu firma CONARES Elvetia. Referitor la laminoarele independente pentru produse lungi si tevi, acestea au fost deja privatizate. Programele individuale de restructurare inscrise in strategia aprobata de guvern au fost preluate de noii investitori, realizarea lor fiind monitorizata.

In perioada de referinta, s-au facut demersuri pentru reglementarea situatiei de la CSR SA Resita, privatizata in anul 1999. Prin neplata de catre angajator, la termenul prevazut de contract, a actiunilor achizionate, a fost anulat de catre APAPS contractul de privatizare incheiat cu firma americana Noble Ventures Ibc. In prezent, APAPS este actionar majoritar cu 90% din capitalul social, iar de la 1 martie 2003 a fost reluata activitatea economica la CSR Resita. Dupa restructurare si reabilitare, compania va fi oferita din nou la privatizare.

La data de 31 martie 2003, sectorul bancar romanesc cuprindea 30 de banci persoane juridice romane si 8 sucursale ale bancilor straine.

In cursul anului 2002 si prima parte a anului 2003, in sectorul bancar romanesc au avut loc o serie de schimbari: (i) autorizarea primei banci specializate in microcreditare (Banca de Microfinantare – MIRO Bank); (ii) fuziunea a doua banci cu actionariat comun (Raiffeisenbank Romania cu Banca Agricola-Raiffeisen) si (iii) retragerea autorizatiilor de functionare unui numar de patru banci cu capital majoritar privat (Banca Romana de Scont, Banca de Investitii si Dezvoltare, Banca Turco-Romana si Banca Columna).

99

In noiembrie 2002 a fost definitivata privatizarea Banc Post prin vanzarea pachetului de actiuni detinut de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) catre banca elena EFG Eurobank Ergasias (17 la suta din capitalul social). Alte modificari au fost operate in structura actionariatului majoritar si au condus la schimbarea denumirii bancilor in cauza (Demirbank Romania devenita UniCredit Romania si Banca Comerciala Unirea devenita Nova Bank).

Procesul de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR) a fost relansat in cursul anului 2002, stabilindu-se data de 20 noiembrie 2002 ca termen final pentru primirea scrisorilor de intentie din partea potentialilor investitori.

Intrucat pana la acea data nu s-a primit nici o scrisoare de intentie, s-a convenit ca, dupa consultarea cu expertii Fondului Monetar International si ai Bancii Mondiale, sa se reanalizeze strategia de privatizare a BCR. Astfel, in primul semestru al anului 2003 a fost aprobata o noua strategie de privatizare a BCR, prin emiterea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 28/2003 privind vanzarea unor pachete de actiuni ale Bancii Comerciale Romane SA.

Potrivit prevederilor ordonantei mentionate, actionarul principal al bancii – Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului – este mandatat sa vanda prin negociere directa, fara selectie de oferte, pachete de actiuni ale BCR catre B.E.R.D., I.F.C. si Asociatia salariatilor bancii.

Aceasta strategie alternativa pentru privatizarea B.C.R., permite o privatizare etapizata in actualele conditii de piata, promoveaza cele mai bune conditii pentru ca banca sa-si continue activitatea, asigura flexibilitatea procesului existand in continuare posibilitatea vanzarii unui pachet majoritar de actiuni catre un investitor sau consortiu de investitori strategici, atunci cand conditiile pe piata bancara internationala vor deveni favorabile.

In prezent B.E.R.D. si C.F.I. au finalizat due-diligence-ul bancii in cadrul camerei de date. Se estimeaza ca cele doua institutii financiar bancare vor prezenta partii romane termenii generali ai tranzactiei in luna iunie si ca aceste tranzactii cu I.F.C. si B.E.R.D. sa se incheie pana la sfarsitul lunii iulie 2003, incercandu-se astfel inscrierea in termenii negociati cu F.M.I.

Restructurarea Bancii de Export Import a Romaniei SA (EXIMBANK) este prevazuta in Programul de guvernare pentru perioada 2001 – 2004 si in PSAL II. Pana la sfarsitul primului trimestru al anului 2003 au fost efectuate o serie de schimbari in structura organizatorica a bancii, care au fost convenite cu consultantul Bancii Mondiale si care corespund programului de restructuare cuprins in PSAL II.

Strategia de restructurare a Casei de Economii si Consemnatiuni SA (CEC) cuprinde obiectivele si masurile necesare transformarii CEC intr-o banca de retail performanta. Una dintre primele masuri adoptate a fost modificarea cadrului legislativ care guverneaza activitatea CEC. In acest scop, au fost emise OUG nr. 173/2002 pentru modificarea articolului 10 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea CEC in societate bancara pe actiuni si Hotararea Guvernului nr. 1602/2002 pentru aprobarea Statutului CEC.

Mutatiile survenite in structura sistemului bancar au consolidat pozitia capitalului strain, in prezent, peste 30 de tari fiind prezente in structura actionariatului bancilor care opereaza pe teritoriul Romaniei. Dintre cele 38 de banci (inclusiv sucursalele bancilor straine) aflate in functiune la finele lunii martie 2003, un numar de 32 sunt banci cu capital majoritar sau integral strain, iar patru sunt banci cu capital privat autohton.

Intrucat cota de piata detinuta de bancile private este de aproape 60 la suta, se poate afirma ca sistemul bancar romanesc se afla in proprietate majoritar privata, bancile cu capital strain detinand 56 la suta din activul bilantier net al sistemului bancar la finele anului 2002.

100

In perioada septembrie 2002 – iunie 2003, procesul de privatizare si retructurare in sectorul energetic a cunoscut urmatoarea evolutie:

- Demararea procedurilor de privatizare la cele 8 filiale de distributie si furnizare infiintate prin restructurarea SC ELECTRICA SA in anul 2002.

- Pentru privatizarea filialelor Banat si Dobrogea a fost adoptata Hotararea Guvernului nr.1377/2002 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a celor doua societati comerciale. Strategia prevede privatizarea prin negociere a pachetului de 51% din actiunile fiecarei societati comerciale catre un investitor strategic selectat pe baza de oferte. In luna ianuarie a.c. a fost publicat anuntul de privatizare, urmare caruia in luna martie au fost depuse expresii de interes de catre 5 companii. In data de 28.03.2003, a fost intocmita lista scurta cu 4 investitori precalificati, care pana la data de 15.07.2003 trebuie sa prezinte ofertele finale. Obiectivul il reprezinta finalizarea procesului de privatizare in cursul acestui an.

- Pentru privatizarea filialelor Moldova si Oltenia, in cursul lunii aprilie 2003 a fost semnat contractul de consultanta cu Bank of America.

- Pentru privatizarea filialei Muntenia Sud, in data de 25 octombrie 2002, a fost semnat contractul de consultanta cu PricewaterhouseCoopers. In prezent, societatea comerciala este evaluata de catre consultant in vederea finalizarii raportului de audit.

- Continuarea procesului de restructurare in domeniul productiei si distributiei prin externalizarea activitatilor unor servicii la SC Electrica. Astfel, au fost externalizate activitatile de citire a contoarelor si incasare a facturilor, cu transferarea personalului implicat (2400 persoane) in doua noi societati comerciale SINDSERV SA si ALT UNIVERS SA.

- Procesul de restructurare a SC Termoelectrica SA a continuat in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1524/2002, urmarindu-se crearea conditiilor de concurenta in sectorul producerii energiei. Astfel, SC Termoelectrica SA a fost reorganizata prin infiintarea, in sectorul de productie a energiei pe baza de agenti termici, a urmatoarelor societati comerciale cu personalitate juridica: SC Electrocentrale Rovinari SA, SC Electrocentrale Turceni SA (ambele bazate pe lignit) si SC Electrocentrale Bucuresti SA. Societatile comerciale nou infiintate au ca obiect de activitate producerea si furnizarea energiei electrice, precum si producerea, dispecerizarea si transportul energiei termice, prin efectuarea de acte de comert corespunzatoare obiectului de activitate.

- Ca urmare, in prezent, in sectorul termoelectric opereaza 5 societati comerciale: SC Electrocentrale Deva SA (infiintata in anul 2001), SC Electrocentrale Rovinari SA, SC Electrocentrale Turceni SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA si SC Termoelectrica SA (rezultata urmare reorganizarii si care include urmatoarele sucursale: Electrocentrale Braila, Electrocentrale Borzesti, Electrocentrale Doicesti, Electrocentrale Galati, Electrocentrale Paroseni si Sucursala de Valorificare si Servicii).

- In vederea eficientizarii activitatii economice a SC Termoelectrica SA, prin Hotararea Guvernului nr. 273/2003 au fost infiintate 12 filiale - societati comerciale pentru reparatii si servicii, care vor realiza prestari de servicii pe baza de contracte pentru societatile comerciale desprinse din SC Termoelectrica, precum si pentru terti.

- Conform Strategiei energetice pe termen mediu, se prevede privatizarea unui numar de 21 obiective hidroenergetice. Urmare a depunerii expresiilor de interes si finalizarii studiilor de fezabilitate de catre potentialii investitori, in prezent sunt in curs de semnare Memorandum-uri de Intelegere intre firmele participante si Hidroelectrica privind cooperarea pentru finalizarea a 15 obiective hidroenergetice,

101

prin crearea de societati mixte si prin privatizare, cu utilizarea conceptului Built – Operate – Transfer (BOT).

De asemenea, la nivelul Hidroelectrica, au fost demarate procedurile pentru initierea privatizarii celor 8 societati comerciale care presteaza servicii in domeniu, desprinse din cadrul SC Hidroelectrica SA, in procesul de restructurare demarat in anul 2002.

- CN Transelectrica SA indeplineste direct, respectiv prin sucursalele sau filialele sale, urmatoarele functii:

- Operator de Transport si de Sistem (TSO) al sistemului electroenergetic national; activitatea acestuia este conforma cerintelor de ‘unbundling’ ale acquis-ului comunitar;

- Operator comercial al pietei de electricitate prin filiala OPCOM SA;

- Operator de Masurare a energiei electrice tranzactionate pe piata angro de electricitate, prin Sucursala de Masurare -OMEPA;

- Operator de Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei, prin Filiala “TELETRANS” SA.

- In luna mai 2003 s-a realizat interconectarea Sistemului Energetic National (SEN) la Sistemul Energetic al Uniunii pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE), SC Transelectrica SA devenind membru cu drepturi depline al UCTE;

- A continuat dezvoltarea infrastructurii necesare pietei de energie si crearea Bursei de energie electrica. In prezent piata de energie electrica este deschisa in proportie de 33%. In anul 2002 si in prima parte a anului 2003, S.C.OPCOM S.A. a intreprins actiunile necesare dezvoltarii, in cadrul operatorului de piata, a functiilor specifice Bursei de energie electrica, incluzand componentele “piata fizica si piata financiara”.

- S.N Nuclearelectrica s-a preocupat pentru asigurarea securitatii nucleare si eficientei in exploatare a Unitatii 1 a Centralei atomoelectrice de la Cernavoda, precum si finalizarea si punerea in functiune a Unitatii 2. Lucrarile de investitii la Unitatea 2 de la Cernavoda sunt realizate in proportie de circa 50%.

In luna ianuarie 2003, a fost aprobata Ordonanta Guvernului nr.11 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala. Acest act normativ prevede, printre altele, ca procesul de gestionare in siguranta a combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive generate in cursul diverselor activitati nucleare va fi coordonat de catre Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD).

In sectorul mine geologie a continuat programul de inchidere si conservare a minelor neviabile si atenuarea impactului social. Prin 6 Hotarari de Guvern s-a aprobat inchiderea a 320 mine si cariere. Din acestea s-au realizat lucrari de inchidere pentru 79 de mine si cariere, iar pentru 30 lucrarile sunt in derulare.

Continua programul de investitii pentru lucrari de mentinere a capacitatilor de productie, modernizare si dotare cu echipamente tehnologice performante.

S-au intensificat actiunile vizand protectia mediului la minele si carierele active. Una dintre cele mai importante investitii vizand tratarea apelor uzate a fost realizata la preparatia Coroiesti din Valea Jiului, pusa in functiune la sfarsitul lunii mai in cadrul unui proiect finantat prin credit extern garantat de stat.

In sectorul resurse minerale, s-au constituit societati mixte pentru efectuarea de investitii si exploatarea unor zacaminte (aur, plumb, cupru) si concesionarea exploatarii unor zacaminte catre investitori strategici:

102

- SC TRANSGOLD Baia Mare (fosta “AURUL”) cu capital mixt (50% australian si 50% romanesc, din care 48,5% apartine CN”REMIN”). Aceasta societate proceseaza sterile auro-argentifere din iazuri si minereu brut din zona.

- SC Rosia Montana Gold Corporation cu capital mixt (80% canadian si 20% romanesc din care 19,2% apartine CN MINVEST).

- SC”Devagold” cu capital mixt (80% canadian si 20% romanesc din care 19,2% apartine CN MINVEST).

In sectorul gazelor naturale, procesul de privatizare a societatilor de distributie a gazelor naturale, SC Distrigaz Nord SA si SC Distrigaz Sud SA, initiat in anul 2002, a continuat prin semnarea, in luna martie a.c., a contractului de consultanta cu Credit Suisse First Boston. Strategia de privatizare este in curs de elaborare si se deruleaza conform procedurilor Phare.

Au continuat actiunile pentru reabilitarea si dezvoltarea Sistemului National de Transport al gazelor naturale si a sistemelor de distributie si pentru cresterea capacitatii de tranzitare a gazelor naturale din Federatia Rusa prin finalizarea tronsonului Negru Voda-Isaccea.

Procesul de privatizare in sectorul petrolier a continuat prin semnarea in luna decembrie 2002, a contractului de consultanta pentru privatizarea SNP Petrom SA Bucuresti cu consortiul format din Credit Suisse First Boston si ING Barings. In cadrul procesului de privatizare consultantul a elaborat strategia de privatizare care va fi supusa aprobarii Guverului in perioada urmatoare.

A continuat procesul de restructurare a SNP Petrom SA prin externalizarea unor activitati (externalizarea sucursalei de transport - PETROTRANS; activitatea mecano-energetica din cadrul sucursalei PETROMAR; externalizarea PETROSERV; externalizarea activitatilor auxiliare din rafinarii).

S-a actionat pentru reabilitarea si dezvoltarea sistemului national de transport si depozitare titei si produse petroliere. In anul 2002 valoarea lucrarilor de modernizare a retelei de distributie si a depozitelor de produse petroliere la SNP PETROM a totalizat cca. 270 mld. lei.

In sectorul productiei de aparare, pana in prezent au fost privatizati 2 agenti economici iar pentru alti 10 agenti economici activitatile legate de privatizare sunt in curs de desfasurare. S-a constituit o societate mixta la SC Tohan SA Brasov (cu Asociatia Intreprinderilor Mici si Mijlocii din regiunea Emilia Romagna, Italia).

Sunt in curs de desfasurare actiuni privind reorganizarea capacitatilor de productie militara pe grupe de produse.

Redimensionarea industriei de aparare si a capacitatilor de productie in acord cu cerintele sistemului national de aparare a condus la disponibilizarea in semestrul I 2003 a 5241 persoane. Totodata, continua separarea capacitatilor de productie militara de cele civile. In cadrul programului de restructurare de la CN Romarm SA, aceasta separare a fost realizata la 9 din cele 15 filiale ale societatii.

Se deruleaza urmatoarele investitii pentru modernizarea si retehnologizarea unor capacitati de productie:

- modernizarea si retehnologizarea unor capacitati de productie militara, cum sunt liniile de fabricatie a munitiei de infanterie din cadrul SC Uzina Mecanica Cugir SA si SC Uzina Mecanica Sadu SA;

- modernizarea si retehnologizarea unor capacitati de productie civile, cum sunt turnatoria de tuburi din fonta ductila de la SC Uzina Mecanica Orastie SA, laminorul de neferoase din cadrul SC Metrom SA Brasov si turnatoria de fonta de la SC Carfil SA Brasov.

103

Pentru absorbirea fortei de munca disponibilizate, in perioada de referinta au fost create parcuri industriale sub autoritatea Consiliilor Judetene: Constanta (prin divizarea SC SN Mangalia SA), Prahova (prin divizarea SC UM Plopeni SA), Hunedoara (prin divizarea SC UM Cugir SA), Gorj (prin divizarea SC UM Sadu SA) si Brasov (prin divizarea SC Carfil SA Brasov, SC METROM SA Brasov si SC TOHAN SA Brasov).

In agricultura, la data de 4 iunie 2003, situatia se prezinta astfel: au fost incheiate contracte de vanzare-cumparare la 256 societati comerciale, iar pentru 25 societati procedura de privatizare este in derulare (anunturi, depuneri oferte, negocieri); au mai ramas de privatizat 17 societati comerciale. Pentru aceste societati se intocmesc notele de privatizare si vor fi publicate anunturile de vanzare a actiunilor, astfel incat intreaga oferta de privatizare sa fie lansata pana la sfarsitul lunii iunie.

Societatile scoase de doua ori la privatizare si neofertate, in numar de 116, sunt in procedura de restructurare. Pentru aceste societati se intocmesc studiile de fezabilitate in vederea evaluarii si vanzarii de active. Sumele obtinute vor fi utilizate pentru stingerea datoriilor acumulate de societati, creand totodata posibilitatea utilizarii activelor care s-au dovedit utile.

Un numar de 325 societati comerciale agricole se afla sub incidenta Legii nr.64/1995, respectiv in procedura de faliment.

O actiune importanta pentru clarificarea drepturilor de proprietate a constituit-o inventarierea din care a rezultat ca in prezent, a ramas in domeniul statului o suprafata de 760 mii ha reprezentand 31,7% din suprafata existenta la inceputul procesului de retrocedare. Din aceasta suprafata circa 300 mii ha reprezinta domeniul public al statului si 460 mii ha domeniul privat, disponibil pentru finalizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate.

In domeniul transporturilor a continuat procesul de restructurare a societatilor feroviare corelat cu cerintele impuse de functionarea acestora in conditiile economiei de piata si asigurarea unui sistem financiar contabil eficient si propriu fiecarei societati. Astfel, s-a aprobat divizarea Societatii de Servicii de Management Feroviar „SMF” S.A. si absorbtia noilor entitati astfel create de catre celelalte societati feroviare rezultate din reorganizarea S.N.C.F.R. De asemenea, au fost evaluate, in vederea privatizarii 4 filiale SNTFC „CFR Calatori” SA si toate filialele SNTFM „CFR Marfa” SA.

A fost initiat un proiect de act normativ privind infiintarea „Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA” , etapa in procesul de restructurare a RA Administratia Nationala a Drumurilor, constand in schimbarea statutului de regie autonoma in acela de companie nationala cu forma de organizare in societate pe actiuni. De asemenea, s-au demarat procedurile de privatizare a unor societati comerciale desprinse din RA Administratia Nationala a Drumurilor.

S-au elaborat documentatiile necesare privatizarii societatilor comerciale incluse in programul de privatizare pe anul 2003, respectiv 15 societati comerciale din domeniul rutier si naval, 5 societati mixte din domeniul rutier si 15 filiale desprinse din societatile de cale ferata.

In procesul de privatizare a societatilor comerciale de sub autoritatea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, au fost realizate in totalitate actiunile privind crearea cadrului institutional adecvat, elaborarea Strategiei de privatizare a societatilor comerciale de interes strategic si elaborarea bugetului propriu de venituri si cheltuieli privind activitatea de privatizare.

A fost elaborata documentatia pentru acordarea mandatelor speciale imputernicitilor mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat in adunarile generale ale actionarilor.

104

In cadrul procesului de privatizare a Societatii Nationale de Telecomunicatii Romtelecom S.A., ca urmare a cerintelor de la nivel european privind limitarea interventiei statului in economie, a avut loc transformarea actiunilor nominative de control incompatibile cu prevederile Comunicarii Comisiei C220/97 in actiuni comune prin adoptarea unui set de acte normative: H.G. nr. 1260/2002 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societatii Nationale de Telecomunicatii Romtelecom S.A. (M.O. nr. 832/19.11.2002), completata prin H.G. nr.1551 din 18 decembrie 2002 pentru completarea Hotararii Guvernului nr. 1260/2002 privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societatii Nationale de Telecomunicatii Romtelecom S.A (M.O. nr. 13/10.01.2003), precum si Legea nr. 21 din 13 ianuarie 2003 privind unele masuri pentru continuarea privatizarii Societatii Nationale de Telecomunicatii Romtelecom S.A. (M.O. 30/21.01.2003).

Dupa negocierea si incheierea contractului de consultanta si realizarea de catre consultant a unei analize a situatiei Romtelecom, precum si dupa studierea variantelor propuse de consultant pentru continuarea privatizarii operatorului national de telecomunicatii, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Ministerul Finantelor Publice au fost mandatate de Guvernul Romaniei sa inceapa negocieri cu OTE. Termenii tranzactiei convenite in urma negocierilor sunt: 243 de milioane USD majorare de capital realizata de OTE, achizitionarea unui pachet de 3,12% din actiunile detinute la Romtelecom de statul roman pentru 31 de milioane USD si credite de aproximativ 250 de milioane USD care urmeaza a fi atrase de Romtelecom in 3 pina la 6 luni de la incheierea contractului dintre OTE si statul roman.

Termenii tranzactiei convenite au fost stabiliti prin Legea nr. 21 din 13 ianuarie 2003 privind unele masuri pentru continuarea privatizarii Societatii Nationale de Telecomunicatii Romtelecom S.A. Prin acest acord si prin finantarea pe care o va primi, Romtelecom are create conditiile dezvoltarii sale intr-un mediu nou, concurential, al pietei romanesti, astfel incat sa ofere conditii mai bune consumatorilor si sa se dezvolte in favoarea actionarilor sai.

In domeniul turismului a continuat procesul de privatizare atat prin vanzarea de actiuni cat si prin vanzarea de active. In prezent turismul romanesc este privatizat in proportie de 92% raportat la numarul de societati privatizate si in proportie de 88% raportat la capitalul social privatizat.

Din totalul celor 80 de societati comerciale aflate initial in portofoliul Ministerului Turismului – autoritatea responsabila de procesul de privatizare din acest domeniu – pana in prezent s-au incheiat 69 de contracte de vanzare - cumparare actiuni, din care sunt in vigoare 58, diferenta reprezentand-o contractele reziliate pentru neindeplinirea conditiilor contractuale. Pentru cele 58 de societati comerciale privatizate s-a obtinut o valoare totala de tranzactionare de 1.560 miliarde lei si un angajament de investitii total in valoare de 3.846.415 USD.

Transparenta procesului de privatizare a fost asigurata prin transmiterea, in direct pe postul PRO TV, a procedurilor de privatizare si a licitatiilor organizate pentru vanzarea pachetelor de actiuni detinute de Ministerul Turismului la cele mai importante societati comerciale din statiunile Poiana Brasov, Mamaia si Neptun-Olimp.

Pentru restul de 22 de societati aflate inca in portofoliul ministrului – intre care la multe exista probleme patrimoniale datorita prelungirii termenelor de depunere si solutionare a cererilor de restiture a imobilelor nationalizate – se are in vedere promovarea unor solutii concrete de privatizare, precum vanzarea activelor sau cesiunea actiunilor aferente activelor aportate in societati mixte, urmata de lichidarea societatilor comerciale la care statul mai detine actiuni.

Urmare a repetatelor prelungiri ale termenului de depunere a documentelor pentru restituirea imobilelor si terenurilor nationalizate de catre persoanele indreptatite, prevazut de Legea nr.10/2001 privind retrocedarea unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, dupa data de 14 iunie a.c. (termenul

105

final de depunere a dosarelor), urmeaza sa se clarifice situatia patrimoniala a acestor societati. In functie de rezultatele aplicarii Legii nr.10/2001 si de situatia concreta se va alege cea mai adecvata metoda de privatizare, tinand seama de atractivitatea societatii.

De altfel, vanzarea de active a reprezentat si pana acum o solutie optima pentru turism. Astfel, pana in prezent, s-au aprobat pentru vanzare un numar de peste 200 active.

Totodata, cca. 30 active au fost aportate la capitalul social al unor societati mixte, intrucat pentru reabilitarea acestora era necesar un volum considerabil de investitii de care societatea detinatoare nu dispunea.

In ultima perioada, urmare a progreselor substantiale realizate in implementarea reformelor structurale, asa cum au fost recunoscute si prin acordurile convenite cu organismele financiare internationale si Uniunea Europeana, agentiile internationale de rating au imbunatatit succesiv rating-ul acordat tarii noastre, dupa cum urmeaza:

- Standard & Poor's a imbunatatit rating-ul acordat imprumuturilor pe termen lung in valuta si in lei, in luna februarie 2003, de la B+ la BB-, respectiv de la BB- la BB, perspectiva fiind in continuare pozitiva, ceea ce lasa posibilitatea imbunatatirii in continuare a rating-ului in perioada ce urmeaza;

- Moody's Investors Service a imbunatatit rating-ul acordat imprumuturilor pe termen lung in valuta si in lei, in luna decembrie 2002, de la B2 la B1, perspectiva fiind considerata stabila;

- Fitch Ratings a imbunatatit succesiv rating-ul acordat imprumuturilor pe termen lung in valuta si in lei, in luna iunie 2002, de la B la B+, respectiv de la B+ la BB-, si in luna octombrie a anului trecut, de la B+ la BB-, respectiv de la BB- la BB.

D. Realizarea echilibrului dintre cerere si oferta prin jocul liber al fortelor pietei; liberalizarea preturilor si a comertului In ceea ce priveste preturile trebuie evidentiat faptul ca majoritatea preturilor si tarifelor din economie sunt liberalizate, iar ponderea preturilor si tarifelor reglementate este in continua scadere in vederea diminuarii influentei exercitate de stat asupra procesului de formare a preturilor si alinierii la practicile europene.

Preturile si tarifele produselor si serviciilor, care de altfel stau la baza determinarii inflatiei, sunt in prezent, in cea mai mare parte, preturi si tarife care se determina in mod liber prin concurenta pe baza cererii si ofertei.

In prezent, mai sunt administrate de Oficiul Concurentei sau de alte organisme cu rol de reglementare (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale, alte autoritati), preturile si tarifele practicate de regiile autonome, precum si cele practicate in cadrul activitatilor cu caracter de monopol natural sau al unor activitati supuse prin lege unui regim special (energie electrica si termica, gaze naturale, transport de calatori pe calea ferata si fluviala, medicamente de uz uman, servicii telefonice, servicii postale, apa si canalizare).

In ianuarie 2003 a intrat in vigoare un set de regulamente privind aplicarea regulilor de ajutor de stat in diferite domenii.

Noua legislatie adoptata se refera in mod deosebit la acele categorii de ajutor de stat – ajutor regional si orizontal, care se axeaza in special pe aspecte de importanta majora pentru industria din Romania (ajutorul regional, ajutorul pentru intreprinderi mici si mijlocii, precum si ajutorul de salvare si restructurare pentru agentii economici aflati in dificultate), stabilind clar criteriile avute in vedere la analiza fiecarei masuri de ajutor de stat.

106

A fost finalizat Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 1996 – 2000, iar in prezent se lucreaza la Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 1999 – 2001.

Deschiderea pietelor marfurilor alimentare, a condus la incetinirea cresterii preturilor. Exemplul cel mai bun in acest sens este dat de produsele de morarit si panificatie al caror indice de crestere a preturilor in anul 2002 fata de anul 2001 a fost de 110,3%.

Deschiderea pietelor de telecomunicatii a condus, in final, la un indice de crestere al preturilor de 118,4% dec./dec. (fata de 145,5% in cazul energiei termice, de exemplu).

Liberalizarea completa a pietei telecomunicatiilor de la data de 1 ianuarie 2003 permite o intrare facila pe piata romaneasca de comunicatii, pe baza unei simple notificari, si prevede reglementarea stricta a activitatii operatorilor cu putere semnificativa pe piata si stabilirea prompta a tarifelor de interconectare, favorabile noilor operatori.

In acest sens au fost adoptate „Instructiunile privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces din sectorul comunicatiilor electronice – cadrul general, piete relevante si principii”.

Prin Decizia nr.147/2002 privind principiile si preconditiile ofertei de referinta pentru interconectarea cu reteaua publica de telefonie fixa (in vigoare de la 23.12.2002, data comunicarii catre operatorul desemnat), au fost impuse S.N.Tc. “Romtelecom” – S.A. obligatii de nediscriminare, transparenta (publicarea unei Oferte de Referinta pentru Interconectare), tinere a evidentei contabile separate, fundamentare a tarifelor in functie de costuri (pe baza unui model de calculatie a costurilor de tip LRIC aprobat de ANRC sau, in lipsa unui astfel de model, pe baza altor metode aprobate de ANRC) si furnizarea unor servicii si acordarea accesului la anumite facilitati necesare realizarii interconectarii (inclusiv interconectarea cu circuit extins si accesul la spatiile necesare in vederea colocarii).

Sectorul echipamentelor radio si a echipamentelor terminale de telecomunicatii, un element esential al pietei telecomunicatiilor a cunoscut in perioada de referinta o liberalizare completa prin adoptarea HG nr. 88/2003 privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora.

In sectorul energetic, Guvernul a luat masuri privind continuarea deschiderii pietei de energie, astfel incat in prezent gardul de deschidere a pietei pentru electricitate si gaze naturale este conform prevederilor acquis-ului comunitar.

In ceea ce priveste cadrul legislativ si adoptarea acquis-ului comunitar, progresele in sectorul energiei electrice realizate in perioada de referinta se refera la:

- Imbunatatirea gradului de incasare a facturilor pentru energia electrica si pentru gaze naturale:

- rata incasarii facturilor pentru energia electrica pe anul 2002 a fost de 93,1%, fiind calculata pentru o perioada de 12 luni, iar in primul trimestru al anului 2003 aceasta a fost de 94,2%;

- in domeniul gazelor naturale, rata de incasare pe anul 2002 a fost de 98,8%, fiind calculata pentru o perioada de 12 luni, iar in primul trimestru al anului 2003, rata de incasare a facturilor pentru gaze naturale a fost de 94,75%;

- Prin Ordinele ANRE nr.6/2003 si nr. 7/2003, au fost stabilite preturi distincte pentru fiecare din noile filiale in functie de conditiile concrete de productie.

In sectorul gazelor naturale, in cursul lunii februarie 2003, prin Ordinul comun ANRGN-ANRM nr.121/20, privind aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale, pretul gazelor naturale a fost majorat la 90 USD/1000mc. Pretul acopera integral costurile de operare ale operatorilor economici si este diferentiat in functie de solutiile tehnice de alimentare a consumatorilor.

107

Cresterea ponderii UE in totalul schimburilor comerciale ale Romaniei (62,17% in 2002) evidentieaza eforturile sustinute in vederea intensificarii pregatirilor pentru integrarea rapida si eficace a economiei romanesti in cadrul pietei interne comunitare.

Pe parcursul anului 2002, au avut loc negocieri cu Comisia Europeana pentru continuarea procesului de liberalizare a comertului cu produse agricole de baza. Negocierile s-au finalizat prin semnarea la Bruxelles, la 20 decembrie 2002, a Protocolului Aditional, Anexa la Acordul European. Prevederile Protocolului Aditional au intrat in vigoare la 01.04.2003.

Comisia Europeana a lansat o noua runda de negocieri cu tarile candidate, pentru continuarea liberalizarii comertului cu produse agricole transformate (PAT). Romania a participat la o reuniune preliminara desfasurata la Bruxelles in cursul lunii februarie 2003, prima runda de negocieri desfasurandu-se in data de 11 iunie a.c., la Bucuresti.

In conformitate cu angajamentele asumate prin Memorandumul de Intelegere pentru Liberalizarea si Facilitarea Comertului (semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2001), Romania a incheiat pe parcursul anului 2002 acorduri de comert liber cu tarile membre ale Pactului de Stabilitate. Continuarea negocierii de noi acorduri de comert liber, in special cu tarile cu care UE a incheiat acorduri similare a fost si continua sa ramana unul din obiectivele importante ale politicii comerciale, contribuind nu numai la promovarea exporturilor romanesti pe terte piete, dar si la pregatirea pentru preluarea, la momentul aderarii, a regimului comercial al UE.

E. Existenta unui sistem judiciar ale carui decizii sa fie puse in aplicare, inclusiv in ceea ce priveste reglementarea drepturilor de proprietate In domeniul reformei sistemului judiciar sunt de evidentiat urmatoarele progrese:

- A fost adoptata Legea nr.653/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. Modificarile Legii nr. 92/1992 in legatura cu modalitatile de alegere a magistratilor in CSM vizeaza in principal:

- Desemnarea candidatilor se face in adunarile generale ale judecatorilor si, dupa caz, ale procurorilor.

- Sistemul de prezentare in Parlament a unei “liste inchise” dupa alegerile desfasurate in adunarile generale ale magistratilor reprezinta una dintre cele mai moderne prevederi din Europa.

- A fost adoptata legislatie cu un impact major asupra combaterii coruptiei, respectiv:

- Ordonanta de urgenta nr.43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, aprobata prin Legea nr.503/2002.

- Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Legea a fost adoptata avand in vedere faptul ca implicatiile fenomenului coruptiei asupra societatii, prevenirea si combaterea acestui fenomen necesita, pe plan legislativ, o abordare multidisciplinara si sistematica, pornind de la reglementarea aspectelor de drept penal, pana la disciplinarea raporturilor de drept comercial si asigurarea transparentei in viata economica.

In vederea consolidarii independentei si statutului Justitiei si asigurarea realizarii eficiente a actului de justitie, de natura a raspunde nevoilor cetatenilor si a celor chemati sa o aplice, au fost constituite grupuri de lucru formate din reprezentanti ai puterii judecatoresti (judecatori si procurori de la diferite instante si parchete din tara si Curtea Suprema de Justitie).

108

In acest moment, sunt discutate in cadrul grupurilor de lucru urmatoarele propuneri pentru modificarile legislative necesare reformei sistemului judiciar:

- Regandirea si reasezarea competentei – componenta de baza a reformei in justitie

- Principiile pe care se bazeaza reasezarea competentei:

- Noua configuratie a instantei supreme, prin proiectul Legii de revizuire a Constitutiei: Curtea Suprema de Justitie devine Inalta Curte de Casatie si Justitie, asigurand, in principal, interpretarea si aplicarea unitara a legii;

- Sporirea rolului judecatoriilor, ca prime instante in sistemul organelor judecatoresti si veriga de baza in relatia justitie-cetatean;

- Asigurarea celeritatii in solutionarea proceselor penale prin renuntarea la unele cai de atac, in cazul anumitor infractiuni mai putin complexe.

Propunerile de modificare a recursului in anulare in materie civila au in vedere mentinerea recursului in anulare, cale extraordinara de atac, dar cu eliminarea rolului Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si restrangerea, pe baza de criterii obiective a motivelor de recurs in anulare.

Pana la 30.04.2003 din totalul de 4.768.675 titluri de proprietate au fost emise 4.421.291 titluri (din care: 3.965.682 pentru terenuri agricole si 455.609 pentru terenuri forestiere), reprezentand 92,7% din totalul titlurilor de emis (respectiv 93,8% pentru terenuri agricole si 84% pentru terenuri forestiere), s-au emis titluri pentru suprafata de 10.319.434 ha (din care 8.953.325 ha teren agricol si 1.366.109 ha teren forestier) din cele 11.869.617 ha, reprezentand 86,9% din suprafata totala (respectiv 88,6% suprafata agricola si 77,6% suprafata forestiera).

In baza prevederilor Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, in perioada 1 august 2002 – 31 mai 2003 au fost tranzactionate 49.282 ha, din care in intravilan 5.614 ha, iar in extravilan 43.668 ha.

De asemenea, s-a efectuat inventarierea terenurilor degradate care pot fi ameliorate prin impadurire, in vederea aducerii la indeplinire a prevederilor Programului de Guvernare 2001-2004 privind politica agrara.

F. Absenta unor bariere semnificative la intrarea pe piata (crearea de noi firme) si iesirea de pe piata (falimentul) In 2002 a continuat activitatea de coordonare a monitorizarii implementarii Planului de actiuni pentru inlaturarea barierelor administrative din mediul de afaceri, Plan aprobat prin H.G. nr. 209/2002, in vederea eliminarii unor obstacole cu care se confrunta comunitatea de afaceri si pentru imbunatatirea permanenta a conditiilor in care isi desfasoara activitatea IMM-urile.

Pana la 31 mai 2003, din totalul de 71 de masuri, aferente celor 13 domenii, au fost realizate 63 de masuri, restul de 8 masuri aflandu-se in diferite stadii de implementare.

Revizuirea si actualizarea Planului de actiuni, in anul 2003, pentru dezvoltarea mediului de afaceri in Romania vizeaza imbunatatirea cadrului investitional. In elaborarea acestuia, s-a tinut cont de propunerile si recomandarile FIAS si de cerintele exprimate de mediul de afaceri. Planul de actiuni a fost supus consultarii asociatiilor profesionale si patronale, organizatiilor non-guvernamentale si institutiilor administratiei publice implicate in realizarea lui. Forma consolidata a acestuia a fost aprobata in sedinta Guvernului din data de 21.05.2003, fiind in curs de publicare in Monitorul Oficial.

109

In acest interval au fost amendate unele acte normative existente deja si au fost elaborate si aprobate o serie de acte normative care reglementeaza domenii de activitate legate de infiintarea si desfasurarea activitatii agentilor economici, cum ar fi:

- eficientizarea procesului de inregistrare si autorizare a comerciantilor: amendarea/actualizarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (H.G. nr. 1344, 1345, 1346 din 2002) si transferarea activitatii privind registrul comertului, inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor de la Camera de Comert si Industrie a Romaniei in subordinea Ministerului Justitiei (O.U.G. nr. 129/2002);

- legiferarea procedurii aprobarii tacite in obtinerea/reinnoirea autorizatiilor, aprobarilor, avizelor, licentelor, permiselor etc. (O.U.G. nr. 27/2003);

- asigurarea transparentei procesului decizional al administratiei publice centrale si locale, prin care se prevad proceduri distincte de consultare a partenerilor sociali (Legea nr.52/2003);

- aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal (H.G. nr. 31/2003);

- revizuirea procedurilor de iesire de pe piata a firmelor (procedura falimentului si a reorganizarii judiciare - Legea nr. 82/2003);

- scutirea studentilor care doresc sa demareze o afacere de la plata taxelor si tarifelor datorate pentru operatiunile de inmatriculare, pentru autorizarea functionarii, pentru serviciile de asistenta prestate in cadrul Birourilor Unice (H.G. nr. 166/2003).

Pana in prezent, a fost elaborat Proiectul Codului Fiscal ce curpinde capitole care se refera la scopul si aria de cuprindere a Codului Fiscal, definirea termenilor comuni, capitole referitoare la impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microintreprinderilor, impozitul pe venit, impozitul pe dividende, impozitul pe veniturile obtinute din Romania de catre nerezidenti, taxa pe valoarea adaugata, precum si impozitele si taxele locale.

Chiar in conditiile legislative actuale, institutiile abilitate, precum APAPS si AVAB, au actionat pentru eliminarea de pe piata a societatilor care nu-si pot executa obligatiile banesti din motive diverse: dificultati financiare datorate in marea majoritate a cazurilor unei conduceri necorespunzatoare a activitatii comerciale si, mult mai rar, datorita unor imprejurari nefavorabile care nu pot fi imputate managerilor (modificarea pietei, sporirea concurentei etc.).

In prezent, in portofoliul AVAB sunt inregistrate creante fata de 1055 de debitori aflati in procedura reglemetata de Legea nr. 64/1995 republicata (1002 debitori aflati in faliment si 53 debitori aflati in reorganizare juridica).

Introducerea unui debitor in procedura prevazuta de Legea nr.64/1995 la cererea AVAB a survenit in urma finalizarii tuturor procedurilor de valorificare specifice acestui creditor, dar care nu au condus la recuperarea integrala a creantelor datorate de debitorii supusi procedurii de insolventa, scopul urmarit fiind acela al obtinerii pe cale judecatoreasca a radierii societatii si implicit al scoaterii acesteia de pe piata concurentiala.

In acest sens, AVAB a formulat 183 de cereri prin care a solicitat atragerea raspunderii organelor de conducere ale societatilor falite, din care 63 de cereri au fost admise, restul fiind in curs de solutionare.

Suma de plata stabilita de instanta pentru cei 63 de debitori a fost de cca. 35 mil. USD.

110

G. Dezvoltarea adecvata a sectorului financiar, astfel incat sa canalizeze eficient economiile catre investitii Pentru realizarea unui sistem bancar stabil si competitiv, cu banci care sa asigure o intermediere financiara eficienta, Banca Nationala si-a concentrat eforturile asupra finalizarii actiunii de asanare a sectorului bancar, apropierii calitatii activitatii de supraveghere de standardele recunoscute pe plan international, precum si asupra perfectionarii unor instrumente de sprijin indirect al supravegherii bancare, respectiv Centrala Riscurilor Bancare, Centrala Incidentelor de Plati si Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar.

Evolutia sistemului bancar in anul 2002 s-a caracterizat prin consolidare si expansiune. Procesul de consolidare a contribuit la transformarea acestuia intr-un sistem mai sigur si mai eficient, aspect evidentiat practic de evolutia pozitiva in termeni reali a principalilor indicatori economico - financiari si de prudenta bancara. Aceasta consolidare s-a realizat in conditiile unei expansiuni a sectorului bancar, volumul total al activelor majorandu-se in termeni reali cu 16 la suta, iar cel al creditului acordat sectorului neguvernamental cu 30 la suta.

Pe parcursul perioadei septembrie 2002 – aprilie 2003, actiunile bancii centrale s-au concentrat asupra laturii calitative a procesului de supraveghere prudentiala, vizand in principal:

- Intensificarea cooperarii cu autoritatile de supraveghere din tara de origine a capitalului investit, prin incheierea de acorduri privind schimbul de informatii din domeniul supravegherii. In anul 2002, a fost incheiat acordul cu Banca Italiei, iar in anul 2003 au fost incheiate acorduri cu Banca Greciei si cu Oficiul Federal pentru Supraveghere Bancara din Germania. In prezent, se afla in curs de desfasurare negocierile pentru incheierea unor acorduri similare cu Banca Olandei, Banca Austriei, Comisia Bancara din Franta si Banca Portugaliei.

- Utilizarea asistentei tehnice externe obtinute in cadrul programului USAID destinat intaririi capacitatii de supraveghere a BNR (misiunea expertilor straini s-a incheiat la finele anului 2002).

- Perfectionarea profesionalã a supraveghetorilor bancari prin participarea acestora la cursuri organizate de institutii specializate din tara si din strainatate (care au vizat tematici noi, privind spalarea banilor, instrumentele financiare derivate, Standardele Internationale de Contabilitate etc.), precum si prin schimburi de experienta la sediul unor banci centrale din statele membre ale UE.

- Intensificarea cooperarii cu autoritati implicate in combaterea terorismului si a spalarii banilor (Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor).

- Mentinerea unui dialog permanent cu autoritatile de supraveghere membre ale Grupului Supraveghetorilor din Europa Centrala si de Est (BSCEE), constand in schimbul de informatii in scopul imbunatatirii calitatii activitatii de supraveghere.

In cursul anului 2002, BNR si-a continuat eforturile legate de realizarea unui sistem bancar sigur, modern si competitiv. In acest context, este de mentionat acordarea de catre BNR a autorizatiei de functionare Casei Centrale Creditcoop si cooperativelor de credit afiliate la aceasta potrivit prevederilor OUG nr. 97/2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobata prin Legea nr. 200/2002 si ale normelor emise in aplicarea acesteia.

In perioada de referinta, BNR a emis o serie de reglementari aplicabile organizatiilor cooperatiste de credit, care impun acestora respectarea standardelor si cerintelor financiare aplicabile bancilor, mentionate in continuare.

Astfel au fost emise Normele BNR nr. 13/2002 privind capitalul minim al organizatiilor cooperatiste de credit si capitalul agregat minim al retelelor cooperatiste de credit si

111

Normele BNR nr. 14/2002 privind fondurile proprii ale organizatiilor cooperatiste de credit si ale retelelor cooperatiste de credit.

In cadrul acestor reglementari a fost stabilita metodologia de calcul si raportare a indicatorilor de prudenta bancara prin luarea in considerare atat a dispozitiilor in materie aplicabile bancilor, cat si a prevederilor comunitare. In acest sens, in cazul caselor centrale, notiunea de “capital” existenta in reglementarile nationale poate fi asimilata notiunii de “capital initial” din Directiva 2000/12/CE privind conditiile de acces si exercitare a activitatii bancare de catre institutiile de credit, fiind prevazuta totodata o crestere graduala a limitei minime a capitalului caselor centrale si a capitalului agregat al retelelor cooperatiste de credit, astfel incat aceasta sa reprezinte, pana la data de 1 ianuarie 2006, cel putin echivalentul in lei al cerintei comunitare de 5 milioane euro.

Normele aplicabile bancilor privind solvabilitatea, expunerile mari si imprumuturile acordate persoanelor aflate in relatii speciale au fost adaptate la specificul organizatiilor cooperatiste de credit.

In domeniul prudential, cadrul de reglementare aferent organizatiilor coooperatiste de credit a fost completat cu Normele BNR nr. 19/2002 privind modificarile in situatia organizatiilor cooperatiste de credit.

In vederea stabilirii regulilor privind intocmirea situatiilor financiar-contabile de catre organizatiile cooperatiste de credit, a fost actualizat Planul de conturi bancar prin emiterea Ordinului comun al ministrului finantelor publice si al guvernatorului BNR nr. 1.282/4/2002 privind modificarea si completarea planului de conturi pentru societatile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia.

Totodata, in domeniul platilor, o serie de acte normative care reglementeaza activitatea bancilor au fost adaptate astfel incat sa devina aplicabile si organizatiilor cooperatiste de credit prin emiterea Circularei BNR nr. 31/2002.

Aria de reglementare si supraveghere a BNR a fost extinsa si asupra caselor de economii pentru domeniul locativ, in baza Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ pentru a carei aplicare banca centrala urmeaza sa emita reglementari.

Referitor la implementarea sistemului electronic de plati, este de mentionat ca, pe parcursul anului 2002, proiectul Phare RO 0005.02 “Sistemul de plati interbancare” a parcurs etapele impuse de Comisia Europeana. Astfel, in perioada 17-22 septembrie 2002 a avut loc evaluarea celor patru oferte primite pentru implementarea acestui sistem. Raportul comisiei de evaluare a fost ulterior transmis, spre aprobare, Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti.

In noiembrie 2002 a fost semnat contractul de furnizare de servicii cu firma desemnata castigatoare a licitatiei, Societa Interbancaria per l’Automazione S.p.A. (SIA) din Italia. Contractul, in valoare de 7,2 milioane euro are o durata de 21 de luni. SIA S.p.A. va colabora in implementarea proiectului cu alte sase companii din Italia, Belgia si Romania.

Procesul de implementare a sistemului a fost demarat efectiv la data de 14 ianuarie 2003, in prezent fiind finalizate raportul de initiere si documentul privind cerintele sistemului si aflandu-se in curs de desfasurare lucrarile la documentul privind stabilirea specificatiilor sale functionale. Dezvoltarea acestor documente este realizata de furnizorul de servicii – SIA S.p.A. in colaborare cu echipa proiectului constituita la nivel central - BNR si TransFonD S.A.

In paralel cu implementarea sistemului electronic de plati, au fost incheiate si se afla in curs de derulare doua contracte de asistenta tehnica pentru indrumare in cadrul proiectului si pentru asigurarea calitatii produselor si serviciilor IT.

La data de 31 martie 2003 a fost semnat un act aditional la contractul cu SIA S.p.A., in valoare de 450.000 euro, care prevede livrarea de catre furnizor a doua noi module,

112

unul pentru procesarea instrumentelor de plata de tip debit si altul pentru imprumuturi cu titluri de stat.

Componenta de co-finantare a proiectului va fi asigurata, in numele comunitatii bancare din Romania, de catre Societatea Nationala de Transfer de Fonduri si Decontari TransFonD S.A., suma de 2,3 milioane euro fiind destinata achizitiei de echipamente si dotarii/construirii de locatii necesare functionarii sistemului electronic de plati.

Sistemul electronic de plati care va fi implementat va fi un sistem modern, in deplina concordanta cu standardele si cerintele Uniunii Europene referitoare la sistemele de plati. In functie de modul de gestionare a riscurilor in implementare si de respectarea termenelor intermediare, este de asteptat ca toate componentele proiectului sa intre in functiune treptat, pe parcursul anului 2004.

In ceea ce priveste dezvoltarea adecvata a sectorului financiar, concentrarea actiunilor bancii centrale asupra laturii calitative a procesului de supraveghere si imbunatatirea mediului economic general din Romania au reprezentat factorii cu impact decisiv asupra consolidarii evolutiei favorabile a principalilor indicatori ce definesc un sistem bancar sanatos. Trendurile pozitive ale acestora au fost sustinute in buna masura si de cresterea nivelului de capitalizare a sistemului bancar (cu 22 la suta in cursul anului 2002), ca urmare a actiunilor de majorare a capitalului social al bancilor in baza Normelor BNR nr. 16/2002 privind capitalul minim al bancilor si al sucursalelor bancilor straine, cat si consolidarii pozitiei financiare a actionariatului strain la diverse banci.

Masurile de imbunatatire a capitalizarii sistemului bancar au condus la majorarea semnificativa a ratelor de solvabilitate care s-au situat pe tot parcursul anului 2002 si al primului trimestru din anul 2003 atat peste dublul cotei minime reglementate (12 la suta pentru rata de solvabilitate 1 si, respectiv, 8 la suta pentru rata de solvabilitate 2), cat si peste pragul considerat de metodologia BNR pentru bancile bine capitalizate (15 la suta, respectiv 10 la suta). In acest context, principalul indicator de adecvare a capitalului a crescut de la 6,7 la suta la mijlocul anului 1999, la 24,8 la suta in luna decembrie 2002 si la 25 la suta in luna martie 2003.

Relevanta pentru anul 2002 este expansiunea activului bilantier agregat (+36 la suta in termeni nominali, respectiv 16 la suta in termeni reali), aproximativ jumatate din cresterea acestuia reprezentand contributia operatiunilor cu clientii. Acest proces a fost confirmat si de inscrierea pe un trend ascendent a ponderii activelor bancare in PIB de la 29,9 la suta in luna decembrie 2001 la 31,3 la suta la finele anului 2002. Aceeasi evolutie pozitiva se semnaleaza si la nivelul creditelor acordate clientilor, a caror pondere in PIB s-a majorat in aceeasi perioada de la 10,2 la suta la 11,9 la suta.

Imbunatatirea structurii activului agregat evidentiaza schimbarea atitudinii bancilor in ceea ce priveste repartizarea resurselor financiare si orientarea acestora in special catre segmentul de creditare (manifestata cu precadere in ultima parte a anului 2002).

Aceasta atitudine a fost favorizata si de evolutia ascendenta a randamentelor acestui segment. Prin inregistrarea, in anul 2002, a unui indice nominal de crestere de 50 la suta, respectiv 30 la suta in termeni reali (superior celui aferent anului precedent) si de 11 la suta, respectiv 7 la suta in cursul primului trimestru al anului 2003, operatiunile cu clientela s-au dovedit a fi cea mai dinamica componenta a portofoliului agregat de active.

Expansiunea activitatii de creditare este ilustrata si de cresterea ratei generale de risc de la 39,7 la suta la finele anului 2001 la 42,7 la suta in decembrie 2002 si la 44,3 la suta la sfarsitul lunii martie 2003. Majorarea portofoliului de credite nu s�a produs in detrimentul calitatii acestuia ori al lichiditatii bancilor. Indicatorii destinati cuantificarii riscului de credit, calculati pe baza datelor de bilant, cum ar fi creantele „restante” si „indoielnice” la valoare neta, releva un progres la finele anului 2002 (0,2 la suta in activ, respectiv 1,9 la suta in capitalul propriu), comparativ cu 0,3 la suta, respectiv 2,7 la

113

suta la sfarsitul anului 2001. De asemenea, valoarea indicatorului de lichiditate (1,4) continua sa se situeze peste limita minima reglementata (1).

Diferente semnificative s-au constatat insa in perioada ulterioara aplicarii noului regulament de clasificare si provizionare a creditelor si plasamentelor - Regulamentul BNR nr. 5/2002 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc modificat si completat de Regulamentul BNR nr.7/2002 si intrat in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2003.

Efectele aplicarii Regulamentului BNR nr. 7/2002 au condus la o majorare cu aproximativ 4 puncte procentuale a nivelului atins de indicatorii de evaluare a riscului de credit calculati pe baza situatiei clasificarii creditelor la finele lunii martie 2003 (cum ar fi ponderea creditelor clasificate in categoriile „indoielnic” si „pierdere” in totalul portofoliului de credite clasificate). Aceasta evolutie a fost in principal marcata de introducerea unui nou criteriu in sistemul de clasificare si provizionare a activelor neperformante - performanta financiara a debitorului.

Referitor la sectorul asigurarilor, chiar daca anul 2002 a insemnat o continuare a tendintei pozitive, de dezvoltare a acestui segment al pietei financiare in Romania, valorile inregistrate continua sa fie inferioare mediilor inregistrate la nivelul UE.

In perioada septembrie 2002 – mai 2003, a continuat aplicarea legislatiei secundare, a normelor care reglementeaza societatile de asigurare si brokerii de asigurare. Astfel, pana in prezent a fost elaborat si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei un numar de 27 norme, din care 20 au transpus prevederile acquis-ului comunitar din domeniu, fiind adaptate la specificul pietei locale.

In vederea transpunerii integrale a prevederilor comunitare, pe langa emiterea legislatiei secundare, a fost elaborat si proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supraveghere a asigurarilor, care s-a concretizat in Legea nr. 76/2003. Prin aplicarea acestei legi se asigura transpunerea in practica a prevederilor comunitare, incluse in documentul de pozitie al Romaniei la Capitolul 3 “Libera circulatie a serviciilor”. In conformitate cu angajamentele asumate prin Documentul de pozitie, Legea nr.32/2000 va mai suferi inca doua etape de modificare si completare, respectiv in 2004 si 2006, analizandu-se, in prezent, oportunitatea si posibilitatea ca toate modificarile care mai trebuie aduse sa fie realizate integral intr-o singura etapa, si anume 2004.

In prezent, activitatea de elaborare si adaptare a legislatiei la prevederile comunitare in domeniul asigurarilor continua si vizeaza:

- Proiectul de act normativ de modificare a Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania;

- Modificarea Normelor nr. 2/2001 privind informatiile cerute pentru autorizarea asiguratorilor si criteriile pentru aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asiguratorilor, a Normelor nr. 5/2001 privind metodologia de calcul si de evidenta a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurari generale, a Normelor nr. 6/2001 privind categoriile de active admise sa reprezinte rezervele tehnice ale asiguratorului care practica asigurari generale, regulile de dispersare a plasamentelor, precum si coeficientul de lichiditate si a Normelor nr. 9/2001 privind conditiile pentru administrarea fondului asigurarilor de viata, investitiile si evaluarea activelor, precum si calculul rezervelor matematice ca urmare a aplicarii prevederilor Legii nr. 76/2003;

- Norme specifice pentru intermediarii in asigurari;

- Modificarea si completarea legislatiei referitoare la Fondul de protejare a asiguratilor.

114

In acest moment, piata asigurarilor din Romania cuprinde un numar de 52 de societati de asigurare si 172 de brokeri de asigurare.Toate cele 52 societati de asigurare au in intregime capital social privat.

In ceea ce priveste brokerii de asigurare, doar unul dintre ei – CAROM – are in structura actionariatului statul, in proportie de 70%, restul brokerilor avand intregul capital social privat.

Societatile de asigurare sunt structurate dupa cum urmeaza: 2 – societati asigurare viata; 25 – societati asigurare non-viata; 25 – societati mixte (care practica ambele clase de asigurari); 1 – societate in curs de constituire.

Din datele preliminare, in 2002, piata asigurarilor a continuat sa evolueze pe un trend crescator.Astfel, volumul primelor brute incasate de societatile de asigurare autorizate sa functioneze in 2002 a fost de aproximativ 16.900 miliarde ROL (aproximativ 541 Meuro calculat la un curs mediu leu/euro de 31255,25) cu 40% mai mult decat in 2001, in termeni reali. Aproximativ 24% din volumul primelor brute reprezinta sumele incasate din activitatea de asigurari de viata.

Pe baza datelor preliminare se poate estima ca ponderea primelor brute incasate din asigurare in Produsul Intern Brut a crescut la 1,2% in 2002 fata de 0,87% in anul anterior.

Evolutia pozitiva s-a confirmat si in 2003, primele brute incasate in primul trimestru al acestui an reprezentand circa o treime din totalul incasarilor din 2002, respectiv aproximativ 6.000 miliarde lei (circa 191,97 MEuro).

Cu toate acestea, gradul de penetrare a asigurarilor (raportul dintre primele brute incasate si PIB) este cu mult inferior mediei inregistrate la nivelul Uniunii Europene, ceea ce denota faptul ca piata asigurarilor din Romania este inca slab dezvoltata.

In ceea ce priveste asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru anul 2002, volumul primelor brute incasate de cele 18 societati de asigurare autorizate sa emita acest tip de asigurare a fost de 2.617,25 miliarde ROL, cu o crestere nominala de 30,9% fata de 2001. In aceeasi perioada, daunele platite s-au cifrat la 1.077,92 miliarde ROL, cu 9,94% mai mult decat in 2001, iar rezerva aferenta daunelor inca nelichidate, la 505,39 miliarde ROL cu 37,69% mai mare decat in anul 2001. Numarul contractelor incheiate pentru acest tip de asigurare a fost de peste 3,45 milioane, cu 5,03% mai putin decat in anul 2001, iar rata daunelor a fost in medie de 46,47%.

In spiritul intaririi cooperarii si colaborarii cu institutii similare din alte tari, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a avut o prezenta activa pe plan international, concretizata in ianuarie 2002 prin obtinerea statutului de membru al International Association of Insurance Supervisors (I.A.I.S.), asociatia internationala din domeniu, care cuprinde peste 100 de autoritati nationale de supraveghere a asigurarilor.

In ceea ce priveste finantarea obtinuta de la instititutiile financiare internationale, in cadrul programului de intarire a capacitatii de supraveghere in domeniul asigurarilor in concordanta cu aquis-ul comunitar, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este beneficiara unor fonduri din Programul Phare 2002.

Componentele finantate din acest program se refera la asistenta de specialitate de tip twining si achizitie de echipamente IT si software.

Unul din obiectivele importante ale acestui program este asistenta in elaborarea unor norme emise de CSA in completarea Legii nr. 136/1995, cu accent deosebit pe segmentul de asigurari obligatorii auto. Totodata, prin achizitia de echipamente IT si software se va asigura baza de date care gestioneaza asigurarile obligatorii auto care are ca principal obiectiv monitorizarea operatorilor din acest segment de piata.

115

Structurarea bazei de date se va face si cu ajutorul consultantei acordate de Banca Mondiala cu incepere din semestrul II 2003, in cadrul programului PSALII dintr-un imprumut de tip grant.

Piata de capital romaneasca este in continuare insuficient dezvoltata. In cursul anului 2002, au fost intreprinse actiuni concrete indreptate catre revigorarea acestei piete, constand in perfectionarea legislatiei sub aspectul concordantei cu acquis-ul comunitar, diversificarea produselor si cresterea gradului de capitalizare, cresterea transparentei tranzactiilor si intarirea supravegherii exercitata de CNVM.

CNVM beneficiaza in prezent, in cadrul programului Phare, de asistenta tehnica din partea Statelor Membre sub forma de twinning. Unul dintre obiectivele Conventiei de Twinning dintre CNVM si CONSOB (Comisia de Valori Mobiliare din Italia) il constituie elaborarea de proiecte de modificare a legislatiei primare si secundare a pietei de capital si a pietelor reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate in conformitate cu prevederile directivelor UE.

Ca urmare a analizei si recomandarilor facute in cadrul proiectului de twinning, precum si urmare a desfasurarii misiunii de supraveghere colectiva (peer review) CNVM a elaborat un prim proiect al legii consolidate care cuprinde problematica Legii nr. 512/2002 pentru aprobarea OUG nr. 27/2002 privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate, Legii nr. 513/2002 pentru aprobarea OUG nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare si ale Legii nr. 525/2002 pentru aprobarea OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate.

Aceasta lege consolidata va reprezenta cadrul legal aplicabil pietei de capital, organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare si pietelor reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate, astfel incat sa se asigure implementarea adecvata a acquis-ului comunitar in domeniu.

La Bursa de Valori Bucuresti (BVB) trendul pozitiv inregistrat in anul 2002 s-a mentinut si in primele luni ale anului 2003. Nivelurile maxime istorice, inregistrate de indicii BVB, in perioada septembrie 2002 – mai 2003, reflecta cele mai bune situatii inregistrate pe piata de capital, astfel:

- indicele BET, care urmareste evolutia celor mai lichide 10 titluri listate la Cota Bursei, se situa in 30 aprilie 2003 cu +22,02% (+8,17 % in EUR) peste valoarea din 1 septembrie 2002. Maximul a fost atins in 15 ianuarie 2003 - 1.852,87 puncte;

- indicele BET-C a inregistrat o crestere de +19,35% (+5,79 in EUR). Indicele BET-C reflecta evolutia preturilor tuturor actiunilor cotate, exclusiv SIF-uri. Maximul istoric a fost de 1223,24 puncte, atins in 15 ianuarie 2003;

- indicele BET-FI care urmareste evolutia preturilor de tranzactionare a actiunilor celor cinci societati de investitii financiare cotate a atins nivelul maxim in sedinta de tranzactionare din data de 23 septembrie 2002, si anume 7.644,03 puncte. In perioada 1 septembrie 2002 – 30 aprilie 2003, indicele BET-FI a inregistrat o crestere de numai +1,73% in lei (-9,82% in EUR) dupa ce pe parcursul anului 2002 acesta a inregistrat cresteri foarte importante (+122,73 % in lei si +82,4 in EUR).

Aceste cresteri ale indicilor bursieri au avut loc pe fundalul intensificarii activitatii de tranzactionare, valoarea totala a tranzactiilor cu valori mobiliare incheiate in perioada analizata, la Bursa de Valori Bucuresti fiind de 222,43 milioane EUR, ceea ce reprezinta o crestere de 49,78% fata de perioada similara precedenta.

Tendintele pozitive ale pietei s-au regasit si in cresterea cu peste 94 % a capitalizarii bursiere, exprimata in EUR, care se situa la finele perioadei analizate la nivelul de 2,22 miliarde EUR comparativ cu 1,49 miliarUSD la sfarsitul lunii aprilie 2002.

Totodata, in anul 2002 au fost admisi la Cota BVB patru noi emitenti: un emitent de actiuni (S.C.Eforie S.A.) si 3 emitenti de obligatiuni municipale (municipiul Zalau,

116

muncipiul Alba-Iulia si municipiul Cluj Napoca). Anul 2002 a mai insemnat si admiterea la cota a celei de a doua emisiuni de obligatiuni a municipiului Predeal.

Piata RASDAQ a obtinut in anul 2002 o crestere a tuturor indicatorilor care caracterizeaza activitatea de tranzactionare (volume, preturi, cotatii). Valoarea tranzactiilor a crescut in anul 2002 la 4,2 mii mld. lei fiind cu 55% peste nivelul anului 2001. Cresterea a fost consistenta si la nivelul sumelor exprimate in EURO, in piata rulandu-se peste 132 mil. EURO, cu peste 25% mai mult decat in anul anterior. Aceasta crestere a activitatii se bazeaza pe triplarea sumelor derulate in cadrul ofertelor publice de cumparare / preluare ( totalizand 2,3 mii mld. lei, respectiv 71,5 mil. EURO) in timp ce activitatile de vanzare prin oferta publica au ramas relativ constante (188 mld. lei, respectiv 5,6 mil. EURO), la fel ca si tranzactiile comune (1,65 mii mld. lei / 50 mil. EURO). Ca si in anul anterior, prezenta APAPS a fost redusa, in anul 2002 finalizandu-se cu succes 6 licitatii electronice, cumuland 27,3 mld. lei (1 mil. EURO).

Anul 2002 a consemnat revenirea preturilor agregate in indicele RASDAQ Compozit la nivelul de 1000 puncte (valoarea indicelui la lansarea sa in 1998) si depasirea acestui nivel in a doua perioada a anului. Perioada de maxima crestere a indicelui RASDAQ – C s-a situat in intervalul septembrie – octombrie 2002, perioada in care indicele a crescut cu 41%.

In perioada septembrie 2002 – mai 2003 s-au derulat urmatoarele operatiuni :

- 4 societati privatizate in urma derularii a 19 licitatii electronice;

- 14 oferte publice de vanzare;

- 24 oferte publice de cumparare;

- 49 oferte publice de preluare.

O alta actiune importanta a fost delistarea unui numar de peste 1250 de societati emitente care nu indeplineau conditiile minime pentru a fi prezente pe o piata reglementata reprezentand un adevarat balast din punct de vedere logistic.

In aceeasi perioada au fost listate peste 40 noi societati, dintre care cele mai importante au fost: ARGUS Constanta, Societatea de Asigurare Reasigurare ARDAF, INTERNATIONAL LEASING, SANEVIT, TELEFERICUL PRAHOVA, VALMETEX, WINMARKT BETA.

Capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana A. Ponderea in economie a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) Sprijinirea sectorului IMM reprezinta solutia care va contrabalansa efectele negative ale procesului de ajustare structurala si restructurare a industriei prin generarea alternativelor economice si sociale si care va determina imbunatatirea statutului economic al grupurilor sociale dezavantajate.

Prin urmare, atat actiunile specifice de pana acum ale actualului Guvern, cat si cele viitoare au ca obiectiv fundamental crearea unui cadru institutional, legislativ si financiar favorabil dezvoltarii IMM-urilor si a initiativei private si stimulativ pentru investitii.

La finele anului 2001 erau inregistrate 669.887 intreprinderi mici si mijlocii, cu 2,5% mai multe decat in anul anterior. In anul 2001 s-a ajuns la 151.635 persoane fizice autorizate si asociatii familiale ceea ce a reprezentat o crestere de 16% fata de anul anterior.

117

In ceea ce priveste repartitia IMM pe ramuri de activitate in 2001 activau in comert 60,2% (fata de 63% in 2000), in sectorul serviciilor 16,9% (15,9% in 2000), iar in sectorul industrial 12,6% (12,1% in 2000).

Aceste trei sectoare concentrau peste 90% din totalul sectorului IMM.

Structura pe grupe de marime reflecta urmatoarele caracteristici ale sectorului IMM:

- grupa intreprinderilor micro pastreaza caracteristica generala a structurii sectorului, cu comertul pe primul loc cu 66% in anul 2000 si 63% in 2001 si serviciile pe locul doi;

- grupa intreprinderilor mici are o structura diferita de cea a sectorului IMM, cu o pondere de numai 40% a comertului si cu o pondere de 30% a industriei;

- grupa intreprinderilor mijlocii este complet diferita structural de sectorul IMM; industria si constructiile devin majoritare cu o pondere cumulata de peste 60%, in perioada analizata.

Distributia intreprinderilor mici si mijlocii in profil teritorial aduce un plus de informatie privind modul de dezvoltare al sectorului.

Din punctul de vedere al formei de proprietate, 99,3% din totalul intreprinderilor mici si mijlocii aveau capital privat (atat in 2000, cat si in anul 2001).

Situatiile statistice inregistrate in anul 2001 evidentiaza relansarea cresterii economice, fiind mentionate evolutii pozitive in dinamica de dezvoltare a sectorului privat, astfel:

- cresterea cifrei de afaceri a IMM – de la 634.250,4 mld. lei in 2000 la 916.041,3 mld. lei in 2001, respectiv cu peste 44%; in anul 2000 cifra de afaceri a IMM a reprezentat 78,5% din PIB;

- cresterea valorii adaugate a capitalului privat in sectorul IMM - de la 99.144,3 mld. lei in 2000 la 157.367,0 mld. lei in 2001, respectiv cu peste 58%;

- cresterea profitului brut de la 37.807,4 mld. lei in 2000 la 63.632,9 mld. lei in 2001, respectiv cu peste 68%;

- cresterea profitului net de la 30.014 mld. lei in 2000 la 53.885,9 mld. lei in 2001, respectiv peste 79%;

- cresterea numarului locurilor de munca in sectorul IMM de la 1.797.206 in 2000 la 1.844.312 in 2001, respectiv cu peste 2,6%, ajungand ca numarul celor ce lucreaza in IMM-uri sa reprezinte 21,5% din populatia ocupata;

- cresterea numarului de IMM-uri in domeniul serviciilor de la 60.868 in 2000, la 64.901 in 2001 (plus 4.033), in domeniul industriei de la 44.567 in 2000, la 46.513 in 2001 (plus 1.946) si in domeniul constructiilor de la 11.641 in 2000, la 13.237 in 2001 (plus 1.596);

- sporirea ponderii creditelor acordate IMM de la 69.417,8 mld. lei in 2000, la 98.064,5 mld. lei in 2001, reprezentand o crestere cu 28.646,7 mld. lei.

B. Accesul cat mai extins la finantare al intreprinderilor; restructurarea, inovarea si efectuarea de investitii in vederea sporirii eficientei In ceea ce priveste investitiile directe, ca urmare a aplicarii Legii nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, in perioada 1 iunie 2002 - 1 iunie 2003 s-au inregistrat 99 investitii cu valori de peste 1.000.000 USD, cu o valoare angajata de 941,3 milioane USD, din care participare straina de 600,5 milioane USD.

Principalele domenii in care s-au inregistrat aceste investitii sunt: transportul si distributia gazelor naturale, comunicatii – dezvoltarea retelei de radiorelee,

118

telecomunicatii – extinderea retelei de telefonie mobila, industria metalurgica, industria constructoare de masini, industria mobilei, comert cu ridicata nespecializat.

In acest context, volumul total al investitiilor straine directe in perioada 1990- aprilie 2003 a fost de 9,44 miliarde USD (capital social subscris in echivalent valuta), valoarea aferenta anului 2002 fiind de 1,33 miliarde USD.

Principalele state de provenienta a capitalului strain sunt Olanda, Germania, Franta, SUA, urmate de Italia, Austria, Turcia si Marea Britanie.

C. Impactul politicilor guvernamentale si al legislatiei asupra competitivitatii, prin intermediul politicii comerciale, de concurenta, de ajutoare de stat, de sprijinire a IMM-urilor etc In anul 2002, prin regimul fiscal adoptat au fost abrogate o serie de facilitati acordate anterior si au fost introduse altele printr-un sistem de legi mai usor de implementat si de administrat:

- utilizarea regimului de amortizare accelerata fara aprobarea organului fiscal teritorial, pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii, computere si echipamente periferice ale acestora, ceea ce asigura reducerea cotei efective de impozitare. Contribuabilii care investesc in mijloace fixe si/sau in brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerata pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare din valoarea de intrare a acestora (Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit);

- deducerea din profitul impozabil a unei cote de 20% din valoarea investitiilor realizate in parcul industrial, pentru investitii in constructii sau reabilitari de constructii si in infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica privind utilitatile (Legea nr. 490/2002, care aproba OG nr. 65/2001 privind constituirea si functionarea parcurilor industriale);

- scutirea de impozit in primii 5 ani de la prima aplicare a unei inventii pentru profitul obtinut prin aplicarea efectiva a acesteia in tara pentru brevetul obtinut in Romania, aceasta incluzand si fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului respectiv (Legea nr. 203/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1991 pentru brevetele de inventie);

- reglementarea posibilitatii suspendarii platii TVA prin organele vamale pentru importul de masini industriale, mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control destinate investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, pe o perioada de maximum 30 de luni de la data inceperii investitiei, iar pentru realizarea investitiilor de catre IMM, de persoanele fizice, asociatiile familiale si persoanele juridice care isi desfasoara activitatea in zone defavorizate pentru o perioada de maximum 12 luni de la data inceperii investitiei. S-a mentinut posibilitatea suspendarii platii TVA in vama, pentru 60 de zile, pentru importul de materii prime care nu se produc in tara sau sunt deficitare (Legea nr. 345/2002 privind TVA);

- un regim special de impozitare a microintreprinderilor, prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra veniturilor obtinute din orice sursa de societatile comerciale care se incadreaza in aceasta categorie (Legea nr.111/02.04.2003);

- noua disciplina privind capacitatea financiara si bonitatea persoanelor juridice si fizice intrata in vigoare prin implementarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, stabilindu-se faptele care se vor inscrie in cazierul fiscal al contribuabilului, precum si procedura de solicitare si eliberare a certificatului si a informatiilor cu caracter fiscal (H.G. nr. 31/16.01.2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea

119

Ordonantei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, publicata in MO nr. 92/14.02.2003).

Facilitatile acordate sectorului IMM s-au concretizat in:

- 920 de contracte incheiate in perioada 2001 – 2003 trimestrul I, pentru punerea la dispozitia IMM, de catre societatile comerciale cu capital majoritar de stat, companiile nationale si regiile autonome a activelor disponibile, din care anul 2003 reprezinta cca. jumatate din totalul perioadei (460 de contracte);

- ponderea IMM in totalul achizitiilor publice a fost de 55,7% (11.888,51 mld. lei din totalul de 21.473,4 mld. lei), iar pe 5 luni din anul 2003 achizitiile publice efectuate de IMM au fost de 246,41 mld. lei.

Aplicarea principiilor politicii concurentei si a legislatiei in domeniu la nivelul politicilor economice si al procesului legislativ reprezinta un element fundamental pentru existenta unei economii de piata functionale. Centrul de gravitatie a intregii activitati il reprezinta realizarea obiectivului privind asigurarea functionarii fara distorsiuni a concurentei in Romania, pentru a garanta cat mai multe posibilitati de alegere pentru consumatori, incurajarea introducerii inovatiilor tehnologice, precum si concurenta prin preturi.

La momentul aderarii, firmele romanesti vor trebui sa faca fata presiunilor concurentiale ale pietei unice, ceea ce impune ca ele sa fie pregatite pentru aceasta. Romania este constienta ca pentru a incheia negocierile in 2004 trebuie sa aplice deja in totalitate, inca de acum, acquis-ul comunitar in domeniul concurentei.

Conform angajamentelor asumate prin documentele de negociere, a fost elaborat proiectul de modificare a Legii concurentei nr. 21/1996. Prin amendarea Legii concurentei se urmareste, printre altele, separarea atributiilor Consiliului Concurentei si a Ministerului Finantelor Publice in ceea ce priveste aplicarea politicii concurentiale, reglementari in domeniul legislatiei anti-trust si asigurarea cadrului pentru continuarea procesului de armonizare legislativa cu prevederile comunitare .

Totodata trebuie remarcata preocuparea pentru elaborarea legislatiei secundare privind asigurarea unui mediu concurential in economie, in general si in sectoare specifice, in particular. Astfel reglementarile adoptate sau in curs de adoptare privind intelegerile pe orizontala, intelegerile pe verticala, controlul concentrarilor economice, pe de o parte, si aspecte specifice unor sectoare cum ar fi comunicatiile electronice, transportul aerian, transportul maritim etc. vin sa completeze cadrul legislativ romanesc in domeniul antitrust, facandu-l intrutotul compatibil cu acquis-ul comunitar.

D. Gradul de integrare comerciala cu Uniunea Europeana Expresia gradului de integrare comerciala cu UE inainte de aderare este data de volumul si structura schimburilor comerciale cu Statele Membre.

Uniunea Europeana este cel mai important partener comercial al Romaniei, concentrand peste 60% din comertul exterior romanesc.

Un prim indicator al competitivitatii Romaniei este gradul in care a fost deja realizata integrarea comerciala cu UE.

Ponderea exporturilor catre tarile UE in totalul exporturilor Romaniei a fost in anul 2002 de 67,1%, iar cea a importurilor de 58,4%.

Relatiile comerciale ale Romaniei cu Uniunea Europeana, care au devenit preponderente incepand cu anul 1995, s-au amplificat an de an. Exporturile catre tarile UE s-au majorat in anul 2002 cu 20,5% fata de 2001.

Exportul catre UE in primele 4 luni din 2003 a crescut cu 867,7 mil. USD, respectiv 31,4% fata de primele 4 luni din 2002. Aceasta tendinta s-a manifestat si in cazul

120

importurilor din tarile UE, care au crescut cu 802,5 mil. USD, respectiv 27,2% fata de aceeasi perioada a anului anterior.

Analiza schimburilor derulate cu tarile UE in aceasta perioada releva unele modificari de structura, cum ar fi:

- cresterea exportului de mijloace de transport (+80,8%), mase plastice si articole (+72,1%), masini si echipamente mecanice si electrice (+44,3%), produse chimice (+35,9%), produse minerale (+30,9%), materiale textile (+26,0%) si incaltaminte (+23,5%);

- cresterea importului de mijloace de transport (+46,3%), mase plastice si articole (+44,4%), metale comune (+36,5%), AMC-uri (+28,7%), produse chimice (+28,4%), masini si echipamente mecanice si electrice (+28,2%), incaltaminte (+27,1%) si materiale textile (+22,5%).

In ceea ce priveste analiza structurii pe tari, nu se remarca modificari semnificative. In acest context, principalii parteneri in derularea exporturilor pe perioada 1.01 – 30.04.2003 raman Italia cu 1323,5 mil. USD (25%), Germania cu 846,1 mil. USD (15,9%), Franta cu 358,1 mil. USD (6,7%) si Marea Britanie cu 336,4 mil. USD (6,3%).

In cadrul procesului de integrare europeana sunt avute in vedere urmatoarele actiuni in domeniul politicii comerciale:

- adaptarea graduala la instrumentele de politica comerciala a Uniunii Europene;

- imbunatatirea structurii exporturilor prin cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata ridicata;

- continuarea procesului de liberalizare a comertului cu produse agricole dintre Romania si Uniunea Europeana in vederea pregatirii pentru integrarea in piata interna comunitara;

- cresterea competitivitatii produselor romanesti prin dezvoltarea infrastructurii, imbunatatirii calitatii produselor etc.;

- continuarea demersurilor pentru armonizarea angajamentelor Romaniei la nivel multilateral cu cele asumate de UE;

- inventarierea cadrului juridic al relatiilor comerciale pe care UE le are cu tarile terte si efectuarea adaptarilor necesare in legislatia romaneasca pentru a asigura concordanta cu acquis-ul comunitar pana la momentul aderarii;

- accelerarea rimului de preluare a legislatiei UE in domenii precum credite la export, produse cu dubla utilizare, instrumente de aparare comerciala etc.;

- sustinerea mediului de afaceri pentru asilmilarea unui comportament adecvat si in concordanta cu regulile concurentiale existente in UE.

Guvernul va actiona pentru diversificarea destinatiilor exporturilor sale si a provenientei importurilor.

Referitor la structura schimburilor comerciale cu statele membre UE, aceasta va trebui imbunatatita substantial in sensul stimularii exporturilor de produse cu grad inalt de prelucrare. S-a inregistrat o extindere considerabila a “lohn-ului” – inward processing trade - cu deosebire in industria usoara (imbracaminte, incaltaminte), iar, in ultima vreme, chiar si in ramuri precum industria chimica, industria metalurgica si industria constructiilor de masini (electronica).

121

2.3. CAPACITATEA DE ASUMARE A OBLIGATIILOR DE STAT MEMBRU AL UE

2.3.1. LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR Documentul de pozitie la capitolul 1 – „Libera circulatie a marfurilor” a fost aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta din 6 decembrie 2001 si a fost transmis Conferintei Interguvernamentale de Aderare la data de 10 decembrie 2001, capitolul fiind deschis pentru negociere in data de 21 martie 2002 si inchis provizoriu in data de 2 iunie 2003.

In perioada de referinta, preocuparile autoritatilor romane au vizat cu prioritate urmatoarele:

- Continuarea preluarii acquis-ului comunitar, fiind transpuse in legislatia nationala in aceasta perioada 33 directive si 85 decizii comunitare;

- Crearea institutiilor necesare implementarii legislatiei nationale armonizate:

- Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase (ANSPCP) pentru implementarea legislatiei armonizate din domeniul chimiei;

- reorganizarea, in concordanta cu cerintele UE, a urmatoarelor institutii: Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), Asociatia Retelei Nationale de Acreditare din Romania (RENAR), Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML), Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR);

- Continuarea adoptarii standardelor europene ca standarde nationale, prin alocarea fondurilor bugetare necesare in acest sens;

- Organizarea de mese rotunde/seminarii cu reprezentantii industriilor pentru facilitarea intelegerii cerintelor legislatiei armonizate;

- Planificarea masurilor de supraveghere a pietei prin stabilirea actiunilor periodice de control in vederea aplicarii legislatiei armonizate, conform practicii UE in materie;

- Urmarirea implementarii la nivel local a legislatiei armonizate, in acest sens fiind aprobat de catre Guvernul Romaniei, in luna ianuarie 2003, ”Planul de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar”.

In perioada 7 – 8 noiembrie 2002 s-a desfasurat la Bucuresti, la propunerea partii romane, misiunea de evaluare a Comisiei Europene privind deschiderea negocierilor pentru semnarea Protocolului European pentru Evaluarea Conformitatii Produselor (PECA). Urmare acestei misiuni, expertii comunitari au recomandat Statelor Membre deschiderea negocierilor, fiind stabilite totodata anexele sectoriale incluse in prima runda de negocieri. Acestea vizeaza exclusiv domeniile reglementate din responsabilitatea Ministerului Industriei si Resurselor, pentru care a fost elaborata legislatia nationala armonizata si a fost creata infrastructura necesara aplicarii acesteia, dupa cum urmeaza: echipamente electrice destinate utilizarii in anumite limite de tensiune; compatibilitatea electromagnetica; recipiente simple sub presiune; aparatele consumatoare de combustibili gazosi; instrumente de cantarit cu functionare neautomata; ascensoare; jucarii.

Masuri orizontale si procedurale In vederea intaririi capacitatii institutionale privind infrastructura calitatii si ca rezultat al proiectului de twinning Phare 99 „Infrastructura calitatii”, prin HG nr. 208/27.02.2003 (MO nr. 150/07.03.2003) pentru modificarea HG nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea MIR, s-a infiintat o structura distincta pentru coordonarea problematicii infrastructurii calitatii la nivel national, respectiv Directia Infrastructura Calitatii si Mediu.

122

In cadrul proiectului de twinning, a fost elaborata „Cartea Alba privind infrastructura calitatii si evaluarea conformitatii produselor”, ca un instrument de lucru pentru autoritatile administratiei publice centrale cu atributii in transpunerea si aplicarea legislatiei nationale armonizate din Noua Abordare.

Totodata, pentru imbunatatirea sistemului de comunicare a Directiei Generale Infrastructura Calitatii si Mediu, cu structurile similare din principalele ministere cu atributii in domeniu (MMSS, MSF, MLPTL) a fost realizata o schema intranet (prin achizitia de echipamente si de software) destinata operationalizarii schimbului de informatii pentru domeniile reglementate armonizate.

Prevederile Directivelor 98/34/CE, amendata prin Directiva 98/48/CE referitoare la schimbul de informatii in domeniul standardizarii si reglementarilor tehnice, au fost preluate integral in legislatia armonizata nationala prin HG nr. 1587/18.12.2002 (MO nr. 52/30.01.2003) privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice, precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania si statele membre ale UE, precum si Comisia Europeana.

Standardizare In perioada septembrie 2002 - mai 2003 evolutiile in domeniul standardizarii nationale au fost in special referitoare la consolidarea si dezvoltarea organismului national de standardizare si crearea conditiilor necesare cresterii ritmului de preluare a standardelor europene in standardizarea romana.

In aceasta perioada fondul de standarde europene adoptate a crescut la 9417, din care: CEN - 6301 (73%), CENELEC - 2212 (49,09%), ETSI - 904 (50,19%).

Procentul standardelor europene adoptate este de cca. 63,04 %, standardele fiind preluate atat prin traducere – 3926 standarde, cat si prin andorsare - 5491 standarde.

In perioada amintita, finantarea a fost asigurata prin programul CALIST din cadrul Programului National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare aflat in derulare, prin contracte de finantare semnate de ASRO cu MIR, MEC si MLPTL precum si prin finantarea din fondul de contrapartida.

Acreditare Pana in prezent, Asociatia Retelei Nationale de Acreditare (RENAR), care functioneaza in baza Legii nr. 245/29.04.2002 pentru aprobarea OG nr. 38/1998 privind acreditarea si infrastructura pentru evaluarea conformitatii, a acreditat:

- 220 laboratoare de incercari;

- 1 laborator de etalonare;

- 12 organisme de certificare sisteme de management al calitatii;

- 3 organisme de certificare sisteme de management de mediu;

- 15 organisme de certificare produs;

- 2 organisme de certificare personal;

- 6 organisme de inspectie.

In perioada 4 – 9 mai 2003, RENAR a primit echipa de evaluare a European Acreditation (EA), in vederea semnarii acordurilor multilaterale cu EA pentru domeniile:

- acreditarea laboratoarelor de incercari;

- acreditarea organismelor de certificare sisteme de management al calitatii;

123

- acreditarea organismelor de certificare produs.

Evaluarea s-a incheiat cu rezultate pozitive, in momentul de fata fiind asteptata decizia comitetului EA.

In luna mai 2003, RENAR a solicitat evaluarea de catre EA pentru semnarea acordurilor multilaterale in domeniile:

- acreditarea organismelor de certificare sisteme de management de mediu;

- acreditarea organismelor de certificare personal;

- acreditarea organismelor de inspectie.

Comitetului pentru Acorduri Multilaterale al EA a raspuns favorabil, preconizandu-se ca vizita de evaluare sa se desfasoare in cursul acestui an.

Metrologie In vederea crearii cadrului legislativ care sa permita transpunerea integrala a prevederilor directivelor europene din domeniul metrologiei legale si preambalatelor a fost adoptata Legea nr. 178/09.05.2003 (MO nr. 338/19.05.2003) privind aprobarea OG nr. 104/1999 privind activitatea de metrologie.

In concordanta cu prevederile articolelor 28 – 30 ale Tratatului, prin hotararea Curtii Europene de Justitie, s-a decis ca preluarea in legislatiile nationale armonizate a Directivelor 75/106/CEE, 76/211/CEE si 80/232/CEE privind preambalarea produselor in functie de masa sau volum, trebuie efectuata astfel incat comercializarea produselor preambalate in alte cantitati nominale decat cele prevazute in aceste directive nu trebuie interzisa. Fata de cele anterior mentionate, a rezultat necesitatea amendarii HG nr. 530/2001, in sensul interpretarii Curtii Europene de Justitie, prin eliminarea prevederilor referitioare la ambalajul inselator si modificarea Anexei nr. 4. In acest sens, a fost adoptata HG nr. 402/02.04.2003 (MO nr. 256/14.04.2003 pentru modificarea si completarea anexei la HG nr. 530/2001 pentru aprobarea Instructiunilor de metrologie legala IML 8 – 01 „Preambalarea unor produse in functie de masa sau volum”.

In vederea imbunatatirii capacitatii administrative de implementare a legislatiei nationale armonizate, Biroul Roman de Metrologie Legala este beneficiarul unui proiect de asistenta tehnica „Implementarea directivei 90/384 privind aparatele de cantarit cu functionare neautomata”, oferit de Guvernul Olandei in cadrul programelor de asistenta bilaterala.

In aceasta perioada, organismul national de acreditare RENAR a acreditat BRML – Cert (certificat de acreditare nr. 032 – C/09.12.2002) pe baza standardului roman armonizat SR EN 45011:2001. In urma acreditarii, prin Ordinul MIR nr. 644/17.12.2002 (MO nr. 964/28.12.2002), BRML – Cert a fost desemnat ca organism de evaluare a conformitatii aparatelor de cantarit cu functionare neautomata.

Prin acelasi ordin, Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii – SRAC – a fost desemnata ca organism pentru evaluarea conformitatii pentru modulul ‘Asigurarea calitatii productiei’.

In urma activitatilor desfasurate pana la sfarsitul lunii mai 2003, BRML – Cert a emis:

- 20 certificate de examinare CS de tip;

- 61 certificate de verificare CS a produsului;

- 12 certificate de verificare CS a unitatii de produs.

Totodata, in vederea implementarii reglementarilor metrologiei legale, au fost achizitionate echipamentele destinate dotarii laboratoarelor Institutului National de

124

Metrologie si infrastructura informatica care sa permita interconectarea unitatilor din structura BRML.

Au fost evaluate necesitatile de intercomparari interne ale laboratoarelor din cadrul BRML si pe baza lor a fost intocmita ‘Lista centalizata a propunerilor laboratoarelor BRML de realizare a intercompararilor la nivel national’.

Preocuparile BRML au vizat, de asemenea, implementarea cerintelor standardului ISO/IEC 17025 in 4 laboratoare de metrologie ale BRML, acreditarea acestora efectuandu-se in cadrul proiectului de asistenta tehnica Phare RO 0006.02.05, care a demarat pe data de 15 ianuarie 2003.

Pana in prezent, se pot mentiona urmatoarele:

- au fost nominalizate cele 4 laboratoare;

- au fost definitivate domeniile de acreditare;

- a avut loc evaluarea acestor laboratoare de catre consultantii comunitari;

- a fost efectuata evaluarea manualelor sistemului calitatii ce urmeaza a fi implementate in cele 4 laboratoare.

In vederea aplicarii legislatiei armonizate, Directia de Inspectii si Supraveghere a Pietei din cadrul BRML a intreprins o serie de actiuni vizand domeniul preambalatelor si al aparatelor de cantarit cu functionare neautomata.

In domeniul preambalatelor, Directia de Inspectii si Supraveghere a Pietei:

- a elaborat instructiunile de lucru IL 8-01 „Produse preambalate. Verificari efectuate de personalul imputernicit al BRML” si IL 8-02 „Produse preambalate. Determinarea densitatii”;

- a intocmit baza de date la nivel national, cu ambalatorii si importatorii de produse preambalate;

- a organizat intalniri cu ambalatori si importatori de preambalate pentru explicarea modului de punere in aplicare a legislatiei in vigoare;

- a continuat instruirea inspectorilor implicati in supravegherea pietei preambalatelor, prin cursuri de instruire desfasurate in cadrul proiectului Phare RO 0006.02.05 „Asistenta tehnica pentru Biroul Roman de Metrologie Legala” si prin vizita de documentare in Olanda.

In domeniul aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, Directia de Inspectii si Supraveghere a Pietei:

- a elaborat proiectul procedurii de metrologie legala PML 6-02 „Supravegherea pietei pentru aparatele de cantarit cu functionare neautomata”;

- a intocmit baza de date la nivel national, cu producatorii si importatorii de aparate de cantarit cu functionare neautomata;

- a organizat intalniri cu producatorii si importatorii de aparate de cantarit cu functionare neautomata avand ca tema „Cerintele pentru introducerea pe piata a aparatelor de cantarit cu functionare neautomata”, in care au fost explicate prevederile legislatiei armonizate in materie;

- a continuat instruirea inspectorilor implicati in activitatea supravegherii pietei aparatelor de cantarit cu functionare neautomata, prin intermediul unor seminarii cu tematica „Aplicarea prevederilor HG nr. 749/2001. Supravegherea pietei”;

In ceea ce priveste supravegherea pietei in domeniul preambalatelor, in perioada septembrie 2002 - pana in prezent, au fost controlati un numar de 1050 agenti economici, tematica controlului fiind ‘Verificarea continutului real al preambalatelor’. In general, s-a constat faptul ca legislatia privitoare la produsele preambalate este

125

cunoscuta si respectata de catre agentii economici, dar au fost constatate si unele abateri – loturi neconforme in privinta continutului real. Urmare acestor controale au fost aplicate amenzi contraventionale in valoare de 99 milioane lei.

Supravegherea pietei In vederea asigurarii unei abordari sistematice a actiunilor de supraveghere a pietei, functioneaza Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, care reprezinta structura pentru coordonarea generala a activitatilor de supraveghere a pietei.

In conformitate cu planul de actiune inclus in Strategia Comitetului Interministerial pentru 2002 – 2004, a fost dezvoltat de catre ANPC, in colaborare cu MIR, un Program Comun de Control in ceea ce priveste produsele nealimentare, fiind stabilite controale de conformitate cu cerintele de securitate pentru jucarii (programat pentru lunile mai si noiembrie a.c.), echipamente de joasa tensiune (in lunile iunie si noiembrie a.c.), precum si compatibilitatea electromagnetica (in luna noiembrie a.c.). Actiunile de control se bazeaza pe cerintele legislatiei armonizate, reclamatii de la consumatori, informatii primite via TRAPEX, supravegherea pietei si probleme locale.

In perioada septembrie 2002 – iunie 2003, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a efectuat controale tematice privind:

- securitatea jucariilor: au fost controlati 757 operatori economici, intocmindu-se 536 procese verbale de constatare, aplicandu-se 429 amenzi in valoare de 2649,5 milioane lei. Principalele aspecte constatate au fost: produse fara informatii privind numele si adresa producatorului, atentionari, varsta minima a utilizatorului, indicatii de folosire, precum si absenta marcajului de conformitate;

- compatibilitatea electromagnetica – echipament electric si electronic: au fost controlati 613 operatori economici, intocmindu-se 198 procese verbale de constatare, aplicandu-se 169 amenzi in valoare de 877,3 milioane lei. S-a dispus oprirea temporara pentru produse in valoare de 9871 milioane lei. Principalele aspecte constatate au fost: absenta marcajului si a certificatului de conformitate, existenta unor produse fara informatii privind numele si adresa producatorului;

- importul si comercializarea produselor uzate (aparate de radio, televizoare, radiocasetofoane, magnetofoane, aparate video de redare si inregistrare, camere video) si electrocasnice (aspiratoare de praf, aparate frigorifice, cuptoare cu microunde): au fost controlati 385 operatori economici, intocmindu-se 355 procese verbale de constatare, aplicandu-se 361 amenzi, dispunandu-se oprirea temporara sau definitiva a comercializarii. Principalele aspecte constatate au fost: neconformitate cu cerintele esentiale de securitate, lipsa marcajului de conformitate.

ANPC este punctul national de contact pentru sistemul TRAPEX privind produsele cu risc grav si imediat. ANPC asigura legatura cu cele 42 oficii teritoriale din Romania si cu TRAPEX Home Page.

Cooperarea ANPC cu Directia Generala a Vamilor

In baza HG nr. 409/25.04.2002 care transpune prevederile Regulamentului Consiliului 339/93 si Protocolul de cooperare semnat la nivel national intre ANPC si DGV, precum si reprezentarea acestei institutii in Comitetul Interministerial, ANPC coopereaza strans cu administratia vamala, rezultatele fiind actiunile de control efectuate in cooperare. In principal, specialistii urmaresc existenta si corectitudinea documentelor privind securitatea produselor, elementele de caracterizare si identificare, termenul de valabilitate, cerintele de ambalare, conservare si transport. In perioada septembrie 2002 – iunie 2003 s-au efectuat 16.148 actiuni de control in vama, intocmindu-se un numar de 8.800 procese-verbale de constatare.

126

In luna aprilie a.c., a fost reinnoit Protocolul de colaborare intre ANPC si DGV privind controlul la birourile vamale a calitatii si securitatii produselor din import

Imbunatatirea laboratoarelor de testare ale ANPC in scopul de a fi capabile sa controleze cerintele de securitate pentru produse nealimentare destinate consumatorilor reprezinta o prioritate pentru ANPC. In acest sens, pentru laboratorul Larex, a fost organizata in luna mai 2003 licitatia pentru achizitia de echipamente destinate determinarii biodegradabilitatii agentilor de suprafata continuti in detergenti si pentru testarea jucariilor.

Produse alimentare In vederea intarii capacitatii administrative de aplicare a legislatiei armonizate, in luna martie 2003, a fost aprobat printr-o Nota MAAP (transmisa Comisiei Europene) Programul National de Instruire cu privire la implementarea si aplicarea noii legislatii alimentare, respectiv pentru: aditivi, etichetare, contaminanti, igiena, controlul oficial, coloranti, arome, materiale in contact cu alimentele. Pana in prezent a avut loc instruirea unui numar de 100 de participanti, atat la nivel central cat si regional, din cadrul MAAP, MSF si ANPC. Urmatoarele instruiri sunt programate pentru lunile iunie si septembrie a.c., ele incluzand si implementarea sistemelor calitatii HACCP, GMP si GLP.

In vederea eliminarii suprapunerii activitatilor privind supravegherea pietei produselor alimentare, ANPC, MAAP si MSF au semnat un Protocol de colaborare in ianuarie 2003, care delimiteaza clar sarcinile acestor institutii competente de control.

In perioada septembrie 2002 – iunie 2003, ANPC a desfasurat 12 actiuni tematice de control pentru diferite categorii de alimente sau servicii alimentare, precum peste, produse lactate si din carne, produse de panificatie si de patiserie, vin si bauturi alcoolice, otet. Urmare acestor actiuni de control, s-a constatat imbunatatirea furnizarii informatiilor de pe eticheta produselor destinate consumatorilor.

Substante chimice periculoase In perioada de referinta au fost elaborate urmatoarele acte normative:

- Ordinul MIR nr. 608/04.12.2002 (MO nr. 920/17.12.2002) privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate – ELINCS;

- HG nr. 1300/20.11.2002 (MO nr. 894/10.12.2002) privind notificarea substantelor chimice, care va intra in vigoare incepand cu 01.01.2004. Prin acest act normativ au fost preluate in legislatia nationala prevederile Directivei 92/32/CEE privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor chimice periculoase. Autoritatea competenta pentru evaluarea conformitatii dosarelor de notificare este Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase (ANSPCP). Pana in prezent, in cadrul ANSPCP isi desfasoara activitatea 23 de persoane. In vederea intaririi capacitatii sale institutionale precum si aplicarii principiilor bunei practici de laborator, aceasta este beneficiara, incepand cu luna ianuarie a.c., a unui proiect de asistenta tehnica cu o durata de doi ani acordat de Guvernul Olandei, proiect la care participa si Ministerul Apelor si Protectiei Mediului;

- HG nr. 92/23.01.2003 (MO nr. 118/25.02.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase. Prin acest act normativ au fost transpuse integral prevederile directivei 99/45/CEE privind clasificarea, ambalarea si etichetarea preparatelor chimice periculoase, ale Directivei 91/155/CEE privind sistemul de informare specifica referitor la preparatele chimice periculoase, precum si ale Directivei 2001/58/CEE pentru amendarea Directivei 91/155/CEE privind sistemul de informare specifica

127

referitor la preparatele chimice periculoase. Autoritatea competenta pentru primirea informatiilor, inclusiv compozitia chimica, legate de preparatele chimice introduse pe piata si considerate periculoase pe baza proprietatilor care afecteaza sanatatea sau proprietatile fizico-chimice ale acestora este ANSPCP;

- HG nr. 347/27.03.2003 (MO nr. 236/07.04.2003) privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase. Actul normativ transpune integral prevederile Directivei 76/769/CEE privind restrictiile comercializarii si utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase, ale Directivei 2002/45/CEE pentru amendarea Directivei 76/769/CEE privind restrictiile comercializarii si utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase si ale Directivelor 2002/62/CEE si 2003/11/CEE pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei 76/769/CEE. Legislatia romana armonizata va intra in vigoare la 01.07.2005, cu exceptia prevederilor referitoare la restrictionarea comercializarii fibrelor de azbest, care vor intra in vigoare la 01.01.2007. La stabilirea termenului de intrare in vigoare s-au avut in vedere, pe de o parte, necesitatea intaririi capacitatii institutionale a ANSPCP, iar pe de alta parte, posibilitatile operatorilor economici de esalonare a costurilor aferente adaptarii tehnologiei la cerintele legislatiei armonizate. Urmarirea respectarii restrictiilor impuse la introducerea pe piata si la utilizarea anumitor substante si preparate chimice periculoase, in conformitate cu prevederile actului normativ anterior mentionat, va fi realizata de catre ANSPCP.

In prezent, in domeniul substantelor si preparatelor chimice opereaza 34 de laboratoare acreditate conform SR EN ISO 17025/2001.

Precursorii de droguri In vederea implementarii Legii nr. 300/17.05.2002 (MO nr. 409/13.06.2002) privind regimul precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, care este armonizata cu prevederile Directivei 92/109/CEE privind precursorii de droguri, a fost elaborata HG nr. 1121/10.10.2002 (MO nr. 772/23.10.2002) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002. Regulamentul contine prevederi referitoare la:

- conditiile si procedura dupa care se acorda si se retrag autorizatiile pentru operatiunile cu precursorii de droguri;

- necesitatea avizului prealabil ce trebuie sa fie acordat de Inspectoratul General al Politiei inainte de autorizare;

- cerintele pe care operatorii trebuie sa le indeplineasca pentru a putea efectua activitati de fabricare, punere in vanzare, procurare, folosire, ambalare, transport, stocare-depozitare, import, export cu precursori de droguri;

- lista substantelor si cantitatile din precursorii de categoria a III-a care pot fi folosite fara a necesita o autorizatie speciala;

- conditiile de depozitare, transport, ambalare si etichetare a precursorilor de droguri;

- conditiile in care se deruleaza importul si exportul precursorilor de droguri;

- constituirea bancii de date cu privire la operatiunile cu precursori.

Autorizarea operatiunilor cu precursori din categoriile I si a II-a, prevazute in Lista cuprinzand substantele care sunt folosite in mod frecvent la fabricarea ilicita a drogurilor (precursori), se face de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, dupa obtinerea avizului prealabil si obligatoriu al Inspectoratului General al Politiei.

Operatiunile cu precursori din categoria a III-a, prevazute in Lista cuprinzand substantele care sunt folosite in mod frecvent la fabricarea ilicita a drogurilor (precursori), sunt permise pe baza avizului de functionare emis de MIR.

128

Produse cosmetice In domeniul produselor cosmetice, elaborarea legislatiei secundare a continuat prin emiterea Ordinului MSF nr. 1031/20.12.2002 (MO nr. 17/14.01.2003) privind aprobarea listelor substantelor care pot fi utilizate in compozitia substantelor cosmetice, care completeaza Ordinul MSF nr. 1004/2000, prin armonizarea cu Directivele 2000/6/CE, 2000/11/CE si 2002/34/CE privind adaptarea la progresul tehnic a Directivei 76/768/CEE referitoare la produsele cosmetice si care a intrat in vigoare la data de 14.02.2003.

Prin acest Ordin au fost introduse informatii privind substantele interzise a fi folosite la fabricarea produselor cosmetice, substantele care pot fi folosite numai in anumite conditii si limite de admisibilitate, substantele admise provizoriu, filtrele UV admise in produsele cosmetice si conditiile de utilizare, conservantii care pot fi folositi in anumite conditii si limite de admisibilitate.

Produse medicamentoase de uz uman Prevederile directivei 2001/83/CE privind Codul comunitar pentru produsele medicamentoase de uz uman au fost preluate prin Ordinul MSF nr. 263/25.03.2003 (MO nr. 336/19.05.2003) referitor la aprobarea Reglementarilor privind autorizarea de punere pe piata, supravegherea, publicitatea, etichetarea si prospectul produselor medicamentoase de uz uman.

In vederea intaririi capacitatii administrative a Agentiei Nationale a Medicamentului (ANM) privind aplicarea legislatiei nationale armonizate, se afla in faza avansata de implementare Sistemul de management al calitatii la nivelul Agentiei, fiind elaborate:

- manualul calitatii ANM;

- manualele calitatii pentru fiecare departament al ANM;

- procedurile standard de operare generale ale ANM:

- procedurile standard de operare specifice ale departamentelor;

- diagramele de flux ale proceselor specifice;

- planul anual de instruire;

- programul de audit intern.

Totodata, a fost imbunatatit sistemul de informatizare, pentru o mai rapida prelucrare si transmitere a datelor, prin:

- achizitionarea unor calculatoare performante;

- extinderea retelei interne, cu server dedicat pentru intranet;

- crearea de noi baze de date pe intranet pentru activitati specifice;

- actualizarea permanenta a bazelor de date existente;

- completarea web – site-ului ANM si cu versiunea in limba engleza.

Autovehicule In vederea alinierii reglementarilor nationale din domeniul autovehiculelor, in raport cu modificarile aparute in legislatia si reglementarile comunitare, a fost adoptat Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/11.02.2003 (MO nr. 275/18.04.2003) pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe

129

drumurile publice din Romania - RNTR 2 si care abroga Ordinul MLPTL nr. 1938/2001 pentru aprobarea Reglementarilor privind conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculele rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania - RNTR 2. Prin adoptarea Ordinului MLPTL nr. 211/11.02.2003, legislatia nationala s-a armonizat prin transpunerea urmatoarelor amendamente din 2001:

- Directivele 2001/1/CE si 2001/100/CE care amendeaza Directiva 70/220/CEE privind emisiile poluante;

- Directiva 2001/31/CE care amendeaza Directiva 70/387/CEE privind balamalele si incuietorile pentru usi;

- Directiva 2001/56/CE care amendeaza Directiva 70/156/CEE privind omologarea de tip si abroga Directiva 78/548/CEE privind instalatia de incalzire a habitaclului;

- Directiva 2001/92/CE care amendeaza Directiva 92/22/CEE privind geamurile de securitate si Directiva 70/156/CEE privind omologarea de tip;

- Directiva 2001/43/CE care amendeaza Directiva 92/23/CEE privind pneurile;

- Directiva 2001/85/CE privind autobuzele;

- Directiva 2001/3/CE care amendeaza Directiva 75/322/CEE privind deparazitarea radio-electrica a tractoarelor si Directiva 74/150/CEE privind omologarea de tip;

- Directiva 2001/27/CE care amendeaza Directiva 88/77/CEE privind emisiile poluante;

- Directiva 2001/116/CE care amendeaza Directiva 70/156/CEE privind omologarea de tip.

Produse pentru constructii In domeniul produselor pentru constructii, Directiva cadru 89/106/CEE privind produsele pentru constructii a fost preluata integral in legislatia nationala prin HG nr. 102/30.01.2003 (MO nr. 129/27.02.2003) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, si care va intra in vigoare la data de 27.02.2005. La stabilirea termenului de intrare in vigoare s-au avut in vedere, pe de-o parte, necesitatea intaririi capacitatii institutionale a instituiilor administratiei publice implicate in implementarea legislatiei, iar pe de alta parte, posibilitatile operatorilor economici de a raspunde cerintelor legislatiei armonizate.

In baza acestui act normativ a fost elaborata urmatoarea legislatie secundara:

- Ordinul MLPTL nr. 704/15.05.2003 (MO nr. 393/6.06.2003) pentru aprobarea „Listei specificatiilor tehnice si a documentelor tehnice directoare de referinta in domeniul produselor pentru constructii si al constructiilor”, cuprinzand 53 standarde armonizate in materie;

- Ordinul MLPTL nr. 288/27.02.2003 (MO nr. 205/28.03.2003) pentru aprobarea Procedurii de recunoastere a specificatiilor tehnice existente la nivel national, utilizate ca referinte pentru aplicarea marcajului CS in domeniul produselor pentru constructii;

- Ordinul MLPTL nr. 289/27.02.2003 (MO nr. 243/09.04.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a organismelor abilitate sa elaboreze agremente tehnice;

- Ordinul comun al MLPTL, MI si al MAP nr. 308/409/189 din 28.02.2003/12.03.2003/05.04.2003 (MO nr. 297/05.05.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare si desemnare a organismelor abilitate pentru atestarea conformitatii produselor pentru constructii.

130

In cursul primului trimestru al anului 2003, au fost transpuse in legislatia romana, in mod esalonat, 60 de Decizii comunitare, grupate in cadrul a 3 regulamente aprobate prin Ordine comune ale MLPTL si ale MIR si referitor la siguranta la incendiu, prin Ordine comune ale MLPTL, MIR, MI, MAP. Aceste ordine, care urmeaza a intra in vigoare o data cu Hotararea Guvernului nr. 102/2003, sunt:

- Ordinul comun al MLPTL, MIR, MI, MAP nr. 163/90/399/148 din 31.01.2003/19.02.2003/26.02.2003/03.03.2003 (MO nr. 205/28.03.2003) pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc, prin care au fost preluate in legislatia nationala deciziile comunitare: 94/611/CE, 96/603/CE, 98/457/CE, 2000/147/CE, 2000/367/CE, 2000/553/CE si 2000/605/CE;

- Ordinul comun al MLPTL si MIR nr. 164/91 din 31.01.2003/19.02.2003 (MO nr. 185/25.03.2003) pentru aprobarea Regulamentului privind solicitarea, intocmirea, eliberarea si publicarea agrementelor tehnice pentru produse pentru constructii, prin care au fost preluate in legislatia nationala armonizata urmatoarele decizii comunitare: 94/23/CE si 97/571/CE.

- Ordinul MLPTL si MIR nr. 165/92 din 31.01.2003/19.02.2003 (MO nr. 185/25.03.2003) pentru aprobarea Regulamentului privind atestarea conformitatii produselor pentru constructii, prin care au fost preluate in legislatia nationala armonizata urmatoarele decizii comunitare: 95/467/CE, 96/577/CE, 96/578/CE, 96/579/CE, 96/580/CE, 96/581/CE, 96/582/CE, 97/161/CE, 97/176/CE, 97/177/CE, 97/462/CE, 97/463/CE, 97/464/CE, 97/555/CE, 97/556/CE, 97/597/CE, 97/638/CE, 97/740/CE, 97/808/CE, 98/143/CE, 98/213/CE, 98/214/CE, 98/279/CE, 98/436/CE, 98/437/CE, 98/456/CE, 98/598/CE, 98/599/CE, 98/600/CE, 98/601/CE, 99/89/CE, 99/90/CE, 99/91/CE, 99/92/CE, 99/93/CE, 99/94/CE, 99/453/CE, 99/454/CE, 99/455/CE, 99/469/CE, 99/470/CE, 99/471/CE, 99/472/CE, 2000/245/CE, 2000/273/CE, 2000/447/CE, 2000/606/CE, 2001/19/CE, 2001/596/CE; 2002/359/CE; 2002/592/CE.

De asemenea, s-a realizat traducerea in limba romana a celor 12 Ghiduri Comunitare din domeniul Directivei 89/106/CEE, in versiune actualizata la 08.07.2002, care urmeaza a fi utilizate ca baza pentru interpretarea si adoptarea legislatiei europene sectoriale.

Institutiile implicate in aplicarea legislatiei nationale armonizate sunt:

- MAP, care este autoritatea competenta pentru notificarea si evaluarea conformitatii produselor pentru produsele cu rol de siguranta la foc si pentru mijloacele fixe pentru alarma/detectare a focului, pentru stingerea focului, pentru controlul focului si fumului si pentru prevenirea exploziilor;

- MLPTL, care este autoritatea competenta pentru notificarea si evaluarea conformitatii pentru restul produselor.

Supravegherea pietei este realizata de Inspectoratul de Stat in Constructii care functioneaza in subordinea MLPTL si de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, care functioneaza in subordinea MAP.

Vase simple sub presiune In vederea semnarii PECA, in luna martie 2003, legislatia nationala armonizata a fost adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari. Astfel, a fost adoptata HG nr. 454/18.04.2003 (MO nr. 290/25.04.2003) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a recipientelor simple sub presiune si prin care se abroga HG nr. 571/14.06.2001.

131

Standardele aferente au fost integral adoptate, in care sens a fost elaborat Ordinul MIR nr. 185/08.05.2003 (MO nr. 339/19.05.2003) privind aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la recipientele simple sub presiune.

Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR-SP).

In scopul urmaririi modului de implementare a legislatiei armonizate, Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR-SP), a efectuat in perioada februarie – martie 2003 o actiune de control, in care au fost controlati atat producatorii cat si importatorii. S-a constat ca in general operatorii economici cunosc si aplica legislatia in domeniu, insa au fost constatate si unele abateri, precum lipsa marcajului de conformitate pe recipientele sub presiune detinute in vederea incorporarii in produsele proprii, neintocmirea sau intocmirea incompleta a declaratiei de conformitate conform prevederilor legale. Operatorilor economici li s-au aplicat avertismente in vederea remedierii in decurs de 30 de zile a deficientelor constatate.

In cursul lunii martie a.c., in vederea diseminarii informatiilor incluse in acest act normativ, a fost organizat un seminar cu reprezentanti ai producatorilor si ai ISCIR-CERT, organism de certificare desemnat pentru acest domeniu.

Directiva 97/23/CE referitoare la echipamentele sub presiune a fost transpusa integral prin HG nr. 752/18.07.2002 (MO nr. 622/22.08.2002) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a echipamentelor sub presiune, care va intra in vigoare incepand cu 01.01.2004. Prin acest act normativ s-au introdus cerintele esentiale de securitate si conditiile de introducere pe piata pentru echipamentele sub presiune, cerintele obligatorii privind evaluarea conformitatii, cerintele privind marcajele de conformitate, produsele excluse din domeniul de aplicare a prezentei hotarari a guvernului, precum si lista reglementarilor care isi inceteaza aplicabilitatea la data intrarii in vigoare a prezentului act.

In baza acestui act normativ a fost elaborata legislatia secundara necesara implementarii, respectiv:

- Ordinul MIR nr. 122/26.02.2003 (MO nr. 203/28.03.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea organismelor pentru evaluarea conformitatii echipamentelor sub presiune;

- Ordinul MIR nr. 139/13.03.2003 (MO nr. 210/31.03.2003) privind aprobarea Listei cuprinzand standardele romane care adopta standardele europene armonizate, ale caror prevederi se refera la echipamente sub presiune.

- Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR-SP).

In luna martie a.c. a fost organizat un seminar cu reprezentanti ai producatorilor si ai mediilor de cercetare, ai ISCIR – SP, ISCIR - CERT, ISCIR – INSPECT, precum si ai ASRO, RENAR in vederea implementarii prevederilor HG nr. 752/2002 in conformitate cu practica Uniunii Europene in materie.

In vederea intaririi capacitatii institutionale, ISCIR este beneficiara a proiectului „Implementarea directivei 97/23/CEE – echipamente sub presiune (PED)”, in cadrul asistentei bilaterale acordate de Guvernul Olandei.

Aparate consumatoare de combustibili gazosi In vederea semnarii PECA, in luna martie 2003 legislatia nationala armonizata a fost adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari. In acest sens, a fost adoptata HG

132

nr. 453/18.04.2003 (MO nr. 300/06.05.2003) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata pentru aparatele consumatoare de combustibili gazosi si care abroga HG nr. 761/26.07.2001.

In scopul asigurarii conditiilor de implementare a legislatiei nationale armonizate au fost adoptate o serie de masuri. Standardele aferente au fost preluate in proportie de 96%, fiind adoptat Ordinul MIR nr. 227/08.05.2003 (MO nr. 333/16.05.2003) privind aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la aparatele consumatoare de combustibili gazosi.

De asemenea, in baza acestui act normativ a fost elaborat Ordinul MIR nr. 226/08.05.2003 (MO nr. 339/19.05.2003) privind aprobarea Listei cuprinzand tipurile de gaze si presiunile de alimentare utilizate de aparatele consumatoare de combustibili gazosi.

Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR-SP). Totodata, urmare actiunii de control efectuata atat la producatori cat si la importatori de catre ISCIR – SP in perioada februarie – martie a.c., s-a constat ca in general operatorii economici cunosc si aplica legislatia privind aparatele consumatoare de combustibili gazosi.

In cursul lunii martie a.c. in vederea informarii industriei privind cerintele noului act normativ, expertii Ministerului Industriei si Resurselor au organizat o masa rotunda cu participarea reprezentantilor producatorilor, ai ISCIR-CERT si ai agentilor economici implicati in implementarea legislatiei nationale.

Ascensoare In vederea semnarii PECA, in luna martie 2003, legislatia nationala armonizata a fost adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari. Astfel, a fost adoptata HG nr. 439/10.04.2003 (MO nr. 322/13.05.2003), privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a ascensoarelor si prin care se abroga HG nr. 225/07.03.2002.

Pentru asigurarea conditiilor de implementare a legislatiei armonizate au fost luate o serie de masuri, prezentate in continuare:

adoptarea in integralitate a standardele aferente, prin adoptarea Ordinului MIR nr. 184/08.05.2003 (MO nr. 338/19.05.2003) privind aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la ascensoare;

desemnarea organismului pentru supravegherea pietei - Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR-SP);

diseminarea catre industrie a informatiilor cuprinse in HG nr. 439/2003 s-a realizat printr-un seminar organizat in luna februarie de experti din MIR, in colaborare cu reprezentati ai ISCIR, in cadrul caruia au fost evidentiate cerintele privind introducerea pe piata si responsabilitatile producatorilor/importatorilor.

Jucarii Legislatia nationala armonizata a fost adaptata in luna martie 2003 cerintelor formulate de expertii comunitari, in vederea semnarii PECA. In acest sens, a fost adoptata HG nr. 396/02.04.2003 (MO nr. 264/16.04.2003) privind asigurarea securitatii utilizatorilor de jucarii, care a intrat in vigoare la 16.05.2003 si prin care se abroga HG nr. 1275/20.12.2001.

Masurile adoptate pentru implementarea legislatiei armonizate sunt prezentate in continuare:

133

- preluarea in proportie de 81,3 % a standardelor aferente acestui domeniu, prin adoptarea Ordinului MIR nr. 263/22.04.2003 (MO nr. 304/06.05.2003) privind aprobarea Listei standardelor romane din domeniul securitatii utilizatorilor de jucarii, care adopta standardele europene armonizate;

- desemnarea organismului pentru supravegherea pietei - ANPC;

- organizarea in luna martie a.c. a unei mese rotunde in vederea cunoasterii prevederilor legislatiei romanesti de catre factorii implicati in procesul de productie/comercializare a jucariilor, in cadrul careia au fost evidentiate responsabilitatile producatorilor/ importatorilor, punandu-se accentul pe conditiile esentiale de securitate pe care trebuie sa le indeplineasca jucariile si pe avertismentele si indicatiile de utilizare a acestora, asupra carora consumatorul trebuie informat.

Echipamente electrice si compatibilitatea electromagnetica In vederea semnarii PECA, in luna martie 2003, legislatia nationala armonizata a fost adaptata cerintelor formulate de expertii comunitari.

In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative in vederea armonizarii legislatiei romanesti cu legislatia comunitara:

- HG nr. 457/18.04.2003 (MO nr. 311/08.05.2003) privind asigurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune, care abroga HG nr. 567/05.06.2002. Standardele aferente au fost preluate in proportie de 78,3%, in care sens a fost elaborat Ordinul comun al ministrului industriei si resurselor si al ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 318/204 din 23.05.2003/03.06.2003 privind aprobarea listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la echipamente electrice de joasa tensiune. In baza acestui act normativ a fost elaborat Ordinul MIR nr. 321/29.05.2003 privind aprobarea Listei cuprinzand laboratoarele si organismele care realizeaza evaluarea conformitatii echipamentelo electrice de joasa tensiune. Organismul desemnat cu supravegherea pietei este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC);

- HG nr. 497/18.04.2003 (MO nr. 329/15.05.2003) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de functionare a aparatelor electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice, care abroga HG nr. 1032/18.10.2001. Standardele aferente au fost preluate in proportie de 84,7%, fiind elaborat Ordinul comun al MIR nr. 348/5.06.2003 si al ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei nr. 181/05.06.2003 privind aprobarea listei standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la aparatele electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice. In baza acestui act normativ a fost elaborat Ordinul MIR nr. 320/29.05.2003 (MO nr. 408/11.06.2003) privind aprobarea Listei cuprinzand laboratoarele si organismele recunoscute in domeniul compatibilitatii electromagnetice. Supravegherea pietei este efectuata de ANPC pentru receptoare de radio si televiziune casnice, echipamente radio mobile, echipamente radio mobile si radiotelefonice comerciale, aparate medicale si stiintifice, aparate pentru tehnologia informatiei, aparate electrice si electronice de uz casnic, echipamente electronice educationale, lampi fluorescente si cu descarcari in gaze, destinate consumatorilor persoane fizice si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei – Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei (MCTI – IGCTI) pentru receptoare de radio si televiziune casnice, echipamente de productie industriala, echipamente radio mobile, echipamente radio mobile si radiotelefonice comerciale, aparate medicale si stiintifice, aparate pentru tehnologia informatiei, aparatura pentru radionavigatie

134

aeriana, fluviala si maritima, retele si echipamente de telecomunicatii si emitatoare de radio si televiziune.

In cursul lunilor martie si aprilie a.c. au fost organizate trei seminarii in scopul cunoasterii de catre factorii implicati in procesul de producere si de comercializare a aparatelor electrice si electronice din punct de vedere al compatibilitatii electromagnetice precum si a celor destinate utilizarii in anumite limite de tensiune.

Echipamentele radio si de telecomunicatii Sectorul echipamentelor radio si a echipamentelor terminale de telecomunicatii, un element esential al pietei telecomunicatiilor, a cunoscut in perioada de referinta o liberalizare completa prin adoptarea HG nr. 88/23.01.2003 (MO nr. 94/14.02.2003) privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea reciproca a conformitatii acestora. Prin acest act normativ se transpune integral Directiva 1999/5/CE privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora, stabilind cadrul de reglementare pentru introducerea pe piata, libera circulatie si punerea in functiune pe teritoriul Romaniei a echipamentelor radio si a echipamentelor terminale de telecomunicatii, precum si procedurile de evaluare a conformitatii si marcare a acestora, fiind astfel eliminate vechile proceduri de autorizare la import.

Prin adoptarea Ordinului MCTI nr. 86/18.03.2003 (MO nr. 210/31.03.2003) privind adoptarea unor reglementari tehnice comune europene ca reglementari tehnice nationale, au fost transpuse Deciziile Comisiei Europene mentionate mai jos, prin care au fost adoptate ca reglementari tehnice comune (CTR) standardele elaborate de Institutul European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI), asa numitele TBR-uri (Technical Basis for Regulation), care contin cerintele esentiale pentru echipamentele terminale concepute a fi conectate la retelele publice de telecomunicatii.

Prin adoptarea acestor reglementari tehnice comune (CTR) se transpun urmatoarele decizii ale Comisiei Europene: 97/544/CE (CTR 001+TBR 001), 97/545/CE (CTR 002+TBR 002), 98/515/CE (CTR 003+TBR 003), 98/520/CE (CTR 004+TBR 004), 97/523/CE (CTR 006+TBR 006), 1999/304/CE (CTR 008+TBR 008), 97/524/CE (CTR 010+TBR 010), 97/520/CE (CTR 012+TBR 012), 97/521/CE (CTR 013+TBR 013), 97/522/CE (CTR 014+TBR 014), 97/486/CE (CTR 015+TBR 015), 97/487/CE (CTR 017+TBR 017), 98/574/CE (CTR 019+TBR 019), 98/542/CE (CTR 020+TBR 020), 98/482/CE (CTR 021+TBR 021), 97/525/CE (CTR 022+TBR 022), 97/639/CE (CTR 024+TBR 024), 97/751/CE (CTR 025+TBR 025), 98/575/CE (CTR 031+TBR 031), 98/543/CE (CTR 032+TBR 032), 98/521/CE (CTR 033+TBR 033), 98/518/CE (CTR 034+TBR 034), 1999/303/CE (I-CTR 037+TBR 037), 98/576/CE (CTR 038+TBR 038), 1999/310/CE (CTR 040+TBR 040).

Instalatii de transport pe cablu a persoanelor In baza HG nr. 433/30.04.2002 privind stabilirea conditiilor de punere in functiune a instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane, care va intra in vigoare la 01.05.2004, care armonizeaza prevederile Directivei 2000/9/CE privind instalatiile de transport pe cablu a persoanelor, a fost elaborata urmatoarea legislatie secundara:

- Ordinul MIR nr. 123/26.02.2003 (MO nr. 201/27.03.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea organismelor care realizeaza evaluarea conformitatii instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane;

- Ordinul MIR nr. 99/20.02.2003 (MO nr. 183/24.03.2003) pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT R 9 – 2003, editia 1, ’’Cerinte tehnice privind utilizarea instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane - telescaune’’;

135

- Ordinul MIR nr. 100/20.02.2003 (MO nr. 177/20.03.2003) pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT R 10 – 2003, editia 1, ’’Cerinte tehnice privind utilizarea instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane – teleschiuri si telesanii’’;

- Ordinul MIR nr. 101/20.02.2003 (MO nr. 182/24.03.2003) pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT R 11 – 2003, editia 1, ’’Cerinte tehnice privind utilizarea instalatiilor de transport pe plan inclinat pentru persoane’’;

- Ordinul MIR nr. 108/20.02.2003 (MO nr. 274/18.04.2003) pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT R 7 – 2003, editia 1, ’’Cerinte tehnice privind utilizarea instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane - telecabine’’;

- Ordinul MIR nr. 109/20.02.2003 (MO nr. 287/24.04.2003) pentru aprobarea Prescriptiei tehnice PT R 8 – 2003, editia 1, ’’Cerinte tehnice privind utilizarea instalatiilor de transport pe cablu pentru persoane - telegondole’’.

- Organismul desemnat pentru supravegherea pietei este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR-SP).

Ambarcatiuni de agrement In baza HG nr. 312/04.04.2002 privind introducerea pe piata a ambarcatiunilor de agrement prin care a fost transpusa Directiva 94/25/CE a fost adoptat Ordinul MLPTL nr. 167/31.01.2003 (MO nr. 172/19.03.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea organismelor de certificare si a laboratoarelor care realizeaza evaluarea conformitatii ambarcatiunilor de agrement, care intra in vigoare la 01.07.2003. Prin acest act normativ au fost introduse cerintele privind desemnarea si notificarea organismelor de certificare si a laboratoarelor care realizeaza evaluarea conformitatii ambarcatiunilor de agrement, modelul cererii de desemnare si modelul certificatului de recunoastere.

Dispozitive medicale Prevederile directivei 93/42/CEE privind dispozitivele medicale, cu amendamentele ulterioare, cuprinse in directivele 98/79/CE privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro, 2001/104/CE si 2000/70/CE privind dispozitivele medicale care incorporeaza derivate de plasma sau sange uman, au fost transpuse integral prin HG nr. 190/20.02.2003 (MO nr. 185/25.03 2003) privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de utilizare a dispozitivelor medicale.

Supravegherea pietei este realizata de Directia de Aparatura Medicala, Contractare si Derulare Credite Externe din cadrul Ministerului Sanatatii si Familiei (MSF), care in teritoriu, are in fiecare judet, cate un reprezentant, specialist tehnic.

Organismul desemnat de MSF pentru realizarea procedurilor de evaluare a conformitatii, potrivit prevederilor actelor normative care transpun directivele comunitare privind dispozitivele medicale, este Statia de Verificare si Intretinere a Aparaturii Medicale (SVIAM).

Achizitii publice Din punct de vedere al legislatiei s-a urmarit stabilitatea acesteia si s-a pus accentul pe imbunatatirea modului de implementare la nivelul utilizatorilor finali.

A fost adoptata Legea nr. 246/10.06.2003 (MO nr. 429/18.06.2003) privind aprobarea OG nr. 23/2003 pentru modificarea si completarea OG nr. 20/2003 privind achizitiile publice prin licitatii electronice, care a statuat conditii mult mai stricte in sarcina

136

ofertantilor in ceea ce priveste inregistrarea si participarea in Sistemul electronic de achizitii publice. Acestea au fost necesare in vederea asigurarii securitatii utilizarii fondurilor publice prin procedurile licitatiilor electronice. De asemenea, a fost introdusa o noua prevedere in care un furnizor/executant sau prestator, participant la licitatiile electronice, poate fi sanctionat pentru incalcarea principiilor si dispozitiilor care stau la baza legislatiei din domeniu.

In ceea ce priveste consolidarea capacitatii administrative, este de mentionat faptul ca numarul de angajati ai Serviciului de reglementare si monitorizare a achizitiilor publice din Directia reglementarea achizitiilor publice si prioritizarea investitiilor publice din cadrul MFP a crescut la 11 persoane implicate in elaborarea propunerilor privind legislatia in domeniul achizitiilor publice in scopul continuarii transpunerii acquis-ului comunitar si al imbunatatirii mecanismului de functionare a sistemului achizitiilor publice, asigurarea indrumarii metodologice a autoritatilor contractante, monitorizarea atribuirii contractelor de achizitie publica si crearea de baze statistice relevante, initierea si participarea la activitati de instruire a personalului implicat in activitatea de achizitii publice la nivelul autoritatilor contractante.

In contextul intaririi capacitatii institutionale se inscrie si finalizarea proiectului twinning "Sistem de monitorizare si instruire in achizitii publice".

Proiectul "Imbunatatirea competitivitatii si transparentei procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie publica" (Phare 2000) a fost demarat la sfarsitul anului 2002. Obiectivul esential al proiectului il reprezinta implementarea planului national de training in domeniul achizitiilor publice. Pana la sfarsitul lunii mai s-au derulat cele trei sesiuni planificate de instruire a viitorilor instructori, in urma carora s-a creat un grup de aproximativ 35 de persoane care au sarcina sa organizeze 70-80 de seminarii pentru personalul implicat in activitatea de achizitii publice la nivelul autoritatilor contractante.

Returnarea bunurilor culturale Prevederile Directivei 93/7/CEE privind restituirea bunurilor culturale care au parasit ilegal teritoriul unui Stat Membru si ale Directivei 2001/38/CE pentru amendarea Directivei 93/7/CEE privind restituirea bunurilor culturale care au parasit ilegal teritoriul unui Stat Membru au fost preluate prin OUG nr. 16/27.03.2003 (MO nr. 232/05.04.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil. Prin acest act normativ a fost modificata si completata Legea nr. 182/2000, in sensul includerii de informatii prin care se reglementeaza restituirea de catre statul roman a bunurilor culturale care au parasit ilegal teritoriul unui stat, membru al UE, incepand cu data de 1 ianuarie 1993.

Conform prevederilor actului normativ, organismul desemnat care asigura respectarea procedurilor privind returnarea bunurilor culturale care fac obiectul actiunilor de restituire este Curtea de Apel Bucuresti.

Domeniile nearmonizate Pentru identificarea eventualelor bariere in calea comertului, in luna octombrie 2002, prin Memorandumul nr. 5/11308/AN/09.10.2002 aprobat de Guvernul Romaniei a fost creat grupul interministerial de lucru, constituit din reprezentantii urmatoarelor institutii: DCE, ANSV, ANM, ANPC, MAAP, ASRO, DGV, MAE, MAP, MAPM, MAPN, MCC, MCTI, MEC, MFP, MI, MIR, MJ, MLPTL, MSF, ANCESIAC, MIMMC, ORDA, OC, OSIM, MMSS, RAR, BRML si MT.

Coordonatorul grupului interministerial de lucru a fost desemnat Departamentul de Comert Exterior, organism aflat in subordinea Guvernului.

137

In scopul obtinerii unor rezultate cat mai concludente, institutiile publice mentionate au nominalizat in grupul de lucru experti din domeniul integrarii europene, juridic si tehnic. A fost stabilita obligatia fiecarei institutii participante de a-si evalua propria legislatie prin raportare la prevederile art. 28 - 30 ale Tratatului si de a identifica acele prevederi din legislatia pe care o gestioneaza care pot constitui bariere in calea comertului. Procesul fiind deosebit de complex, s-a desfasurat in etape succesive. Intr-o prima etapa a fost evaluata legislatia emisa de catre institutiile administratiei publice centrale, iar in etapa a doua va fi evaluata legislatia emisa la nivel local.

Rezultatele primei etape de evaluare, reprezentand inventarul barierelor in calea comertului identificate de reprezentantii grupului de lucru interministerial, lista actelor normative prin care aceste bariere au fost introduse, cat si calendarul de eliminare a barierelor, au fost transmise in luna aprilie 2003 Comisiei Europene, ca document suplimentar la Documentul de pozitie.

De asemenea, conform acestui document, incapand cu semestrul II 2003, in legislatia nationala armonizata se va introduce clauza recunoasterii reciproce, ale carei prevederi se vor aplica de la data aderarii Romaniei la UE.

Prin Ordinul MAAP nr. 305/23.04.2003 (MO nr. 342/20.05.2003) a fost abrogat, incepand cu data de 1.06.2003 Ordinul MAAP si MAE nr. 18/102/2002 privind instituirea sistemului de licente de import automate, emise in scop statistic, pentru importurile de grau si faina de grau.

2.3.2. LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR Negocierile la acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania – U.E. din 21.03.2002. Nu exista angajamente restante pana in prezent.

O parte importanta a legilor care trebuie adoptate in sensul preluarii acquis-ului de la acest capitol are termen de adoptare sfarsitul acestui an si priveste in cea mai mare parte recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale.

In scopul solutionarii aspectelor sensibile de la acest capitol, in februarie 2003 au avut loc consultari tehnice cu Comisia Europeana, in urma carora a fost trimis Documentul de Informatii Suplimentare in luna martie 2003 (CONF-RO 08/03).

Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale Prin Memorandumul Guvernului nr. 1190/16.10.2002 a fost numit coordonatorul national pentru directivele sistemului general, respectiv Ministerul Educatiei si Cercetarii - Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor.

Prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 4872/04.11.2002, au fost numite persoanele reprezentante ale coordonatorului national si au fost notificate la Comisia Europeana.

Lista actualizata a profesiilor reglementate in Romania, precum si informatiile privind acquis-ul in domeniu au fost republicate in aprilie 2003 de Ministerul Educatiei si Cercetarii, in brosura „Directivele sectoriale si directivele sistemului general ale UE privind recunoasterea calificarilor profesionale”.

La sedinta de lucru din 14.12.2002, organizata de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul Integrarii Europene, reprezentantii Universitatilor de Medicina si Farmacie din Romania, Colegiului medicilor si Colegiului farmacistilor au stabilit introducerea in toate institutiile de invatamant superior cu profil medico-farmaceutic, incepand cu anul universitar 2003-2004, anul I de studiu, a unor noi planuri de invatamant (curricula) in acest domeniu, care respecta prevederile directivelor sectoriale ale Uniunii Europene.

138

In cadrul reuniunii au fost aprobate continutul minimal si natura modificarilor necesare pentru compatibilizarea curriculara in acord cu directivele UE pentru: medicina, medicina dentara, farmacie, asistenti medicali generalisti, asistenti medicali licentiati (absolventi de facultate cu durata de 4 ani) si moase licentiate (absolvente de facultate cu durata de 4 ani). S-a convenit de asemenea modificarea, acolo unde este posibil, a actualelor curricula pentru ceilalti ani de studiu, pentru asigurarea compatibilitatii cu prevederile acquis-ului comunitar.

In vederea asigurarii standardelor minime pentru desfasurarea activitatii educationale in institutiile de invatamant superior medico-farmaceutic, Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica (CNEAA) a fost solicitat sa introduca prezentele prevederi in procedurile de evaluare pentru specializarile medicina, medicina dentara, farmacie, asistenti medicali generalisti, asistenti medicali licentiati (absolventi de facultate cu durata de 4 ani) si moase licentiate (absolvente de facultate cu durata de 4 ani). In data de 9.05.2003, CNEEA a confirmat Ministerului Educatiei si Cercetarii aprobarea standardelor specifice si evaluarea specializarilor medico-farmaceutice pe baza acestor standarde.

Hotararea Guvernului nr. 899/2002 (MO nr. 660/5.09.2002) privind organizarea invatamantului postuniversitar medical si farmaceutic uman, a transpus in domeniul formarii medicilor specialisti, prevederile art. 24 din Directiva 93/16/CEE cu privire la conditiile de intrare in specialitate, responsabilitatile medicului aflat in pregatire de specialitate precum si modul de stabilire a duratei si continutului specializarii. Potrivit art. 13 al acesteia, Ministerul Sanatatii si Familiei recunoaste diplomele, certificatele si alte titluri de medic specialist eliberate de autoritatile competente ale unui Stat Membru al UE, nationalilor Statelor Membre UE, ca certificat de medic specialist.

Prin dispozitia Ministrului Sanatatii si Familiei nr. DB/13763/12.12.2002, in structura MSF a fost infiintat Serviciul de recunoastere a calificarilor profesionale si formare continua a personalului sanitar. Acest serviciu are in atributii recunoasterea calificarilor in profesiile reglementate de directivele sectoriale precum si elaborarea de norme armonizate acestora pentru toate aceste profesii.

Prin Nota ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 6/14.05.2003, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca a fost desemnat ca institutie care va certifica documentele ce dovedesc pregatirea profesionala de specialitate dobandita in strainatate de cetatenii romani, cetatenii ai Statelor Membre sau ai celorlalte state apartinand Spatiului Economic European, care doresc sa se autorizeze pentru a desfasura activitati economice ca persoane fizice.

Prin Hotararea nr. 8876/14.12.2002 (MO nr. 938/20.12.2002), Consiliul Uniunii Avocatilor a modificat Statutul profesiei de avocat, potrivit Legii nr. 489/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in vederea eliminarii conditiilor restrictive privind denumirea, cetatenia, rezidenta si forma de organizare a profesiei pentru avocatii straini.

Prin modificarea legislatiei referitoare la profesia de avocat au fost indeplinite obligatiile asumate prin Acordul european si, in acelasi timp, au fost transpuse unele prevederi ale celor doua directive sectoriale:

- dreptul avocatilor provenind din UE de a-si pastra si folosi denumirea din statul de origine;

- dreptul avocatilor provenind din UE de a profesa in Romania in toate formele de organizare prevazute de legea romana, disponibile si pentru avocatii romani;

- dreptul avocatilor provenind din UE de a desfasura in mod liber orice activitate legata de consultanta juridica, inclusiv in drept romanesc (in urma sustinerii unui test pentru aceasta din urma);

- eliminarea conditiilor privind necesitatea domiciliului sau rezidentei in Romania;

139

- eliminarea conditiilor referitoare la neexercitarea unei profesii autorizate sau salarizate in alt stat de catre un avocat provenind din UE, avocatii straini fiind supusi acelorasi incompatibilitati prevazute si pentru avocatii romani (activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat).

Restul prevederilor celor doua directive vor fi transpuse pana la sfarsitul anului 2003, conform angajamentului asumat in documentul de pozitie, prin modificarea Legii avocatilor, si vor deveni aplicabile de la data aderarii.

Prin Decizia nr.19/5.12.2002, Secretarul general al Uniunii Avocatilor din Romania a fost desemnat ca responsabil pentru recunoasterea calificarii profesionale de avocat.

In data de 20 martie 2003 proiectul de lege pentru modificarea Legii 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect a fost aprobat de Guvernul Romaniei si a fost inaintat Parlamentului.

Dreptul de stabilire a persoanelor Guvernul Romaniei a aprobat Ordonanta de Urgenta nr. 194/2002 (MO nr. 955/27.12.2002) privind regimul strainilor in Romania, care a inlocuit Legea nr. 123/2001. Ordonanta de Urgenta a intrat in vigoare la 26.01.2003.

Noul act normativ a transpus acquis-ul in domeniul migratiei (detaliat in capitolul 24 - Justitie si Afaceri Interne) si a preluat unele aspecte privind libera circulatie a cetatenilor Statelor Membre.

Prin noul cadru legal in materie, cetatenilor Statelor Membre ale Uniunii Europene si ai Spatiului Economic European li se acorda unele facilitati in ceea ce priveste obtinerea si prelungirea valabilitatii permisului de sedere temporara in Romania.

Astfel, cetatenilor din cele doua categorii li se poate prelungi dreptul de sedere pe teritoriul Romaniei fara ca, anterior, sa obtina o viza de lunga sedere. De asemenea, acesti cetateni nu sunt obligati sa faca dovada mijloacelor de subzistenta pentru perioada de sedere in Romania.

Totodata, cetatenii Statelor Membre ale Uniunii Europene si ai Spatiului Economic European sunt scutiti de la obligativitatea indeplinirii conditiilor speciale prevazute pentru obtinerea si prelungirea dreptului de sedere in scopul desfasurarii de activitati comerciale.

Cetatenilor Statelor Membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European li se poate prelungi sederea temporara pentru perioade de pana la 2 ani, cu posibilitatea reinnoirii succesive pe noi perioade de pana la 5 ani.

Sotului sau sotiei unui cetatean din categoriile mentionate, care poseda un drept de sedere pe teritoriul Romaniei, precum si copiilor minori si rudelor aflate in ingrijirea acestora li se va acorda un drept de sedere cu aceeasi valabilitate.

Art. 135 al Ordonantei de Urgenta nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania precizeaza ca, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, prevederile acesteia nu vor mai fi aplicabile cetatenilor Statelor Membre ale UE si Spatiului Economic European.

Libera circulatie a lucratorilor A fost adoptata Ordonanta Guvernului nr. 32/2003 (MO nr. 62/1.02.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca.

Aceasta ordonanta prevede eliminarea necesitatii eliberarii permiselor de munca pentru cetatenii Statelor Membre ale Uniunii Europene si ai statelor semnatare ale

140

Acordului privind Spatiul Economic European si pentru membri lor de familie. Aceasta prevedere urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2007.

Legea sindicatelor nr. 54/2003 (MO nr.73/5.02.2003), asigura egalitatea de tratament intre cetatenii romani si cetatenii din Statele Membre ale Uniunii Europene in ceea ce priveste toate drepturile sindicale, inclusiv dreptul de a fi ales in organele de conducere ale sindicatelor.

A fost adoptata Hotararea Guvernului nr. 58/2003 (MO nr. 108/20.02.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2003 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice. Potrivit prevederilor acestei legi, pe teritoriul Romaniei pot desfasura activitati economice, in mod independent, cetateni romani, cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene si cetateni ai statelor semnatare ale Acordului privind Spatiul Economic European.

Reteaua EURES In noiembrie 2002, specialisti ai ANOFM au participat la doua actiuni de pregatire care au inclus, printre altele, si aspecte legate de integrarea in reteaua EURES:

- seminarul „Adaptarea Serviciilor Publice de Ocupare ale Tarilor Candidate la cerintele integrarii in Uniunea Europeana”, organizat la Bratislava de Asociatia Mondiala a Serviciilor Publice de Ocupare;

- seminarul avand ca tema „Managementul Serviciilor Publice de Ocupare din tarile candidate”, organizat la Bruxelles in cadrul unei initiative a Directiei Generale Ocupare si Afaceri Sociale a Comisiei Europene.

In cursul trimestrului I 2003, a fost realizata o evaluare a situatiei cunoasterii limbilor straine in randul personalului Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, la nivel central si teritorial. Pe baza rezultatelor acestei evaluari, in cadrul Strategiei de pregatire a personalului propriu al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca a fost inclusa o componenta de pregatire in domeniul limbilor straine, in baza unor programe anuale, astfel incat, pana la data aderarii, sa se asigure competenta personalului si in acest domeniu.

Coordonarea sistemelor de securitate sociala Pentru imbunatatirea cadrului general necesar implementarii acquis-ului comunitar in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala, la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) s-a constitut Comisia in domeniul coordonarii sistemelor de securitate sociala, prin Decizia nr. 84/26.07.2002 a Directorului General al CNAS, modificata si completata de Decizia nr. 136/30.10.2002. Comisia are ca obiect de activitate analiza si negocierea prevederilor acordurilor bilaterale de securitate sociala, care implica responsabilitatea institutiei. Membrii Comisiei informeaza periodic conducerea CNAS asupra elementelor care implica angajarea financiara a CNAS.

A fost adoptat Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui CNAS nr. 154/120/2003 (MO nr.166/17.03.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 296/2002 privind acordarea asistentei medicale in Romania cetatenilor straini in baza acordurilor, intelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate in domeniul sanatatii, la care Romania este parte.

Astfel, a fost aprobat modul de decontare si documentele justificative pentru acordarea asistentei medicale in Romania cetatenilor Statelor Membre ale Uniunii Europene, cetatenilor statelor cu care Romania a incheiat acorduri, intelegeri, conventii sau protocoale internationale de reciprocitate in domeniul sanatatii si stiintelor medicale, precum si cetatenilor romani aflati pe teritoriul acestor state.

141

A fost adoptata Legea nr. 223/2003 (MO nr. 366/29.05.2003) privind ratificarea Acordului dintre Romania si Republica Ceha in domeniul securitatii sociale, semnat la Bucuresti la 24 septembrie 2002.

A fost adoptata si a intrat in vigoare Legea nr. 551/2002 (MO nr. 785/29.10.2002) pentru ratificarea Acordului intre Romania si Turcia in domeniul securitatii sociale, semnat la Ankara, la 6 iulie 1999.

Prin Decizia Presedintelui CNAS nr. 119/27.02.2003 (MO nr. 186/25.03.2003) au fost aprabate Normele metodologice de aplicare a Acordului bilateral dintre Romania si Republica Turcia in domeniul securitatii sociale, incluzand si formularele de raportare.

Negocieri pentru redefinirea cadrului juridic bilateral au avut loc si vor continua cu State Membre ale Uniunii Europene si state candidate la Uniunea Europeana, cu Regatul Spaniei, Republica Ungara, Austria, Republica Federala Germania. Proiectele aflate in negociere sunt elaborate pe baza principiilor comunitare ale coordonarii sistemelor de securitate sociala.

Odata cu intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta nr. 150/2002 (MO nr. 838/20.11.2002) privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, s-a abrogat Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997. Administrarea fondului de asigurari sociale se face de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, respectiv, prin casele de asigurari sociale de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti, inclusiv prin Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti, denumite in continuare case de asigurari.

Potrivit acestui act normativ, sunt asigurati obligatoriu toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au domiciliul sau resedinta in Romania. In aceasta calitate, au obligatia platii contributiei de asigurare potrivit prevederilor Ordonantei de Urgenta 150/2002. Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza odata cu pierderea dreptului de domiciliu sau de resedinta in Romania.

Calitatea de asigurat se dovedeste cu un document justificativ, adeverinta sau carnet de asigurat, eliberat prin grija casei la care este inscris asiguratul. In termen de un an de la aprobarea prezentei ordonante de urgenta, va fi introdus cardul electronic de asigurat.

Cetatenii Statelor Membre ale Uniunii Europene, precum si cetatenii statelor cu care Romania a incheiat acorduri, intelegeri, conventii sau protocoale internationale de cooperare in domeniul sanatatii si stiintelor medicale beneficiaza de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de acordurile, intelegerile, conventiile sau protocoalele incheiate intre Romania si tara respectiva.

In domeniul reformei institutionale, s-a derulat proiectul de infratire institutionala CONSENSUS III cu tema « Dezvoltarea capacitatii institutionale a CNAS si CJAS », care s-a finalizat la data de 31 decembrie 2002.

Principalele rezultate ale proiectului sunt:

- instruirea a 1.300 persoane din managementul sistemului de asigurari de sanatate in optimizarea procedurilor administrative interne pentru colectarea de fonduri, gestionare financiara si de personal si relatiile cu furnizorii ;

- imbunatatirea si optimizarea metodologiilor de lucru si a structurilor ;

- armonizarea procedurilor si structurilor de luare a deciziilor si imbunatatirea sistemului operational al CNAS-CJAS ;

142

- crearea unei Unitati Centrale de Instruire Continua, care va functiona la nivel national ;

- instruirea unui specialist roman in domeniul Medicinei Bazate pe Dovezi (MBD) si Evaluarea Tehnologiilor Medicale (ETM);

- crearea Comisiei de Evaluare a Tehnologiilor Medicale in Romania, ca urmare a unei propuneri rezultate in timpul derularii proiectului;

- crearea unui sistem de instruire la distanta pe suport CD pentru personalul din Casele de asigurari. Initiativa a demarat ca proiect pilot si este in prezent extinsa la nivel national ;

- infiintarea unui departament pentru “Politici si Strategii” in cadrul CNAS si al CJAS.

In data de 22.11.2002 a fost semnata Conventia de cooperare intre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si AOK-Bundesverband. In baza acestei Conventii de Cooperare urmeaza a fi derulate o serie de contracte de colaborare directa intre AOK Bundevserband si CNAS, primul dintre acestea avand ca tema cresterea capacitatii CNAS de perfectionare profesionala a personalului caselor de asigurari de sanatate. Actualmente, se deruleaza misiunea expertilor germani in Romania.

2.3.3. LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR Negocierile la acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania – U.E. din 20 decembrie 2002.

Romania a transmis Comisiei Europene proiectul Planului de Actiune pentru implementarea recomandarilor din raportul misiunii de peer review in domeniul serviciilor financiare, desfasurata in decembrie 2002 la Bucuresti, a carui aplicare este considerata esentiala pentru avansarea negocierilor la acest capitol.

Servicii financiare In cadrul Grupului de lucru pentru monitorizarea barierelor in calea dreptului de stabilire si liberei practicari a serviciilor, in domeniul serviciilor financiare a fost identificat un numar de 20 de bariere. Pana in prezent, au fost eliminate urmatoarele bariere:

- bariera privind inexistenta unui regim privind deductibilitatea fiscala a provizioanelor specifice de risc de credit constituite de sucursalele din Romania ale bancilor persoane juridice straine a fost inlaturata prin Hotararea Guvernului nr. 803/31.07.2002 (MO nr. 606/15.08.2002) privind regimul deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor economici, ale bancilor, organizatiilor cooperatiste de credit si fondurile de garantare;

- 3 bariere privind autorizarea imprumuturilor financiare si creditele cu termen de rambursare mai mic de un an acordate de nerezidenti rezidentilor, a imprumuturilor financiare si creditele acordate de rezidenti nerezidentilor si a garantiilor acordate de rezidenti nerezidentilor au fost eliminate de la 1 ianuarie 2003, conform calendarului de liberalizare a operatiunilor de capital stabilit in Circulara BNR nr. 26/2001 (MO nr. 769/3.12.2001);

- bariera privind conditionarea de cinci ani impusa societatilor de asigurare/reasigurare straine care vor sa deschida o sucursala in Romania, a fost eliminata prin Legea nr.76/2003 (MO nr. 193/26.03.2003) de modificare si completare a Legii nr. 32/2000 (MO nr. 148/10.04.2000).

Prin proiectul de modificare a Legii bancare elaborat de Banca Nationala a Romaniei, aprobat in sedinta Guvernului din data de 29.05.2003, care urmeaza sa fie inaintat la Parlament pentru adoptarea sa in regim de urgenta, vor fi eliminate toate cele 9 bariere existente (din care 6 la momentul intrarii in vigoare a Legii bancare si 3 la data

143

aderarii), in cazul bancilor, in calea dreptului de stabilire si liberei practicari a serviciilor asa cum au fost identificate in documentul de informatii suplimentare.

Servicii bancare In perioada 2–6 decembrie 2002 s-a desfasurat misiunea de supraveghere colectiva (peer review mission) in domeniul serviciilor financiare din Romania. In sectorul bancar reprezentantii CE au evaluat conformitatea cu Principiile Comitetului de la Basel in ceea ce priveste cadrul de reglementare si supraveghere prudentiala a institutiilor de credit. Pentru modulul privind sectorul bancar, membrii misiunii au avut intalniri atat la Banca Nationala a Romaniei, cat si la unele banci indicate de acestia (BRD Groupe Societe Generale S.A., B.C.R. S.A., ABN AMRO Bank (Romania) S.A., C.E.C. S.A.) si la Asociatia Romana a Bancilor.

La data de 25 februarie 2003 a fost transmis autoritatilor romane proiectul de raport al misiunii peer review. Pe baza recomandarilor formulate in cadrul acestui proiect a fost intocmit un „Plan de Actiune” cuprinzand masurile prin care se va realiza fiecare recomandare si termenul de realizare, aflat in prezent la Comisia Europeana pentru observatii.

De asemenea, in perioada 12 – 23 mai 2003 a avut loc o misiune comuna a Fondului Monetar International si Bancii Mondiale de evaluare a sectorului financiar din Romania in cadrul Financial Sector Assessment Program. Cu aceasta ocazie a fost evaluata conformitatea cadrului de reglementare si supraveghere a sectorului bancar cu Principiile Comitetului de la Basel. La finalul misiunii, expertii BM – FMI au prezentat un proiect de Aide-Memoire care identifica principalele vulnerabilitati ale sectorului financiar romanesc si ofera un set de recomandari pentru corectarea acestora. Raportul privind evaluarea sectorului financiar romanesc in contextul FSAP urmeaza a fi finalizat in semestrul II al acesui an.

In cadrul BNR, supravegherea bancara este efectuata de Directia Supraveghere constituita din 3 servicii de inspectie si un serviciu de sinteza care beneficiaza in prezent de 111 angajati, din care 77 salariati realizeaza supraveghere on-site si 19 salariati realizeaza supraveghere off-site. Directia este dotata cu tehnica de calcul la un nivel satisfacator. Din punct de vedere al pregatirii profesionale, 25 de salariati ai Directiei Supraveghere au participat la cursuri si seminarii in tara si 16 salariati in statele membre ale UE.

In anul 2002, au fost efectuate 39 de inspectii cu tematica generala si 28 de inspectii cu tematica speciala. Masurile rezultate in urma acestora, respeciv sanctiunile financiare aplicate si retrageri ale autorizatiilor de functionare sunt prezentate in tabelul urmator, care cuprinde situatia inregistrata in perioada 2000-2002: 2000 2001 2002

Retrageri de autorizatii 2 - 3

Sanctiuni financiare 42 31 60

Sursa : Banca Nationala a Romaniei

In perioada septembrie 2002 – aprilie 2003, BNR a continuat cooperarea cu autoritatile de supraveghere din tara de origine a capitalului investit, prin incheierea de acorduri privind schimbul de informatii din domeniul supravegherii. Astfel, in anul 2002, a fost incheiat acordul cu Banca Italiei, iar in anul 2003 au fost incheiate acorduri cu Banca Greciei si cu Oficiul Federal pentru Supraveghere Bancara din Germania. In prezent, se afla in curs de desfasurare negocierile pentru incheierea unor acorduri similare cu Banca Olandei, Banca Austriei, Comisia Bancara din Franta si Banca Portugaliei.

144

Tinand cont de evolutiile recente din mediul bancar romanesc si de obiectivele cuprinse in strategia de dezvoltare pe termen mediu a sistemului bancar, cu referire in special la necesitatea crearii unui sector bancar format din banci puternice, capabile sa faca fata in viitor presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana, au fost emise Normele BNR nr. 16/02.09.2002 (MO nr. 683/16.09.2002) privind capitalul minim al bancilor si sucursalelor bancilor straine, care prevad cresterea limitei minime a capitalului social si a fondurilor proprii la valoarea de 370 miliarde lei.

In domeniul contabil au fost elaborate urmatoarele reglementari:

- Normele BNR nr. 8/01.07.2002 (MO nr. 651/2.09.2002) privind elaborarea situatiilor financiare consolidate de catre institutiile de credit. Normele se aplica grupurilor a caror societate consolidanta este o banca persoana juridica romana, autorizata sa functioneze conform prevederilor Legii bancare nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, sau o casa centrala a cooperativelor de credit, care isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/29.06.2000 privind organizatiile cooperatiste de credit, aprobate prin Legea nr. 200/16.04.2002.

- Normele BNR nr. 9/01.07.2002 (MO nr. 612 bis/19.08.2002) privind reflectarea in contabilitatea bancilor a operatiunilor cu instrumente financiare derivate si intocmirea situatiilor financiar-contabile aferente.

- Circulara BNR nr. 47/18.12.2002 (MO nr. 964/28.12.2002) privind modificarea si completarea Planului de conturi pentru societatile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia, aprobate prin Ordinul comun al ministrului de stat, ministrul finantelor, si al guvernatorului BNR nr. 1.418/1.08.1997, cu modificarile si completarile ulterioare, care a stabilit unele criterii mai stricte ce trebuie indeplinite de titluri pentru a fi clasificate si contabilizate in categoria titlurilor de tranzactie sau de plasament.

- Circulara BNR nr. 6/20.02.2003 (MO nr. 237/08.04.2003) privind modificarea si completarea Planului de conturi pentru institutiile de credit si a normelor metodologice de utilizare a acestuia, a modelelor situatiilor financiar – contabile pentru banci si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, si a Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva 86/635/CEE privind conturile anuale si conturile consolidate ale bancilor si altor institutii financiare si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit.

- Ordinul guvernatorului BNR nr. 2/12.02.2003 (MO nr. 228/04.04.2003) privind aprobarea modelelor situatiilor financiare periodice si a Normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora pentru institutiile de credit care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit.

In vederea continuarii transpunerii Directivei 94/19/CE privind schemele de garantare a depozitelor, a fost elaborat un proiect de lege pentru modificarea OG nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, cu modificarile ulterioare. Acest proiect preia prevederile din directiva referitoare la (i) definitii; (ii) sfera de aplicare a legii; (iii) majorarea graduala a plafonului de garantare, astfel incat in anul 2007 sa ajunga la nivelul minim prevazut de directiva (echivalentul in lei a 20.000 de EURO); (iv) reducerea numarului de prelungiri ale termenului de efectuare a platilor catre deponenti; (v) diversificarea portofoliului de investitii al Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar. Acest proiect de lege a fost aprobat in sedinta Guvernului din data de 17 mai 2003 si urmeaza a fi adoptat de Parlamentul Romaniei.

145

Asigurari In perioada septembrie 2002 – mai 2003, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a continuat aplicarea legislatiei secundare–normelor care reglementeaza societatile de asigurare si brokerii de asigurare. Astfel, pana in prezent, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a elaborat si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei un numar de 27 norme, din care 20 au transpus prevederile acquis-ului comunitar din domeniu, fiind adaptate la specificul pietei locale.

- Normele pe care Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a continuat sa le emita in perioada amintita, se refera la:

- Ordinul Presedintelui CSA nr. 8/2.10.2002 (MO nr. 740/10.10.2002) pentru punerea in aplicare a Normelor privind masurile prudentiale pentru practicarea asigurarii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule in afara teritoriului Romaniei (Carte Verde).

- Ordinul Presedintelui CSA nr. 9/2.12.2002 (MO nr. 882/7.12.2002) pentru aprobarea Normelor privind aplicarea legii in domeniul asigurarilor obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule si autorizarea asiguratorilor care vor practica aceasta asigurare in anul 2003.

- Ordinul Presedintelui CSA nr. 10/9.12.2002 (MO nr. 905/12.12.2002) pentru aprobarea Normelor privind stabilirea bugetului de venituri si cheltuieli al fondului de protejare a asiguratilor pe anul 2003.

- Ordinul Presedintelui CSA nr. 3101/10.01.2003 (MO nr. 97/17.02.2003) pentru punerea in aplicare a Normelor privind registrul asiguratorilor si brokerilor de asigurare.

- Ordinul Presedintelui CSA nr. 3103/18.02.2003 (MO nr. 117/24.02.2003) pentru punerea in aplicare a Normei privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele autorizate in evaluarea activelor reprezentate de terenuri si constructii detinute de asiguratori.

- Ordinul Presedintelui CSA nr. 3102/7.02.2003 (MO nr. 158/26.03.2003) pentru modificarea si completarea Normelor privind forma si continutul rapoartelor financiare, inclusiv ale raportului privind asigurarile de viata, precum si informatiile, documentele si certificarile necesare pentru intocmirea acestor rapoarte.

- Ordinul Presedintelui CSA nr. 3104/26.02.2003 (MO nr. 216/2.04.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice privind intocmirea verificarea si centralizarea situatiilor financiare anuale ale societatilor comerciale de asigurare-reasigurare si de reasigurare, precum si ale brokerilor de reasigurare pe anul 2002.

- Ordinul Presedintelui CSA nr. 3105/26.02.2003 (MO nr. 216/2.04.2003) pentru aprobarea precizarilor privind unele masuri referitoare la incheierea anului financiar pe 2002 la societatile comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare si reasigurare, precum si la societatile de intermediere in asigurari care potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991 republicate, au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale.

In ceea ce priveste implementarea acquis-ului, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a transpus, prin Legea nr. 76/12.03.2003 (MO nr. 193/26.03.2003) de modificare si completare a Legii 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, urmatoarele Directive:

- Directiva 77/92/CEE - privind masurile care faciliteaza dreptul de stabilire si libertatea de a presta servicii in domeniul asigurarilor, a agentilor de asigurare si brokerilor; masurile tranzitorii ale acestor activitati (definitia brokerului de asigurare);

- Directiva 92/49/CEE – privind corelarea legilor, reglementarilor si prevederilor referitoare la asigurarile directe, altele decat asigurarile de viata, si la amendarea

146

Directivelor 73/239/CEE si 88/357/CEE (a treia Directiva a asigurarilor non-viata); si Directiva 92/96/CEE – privind coordonarea legilor, ordonantelor si reglementarilor administrative referitoare la asigurarile directe de viata si care modifica Directivele 79/267/CEE si 90/619/CEE (Directiva a treia referitoare la asigurarile de viata) (definitia actionarului semnificativ si a persoanelor semnificative, aplica masurile sanctionatorii prevazute in prezenta lege in legatura cu exercitarea unei influente directe sau indirecte, care este incompatibila cu principiile de conducere prudentiala a activitatii asiguratorilor, moneda in care se efectueaza operatiunile de asigurare si reasigurare, informatiile ce trebuie puse la dispozitia asiguratilor inainte de incheierea contractului de asigurare);

- Directiva 2000/64/CEE, Art. 2 Articolul 16(3) al Directivei 92/49/CEE, Articolul 15(3) al Directivei 92/96/CEE si Articolul 25(3) al Directivei 93/22/CEE (schimbul de informatii intre autoritatile de supraveghere din Tarile Membre);

- Directiva 79/267/CEE, Art. 8(2) – privind coordonarea legilor, reglementarilor si prevederilor privind consituirea si desfasurarea activitatii de catre societatile de asigurari care practica asigurari directe de viata (aprobarea modificarilor conditiilor de autorizare, eliminarea conditiei ca asiguratorul sa aiba 5 ani de experienta in tara de origine).

In acest moment, piata asigurarilor din Romania cuprinde un numar de 52 de societati de asigurare si 172 de brokeri de asigurare.

Societatile de asigurare sunt structurate dupa cum urmeaza:

- 2 – societati asigurare viata

- 25 – societati asigurare non-viata

- 25 – societati mixte (care practica ambele clase de asigurari)

- 1 – societate in curs de constituire

Toate cele 52 societati de asigurare au in intregime capital social privat.

In ceea ce priveste brokerii de asigurare, doar unul dintre ei – CAROM – are in structura actionariatului statul, in proportie de 70%, restul brokerilor avand intregul capital social privat.

In prezent, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are un numar de 83 de angajati si o structura organizatorica optima pentru desfasurarea unei activitati de supraveghere eficiente, cuprinzand 4 departamente structurate pe 11 directii si directii generale.

Activitatea Comisiei in domeniul supravegherii si controlului, s-a concretizat in aceasta perioada, intr-un numar de 28 controale (13 societati de asigurare si 15 brokeri de asigurare) in urma carora s-au aplicat 25 de sanctiuni. Sanctiunile au urmarit redresarea financiara pentru 2 societati, interzicerea temporara sau definitiva a exercitarii activitatii de asigurare pentru una sau mai multe categorii de asigurari (5 societati de asigurare), limitarea operatiunilor pentru 3 societati, retragerea autorizatiei de functionare pentru 2 societati, amenzi pentru 6 societati si 3 brokeri, avertisment scris pentru 4 brokeri.

Din datele preliminare detinute de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, in baza raportarilor realizate de societatile de asigurare, in 2002, piata asigurarilor a continuat sa evolueze pe un trend crescator. Astfel, volumul primelor brute incasate de societatile de asigurare autorizate sa functioneze in 2002 a fost de aproximativ 16.900 miliarde ROL cu 40% mai mult decat in 2001, in termeni reali. Aproximativ 24% din volumul primelor brute reprezinta sumele incasate din activitatea de asigurari de viata.

Pe baza datelor preliminare se poate estima ca ponderea primelor brute incasate din asigurare in Produsul Intern Brut a crescut pana la 1,2% in 2002 fata de 0,87% in anul anterior. Evolutia pozitiva s-a confirmat si in 2003, primele brute incasate in primul

147

trimestru al acestui an reprezentand circa o treime din totalul incasarilor din 2002, respectiv aproximativ 6.000 miliarde lei.

In ceea ce priveste asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru anul 2002, volumul primelor brute incasate de cele 18 societati de asigurare autorizate sa emita acest tip de asigurare a fost de 2.617,25 miliarde ROL, cu o crestere nominala de 30,9% fata de 2001. In aceeasi perioada, daunele platite s-au cifrat la 1.077,92 miliarde ROL, cu 9,94% mai mult decat in 2001 iar rezerva aferenta daunelor inca nelichidate, la 505,39 miliarde ROL cu 37,69% mai mare decat in anul 2001. Numarul contractelor incheiate pentru acest tip de asigurare a fost de peste 3,45 milioane, cu 5,03% mai putin decat in anul 2001, iar rata daunelor a fost in medie de 46,47%.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor gestioneaza, in conformitate cu prevederile Legii nr. 136/1995 si a Normelor 3/2001, Fondul de Protejare a Asiguratilor, care la data de 31 decembrie 2002 avea un sold disponibil de aproximativ 601,21 miliarde ROL, iar la 30 aprilie 2003 era de circa 759,71 miliarde ROL.

In exercitarea atributiilor sale, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor colaboreaza cu alte autoritati publice din tara si strainatate, avand ca obiect reglementarea sau supravegherea pietelor de asigurari in vederea realizarii protectiei asiguratilor si a transparentei pietelor asigurarilor.

Pe langa protocoalele incheiate cu BNR si CNVM pentru cooperare in domeniul supravegherii sistemului financiar si cu ANPC pentru cooperare in domeniul protectiei asigurarilor si persoanelor care au suferit daune ce fac obiectul unui contract de asigurare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a dezvoltat relatii si cu alte autoritati, incheindu-se in ultimele sase luni protocoale de colaborare cu:

- Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor pentru cooperare in vederea prevenirii si sanctionarii spalarii banilor in domeniul asigurarilor;

- Federatia „Institutul de Asigurari” pentru cooperare in vederea pregatirii personalului din domeniul asigurarilor.

- Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a avut o prezenta activa pe plan international in scopul intaririi cooperarii si colaborarii cu institutii similare din alte tari.

Ca membru al IAIS prin reprezentantii sai, CSA a participat la a noua conferinta anuala desfasurata in luna septembrie 2002 la Santiago de Chile si la adunarile regionale organizate pe Subcomitete unde a intervenit asupra documentelor emise pe diferite segmente de activitati cum sunt: supravegherea reasiguratorilor, evaluarea activelor, frauda si spalarea banilor in asigurari, transparenta informatiilor.

Investitii si piete de capital Pentru reglementarea acestui sector Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a adoptat urmatoarele regulamente:

- In luna ianuarie 2003, Regulamentul nr. 3 (MO nr. 53/30.01.2003) privind autorizarea si functionarea societatilor de servicii de investitii financiare,.

- Regulamentul nr. 4 (MO nr. 948/24.12.2002) privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate.

Referitor la aplicarea Standardelor Contabile Internationale, in luna decembrie 2002 a fost publicat Ordinul comun al Ministerului Finantelor Publice si al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 1742/17.12.2002 (MO nr. 947/23.12.2002) privind aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor reglementate si supravegheate de catre CNVM. In conformitate cu prevederile acestui Ordin, reglementarile contabile mai

148

sus mentionate se aplica tuturor institutiilor reglementate si supravegheate de CNVM, incepand cu situatiile financiare anuale ale exercitiului financiar al anului 2003.

CNVM beneficiaza in prezent de asistenta tehnica sub forma de twinning. Unul dintre obiectivele Conventiei de Twinning dintre CNVM si CONSOB (Comisia de Valori Mobiliare din Italia) il constituie elaborarea de proiecte de modificare a legislatiei primare si secundare a pietei de capital si a pietelor reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate in conformitate cu prevederile directivelor UE.

In perioada septembrie 2002–mai 2003 s-au derulat la sediul CNVM o serie de seminarii sustinute de experti ai CONSOB, Bancii Italiei si Monte Titoli (depozitarul central al pietei de capital din Italia) pe teme ca: cerinte de listare, prospecte si informare continua a emitentilor; abuzul pe piata; decontarea tranzactiilor cu valori mobiliare; cerinte de adecvare a capitalului, organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizarea si monitorizarea firmelor de investitii.

In conformitate cu prevederile conventiei de twinning au fost organizate, in perioada martie – mai 2003, vizite de studiu in Italia, care au asigurat pregatirea profesionala a 37 experti romani in domenii si anume: servicii de investitii; OPCVM-uri si societati de administrare; manipularea pietei; prospecte si informarea emitentilor; decontarea valorilor mobiliare.

In luna decembrie 2002, CNVM a organizat o intalnire cu reprezentantii pietei pentru a prezenta implicatiile implementarii prevederilor directivelor 93/6/EEC privind adecvarea capitalului, 93/22/EEC privind serviciile de investitii precum si a directivei 2003/6/CE privind abuzul pe piata, actiune continuata pe parcursul intalnirilor din lunile ulterioare.

Consolidarea atributiilor de reglementare si intarirea capacitatii de supraveghere a CNVM

Directia Intermediari supravegheaza in prezent 75 societati de servicii de investitii financiare (SSIF-uri). Pentru nerespectarea termenelor de raportare a situatiilor financiare si neincadrarea in prevederile legale, in perioada septembrie 2002 – mai 2003, 4 societati de servicii de investitii financiare au fost sanctionate cu avertisment, un SSIF a primit amenda iar pentru 2 societati de servicii de investitii financiare a fost retrasa autorizatia de functionare.

Directia Organisme de Plasament Colectiv supravegheaza urmatoarele entitati care intra sub incidenta reglementarilor CNVM: 24 fonduri deschise de investitii, 3 fonduri cu capital de risc, 18 societati de administrare si 9 societati de depozitare. In urma controalelor efectuate in perioada determinata au fost aplicate urmatoarele sanctiuni: a fost prelungita perioada de suspendare pentru o societate de administrare a investitiilor si pentru fondul deschis de investitii administrat datorita netransmiterii catre CNVM a documentatiei aferente; o societate de administrare a investitiilor a fost sanctionata cu avertisment scris pentru nerespectarea limitelor privind investitiile prevazute de reglementarile legale in vigoare. De asemenea, au fost suspendate 3 fonduri deschise de investitii iar unei societati de administrare i-a fost retrasa autorizatia de functionare pentru nerespectarea prevederilor legale. In aceeasi perioada au fost autorizate o societate de administrare a investitiilor si un fond cu capital de risc.

Directia Institutii Piata de Capital autorizeaza, reglementeaza, supravegheaza si investigheaza urmatoarele institutii: piete reglementate – Bursa de Valori Bucuresti si RASDAQ, societati de compensare, decontare si depozitare – SNCDD, societati de registru, agenti de compensare – depozitare si consultanti de plasament. In luna mai, existau 9 societati de registru, 15 agenti de compensare – depozitare si 80 consultanti de plasament. In perioada analizata, Serviciul de Investigare din cadrul acestei directii a efectuat un numar de 5 investigatii la societatile de registru in vederea verificarii punctuale a activitatii desfasurate de acestea.

Corpul de Control al CNVM a realizat investigatii la sediul entitatilor pietei, sub forma de controale (in numar de 33) cat si la sediul CNVM, sub forma de audieri, prin

149

solicitarea, verificarea si analizarea documentelor puse la dispozitie de catre acestea. Au fost efectuate 28 de controale la societatile de servicii de investitii financiare, un control la o societate de investitii financiare si 4 la societati de registru. In urma investigatiilor efectuate de catre Corpul de Control au fost aplicate sanctiunile prevazute de reglementarile in vigoare, astfel: 8 suspendari de autorizatii pentru societatile de servicii de investitii financiare, 11 amenzi (8 pentru SSIF-uri, 3 pentru societatile emitente), 19 avertismente scrise (16 pentru SSIF-uri, 3 pentru registre independente), 2 retrageri de autorizatii ale agentilor de servicii de investitii financiare. Pe langa sanctiunile aplicate, unele rezultate ale investigatiilor desfasurate de catre Corpul de Control au impus si sesizarea unor institutii ale Statului precum: Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Ministerul de Interne, Ministerul Finantelor Publice, Banca Nationala a Romaniei, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

In ceea ce priveste ofertele de valori mobiliare, in cadrul Directiei Emitenti s-au inregistrat 99 oferte publice de cumparare de actiuni in perioada septembrie 2002 – mai 2003, 3 oferte publice primare de vanzare de actiuni, 8 oferte publice secundare de vanzare, 6 oferte publice primare de vanzare de obligatiuni municipale si 2 oferte publice primare de vanzare de obligatiuni corporative. In perioada analizata, un numar de 118 societati comerciale deschise pe RASDAQ au fost declarate societati de tip inchis deoarece nu mai indeplineau conditiile de societate deschisa (in luna mai actionau pe piata RASDAQ 4736 societati).

Servicii nefinanciare Dreptul de stabilire (Art. 43 CE) si libera furnizare a serviciilor (Art. 49 CE) Ca urmare a exercitiului din anul 2002 al Grupului de lucru constituit pentru identificarea barierelor in calea dreptului de stabilire si liberei practicari a serviciilor au fost initiate urmatoarele acte normative prin care au fost eliminate unele din barierele identificate in domeniul serviciilor nefinanciare:

- Ordinului Ministrului turismului nr. 910/26.11.2002 (MO nr. 898/11.12.2002) pentru modificarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, care abroga Ordinul ministrului turismului nr. 170/3.04.2001, si care elimina conditiile restrictive in obtinerea brevetului de turism de catre cetatenii straini;

- Legea nr. 85/18.03.2003 (MO nr. 197/27.03.2003) a minelor, care inlatura barierele identificate in Legea nr. 61/1998. Legea a intrat in vigoare la data de 27 martie a.c., iar in termen de 90 zile de la data publicarii urmeaza a fi emise normele de aplicare ale legii.

- HG nr. 631/29.05.2003 (M.O. nr. 407/11.06.2003), privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism, pentru modificarea si completarea HG nr. 305/2001.

A fost adoptata OUG nr. 194/12.12.2002 (MO nr. 955/27.12.2002) privind regimul strainilor in Romania, care inlocuieste Legea nr. 123/2001 (M.O. nr. 168/3.04.2001) si care a intrat in vigoare la 26.01.2003. Aceasta ordonanta reglementeaza o serie de aspecte legate de regimul strainilor in Romania, cum ar fi admiterea si sederea strainilor pe teritoriul Romaniei, reunificarea familiala, angajarea in munca, conditiile in care strainii pot desfasura activitati economice, profesionale sau comerciale. Tinand cont de prevederile in vigoare existente intre Romania si Uniunea Europeana, cetatenii statelor membre ale Comunitatii Europene aflati pe teritoriul Romaniei se bucura de un regim special. Astfel, acestora li se poate prelungi dreptul de sedere temporara in oricare dintre scopurile prevazute de acest act normativ fara indeplinirea conditiei prealabile de obtinere a unei vize de lunga sedere, a conditiilor referitoare la existenta mijloacelor de intretinere, precum si a conditiilor speciale pentru prelungirea dreptului

150

de sedere in scopul desfasurarii de activitati comerciale. Cetatenilor europeni li se poate prelungi dreptul de sedere temporara pentru o perioada de pana la 2 ani, cu posibilitatea prelungirii succesive a acestuia pentru perioade de pana la 5 ani. Sotului/sotiei, copiilor minori, precum si rudelor aflate in intretinerea acestora, care sunt titulare ale unui drept de sedere temporara li se acorda dreptul de sedere in Romania pentru aceeasi perioada. Art. 135 al Ordonantei de Urgenta nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania precizeaza ca, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, prevederile acesteia nu vor mai fi aplicabile cetatenilor Statelor Membre ale UE si Spatiului Economic European.

Protectia datelor personale Institutia Avocatului Poporului a fost desemnata pentru a monitoriza aplicarea prevederilor Legii nr. 677/2001 (MO nr. 790/12.12.2001) pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Pentru a-si exercita atributiile in aceasta materie, Avocatul Poporului a intreprins urmatoarele actiuni in perioada septembrie 2002-iunie 2003:

- Ordinul Avocatului Poporului nr. 6/29.01.2003 (MO nr. 151/10.03.2003), privind stabilirea clauzelor contractuale standard, in cazul transferurilor de date cu caracter personal catre un operator stabilit intr-un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana. Ordinul institutiei Avocatului Poporului a fost emis pentru transpunerea integrala a Deciziei nr. 2001/45/EC privind standardul clauzelor contractuale pentru transferul datelor cu caracter personal catre tarile terte in legislatia romana.

- Ordinului Avocatului Poporului nr. 124/18.10.2002 pentru aprobarea modelelor de autorizatii a transferului in strainatate al datelor cu caracter personal;

- Efectuarea unui numar de 8 investigatii din oficiu sau la primirea unor plangeri sau sesizari dintre care 4 au fost realizate la operatori de drept public iar 4 la operatori de drept privat. In urma acestora, s-a recomandat operatorilor de drept public, respectarea cerintelor minime de securitate prevazute de Ordinul Avocatului Poporului nr. 52/18.04.2002 (MO nr. 383/5.06.2002), depunerea de notificari pentru alte prelucrari si modificarea notificarilor inregistrate anterior la Avocatul Poporului. In privinta operatorilor de drept privat, s-a recomandat respectarea cerintelor minime de securitate prevazute de Ordinul Avocatului Poporului nr. 52/18.04.2002, adaptarea modalitatii de colectare a datelor cu caracter personal, in scopul respectarii drepturilor persoanelor vizate, astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 677/2001, precum si completarea sau modificarea notificarilor depuse anterior la Avocatul Poporului;

- Efectuarea unui numar de 4 controale prealabile la operatori de drept privat. In 3 cazuri, s-a recomandat remedierea deficientelor constatate in sistemul de securitate a datelor personale, al operatorului si in modalitatea de colectare a datelor de pe Internet, prelucrarea incepand dupa ce operatorul s-a conformat celor recomandate. In ultimul caz, nu s-a constatat existenta unor riscuri speciale, fiind adoptate masurile de securitate adecvate de catre operator, pentru protejarea drepturilor persoanelor ale caror date urmau sa fie prelucrate;

- Inregistrarea a 346 notificari de prelucrari de date cu caracter personal, pana la data de 28 mai 2003, din care 135 de notificari in cursul anului 2003;

- Organizarea in data de 31 ianuarie 2003, a seminarului cu tema "Protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, in activitatea autoritatilor si institutiilor publice", cu participarea reprezentantilor autoritatilor si institutiilor publice, inregistrati ca operatori la Avocatul Poporului;

151

- Publicarea pe pagina de Internet (in limba romana) a institutiei Avocatul Poporului in luna aprilie 2003, a unui Documentar cu privire la aplicarea Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, in vederea familiarizarii persoanelor interesate cu legislatia din acest domeniu;

In legatura cu resursele financiare ale autoritatii de supraveghere, precizam ca, potrivit art. 33 din Legea nr. 35/1997, modificata si completata de Legea nr. 181/12.04.2002 (MO nr. 268/22.04.2002), institutia Avocatul Poporului are buget propriu, care face parte integranta din bugetul de stat. Proiectul de buget se aproba de Avocatul Poporului, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice si se inainteaza Guvernului pentru a fi inclus distinct in proiectul bugetului de stat supus legiferarii.

In ceea ce priveste organizarea autoritatii de supraveghere, in cadrul institutiei a fost infiintata Directia pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, care pana la 31 decembrie 2002 functiona cu o schema de personal cu 7 posturi. Incepand cu 1 ianuarie 2003, numarul de posturi a fost suplimentat, directia functionand in prezent cu o schema de 13 functionari publici.

Cu privire la intarirea capacitatii administrative a autoritatii de supraveghere, trebuie mentionat ca atat schema de personal (13 functionari publici), cat si bugetul aprobat, asigura pentru autoritatea de supraveghere o capacitate administrativa care ii permite sa isi indeplineasca atributiile, precum si sa ia masurile de implementare a legislatiei in conformitate cu Directiva 95/46/EC. A participat in perioada de referinta, in calitate de observator, la reuniunile Grupului de lucru pentru protectia datelor al Uniunii Europene, instituit prin art. 29 din Directiva 95/46/EC si la intrunirea de la Madrid din luna decembrie 2002 organizata in cadrul Consiliului Europei in domeniul protectiei datelor.

Cu referire la independenta autoritatii de supraveghere, subliniem urmatoarele:

- institutia Avocatul Poporului este consacrata de Constitutia Romaniei (Titlul II, Capitolul IV, art. 55-57). Avocatul Poporului este numit de Senat;

- potrivit Legii nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, modificata si completata de Legea nr. 181/2002, Avocatul Poporului este o autoritate publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica (art. 2 alin. 1), care nu poate fi supusa nici unui mandat imperativ sau reprezentativ (art. 2 alin. 3 teza I). De asemenea, nimeni nu il poate obliga pe Avocatul Poporului sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale (art. 2 alin. 3 teza II). Conform art. 3 din legea sus mentionata, activitatea Avocatului Poporului, a adjunctilor sai si a salariatilor care lucreaza sub autoritatea sa are caracter public;

- art. 21 alin. (2) din Legea nr. 677/2001 prevede ca autoritatea de supraveghere, deci Avocatul Poporului, isi desfasoara activitatea in conditii de completa independenta si impartialitate;

- independenta autoritatii de supraveghere este intarita si de prevederile legale privind modalitatea de finantare.

In plus, conform atributiilor sale de supraveghere a aplicarii Legii nr. 677/2001, Avocatul Poporului a intreprins:

- stabilirea categoriile de operatiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal, care sunt susceptibile de a prezenta riscuri speciale pentru drepturile si libertatile persoanelor;

- infiintarea registrului de evidenta a prelucrarilor de date personale, care este functional incepand cu data de 30 ianuarie 2002;

- organizarea de seminarii, in cadrul carora operatorii de date sunt familiarizati cu obligatiile ce le revin in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001. Un

152

asemenea seminar a avut loc la 31 ianuarie 2003, la care au participat operatori de date din sectorul public;

- aprobarea modelele de autorizatii pentru transferul in strainatate al datelor cu caracter personal;

- emiterea unui aviz favorabil pentru proiectul-cadru al Acordului de asociere a Romaniei la EUROPOL, prezentat de Ministerul de Interne, in limitele prerogativelor acordate Avocatului Poporului, prin dispozitiile Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

Serviciile societatii informationale Strategia nationala pentru promovarea noii economii si implementarea Societatii Informationale, initiata si promovata de MCTI, a fost aprobata prin Hotararea de Guvern nr. 1440/2002 (MO nr. 933/19.12.2002). Strategia a fost elaborata pe baza consultarilor dintre reprezentanti ai sectorului public, ai sectorului privat, ai mediului academic si ai societatii civile si transpune in practica obiectivele stabilite prin planul de actiuni eEurope+. Ea va fi revizuita anual, pentru a tine cont de evolutia tehnologica a domeniului, si monitorizarea implementarii sale va fi realizata pe baza de raportari bianuale catre GPTI.

Incepand din acest an Romania, in urma semnarii Memorandumului de Intelegere cu Comisia Europeana, este membru in programul comunitar eContent. MCTI este reprezentantul national al acestuia in Romania si sprijina lansarea competitiei de proiecte eContent pe principalele tematici:

- imbunatatirea accesului si extinderea utilizarii informatiilor din sectorul public;

- stimularea productiei de continut digital intr-un mediu multicultural si multilingvistic;

- dinamizarea pietei de continut digital.

A fost adoptata HG nr. 1308/20.11.2002 (MO nr. 877/5.12.2002), pentru aprobarea normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 365/2002 (MO 483/5.07.2002) ce reglementeaza comertul electronic, care cuprinde prevederi referitoare la emisiunea de moneda electronica, activitatile de asigurare ca servicii ale societatii informationale, procedurile de colaborare, consultare sau informare, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca entitatile constituite in scopul protectiei consumatorilor in statele membre ale Uniunii Europene pentru a avea calitate procesuala activa.

A fost stabilita procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking prin Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr. 16/24.01.2003 (MO nr. 107/20.02.2003). Prezentul ordin se aplica bancilor, persoanelor juridice romane, precum si sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine. Scopul avizului il constituie verificarea indeplinirii de catre sistemul informatic al emitentului si de catre solutia software, prin intermediul careia instrumentul de plata cu acces la distanta este oferit, a unor cerinte minime de securitate.

A fost adoptata Ordonanta nr. 19/30.01.2003 (MO nr. 61/1.02.2003) privind obligativitatea utilizarii sistemului electronic de colectare a datelor statistice care aduce o serie de beneficii legate de cresterea calitatii datelor statistice, o mai buna informare si diseminare a acestora in randul opiniei publice si de reducere a costurilor bugetare ale cercetarilor statistice incluse in sistemul electronic. Ordonanta prevede obligatia institutiilor administratiei publice centrale si locale, precum si a altor categorii de institutii publice, de a raspunde chestionarelor statistice prin utilizarea sistemului electronic. Incalcarea acestei obligatii constituie contraventie si se sanctioneaza cu

153

amenda de la 10.000.000 ROL la 50.000.000 ROL. Pregatirea si implementarea sistemului electronic se vor face prin cooperarea MCTI si INS.

Legea nr. 161/19.04.2003 (MO 279/21.04.2003) privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, include un capitol dedicat „Transparentei in administrarea si promovarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice” prin care se imbunatateste accesul la informatiile si serviciile autoritatilor administratiei publice, calitatea acestor informatii, si vor fi restranse procedurile birocratice prin simplificarea si standardizarea metodologiilor de lucru, stabilind totodata un program clar de implementare si extindere a utilizarii mijloacelor electronice. Legea mai prevede constituirea si actualizarea unei baze de date privind criminalitatea informatica. De asemenea, este expres stabilita obligatia proprietarilor sau administratorilor de sisteme informatice de a avertiza utilizatorii cu privire la conditiile legale de acces si utilizare, precum si cu privire la consecintele juridice ale accesului fara drept la aceste sisteme informatice.

Crearea pe site-ul MCTI a paginii "Abuzuri zona.ro" permite tuturor celor interesati sa transmita sesizari cu privire la:

- utilizarea datelor personale de identificare in vederea accesului la anumite servicii, fara acordul prealabil al detinatorului;

- transmiterea de mesaje comerciale nesolicitate (pentru care destinatarul nu si-a exprimat acordul);

- transmiterea in mod intentionat si repetat de mesaje care contin virusi;

- actiuni neautorizate de monitorizare sau de stocare a datelor;

- incalcarea dreptului la proprietate intelectuala, precum si a dreptului la proprietate industriala;

- efectuarea de operatiuni neautorizate intr-un sistem informatic;

- blocarea unor servicii sau al unui server prin atacuri de tip DoS (Denial of Service).

De asemenea, pe site-ul MCTI, a fost creata pagina web “Antifrauda”, care urmareste sa ofere publicului din Romania si din strainatate o modalitate simpla si usor accesibila de sesizare a fraudelor din domeniul IT, prin trimiterea mesajelor la adresa de e-mail: antifrauda@mcti.ro.

In vederea asigurarii corectitudinii in materia comertului electronic si a semnaturii electronice, in luna aprilie (21.04.2003) a fost creata prima Autoritate de Certificare, E-Sign Romania S.A., inregistrata oficial ca prim furnizor de servicii de certificare calificata din Romania.

Mai poate fi mentionat faptul ca, toate proiectele pilot promovate de MCTI si aprobate in anii 2001-2002 de Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informatiei (GPTI) au fost adjudecate si se afla in prezent in derulare:

- portal pentru formulare administrative on-line;

- portal pentru cereri online pentru reinnoirea permisului de conducere auto

- dezvoltarea sistemului informational al Autoritatii de Reglementare si Supraveghere a Furnizorilor de Servicii de Certificare;

- portal cu informatii privind serviciile de sanatate;

- portal pentru acces la servicii de e-government;

- sistem electronic de licitatii pentru achizitii publice e-Procurement;

- extinderea sistemului informatic de urmarirea bilantului si obligatiilor fiscale ale agentilor economici cu capabilitati de preluare pe WEB a documentelor;

154

- identificarea unica a functionarilor publici prin semnatura electronica si smart-carduri;

- managementul documentelor in cadrul MCTI;

- plata taxelor si impozitelor prin mijloace electronice (e-Tax);

- servicii de informare electronica pentru cetateni - Infochiosc;

- sistem de preluare pe web a facturilor furnizorilor;

- sistem electronic de sondare a opiniei publice;

- sistem electronic pentru achizitii de bunuri si servicii - eMarket;

- sistem informatic pentru notificarea schimbarii adresei de domiciliu.

In perioada de referinta a avut loc extinderea la scara nationala a unor proiecte-pilot demarate in anii precedenti („sistemul electronic de achizitii publice”, „e-tax”, „sistemul informational privind stadiul de implementare a planului e-Europe+ si a dezvoltarii in IT”, „extinderea sistemului privind indicatorii eEurope+”, „dezvoltarea sistemului informational al Autoritatii de reglementare si supraveghere a furnizorilor de servicii de certificare”). De asemenea, MCTI a initiat noi proiecte: „extindere site MCTI+ antivirus retea”, „portal pentru interactiuni G2E”, „portal cu privire la respectarea proprietatii intelectuale”, „sistem informatic pentru raportarea actiunilor cu aparenta nelegala”.

Serviciile de comunicatii electronice Pentru perioada de referinta Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC) a luat urmatoarele decizii cu caracter normativ:

- Decizia nr. 131/9.12.2002 (MO nr.907/13.12.2002) privind regimul de autorizare generala pentru furnizarea retelelor si a serviciilor de comunicatii electronice. Decizia stabileste procedura de autorizare a persoanelor fizice sau juridice care intentioneaza sa furnizeze retele sau servicii de comunicatii electronice precum si conditiile in care furnizorii respectivi beneficiaza de regimul de autorizare generala. Aceasta decizie se va aplica in materia retelelor publice fixe si mobile, retelelor publice cu transmisie prin satelit, retele private care utilizeaza frecvente radioelectrice (retele radio mobile profesionale – PMR, TETRA, radiopaging, retele fixe prin satelit – VSAT, retele mobile prin satelit); serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului: serviciilor de telefonie, de linii inchiriate, de transmisiuni de date, servicii de acces la Internet (dial-up, cablu coaxial, linii inchiriate, radio), serviciilor de radiocomunicatii mobile profesionale, servicii de radiopaging;

- Decizia nr. 138/16.12.2002 (MO nr. 20/15.01.2003) privind impunerea unor cerinte minimale pentru furnizarea serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului. Decizia stabileste indicatorii de calitate care trebuie respectati de catre furnizorii de servicii de comunicatii electronice atunci cand isi incep activitatea. Se refera la: serviciul de telefonie destinat publicului, serviciul de linii inchiriate, serviciul de comunicatii electronice oferite pe retea ISDN si serviciul de comunicatii electronice oferite pe retele care utilizeaza protocolul IP;

- Decizia nr.140/16.12.2002 (MO nr. 20/15.01.2003) privind aprobarea Planului national de numerotatie;

- Decizia nr.141/16.12.2002 (MO nr. 25/17.01.2003) privind procedura de solicitare si emitere a licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie;

- Decizia nr. 136/12.12.2002 (MO nr. 916/16.12.2002) pentru aprobarea Regulamentului privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice. Regulamentul stabileste criteriile de identificare a pietelor relevante

155

care, prin caracteristicile lor, necesita impunerea unor masuri de reglementare, dar si identifica o serie de piete relevante specifice;

- Decizia nr.137/12.12.2002 (MO nr. 916/16.12.2002) privind aprobarea Regulamentului pentru efectuarea analizelor de piata si determinarea puterii semnificative pe piata,. Regulamentul va permite analizarea pietelor relevante si determinarea furnizorilor cu putere semnificativa pe piata. In urma analizei, ANRC va decide impunerea, modificarea sau retragerea unor obligatii specifice furnizorilor astfel identificati, asigurand promovarea competitiei si prevenind abuzurile de putere dominanta;

- Decizia nr.139/16.12.2002 (MO nr. 20/15.01.2003) pentru stabilirea procedurii de solutionare a litigiilor ce intra in competenta Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii.

Tinand cont de prevederile comunitare in materie de concurenta, de faptul ca piata serviciilor societatii informationale este pe punctul a fi dezvoltata in Romania si pentru a se asigura dezvoltarea acestei piete conform normelor acceptate de catre Comunitatea Europeana, ANRC a luat urmatoarele decizii:

- A desemnat "RomTelecom" S.A. ca fiind operator cu putere semnificativa pe piata accesului la retelele publice de telefonie fixa in vederea originarii, terminarii si tranzitului apelurilor, prin Decizia nr. 142;

- A desemnat „Mobifon” S.A., „Orange Romania” S.A., „Cosmorom” S.A. si respectiv „Telemobil” – S.A. ca fiind operatori cu putere semnificativa pe piata accesului la reteaua proprie de telefonie mobila in vederea terminarii apelurilor prin Deciziile nr. 143, 144, 145 si respectiv 146;

- Decizia nr. 147 privind principiile si preconditiile ofertei de referinta pentru interconectarea cu reteaua publica de telefonie fixa.

Libera practicare a serviciilor de catre fermieri, mestesugari si comercianti Prin H.G. nr. 58/23.01.2003 (MO nr. 108/20.02.2003) au fost adoptate normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 507/12.07.2002 (MO nr. 582/6.07.2002) privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice. Prin actul normativ se stabilesc:

- cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele fizice/asociatiile familiale pentru a fi autorizate sa desfasoare activitati, facandu-se distinctie intre documentatia pe care trebuie s-o depuna cetatenii romani, respectiv cetatenii straini din Statele Membre ale UE si din Spatiul Economic European;

- etapele de obtinere a autorizatiei emise de catre primariile din localitatile in care persoanele fizice isi desfasoara activitatea fiind astfel armonizate prevederile Legii nr. 507/2002 cu prevederile in vigoare privind inregistrarea si autorizarea societatilor comerciale. In acest sens, precizeaza atributiile primariilor in legatura cu conditiile de autorizare, eliberarea si anularea autorizatiilor, precum si controlul asupra activitatilor economice desfasurate de catre aceste persoane.

- reglementarea drepturilor si obligatiilor persoanelor fizice/asociatiilor familiale in cadrul activitatilor pe care le realizeaza in baza autorizatiei, precum si sanctiunile care se aplica celor care nu respecta conditiile prevazute de lege;

- procedura de obtinere a codului fiscal si documentele necesare pentru obtinerea codului unic la Oficiul National al Registrului Comertului cu respectarea procedurii de anuntare a administratiei financiare la care persoana fizica/asociatia familiala isi are domiciliu/resedinta.

156

Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene care doresc sa desfasoare activitati pe cont propriu in Romania vor putea sa isi desfasoare activitate economica pe teritoriul Romaniei in baza Legii nr. 507/2002 daca vor urma procedura autorizarii activitatii, in conditiile prevazute de lege. Acestia se vor adresa primariilor din unitatile administrativ teritoriale in care isi au resedinta pentru a solicita obtinerea autorizarii activitatii in conformitate cu procedura stabilita prin normele metodologice.

HG nr. 58/2003 ia in considerare Ordinul Presedintelui Institutului National de Statistica nr. 601/26.11.2002 (MO nr. 908/13.12.2002) privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN.

La inceputul anului, a fost adoptata Ordonanta Guvernului nr. 32/30.01.2003 (MO nr. 62/1.02.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca,. Modificarea si completarea s-au facut in concordanta cu angajamentele asumate in cadrul capitolelor de negociere 2 – Libera circulatie a persoanelor si 24 – Justitie si Afaceri Interne si nu introduce bariere in calea dreptului de stabilire si libertatii de furnizare a serviciilor.

Agentii comerciali independenti La data de 12 iulie 2002 a fost adoptata Legea nr. 509/12.07.2002 (MO nr. 581/6.07.2002) privind agentii comerciali permanenti, care transpune integral prevederile Directivei CEE 86/653 privind agentii comerciali independenti. Legea asigura un tratament egal tuturor categoriilor de agenti comerciali, indiferent de cetatenie sau domiciliu.

Comunicatiile comerciale A fost adoptata Legea nr. 650/7.12.2002 (MO nr. 914/16.12.2002) pentru aprobarea OG nr. 99/29.07.2000 (MO nr. 304/4.07.2000) privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, prin care sunt stabilite principiile generale privind desfasurarea activitatii comerciale si se urmareste dezvoltarea retelei de distributie a produselor si serviciilor de piata, cu respectarea principiilor liberei concurente, protectiei vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor, precum si a mediului.

Actul normativ defineste si reglementeaza urmatoarele practici comerciale: -vanzarile cu pret redus; -vanzarile la distanta; -vanzarile directe; -vanzarile piramidale/etajate; -vanzarile in afara spatiilor comerciale; -loteriile publicitare; -vanzarile cu prime; -vanzarile conditionate; -vanzarile fortate si refuzul de a vinde. Aceste practici raspund exigentelor de transparenta si informare a consumatorilor necesare liberei circulatii a marfurilor si serviciilor si constituie un instrument cheie pentru facilitarea comunicatiilor comerciale si promovarea serviciilor transfrontaliere.

Astfel, consumatorul este informat despre nivelul reducerilor de pret (prin reguli stricte de afisare a preturilor), durata reducerilor de pret, categorii de produse care pot face obiectul vanzarilor cu pret redus. Reducerea efectiva de preturi se realizeaza in raport cu pretul de referinta. In cazul vanzarilor cu prime, acestea sunt permise numai in situatia in care se acorda cu titlu gratuit produse sau servicii gratuite identice sortimental cu produsul/serviciul cumparate. Actul normativ reglementeaza, de asemenea, practica de promovare a produselor si serviciilor comerciale denumita loterie publicitara – stipuland interdictia de a impune in contrapartida alte cheltuieli directe sau indirecte suplimentare achizitionarii produsului/serviciului, precum si obligatia privind informarea consumatorului, existenta regulamentelor de participare si controlul strict al practicilor de promovare.

Prin aceasta reglementare se interzice vanzarea piramidala, prin care se ofera consumatorilor produse/servicii facandu-i sa spere ca le vor obtine fie cu titlu gratuit, fie la un pret redus fata de valoarea lor reala si conditionand vanzarile de plasarea contra

157

plata de bonuri, tichete, cupoane si alte titluri similare catre terti sau de colectarea de adeziuni sau subscrieri. De asemenea se interzice fapta de a propune unei persoane sa colecteze adeziuni sau sa se inscrie pe o lista facand-o sa spere la castiguri financiare rezultate din progresia geometrica a numarului de persoane recrutate sau inscrise.

Fac parte din categoria practicilor admise la care este permisa vanzarea in pierdere: vanzarile de lichidare, vanzarile de soldare, vanzarile cu pret redus prin magazin de fabrica, vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale, vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fot vandute, vanzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu mai poate fi asigurata pana la limita termenului de valabilitate, vanzarea unui produs la un pret aliniat la cele legal practicat de ceilalti comercianti din aceeasi zona comerciala pentru acelasi produs, determinat de mediul concurential si vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Vanzarea in pierdere este definita ca orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie.

In aplicarea prevederilor cuprinse in actul normativ au fost elaborate si aprobate prin HG nr. 333/20.03.2003 (MO nr. 235/7.04.2003) Normele metodologice de aplicare a OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata prin care sunt efectuate corelatiile necesare cu legislatia in vigoare privind autorizarea comerciantilor, respectiv OUG nr. 76/2001 si Legea nr. 507/2002, definindu-se obligatiile ce revin comerciantilor privind pregatirea profesionala si experienta profesionala pe care trebuie sa o detina pentru exercitarea anumitor meserii din domeniul alimentatiei publice si al comercializarii produselor alimentare. De asemenea, sunt prevazute detalii cu privire la efectuarea practicilor comerciale precum si obligatiile care le revin comerciantilor in relatia acestora cu consumatorii si organele de control abilitate prin lege, in verificarea operatiunilor comerciale efectuate de acestia.

In vederea asigurarii transparentei si informarii mediului de afaceri cu modul de reglementare al principalelor practici comerciale, MIMMC in colaborare cu Centrul pentru Formare Profesionala si Management pentru Comert si CCIRB au organizat seminarii in perioada decembrie 2002 – ianuarie 2003, cu urmatoarele teme:

- “Comercializarea produselor si serviciilor de piata – noi reglementari”;

- “Reguli de comercializare si distributie a produselor si serviciilor de piata”.

La aceste seminarii au participat reprezentanti ai societatilor comerciale cu ridicata si cu amanuntul, asociatii profesionale, patronale, asociatii ale consumatorilor si producatorilor, carora le-au fost expuse exigentele Ordonantei nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata referitoare la infromarea si protejarea consumatorilor, controlul strict al unor practici comerciale cum ar fi: loteria publica si vanzarile cu pret redus.

De asemenea, a fost elaborat si editat “Ghidul Comerciantului”, care are la baza prevederile OG nr. 99/2000 aprobate prin Legea nr. 650/2002.

2.3.4. LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR Negocierile au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare Romania - UE din data de 7.04.2003.

Romaniei i-au fost acceptate doua perioade de tranzitie, respectiv 7 ani pentru achizitia de catre nerezidenti a terenurilor cu destinatie agricola si forestiera si 5 ani pentru dobandirea dreptului de proprietate asupra pamantului pentru resedinta secundara.

158

Operatiuni de capital Romania a continuat procesul de liberalizare a operatiunilor de capital, in conformitate cu calendarul stabilit prin Circulara BNR nr. 26/20.11.2001 (MO 769/3/12.2001). In plus, prin emiterea Circularei BNR nr. 37/17.09.2002 (MO nr. 700/25.09.2002) pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr. 3/23.12.1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificarile si completarile ulterioare, au fost liberalizate incepand cu luna octombrie a anului 2002, creditele si imprumuturile financiare pe termen mediu si lung acordate de rezidenti nerezidentilor. Incepand cu luna ianuarie 2003 nu au mai fost supuse autorizarii urmatoarele operatiuni: -tranzactii ale rezidentilor cu valori mobiliare si cu unitati ale organismelor de plasament colectiv straine; -credite si imprumuturi financiare pe termen scurt acordate de nerezidenti rezidentilor; -credite si imprumuturi financiare si imprumuturi cu caracter personal acordate de rezidenti nerezidentilor; -garantii acordate de rezidenti nerezidentilor.

La inceputul anului 2003 a fost emisa Ordonanta Guvernului nr. 34/30.01.2003 (MO nr. 62/01.02.2003) privind masuri in domeniul disciplinei financiar - valutare a agentilor economici care abroga Ordonanta Guvernului nr. 18/31.01.1994. Aceasta masura a facut posibila emiterea de catre Banca Nationala a Romaniei a Circularei nr. 5/13.02.2003 (MO nr. 111/21.02.2003) pentru modificarea si completarea Regulamentului BNR nr. 3/23.12.1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificarile si completarile ulterioare, care a eliminat o serie de bariere de natura administrativa in domeniu, prin abrogarea Normelor BNR privind circuitul formularelor "Dispozitie de plata valutara externa" (DPVE) si "Cerere de deschidere acreditiv" (CDA) – N.R.V. 8 si a Normelor BNR privind controlul valutar asupra incasarilor din exporturi si din celelalte operatiuni cu strainatatea – N.R.V. 9.

In vederea asigurarii armonizarii depline a legislatiei bancare cu acquis-ul comunitar relevant, indesebi cu prevederile Directivei 2000/12/CE privind conditiile de acces si exercitare a activitatii bancare de catre institutiile de credit, BNR a elaborat propunerea de modificare a Legii bancare nr. 58/1998. Acest proiect de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei la data de 29 mai 2003 si urmeaza a fi adoptat de Parlamentul Romaniei. Amendamentele aduse elimina, in cazul bancilor, barierele existente in calea dreptului de stabilire si liberei furnizari a serviciilor.

Actiunea nominativa de control a statului Autoritatea pentru Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului (APAPS) a identificat in portofoliul sau un numar de 108 societati la care statul detinea actiuni nominative de control (inclusiv Romtelecom care a fost transferata de la APAPS la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei) a caror mentinere ar fi incompatibila cu prevederile Comunicarii Comisiei C220/97. Ordonanta Guvernului nr. 31/30.01.2003 (MO nr. 62/1.02.2003), stabileste transformarea actiunilor nominative de control in actiuni comune pana la sfarsitul lunii iunie 2003 si prezinta urmatoarele prevederi:

- “Art. 1 – APAPS poate sa incheie acte aditionale la contractele de vanzare-cumparare de actiuni care, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, contin clauza pastrarii in proprietatea statului a unei actiuni nominative de control, in scopul transformarii actiunii nominative de control in actiune comuna si vanzarii acesteia catre semnatarul contractului de privatizare sau succesorul legal al acestuia.

- Art. 2 – Pretul actiunii nominative de control, transformata in actiune comuna, este egal cu valoarea nominala a acestei actiuni.

- Art. 3 – APAPS va include, dupa caz, in actele aditionale prevazute la art.1 conservarea documentatiei de cercetare-proiectare si informatica finantate de la

159

bugetul de stat, mentinerea integritatii si starii de functionare a capacitatilor de productie de aparare.”

In prezent, din cele 108 societati comerciale, la 19 societati actiunea nominativa de control detinuta de APAPS a fost transformata in actiune comuna si vanduta actionarului majoritar.

In ceea ce priveste actiunea de aur detinuta de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, angajamentul a fost realizat prin emiterea HG nr. 1551/18.12.2002 (MO nr. 13/10.01.2003) de completare a HG 1260/7.11.2002 (MO nr. 832/19.11.2002) privind aprobarea strategiei de privatizare a SNT Romtelecom, transformand actiunea nominativa de control detinuta la Romtelecom in actiune comuna si a vandut-o.

In plus fata de cele 108 societati comerciale, APAPS mai detinea actiunea nominativa de control la alte 2 societati comerciale: Minexfor Deva si Prospectiuni Bucuresti, care au fost declarate prin HG 362/1998 ("Strategia de privatizare pe 1998"), drept societati de interes strategic. Actiunea nominativa de control detinuta de APAPS la Prospectiuni Bucuresti a fost deja transformata in actiune comuna si vanduta, iar Minexfor Deva este in analiza. La societatile la care semnatarul contractului de privatizare sau succesorul legal al acestuia nu si-a exprimat inca solicitarea ca actiunea nominativa de control sa fie transformata in actiune comuna, este in curs transmiterea de catre APAPS de notificari in acest sens.

Sisteme de plati In ceea ce priveste reorganizarea sistemului de plati, mentionam extinderea cadrului de reglementare privind transferurile de fonduri de mare valoare si la nivelul organizatiilor cooperatiste de credit, prin emiterea Circularei BNR nr. 31/21.08.2002 (MO nr. 683/16.09.2002) privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, pentru modificarea Regulamentului BNR nr.1/18.02.2002 (MO nr. 136/21.02.2002).

Pietele reglementate, respectiv Bursa de Valori Bucuresti si RASDAQ, societatile de compensare, decontare si depozitare – SNCDD, societatile de registru, agentii de compensare–depozitare si consultantii de plasament sunt autorizate, reglementate, suprvegheate si investigate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare – Directia Institutii Piata de Capital. Astfel, in perioada analizata, s-a emis Regulamentul nr. 4/3.12.2002 (MO nr. 948/24.12.2003) privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate.

Investitii straine directe in Romania Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS), a intreprins actiuni in sensul stimularii investitiilor straine directe in cursul anului 2002, care au vizat reglarea unor aspecte de ordin institutional si legislativ.

Astfel, amenajarea si dotarea cu echipamente si birotica a sediului ARIS a fost realizata. In ceea ce priveste aspectul legislativ, ca urmare a aplicarii Legii nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, in perioada 1 iunie 2002 - iunie 2003 s-au inregistrat 99 de investitii cu valori de peste 1.000.000 USD, cu o valoare angajata de 941,3 milioane USD, din care participare straina de 600,5 milioane USD.

Principalele domenii in care s-au inregistrat aceste investitii sunt: transportul si distributia gazelor naturale, comunicatii – dezvoltarea retelei de radiorelee, telecomunicatii – extinderea retelei de telefonie mobila, industria metalurgica, industria constructoare de masini, industria mobilei, comert cu ridicata nespecializat.

160

In acest context, volumul total al investitiilor straine directe in perioada 1990 - aprilie 2003 a fost de 9,44 miliarde USD (capital social subscris in echivalent valuta), cresterea aferenta anului 2002 fiind de 1,33 miliarde USD. Principalele state de provenienta a capitalului strain sunt Olanda, Germania, Franta, SUA, urmate de Italia, Cipru, Austria, Antilele Olandeze, Turcia si Marea Britanie.

Ca urmare a identificarii restrictiilor in calea liberei circulatii a capitalurilor privind investitiile directe efectuate de nerezidenti in cadrul legislatiei sectoarelor specifice, acestea au fost eliminate din legile speciale care reglementeaza un anumit domeniu si nu restrictioneaza accesul la investitii in functie de nationalitate, oferind un tratament egal, nediscriminatoriu tuturor investitorilor, astfel:

- In domeniul exploatarii resurselor minerale, a fost eliminata restrictia existenta la Art.29 (f) din Legea Minelor nr. 61/1998, care prevedea ca “un Titular de licenta trebuie sa utilizeze cu prioritate, in executarea activitatilor miniere, forta de munca autohtona cu calificare corespunzatoare”, prin emiterea noii Legi a Minelor - Legea nr. 85/2003 (MO nr. 197/27 martie 2003).

- In domeniul administratiei publice, Guvernul a adoptat Hotararea nr. 129/6.02.2003 (MO nr. 88/12.02.2003) pentru modificarea anexei nr. 1 la Normele metodologice - cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 216/1999. Prin acest act normativ s-a inlaturat bariera creata in calea liberei circulatii a capitalurilor, ce consta in avantajarea prin punctaj a concesionarilor care utilizau forta de munca autohtona.

- Legea nr. 161/21.04.2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (MO nr. 279/21.04.2003) cuprinde dispozitii ce modifica si completeaza Legea nr.26/1990 privind registrul comertului si Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, in scopul asigurarii compatibilitatii acestora cu acquis-ul comunitar. Astfel, a fost eliminata cerinta cetateniei romane asa cum era prevazuta in dispozitiile art. 134(3) si 154(6) ale Legii nr. 31/1990, care au fost identificate in cursul negocierilor la capitolul 4, ca restrictii in calea liberei circulatii a capitalurilor.

- In domeniul turismului, a fost abrogata restrictia impusa de Ordinul Ministrului Turismului nr. 170/2001 pentru modificarea normelor metodologice privind criteriile de acordare a licentelor si brevetelor de turism, prin emiterea OMT nr. 910/26.11.2002 (MO nr. 898/11.12.2002).

Prevenirea si combaterea spalarii banilor Prin adoptarea noii Legi pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor nr. 656/7.12.2002 (MO nr. 904/12.12.2002) s-a realizat un progres legislativ deosebit de important.

Ca urmare a adoptarii acestei noi legi, sunt transpuse Directiva Consiliului 91/308/CEE din 10 iunie 1991 cu privire la prevenirea folosirii sistemului financiar in scopul spalarii banilor; Directiva 97/2001/CE din 4 decembrie 2001 de modificare a Directivei 91/308/CEE referitoare la prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si Recomandarile GAFI/FATF privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului.

Principalele modificari, comparativ cu Legea 21/1999, sunt urmatoarele:

- a fost eliminata din textul legii lista limitativa a infractiunilor generatoare de bunuri sau venituri ilicite, care stau la baza infractiunii de spalare a banilor, noua lege trecand la o abordare de tipul „toate infractiunile”;

161

- s-a extins aria de acoperire a entitatilor raportoare prin includerea comerciantilor cu obiecte de arta, a personalului cu responsabilitati in procesul de privatizare, oficiilor postale, firmelor care asigura servicii de transfer electronic rapid al fondurilor, agentilor imobiliari si Trezoreriei Statului;

- obligatiile de identificare se aplica in momentul intrarii in relatii de afaceri cu un client, asa cum prevede art. 3 al Directivei 97/2001/CE si Recomandarea nr. 10 a GAFI;

- a crescut perioada pentru care ONPCSB poate dispune suspendarea unei operatiuni, de la 24 de ore la 48 de ore;

- a fost mentionata in mod expres neopozabilitatea secretului profesional si bancar fata de ONPCSB.

- In cazul infractiunilor prevazute de art. 23 si 24 din lege, secretul bancar si cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmarire penala dupa inceperea de catre procuror, a urmaririi penale, si nici instantelor de judecata;

- a fost prevazuta posibilitatea ONPCSB de a efectua verificari si controale comune cu autoritatile de control financiar sau de supraveghere la persoanele mentionate la art.8;

- a fost eliminata prevederea potrivit careia ONPCSB raspunde civil pentru pierderea financiara suportata de persoana fizica sau juridica a carei tranzactie a fost suspendata;

- a fost incriminata ca infractiune fapta savarsita de catre persoanele prevazute la art. 8 si salariatii acestora, de a transmite, in afara conditiilor prevazute de lege, informatiile detinute in legatura cu spalarea banilor si de a avertiza clientii cu privire la sesizarea ONPCSB;

- a fost inlaturata cerinta prevazuta de lege potrivit careia entitatile raportoare vor sesiza ONPCSB pe baza unor indicii temeinice, ramanand numai sintagma “suspiciuni”;

- a fost introdusa obligativitatea raportarii tranzactiilor externe mai mari decat echivalentul a 10.000 EURO;

- a fost introdusa prevederea potrivit careia Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie va comunica, la cererea ONPCSB, modul de rezolvare a sesizarilor primite;

- a fost instituita, in sarcina institutiilor cu atributii de control financiar si celor de supraveghere prudentiala a persoanelor prevazute la art. 8, obligatia de a verifica si controla modul de aplicare a prevederilor legale in domeniul spalarii banilor,

- a fost instituita, in sarcina persoanelor prevazute la art.8, obligatia de a transmite Oficiului datele si informatiile solicitate, in termen de 30 zile de la data primirii cererii.

Referitor la progresele institutionale, in perioada de referinta, ONPCSB a acordat o atentie deosebita pregatirii personalului propriu, cat si personalului din institutiile raportoare si din institutiile implicate in combaterea spalarii banilor.

Seminariile, programele de pregatire profesionala si atelierele de lucru organizate s-au concretizat in perfectionarea capacitatii profesionale a analistilor financiari din ONPCSB, a personalului din entitatile cu obligatii de raportare (banci, societati de asigurari, societati de valori mobiliare, cazinouri, avocati, notari, experti contabili, etc) si a reprezentantilor institutiilor care coopereaza cu ONPCSB (procurori, judecatori, politisti, etc) in activitatea de prevenire si combatere a spalarii banilor si au acoperit urmatoarea tematica:

162

- standardele legislative internationale si europene in domeniu, cu accent pe legislatia comunitara si modalitatile de aplicare in statele membre ale UE;

- metode si proceduri de detectare, raportare si analiza a tranzactiilor suspecte;

- tipologii de spalare a banilor, cu prezentarea unor studii de caz legate de comportamentul clientului, operatiuni de numerar, tranzactii cu imprumuturi simulate, acreditive, operatiuni bancare electronice.

Cooperarea inter-institutionala a fost dezvoltata in continuare, astfel incat in prezent sunt incheiate intelegeri si protocoale bilaterale cu: Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Curtea de Conturi, BNR, APAPS, CNVM, CSA, SRI si SIE.

O activitate deosebit de intensa a fost cea desfasurata de catre ONPCSB in planul cooperarii internationale, astfel, in cursul perioadei de referinta, a fost finalizat cu succes un proiect de asistenta tehnica sub forma de twining, cateva dintre realizarile importante ale acestuia fiind:

- Elaborarea de recomandari privind modificarea legislatiei in vigoare;

- Elaborarea unui Ghid de recunoastere a tranzactiilor suspecte care se adreseaza entitatilor raportoare provenite atat din sectorul bancar cat si din societati de valori mobiliare, societati de asigurari, agenti economici care au ca obiect jocurile de noroc, avocati, notari, experti contabili, etc;

- Elaborarea unui studiu privind imbunatatirea sistemului informatic al ONPCSB, propunerile incluse in studiu fiind deja realizate in aceasta perioada, respectiv:

- un prototip al unei noi baze de date si un pachet de teste care vor facilita procesul de restructurare a sistemului informatic existent;

- dezvoltarea unui program informatic „Data Entry”, care va permite raportarea tranzactiilor suspecte in format criptat, pe suport magnetic sau on-line;

- achizitionarea, instalarea si configurarea unui program informatic „Business Objects”, destinat prelucrarii unui volum mare de informatii, care va contribui la perfectionarea activitatii de analiza in cadrul ONPCSB.

- Sprijinirea dezvoltarii cooperarii internationale prin stabilirea de contacte cu Grupul de Actiune Financiara Internationala pentru identificarea posibilitatilor de aderare a Romaniei la acest organism international.

Au fost semnate Memorandum-uri de Intelegere privind schimbul de informatii financiare legate de spalarea banilor (MoU) cu un numar de sase Unitati de Informatii Financiare (institutii similare ONPCSB) din Croatia, Israel, Republica Federala Iugoslavia, Spania, Thailanda si Turcia, ajungandu-se astfel la un numar total de douasprezece MoU semnate de la infiintarea institutiei. In perioada de referinta s-a intensificat schimbul de informatii financiare cu institutii similare din strainatate. Au fost, de asemenea, efectuate vizite de studiu la institutii similare din Franta, Israel, Spania.

2.3.5. DREPTUL SOCIETATILOR COMERCIALE Negocierile la acest capitol s-au deschis in cadrul Conferintei interguvernamentale de aderare Romania - U.E. din data de 30 martie 2001 si s-au inchis provizoriu in 28 noiembrie 2001.

163

Dreptul societatilor comerciale Progrese legislative Prin adoptarea Legii nr. 637/07.12.2002 (MO nr. 931/19.12.2002) cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei, cu intrare in vigoare de la 1 iulie 2003, a fost transpus Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind falimentul transfrontalier.

In Cartea a II – a, Titlul II al Legii nr. 161/19.04.2003 (MO nr. 279/21.04.2003) privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu intrare in vigoare de la data publicarii, au fost cuprinse prevederile celor 6 directive sectoriale ramase netranspuse.

Prin Legea nr. 161/19.04.2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, Cartea I, Titlul V, ce intra in vigoare in termen de 90 zile de la data publicarii, a fost transpus Regulamentul CEE nr. 2137/1985.

Prin adoptarea acestor acte normative, acquis-ul comunitar aferent dreptului societatilor comerciale stricto-sensu a fost integral transpus in legislatia romana.

Faliment OG nr. 38/30.01.2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului a fost aprobata prin Legea nr.82/13.03.2003 (MO nr. 194/26.03.2003).

Legea nr. 82/2003 a introdus amendamente privind raspunderea, inclusiv penala a administratorilor si controlul exercitat asupra activitatii acestora de catre judecatorul sindic in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare.

In perioada de referinta au fost depuse eforturi pentru identificarea unor solutii pentru eficientizarea procedurilor de faliment. Astfel, Ministerul Justitiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri. Proiectul de lege a fost adoptat in sedinta de Guvern din data de 24.04.2003 si se afla in momentul de fata la Camera Deputatilor spre dezbatere si adoptare.

Proiectul de lege vizeaza:

- accelerarea si simplificarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului;

- crearea unui echilibru intre procedura reorganizarii judiciare si procedura falimentului, in sensul eliminarii barierelor la iesirea de pe piata a agentilor economici;

- eliminarea procedurilor de executare silita individuala care se deruleaza in paralel, afectand procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.

In ceea ce priveste activitatea instantelor judecatoresti in materia reorganizarii/lichidarii, in perioada 01.10.2002 – 31.03.2003 au fost solutionate 8338 cauze. Durata solutionarii este de 0-6 luni pentru 5026 dosare, 6-12 luni pentru 1580 dosare, 1-2 ani pentru 1011 dosare, 2-3 ani pentru 415 dosare si peste 3 ani pentru 306 dosare.

Registrul comertului Oficiul National al Registrului Comertului este autoritatea desemnata de legiuitor sa asigure sistemul de evidenta, publicitate legala a comerciantilor, inclusiv a societatilor comerciale, precum si de informare publica privind starea juridica a oricarui comerciant inregistrat in registrul comertului. In conformitate cu prevederile art.1 din Legea nr.

164

26/1990, republicata cu modificarile ulterioare, obligatia de a solicita inregistrarea in registrul comertului a actelor si faptelor prevazute de lege, revine, comerciantilor.

Prin OUG nr. 129/10.10.2002 (MO nr. 746/11.10.2002) pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comertului si a OUG nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, aprobata si completata prin Legea nr. 370/11.06.2002, in vederea imbunatatirii activitatii de inregistrare a comerciantilor, in urma deficientelor constatate in organizarea si functionarea oficiilor registrului, Oficiul National al Registrului Comertului a fost transformat in institutie publica, in subordinea Ministerului Justitiei, iar oficiile regionale (din cele 41 de judete si din Bucuresti) ale registrului comertului sunt organizate pe langa tribunale, luand in considerare rolul determinant al judecatorului delegat la registrul comertului si faptul ca actele acestuia sunt controlate de tribunal.

In urma transformarii Oficiului National al Registrului Comertului in institutie publica, a fost marit numarul personalului cu 146 persoane, ajungandu-se in prezent la un numar total de 1396 salariati. Au fost luate masuri in vederea pregatirii profesionale adecvate a functionarilor registrului si a dotarii corespunzatoare a oficiilor registrului cu mijloacele tehnice necesare desfasurarii activitatii si mai ales a constituirii unui sistem operativ de comunicare.

Schimbarea naturii juridice a registrului comertului care, potrivit OUG nr.129/2002, modificata prin OUG nr. 156/07.11.2002 (MO nr. 850/25.11.2002), din activitate accesorie a camerelor de comert si industrie, a devenit activitate administrata de Oficiul National al Registrului Comertului, institutie publica cu personalitate juridica, organizata in subordinea Ministerului Justitiei, a determinat o serie de schimbari de natura organizatorica si functionala, cresterea calitatii serviciilor oferite comerciantilor de catre oficiile registrului comertului concomitent cu largirea gamei acestor servicii. Aceste schimbari au avut ca finalitate intarirea gradului de siguranta a sistemului de evidenta si publicitate legala a comerciantilor, precum si de informare publica privind starea juridica a oricarui comerciant, obligatiile de inregistrare fiind consacrate de legiuitor pentru apararea intereselor publice, apararea intereselor tertilor, precum si ale comerciantilor, astfel:

Oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pot acorda asistenta pentru comercianti in structuri distincte, asigurand indrumarea si educarea corecta a comerciantilor in ceea ce priveste actele lor constitutive si modificarile ulterioare ale acestora, eliminarea situatiilor litigioase intre asociati/actionari.

Au fost aprobate taxe suplimentare care permit solutionarea cererilor de inregistrare in regim de urgenta avand ca efect reducerea termenului legal de solutionare a cererilor care nu necesita obtinerea autorizatiilor de functionare, de la maximum 20 zile la maximum 5 zile.

In conformitate cu ultimele modificari ale Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, aduse prin Legea nr. 161/2003 cuprinzand pachetul de legi anticoruptie, controlul legalitatii actelor si faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului este atribuit in sarcina judecatorului delegat a carui competenta a fost extinsa pentru solutionarea oricaror cereri de inregistrare a societatilor comerciale in registrul comertului.

Accesul publicului la informatiile referitoare la societatile comerciale este reglementat prin Legea nr. 26/1990, potrivit careia orice persoana poate solicita, cu plata tarifelor prevazute in HG nr. 1344/27.11.2002 (MO nr. 903/12.12.2002), informatii din inregistrarile existente in registrul comertului computerizat, copii certificate de pe actele prezentate si certificate constatatoare ca un anumit act sau fapt este sau nu este inregistrat.

Informatiile pot fi obtinute direct, prin posta, fax, ori in sistem electronic, prin INTERNET in modalitatea on-line prin serviciul Recom online, precum si prin serviciul

165

de e-mail, atat in regim comercial cat si gratuit pentru institutii guvernamentale, in conditiile legii.

In perioada de referinta, Oficiul National al Registrului Comertului a continuat si dezvoltat sistemul de administrare a registrului comertului tinut in sistem computerizat, acordandu-se o deosebita importanta posibilitatilor de comunicare prin Internet pentru:

- atribuirea codului unic de inregistrare (CUI) de catre Ministerul Finantelor Publice pentru comerciantii noi si pentru cei existenti in cazul preschimbarii certificatelor de inmatriculare si a certificatelor de inregistrare fiscala;

- transmisia/receptia zilnica a datelor de la oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, in vederea actualizarii registrului comertului la nivel national;

- dezvoltarea Intranet-ului prin care se difuzeaza in prezent, de la Oficiul National al Registrului Comertului catre toate oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, documente si informatii necesare desfasurarii activitatii;

- difuzarea aplicatiilor si actualizarilor acestora pentru a fi utilizate in sistem de catre toate oficiile registrului comertului, precum si a altor informatii utile in activitatea curenta. In prezent sunt circa 40 aplicatii informatice utilizate in activitatea de intretinere si gestionare a datelor din registrul comertului computerizat;

- verificarea de catre oficiile registrului comertului a rezervarilor de firme la nivel national;

- intretinerea si dezvoltarea site-ului propriu pe Internet. In prezent Oficiul National al Registrului Comertului intretine si administreaza 4 site-uri pe Internet, si anume: http://www.onrc.ro; http://recom.onrc.ro; http://intranet.onrc.ro; http://unic.onrc.ro.

Formalitatile administrative pentru inregistrarea si autorizarea comerciantilor au fost simplificate prin instituirea de catre OUG nr. 76/2001, republicata, cu modificarile ulterioare, a biroului unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal care asigura obtinerea avizelor de functionare a comerciantilor prin procedura speciala simplificata.

In conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile ulterioare, inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului ori de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei Partea a IV-a sau in alta publicatie prevazuta de lege. Potrivit Legii nr.31/1990, republicata, privind societatile comerciale, oficiile registrului comertului calculeaza, incaseaza si vireaza sumele cuvenite, Regiei Autonome Monitorul Oficial pentru publicarea actelor comerciantilor. In acest scop, Oficiul National al Registrului Comertului a incheiat un contract cu Regia Autonoma Monitorul Oficial.

Numarul societatilor comerciale inregistrate pana in prezent este de circa 822168 din care: 17823 au fost inregistrate in perioada ianuarie - martie 2003; 51291 societati comerciale au fost inregistrate in anul 2002, iar in anul 2001 s-au inregistrat 38363 societati comerciale.

Pentru cazurile in care comerciantii nu respecta dispozitiile legii si termenele prevazute pentru indeplinirea obligatiilor de inregistrare, in Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile ulterioare, se prevad sanctiuni cu amenzi judiciare, cuprinse intre 500.000 si 20.000.000 lei.

Potrivit art. 232 din Legea nr. 31/1990, republicata, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 161/2003, la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii comerciale in cazul in care societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.

166

Pregatirea magistratilor in drept comercial si civil In vederea pregatirii magistratilor pentru aplicarea noii legislatii, in programa seminariilor de formare continua pentru anul 2003, INM a alocat resurse importante pentru organizarea de conferinte si dezbateri pe teme din domeniul dreptului comunitar, civil si comercial. Astfel, in perioada ianuarie – mai 2003 au avut loc 7 seminarii (la care au participat 168 magistrati). Prin organizarea acestora la sediul INM ca si in cele 3 centre regionale ale INM se urmareste formarea unitara a magistratilor de la nivelul tuturor curtilor de apel din tara.

In perioada 20 – 21 martie 2003, a fost organizat de catre Ministerul Justitiei impreuna cu Fundatia IRZ la Bucuresti un seminar privind cooperarea judiciara in materie civila si comerciala potrivit normelor europene, pentru 30 magistrati.

De asemenea, Institutul National al Magistraturii organizeaza cursuri si seminarii avand ca obiect dreptul comercial, civil si procesual civil, in cadrul pregatirii initiale a magistratilor, in cursul primului an de studiu, care cuprinde, in 2003, 68 auditori de justitie.

Contabilitate si audit In domeniul contabil, perioada septembrie 2002 - mai 2003 s-a caracterizat prin continuarea armonizarii legislatiei cu directivele europene, aplicarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, ordin completat de Ordinul nr. 990/26.07.2002, si introducerea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/26.02.2002.

Ca urmare a modificarii si completarii Legii contabilitatii nr. 82/1991 prin OG nr.61/2001, legea a fost republicata in MO nr. 629/26.08.2002.

Referitor la Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a 78/660/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, in al doilea semestru al anului 2002 s-a urmarit modul de aplicare a acestor reglementari de catre un numar de 772 de persoane juridice nominalizate in anexa la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 990/26.07.2002, cu obligatia de a aplica efectiv Standardele Internationale de Contabilitate de la data de 1 ianuarie 2002. Aceste persoane juridice au avut obligatia sa retrateze situatiile financiare ale anului 2001 si sa le depuna la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice pana la data de 30 noiembrie 2002. Dintre acestea, au depus situatiile financiare retratate un numar de 609 persoane juridice.

In anexa la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 705/03.06.2003 (MO nr.395/06.06.2003) pentru completarea prevederilor OMFP nr. 94/2001, au fost nominalizate 405 unitati care au obligatia sa retrateze situatiile financiare ale anului 2002 si sa le depuna la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice pana la data de 30 noiembrie 2003. Aceste unitati vor intocmi situatiile financiare ale exercitiului financiar 2003 in conformitate cu Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin OMFP nr. 306/2002, au intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2003, data de la care si-a incetat aplicabilitatea Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr.82/1991, aprobat prin HG nr. 704/1993. HG nr. 704/1993 a fost abrogata prin HG nr.22/16.01.2003 (MO nr. 44/27.01.2003) pentru abrogarea unor dispozitii legale, precum si pentru modificarea si completarea unor metodologii contabile si fiscale.

Prin OMFP nr. 1784/23.12.2002 (MO nr. 21/16.01.2003) au fost aprobate Precizarile privind unele masuri referitoare la incheierea exercitiului financiar pe anul 2002 la

167

persoanele juridice care, potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale.

Prin OMFP nr. 58/23.01.2003 (MO nr. 89/13.02.2003) au fost aprobate Normele metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu prevederile OG nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata cu modificari prin Legea nr. 493/11.07.2002, cu modificarile ulterioare.

Societatile de asigurare aplica in continuare Reglementarile contabile specifice domeniului asigurarilor armonizate cu directivele europene (Directiva 91/674/CEE privind conturile anuale si conturile consolidate) si Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 2328/2390/2001.

Bancile, persoanele juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor straine aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva Comunitatilor Economice Europene nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit, aprobate prin Ordinul comun al ministrului finantelor publice si al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei nr. 1982/5/8.10.2001. In acest sens, a fost emisa Circulara nr. 15/17.04.2003 (MO nr. 277/19.04.2003) privind modificarea termenului aferent raportarilor de prudenta bancara intocmite de bancile carora le este aplicabil Ordinul Guvernatorului BNR nr. 2/2003 privind aprobarea Modelelor situatiilor financiare periodice si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora pentru institutiile de credit care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit.

Institutiile specifice pietei de capital si pietelor reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, aprobate prin Ordinul comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 1742/106/17.12.2002 (MO nr. 947/23.12.2002).

Audit financiar In doi ani de functionare a auditului financiar in Romania, cadrul juridic al acestui domeniu statuat prin OUG nr. 75/1999 a fost actualizat in raport cu standardele internationale, fiind in curs de republicare ordonanta respectiva, care contine prevederi noi si completari referitoare, in principal, la:

- activitatile conexe pe care le poate desfasura un auditor financiar, cu respectarea principiului independentei si a reglementarilor specifice fiecarei activitati;

- statuarea legala a auditului intern;

- stabilirea criteriilor pentru separarea auditorilor financiari activi de cei non–activi si inscrierea acestora in doua registre publice distincte;

- redefinirea conditiilor de acces la profesia de auditor financiar, stabilirea calitatii de stagiar in activitatea de audit financiar, precizarea drepturilor si obligatiilor stagiarului;

- perfectionarea prevederilor privind definirea conflictului de interese si, ca efect, a incompatibilitatilor pentru auditorii financiari;

- precizarea cu claritate si delimitarea competentelor auditorilor financiari de cele ale cenzorilor care activeaza la societatile comerciale;

- stabilirea de noi sanctiuni pentru cazurile de incalcare a codului etic al profesiei de auditor financiar.

168

Aceste aspecte au fost reglementate prin modificarile aduse Legii nr. 133/19.03.2002 de aprobare a OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, concretizate prin OG nr. 67/29.08.2002, aprobata prin Legea nr. 12/09.01.2003 (MO nr.38/23.01.2003).

Aspecte institutionale

Intrucat reglementarile contabile romanesti au asimilat Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare si Standardele Internationale de Contabilitate, asa cum sunt elaborate de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate si interpretate de Comitetul Permanent pentru Interpretarea Standardelor, nu a fost necesara infiintarea unei structuri distincte pentru elaborarea standardelor contabile.

Responsabilitatea pentru asimilarea si elaborarea reglementarilor contabile specifice revine Ministerului Finantelor Publice – Directia de reglementari contabile. Regulile de implementare se stabilesc prin reglementarile contabile aprobate prin lege sau ordin al ministrului finantelor publice. Autoritatea statului nu interpreteaza Standardele Internationale de Contabilitate, dar elaboreaza, impreuna cu institutiile profesionale, ghiduri de aplicare practica a acestora. Numarul de posturi al Directiei de reglementari contabile a crescut de la 29 la 32 de salariati.

Pe plan intern, Directia de reglementari contabile colaboreaza, in vederea elaborarii sau emiterii de norme contabile, cu Colegiul Consultativ al Contabilitatii, Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Pe plan extern, Directia de reglementari contabile beneficiaza de asistenta din partea Departamentului pentru Dezvoltare Institutionala din cadrul Guvernului Marii Britanii.

Prin intermediul Scolii de Finante Publice din cadrul Ministerului Finantelor Publice, s-au desfasurat cursuri de pregatire in domeniul Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr.94/2001, si al Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 306/2002, pentru specialistii acestei institutii.

Prin HG nr. 1449/12.12.2002 (MO nr. 933/19.12.2002) a fost aprobat Regulamentul de organizare si functionare a Colegiului Consultativ al Contabilitatii, care este un organism de consultare si analiza in procesul de elaborare a normelor si reglementarilor din domeniul contabilitatii. Activitatea acestuia se desfasoara in comisii mixte de lucru, constituite pentru indeplinirea atributiilor prevazute in hotararea respectiva.

In perioada iunie 2002 – mai 2003, Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR) si-a desfasurat activitatea potrivit prevederilor din Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Auditorilor din Romania, aprobat prin HG nr.591/2000. Capacitatea administrativa a CAFR a crescut odata cu cresterea numarului de auditori financiari si a complexitatii activitatilor desfasurate de Camera. In prezent, CAFR are 17 angajati in cadrul departamentelor din structura aprobata prin Regulamentul sau de organizare si functionare, fata de 10 angajati la data de 31 decembrie 2001 si 14 angajati la data de 31 decembrie 2002, numarul acestora urmand sa creasca in perioada urmatoare.

In perioada mai 2002 – mai 2003 s-a pus accent pe dezvoltarea activitatii Departamentului de monitorizare si competenta profesionala si a Departamentului de invatamant si admitere, in vederea cresterii calitatii serviciilor oferite de membrii CAFR celor care le solicita. Au fost angajate noi persoane in cadrul majoritatii departamentelor din structura aparatului executiv al Camerei.

De asemenea, CAFR participa la activitatile Colegiului Consultativ al Contabilitatii, alaturi de celelalte institutii si organizatii profesionale cu atributii in reglementarea contabilitatii.

169

In prezent, ca urmare a examenelor organizate de Camera Auditorilor Financiari din Romania pentru atribuirea calificarii de auditor financiar, numarul membrilor acesteia este de 1520 de membri - persoane fizice si de 334 membri - persoane juridice.

De asemenea, in decembrie 2002, Camera Auditorilor Financiari din Romania a organizat un test de verificare a cunostintelor in domeniul financiar-contabil, in urma caruia au fost declarate admise un numar de 2261 de persoane care vor efectua un stagiu de 3 ani sub indrumarea unui auditor financiar. Au fost elaborate Normele privind perioada de pregatire profesionala practica a stagiarilor in activitatea de audit financiar, aprobate prin HG nr. 20/26.02.2003 (MO nr. 228/04.04.2003) si, in prezent, se deruleaza procedura de inscriere la stagiu pentru persoanele respective.

In perioada de raportare, in concordanta cu standardele si cerintele profesiei de auditor financiar, Camera Auditorilor Financiari din Romania a organizat si pus in aplicare Programul de pregatire profesionala continua pentru auditorii financiari, membri ai acesteia. Astfel, in anul 2002, din cei 1498 auditori financiari, membri ai CAFR, au participat la cursurile de pregatire profesionala un numar de 1141 de auditori, ceea ce reprezinta 77% din totalul auditorilor, procent in crestere fata de anul 2001, cand gradul de participare a fost de 44% din totalul acestora.

Concomitent cu preocuparea pentru definirea clara a domeniului, competentelor, rigorilor si pentru dezvoltarea profesiei de auditor financiar, Camera Auditorilor Financiari din Romania a promovat intr-un ritm accelerat relatiile internationale cu institutiile de profil din strainatate, astfel:

a) CAFR a contactat organizatiile internationale si europene in domeniul contabilitatii si auditului, in vederea demararii procedurilor pentru aderarea la:

- Federatia Internationala a Contabililor (International Federation of Accountants – IFAC)

- Federatia Expertilor Contabili Europeni (Féderation des Experts Comptables Européens - FEE)

In prezent sunt in curs de finalizare si transmitere la FEE si IFAC, documentele necesare pentru aderarea la aceste organizatii, Camera beneficiind de asistenta Departamentului pentru Dezvoltare Internationala din cadrul Guvernului Marii Britanii.

b) Totodata, Camera Auditorilor Financiari din Romania a participat la parteneriatul franco-roman in cadrul proiectului PHARE privind recunoasterea reciproca a diplomelor in scopuri profesionale. Proiectul a debutat in aprilie 2002 si se incheie la data de 31 octombrie 2003.

Obiectivul acestui program este formarea specialistilor pentru implementarea acquis-ului comunitar in acest domeniu, precum si asigurarea transparentei in certificarea calificarilor profesionale.

In perioada 20 – 31 ianuarie 2003, Camera Auditorilor Financiari din Romania a participat in cadrul grupului nr. 6 „Auditori financiari; experti contabili” la o misiune in Franta, pentru a cunoaste aspectele practice privind organizarea accesului la aceste profesii in tara respectiva, la libera circulatie a persoanelor si recunoasterea reciproca a profesiilor in Comunitatea Europeana, in scopul armonizarii legislatiei romanesti si al nivelului de pregatire profesionala pentru profesiile reglementate din tara noastra.

De asemenea, in perioada 31 martie – 1 aprilie 2003, un reprezentant al Camerei Auditorilor Financiari din Romania si un expert al Directiei de reglementari contabile din cadrul Ministerului Finantelor Publice au participat la lucrarile seminarului cu tema „Redarea increderii investitorilor prin intarirea profesiei contabile”, organizat de Grupul de Lucru Interguvernamental pentru Experti in Standardele Internationale de Contabilitate si Raportari (ISAR) din cadrul Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD), care a avut loc la Geneva.

170

Pe plan intern, CAFR colaboreaza cu institutiile care reglementeaza activitatea pietei financiare, respectiv Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Banca Nationala a Romaniei, precum si cu alte institutii ale profesiilor reglementate din tara noastra in cadrul Uniunii Profesiilor Libere din Romania.

Dreptul de proprietate intelectuala Anul 2002 a marcat implinirea a 6 ani de la infiintarea Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, moment de analiza si de identificare a modalitatilor de eficientizare a activitatii institutiei. Conform atributiilor care i-au fost atribuite prin Legea nr. 8/1996, cu modificarile ulterioare, privind dreptul de autor si drepturile conexe, dar si prin alte acte normative complementare, activitatea ORDA poate fi structurata in prezent pe urmatoarele directii principale:

- elaborare de acte normative;

- aplicare a legislatiei (enforcement);

- administrarea Registrului National al Fonogramelor si a Registrului National pentru Programe de Calculator;

- monitorizarea activitatii Organismelor de Gestiune Colectiva;

- activitati in domeniul relatiilor cu publicul.

Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor este o institutie independenta, aflata in subordinea directa a Guvernului si coordonata de Ministrul Culturii si Cultelor.

In ceea ce priveste activitatea de elaborare a actelor normative poate fi mentionata aparitia urmatoarelor acte normative cu relevanta in ceea ce priveste capacitatea administrativa din domeniu dar si in ceea ce priveste aplicarea legislatiei:

- HG nr.1287/13.11.2002 (MO nr. 853/26.11.2002) privind numirea membrilor corpului de arbitri de pe langa ORDA

- HG nr. 143/06.02.2003 (MO nr. 151/10.03.2003) pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea fonogramelor publicate in scop comercial sau a reproducerii acestora si a tabelelor cuprinzand drepturile patrimoniale cuvenite artistilor interpreti sau executanti si producatorilor de fonograme

- HG nr. 144/06.02.2003 (MO nr. 151/10.03.2003) pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea repertoriului de opere audiovizuale al organismelor de gestiune colectiva si a tabelelor cuprinzand drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere audiovizuale, cu exceptia autorilor muzicii

- Decizia 35/04.04.2003 (MO nr. 266/16.04.2003) privind desemnarea Societatii pentru Drepturi de Autor in Cinematografie si Audiovizual – Societatea Autorilor Romani din Audiovizual (DACIN-SARA) ca unic colector al sumelor datorate de utilizatori, autorilor de opere audiovizuale, stabilite prin HG nr. 144/06.02.2003 (MO nr.151/10.03.2003).

ORDA a elaborat in anul 2002 proiectul unui alt act normativ deosebit de important si anume proiectul unei OUG care viza definitivarea armonizarii Legii nr. 8/1996 cu cele doua restante din Directiva 92/100/CEE (recunoasterea unui drept conex producatorului de film) si din Directiva 96/9/CE (recunoasterea unui drept sui generis fabricantului bazei de date), si cresterea nivelului amenzilor penale, astfel incat sa isi atinga scopul, si anume descurajarea celor tentati sa incalce legislatia privind dreptul de autor si drepturile conexe (conform acestui proiect nivelul amenzilor va fi cuprins intre 50 si 1000 milioane lei). In momentul inaintarii spre aprobare s-a solicitat transformarea proiectului de OUG intr-un proiect de lege, fapt ce a determinat necesitatea reluarii procesului de avizare. In prezent procesul de avizare a fost definitivat, proiectul urmand a fi supus spre aprobare, Guvernului.

171

In prezent Comisia de elaborare a actelor normative din cadrul ORDA pregateste un act normativ care va transpune in legislatia romana prevederile Directivelor 2001/29/CE privind armonizarea unor aspecte privind dreptul de autor si drepturile conexe in cadrul societatii informationale si 2001/84/CE privind dreptul de suita in beneficiul autorului unei opere de arta originala.

Aplicarea legislatiei este o latura deosebit de importanta a activitatii ORDA in cadrul careia distingem intre aplicarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe (in ceea ce priveste faptele a caror gravitate impune aplicarea unor sanctiuni penale) si a OG nr. 45/2000 privind combaterea producerii si comercializarii neautorizate a fonogramelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 624/2001, si OG nr.124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator, aprobata prin Legea nr.213/19.04.2002 (pentru faptele sanctionate contraventional).

Aplicarea celor doua ordonante amintite mai sus este sintetizata astfel:

OG nr. 45/2000 si OG nr. 124/2000

2000 2001 2002 Ianuarie-mai

2003

Numar procese verbale 228 288 219 93

Total produse confiscate

14 967 24 294 10 877 4597

Total amenzi (mii lei) 3 590 000 5 750 000 6 985 000 2 666 600

In baza prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, principalele activitati desfasurate de catre inspectorii ORDA pot fi sintetizate astfel:

2000 2001 2002

Ianuarie-mai 2003

Procese-verbale de control, procese verbale de constatare tehnico-stiintifica si dosare intocmite cu privire la incalcarile legislatiei in vigoare din domeniul dreptului de autor si drepturilor conexe si cu privire la produsele ridicate in vederea cercetarii, in urma controalelor efectuate de organele de politie, de organele de politie impreuna cu inspectori ORDA sau de inspectori ORDA sau cu privire la rezultatul acestor controale.

916 1032 1403 483

Din

car

e: privind difuzarea prin vanzare sau

inchiriere a produselor pirat - fonograme (casete audio si compact discuri), casete video si compact discuri inregistrate cu programe pentru calculator si cu filme.

807 868 1080 328

172

privind reproducerea si/sau difuzarea fara drept a programelor pentru calculator.

84 129 283 143

privind incalcari ale legislatiei in vigoare din domeniile opere scrise, foto, arta, TV-cablu.

25 35 40 12

Produse ridicate in vederea cercetarii de organele de politie si de inspectorii ORDA, in temeiul Legii nr. 8/1996 (bunuri ridicate de organele de politie si asupra carora s-au efectuat constatari tehnico-stiintifice de catre ORDA si bunuri ridicate de inspectorii ORDA).

Tipul bunurilor 2000 2001 2002

Ianuarie-mai

2003

Compact discuri inregistrate cu muzica 8415 17842 28117 5906

Casete audio inregistrate cu muzica 16688 11201 12305 2560

Compact discuri inregistrate cu programe pentru calculator 10688 8660 14012 3474

Casete video si compact discuri inregistrate cu diverse filme 6824 15849 9934 10736

Cooperarea interinstitutionala, avand ca scop final imbunatatirea aplicarii legislatiei a devenit mai eficienta in perioada mentionata. Remarcam in acest sens schimbul permanent de informatii realizat cu Politia si Directia Generala a Vamilor, reuniunile desfasurate sub egida Parchetului General, destinate identificarii problemelor legate de aplicarea legii si solutionarii acestora, actiunile comune intreprinse cu Politia. Un alt pas important in sensul intaririi acestei cooperari il reprezinta incheierea unui Protocol de colaborare cu Inspectoratul General la Politiei de Frontiera, in mai 2003, care se adauga celor anterior incheiate cu Inspectoratul General al Politiei si Directia Generala a Vamilor. In baza acestui protocol, ORDA va pune la dispozitia Politiei de Frontiera date privind titularii de drepturi, va exista un schimb operativ de date si documente si se vor derula programe comune de pregatire.

Activitatea Directiei Generale a Vamilor in perioada septembrie 2002 – mai 2003 poate fi structurata dupa cum urmeaza:

Pe baza Protocolului de colaborare dintre cele doua institutii, la solicitarea ORDA, au fost urmarite importurile de suporturi audio-video, inregistrate sau neinregistrate pentru cantitati mai mari de 100000 bucati. Societatile care au importat aceste cantitati au fost supuse apoi controlului de catre inspectorii ORDA.

De asemenea au fost urmarite importurile de suporturi audio-video inregistrate, efectuate prin birourile vamale de la frontiera de est si vest. In urma expertizarii un numar de 65 casete video a fost predat inspectorilor ORDA pentru distrugere.

173

Situatia bunurilor retinute de Autoritatea Vamala, suspectate de a aduce atingere unui drept de autor

2001 2002 Ianuarie-mai 2003 Tipul bunurilor Cantitate

(buc) Valoare

(lei) Cantitate

(buc) Valoare

(lei) Cantitate

(buc) Valoare

(lei)

CD-uri 5460 187000000 3010 306000000 34 3400000

Casete video

9 918000 136 13872000

DVD-uri 182 119000000 3400 1020000000

Casete audio

174 5916000 17748 603500000

In lunile octombrie si noiembrie ale anului 2002 au avut loc la sediul Directiei Generale a Vamilor, doua seminarii de instruire a 110 inspectori si lucratori vamali la care au participat si reprezentanti ai Uniunii Producatorilor de Fonograme din Romania (UPFR) si ai Organizatiei de Antipiraterie in Audio-Vizual (RO-ACT). In luna aprilie 2003 a avut loc la Bruxelles un seminar privind “Coordonarea vamala in Sud-Estul Europei” organizat prin Programul de Dezvoltare a Legislatiei Comerciale al SUA unde s-a discutat si importanta existentei legislatiei privind respectarea dreptului de autor in dezvoltarea comertului in sud-estul Europei.

Remarcam cresterea numarului de cauze penale instrumentate de Politie pe parcursul anului 2002. Astfel, fata de 3142 cauze in anul 2001, in 2002 numarul acestora a fost de 5382 (dintr-un total de 9131 actiuni de control), urmarirea penala fiind inceputa impotriva a 3758 de persoane, fata de 2583 in anul 2001. Totodata, au fost constatate si fapte de natura contraventionala, fiind aplicate sanctiuni care insumeaza 1100 milioane lei si procedandu-se la confiscarea urmatoarelor bunuri:

- 78615 fonograme pirat

- 8579 casete video pirat

- 8801 CD-ROM-uri si 100 DVD-uri

- software instalat si exploatat ilegal in valoare de aproximativ 7800 milioane lei.

La nivelul Inspectoratului General al Politiei isi desfasoara activitatea un numar de 166 de politisti cu atributii de serviciu in general neexclusive pe linia proprietatii intelectuale. Dintre acestia, un numar de 50 de politisti au participat la simpozioane si intalniri de lucru pe problematica drepturilor de proprietate intelectuala.

Din datele oferite de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie (CSJ) se remarca o intensificare a activitatii procuraturii.

Statistici multi-anuale asupra dosarelor penale solutionate de procurori in cauze

privind infractiuni de contrafacere si piraterie

CAUZE PENALE

2000 1810 cauze (proprietate industriala si intelectuala)

2001 4922 cauze (227 proprietate industriala si 4695 proprietate intelectuala)

2002 7888 (proprietate intelectuala)

174

SOLUTII DE NETRIMITERE IN JUDECATA

2000 1001 cauze (proprietate industriala si intelectuala)

2001 3590 cauze (proprietate industriala si intelectuala)

2002 5706 cauze (proprietate intelectuala)

SANCTIUNI ADMINISTRATIVE (amenzi administrative art. 18 CP)

2000 774 cauze (proprietate industriala si intelectuala)

2001 1280 cauze (proprietate industriala si intelectuala)

2002 2137 cauze (proprietate intelectuala)

RECHIZITORII

2000 35 (proprietate industriala si intelectuala)

2001 52 (proprietate industriala si intelectuala)

2002 42 (proprietate intelectuala)

In ceea ce priveste numarul procurorilor cu atributii directe de monitorizare a activitatii de combatere a infractionalitatii in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala exista cate un procuror la fiecare parchet din Ministerul Public, fapt care ridica numarul acestora la 237; in functie de specificul cauzelor pe care le au de solutionat, toti procurorii din Ministerul Public (2070) pot avea atributii tangente cu domeniul drepturilor de proprietate intelectuala. In cursul anului 2002 toti procurorii au fost inclusi in Programul de perfectionare profesionala in formele organizate de Parchetele de pe langa Curtile de Apel si Parchetul de pe langa CSJ, tematica drepturilor de proprietate intelectuala fiind prelucrata in cadrul acestui program.

In acest context trebuie precizat faptul ca nu exista instante specializate in domeniul drepturilor de proprietate intelectuala, se prevede insa specializarea unor instante prin restrangerea solutionarii litigiilor avand ca obiect drepturile de proprietate intelectuala si infiintarea unor complete specializate la aceste instante pentru solutionarea cauzelor respective. In cadrul Programului de pregatire profesionala au fost organizate cursuri si seminarii pentru magistrati, pe tema dreptului de autor si drepturilor conexe, dupa cum urmeaza:

- septembrie 2002 – 30 judecatori

- ianuarie 2003 – 20 de procurori

- martie 2003 – 30 judecatori

- iunie 2003 – 30 magistrati.

Activitatea instantelor in acest domeniu, in perioada de raportare, poate fi sintetizata dupa cum urmeaza: in civil au fost instrumentate 24 de cauze, fiind solutionate 15 si admise 8; in penal numarul cauzelor a fost de 39, din care solutionate 16, admise 1, fiind aplicate 7 amenzi, 6 pedepse cu inchisoarea si 3 achitari.

HOTARARI JUDECATORESTI DEFINITIVE (proprietate intelectuala)

2000 14 cauze 11 cauze amenda penala

175

1 cauza condamnare la inchisoare

1 cauza amenda administrativa

1 cauza achitare

2001 8 cauze 6 cauze amenda penala

1 cauza condamnare la inchisoare

1 cauza incetarea procesului penal

Ian.-sept. 2002 9 cauze penale 7 cauze condamnare la inchisoare

2 cauze achitare 7 cauze civile 5 cauze admise

1 cauza respinsa

1 cauza alta solutie

Oct. 2002 - martie 2003 24 cauze civile 15 solutionate

8 admise

39 cauze penale 16 solutionate

1 admis

Au fost aplicate 7 amenzi, 6 pedepse cu inchisoarea si 3 achitari.

Administrarea celor doua Registre Nationale (Registrul National al Programelor pentru Calculator si Registrul National al Fonogramelor) poate fi sintetizata dupa cum urmeaza: in RNF s-au inscris in perioada de raportare 203 persoane fizice si juridice, numarul total al celor inscrisi ridicandu-se la 1980 si au fost solicitate aproximativ 13.000.000 holograme; in ceea ce priveste RNPC s-au inregistrat 254 noi solicitari; in domeniul audiovizual au fost solicitate 371512 holograme.

Situatia inregistrarilor in domeniul video

LUNA ADEVERINTE EMISE

NUMAR TIMBRE

SEPTEMBRIE 2002 5 41000

OCTOMBRIE 2002 8 40700

NOIEMBRIE 2002 10 41310

DECEMBRIE 2002 18 46750

IANUARIE 2003 12 36850

FEBRUARIE 2003 23 49497

MARTIE 2003 15 73260

APRILIE 2003 15 38045

MAI 2003 2 4100

176

Situatia inregistrarilor in Registrul National al Programelor pentru Calculator

LUNA CERTIFICATE EMISE

SEPTEMBRIE 2002 35

OCTOMBRIE 2002 28

NOIEMBRIE 2002 38

DECEMBRIE 2002 28

IANUARIE 2003 18

FEBRUARIE 2003 31

MARTIE 2003 41

APRILIE 2003 30

MAI 2003 5

Situatia inregistrarilor in Registrul National al Fonogramelor

LUNA CERTIFICATE ADEVERINTE TIMBRE SOLICITATE

SEPTEMBRIE 2002 40 76 1523272

OCTOMBRIE 2002 23 72 1536751

NOIEMBRIE 2002 26 91 2610464

DECEMBRIE 2002 20 111 2477847

IANUARIE 2003 19 51 697500

FEBRUARIE 2003 24 51 968500

MARTIE 2003 16 72 1509500

APRILIE 2003 31 81 1409054

MAI 2003 4 6 185000

Urmare monitorizarii activitatii organismelor de gestiune colectiva, conform raportarii anuale efectuata de catre acestea, remarcam inregistrarea de progrese in ceea ce priveste numarul de membri si sumele incasate reprezentand drepturile gestionate.

Suma drepturilor

administrate de organismele de gestiune colectiva Mii lei

2000 2001 2002

UCMR-ADA 44.762.600 64.234.454

99.581.457

DACIN SARA 363.885 1.672.074

1.900.000

177

COPYRO 12.175.524 11.647.958 20.000.000

CREDIDAM 2.910.662 6.830.504 26.817.572

UPFR 330.000 5.173.249 11.123.668

VISARTA 143.600

UPFAR 595.000 767.925.000

SADCO 64.311

Numarul de membri ai organismelor de gestiune colectiva

2000 2001 2002

UCMR-ADA 2.072 2.586

3.189

DACIN SARA 161 166

166

COPYRO 836 901 1.020

CREDIDAM 2.432 2.654 2.837

UPFR 22 25 25

VISARTA 77 108 108

UPFAR 41 30 27

SADCO 246 309 309

Au fost de asemenea inregistrate progrese in privinta activitatilor avand ca obiectiv cresterea gradului de informare a publicului cu privire la importanta respectarii drepturilor de autor si drepturilor conexe. Mentionam in primul rind aparitia (in noiembrie 2002) unui site al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor – www.orda.ro, care ofera informatii variate in ceea ce priveste sistemul proprietatii intelectuale (la nivel national, dar si international).

Trebuie de asemenea subliniata semnarea unui protocol de colaborare cu Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti al carui scop este reprezentat tocmai de organizarea unor activitati de promovare a respectarii drepturilor de proprietate intelectuala.

In cadrul ORDA a fost infiintat un compartiment Relatii cu Publicul, fiind inregistrate aproximativ 500 de solicitari privind furnizarea de informatii cu privire la drepturile de autor si drepturile conexe.

Pregatirea de specialitate a personalului institutiilor implicate in sistemul de protectie a proprietatii intelectuale a continuat si in perioada analizata. Reprezentantii ORDA au sustinut programe de pregatire in cadrul urmatoarelor actiuni:

- Organizarea si functionarea institutiilor muzeale – septembrie 2002

- Conferinata E-business in Romania – martie 2003

- Seminar de pregatire pentru specialistii din domeniul audiovizual, organizat de Televiziunea Romana, avand ca tema Legea Dreptului de Autor si Drepturilor Conexe – trei serii: martie, aprilie, mai 2003

- Protectia proprietatii intelectuale in agricultura – martie 2003

178

- Managementul activitatilor in institutiile de cultura - mai 2003

- Proprietatea intelectuala, resursa strategica pentru relansarea economica locala - mai 2003

In ceea ce priveste intarirea capacitatii administrative, urmare demersurilor intreprinse de ORDA, Guvernul a decis alocarea prin redistribuire, a unui numar de 20 posturi, procedurile administrative necesare fiind in curs de desfasurare. In prezent Oficiul are un numar de 42 de angajati, din care 34 personal de specialitate. Dintre acestia, 10 persoane au beneficiat de programe de pregatire in domeniul legislatiei comunitare si a metodelor de aplicare: 7 au participat la un seminar organizat de TAIEX in luna noiembrie 2002 la Bucuresti, 3 au participat la un seminar organizat de TAIEX la Bruxelles in luna mai 2003. Din punctul de vedere al dotarilor remarcam dezvoltarea sistemului IT al ORDA, prin intermediul computerelor primite prin intermediul proiectului din cadrul Programului PHARE 2000 si a celor achizitionate de Oficiu in scopul cofinantarii acestui proiect. De asemenea amintim infiintarea in cadrul ORDA a unui laborator de expertiza a produselor pirat (investitie care cofinanteaza partea de investitii a proiectului comun ORDA – OSIM din programul PHARE 2001).

Dreptul de proprietate industriala Stadiul adoptarii legislatiei Eforturile legislative ale Romaniei, in acest domeniu, s-au concretizat in directia indeplinirii obligatiilor asumate in procesul de aderare la UE. Aceste obligatii decurg fie din Acordul de asociere a Romaniei la UE, fie din documentele de pozitie ale Romaniei in procesul de negociere pentru aderare.

Evenimentul cel mai important in aceasta perioada a fost aderarea Romaniei la Conventia Brevetului European, cu efect de la data de 1 martie 2003.

Astfel, la data de 13 noiembrie 2002 Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 611 (MO nr. 844/22.11.2002) privind aderarea Romaniei la Conventia privind eliberarea brevetelor europene, adoptata la Munchen la 5 octombrie 1973, precum si la Actul de revizuire al acesteia, adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000.

Conventia Brevetului European reprezinta o modalitate de armonizare a legislatiei europene in domeniul brevetelor de inventie, astfel incat prin acest sistem sa se poate obtine protectia printr-o procedura unica si simplificata de eliberare a brevetelor de inventie.

Procesul de transpunere a acquis-ului comunitar a continuat in domeniul brevetelor de inventie, pentru transpunerea deplina a Directivei 98/44/CE privind inventiile biotehnologice. Astfel dupa adoptarea Legii nr. 203/2002, la data de 18 aprilie 2003 Guvernul Romaniei a aprobat Hotararea nr. 499 (MO nr. 348/22.05.2003) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie.

Prin acest act normativ au fost reglementate in principal aspecte vizand obiectele inventiei, inventii brevetabile din domeniul biotehnologiei, exceptii de la brevetabilitate constand in procedee de clonare a fiintei umane, procedee de modificare a identitatii genetice a unei linii germinale a fiintei umane, utilizari de embrioni umani in scopuri industriale, comerciale, procedee de modificare a identitatii genetice a animalelor de natura sa le provoace suferinta fara nici un beneficiu medical.

Odata cu adoptarea acestei Hotarari de Guvern se incheie procesul de transpunere a dispozitiilor Directivei CE 98/44 privind inventiile biotehnologice.

De asemenea, procesul de armonizare a acquis-ului comunitar a continuat si in domeniul protectiei desenelor si modelelor industriale.

179

Astfel la data de 29 octombrie 2002 a fost adoptata Legea nr. 585/2002 (MO nr.810/07.11.2002) pentru modificarea si completarea Legii nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale.

La elaborarea acestei legi s-a avut in vedere continuarea procesului de armonizare cu dispozitiile Directivei CE 98/71 privind protectia juridica a desenelor si modelelor industriale si cu cele ale Regulamentului CE 6/2000 privind desenul comunitar, in vederea pregatirii pentru aderarea la sistemul desenului comunitar.

Legea prevede proceduri de depunere a cererilor de inregistrare a desenelor si modelelor industriale, examinarea cererilor de inregistrare, opozitia persoanelor interesate, eliberarea certificatelor de inregistrare a desenelor si modelelor industriale, inscrierea in Registrul national al desenelor si modelelor, apararea drepturilor.

In cadrul masurilor legislative adoptate in domeniul proprietatii industriale se inscriu si Instructiunile nr. 108 (MO nr. 826/15.11.2002) de aplicare a OG nr. 66/2000 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier in proprietate industriala aprobate de Directorul General al OSIM la data de 17 octombrie 2002.

La data de 18 decembrie 2002, Guvernul a aprobat Hotararea nr. 1585 referitoare la Norme pentru determinarea profitului sau venitului prevazut de art. 73 din Legea nr.64/1991, republicata.

Aceste norme se refera la determinarea profitului sau venitului obtinut prin aplicarea in tara de catre titulari sau licentiatii acestuia a unei inventii brevetata sau validata in Romania.

Pentru o mai buna transparenta a noilor reglementari adoptate s-a procedat la republicarea lor. Astfel in MO nr. 752/15.10.2002 a fost republicata Legea nr.64/1991 privind brevetele de inventie, modificata si completata prin Legea nr.203/2002. OG nr. 66/2000 aprobata prin Legea nr. 437/27.06.2002 a fost republicata in MO nr. 758/17.10.2002, iar Legea nr.129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, modificata si completata prin Legea nr. 585/2002 a fost republicata in MO nr. 193/26.03.2003.

Masuri pentru implementarea legislatiei adoptate Ca urmare a aderarii Romaniei la Conventia Brevetului European si in scopul implementarii sistemului brevetului european, in cadrul OSIM a fost creat Biroul de cereri si brevete europene cu competente speciale pentru inregistrarea cererilor de brevete europene si atributii conform conventiei, Legii nr. 64/1991 si HG nr.499/2003.

In procesul de implementare a sistemului brevetului european si a noii legislatii in domeniul brevetelor a continuat procesul de instruire a specialistilor OSIM, consilieri in proprietate industriala, magistrati.

In luna noiembrie 2002, s-a organizat, la Bucuresti, un seminar privind “Aderarea Romaniei la Conventia Brevetului European”, cu participarea unor experti OEB. De asemenea, in perioada 15-17.01.2003 OSIM a organizat un curs de pregatire pentru consilieri in proprietate industriala cu tema „Noua legislatie in domeniul brevetelor”, iar in lunile februarie-martie 2003, OSIM a organizat seminarii in scopul instruirii specialistilor OSIM si consilierilor in proprietate industriala pentru punerea in aplicare a noii legislatii in domeniul brevetelor de inventie.

In ceea ce priveste procesul de pregatire a specialistilor OSIM, acesta a continuat si in alte domenii ale proprietatii industriale. Astfel in domeniul marcilor, indicatiilor geografice si desenelor si modelelor industriale, OSIM a organizat in septembrie 2002 un seminar privind “Protectia marcilor” in scopul pregatirilor pentru trecerea la sistemul marcii comunitare, la data aderarii Romaniei la UE.

180

In februarie 2003, OSIM a organizat un seminar in scopul instruirii specialistilor OSIM pentru punerea in aplicare a noii legislatii in domeniul desenelor si in scopul pregatirii pentru implementarea sistemului desenului comunitar.

In cadrul procesului de implementare a legislatiei in domeniul indicatiilor geografice, in luna mai 2003 OSIM a organizat in Romania in cooperare cu OMPI un seminar cu tema “Protectia indicatiilor geografice” cu participarea specialistilor OSIM si ai Ministerului Agriculturii.

In vederea intaririi capacitatii administrative, au continuat programele de asistenta tehnica pentru judecatori si procurori. Astfel In perioada 2002-2003 un numar de 40 de judecatori si procurori au beneficiat de instruire in cadrul acestor programe.

In perioada 27-28 ianuarie 2003, 2 specialisti OSIM au participat la un seminar organizat la Bucuresti de expertii UE, cu tema "Implementarea legislatiei UE".

In perioada septembrie 2002- iunie 2003, au beneficiat de programe de asistenta in domeniul proprietatii industriale lucratori de vama si politie (aproximativ 10 persoane) prin participarea la seminarii organizate in tara, respectiv:

- Seminarul cu tema "Aderarea Romaniei la sistemul brevetului European”, in noiembrie 2002 (cu participarea unor experti OEB)

- Seminarul cu tema "Protectia indicatiilor geografice" organizat de catre OSIM in cooperare cu OMPI, in mai 2003.

In ceea ce priveste numarul personalului OSIM, acesta este de 311, din care 65 de examinatori in domeniul inventiilor, 18 examinatori de marci si 12 examinatori de desene si modele industriale.

Din datele statistice ale OSIM rezulta ca in 2002 au avut loc cresteri ale inregistrarilor atat la inventii cat si la marci.

In anul 2002 au fost depuse pe cale nationala un numar de 6522 de cereri de inregistrare marca, fata de 6032 de cereri in anul 2001.

Numarul marcilor inregistrate, in vigoare la sfarsitul anului 2002 este de 30549 pe cale nationala si 115575 pe cale internationala; la sfarsitul lunii mai 2003 numarul marcilor inregistrate in vigoare este 32652 pe cale nationala, iar cele inregistrate pe cale internationala in vigoare la data de 30.03.2003 este de 116460.

Numarul cererilor de brevet de inventie depuse pe cale nationala si in baza Tratatului pentru Cooperare in Domeniul Brevetelor in anul 2001 este de 1409, iar in anul 2002 numarul acestora a crescut la 1682. Numarul brevetelor de inventie in vigoare la sfarsitul anului 2002 este de 11551, iar la sfarsitul lunii mai 2003 este de 11661.

In domeniul desenelor si modelelor industriale, numarul cererilor depuse pana la sfarsitul anului 2002 este de 1708 si contin 7543 desene si modele industriale. Numarul desenelor si modelelor industriale in vigoare la sfarsitul anului 2002 este de 11934; iar pana la sfarsitul lunii mai 2003 au fost depuse 606 cereri de inregistrare care contin 2504 desene si modele industriale.

Cat priveste procedura de examinare, durata de timp s-a redus la 42 de luni la inventii si la 7 luni la marci.

Cu privire la situatia cauzelor civile cu care au fost sesizate instantele judecatoresti se constata o crestere a cauzelor inregistrate in anul 2002 fata de 2001, respectiv de la 144 cauze civile la 77.

Cat priveste existenta unei institutii specializate in materia proprietatii industriale, in prezent o astfel de institutie nu functioneaza. Totusi, cauzele in domeniu sunt solutionate in cadrul unor complete ce au beneficiat de asistenta in materie in ultimii 5 ani, in special in cadrul programelor de asistenta organizate atat in cadrul OEB cat si in tara.

181

Exista preocupari majore pentru infiintarea unor instante specializate care sa functioneze la data aderarii Romaniei.

De asemenea au fost inregistrate un numar de 26 de cereri de anulare a inregistrarii marcilor pentru motive de rea credinta in perioada septembrie 2002 – mai 2003.

In legea nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, art. 48 lit. c) prevede expres ca motiv de anulare a inregistrarii unei marci, solicitarea inregistrarii acesteia cu rea credinta.

In procesul de combatere a contrafacerii, OSIM a continuat sa puna la dispozitia organelor de politie, informatii si documente necesare desfasurarii activitatii organelor de ancheta penala.

In anul 2002 organele de politie au desfasurat activitati concretizate in descoperirea si instrumentarea a 1863 de infractiuni.

Prin noua legislatie in vigoare in domeniul proprietatii industriale, a crescut nivelul amenzilor penale, de la 50.000-100.000 lei la 100 mil.-300 mil. lei, in cazul savarsirii infractiunilor de contrafacere.

De asemenea in aplicarea Legii nr. 202/2000, modificata, privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, in baza protocolului de colaborare incheiat intre DGV si OSIM, OSIM a continuat furnizarea de informatii in sprijinul indeplinirii atributiilor de control si supraveghere a operatiunilor de vamuire.

In cadrul procesului de dezvoltare a sistemului informatic al OSIM au avut loc de asemenea o serie de progrese cum sunt:

- realizarea unei noi retele informatice care a permis cresterea ratei de transfer a informatiilor gestionate electronic,

- achizitionarea de calculatoare si imprimante de retea performante, in scopul pregatirii conditiilor necesare consultarii de catre specialistii OSIM a sistemelor interne ale OEB,

- au continuat modernizarile hard in procesul de implementare al legislatiei privind brevetul european,

- a fost stabilit un canal securizat de comunicatie pe Internet intre OEB si OSIM.

Astfel, partea principala a retelei interne a PC-urilor a fost finalizata in decembrie 2002; PC-urile si imprimantele din Programul Phare 2000 au fost achizitionate in trimestrul I 2003.

De asemenea a fost finalizat software-ul pentru baza de date a desenelor si modelelor industriale si a fost completat sistemul de juke box-uri.

Masuri ale autoritatii vamale referitoare la proprietatea intelectuala si industriala Legislatie Avand in vedere necesitatea armonizarii legislatiei din Romania in domeniul respectarii drepturilor de proprietate intelectuala cu regulamentele Uniunii Europene (Regulamentul 3295/1994 si Regulamentul 241/1999), in decembrie 2002 a fost publicata Legea nr. 664/16.12.2002 (MO nr. 930/19.12.2002) pentru aprobarea OG nr. 59/22.08.2002 prin care a fost modificata Legea nr. 202/2000 privind unele masuri pentru respectarea drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire. Principalele modificari au fost: depunerea cererii pentru interventia autoritatii vamale pentru fiecare drept de proprietate intelectuala care beneficiaza de protectie pe

182

teritoriul Romaniei, micsorarea taxei de depunere a cererii de la 500 EURO la 100 EURO, posibilitatea formularii unei plangeri penale.

Masuri privind intarirea capacitatii administrative Pe baza Legii nr. 202/2000, modidicata, privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire si a HG nr. 301/2001 privind Normele de aplicare, au fost depuse la Directia Generala a Vamilor, in perioada mentionata, 40 cereri de interventie a autoritatii vamale.

Au fost confiscate urmatoarele marfuri susceptibile a fi contrafacute: obiecte de imbracaminte (7708 buc., marcile Adidas, Nike, Gucci, O’Neill, Polo), importate din Turcia si China, acoperaminte de cap (466 buc.), medicamente (2250 cutii), etichete (marca O’Neill, 1400 buc.), parfumuri (357 buc., marcile Hugo Boss, Gabriela Sabatini si Chanel).

Situatia bunurilor retinute de Autoritatea Vamala, susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate industriala

2001 2002 Ianuarie – mai 2003 Tipul bunurilor

Cantitate Valoare

(mii lei)

Cantitate (buc)

Valoare

(mii lei)

Cantitate

(buc)

Valoare

(mii lei)

Imbracaminte 867 54570 7377 287062

Incaltaminte 19597 383248

Medicamente 1327 buc. 203048 900 61200 2350 326400

Acoperaminte de cap

19350 27631,8 466 340

Profile aluminiu

30068 kg 1812506

Etichete 1400 510

Parfumuri 337 buc. 18564

Au fost organizate actiuni de control in birourile vamale din Directiile Regionale Vamale Interjudetene (DRVI) Constanta si Bucuresti, asupra modului de aplicare a legislatiei specifice.

Au fost stabilite zonele de risc si indicatorii de risc specifici traficului cu marfuri contrafacute si pirat.

In perioada mentionata, au fost organizate 4 seminarii avand ca tema traficul cu marfuri contrafacute, cu participarea titularilor de drepturi de proprietate intelectuala, beneficiind de instruire 110 inspectori si lucratori vamali, din care 50 numai din DRVI Constanta.

A fost semnat protocolul de colaborare intre D.G.V. si Reteaua Europeana AntiContrafacere REACT- filiala Romania.

A fost demarat programul Phare RO 0107.03.01 “Intarirea capacitatii operative a administratiei vamale” avand si o componenta de imbunatatire a combaterii traficului de marfuri contrafacute si pirat.

Dreptul civil Regulamentul CE nr. 44/2001 a fost transpus prin Legea nr. 187/09.05.2003 (MO nr.333/16.05.2003) privind competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea in Romania a hotararilor in materie civila si comerciala pronuntate in statele membre ale Uniunii Europene, ce va intra in vigoare la 16 mai 2004.

183

Legea nr. 105/1992 privind raporturile de drept international privat este armonizata cu prevederile Conventiei de la Roma privind obligatiile contractuale, astfel ca, de la data aderarii la UE, Romania poate aplica direct prevederile acestei Conventii, fara a fi necesara modificarea legislatiei interne.

2.3.6. POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI Negocierile la acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania – U.E. din 14.11.2000 si au continuat la Conferinta de Aderare din 28.11.2001.

Ca raspuns la Pozitia Comuna a UE (CONF-RO 43/01), Romania a transmis Documentul de Pozitie Complementar II, aprobat in Sedinta Guvernului din 24 octombrie 2002, inregistrat la Secretariatul Conferintei Interguvernamentale de Aderare in data de 7 noiembrie 2002 (CONF-RO 55/02).

O noua runda de negocieri la acest capitol a avut loc in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania – U.E. din 2 iunie 2003.

Concurenta

Completarea cadrului legislativ Consiliul Concurentei a adoptat Instructiunile privind modul de aplicare a regulilor de concurenta acordurilor de acces din sectorul comunicatiilor electronice – cadrul general, piete relevante si principii, publicate in MO nr. 920/17.12.2002, in contextul liberalizarii pietei telecomunicatiilor de la 1 ianuarie 2003. Instructiunile preiau si adapteaza prevederile din Nota Comisiei pentru aplicarea regulilor de concurenta acordurilor privind accesul in sectorul telecomunicatiilor – Cadru, piete relevante si principii (OJ C 265, 22.08.1998) si din Comunicarea Comisiei privind revizuirea conform regulilor concurentei a furnizarii in comun a retelelor de telecomunicatii si cablu TV de catre un singur operator si eliminarea restrictiilor privind furnizarea serviciului de cablu TV prin intermediul retelelor de telecomunicatii (OJ C 71, 07.03.1998).

In conformitate cu reglementarile in domeniul concurentei, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a implementat Directiva Consiliului 96/67/EC privind accesul pe piata serviciilor de handling la sol pe aeroporturi. Implementarea s-a realizat prin Reglementarea aeronautica civila romana privind accesul pe piata serviciilor de handling la sol pe aeroporturi, aprobata prin OMLPTL nr. 2024/20.12.2002 (MO nr. 148/7.03.2003).

Reglementarea intra in vigoare la sase luni de la data publicarii Ordinului de aplicare in Monitorul Oficial al Romaniei.

A fost elaborat si transmis Comisiei Europene pentru observatii proiectul de modificare a Legii concurentei nr. 21/1996 prin care se urmareste:

- separarea atributiilor Consiliului Concurentei – autoritate administrativa autonoma responsabila cu aplicarea politicii in domeniul concurentei si, respectiv ale Ministerului Finantelor Publice – cu atributii privind avizarea preturilor si tarifelor practicate in cadrul unor activitati cu caracter de monopol natural sau legal, cu exceptia celor reglementate de autoritati special infiintate;

- abrogarea cerintei notificarii pentru intelegerile, deciziile si practicile concertate care se incadreaza intr-o categorie exceptata si concentrarea resurselor asupra cazurilor care reprezinta cele mai serioase distorsionari ale concurentei, in domeniul legislatiei anti-trust;

184

- asigurarea cadrului pentru continuarea procesului de armonizare legislativa prin preluarea completa a prevederilor comunitare in materie de concentrari economice, prin formularea unei politici similare cu cea a Uniunii Europene fata de intreprinderile care coopereaza pentru depistarea unor intelegeri ilegale care distorsioneaza grav concurenta si prin elaborarea legislatiei secundare sectoriale.

Aplicarea legislatiei in domeniul concurentei In cursul anului 2002, Consiliul Concurentei a emis 423 de decizii in aplicarea Legii concurentei nr. 21/1996.

Deciziile, care fac obiectul art. 5, art. 6 (practici anticoncurentiale) si art. 11 (concentrari economice) din Legea concurentei, sunt prezentate in urmatorul tabel in comparatie cu deciziile luate in anul 2001 si in primele luni ale anului 2003.

Decizii 20011 20022 20033 ian-mai

A. Intelegeri, decizii de asociere, practici concertate (art.5), din care:

177 154 22

- plangeri 8 29 6

- cereri de neinterventie 5 6 5

- cereri de exceptari individuale 1 - -

- notificari privind acordarea exceptarii pe categorii

163 119 11

B. Abuz de pozitie dominanta (art. 6) 15 19 2

C. Concentrari economice (art.11) 169 157 90

TOTAL A+B+C 361 330 114

E. Alte cazuri 149 93 98

TOTAL 510 423 212

Deciziile emise de Consiliul Concurentei in alte cazuri au vizat: omisiunea notificarii, sanctiuni privind incalcarea art. 5 si art. 6, sanctiuni prin impunerea de amenzi cominatorii, contestatii, solicitari pentru recalcularea taxei de autorizare si altele.

Se remarca o scadere a numarului cererilor si deciziilor privind acordarea de exceptari pe categorii in anul 2002, tendinta care a continuat si in primele luni ale anului 2003 si care demonstreaza ca decizia de aliniere la prevederile acquis-ului si de renuntare la obligativitatea notificarii in aceste cazuri a fost luata la momentul potrivit. Numarul plangerilor privind posibila incalcare a art. 5 si 6 a crescut in anul 2002, deciziile pentru solutionarea acestora reprezentand 11,34% din total. Deciziile privind cazurile de concentrari economice reprezinta 37,11% din totalul deciziilor emise.

Activitatea Consiliului Concurentei in ceea ce priveste concentrarile economice in in primele luni ale anului 2003 (78,94% daca ne raportam la cele mai importante cazuri analizate de Consiliul Concurentei), in crestere fata de nivelul inregistrat in anul

1 Datele au fost preluate din Raportul Consiliului Concurentei pentru anul 2001 2 Datele au fost preluate din Raportul Consiliului Concurentei pentru anul 2002 3 Date operative

185

precedent, arata o tendinta de regrupare a agentilor economici, de cautare a unor modalitati de intarire care sa nu distorsioneze concurenta dar care sa permita continuarea sau dezvoltarea afacerilor.

Sanctiunile cu amenda aplicate in anul 2002 s-au ridicat la 426 miliarde ROL si au vizat: intelegeri orizontale, licitatii trucate, creare de bariere la intrare pe piata serviciilor de telefonie, acorduri verticale pe piata serviciilor de asigurari etc.

In perioada septembrie 2002-iunie 2003, Consiliul Concurentei a avut calitatea de parte intr-un numar de 73 de procese, din care:

- 48 pe rolul Curtii Supreme de Justitie

- 22 pe rolul Curtii de Apel Bucuresti

- 1 pe rolul Curtii de Apel Constanta

- 1 pe rolul Judecatoriei Pitesti

- 1 pe rolul Judecatoriei Focsani

dintre care: 39 de dosare au fost solutionate in favoarea Consiliului Concurentei iar 4 dosare au fost solutionate in defavoarea Consiliului Concurentei.

La aceasta data, 30 de dosare sunt pe rolul instantelor, astfel:

- 22 pe rolul Curtii Supreme de Justitie

- 7 pe rolul Curtii de Apel Bucuresti

- 1 pe rolul Judecatoriei Focsani

Un numar de 2 dosare au avut ca obiect o problema de ajutor de stat, din care unul a fost solutionat in favoarea Consiliului Concurentei, celalalt fiind inca pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.

In perioada septembrie 2002 - mai 2003, Oficiul Concurentei a instrumentat 192 de cazuri, din care au fost rezolvate 144 de cazuri. Mentionam ca din cele 192 de cazuri instrumentate de catre Oficiul Concurentei, au fost 59 de cazuri de concurenta neloiala, din care 38 de cazuri au fost solutionate, celelalte cazuri fiind in curs de desfasurare.

Din totalul cazurilor investigate de catre Oficiul Concurentei in septembrie 2002 - mai 2003, ponderea o detin cazurile privind abuzul de pozitie dominanta si intelegeri intre agentii economici.

In perioada de raportare, la nivelul Oficiului Concurentei au fost formulate puncte de vedere si/sau avizat un numar de 44 de proiecte de acte normative, din care 34 proiecte au fost analizate prin prisma prevederilor Legii concurentei nr. 21/1996.

In perioada de raportare a fost deschisa prin Ordin al Sefului Oficiului Concurentei o investigatie privind fapte interzise prin prevederile Legii concurentei pe piata prestarilor de servicii CFR marfa, si a fost inchisa prin decizie a Consiliului Concurentei o investigatie privind Piata serviciilor de verificari periodice si revizii tehnice la aparatele de uz casnic.

De asemenea se afla in derulare investigatii deschise prin Ordin al Sefului Oficiului Concurentei privind fapte interzise prin prevederile Legii concurentei nr. 21/1996 pe urmatoarele piete: piata serviciilor de transport persoane in regim de taxi, piata retelelor de cablu pentru distributia programelor TV, piata painii, piata medicamentelor, piata ingrasamintelor chimice, piata serviciului de transport public urban de calatori, piata nisipurilor cuartoase, piata ciupercilor comestibile din flora spontana etc.

186

Ajutorul de stat Completarea cadrului legislativ La 2 ianuarie 2003 a intrat in vigoare un set de regulamente ale Consiliului Concurentei privind aplicarea regulilor de ajutor de stat in diferite domenii, regulamente publicate in MO nr. 470/ 2.07.2002:

- Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat regional si ajutorul de stat pentru intreprinderile mici si mijlocii transpune prevederile Instructiunilor Comisiei privind ajutorul de stat cu finalitate regionala (OJ C 74, 10.03.1998), Modificarea instructiunilor privind ajutorul de stat cu finalitate regionala (OJ C 258/ 9.09.2000), Comunicarea Comisiei privind ajutorul de stat pentru intreprinderi mici si mijlocii (OJ C 213, 23.07.1996) si Regulamentul Comisiei EC/70/12.01.2001 privind aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat pentru intreprinderi mici si mijlocii (OJ L 010, 13.01.2001);

- Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate transpune Instructiunile Comisiei privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate (OJ C 288, 09.10.1999);

- Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat pentru instruirea angajatilor transpune Cadrul comunitar privind ajutorul de stat pentru instruirea angajatilor (OJ C 343, 11.11.1998) si Regulamentul Comisiei EC/68/12.01.2001privind aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratat ajutorului de stat pentru instruirea angajatilor (OJ L 010, 13.01.2001);

- Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare transpune Cadrul comunitar privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare (JO C 045/17.02.1996) si Comunicarea Comisiei privind amendarea Cadrului comunitar privind ajutorul de stat pentru cercetare si dezvoltare (JO C 48/13.02.1998);

- Regulamentul Consiliului Concurentei privind ajutorul de stat pentru protectia mediului transpune Instructiunile comunitare privind ajutorul de stat pentru protectia mediului (OJ C 037, 03.02.2001).

Noua legislatie adoptata se refera in mod deosebit la acele categorii de ajutor de stat – ajutor regional si orizontal, care se axeaza pe aspecte de importanta majora pentru industria din Romania (ajutorul regional, ajutorul pentru intreprinderi mici si mijlocii, precum si ajutorul de salvare si restructurare pentru agentii economici aflati in dificultate), stabilind criteriile avute in vedere la analiza fiecarei masuri de ajutor de stat.

Continuand procesul de preluare a acquis-ului in domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concurentei a adoptat o serie de regulamente si instructiuni pentru aplicarea Legii privind ajutorul de stat nr. 143/1999:

- Instructiunile privind ajutorul de stat si capitalul de risc publicate in MO nr. 156/11.03.2003 preiau Informarea Comisiei – Ajutorul de stat si capitalul de risc (OJ C 235/21.08.2001) si au intrat in vigoare la data publicarii;

- Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii publicat in MO nr. 165/17.03.2003 transpune Cadrul multisectorial C107/07.04.98 aplicabil in U.E. pana la 30.12.2003 pentru sectoarele nespecificate si a intrat in vigoare la data publicarii;

- Regulamentul multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investitii in sectoare industriale nespecifice publicat in MO nr. 165/17.03.2003, regulament care transpune noul cadru multisectorial C70/19.03.2002 aplicabil in U.E. dupa expirarea vechiului cadru pentru sectoarele nespecifice, aplicabil de la 24 iulie 2002 in domeniul otelului, iar in domeniul

187

industriilor fibrelor sintetice si al automobilelor, aplicabil in locul respectivelor reglementari sectoriale comunitare de la 01.01.2003;

- Instructiunile privind ajutorul de stat sub forma garantiilor publicat in MO nr. 165/17.03.2003 transpune Nota Comisiei pentru aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratat ajutorului de stat sub forma garantiilor (OJ C 071/11.03.2000).

Aliniate la acquis-ul comunitar, aceste reglementari stabilesc criteriile de acordare si modalitatea de evaluare a ajutoarelor de stat acordate in cazurile si sectoarele specificate.

A fost elaborat si transmis Comisiei Europene pentru observatii proiectul de modificare a Legii nr. 143/99 privind ajutorul de stat prin care se urmareste:

- Notificarea schemelor de ajutor de stat si a ajutoarelor de stat individuale prevazute in proiecte de acte administrative sau in proiecte de acte normative;

- Claritate in enuntarea formelor de ajutor de stat;

- Separarea atributiilor Consiliului Concurentei – autoritatea de autorizare a ajutoarelor de stat si, respectiv ale Ministerului Finantelor Publice - responsabil cu inventarierea, monitorizarea si raportarea ajutoarelor de stat pentru asigurarea coerentei functionarii politicii ajutorului de stat in Romania.

In perioada de raportare, au fost elaborate si adoptate urmatoarele acte normative:

- Legea nr. 18/9.01.2003 (MO nr. 38/23.01.2003) pentru aprobarea OUG nr. 97/16.08.2002 (MO nr. 631/26.08.2002) privind asigurarea transparentei in domeniul ajutoarelor de stat si al relatiilor financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile publice, precum si completarea art. 6 din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat; In baza OUG 97/2002, au fost preluate, prin HG, Directiva Comisiei nr. 723/80/CEE din 25.06.1980, Regulamentul Consiliului nr. 659/99/CE din 22.03.1999, Regulamentul Consiliului nr. 994/98/CE din 7.05.1998; Prin acelasi OUG se prevede ca notificarile privind schemele de ajutor de stat si ajutoarele de stat individuale, intocmite in vederea autorizarii de catre Consiliul Concurentei, sunt avizate in prealabil de catre Oficiul Concurentei, in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor de forma prevazute de legislatia in vigoare.

- HG nr. 26/16.01.2003 (MO nr. 87/12.02.2003) privind transparenta relatiilor financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile publice, precum si transparenta financiara in cadrul anumitor intreprinderi.

Aplicarea legislatiei in domeniul ajutorului de stat Consiliul Concurentei In urma analizelor efectuate, in perioada de raportare au fost emise 34 de decizii privind notificari ale ajutoarelor de stat, 33 dintre acestea fiind decizii de autorizare a ajutorului de stat iar printr-o alta decizie s-a stabilit ca masura notificata nu a constituit ajutor de stat.

Din totalul deciziilor de autorizare 5 decizii vizeaza scheme de ajutor de stat, 1 decizie a fost emisa pentru un ajutor de stat individual, iar 27 se refera la alocari specifice de ajutor acordate in baza unor scheme de ajutor noi sau existente.

De asemenea Consiliul Concurentei a emis 8 puncte de vedere asupra unor acte normative care includ masuri susceptibile a fi considerate ajutor de stat si 4 avize la proiecte de HG care contin prevederi de natura ajutorului de stat.

Prin aplicarea noilor prevederi in domeniu, Consiliul Concurentei practica o abordare ferma si pro-activa pentru asigurarea aplicarii si indeplinirii efective a regulilor ajutorului de stat, inclusiv in privinta ajutorului care nu a fost notificat, a ajutorului existent,

188

Oficiul Concurentei Oficiul Concurentei a finalizat Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 1996 – 2000, publicat in MO nr. 70 bis/3.02.2003, in conformitate cu Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat si cu HG nr. 599/2000 pentru aprobarea procedurii de raportare, monitorizare si inventariere in aplicarea Legii nr. 143/1999.

A fost finalizat Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada 1999 – 2001, raport care se afla in prezent spre analiza la ministerele implicate si care va fi publicat in MO dupa avizarea de catre Guvern.

In perioada septembrie 2002 – mai 2003 la nivelul Oficiului Concurentei au fost formulate puncte de vedere si/sau avizat un numar de 44 de proiecte de acte normative, din care 10 proiecte au fost analizate prin prisma prevederilor Legii ajutorului de stat nr. 143/1999.

Ajutorul de stat in sectorul siderurgic In concordanta cu prevederile Acordului de Asociere, Romania a luat in considerare obligatiile ce ii revin in domeniul acordarii de ajutoare de stat in sectorul siderurgic. In consecinta, Romania a elaborat si prezentat Comisiei Europene strategia sectoriala adoptata de Guvernul Romaniei. Ca urmare a observatiilor Comisiei Europene privind strategia prezentata, Romania a elaborat si transmis un document suplimentar privind situatia si evolutia capacitatilor de productie pana la orizontul anului 2010, precum si ajutorul de stat acordat in perioada 1993-2001 pe societati si forme de ajutor de stat, document in care au fost prezentate distinct unitatile privatizate: SIDEX Galati, Gavazzi Steel Otelul Rosu, CSR Resita. De asemenea, in acelasi document, au fost prezentate formele de ajutor de stat adoptate (conversia datoriilor, participari de capital, garantii guvernamentale, compensari de debite).

Analiza masurilor de ajutor de stat acordate in zonele libere Prin decizia Primului-Ministru al Romaniei nr. 182/24.10.2002 a fost constituit un Grup de lucru inter-institutional in vederea analizarii situatiei agentilor economici care isi desfasoara activitatea in zonele libere. Activitatea grupului de lucru vizeaza: realizarea unei evaluǎri a schemelor de ajutor de stat existente in cadrul zonelor libere si a alocǎrilor specifice pe fiecare beneficiar, stabilirea compatibilitǎtii lor cu acquis-ul comunitar in vederea eliminǎrii facilitǎtilor incompatibile sau a transformǎrii lor in mǎsuri compatibile si modificarea legislatiei existente in domeniul zonelor libere.

Ca urmare a analizei efectuate, Grupul de lucru a elaborat proiectul de modificare a Legii nr. 84/1992 privind zonele libere, proiect prin care este eliminata orice posibilitate de a acorda ajutoare de stat incompatibile. In urma avizarii de catre toate institutiile implicate proiectul va fi trimis la Comisia Europeana pentru observatii.

Analiza masurilor de ajutor de stat din zonele defavorizate In cursul anului 2002 au fost declarate defavorizate inca doua zone, astfel:

- Zona Pascani prin HG nr.1009/2002 (MO nr. 695/23.09.2002);

- Zona Roman prin HG nr.1013/2002 (MO nr.695/23.09.2002).

De asemenea, a fost aprobata HG nr. 511/24.04.2003 (MO nr. 327/14.05.2003) de declarare a localitatii Turda, ca zona defavorizata.

Astfel, in prezent, numarul total de zone defavorizate din Romania se ridica la 37.

189

In vederea eliminarii eventualelor distorsiuni concurentiale pe piata libera din Romania, in domeniul productiei si conservarii carnii, a fost aprobata Legea nr. 678/19.12.2002 (MO nr. 947/23.12.2002), pentru modificarea lit. b) a alin. (1) al art. 6 din OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Legea prevede eliminarea facilitatilor fiscale privind scutirea de la plata taxelor vamale pentru importul de materii prime si componente importate pentru productia, conservarea si prelucrarea carnii.

A fost elaborat si discutat in sedinta de Guvern, proiectul Legii pentru modificarea lit. b) a alin. (1) al art. 6 din OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, prin care se prevede eliminarea facilitatilor fiscale privind scutirea de la plata taxelor vamale pentru importul de materii prime pentru productia, prelucrarea si conservarea carnii si a importului de zahar pentru productia de ciocolata, produse de ciocolata, produse zaharoase si de bauturi racoritoare. Proiectul se afla in dezbatere la Camera Deputatilor, Comisia de politica economica, reforma si privatizare. Capacitatea administrativa In baza Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei modificat, in cursul anului 2002 s-a intarit capacitatea administrativa a Consiliului Concurentei prin suplimentarea cu 43 de posturi a schemei de functionare. Prin angajarea intr-o prima etapa a 20 de experti, a inceput sa functioneze efectiv Departamentul pentru ajutor de stat si au fost redimensionate celelalte departamente si directii de specialitate. Pentru imbunatatirea mecanismelor cooperarii intre Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei a fost incheiat la data de 23.04.2003 Memorandumul de cooperare dintre cele doua institutii, in vederea abordarii pro-active a controlului practicilor anticoncurentiale si a problematicii ajutorului de stat, cu scopul concentrarii comune asupra cazurilor celor mai serioase/grave de distorsionare a concurentei. Permanent se vor lua masuri in sensul imbunatatirii colaborarii intre autoritatile de autorizare si inventariere a ajutoarelor de stat si furnizorii de ajutor de stat.

In luna octombrie 2002 a fost finalizat Programului de Twinning RO99/IB-FI-03 “Aplicarea efectiva a politicii de concurenta si ajutor de stat” prin care Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei au beneficiat de asistenta pe termen scurt si mediu din partea unor experti de la Autoritatea de concurenta din Italia si de la Ministerul Economiei si Finantelor din Germania. Expertii din Italia si Germania au oferit consultanta pentru elaborarea regulamentelor si instructiunilor in domeniul concurentei si ajutorului de stat adoptate de Consiliul Concurentei in anii 2002 si 2003.

Prin componenta de investitii a programului Phare RO99.02 “Intarirea capacitatii administrative de aplicare a acquis-ului in domeniul concurentei si ajutorului de stat”, Consiliul Concurentei si Oficiul Concurentei au beneficiat de o imbunatatire a dotarilor informatice.

Prin amendarea Legii concurentei nr. 21/1996 si a Legii privind ajutorul de stat nr. 143/1999 se are in vedere separarea clara a atributiilor Consiliului Concurentei si Ministerului Finantelor Publice in aplicarea politicii concurentei si a ajutorului de stat in Romania. Amendamentele au in vedere cresterea gradului de constientizare de catre autoritatile din cadrul administratiei, furnizoare de ajutor de stat, in privinta politicilor si a reglementarilor legislative din acest domeniu, si conferirea puterii de a aplica legislatia in vigoare in cazurile de acordare a ajutoarelor de stat prin supunerea obligatiei de notificare a tuturor actelor normative prin care se intentioneaza instituirea unei masuri de ajutor de stat.

Promovarea culturii concurentei

190

Consiliul Concurentei a continuat actiunile de constientizare la nivelul autoritatilor, al comunitatii oamenilor de afaceri, magistratilor si mediului academic a importantei respectarii regulilor concurentei si ajutorului de stat.

Atat in cadrul Programului de twinning cat si prin actiuni proprii, Consiliul Concurentei a organizat conferinte, workshopuri, seminarii, conferinte de presa pentru a asigura o cat mai buna diseminare a informatiilor privind aplicarea politicii concurentei si ajutorului de stat.

Consiliul Concurentei a adoptat Raportul de activitate pentru anul 2002, raport care reflecta modul in care agentii economici si autoritatile respecta regulile de concurenta si ajutor de stat.

De asemenea a fost lansata pagina web a Consiliului Concurentei (www.competition.ro si www.consiliulconcurentei.ro) si a continuat publicarea revistei „Profil: Concurenta”, actiuni care contribuie la dezvoltarea culturii concurentei in Romania.

O atentie particulara a fost acordata cresterii gradului de pregatire a judecatorilor prin organizarea de seminarii si vizite de studiu la Curtea Europeana de Justitie pentru a permite realizarea unui contact direct cu modul de abordare a cazurilor de concurenta in Uniunea Europeana. Actiuni de promovare a culturii concurentei sunt inscrise si in noul proiect al conventiei de Twinning.

2.3.7. AGRICULTURA Negocierile au fost deschise la Conferinta interministeriala de Aderare Romania – Uniunea Europeana din 1 octombrie 2002, pentru legislatia din domeniul sanitar veterinar si fitosanitar, respectiv la Conferinta de Aderare Romania – Uniunea Europeana din 20 decembrie 2002, pentru legislatia privind masurile orizontale, organizarea comuna de piata, dezvoltare rurala si silvicultura.

La data de 27 martie 2003, Guvernul roman a aprobat Documentul de pozitie complementar I privind sectoarele sanitar veterinar si fitosanitar, care a fost transmis oficial Consiliului UE in luna aprilie a.c.

Aspecte generale In anul 2002, contributia sectorului agricol la formarea PIB a fost: agricultura - 11.7%, silvicultura - 0.24%, industria alimentara - 6.0%. Valoarea productiei agricole a fost de 206.754,9 mld ROL, din care: productie vegetala 136.236,4 mld. ROL (65,9%), iar productia animala de 70.518,5 mld. ROL (34,1%). Forta de munca ocupata in agricultura a fost de 36%.

In anul 2002, UE continua sa fie principalul partener comercial al Romaniei in sectorul produse agro-alimentare, detinand o pondere de cca. 51% in exportul total si 38% in import. Principalele produse exportate continua sa fie animalele vii, unele categorii de legume si fructe, vinurile si graul. La import, pe primele locuri se afla carnea de porc si pasare, furajele pentru animale, tutunul brut, citrice.

Prin Protocolul Aditional privind adaptarea aspectelor comerciale ale Acordului European instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si Statele Membre ale acestora, pe de alta parte, care a intrat in vigoare la 1 aprilie 2003, au fost puse in aplicare rezultatele ultimei etape de liberalizare in comertul bilateral cu produse agro-alimentare, fiind extins nomenclatorul de produse pentru care se acorda o reducere sau o exceptare de la plata taxelelor vamale, atat la importul in Romania, cat si in UE. De asemenea a crescut numarul de marfuri la care cele doua parti vor aplica conceptul de liberalizare „dublu-profit”. Protocolul vizeaza, in principal, urmatoarele aspecte:

191

- liberalizarea completa si reciproca pentru: carnea de ovine si caprine, melasa, anumite fructe si legume si sucuri de fructe, si o serie de produse diverse cu un grad mai redus de sensibilitate;

- ameliorarea concesiilor existente la cereale, carne de vita si pasare, branzeturi etc.;

- deschiderea de noi contingente tarifare cu taxa zero si fara restitutii la export (orez si malt).

Sunt in curs de desfasurare negocierile cu Comisia Europeana pentru continuarea liberalizarii comertului cu produse agricole transformate.

In ceea ce priveste evolutia procesului de retrocedare a terenurilor agricole in baza Legii 18/1991 si a Legii 1/2000, in perioada septembrie 2002 – aprilie 2003 au fost emise un numar de 471.226 titluri de proprietate, corespunzatoare unei suprafete de 1.502.850 ha. Pe ansamblu, au fost emise un numar de 4.421.291 titluri de proprietate (din care: 3.965.682 pentru terenuri agricole si 455.609 pentru terenuri forestiere) din totalul de 4.768.675 titluri, ceea ce reprezinta 92,7% din total numar de titluri de emis (respectiv 93,8% pentru terenuri agricole si 84% pentru terenuri forestiere), comparativ cu 76,7%, inregistrat la 31 iulie 2002. Suprafata aferenta titlurilor emise este de 10.319.434 ha (din care 8.953.325 ha teren agricol si 1.366.109 ha teren forestier) dintr-un total de retrocedat de 11.869.617 ha. Aceasta reprezinta o realizare de 86,9% din suprafata totala (respectiv 88,6% suprafata agricola si 77,6% suprafata forestiera), comparativ cu 79,8% la 31 iulie 2002.

In ceea ce priveste circulatia juridica a terenurilor, in baza prevederilor Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, in perioada 31 iulie 2002 - 31 mai 2003 a fost tranzactionata o suprafata de 49.282 ha, din care 5.614 ha in intravilan si 43.669 ha in extravilan. Valoarea medie pe ha in perioada 1998 - 2003 a ajuns la 107,42 mil. ROL in intravilan si la 8,46 mil. ROL in extravilan.

In cadrul procesului de privatizare, din totalul de 739 de societati comerciale cu capital majoritar de stat aflate in portofoliul Agentiei Domeniilor Statului (ADS), la data de 4 iunie 2003, situatia se prezinta dupa cum urmeaza:

- 256 societati comerciale au fost privatizate (din care 17 societati in 2003);

- 25 societati sunt cu procedura de privatizare in derulare (anunturi, depuneri oferte, negocieri);

- 325 societati comerciale sunt sub incidenta Legii nr.64/1995 - reorganizare si faliment;

- 116 societati au fost scoase de doua ori la privatizare si neofertate sunt in procedura de restructurare. Pentru aceste societati se intocmesc studiile de fezabilitate in vederea evaluarii si vanzarii de active. Sumele obtinute vor fi utilizate pentru stingerea datoriilor acumulate de societati, creand totodata posibilitatea utilizarii activelor care s-au dovedit utile;

- pentru 17 societati comerciale trebuie demarat procesul de privatizare. Pentru aceste societati se intocmesc notele de privatizare si vor fi publicate anunturile de vanzare a actiunilor. Acest proces va fi finalizat in luna august 2003.

Pentru anul 2003 a fost aprobat un buget al MAAP de 14.099,1 mld. ROL.

In perioada septembrie-mai 2003, sprijinul acordat prin bugetul de stat se prezinta astfel:

- 161,2 mld. ROL pentru infiintarea culturilor de toamna, prin HG nr.1077/02.10.2002 (MO nr.727/04.10.2002) si HG nr.945/29.08.2002 (MO nr.664/06.09.2002);

- 911,3 mld. ROL pentru subventionarea vanzarii de seminte certificate (de grau si alte legume), prin HG nr.1588/18.12.2002 (MO nr.46/28.01.2003);

192

- 1.216,8 mld. ROL pentru subventionarea achizitionarii de ingrasaminte chimice, prin OUG nr.158/13.11.2002 (MO nr.843/22.11.2002), si motorina HG nr. 109/30.01.2003 (MO nr.88/12.02.2003);

- 2.111,8 mld. ROL sub forma plati directe pentru sectorul zootehnic (lapte carne, achizitionare de animale pentru reproducere) prin HG nr.1556/18.12.2002 (MO nr.12/10.01.2003) si prin HG nr.187/20.02.2003 (MO nr.133/28.02.2003);

- 3.088 mld. ROL pentru irigatii, depozitare grau si alocatii pentru utilaje agricole.

Aspecte orizontale Agentia de Plati Prin HG nr.1555/18.12.2002 (MO nr.70/03.02.2003) privind desemnarea institutiilor si organismelor responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin instrumentele structurale, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor a fost desemnat ca autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit, avand responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei financiare alocate pentru implementarea acestui program. Totodata, se desemneaza Agentia de Plati si Interventie pentru indeplinirea functiei de autoritate de implementare a Programului operational sectorial pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit.

A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 603/29.05.2003 (MO nr. 378/02.06.2003) care prevede organizarea in structura MAAP, la nivel de directie generala, a Autoritatii de Management Program Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit. Aceasta Autoritatea indeplineste atributiile stabilite prin HG nr.1555/18.12.2002 si va deveni operationala incepand cu anul 2004.

Pentru elaborarea proiectului de lege privind infiintarea si organizarea Agentiei de Plati a fost constituit un Comitet comun de lucru format din reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerului Finantelor Publice (MFP). Membrii acestui Comitet au fost desemnati prin Ordinul intern al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 575/06.12.2002 - din structura centrala a MAAP - si prin Adresa MFP nr. 220045/17.01.2003 – din structura MFP.

Sistemul Integrat de Administrare si Control (IACS) In vederea stabilirii cadrului de colaborare si a definirii responsabilitatilor pentru realizarea sistemului LPIS - Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole, MAAP si a Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (ONCGC) au demarat la inceputul lunii iunie primul proiect pilot pentru IACS.

Acest proiect pilot isi propune ca, prin simularea unui proces anual de acordare a subventiilor pentru culturi si a subventiilor acordate pe suprafata, sa fie identificate responsabilitatile MAAP si MAP - ONCGC in construirea si intretinerea LPIS.

Pentru acest proiect pilot a fost selectionata comuna Ulmi, Judetul Dambovita. ONCGC a furnizat un plan continand blocurile delimitate pe criterii de folosinta, iar MAAP a furnizat formularele pe care se vor face declaratiile de catre fermieri. In urma proiectului, cele doua institutii vor emite primele reglementari privind LPIS.

Mecanisme comerciale In luna mai a.c., a fost constituit Grupul de lucru interministerial, alcatuit din reprezentanti ai MAAP, MFP, ai Departamentului de Comert Exterior (DCE) si ai Directiei Generale a Vamilor (DGV), pentru elaborarea unui act normativ privind sistemul de garantii pentru produse agricole. In baza analizei acquis-ului comunitar specific, a capacitatii institutionale si a bazei legislative din Romania, au fost identificate etapele care urmeaza a fi realizate in 2003.

193

In prezent, propunerea grupului de experti privind adoptarea in 2003 a unui act normativ pentru instituirea unui sistem de garantii pentru produse agricole, in baza caruia, incepand din 2004, sa fie organizate corespunzator structurile care vor aplica acest sistem, este in analiza interna la cele trei institutii implicate.

Statistica agricola In perioada 2 decembrie 2002 - 31 ianuarie 2003, conform prevederilor OUG 70/2002 (MO nr. 428/19.06.2002) si HG 704/2002 (MO nr. 525/18.07.2002) s-a desfasurat Recensamantul General Agricol (RGA).

In cursul lunii februarie s-au incheiat actiunile de preluare, verificare si centralizare a datelor RGA si s-a desfasurat culegerea in teren a datelor pentru ancheta de control, in scopul verificarii volumului si calitatii informatiilor inscrise in formularele de recensamant. Au fost prelucrate datele din formularele centralizatoare ale RGA, la nivel de localitate, in vederea obtinerii rezultatelor preliminare, in cursul lunii iulie 2003.

Referitor la statistica forestiera, in trimestrul IV 2002 a fost finalizat un studiu privind cadrul indicatorilor statistici privind silvicultura si exploatarea forestiera, care sta la baza proiectarii cercetarilor statistice in acest domeniu. Totodata, au fost create conditiile pentru demararea anchetei statistice privind exploatarea forestiera in anul 2002, aliniata la cerintele si standardele sistemului statistic forestier european, incheindu-se contractul cu furnizorii de servicii pentru culegerea si prelucrarea datelor.

Politica de calitate In baza Legii 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, care transpune prevederile Directivei CEE 92/2081 au fost adoptate :

- Ordin MAAP nr. 334/14.05.2003 (MO nr. 384/04.06.2003) pentru aprobarea Listei cuprinzand indicatiile geografice protejate si recunoscute in Romania pentru bauturile alcoolice distilate din vin, din subproduse rezultate la fabricarea vinului si din fructe, a caror protectie este recunoscuta prin acordul dintre Romania si UE;

- Ordinul MAAP nr. 339/16.05.2003 (MO nr. 351/22.06.2003) pentru aprobarea Listei cuprinzand indicatiile geografice protejate si recunoscute in Romania pentru produsele alimentare, inclusiv traditionale, a caror protectie este recunoscuta prin acordul dintre Romania si UE.

Cele doua Liste vor fi tranmise Comisiei Europene prin Departamentul Comertului Exterior, in vederea continuarii procedurilor de semnare si ratificare a „Acordului privind recunoasterea reciproca, protectia si controlul denumirii la vinuri” si a „Acordului privind recunoasterea reciproca, protectia si controlul denumirii la bauturi spirtoase si aromatizate” si ele vor constitui anexe la acesta.

Agricultura ecologica Armonizare legislativa In continuarea armonizarii legislatiei nationale in domeniul agriculturii ecologice cu cerintele comunitare (Regulamentele Consiliului nr.2092/91 si 1804/1999) a fost adoptat Ordinul comun MAAP si ANPC nr. 417/110/07.12.2002 (MO nr.778/25.10.2002) pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice. Controlul si contraventiile intra in atributia ANPC, MAAP si MSF, in conformitate cu HG nr.106/07.02.2002 (MO nr. 147/27.02.2002) privind etichetarea alimentelor. Prin acest ordin au fost transpuse in totalitate regulile comunitare privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice si a alimentelor.

Implementarea legislatiei elaborate

Au fost constituite structurile regionale ale biroului Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (ANPE), prin desemnarea unui responsabil din cadrul Directiilor Generale

194

pentru Agricultura si Alimentatie judetene, avand ca atributie aprobarea notificarii producatorilor din agricultura ecologica din fiecare judet.

In baza prevederilor Ordinului MAAP nr.186/27.04.2002 (MO nr. 430/20.06.2002) a fost organizat sistemul de inregistrare a operatorilor in agricultura ecologica (producatori, procesatori, importatori) si au fost autorizate provizoriu organismele de inspectie si certificare din tari din Uniunea Europeana si tari care au echivalenta in U.E, care fac inspectia si certificarea produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul Romaniei si s-au stabilit cerintele minime de inspectie din cadrul programului de inspectie.

In cadrul MAAP a fost organizata Comisia pentru dezvoltarea agriculturii ecologice in Romania. Pana in prezent, in conformitate cu Regulamentul de organizare si functionare a acestei Comisii, au avut loc patru intalniri in cursul carora s-a analizat stadiul de aplicare a legislatiei din domeniu si s-a elaborat un calendar de actiuni cu termene si responsabilitati pentru implementarea legislatiei elaborate.

A fost infintata Federatia Nationala de Agricultura Ecologica (FNAE), alcatuita din 5 asociatii de producatori (Agroecologia, Asociatia Romana de Agricultura Durabila, Biotera, Societatea pentru Agricultura Ecologica si Ecorural) avind ca obiectiv principal, promovarea si dezvoltarea agriculturii ecologice in Romania. Aceasta Comisie va promova regulile productiei ecologice, principiile productiei ecologice (pentru plante si produse vegetale, animale si apicultura), lista produsele permise sa fie utilizate in agricultura ecologica, ingredientele si metodele de prelucrare care pot fi utilizate la prepararea alimentelor ecologice, numarul maxim de animale pe hectar si suprafetele minime ale adaposturilor pentru animale care au fost stabilite prin prin HG nr. 917/13.09.2001 (MO nr.640/12.10.2001) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Reteaua de Informare Contabila Agricola (RICA)

In decembrie 2002 s-a incheiat colectarea datelor pentru anul agricol 2001 de la exploatatiile participante pentru un esantion format din 18 judete reprezentative. Reprezentantii RICA desemnati la nivelul DGAIA judetene au transmis 175 de formulare catre Biroul RICA al MAAP. Procesarea datelor privind inregistrarea lor in sistem computerizat a fost finalizata.

A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 107/11.02.2003 (MO nr.138/04.03.2003) privind extinderea retelei experimentale de informatii contabile agricole de la 18 judete in 2002, la 41 de judete in 2003 (reprezentand intreg teritoriul national). Acest ordin preia partial Regulamentul CEE 79/65 si Regulamentul 1837/2001. Au fost numiti responsabilii RICA judeteni din cadrul serviciilor de dezvoltare rurala ale DGAIA si au fost selectate peste 600 de exploatatii agricole participante la retea, care si-au exprimat in scris acordul de participare, urmand ca din 15 iunie 2003 sa inceapa etapa de colectare a datelor.

Conform prevederilor ordinului mai sus amintit au avut loc doua reuniuni de instruire pe problematica RICA cu cei 41 responsabili RICA judeteni, desemnati de catre conducerile DGAIA din cadrul serviciilor judetene de dezvoltare rurala. La aceste instruiri a fost prezentata principala legislatie europeana din domeniu in vigoare, s-a prezentat un exemplu practic privind completarea fisei exploatatiei, s-au distribuit si semnat angajamentele de confidentialitate, atributiile de serviciu ale responsabililor RICA si dosarele cu traducerea legislatiei cheie in vigoare.

Comunicare intre responsabilii RICA judeteni si biroul RICA din MAAP se realizeaza prin intermediul Centrului de calcul.

Organizatiile comune de piata Sectorul culturi arabile Pentru sustinerea sectorului culturi arabile, au fost adoptate urmatoarele acte normative:

195

- HG nr.1077/02.10.2002 (MO nr.727/04.10.2002) privind aprobarea acordarii producatorilor agricoli, in toamna anului 2002, a unui avans de 30% din sprijinul direct al statului, pentru infiintarea culturilor de toamna, realizarea lucrarilor agricole de pregatire a terenului si fertilizarea chimica de baza la culturile agricole sustinute ca produs marfa in anul 2003;

- OUG nr.158/13.11.2002 (MO nr.843/22.11.2002) privind acordarea gratuita, in anul 2003, a unui ajutor de ingrasaminte chimice producatorilor agricoli care au in proprietate teren arabil in extravilan, in suprafata totala de pana la 2,5 ha;

- HG nr.1588/18.12.2002 (MO nr.46/28.01.2003) pentru stabilirea speciilor si a ajutorului financiar pentru productia interna de seminte, certificate oficial, destinata pentru insamantare in campaniile agricole din primavara si toamna anului 2003 si din primavara anului 2004, si pentru aprobarea normelor metodologice;

- HG nr.188/20.02.2003 (MO nr.133/28.02.2003) privind modificarea si completarea HG nr.1588/2002 pentru stabilirea speciilor si a ajutorului financiar pentru productia interna de seminte, certificate oficial, destinata pentru insamantare in campaniile agricole din primavara si toamna anului 2003 si din primavara anului 2004, si pentru aprobarea normelor metodologice. Au fost stabilite 19 specii sau grupe de specii si sumele fixe / 100 kg (bucati) seminte sau material de inmultire, de interes pentru Romania: porumb, grau, orz (anumite soiuri pentru fabricarea berii), orez, floarea soarelui, soia, fasole de camp, sfecla de zahar, in, canepa, cartof, lucerna, trifoi, tomate, ardei, castraveti, varza, ceapa, material de inmultire si plantare fructifer si viticol.

Sumele fixe sunt stabilite in functie de specie si categoria biologica si variaza intre 6,5 EURO – 979 EURO/100 kg seminte la speciile agricole, 27,8 EURO – 4444 EURO/100 kg seminte de legume si 27,8 EURO – 311 EURO/100 buc. material de inmultire si plantare fructifer si viticol.

Sectorul zahar In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative privind sectorul zahar:

Ordinul MAAP nr. 585/10.12.2002 (MO nr. 923/17.12.2002) privind obligativitatea raportarii de catre societatile comerciale a unor date statistice. Raportarile privind stocurile de zahar si livrarile se vor face lunar, catre Directia generala de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice din cadrul MAAP, care va controla, alaturi de DGAIA, implementarea acestui ordin. Acest ordin transpune partial Regulamentul CEE nr.779/1996, capitolele IV, VI si VII (referitoare la date de productie, consum, stocuri, bilanturi de aprovizionare), precum si prevederile privind comunicarile in sectorul zaharului ale Acordul international al zaharului, si cuprinde modalitati de aplicare a Regulamentului CEE nr. 1260/2001 privind organizarea comuna a pietelor in sectorul zaharului;

Ordinul comun al MAAP si MSF nr. 576/1033/20.12.2002 (MO nr. 25/17.01.2003) privind aprobarea Normelor cu privire la stabilirea calitatii zaharului din sfecla de zahar cumparat de organismul de interventie si a Normelor cu privire la metodele de analiza pentru determinarea acestei calitati. Acest act normativ transpune: prevederile Regulamentului CEE nr. 1260/2001 privind organizarea comuna a pietelor in sectorul zaharului, art. 8 si 9 din cap.1; partial Regulamentul CEE nr. 2103/1977, care stabileste reguli detaliate pentru cumpararea de catre agentiile de interventie a zaharului obtinut din sfecla de zahar si trestie de zahar, recoltate in Comunitate; si Regulamentul CEE nr. 1265/1969, care stabileste metode de analiza pentru determinarea calitatii zaharului cumparat de agentiile de interventie.

Contractele dintre producatorii de sfecla de zahar si fabricile de zahar din anul 2003, au fost incheiate conform prevederilor stabilite prin Acordul interprofesional pentru sfecla de zahar (Regulamentul CEE 1260/2001).

196

Sectorul viti-vinicol In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- HG nr.1134/10.10.2002 (MO nr.798/04.11.2002) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002 (MO nr.333/20.05.2002) care este armonizata cu Regulamentul (CE) nr.1227/2000 privind potentialul de productie, Regulamentul (CE) nr.1622/2000 privind practici si tratamente oenologice si Regulamentul (CE) nr.1623/2000 privind mecanismele de piata vitivinicola;

- Ordinul MAAP nr.546/25.11.2002 (MO nr.874/04.12.2002) privind aprobarea ,,Zonarii soiurilor de vita de vie roditoare din sortimentul de baza al Romaniei, recomandate si autorizate pentru cultura in arealele viticole”, armonizat cu Regulamentul (CE) nr.1493/1999 privind organizarea comuna a pietei vitivinicole. Prin acest ordin se realizeaza repartizarea teritoriala a soiurilor nobile de vita de vie recomandate si autorizate pentru cultura in arealele viticole din Romania, cu aplicare la scara nationala a art.19 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999;

- Ordinul comun al MAAP si MSF nr.515/945/05.11.2002 (MO nr.890/09.12.2002) pentru aprobarea Normelor cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia unor produse vitivinicole, armonizat cu Regulamentul (CE) nr.753/2002. Acest ordin detaliaza Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 244/2002 cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia unor produse vitivinicole;

- Ordinul comun al MAAP si MSF nr.541/1025/20.11.2002 (MO nr.123/26.02.2003) privind notificarea metodelor comunitare de analiza in sectorul vinului, armonizat cu Regulamentul (CEE) nr. 2676/1990. Prin acest Ordin sunt nominalizate metodele comunitare de analiza a vinurilor si metodele STAS echivalente din Romania;

- Ordinul comun al MAAP si MSF nr. 90/111/05.02.2003 (MO nr.1136/03.03.2003) pentru aprobarea listei cuprinzand testele analitice si organoleptice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlata, armonizat cu Regulamentul (CE) nr.1493/1999 privind organizarea comuna a pietei vitivinicole. Ordinul preia ,,Testele analitice si organoleptice “ pentru vinuri cu denumire de origine controlata din anexa VI lit. J a Regulamentului mentionat;

- Ordinul comun al MAAP si MAP nr.64/144/31.01.2003 (MO nr. 146/06.03.2003) pentru aprobarea modelului Registrului plantatiilor viticole si implementarea acestuia in teritoriu, armonizat cu Regulamentul (CEE) nr.2392/1986 privind Normele care reglementeaza registrul comunitar al culturilor de vita de vie. Prin Registrul plantatiilor viticole, care cuprinde ,,Formularul de Declaratie de sortiment viticol” si ,,Modificarea datelor unei parcele viticole”, se urmareste obtinerea de informatii precise asupra potentialului de productie si tendintelor acesteia, la nivel de parcela viticola. In acest fel, se asigura functionarea corespunzatoare a organizarii comune de piata a vinului, privind interventia, plantarea si masurile de monitorizare a potentialului de productie;

- Ordinul MAAP nr.52/22.01.2003 (MO nr. 158/12.03.2003) privind aprobarea Normelor metodologice pentru producerea si comercializarea vinurilor cu denumire de origine si a Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Vitivinicole (ONDOV), armonizat cu Regulamentul (CE) nr.1493/1999 privind organizarea comuna a pietei vitivinicole.

Vin si bauturi spirtoase A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 541/1025/20.11.2002 (MO nr.123/26.02.2003) privind metodele de analiza aplicabile in sectorul vinului. Ordinul transpune R(CEE) nr.2676/1990.

197

Fructe si legume A fost incheiat contractul de prestare de servicii cu Asociatia de de Standardizare din Romania – ASRO pentru transpunerea in cursul anului 2003 a 21 standarde de comercializare, pentru urmatoarele legume si fructe proaspete: tomate, ardei, vinete, varza de Bruxelles, piersici si nectarine, mere si pere, caise, cirese, citrice, fasole pastai, morcov, castraveti, conopida, varza, spanac, praz, mazare pastai si boabe verzi, pepene galben, pepene verde, capsuni.

Tutun A fost aprobata Legea nr.36/02.06.2003 (MO nr. 408/11.06.2003) privind organizarea pietei tutunului brut pe principiile comunitare de piata si care transpune regulile de baza Regulamentul CEE 2075/1992. Legea prevede regulile generale de functionare a sistemului de cote, prime de productie, organizarea producatorilor agricoli de tutun in grupuri de producatori, acreditarea procesatorilor. Aceasta lege va fi implementata incepand cu recolta de tutun brut a anului 2004 de catre MAAP, prin structura centrala si DGAIA judetene.

Hamei Pentru cresterea eficientei si intarirea exploatatiilor agricole de hamei, au fost adoptate:

- Legea nr. 627/19.11.2002 (MO nr.861/28.11.2002) privind producerea si comercializarea hameiului care transpune Regulamentul CEE 1696/71 privind organizarea comuna de piata in sectorul hamei. Acest act normativ reglementeaza sistemul de contractare, comercializare a hameiului, organizarea producatorilor in grupe de producatori si ajutoare pentru producatorii de hamei, si va fi implementata incepand cu productia anului 2004;

- Ordinul MAAP nr. 623/17.12.2002 (MO nr.950/24.12.2002) privind stabilirea zonelor de cultura a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine. Acest act normativ s-a elaborat in baza prevederilor Regulamentului CEE 1696/1971. Prin acest ordin au fost stabilite 3 mari zone de cultura a hameiului in Romania. In fiecare zona pentru care se va acorda sprijin financiar incepand cu recolta anului 2004, se cultiva minim 500 ha cu hamei, ceea ce permite organizarea producatorilor in grupuri de producatori si asociatii ale grupurilor de producatori fiecare zona;

- Ordinul MAAP nr. 172/03.03.2003 (MO nr.275/18.04.2003) privind normele de certificare si bonitare a hameiului prin care s-a reglementat procedura de certificare a hameiului si au fost nominalizate laboratoarele autorizate pentru certificarea hameiului, respectiv: Laboratorul de chimie a hameiului din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj Napoca, Laboratorul Fermentative din cadrul Institutului de Cercetari Alimentare Bucuresti si Laboratorul bere din cadrul Universitatii Dunarea de Jos – Galati.

Furaje uscate A fost adoptat Ordinul comun al MAAP si MSF nr.249/358/31.03.2003 (MO nr. 362/28.05.2003) pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate si salubritate pentru producerea, importul, controlul calitatii, comercializarea si utilizarea nutreturilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substantelor energetice, substantelor minerale si a nutreturilor speciale (are prevederi si pentru furaje uscate). Acest ordin transpune partial Regulamentul nr. 603/1995 privind organizarea comunitara a pietei furajelor uscate.

Carne de porc A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 499/29.10.2002 (MO nr. 830/18.12.2002) pentru aprobarea Normelor tehnice privind aprecierea porcinelor de reproductie - transpune Directiva Consiliului 88/661/EEC privind standardele zootehnice aplicabile la animalele

198

de reproductie din specia suine (la care se adauga Deciziile Comisiei nr. 501/ 507/1989). Prin acest ordin se stabilesc: cerintele minime pentru acreditarea fermelor de elita, multiplicare sau hibridare; aprecierea porcinelor dupa performante proprii; metodologia de lucru in fermele de elita; infiintarea si conducerea registrelor genealogice.

Comisia de lucru pentru introducerea sistemului de plata a porcilor in corelatie cu calitatea carcaselor si in conformitate cu legislatia Uniunii Europene, infiintata in baza Ordinului MAAP nr. 337/29.07.2002 (MO nr. 610/16.08.2002), a intreprins urmatoarele actiuni in vederea introducerii sistemului european de clasificare a carcaselor de porci EUROPE: stabilirea lotului reprezentativ de 120 carcase necesar pentru etalonarea echipamentelor (decembrie 2002), masuratori ale stratului de slanina pe un numar de circa 10.000 carcase de porci sacrificati in 4 abatoare reprezentative din regiuni diferite ale tarii (Agricola International Bacau, Suinprod Roman, Romsuintest Peris SA si Comtim SA Timisoara); realizarea de disectii pentru etalonarea si stabilirea echipamentelor ce vor fi utilizate la clasificare (aprilie - mai 2003).

Carne de vita A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 598/16.12.2002 (MO nr. 951/24.12.2002) pentru constituirea Comisiei de lucru in vederea stabilirii grilei de clasificare a carcaselor de bovine. Ordinul preia partial prevederile Regulamentul nr. 1254/1999 privind organizarea comuna a pietei de carne de vaca si de vitel. Comisia este formata din reprezentanti ai asociatiei crescatorilor, procesatorilor si institute de cercetare si ai MAAP si are atributii in implementarea sistemului de clasificare a carcaselor.

Carne de oaie si capra A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 599/16.12.2002 (MO nr. 951/24.12.2002) pentru constituirea Comisiei de lucru in vederea stabilirii grilei de clasificare a carcaselor de ovine. Ordinul preia partial Regulamentul 2529/2001 privind clasificarea carcasei si raportarea preturilor pentru carnea de oaie. Comisia este formata din reprezentanti ai asociatiei crescatorilor, procesatorilor si institute de cercetare si ai MAAP si are atributii in implementarea sistemului de clasificare a carcaselor.

Viermi de matase A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 658/24.12.2002 (MO nr.134/03.03.2003) pentru aprobarea Normelor tehnice de calitate privind ouale de viermi de matase comerciale si gogosile de viermi de matase crude, din specia Bombyx mori. Prin acest ordin sunt reglementate normele tehnice la ouale de viermi de matase din specia Bombyx mori, din care se obtin gogosile de matase crude destinate industrializarii; gogosile de matase destinate industrializarii sunt clasificate in doua categorii I si II.

Lapte si produse lactate In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- Ordin comun MAAP/MSF/ANPC nr.524/958/8/12.11.2002 (MO nr. 141/05.03.2003) pentru aprobarea Normei privind denumirile sub care se vand si conditiile de calitate ale grasimilor tartinabile destinate comercializarii, care transpune R(CE) nr.2991/1994, R(CE) nr. 577/1997si R(CE) nr.1898/1987;

- Ordin comun MAAP/MSF/ANPC nr.555/1020/1/02.12.2002 (MO nr. 236/07.04.2003) pentru aprobarea Metodei de analiza de referinta pentru detectarea laptelui de vaca si a cazeinatilor din lapte de vaca in branzeturile fabricate din lapte de oaie, lapte de capra, lapte de bivolita sau din amestecul acestora ( R (CE) nr 213/2001).

Prin Ordinul MAAP nr. 376/03.06.2003 (MO nr. 402/10.06.2003) a fost autorizata Organizatia Interprofesionala Nationala "Laptele" din Romania - O.I.N.L.R.

199

Sectorul sanitar veterinar Aspecte institutionale Prin „Regulamentul de organizare si functionare a Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala”, aprobat de ministrul agriculturii, alimentatie si padurilor in data de 15.10.2002, Directiei de Integrare Europeana, Programe si Relatii Internationale din structura institutului i s-au incredintat alte trei competente noi: sistematizarea legislatiei veterinare in aplicare, elaborarea si punerea in practica a procedurii de simplificare a legislatiei veterinare si de asemenea, instruirea serviciilor veterinare descentralizate privind implementarea corecta si coerenta a noii legislatii veterinare transpuse.

Prin Ordinul MAAP nr. 640/23.12.2002 (MO nr 35/22.01.2003) a fost aprobata „Norma sanitara veterinara privind Programul de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om si de protectie a mediului pentru anul 2003” cadrul legal tehnic al intregii activitati sanitare veterinare pentru anul 2003. Acest ordin a fost completat cu Ordinul MAAP nr. 62/30.01.2003 (MO nr.88/12.02.2003) si Ordinul MAAP nr. 247/28.03.2003 (MO nr. 247/10.04.2003). Pe baza prevederilor acestui program, autoritatile sanitare veterinare judetene, in colaborare cu Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala, au stabilit numarul total de probe ce urmeaza sa fie recoltate pentru anul 2003, tipul, frecventa recoltarilor si tinta acestora, formuland un program cifric care este in concordanta cu reglementarile Organizatiei Internationale de Epizotii si ale UE. Acest program cifric a fost aprobat de ANSV, iar directiile sanitare veterinare l-au defalcat pentru fiecare circumscriptie sanitara veterinara in parte. Prin sistemul national de inspectii si controale se asigura verificarea respectarii programului cifric. Trimestrial, se raporteaza de la nivelul circumscriptiei sanitare veterinare la nivelul directiei sanitare veterinare judetene si, de aici, la nivelul ANSV stadiul indeplinirii programului .

S-a stabilit, prin Ordinul MAAP nr. 145/24.02.2003 (MO nr. 280/22.04.2002) componenta „Comisiei centrale pentru epizootii si supraveghere a contaminarii radio-active, chimice sau biologice a produselor vegetale si animale” ca aplicare a HG nr. 47/1995 privind instituirea „Comisiei Centrale de Aparare Impotriva Dezastrelor”.

RENAR a incheiat auditul de evaluare in vederea acreditarii pentru 10 unitati functionale din cadrul Directiei de Diagnostic si Sanatate Animala din structura Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala. Au fost acreditate 64 metodologii de laborator, iar la data de 08.05.2003 s-a primit raportul de audit prin care sistemul calitatii HACCP proiectat si implementat a fost validat. Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala a primit certificatul de acreditare nr. 4529/19.05.2003 astfel incat doua din cele trei institute veterinare centrale sunt acreditate pentru anumite structuri constitutive.

Pregatire profesionala ANSV a elaborat „Programul National de instruire in domeniul sanitar veterinar pentru anul 2003” prin care este prevazuta organizarea de instruiri in domeniul sanatatii animalelor, a sanatatii publice, privind sistemul informational veterinar si inspectia si controale sanitare veterinare de frontiera, precum si in domeniul implementarii noii legislatii veterinare transpuse.

Astfel, in perioada 1 ianuarie – 30 mai 2003 au fost efectuate 8 instruiri privind punerea in aplicare a noii legislatii transpuse la care au participat toate cele 42 directii sanitare veterinare judetene prin directorii adjuncti, sefii serviciilor de sanatate animala, igiena, sanatate publica veterinara si ai serviciilor de politie sanitara veterinara.

In domeniul activitatii de laborator pentru sanatatea animala au fost efectuate 22 de instruiri la care au participat 265 de specialisti.

In domeniul activitatii de laborator corelata cu igiena, sanatatea publica veterinara au fost efectuate 3 instruiri la care au participat 56 de specialisti.

200

In domeniul activitatii de inspectie si controale veterinare de frontiera au fost efectuate 5 instruiri, la care au participat 72 de specialisti.

Prin finantare de la bugetul de stat, in perioada 2002-2003, s-a infiintat o retea informationala a sistemului veterinar la care sunt contectate ANSV, IDSA, IISPV, ICPBMV si toate cele 42 de directii sanitare veterinare.

Cadrul legislativ general in activitatea veterinara si transpunerea legislatiei Sanatatea animala

In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative privind sanatatea animala:

- Ordinul MAAP nr. 498/28.10.2002 (MO nr.827/18.11.2002) ce aproba Norma sanitara veterinara de stabilire a regulilor de prevenire, combatere si eradicare a unor encefalopatii spongiforme transmisibile, care transpune in legislatia nationala Regulametul Parlamentului si al Consiliului nr. 999/01/CE;

- Ordin MAAP nr. 579/10.12.2002 (trimis spre publicare la MO) ce aproba Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor si de certificare veterinara pentru importul de ecvidee de reproductie si productie, care transpune in legislatia nationala Decizia 93/197/CEE;

- Ordin MAAP nr. 4/07.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 si MO 152 bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor si certificarea veterinara pentru importul de ecvidee destinate taierii, care transpune in legislatia nationala Decizia 93/196/CEE;

- Ordin MAAP nr. 514/04.11.2002 (MO nr. 29/21.01.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor si certificarea veterinara pentru reintrarea cailor inregistrati pentru curse, competitii si evenimente culturale, dupa un export temporar, care transpune in legislatia nationala Decizia 93/195/CEE;

- Ordin MAAP nr. 46/24.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155 bis/11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor care reglementeaza comertul cu produse din carne dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene, care transpune in legislatia nationala Directiva 80/215/CEE;

- Ordin MAAP nr. 5/07.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 si MO nr.152 bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garantiile de sanatate pentru transportul ecvideelor dintr-o tara terta intr-o alta tara terta, via teritoriul Comunitatii Europene, care transpune in legislatia nationala Decizia 94/467/CE;

- Ordin MAAP nr.476/15.10.2002 (MO nr.829/18.11.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind sindromul respirator si de reproductie al porcinelor, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 92/188/CEE;

- Ordin MAAP nr. 468/10.10.2002 (MO nr.831/19.11.2002) si Ordin 208/13.03.2003 (MO 241/8.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind modelul de certificat de sanatate animala pentru comercializarea ovulelor si embrionilor pentru specia ecvidee, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/294/CE;

- Ordin MAAP nr.61/30.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr. 155 bis/ 11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor si certificarea veterinara pentru admiterea temporara in Romania a cabalinelor inregistrate, care transpune in legislatia nationala DeciziaCom 92/260/CEE;

201

- Ordin MAAP nr.7/07.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 si MO nr. 152 bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind desemnarea laboratorului national de referinta pentru identificarea virusului febrei aftoase si functiile acestui laborator, care transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului 89/531/CEE;

- Ordin MAAP nr.543/22.11.2002 (MO nr.906/13.12.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste criteriile de testare anuala a pasarilor de reproductie pentru boala de Newcastle. Acest ordin a fost elaborat in vederea aplicarii art. 12 alin. (2) din Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor, care reglementeaza comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari terte de pasari si oua de incubatie. Ordinul transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 94/327/CE;

- Ordin MAAP nr.60/30.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155 bis/11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste modelul documentelor de circulatie la care se refera art. 14 din Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor ce reglementeaza punerea pe piata Romaniei a animalelor si produselor de acvacultura, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 93/22/CEE;

- Ordin MAAP nr.602/16.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145 bis/06.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste modelul de certificat de sanatate la care se refera art. 16 din Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor, care reglementeaza punerea pe piata Romaniei a animalelor si a produselor de acvacultura (aprobata prin Ordinul MAAP nr. 494/2001), care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 99/567/CE;

- Ordin MAAP nr. 581/10.12.2002 (MO nr.237/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru clasificarea tarilor terte cu privire la influenta aviara si boala de Newcastle, in legatura cu activitatile de import de pasari vii si oua de incubatie, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 93/342/CE;

- Ordin MAAP nr.620/17.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145 bis/06.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste conditiile de sanatate a animalelor si certificatele sanitare veterinare pentru importul din tari terte de pasari si oua de incubatie, altele decat ratitele si ouale acestora, precum si masurile de sanatate animala ce urmeaza a fi aplicate dupa un astfel de import, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 96/482;

- Ordin MAAP nr.644/23.12.2002 (MO nr.152/10.03.2003 si MO nr.152 bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste conditiile de sanatate a animalelor si cerintele de certificare pentru importul in Romania din tari terte de Crassostrea gigas, in scopul repopularii pentru purificarea apelor nationale, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/352/CE;

- Ordin MAAP nr.643/23.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145 bis/06.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste lista tarilor terte din care se avizeaza importul in Romania de pasari vii si oua de incubatie, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/233/CE;

- Ordin MAAP nr. 6/07.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 si MO nr.152 bis/10.03.2003 (anexa)) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care desemneaza institutia specifica responsabila pentru stabilirea criteriilor necesare pentru standardizarea testelor serologice in scopul monitorizarii eficientei vaccinurilor antirabice, care transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului 2000/258;

202

- Ordin MAAP nr.630/19.12.2002 (MO nr.18/14.01.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la certificarea veterinara pentru punerea pe piata in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord a cainilor si pisicilor ce nu sunt originari din aceasta tara, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 94/273/CE;

- Ordin MAAP nr.20/15.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155 bis/11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste modelul de certificat pentru comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu material seminal, ovule si embrioni de la speciile ovine si caprine, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/388/CE;

- Ordin MAAP nr.615/17.12.2002 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste modelul de certificat pentru comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu ovule si embrioni provenind de la suine, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/483/CE;

- Ordin MAAP nr. 11/08.01.2003 (MO nr. 152/10.03.2003 si MO 152 bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste garantiile aditionale privind Salmonella la gainile ouatoare destinate exportului in Finlanda si Suedia, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/161/CEE;

- Ordin MAAP nr.69/31.01.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste lista provizorie a tarilor terte din care Romania autorizeaza importul de material seminal, ovule si embrioni de la speciile ovine, caprine si ecvine, precum si importul de ovule si embrioni de la specia porcine, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 94/63/CEE;

- Ordin MAAP nr. 618/17.12.2002 (MO nr.145/6.03.200 si MO nr.145 bis/6.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la certificarea sanatatii pentru importul din tari terte de faguri sau stupi de albine, matci si albine lucratoare, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 2000/462/CE;

- Ordin MAAP nr.17/15.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 si MO nr.152 bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste cerintele de sanatate a animalelor si certificarea veterinara pentru importul in Romania de pasari, altele decat pasarile de ferma, si conditiile pentru carantinarea acestora, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 2000/666/CE;

- Ordin MAAP nr.471/10.10.2002 (MO nr.857/27.11.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea si confirmarea prezentei septicemiei hemoragice virale - SHV - si necrozei hematopoetice infectioase - NHI - la pesti, care transpune in legislatia nationala Decizia 2001/183;

- Ordin MAAP nr.199/10.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste certificatele zootehnice pentru material seminal, ovule si embrioni de la ecvideele inregistrate, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 96/79/CE;

- Ordin MAAP nr.200/10.03.2003 (MO nr. 241/08.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste lista centrelor de colectare a materialului seminal autorizate pentru importul din tari terte de material seminal provenit de la ecvine, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 2000/284/CE;

- Ordin MAAP nr.197/10.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerintele de sanatate animala si certificarea veterinara pentru importul de ovule si embrioni de la specia ecvine din tari terte in Romania, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 96/540/CE;

203

- Ordin MAAP nr.295/16.04.2003 (MO nr.356/26.05.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste specificatiile tehnice pentru marcile de identificare si dispozitivele de citire in vederea identificarii cabalinelor pe teritoriul Romaniei.

Protectia si bunastarea animalelor

In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative privind protectia si bunastarea animalelor:

- Ordin MAAP nr. 425/19.09.2002 (MO nr. 887/09.12.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor in timpul sacrificarii sau uciderii, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 93/119/CEE;

- Ordin MAAP nr. 315/24.04.2003 (MO nr. 356/26.05.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor in timpul transportului cu referire la stabilirea punctelor de oprire, a punctelor de transfer si a planului de ruta, in cazul transporturilor internationale, care transpune in legislatia nationala Regulamentul Consiliului 1255/97/CE;

- Ordin MAAP nr. 244/28.03.2003 (MO nr. 306/7.05.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste reguli detaliate specifice de aplicare a regimului de restituire a platilor de export in ceea ce priveste bunastarea animalelor din specia bovine, care transpune in legislatia nationala Regulamentul Comisiei 615/98/CE.

Masuri ce acopera mai multe sectoare

In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- Ordin MAAP nr. 77/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind masurile de protectie impotriva unor zoonoze specifice si a agentilor zoonotici specifici la animale si produse de origine animala, in scopul prevenirii focarelor de toxiinfectii alimentare si intoxicatii, care transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 92/117/CEE;

- Ordin MAAP nr. 76/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodele de referinta pentru detectarea reziduurilor de metale grele si arsen, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei90/515/CE;

- Ordin MAAP nr. 214/18.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare de implementare a masurilor de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele lor privind performanta metodelor analitice si interpretarea rezultatelor.

Identificarea si inregistrarea animalelor

In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative privind identificare si inregistrarea animalelor:

- Ordin MAAP nr. 605/16.12.2002 (MO nr.1/06.01.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la extinderea perioadei maxime stabilite pentru aplicarea crotaliilor auriculare la zimbru, care transpune in legislatia nationala Regulamentul Comisiei 509/1999/CE;

- Ordin MAAP nr.67/31.01.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind aprobarea unui sistem de identificare pentru taurii destinati evenimentelor culturale si sportive, care transpune in legislatia nationala Regulamentul Comisiei 2680/1999/CE;

204

- Ordin MAAP nr. 166/03.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind identificarea si inregistrarea suinelor, ovinelor si caprinelor, care transpune in legislatia nationala Directiva 92/102/CEE;

- Ordin MAAP nr.617/17.12.2002 (MO nr.145/6.03.2003 si MO nr.145 bis/6.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare de stabilire a unui sistem de identificare, in vederea plasarii pe piata in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlanda, a pisicilor si cainilor care nu au originea in aceste tari, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 94/274/CE;

- Ordin MAAP nr.167/3.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003 si MO nr.240 bis/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind identificarea ecvinelor.

Nutritia animalelor

A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 616/17.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145 bis/06.03.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la unele produse utilizate pentru nutritia animalelor, care transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 82/471/CEE.

Masuri de control al bolilor la animale

In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative privind masurile de control al bolilor la animale:

- Ordin MAAP nr. 44/24.01.2003 (MO nr.211/01.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind masurile pentru controlul febrei aftoase, care transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 85/511/CEE;

- Ordin MAAP nr. 74/18.02.2002 (MO nr.206/27.03.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor, care reglementeaza comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari terte de embrioni proaspeti si congelati proveniti de la animale domestice din specia bovine, care transpune in legislatia nationala Directiva 89/556/CEE;

- Ordin MAAP nr. 484/18.10.2002 (MO nr.878/05.12.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea si diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 2000/428/CE;

- Ordin MAAP nr. 42/24.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO 155 bis/11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste constituirea rezervelor de vaccinuri contra febrei aftoase in Romania, care transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului 91/666/CEE;

- Ordin MAAP nr. 404/06.09.2002 (MO nr.268/17.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la masurile de control al pestei porcine clasice, care transpune in legislatia nationala Directiva 2001/89/CE;

- Ordin MAAP nr. 558/04.12.2002 (MO nr.952/24.12.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor si criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 2002/106/CE;

- Ordin MAAP nr.482/17.10.2002 (MO nr.857/27.11.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile ce trebuie aplicate la elaborarea planului de urgenta pentru febra aftoasa, care transpune in legislatia nationala Directiva 91/42/CEE;

205

- Ordin MAAP nr.491/22.10.2002 (MO nr.802/05.11.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare stabilind criteriile pentru vaccinurile utilizate contra bolii de Newcastle in contextul programelor de vaccinare de rutina si Ordin MAAP nr.47/24.01.2003 (MO nr.104/19.02.2003) privind modificarea si completarea Ordinului MAAP nr. 491/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare stabilind criteriile pentru vaccinurile utilizate contra bolii de Newcastle in contextul programelor de vaccinare de rutina, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 93/152/CE;

- Ordin MAAP nr.578/10.12.2002 (MO nr.952/24.12.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile de testare a pasarilor pentru taiere ce provin dintr-o zona de supraveghere a bolii de Newcastle, in aplicarea art. 5 alin. (3) din Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate animala care reglementeaza comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari terte de carne proaspata de pasare (aprobata prin Ordinul MAAP nr. 391/29.08.2002 – MO nr.739/09.10.2002), care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/117/CE;

- Ordin 619/17.12.2002 (MO nr.145/6.03.2003 si MO nr.145 bis/6.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru programele de eradicare si monitorizare a unor boli la animale, care transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului 90/638/CEE.

Sanatate publica

In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative privind sanatatea publica:

- Ordinul MAAP nr. 619/17.12.2002 (MO nr. 145/06.03.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru programele de eradicare si monitorizare a unor boli la animale, care transpune Decizia Consiliului 90/638/CEE;

- Ordinul MAAP nr.490/15.10.2002 (MO nr.187/25.03.2003) pentru aprobarea pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile pentru producerea si comercializarea carnii tocate si a carnii preparate, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 92/48/CEE;

- Ordin MAAP nr.119/14.02.2003 (MO nr.159/12.03.2003 si MO nr.159 bis/ 12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate animala si de sanatate publica referitoare la uciderea vanatului salbatic si la comercializarea carnii de vanat salbatic, care transpune in legislatia nationala Directiva 92/45/CEE;

- Ordin MAAP nr.535/13.11.2002 (MO nr.891/10.12.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate care reglementeaza comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene cu carne proaspata, care transpune in legislatia nationala Directiva 72/461/CEE;

- Ordin MAAP nr.391/29.08.2002 (MO nr.739/09.10.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate animala care reglementeaza comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari terte de carne proaspata de pasare, care transpune in legislatia nationala Directiva 91/494/CEE;

- Ordin MAAP nr. 559/04.12.2002 (MO nr.257/14.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate publica si de sanatate a animalelor, care reglementeaza producerea si comercializarea carnii de iepure si a carnii de vanat de crescatorie, care transpune in legislatia nationala Directiva 91/495;

- Ordinul MAAP nr. 402/05.09.2002 (MO nr.71/04.02.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate care reglementeaza

206

producerea si comertul cu carne proaspata de pasare, care transpune Directiva 92/116/CEE (71/118/CEE);

- Ordin MAAP nr. 401/05.09.2002 (MO nr.32/22.01.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea carnii proaspete, care transpune in legislatia nationala Directiva 64/433/CEE;

- Ordin MAAP nr.66/31.01.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor si modelele de certificate veterinare pentru importul de carne proaspata de pasare din tari terte, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 94/984/CE;

- Ordin MAAP nr.45/24.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155 bis/11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurile detaliate pentru efectuarea de controale referitoare la respectarea punctului de congelare a laptelui crud, care transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 89/384/CEE;

- Ordin MAAP nr.73/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea listei produselor pe baza de lapte in temeiul careia Romania este autorizata sa acorde derogari individuale sau generale in aplicarea art. 8 alin. (2) din Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic si a produselor pe baza de lapte, precum si natura derogarilor aplicabile fabricarii unor astfel de produse, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 97/284/CE;

- Ordin MAAP nr.540/20.11.2002 (MO nr.898/11.12.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de tratare a laptelui si produselor lactate destinate consumului uman, provenite din tari sau regiuni unde exista riscul de aparitie a febrei aftoase, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/342/CE;

- Ordin MAAP nr.59/30.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155 bis/11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea criteriilor uniforme pentru acordarea de derogari unor unitati ce fabrica produse pe baza de lapte, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/165/CE;

- Ordin MAAP nr.43/24.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 si MO nr.155 bis/11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile care se aplica in intreprinderile producatoare de produse din carne si care nu au o structura sau o capacitate de productie industriala, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 94/383/CE;

- Ordin MAAP nr.604/16.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145 bis/06.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile speciale pentru autorizarea centrelor de reambalare la care se refera Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate care reglementeaza producerea si comercializarea produselor din carne si a altor produse de origine animala, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 94/837;

- Ordin MAAP nr. 231/26.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile specifice de sanatate publica pentru punerea pe piata a unor tipuri de oua, care transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului 94/371/CE;

- Ordin MAAP nr.603/16.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145 bis/6.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste garantiile suplimentare in ceea ce priveste Salmonella, pentru activitatile de transport de

207

pasari de reproductie si pui de o zi catre Finlanda si Suedia, in scopul introducerii in efective de pasari de reproductie sau in efective de pasari pentru productie, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/160/CE;

- Ordin MAAP nr. 606/16.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145 bis/06.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste tehnica de testare microbiologica, prin prelevari de probe din exploatatiile de origine a pasarilor pentru taiere, destinate exportului in Finlanda si Suedia, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/410/CEE;

- Ordin MAAP nr.195/10.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind preluarea de catre autoritatea veterinara centrala a Romaniei a autorizarii provizorii de catre Comisia Europeana a planurilor pentru reziduuri trimise de tarile terte in concordanta cu Norma sanitara veterinara privind masurile de control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si produsele lor, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 2000/159/CE;

- Ordin MAAP nr.641/23.12.2002 (MO nr.145/06.03.2003 si MO nr.145 bis/6.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate animala si certificarea veterinara pentru importul din tari terte de lapte si produse pe baza de lapte ce nu sunt destinate consumului uman, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/341/CE;

- Ordin MAAP nr.202/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind laboratoarele de referinta pentru monitorizarea biotoxinelor marine, care transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului 93/383/CE;

- Ordin MAAP nr.80/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea metodelor de analiza si testare a laptelui tratat termic pentru consum uman direct, care transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului 92/608/CEE;

- Ordin MAAP nr. 63/30.01.2003 (MO 155/11.03.2003 si MO 155 bis/11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la laboratoarele de referinta pentru monitorizarea contaminarii bacteriologice si virale a molustelor bivalve, care transpune in legislatia nationala Decizia Consiliului 1999/313/CE;

- Ordinul MAAP nr. 244/28.03.2003 (MO nr. 306/07.05.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste reguli detaliate specifice de aplicare a regimului de restituire a platilor de export in ceea ce priveste bunastarea animalelor din specia bovine, care transpune Regulamentul Comisiei 615/98/CE;

- Ordin MAAP nr. 212/18.03.2003 (MO 241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind regulile pentru testarea microbiologica prin prelevare de probe de carne proaspata de vita si carne proaspata de porc, destinate exportului in Finlanda si Suedia, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/409/CEE;

- Ordin MAAP nr.79/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru autorizarea unitatilor din pietele cu vanzare en gros, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 96/658/CE;

- Ordin MAAP nr. 223/21.03.2003 (MO 280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste garantiile suplimentare in ceea ce priveste Salmonella, pentru activitatile de transport catre Finlanda si Suedia al unor tipuri de oua pentru consum uman, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/168/CE;

- Ordin MAAP nr.75/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa))pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile in care se

208

stabilesc listele provizorii cu unitatile din tarile terte din care se avizeaza importul anumitor produse de origine animala, produse din pescuit sau moluste bivalve vii, care transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 95/408/CE;

- Ordin MAAP nr.78/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea exceptiilor de la Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate care reglementeaza producerea si comercializarea produselor din carne si a altor produse de origine animala pentru unele produse ce contin alte alimente si numai un procent mic de carne sau produse din carne, care transpune in legislatia nationala Directiva Comisiei 83/201/CEE;

- Ordin MAAP nr.74/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 si MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea modelelor de certificate de sanatate pentru importul in Romania din tari terte de lapte tratat termic, produse pe baza de lapte, precum si de lapte crud pentru consum uman, destinat acceptarii intr-un centru de colectare, centru de standardizare, unitate de tratare sau unitate de procesare, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 95/343/CE;

- Ordin MAAP nr.258/08.04.2003 (MO nr. 392/06.06.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste conditiile de sanatate animala si de sanatate publica si certificarea veterinara pentru activitatile de import de carne tocata si preparate din carne din tari terte, care transpune in legislatia nationala Decizia Comisiei 2000/572/CE;

- Ordin MAAP nr.261/09.04.2003 (MO nr.302/6.05.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii de export, precum si definirea unitatilor supuse controlului sanitar veterinar;

- Ordin MAAP nr. 322/16.05.2003 (MO nr. 356/26.05.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate care reglementeaza producerea si comercializarea produselor din cane si a altor produse de origine animala, care transpune in legislatia nationala Directiva Consiliului 77/99.

Controale si inspectii veterinare de frontiera

In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative privind controalele si inspectiile veterinare de frontiera:

- Ordin MAAP nr.21/15.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003) – (MO nr.155 bis/11.03.2003 - anexa) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare pentru comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere si de origine animala, care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 89/662/CEE;

- Ordin MAAP nr.580/10.12.2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la controalele veterinare si zootehnice aplicabile comertului Romaniei cu Statele Membre cu unele animale vii si produse de origine animala, care transpune in legislatia romaneasca Directiva 90/425/CEE;

- Ordin MAAP nr.582/10.12.2002 (MO nr.941/23.12.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare de implementare a prevederilor Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare referitoare la comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu produse animaliere si de origine animala, cu referire la informatiile care trebuie furnizate pentru aceste controale, care transpune in legislatia romaneasca Directiva 98/470/CEE;

- Ordin MAAP nr.19/15.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 - MO nr.155 bis/11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste reguli detaliate pentru aplicarea Normei sanitare veterinare ce stabileste principiile care

209

reglementeaza organizarea controalelor veterinare pentru produsele de origine animala importate din tari terte in Romania, referitoare la tranzitul produselor de origine animala dintr-o tara terta catre alta tara terta pe uscat doar prin Romania, care transpune in legislatia romaneasca Decizia 2000/208/CEE;

- Ordin MAAP nr.16/15.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 – MO nr. 152 bis/10.03.2003 (anexa)) - pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind finantarea inspectiilor si controalelor veterinare efectuate asupra produselor destinate comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene sau importului din tari terte, care transpune in legislatia romaneasca Directiva 85/73/CEE;

- Ordin MAAP nr.18/15.01.2003 (MO nr.155/11.03.2003 - MO nr.155 bis/11.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare stabilind reguli detaliate pentru aplicarea prevederilor art. 9 din Norma sanitara veterinara ce reglementeaza organizarea controalelor veterinare pentru produsele de origine animala importate din tari terte in Romania referitoare la transbordarea produselor la un post de inspectie de frontiera unde transporturile sunt destinate pentru un eventual import in Romania si care modifica Norma sanitara veterinara stabilind metodele de control veterinar pentru produsele provenite din tari terte si destinate pentru zone libere, depozite libere sau depozite vamale, precum si pe durata prin Romania a transportului dintr-o tara terta catre alta tara terta, care transpune in legislatia romaneasca Decizia 2000/25/CEE;

- Ordin MAAP nr.648/23.12.2002 (MO nr.152/10.03.2003 - MO nr.152 bis/10.03.2003 (anexa)) privind aprobarea Normei sanitare veterinare stabilind metodele pentru controalele veterinare pentru produsele provenite din tari terte, destinate introducerii in zonele libere, depozite libere, depozite vamale sau care furnizeaza mijloace de transport maritim pentru trecerea frontierei, care transpune in legislatia romaneasca Decizia 2000/571/CEE;

- Ordin MAAP nr.645/23.12.2002 (MO nr.152/10.03.2003 - MO nr.152 bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind frecventa redusa a controalelor fizice ale activitatilor de transport al unor produse care urmeaza a fi importate din tari terte, in baza Normei sanitare veterinare care stabileste principiile care reglementeaza organizarea controalelor veterinare pentru produsele de origine animala importate din tari terte in Romania, care transpune in legislatia romaneasca Decizia 94/360/CE;

- Ordin MAAP nr. 8/07.01.2003 (MO nr.152/10.03.2003 - MO nr.152 bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind lista posturilor de inspectie veterinara de frontiera aprobate pentru controale veterinare ale produselor de origine animala si animalelor provenite din tari terte, care transpune in legislatia romaneasca Decizia 97/778/CE;

- Ordin MAAP nr.469/10.10.2002 (MO nr.803/5.11.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce prevede controale de identitate si fizice cu o frecventa mai scazuta privind admiterea temporara a unor ecvidee din Suedia, Norvegia si Finlanda, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 94/699/CE;

- Ordin MAAP nr. 584/10.12.2002 (MO nr. 938/20.12.02) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste regulile detaliate de aplicare a Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare si zootehnice aplicabile comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene pentru unele animale vii si produse de origine animala, privitoare la prelevarea probelor in scopul inspectiilor veterinare la locul de destinatie, care transpune in legislatia romaneasca Decizia 94/338/CEE;

- Ordin MAAP nr. 607/16.12.2002 (MO nr.957/27.12.2002) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste regulile detaliate de aplicare a art. 9 alin. (1) din Norma sanitara veterinara privind controalele veterinare si zootehnice aplicabile

210

comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu unele animale vii si produse de origine animala, care transpune in legislatia romaneasca Decizia 94/339/CE;

- Ordin MAAP nr.71/03.02.2003 (MO nr.157/12.03.2003 - MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste principiile care reglementeaza organizarea controalelor veterinare privind produsele care intra in Romania din tari terte, care transpune in legislatia romaneasca Directiva 97/78/CEE.

Probleme zootehnice si veterinare

In perioada de referinta, au fost adoptate urmatoarele acte normative privind problemele zootehnice si veterinare:

- Ordin 259/08.04.2003 (MO nr. 356/26.05.2003) pentru aprobarea pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind comertul cu ecvidee destinate competitiilor si care stabileste conditiile de participare la acestea, care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 90/428/CEE;

- Ordin MAAP nr.72/03.02.2003 (MO nr.57/12.03.2003 - MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru autorizarea si supravegherea asociatiilor de crescatori si organizatiilor de inmultire care stabilesc sau tin registre genealogice pentru porcine de reproductie de rasa pura, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 89/501/CEE;

- Ordin MAAP nr.140/24.02.2003 (MO nr.159/12.03.2003 - MO nr.159 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste criteriile ce reglementeaza inregistrarea in registrele genealogice a porcinelor de reproductie crescute in rasa pura, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 89/502/CEE;

- Ordin MAAP nr. 629/19.12.2002 (MO nr.145/6.03.2003 - MO nr.145 bis/6.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste modelul de certificat de sanatate a animalelor pentru comertul cu material seminal de la specia ecvidee, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 95/307/CE;

- Ordin MAAP nr.142/24.02.2003 (MO nr.159/12.03.2003 - MO nr.159 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste modelele de certificate pentru porcine de reproductie de rasa pura, material seminal, ovule si pentru embrioni de la acestea, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 89/503/CEE;

- Ordin MAAP nr.141/24.02.2003 (MO nr.159/12.03.2003 - MO nr.159 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste criteriile pentru autorizarea si supravegherea asociatiilor de crescatori, a organizatiilor de inmultire, a intreprinderilor particulare sau a serviciilor oficiale ce stabilesc sau tin registre pentru porcinele de reproductie hibride, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 89/504/CEE;

- Ordin MAAP nr.235/26.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste criteriile ce reglementeaza inregistrarea porcinelor hibride de reproductie, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 89/505/CEE;

- Ordin MAAP nr.69/31.01.2003 (MO nr.157/12.03.2003 - MO nr.157 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste lista provizorie a tarilor terte din care Romania autorizeaza importul de material seminal, ovule si embrioni de la speciile ovine, caprine si ecvine, precum si importul de ovule si embrioni de la specia porcine, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 94/63/CEE;

211

- Ordin MAAP nr. 165/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste modelul si informatiile ce trebuie sa fie inscrise in certificatul de pedigree al animalelor de reproductie de rasa pura din specia bovine, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 86/404/CEE;

- Ordin MAAP nr.204/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste unele reguli pentru a se asigura coordonarea intre organizatiile si asociatiile ce detin sau stabilesc registre genealogice pentru ecvidee inregistrate, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 92/354/CEE;

- Ordin MAAP nr.210/17.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la animalele de reproductie de rasa pura din specia bovine, care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 77/504/CEE;

- Ordin MAAP nr. 203/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste certificatul pentru porcine hibride de reproductie, material seminal, ovule si embrioni de la acestea, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 89/506/CEE;

- Ordin MAAP nr.239/26.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste metodele de monitorizare a performantelor si metodele pentru evaluarea valorii genetice a animalelor de reproductie de rasa pura din specia bovine, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 86/130/CEE;

- Ordin MAAP nr.241/28.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste criteriile pentru inscrierea si inregistrarea ecvideelor in registre genealogice, in scopul reproductiei, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 96/78/CE;

- Ordin MAAP nr.179/4.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste pedigree-ul si certificatele zootehnice pentru importul in Romania de animale de reproductie, material seminal, ovule si embrioni de la acestea, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 96/510/CE;

- Ordin MAAP nr.143/24.02.2003 (MO nr.159/12.03.2003 - MO nr.159 bis/12.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste metodele de monitorizare a performantei si metodele pentru evaluarea valorii genetice a porcinelor de reproductie de rasa pura si hibride, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 89/507/CEE;

- Ordin MAAP nr. 646/23.12.2002 (MO nr.174/20.03.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la colectarea de date referitoare la competitiile de ecvidee la care se refera art. 4 alin. (2) din Norma sanitara veterinara privind comertul cu ecvidee destinate competitiilor si care stabileste conditiile de participare la acestea; Ordin MAAP nr.236/26.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la colectarea de date referitoare la competitiile de ecvidee la care se refera art. 4 alin. (2) din Norma sanitara veterinara care priveste comertul cu ecvidee destinate competitiilor si care stabileste conditiile de participare la acestea, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 92/216/CEE;

- Ordin MAAP nr.183/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste cerintele zootehnice si genealogice pentru comercializarea animalelor de rasa pura, care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 91/174/CEE;

- Ordin MAAP nr.647/23.12.2002 (MO nr.152/10.03.2003 - MO nr.152 bis/10.03.2003 (anexa)) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste

212

cerintele de pedigree si zootehnice pentru importul de material seminal de la anumite animale, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 96/509/CE;

- Ordin MAAP nr. 177/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru autorizarea organizatiilor si asociatiilor de crescatori care stabilesc sau mentin registre genealogice pentru ovine si caprine reproducatoare de rasa pura, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 90/254/CEE;

- Ordin MAAP nr.209/13.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru autorizarea organizatiilor si a asociatiilor de crescatori care detin sau stabilesc registrele genealogice pentru animale de reproductie de rasa pura din specia bovine, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 84/247/CEE;

- Ordin MAAP nr.243/28.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la admiterea in scopuri de reproductie a animalelor de reproductie de rasa pura din specia bovine, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 87/328/CEE;

- Ordin MAAP nr.184/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la reproducerea in rasa pura a ovinelor si caprinelor, care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 89/361/CEE;

- Ordin MAAP nr.206/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste modelul de certificate de pedigree pentru ovulele animalelor de reproductie din specia bovine si informatiile ce vor fi inscrise pe aceste certificate, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 96/80/CE;

- Ordin MAAP nr.164/04.03.2003 (MO nr.240/8.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste criteriile ce guverneaza inscrierea in registre genealogice a ovinelor si caprinelor de reproductie in rasa pura, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 90/255/CEE;

- Ordin MAAP nr.78/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste metodele pentru monitorizarea performantei si estimarea valorii genetice a ovinelor si caprinelor de reproductie in rasa pura, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 90/256/CEE;

- Ordin MAAP nr.180/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste criteriile pentru acceptarea in scopuri de reproductie a ovinelor si caprinelor de reproductie in rasa pura si utilizarea materialului seminal, a ovulelor sau embrionilor acestora, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 90/257/CEE;

- Ordin MAAP nr.182/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste certificatele zootehnice pentru ovinele si caprinele de reproductie de rasa pura, material seminal, ovule si embrioni de la acestea, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 90/258/CEE;

- Ordin MAAP nr.217/19.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru autorizarea sau recunoasterea organizatiilor si asociatiilor ce mentin sau initiaza registrul genealogic pentru ecvideele inregistrate, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 92/353/CEE;

- Ordin MAAP nr.198/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea principiilor referitoare la conditiile zootehnice si genealogice aplicabile activitatilor de import din tari terte de animale, material

213

seminal, ovule si embrioni ai acestora, care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 94/28/CEE;

- Ordin MAAP nr.201/10.03.2003 (MO nr.241/08.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste specimenele de certificate de pedigree pentru material seminal si embrioni de la animale de reproductie de rasa pura din specia bovine si datele ce trebuie inscrise pe aceste certificate, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 88/124/CEE;

- Ordin MAAP nr. 181/04.03.2003 (MO nr.240/08.04.2003) privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste criteriile pentru inscrierea bovinelor in registre genealogice, care transpune in legislatia romaneasca Decizia Comisiei 84/419/CE;

- Ordin MAAP nr. 205/10.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind admiterea la reproductie a porcinelor de rasa pura, care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 90/118/CEE;

- Ordin MAAP nr. 234/26.03.2003 (MO nr.280/22.04.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind admiterea la reproductie a porcinelor hibride de reproductie, care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 90/119/CEE;

- Ordin MAAP nr. 245/28.03.2003 (MO nr.306/07.05.2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la standardele zootehnice aplicabile animalelor de reproductie din specia porcine, care transpune in legislatia romaneasca Directiva Consiliului 88/661/CEE.

Sectorul fitosanitar Sanatatea plantelor – organisme daunatoare In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte legislative:

- Ordin MAAP nr. 560/05.12.2002 (MO nr.914/16.12.2002) privind stabilirea regulilor pentru monitorizarile efectuate in scopul recunoasterii unei zone protejate, armonizat cu Directiva Comisiei 92/70/CEE;

- Ordin MAAP nr. 632/19.12.2002 (MO nr.327/14.05.2003) privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al., armonizat cu Directiva Comisiei 98/57/CEE. Ordinul va intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2004. Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, Comisia Europeana va primi, pana la data de 1 iunie, informarea privind rezultatele inspectiilor;

- Ordin MAAP nr. 621/17.12.2002 (MO nr.104/19.02.2003) privind extinderea procedurii de inregistrare a producatorilor sau depozitelor colective ori centrelor de expediere din zonele de productie, pentru anumite plante neprevazute in Anexa 5 Partea A din Hotararea Guvernului nr. 1030/2001, armonizat cu Directiva Comisiei 93/50/CEE. Ordinul va intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2004;

- Ordin MAAP nr. 89 /2003 (in curs de publicare la MO) privind stabilirea conditiilor in care anumite organisme daunatoare, plante, produse vegetale sau articole reglementate, prevazute in Anexele 1-5 ale HG nr. 1030/2001(MO nr. 721/13.11.2001) privind masurile de protectie impotriva introducerii si raspandirii organismelor de carantina daunatoare plantelor sau produselor vegetale in Romania pot fi introduse sau puse in circulatie pe teritoriul Romaniei sau in zonele protejate din Romania, pentru experiente, scopuri stiintifice sau experimentale si lucrari pe selectii varietale, armonizat cu Directiva Comisiei 95/44/CEE. Ordinul va intra in vigoare la doi ani de la data publicarii. Pana la data intrarii in vigoare, MAAP va elabora normele metodologice de aplicare a ordinului.

214

- Ordin MAAP nr. 394/02.09.2002 (MO nr.736/08.10.2002) pentru aprobarea procedurii de eliberare a pasaportului fitosanitar si a pasaportului fitosanitar de inlocuire, folosite pentru circulatia anumitor plante, produse vegetale sau articole reglementate pe teritoriul Romaniei, armonizat cu Directiva Comisiei 92/105/CEE. Plantele, produsele vegetale sau articolele reglementate care circula pe teritoriul Romaniei cu pasaport fitosanitar, sunt originare din Romania si sunt supuse controlului fitosanitar la locul de productie, fiind prevazute in Anexa nr. 5 Partea A din HG nr. 1030/18.10.2001, armonizata cu Directiva Consiliului 2000/29/CEE.

Sanatatea plantelor – produse de uz fitosanitar A fost adoptat Ordinul comun MAAP, MSF, MAPM nr.396/707/1944/02.09.2002 (MO nr.829/18.11.2002) privind interzicerea utilizarii pe teritoriul Romaniei a produselor de uz fitosanitar continand anumite substante active, armonizat cu Directiva Consiliului 79/117/CEE.

Sectorul seminte si material saditor In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele reglementari care armonizeaza legislatia comunitara in materie de seminte si material de inmultire (propagare) la nivelul anului 2002:

- Ordin MAAP nr.381/26.08.2002 (MO nr.749/14.10.2002) pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea, controlul calitatii si/sau comercializarea materialului de inmultire si plantare legumicol, altul decat semintele, care transpune prevederile specifice cuprinse in Directiva 92/33/CEE;

- Ordin MAAP nr.382/26.08.2002 (MO nr.800/05.11.2002) pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea, controlul, certificarea calitatii si/sau comercializarea materialului saditor pomicol, care transpune prevederile specifice cuprinse in Directiva 92/34/CEE;

- Ordin MAAP nr.395/02.09.2002 (MO nr. 756/16.10.2002) pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, controlul calitatii si/sau comercializarea materialului de inmultire al plantelor ornamentale, care transpune prevederile specifice cuprinse in Directiva 98/56/CE;

- Ordin MAAP nr.506/01.11.2002 (MO nr. 860/28.11.2002) pentru aprobarea Conditiilor si procedurilor privind acreditarea laboratoarelor pentru analiza calitatii semintelor sub supraveghere oficiala, care armonizeaza experimentul prevazut de Directiva 98/320/CE;

- Ordin MAAP nr. 550/27.11.2002 (MO nr. 937/20.12.2002) pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea, prelucrarea, controlul calitatii si comercializarea materialului de inmultire viticol, care transpune prevederile specifice cuprinse in Directiva 68/193/CEE ultima data amendata de directiva 2002/11/CE;

- Ordin MAAP nr. 659/24.12.2002 (MO nr. 109/20.02.2003) privind componenta si atributiile Consiliului tehnic pentru soiuri si seminte de plante, organism consultativ al MAAP, care analizeaza si propune masuri privind testarea soiurilor, producerea, prelucrarea si comercializarea semintelor si materialului de inmultire si plantare. Consiliul cuprinde reprezentanti ai organizatiilor profesionale non-guvernamentale ale amelioratorilor, producatorilor si comerciantilor, a cercetarii stiintifice si ai MAAP;

- Ordin MAAP nr. 84/03.02.2003 (MO nr. 138/04.03.2003) privind aprobarea Regulamentului de testare si inregistrare a soiurilor de plante de cultura, care transpune prevederile specifice cuprinse in Directivele 2002/53/CE; 2002/55/CE; 92/34/CEE; 68/193/CEE; 98/56/CE; 930/2000/CE.

215

Procesul de armonizare legislativa in domeniul calitatii semintelor si materialului saditor (propagare si plantare) a fost incheiat la nivelul legislatiei comunitare din anul 2002. Implementarea noilor reglementari a inceput in aceasta primavara la culturile semincere care se vor recolta in anul 2003.

A fost instruit personalul teritorial de specialitate al autoritatii oficiale de control si certificare al semintelor si materialului saditor – Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor, respectiv 176 inspectori in camp si analisti din laboratoarele oficiale de analiza a semintelor. Au fost instruite 1400 persoane responsabile din cadrul firmelor de seminte din intreaga tara.

A continuat modernizarea cladirilor si dotarea cu echipamente de laborator a celor 30 inspectorate teritoriale pentru calitatea semintelor si a materialului saditor si a Laboratorului Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor. In acest scop in perioada octombrie 2002 – aprilie 2003 au fost utilizate resurse financiare in valoare de 45 mld. ROL. Au fost pregatite proiectele de modernizare a cladirilor a 7 inspectorate in valoare de cca. 30 mld. ROL, proiecte care se vor finaliza in anul 2004.

In prezent analistii din cadrul laboratoarelor oficiale lucreaza la organizarea activitatii de analize de laborator si la editarea manualului calitatii in vederea acreditarii in conformitate cu standardele ISTA de acreditare care implementeaza standardele ISO 9001. Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor se pregateste pentru reacreditarea ISTA pe anul 2003.

Siguranta alimentara In Romania, institutiile administratiei publice centrale care au sarcini, competente si responsabilitati in ceea ce priveste controlul oficial al alimentelor sunt: ANPC, MAAP si MSF. In vederea eliminarii suprapunerii activitatilor privind supravegherea pietei produselor alimentare, ANPC, MAAP si MSF au semnat in luna ianurie a.c. un Protocol de colaborare care delimiteaza clar sarcinile acestor institutii competente de control.

A fost adoptat Ordinul comun nr. 179/154/9/05.03.2003 (MO nr. 166/17.03.2003) privind regimul de comercializare a produselor prezentate ca miraculoase, precum si a unor produse alimentare, in scopul protejarii vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor.

In perioada septembrie 2002 – iunie 2003, ANPC a desfasurat 12 actiuni tematice de control pentru diferite categorii de alimente sau servicii alimentare, precum peste, produse lactate si din carne, produse de panificatie si de patiserie, vin si bauturi alcoolice, otet. Urmare acestor actiuni de control, s-a constatat imbunatatirea furnizarii informatiilor de pe eticheta produselor destinate consumatorilor.

In vederea intarii capacitatii administrative de aplicare a legislatiei armonizate, in luna martie 2003, a fost aprobat printr-o Nota MAAP nr. 132148/28.01.2003 (transmisa Comisiei Europene) Programul National de Instruire cu privire la implementarea si aplicarea noii legislatii alimentare pentru: aditivi, etichetare, contaminanti, igiena, controlul oficial, coloranti, arome, materiale in contact cu alimentele. Pana in prezent au avut loc instruirea unui numar de 100 de participanti, atat de la nivel central cat si regional, din cadrul MAAP, MSF si ANPC, si din sectorul privat. Instruirile, in afara de tematica specifica, abordeaza modalitatile in care vor fi implementate sistemele privind calitatea (HACCP, GMP si GLP). Urmatoarele instruiri sunt programate pentru lunile iunie si septembrie a.c.

216

Dezvoltare agricola si rurala Cadrul legislativ A fost adoptata Legea nr. 646/07.12.2002 (MO nr. 901/12.12.2002) privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural. Beneficiarii facilitatilor prevazute in aceasta lege sunt persoane in varsta de pana la 40 ani care doresc sa se stabileasca in spatiul rural. Legea este in acord cu prevederile Regulamentului Consiliului nr. 1257/1999/CE.

Prin HG nr. 401/02.04.2003 (MO nr. 256/14.04.2003) au fost aprobate Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 646/07.12.2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural.

Pentru intarirea cadrului legislativ de implementare a Programului SAPARD a fost adoptata HG nr.401/02.04.2003 (MO nr.256/14.04.2003) pentru aprobarea fiselor tehnice ale masurilor 1.1 „Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole”, 2.1 „Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii”, 3.1 „Investitii in exploatatiile agricole”, 4.1 „Imbunatatirea pregatirii profesionale” si 4.2 „Asistenta tehnica”, din Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala finantat prin SAPARD. Au fost aprobate fisele tehnice ale masurilor prezentate in reuniunile Comitetului STAR din 26 iunie 2002 si 9 aprilie 2003.

Implementarea Programului SAPARD I. Implementarea masurilor acreditate In sesiunile lunare de depunere a proiectelor care au avut loc intre 1 August 2002 si 31 Mai 2003, situatia se prezinta astfel:

- Masura 1.1 „Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole”:

- 99 cereri de finantare depuse, cu o valoarea totala de 93,16 mil. EURO (incluzand co-finantarea privata) reprezentand 77,8% din valoare alocata pe 2000;

- 28 contractate incheiate - cu o valoare publica de 16 mil. EURO (totala de 32 mil.Euro);

- 9 proiecte declarate eligibile in vederea finantarii, cu o valoare publica de 3,77 mil.EURO (totala de 7,98 mil.EURO);

- Masura 2.1.” Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii”:

- 1.354 cereri de finantare depuse cu o valoare totala de 1.064 mil. EURO;

- 438 contractate incheiate, cu o valoare de 350 mil. EURO, reprezentand 100% din valoarea totala aferenta anilor 2000, 2001 si 2002;

- 439 declarate eligibile in vederea finantarii .

II. Pregatirea pentru acreditarea noilor masuri Agentia SAPARD a inaintat in data de 4 iunie Responsabilului National cu Autorizarea Finantarii din cadrul Ministerului Finantelor Publice cererea de acreditare nationala a urmatoarelor masuri:

- Masura 3.1 „Investitii in exploatatii agricole”;

- Masura 4.1 „Imbunatatirea pregatirii profesionale” ;

- Masura 3.4 „Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitati multiple si venituri alternative”.

In conformitate cu Planul National de Agricultura si Dezvoltare Rurala aprobat de catre Comisia Europeana, unul din criteriile de eligibilitate pe care trebuie sa le respecte

217

proiectele propuse spre a fi finantate prin Programul SAPARD este ca investitiile sa fie in acord cu standardele sanitare, sanitar-veterinare si de mediu ale Uniunii Europene.

In vederea certificarii conformitatii investitiilor propuse prin Programul SAPARD cu standardele in vigoare ale UE in domeniile mentionate, Agentia SAPARD a incheiat protoacoale cu institutiile ce elibereaza documentatia specifica prin serviciile lor descentralizate.

Pentru a asigura pregatirea structurilor tehnice pentru implementarea Programului SAPARD s-au realizat urmatoarele etape:

- completarea structurii pentru implementarea tehnica si financiara a masurilor 3.1 Investitii in exploatatiile agricole si 3.4 Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice pentru generarea de activitatea multiple si venituri alternative cu inca 164 de experti;

- desemnarea structurii pentru realizarea responsabilitatilor cei revin MAAP ca beneficiar al masurii 4.2 Asistenta tehnica. In cadrul acestei masurii MAAP este responsabil pentru urmatoarele activitati:

- cheltuieli cu campanile de informare si publicitate, incluzand costurile tiparirii si distribuirii lor;

- cheltuieli asociate vizitelor si seminariilor care nu sunt realizate din initiativa Comisiei. Fiecare vizita si seminar va necesita inaintarea in prealabil a unui raport scris catre Comitetul de Monitorizare;

- cheltuieli asociate vizitelor si seminariilor organizate din initiativa Comisiei;

- cheltuieli asociate pregatirii masurilor din program pentru a asigura eficacitatea acestora incluzand acele masuri a caror aplicare este prevazuta pentru o etapa ulterioara;

- pregatirea personalului pentru implementarea tehnica a masurilor din Programul SAPARD. Tot in cadrul proiectului de infratire institutionala Phare RO 2000/IB/ AG 01-02 „Politica agricola si de dezvoltare rurala la nivel national si regional” se asigura pregatirea personalului in vederea implementarii Programului SAPARD, a PAC si implicit a fondurilor structurale.

Structurile institutionale create pentru implementarea tehnica si financiara a Programului SAPARD asigura verificarea a proiectelor de investitii pentru diferitele masuri ale programului.

Sectorul forestier In perioada de referinta au fost adoptate actele normative privind sectorul forestier:

- Ordinul MAAP nr. 481/16.10.2002 (MO nr.819/13.11.2002) pentru modificarea Catalogului national al surselor pentru materialul forestier de reproducere din Romania – 2001, aprobat prin Ordinul MAAP nr.269/2001. Ordinul transpune partial Directiva Consiliului nr. 105/1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere;

- Ordinul MAAP nr. 244/12.06.2002 (MO nr. 831/19.11.2002) pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura. Ordinul transpune partial Regulamentul nr. 3528/1986 privind protectia padurilor Comunitatii impotriva poluarii atmosferice;

- Ordinul MAAP nr. 651/23.12.2002 (MO nr. 109/20.02.2003) pentru aprobarea clasificarii teritoriului national in functie de gradul riscului producerii incendiilor de padure. Prin acest ordin se aproba clasificarea teritoriului Romaniei in categoria de risc scazut privind producerea incendiilor de padure, conform criteriilor stabilite in

218

Regulamentul Consiliului nr. 2158/92/EEC privind protectia padurilor comunitatii impotriva incendiilor;

- Ordinul MAAP nr. 146/25.02.2003 (MO nr.147/06.03.2003) pentru desemnarea directiei de specialitate din cadrul MAAP si a inspectoratelor teritoriale de regim silvic si cinegetic ca responsabile cu controlul calitatii materialelor forestiere de reproducere utilizate in cultura.

Prin acest ordin, Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice este desemnat ca autoritate responsabila, in numele autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura (MAAP), cu certificarea, conform regulilor Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), a materialelor forestiere de reproducere destinate comertului international. Ordinul transpune partial Directiva Consiliului nr. 105/1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere.

In vederea transpunerii Directivei nr.105/1999, directia de specialitate din MAAP a elaborat proiectul de Lege privind producerea, certificarea, comercializarea si utilizarea materialului forestier de reproducere, care se afla in procedura de promovare legislativa si care va fi adoptat la sfarsitul anului 2003.

Pentru implementarea schemei UE privind protectia padurilor impotriva poluarii atmosferice (Regulamentul nr. 3528/1986) a fost elaborat proiectul de HG pentru aprobarea Programului national de monitorizare sol-vegetatie forestiera pentru silvicultura. In pezent proiectul se afla in curs de avizare la celelalte institutii interesate.

2.3.8. PESCUITUL Consolidarea constructiei institutionale In conformitate cu HG nr. 849/2002 (MO nr.639/29.08.2002) pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Piscicole a fost numit, prin Ordin al ministrului MAAP, inspectorul general al Inspectiei Piscicole. Inspectia Piscicola, organism de specialitate, finantat integral de la bugetul de stat, a inceput sa functioneze in subordinea MAAP cu un numar de 19 posturi, din care 10 pentru filialele teritoriale.

Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol a inceput sa functioneze avand ca atributii principale gestionarea durabila a fondului piscicol si autorizarea activitatii de pescuit. Compania a inceput sa functioneze la data de 1 ianuarie 2003 si are in patrimoniul sau un numar de 40 ferme piscicole, pentru producerea materialului de populare a bazinelor acvatice naturale. Aceste ferme au fost concesionate de la Administratia Domeniilor Statului institutia publica (ADS), din subordinea MAAP, care administreaza terenurile cu destinatie agricola apartinand domeniului public si privat al statului.

Sistemul de inspectie piscicola In perioada septembrie 2002 – iunie 2003, au fost efectuate o serie de actiuni de control privind desfasurarea activitatii de pescuit, piscicultura si comercializare a pestelui si produselor din peste, de catre MAAP, prin serviciul de Inspectie pentru pescuit si piscicultura si Directiile sanitare veterinare judetene, in colaborare cu Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Inspectoratele Judetene de Politie din cadrul Ministerului de Interne, Garda de Mediu din subordinea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Au fost efectuate inspectii pe Dunarea fluviala, apele maritime interioare, marea teritoriala si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. In urma verificarilor efectuate la 263 agenti economici si 809 persoane fizice, au fost aplicate amenzi

219

estimate la o valoare totala de 287,05 milioane lei si au fost confiscate 2636 kg peste, 59,4 kg icre, 464 unelte de pescuit folosite ilegal, 8 autoturisme si 28 de ambarcatiuni, toate acestea estimate la o valoare totala de 387 mil. lei.

Stadiul privatizarii in piscicultura Privatizarea in piscicultura se realizeaza prin ADS. Terenurile cu folosinta piscicola, administrate de catre aceasta institutie, reprezinta o suprafata de cca. 58.655 ha. In perioada de referinta au fost concesionate cca. 23.533 ha, iar cca. 7.000 ha sunt in curs de privatizare. In Delta Dunarii, este concesionata o suprafata de cca. 38.000 ha.

Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP) Prin HG nr.1555/18.12.2002 (MO nr.70/03.02.2003) privind desemnarea institutiilor si organismelor responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin instrumentele structurale, MAAP a fost desemnat ca autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit, avand responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei financiare alocate pentru implementarea acestui program, deci si fondurilor IFOP. Agentia de Plati si Interventie este desemnata pentru indeplinirea functiei de autoritate de implementare a Programului operational sectorial pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit.

A fost adoptat Ordinul MAAP nr. 603/29.05.2003 (MO nr. 378/02.06.2003) care prevede organizarea in structura MAAP, la nivel de directie generala, a Autoritatii de Management Program Operational Sectorial pentru Agricultura, Dezvoltare Rurala si Pescuit. Aceasta Autoritatea indeplineste atributiile stabilite prin HG nr.1555/18.12.2002 si va deveni operationala in anul 2004.

Organizarea pietei de peste A fost publicat Ordinul comun MAAP, MSF si al Presedintelui ANPC nr.510/944/147/01.11.2002 (MO nr.125/26.02.2003) pentru aprobarea Normelor de comercializare a pestelui si a altor vietuitoare acvatice.

Relatii internationale A fost adoptata Legea nr. 626/2002 (MO nr.858/27.11.2002) pentru ratificarea Acordului privind infiintarea Organizatiei Internationale pentru Dezvoltarea Sectorului Piscicol in Europa Centrala si de Est (EUROFISH), adoptat la Copenhaga la 23 mai 2000.

In cadrul relatiilor bilaterale Romania – Moldova, s-au negociat oficial textele proiectelor de Acord dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea in domeniul protectiei resurselor piscicole si reglementarea pescuitului in apele Prutului si in lacul de acumulare Stanca Costesti.

In ceea ce priveste Conventia de pescuit la Marea Neagra au avut loc negocieri la nivel de experti definitivandu-se textul proiectului de conventie prin care se urmareste stabilirea unui cadru unitar de protectie, conservare si exploatare durabila a bioresurselor acvatice din Marea Neagra pentru toate statele riverane.

220

2.3.9. POLITICA IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR Negocierile pentru Capitolul 9 – „Politica in domeniul transporturilor” s-au deschis la data de 12.06.2001. In martie 2003, a fost transmis pentru consultare Comisiei Europene proiectul documentului de pozitie complementar 2, document ce raspunde la solicitarile formulate de Uniunea Europeana prin pozitia comuna si prezinta ultimele evolutii in transpunerea si implementarea acquis-ului.

In perioada septembrie 2002 - mai 2003, Romania a continuat dezvoltarea cadrului legislativ necesar gestionarii eficiente si eficace a Instrumentelor Structurale dupa data aderarii. In acest sens este relevanta adoptarea HG nr. 1555/18.12.2002 (MO nr. 70/3.02.2003) privind desemnarea institutiilor si organismelor responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin Instrumentele Structurale. Acest act normativ creeaza cadrul legislativ necesar pentru ca institutiile implicate in managementul si implementarea viitoarelor programe structurale sa-si poata defini responsabilitatile si atributiile, precum si masurile necesare pentru dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative adecvate, corespunzator regulamentelor Uniunii Europene. In conformitate cu HG nr. 1555/2002, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei indeplineste functia de autoritate de implementare a proiectelor majore de infrastructura din domeniul transporturilor.

Progresele inregistrate in perioada septembrie 2002 - iunie 2003, in domeniul transporturilor, pe linia transpunerii si implementarii acquis-ului sunt:

In domeniul infrastructurii prin Legea nr. 203/16.05.2003 (MO nr. 361/27.05.2003) privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european au fost transpuse principiile Deciziei nr. 1692/96/CE privind liniile directoare pentru dezvoltarea retelelor trans-europene asa cum a fost amendata prin Decizia nr. 1346/2001, precum si ale raportului final TINA.

Pentru a putea finanta proiectele de infrastructura, MLPTL urmareste atragerea fondurilor private prin sistemul PPP. In acest sens a fost adoptata OUG nr. 15/20.03.2003 (MO 204/28.03.2003) care modifica OG nr. 16 din 2002 aprobata si modificata cu Legea nr. 470 din 2002.

Initiativa de incepere a unui proiect PPP apartine exclusiv autoritatii publice. In acest an, MLPTL a inceput negocierile pentru trei sectiuni situate pe autostrada Bucuresti-Brasov si anume Bucuresti-Ploiesti, Comarnic- Predeal si Predeal- Brasov. Conditia financiara impusa pentru a putea fi selectat a fost asumarea in totalitate a riscului de investitie de catre investitor. Pentru doua sectiuni, atat BEI cat si BERD evalueaza posibilitatea de a participa la finantare. Modelul de baza pentru acoperirea costurilor investitiei si intretinerii se bazeaza pe plati periodice din fondul colectat prin vinieta dupa cum urmeaza:

- rambursarea investitiei impreuna cu asumarea costului financiar negociat anterior la termenele si in conditiile stabilite in acordurile de imprumut;

- plati de disponibilitate la costul de intretinere negociat (bazat pe un standard de intretinere contractuala) mai putin valoarea activitatilor contractuale neefectuate;

- eventuale plati suplimentare produse de traficul greu asupra costurilor de intretinere.

Transport rutier Prin OMLPTL nr. 1433/30.09.2002 (MO nr. 819/13.11.2002) privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania si OMLPTL nr. 286/27.02.2003 (MO nr.179/21.03.2003) privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare

221

a retelei de drumuri nationale din Romania, aprobate prin OMLPTL nr. 1433/2002, au fost transpuse in legislatia nationala prevederile Directivei Consiliului nr. 1999/62/ CEE privind taxarea vehiculelor grele de marfa pentru folosirea anumitor infrastructuri.

Legislatia romana pentru implementarea Directivei nr. 96/53 care stabileste dimensiunile maxime admise in traficul national si international si greutatile maxime admise in traficul international pentru anumite vehicule rutiere care circula in cadrul Comunitatii si a amendamentului 7/2002 la Directiva a preluat complet prevederile anexelor la aceste directive si aplica integral prevederile referitoare la dimensiunile vehiculelor. Este vorba de Legea nr. 227/23.05.2003 (MO nr. 365/29.05.2003) pentru aprobarea Ordonantei de Guvern nr. 26/2003, de OG nr. 26/30.01.2003 (MO nr. 66/02.02.2003) care modifica si completeaza OG nr. 43/97 privind regimul drumurilor, completata de OMLPTL nr. 1959/5.12.2002, (MO nr. 923/17.12.2002) pentru modificarea limitelor maselor si dimensiunilor maxime admise, prevazute de OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare care contine astfel limitele de dimensiuni si mase identice cu cele din Directiva.

Prima etapa de majorare a tarifelor pentru depasirea limitelor maselor si dimensiunilor pentru transportatorii romani la 10% din tariful aplicat transportatorilor straini s-a realizat in anul 2002 in baza OMLPTL nr. 1981/11.12.2002 (MO nr. 929/18.12.2003) pentru aprobarea tarifelor suplimentare de utilizare a drumurilor nationale, aplicabile transporturilor efectuate cu vehicule inmatriculate in Romania si in alte state, care depasesc masa totala maxima admisa, masa maxima admisa pe osie si/sau dimensiunile maxime de gabarit admise in circulatie pe drumurile nationale din Romania. Tot prin acest ordin, de la 01.01.2003 se aplica transportatorilor romani un tarif pentru depasire egal cu 30% din tariful aplicat transportatorilor straini pentru depasirea limitelor de masa si dimensiuni si a fost inceputa restructurarea tarifelor prin eliminarea tarifului pentru eliberarea in regim de urgenta a autorizatiei speciale de transport.

De la 1 iulie 2003 va intra in vigoare OMLPTL 827/03.06.2003 (MO nr. 419/16.06.2003) pentru aprobarea tarifelor suplimentare de utilizare a drumurilor nationale, aplicabile transporturilor efectuate cu vehicule inmatriculate in Romania si in alte state, care depasesc masa totala maxima admisa, masa maxima admisa pe osie si/sau dimensiunile maxime de gabarit admise in circulatie pe drumurile nationale din Romania care abroga OMLPTL 1981/2002. Acest ordin mentine calendarul de eliminare a diferentelor de taxare intre vehiculele inmatriculate in Romania si vehiculele inmatriculate in alte state, reduce tariful pentru eliberarea autorizatiei speciale de transport (aviz prealabil efectuarii transportului) incepand cu 1 iulie 2003, astfel incat la data aderarii Romaniei la UE acest tarif sa fie unul modic. Totodata, restructureaza intervalele de depasire a limitelor de masa si tarifele percepute pentru acestea conform urmatorului calendar:

Tarif [EURO] Interval depasire [tone] Actual 07.2003 – 12.2006 De la 01.01.2007

0,01÷0,50 0,33 0,11

0,51÷1,00

0,3673

0,36 0,30

1,01÷1,50 0,5510 0,50 0,40

Prin OMLPTL nr. 284/27.02.2003 (MO nr.188/25.03.2003), care abroga OMLPTL nr. 41/2002, se aproba listele cuprinzand drumurile publice cu limitele maselor si dimensiunilor maxime admise pentru vehicule de transport marfa. Lungimea totala a

222

retelei pe care se permitea, prin OMLPTL nr. 41/2002, accesul vehiculelor de transport de marfa cu 11,5 tone pe osia simpla motoare a fost de 1573 km. Prin OMLPTL nr. 284/2003, aceasta lungime s-a marit cu 613 km, ajungand la 2186 km.

Prin OUG nr. 195/12.12.2002 (MO nr. 958/28.12.2002) privind circulatia rutiera si prin Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin HG nr. 85/23.01.2003 (MO nr. 58/31.01.2003) au fost transpuse in legislatia romana prevederile aplicabile ale Directivelor Consiliului nr. 91/439 privind permisele de conducere (amendata), nr. 91/671 privind utilizarea obligatorie a centurilor de siguranta si nr. 76/914/CEE privind varsta minima si nivelul minim de pregatire al conducatorilor de autovehicule pentru transportul rutier.

De asemenea, incepand cu 1 ianuarie 2003, tarifele de trecere a podurilor rutiere dunarene din Romania sunt aceleasi pentru transportatorii romani si cei straini.

Pentru aplicarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 76/914/CEE privind nivelul minim de formare al conducatorilor de autovehicule pentru transportul rutier au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- OMLPTL nr. 2026/20.12.2002 (MO nr. 111/21.02.2003) pentru aprobarea Partii a II-a - "Norme de autorizare a centrelor de pregatire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere" - din Normele de autorizare a functionarii centrelor de pregatire a personalului din domeniul transporturilor rutiere;

- OMLPTL nr. 581/14.04.2003 (MO nr. 282/23.04.2003) pentru completarea Partii a II-a - "Norme de autorizare a centrelor de pregatire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere" - din Normele de autorizare a functionarii centrelor de pregatire a personalului din domeniul transporturilor rutiere, aprobata prin OMLPTL nr. 2026/2002;

- OMLPTL nr. 597/21.04.2003 (MO nr. 317/12.05.2003) privind aprobarea Normelor pentru stabilirea conditiilor de obtinere a atestatului profesional de catre conducatorii auto care efectueaza transport rutier de marfuri cu vehicule a caror masa maxima autorizata este mai mare de 7,5 tone, transport rutier public de persoane si transport rutier cu vehicule avand mase si/sau dimensiuni de gabarit depasite.

Prevederile aplicabile ale Regulamentului Consiliului nr. 3916/90 au fost transpuse prin OG nr. 56/2002 privind masurile care trebuie luate in cazul unei crize pe piata transporturilor rutiere de marfuri. Aceasta ordonanta a fost aprobata prin Legea nr. 47/21.01.2003 (MO nr. 69/03.02.2003). Pana in momentul de fata nu s-a ivit nici o situatie care sa justifice aplicarea acestor prevederi.

Prin OMLPTL nr. 1187/22.08.2002 (MO nr. 690/19.09.2002) au fost modificate si completate Normele metodologice de autorizare si efectuare a transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora, aprobate prin OMLPTL nr. 1842/2001. Prin acest ordin s-au introdus prevederi suplimentare referitoare la activitatile conexe transportului rutier cum ar fi de exemplu obligativitatea agentilor ce desfasoara activitati de intermediere de a incheia asigurari de raspundere civila in valoare de 30.000 euro pentru transporturi rutiere internationale si 50.000.000 lei pentru transporturi rutiere nationale.

Au mai fost adoptate urmatoarele acte normative: - HG nr. 1130/10.10.2002 (MO nr. 769/22.10.2002) privind actualizarea taxelor

aferente autorizatiilor pentru transportul rutier international de marfuri ce se elibereaza operatorilor de transport cu sediul in Romania, care efectueaza transport rutier de marfuri in trafic international;

- OMLPTL nr. 769/23.05.2003 (MO nr. 380/02.06.2002) pentru modificarea si completarea OMLPTL nr. 1896/2002 privind constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 8 din OG nr. 15/2002 privind introducerea

223

tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 424/2002.

In ceea ce priveste dezvoltarea capacitatii de aplicare a acquis-ului comunitar:

- 50 de salariati ai ARR au obtinut certificatul de auditor de calitate;

- ARR si doua agentii teritoriale ale acesteia au fost auditate pentru a fi certificate TUV;

- in anul 2002 a fost data in folosinta noua baza de date ce ofera informatii in timp real cu privire la activitatile ARR pe tot teritoriul tarii;

- in 2002, in cadrul ARR au fost specializati 240 de inspectori pentru controlul transportului marfurilor periculoase;

- in cadrul ARR au fost formate 274 de persoane cu atributii de control. Dintre acestea, 22% reprezinta cresterea de personal de control in 2002;

- in luna februarie 2003, in cadrul proiectului de infratire institutionala cu autoritati din Franta si Olanda, in domeniul sigurantei rutiere, au mai fost instruiti 20 de inspectori din Autoritatea Rutiera Romana, in domeniul aplicarii ADR si AETR;

- in anul 2003, ARR va achizitiona 250 dispozitive de citire a diagramelor tahograf in trafic si 3 aparate, de utilizat in controalele la sediul operatorilor, pentru prelucrarea datelor din diagramele tahograf.

In ceea ce priveste situatia inspectiilor in trafic efectuate de RAR situatia se prezinta astfel: total vehicule inspectate in trafic in 2002 – 48 820, iar in perioada ianuarie –mai 2003 numarul vehiculelor verificate in trafic este de 13 210. In cursul controalelor Registrul Auto Roman a verificat doar vehiculele inmatriculate in Romania.

Transport feroviar Procesul de reorganizare a societatilor feroviare si cerintele impuse de functionarea acestora in conditiile economiei de piata au condus la necesitatea asigurarii unui sistem financiar - contabil eficient si propriu fiecarei companii. In acest context, SMF, care a fost creata pentru a asigura o tranzitie mai usoara de la un sistem feroviar monolit spre crearea mai multor societati comerciale independente, nu-si mai dovedea utilitatea. Prin HG nr. 1199/24.10.2002 (MO nr. 797/01.11.2002), s-a stabilit divizarea Societatii de Servicii de Management Feroviar-SMF-si absortia sa de catre celelalte societati feroviare independente.

Au mai fost adoptate urmatoarele acte normative:

HG nr. 1254/7.11.2002 (MO nr. 832/19.11.2002) privind garantarea unor credite externe si/sau interne pentru Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, necesare pentru finantarea Programului de reabilitare a statiilor de cale ferata din orasele resedinta de judet ;

OMLPTL nr. 1767/28.10.2002 (MO nr. 794/31.10.2002) privind obligativitatea introducerii sistemului constructiv cu placi elastice sau rigide la trecerile la nivel cu liniile de cale ferata amplasate pe coridoarele feroviare paneuropene, pe caile ferate programate la reparatii capitale si la intersectiile cailor ferate cu drumuri publice programate la reabilitari;

OG nr. 21/30.01.2003 (MO nr. 61/1.02.2003) pentru completarea OG nr. 95/1998 privind infiintarea unor institutii publice in subordinea Ministerului Transporturilor. Conform acesteia, Autoritatea Feroviara Romana (AFER) va asigura respectarea conditiilor care trebuie sa fie indeplinite pentru realizarea interoperabilitatii sistemului feroviar transeuropean, atat cel conventional cat si cel de mare viteza, pe teritoriul Romaniei.

224

In prezent AFER are 514 angajati. In subordinea acestei institutii centrale se afla opt centre teritoriale cu atributii de inspectie si control si un centru de testari feroviare. Numarul mediu de autorizatii eliberate anual de catre AFER se ridica la 5600. De asemenea, AFER elibereaza in medie anual un numar de 1330 certificate si intreprinde 700 de inspectii si 600 de testari. In prezent sunt licentiati 14 operatori de transport feroviar.

Transport pe cai navigabile interioare Directiva Consiliului nr. 87/540 privind accesul la profesie a fost transpusa si se aplica prin Hotararea Guvernului nr. 112/1996, completata prin OMLPTL nr. 287/27.02.2003 (MO nr. 287/24.04.2003) privind autorizarea agentilor economici care desfasoara activitati de transport naval.

Avand in vedere angajamentele asumate prin documentul de pozitie, prin OMLPTL nr. 595/19.04.2003 (MO nr. 374/31.05.2003) privind aprobarea cerintelor tehnice minime pentru navele fluviale care arboreaza pavilionul roman a fost transpusa Directiva nr. 82/714 privind standardele tehnice pentru navele fluviale care va fi implementata incepand cu 2004. Prevederile Ordinului nr. 595/2003 se aplica numai pentru navele de transport marfa pe caile navigabile interioare. Intrarea in vigoare a cerintelor tehice minime se va face etapizat dupa cum urmeaza:

- pentru navele noi incepand cu 1 iunie 2003;

- pentru navele fluviale care efectueaza voiaje internationale la data de 01.01.2005;

- pentru celelalte nave fluviale la data de 01.01.2007.

In prezent, flota fluviala romana este alcatuita din:

a) 108 nave propulsate (remorchere si impingatoare), care inseamna aprox. 222.560 C.P., din care:

- 18% mai vechi de 20 de ani;

- 64% intre 10 si 20 de ani vechime;

- 18% mai putin de 10 ani vechime.

b) 871 nave nepropulsate, cu o capacitate de aprox. 1.374.000 tone, din care:

- 38% mai vechi de 20 de ani;

- 53% intre 10 si 20 de ani vechime;

- 9% mai putin de 10 ani vechime.

Din punct de vedere al valabilitatii certificatelor tehnice, din cele 108 nave propulsate, doar 48 au permise valabile, iar din cele 871 nave nepropulsate, doar 545 au permise valabile. Navele din flota fluviala sunt utilizate atat pentru transpotul intern cat si international. Informatiile referitoare la intarirea capacitatii administrative in acest sector se regasesc la sectiunea de transport maritim, la punctele referitoare la infiintarea Autoritatii Navale Romane, la desfasurarea activitatilor de Flag State Control si la autoritatile portuare si/sau de cai navigabile.

Transport maritim Al doilea proiect de twinning pe siguranta maritima a inceput in martie 2003. Prin acest proiect se urmareste intarirea capacitatii si competentei ANR in domeniul sigurantei maritime, prin:

- implementarea pachetelor Erika 1 in anul 2003 si Erika 2 si Prestige pana in anul 2004;

225

- calificarea profesionala a personalului ANR in domeniul FSC, PSC, Codul ISM, precum si implementarea celor mai bune practici europene in acest domeniu de activitate.

Pe termen scurt, masurile care au fost luate pentru remedierea situatiei existente in transportul maritim sunt urmatoarele:

- prin aprobarea Legii nr. 412/2002 (MO nr. 500/11.07.2002) s-au stabilit conditiile privind inmatricularea si radierea navelor, care includ clauze mai stricte referitoare la navele sub standard. In acest temei, la 1 februarie 2003 s-a incheiat operatiunea de „curatare” a registrului roman al navelor. Aceasta operatiune a avut ca tinta navele instrainate pentru care mai existau neclaritati;

- prin OMLPTL nr. 1894/22.11.2002 (MO nr. 888/9.12.2002) s-a aprobat manualul pentru efectuarea controlului statului de pavilion (Manualul FSC) care ofera suportul juridic pentru retinerea si retragerea pavilionului navelor sub standard, atat in porturile romanesti cat si in afara apelor nationale. In acest temei, pana in iunie 2003 au fost inspectate 32 de nave romanesti din cele 34 existente la inceputul anului 2003. Inspectiile s-au realizat atat in porturi romanesti cat si straine. Pentru 11 dintre navele inspectate s-a luat hotararea de retragere a pavilionului romanesc. In prezent flota romaneasca numara 23 de nave. Obiectivul Romaniei pentru anul 2003 este ca rata de retinere a navelor sub pavilion roman sa ajunga sub 10%.

Pentru intarirea capacitatii administrative, pana la 30 iunie vor mai fi pregatiti 3 inspectori FSC pentru porturile maritime si fluviale. Pentru efectuarea inspectiilor, ANR a pregatit 10 inspectori PSC/FSC in cadrul proiectului de twinning care s-a derulat in perioada 2000-2002. Totodata, a creat un departament special care se ocupa numai cu inspectiile PSC/FSC.

In domeniul ISM, a inceput procesul de certificare a 5 auditori ISM/ISO cu parteneri din Suedia. Prima etapa a fost incheiata in mai 2003 in Suedia si toti auditorii au trecut cu succes testul de examinare. Procesul de pregatire va continua cu participarea auditorilor ANR la toate auditurile efectuate de societatile de clasificare recunoscute.

Pe linia transpunerii si implementarii acquis-ului au fost adoptate Legea nr. 412/26.06.2002 (MO nr. 500/1.07.2002) pentru aprobarea OG nr. 42/1997 privind transportul naval, precum si HG nr. 245/4.03.2003 (MO nr. 185/25.03.2003) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OG nr. 42/1997 privind transportul naval, care stabilesc sistemul institutional care reglementeaza activitatea de transport naval si care indeplineste functiile de:

a) autoritate de stat in domeniul navigatiei –

- Infiintarea Autoritatii Navale Romane (ANR) prin HG nr. 1133/10.10.2002 (MO nr. 784/29.10.2002) ca institutie publica cu personalitate juridica, cu finantare extrabugetara, prin fuziunea Inspectoratului Navigatiei Civile - I.N.C. cu Regia Autonoma “Registrul Naval Roman”. ANR are responsabilitati in domeniul sigurantei navigatiei, inregistrarii navelor si operatorilor, inspectarii si certificarii operatorilor, prevenirii poluarii si aplicarii sanctiunilor, investigatiei accidentelor, acordarii sau retragerii dreptului de arborare a pavilionului romanesc etc. In momentul de fata, Autoritatea dispune de un numar de 705 de angajati. Costurile serviciilor furnizate de catre ANR sunt aceleasi atat pentru operatorii romani cat si pentru operatorii straini.

Doua dintre atributiile principale ale Autoritatii Navale Romane sunt efectuarea controlului statului pavilionului la navele care arboreaza pavilionul roman – FSC - si efectuarea controlului statului portului la navele care arboreaza pavilionul altor state si care se afla in apele nationale navigabile si in porturile romanesti - PSC.

Prin OMLPTL nr. 1894/22.11.2002 (MO nr. 888 /22.11.2002) a fost elaborat si aprobat manualul privind FSC. In scopul instituirii celor mai severe masuri care sa

226

asigure mentinerea navelor maritime romanesti la standarde europene, acesta a fost modificat prin OMLPTL nr. 558/09.04.2003 (MO nr. 400/9.06.2003) pentru inlocuirea anexei la OMLPTL nr. 1894/22.11.2002 pentru aprobarea Manualului privind controlul statului pavilionului la navele care arboreaza pavilionul roman. Principala modificare consta in intensificarea inspectiilor la navele vechi, avand in vedere riscurile sporite induse de varsta avansata a acestora. Astfel, la intrarea in vigoare a OMLPTL nr. 558/2003, frecventa inspectiilor FSC va fi in functie de varsta navei, respectiv o inspectie/an pentru navele pana la 15 ani, 2 inspectii/an pentru navele intre 15-20 ani, 3 inspectii/an pentru navele peste 20 de ani.

Activitatea de Port State Control se desfasoara in conformitate cu prevederile:

OMLPTL nr. 169/31.01.2003 (MO nr. 122/26.02.2003) prin care s-au aprobat: Sistemul privind certificarea conformitatii navelor care arboreaza pavilionul roman cu regulile si reglementarile tehnice aplicabile; Criteriile minime pe care trebuie sa le indeplineasca o societate de clasificare in vederea delegarii de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a competentelor privind emiterea certificatelor statutare navelor care arboreaza pavilionul roman; Lista societatilor de clasificare care indeplinesc criteriile minime stabilite de Uniunea Europeana si ale caror reguli de clasificare sunt recunoscute de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Consiliului nr. 94/57/CE din 22 noiembrie 1994 referitoare la regulile si standardele comune pentru organizatiile de inspectie si supraveghere tehnica a navelor si pentru activitatile relevante ale administratiilor maritime, astfel cum a fost amendata prin Directiva Comisiei nr. 97/58/CE din 26 septembrie 1997 si prin Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2001/105/CE din 19 decembrie 2001, precum si Decizia Comisiei nr. 2002/221/CE din 14 martie 2002 care amendeaza Decizia 96/587/CE referitoare la publicarea listei organizatiilor recunoscute care au fost notificate de catre Statele Membre in concordanta cu prevederile Directivei Consiliului nr. 94/57/CE;

OMLPTL nr. 654/08.05.2003 (MO nr. 369/30.05.2003) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 38/2000, privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor maritime sub pavilion strain care utilizeaza porturile romanesti sau instalatiile romanesti din largul marii, care opereaza pe sau deasupra platoului continental romanesc, denumit controlul statului portului – PSC. Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Consiliului nr. 95/21/CE din 19 iunie 1995 amendata prin Directivele Consiliului nr. 98/25/CE din 27 aprilie 1998, nr. 98/42/CE din 19 iunie 1998, nr. 99/97/CE din 13 decembrie 1999 si nr. 2001/106/CE din 19 decembrie 2001 privind standardele internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si conditiile de viata si munca la bordul navelor care navigheaza spre sau dinspre porturi ale statelor membre ale Comunitatii, Directiva nr. 99/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind implementarea prevederilor referitoare la durata muncii navigatorilor la bordul navelor, precum si cele din Directiva Consiliului nr. 96/40/CE din 25 iunie 1996 privind modelul comun al documentului de identitate pentru inspectorii care efectueaza controlul statului portului.

b) autoritate portuara si/sau de cai navigabile –

HG nr. 222/27.02.2003 (MO nr. 160/13.03.2003) pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 518/1998 privind infiintarea Companiei Nationale "Administratia Porturilor Dunarii Maritime" - S.A. Galati;

HG nr. 383/2.04.2003 (MO nr. 255/12.04.2003) pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 519/1998 privind infiintarea Companiei Nationale "Administratia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanta;

227

HG nr. 384/2.04.2003 (MO nr. 254/12.04.2003) pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 520/1998 privind infiintarea Companiei Nationale "Administratia Porturilor Dunarii Fluviale" - S.A. Giurgiu;

HG nr. 464/18.04.2003 (MO nr. 299/06.05.2003) pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 517/1998 privind infiintarea Companiei Nationale "Administratia Porturilor Maritime Constanta" - S.A;

HG nr. 492/18.04.2003 (MO nr. 315/12.05.2003) privind organizarea si functionarea Regiei Autonome "Administratia Fluviala a Dunarii de Jos" Galati.

c) pregatire si perfectionare a personalului care deserveste mijloacele de transport naval sau care desfasoara activitati de transport naval, activitati conexe si activitati auxiliare acestora:

OG nr. 33/30.01.2003 (MO nr. 62/01.02.2003) privind infiintarea Centrului Roman pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV;

HG nr. 449/10.04.2003 (MO nr. 307/07.05.2003) privind organizarea si functionarea Centrului Roman pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV.

Pentru intarirea sigurantei maritime au fost adoptate urmatoarele acte normative:

a) care transpun acquis-ul comunitar

Legea nr. 681/19.12.2002 (MO nr. 964/28.12.2002) privind acceptarea de catre Romania a amendamentelor la Codul international de management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii, adoptate de catre Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia M.S.C. 104(73) din 5 decembrie 2000, si pentru modificarea Legii nr. 85/1997 privind acceptarea de catre Romania a Codul international de management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii.

HG nr. 476/18.04.2003 (MO nr. 312/09.05.2003) privind aprobarea Normelor metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Codului international de management al sigurantei - Codul I.S.M. amendat, a Normelor metodologice privind procedura de eliberare a certificatelor de management al sigurantei in conformitate cu cerintele Codului I.S.M. amendat si a Normelor metodologice pentru mandatarea auditorilor.

OMLPTL nr. 207/10.02.2003 (MO nr. 123/26.02.2003) pentru aprobarea formei si continutului Documentului de conformitate, Documentului de conformitate interimar, Certificatului de management al sigurantei si Certificatului de management al sigurantei interimar.

OMLPTL nr. 331/6.03.2003 (MO nr. 213/01.04.2003) pentru aprobarea masurilor privind intarirea managementului sigurantei navelor de tip Ro-Ro ferry care transporta si pasageri si care opereaza in serviciu regulat.

Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Regulamentul Consiliului nr. 3051/95/CE din 8 decembrie 1995 referitor la managementul sigurantei navelor de tip Ro-Ro ferry care transporta si pasageri, astfel cum a fost amendat prin Regulamentul Comisiei nr. 179/98/CE din 23 ianuarie 1998, prin Regulamentul Comisiei nr. 1970/2002/CE din 4 noiembrie 2002, precum si prin Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 2099/2002/CE din 5 noiembrie 2002.

OMLPTL nr. 538/7.04.2003 (MO nr. 264/16.04.2003) privind aprobarea Sistemului de inspectii obligatorii pentru operarea in siguranta a navelor de tip Ro-Ro ferry care transporta si pasageri, precum si a navelor de pasageri de mare viteza care opereaza in serviciu regulat.

228

Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Consiliului nr. 1999/35/CE din 29 aprilie 1999 referitoare la un sistem obligatoriu de inspectii pentru operarea in siguranta a navelor de tip Ro-Ro ferry care transporta si pasageri, precum si a navelor de pasageri de mare viteza care opereaza in serviciu regulat, precum si Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2002/84/CE din 5 noiembrie 2002, care amendeaza directivele privind siguranta maritima si prevenirea poluarii de catre nave.

OMLPTL nr. 541/08.04.2003 (MO nr. 374/31.05.2003) pentru aprobarea Sistemului intensificat de inspectii aplicabil navelor comerciale maritime care arboreaza pavilionul roman si efectueaza voiajuri internationale.

OMLPTL nr. 582/14.04.2003 (MO nr. 400/9.06.2003) pentru aprobarea Normelor tehnice privind aprobarea de tip a echipamentelor si produselor pentru nave maritime, prevazute de conventiile internationale la care Romania este parte, cod MLPTL.ANR – EM – 2003.

Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Consiliului nr. 96/98/CE din 20 decembrie 1996 privind echipamentul maritim, amendata prin Directiva Comisiei nr. 98/85/CE din 11 noiembrie 1998, prin Directiva Comisiei nr.2001/53/CE din 10 iulie 2001 si prin Directiva Comisiei nr.2002/75/CE din 2 septembrie 2002.

OMLPTL nr. 653/08.05.2003 (MO nr. 374/31.05.2003) pentru aprobarea „Normelor tehnice privind constructia si echiparea navelor maritime de pescuit cu lungimea de 24 metri sau mai mare, cod MLPTL.ANR – NPESC - 2003”.

Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Consiliului nr. 97/70/CE din 11 decembrie 1997 referitoare la stabilirea unui regim armonizat de siguranta pentru navele de pescuit cu lungimea de 24 metri sau mai mare, astfel cum a fost amendata prin Directiva Comisiei nr. 1999/19/CE din 18 martie 1999, precum si prin Directiva Comisiei nr. 2002/35/CE din 25 aprilie 2002.

OMLPTL nr. 727/21.05.2003 (MO nr. 422/16.06.2003) pentru aprobarea cerintelor si procedurilor armonizate pentru incarcarea si descarcarea in siguranta a vrachierelor.

Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2001/96/CE din 4 decembrie 2001 referitoare la stabilirea cerintelor si procedurilor armonizate pentru incarcarea si descarcarea in siguranta a vrachierelor.

OMLPTL nr. 728/21.05.2003 (MO nr. 377/02.06.2003) pentru aprobarea Sistemului de informare si monitorizare a traficului navelor care intra/ies din apele nationale navigabile ale Romaniei.

Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Consiliului nr. 2002/59/CE din 27 iunie 2002 stabilind un sistem de informare si monitorizare a traficului navelor, care inlocuieste Directiva Consiliului nr. 93/75/CEE.

OMLPTL nr. 779/21.05.2002 (MO nr. 862/29.11.2002) privind instalatiile de receptie portuare pentru deseurile generate de nava si reziduurile marfii. Prin acest act normativ au fost preluate prevederile aplicabile din Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2000/59/EC din 27 noiembrie 2000 referitoare la instalatiile de receptie portuare pentru deseurile generate de nava si reziduurile marfii.

b) acte normative care preiau conventii internationale ale IMO

Legea nr. 573/23.10.2002 (MO nr. 805/6.11.2002) pentru acceptarea Amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 referitor la Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, adoptate de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia MEPC.95 (46) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 27 aprilie 2001.

229

Legea nr. 622/19.11.2002 (MO nr. 843/22.11.2002) pentru acceptarea unor amendamente adoptate de Organizatia Maritima Internationala la Londra la 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 privind Conventia internationala din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, incheiata la Londra la 1 noiembrie 1974 (Rezolutiile Comitetului Securitatii Maritime – MSC.92(72), Londra - 26 mai 2000, respectiv – MSC.100(73), Londra - 5 decembrie 2000).

Legea nr. 68/11.03.2003 (MO nr. 192/26.03.2003) – pentru acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul in vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia MEPC. 20 (22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 si 2000 referitoare la acesta.

Legea nr. 71/11.03.2003 (MO nr. 193/26.03.2003) – pentru acceptarea Codului international pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul in vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia MSC. 5 (48) a Comitetului Securitatii Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1999, precum si pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1994, 1996 si 2000 referitoare la acesta.

Legea nr. 72/11.03.2003 (MO nr. 189/26.03.2003) – pentru acceptarea Codului international pentru constructia si echipamentul navelor pentru transportul in vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia MSC. 4 (48) a Comitetului Securitatii Maritime la Londra la 17 iunie 1983 si, respectiv, Rezolutia MEPC.19 (22) a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare.

Transport aerian Restructurarea Companiei TAROM

In luna octombrie 2002 a fost finalizat proiectul RO 9910.04 “Restructurarea TAROM si pregatirea companiei pentru privatizare”, proiect finantat de UE prin programul PHARE. In urma masurilor de restructurare luate, la sfarsitul anului 2002 pierderea TAROM a fost de 101 miliarde lei, sub nivelul prognozat in Planul de Afaceri al companiei elaborat de Lufthansa Consulting pentru perioada 2002-2005.

Proiectele de restructurare care au fost implementate in anul 2002 sunt urmatoarele:

- restructurarea retelei de rute, elaborarea programului de operare si structura de flota necesara pe o perioada de 5 ani;

- elaborarea conceptului de marketing;

- elaborarea manualului de marketing si vanzari;

- perfectionarea procesului de contabilizare a vanzarilor si veniturilor;

- organizarea si conducerea unui centru de evaluare a competentelor in vederea estimarii capabilitatilor de aplicare a masurilor de restructurare de catre managerii existenti si potentiali;

- stabilirea unei structuri organizatorice compatibile cu JAR-OPS;

- renegocierea contractelor de handling;

- optimizarea costurilor serviciilor in-flight;

- concentrarea operarii pe un singur aeroport - Otopeni.

230

Armonizare legislativa si dezvoltarea capacitatii administrative

La 25 martie 2003, a intrat in vigoare OMLPTL nr. 1019/22.07.2002 (MO nr. 701/25.09.2002) pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane privind alocarea sloturilor pe aeroporturile din Romania - RACR - ASAP care transpune in legislatia nationala prevederile Regulamentului Consiliului 95/93 privind regulile comune de alocare a sloturilor pe aeroporturile comunitare.

Prin OMLPTL nr. 2024/20.12.2002 (MO nr.148/07.03.2003) pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane privind accesul pe piata serviciilor de handling la sol pe aeroporturi a fost transpusa Directiva Consiliului nr. 96/67 EC privind accesul pe piata serviciilor de handling la sol pe aeroporturi. Acest act normativ va intra in vigoare la 7.09.2003.

Prin OMLPTL nr. 205/10.02.2003 (MO nr.101/18.02.2003) pentru modificarea si completarea anexelor nr. 1 si 2 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 319/1999 privind definirea si folosirea specificatiilor tehnice compatibile, in vederea procurarii echipamentelor si sistemelor pentru managementul traficului aerian, cu modificarile ulterioare a fost transpus in legislatia nationala Regulamentul Comisiei Europene 980/2002/CE din 04.06.2002 care amendeaza Regulamentul Comisiei Europene nr. 2082/2000 prin care se adopta standardele EUROCONTROL privind definirea si folosirea specificatiilor tehnice compatibile, in vederea procurarii echipamentelor si sistemelor pentru managementul traficului aerian. Acest act normativ a intrat in vigoare la 18.03.2003.

In conformitate cu Decizia nr. 84 din 13 iulie 2000 a Comisiei Permanente EUROCONTROL, a fost adoptat OMLPTL nr. 1317/16.09.2002 (MO nr. 730/7.10.2002), pentru aprobarea Reglementarii Aeronautice Civile Romane privind utilizarea sistemelor pentru managementul sigurantei de catre furnizorii de servicii pentru managementul traficului aerian – RACR ESARR 3 care a intrat in vigoare la 7 noiembrie 2002. Pentru implementarea si aplicarea RACR ESARR 3, procedurile si instructiunile specifice agentilor aeronautici civili autorizati sa furnizeze servicii pentru managementul traficului aerian se supun aprobarii Autoritatii Aeronautice Civile Romane.

In conformitate cu Decizia nr. 91 din 11 aprilie 2002 a Comisiei Permanente EUROCONTROL, a fost adoptat OMLPTL nr. 31/14.01.2003 (MO nr. 99/18.02.2003) pentru aprobarea Reglementarii Aeronautice Civile – Militare Romane privind stabilirea cerintelor de siguranta pentru personalul serviciilor de management al traficului aerian – RACMR ESARR 5. In vederea aplicarii RACMR ESARR 5, pentru personalul serviciilor civile de management al traficului aerian, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a delegat ca autoritate desemnata Autoritatea Aeronautica Civila Romana.

Prevederile celor doua acte normative mai sus mentionate se aplica conform datelor de implementare, armonizate la nivelul statelor membre EUROCONTROL.

In prezent, ca urmare a vizitelor de standardizare efectuate de Joint Aviation Authority (JAA) in ultimii doi ani, certificatele si licentele emise de Autoritatea Aeronautica Civila Romana in conformitate cu JAR 21, JAR 66 si JAR 145 sunt recunoscute in toate statele membre cu drepturi depline JAA.

Prin Legea nr. 636/07.12.2002 (MO nr. 900/11.12.2002) pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 52/2002 privind stabilirea unui sistem de compensare de catre transportatorii aerieni pentru pasagerii carora li s-a refuzat imbarcarea pe curse aeriene regulate a fost transpus si implementat Regulamentul Consiliului nr. 295/91/CEE din 04.02.1991 stabilind reguli comune pentru sistemul compensarilor in cazul refuzului la imbarcare in transporturile aeriene regulate.

De asemenea, au mai fost adoptate urmatoarele acte normative:

231

OMLPTL nr. 2027/20.12.2002 (MO nr. 103/19.02.2003) pentru aprobarea Reglementarii aeronautice civile romane RACR-AUU/Aeronave ultrausoare;

OMLPTL nr. 612/22.04.2003 (MO nr. 313/9.05.2002) pentru desemnarea persoanelor cu atributii de control al respectarii prevederilor Regulamentului privind utilizarea sistemelor computerizate de rezervare in transportul aerian, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 271/2002, si pentru imputernicirea persoanelor cu atributii de constatare si sanctionare a contraventiilor.

Politica privind concurenta si ajutorul de stat in domeniul transporturilor terestre Acordarea acestor ajutoare permise, de natura celor mentionate in Regulamentul nr. 1191/69 privind actiunea statelor membre referitoare la obligatiile inerente conceptului de serviciu public in transporturile feroviare, rutiere si pe cai navigabile interioare, cu amendamentele ulterioare, este supravegheata atat de MLPTL, in calitate de autoritate de reglementare, cat si de autoritatile de concurenta.

Legislatia romana in domeniul concurentei si ajutorului de stat, armonizata cu legislatia comunitara, impune MLPTL, in calitate de autoritate de stat in domeniul transporturilor, ca principale obligatii:

- notificarea, catre Consiliul Concurentei, a oricarei noi scheme de ajutor de stat sau ajutor individual precum si modificarile schemelor existente, in vederea autorizarii acestora din punct de vedere concurential;

- raportarea, catre Oficiul Concurentei, a tuturor ajutoarelor furnizate si a tuturor formelor de fluxuri financiare intre minister si agentii economici carora li s-a incredintat executarea unor servicii publice de interes general, cu scopul de a fi supuse procesului de monitorizare si inventariere.

Conform obligatiilor ce ii revin, MLPTL a transmis Oficiului Concurentei raportarile actualizate aferente perioadei 1996-2000, care au fost incluse in Raportul privind ajutoarele de stat acordate in Romania in perioada respectiva, aprobat de Guvern la 27 noiembrie 2002 si transmis Comisiei Europene in decembrie 2002, precum si cele aferente anului 2001. In prezent, este in curs de elaborare raportul MLPTL aferent anului 2002, care va fi transmis Oficiului Concurentei pana la 15 iulie 2003.

In acest context, in noua structura organizatorica a MLPTL a fost inclus si un compartiment specializat in domeniul ajutorului de stat si al politicilor concurentiale. Acest compartiment contine 4 posturi, care pot fi ocupate doar de persoane avand studii superioare (economice si/sau juridice) si experienta de minimum 3 ani.

2.3.10. IMPOZITAREA Negocierile au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare Romania – UE din data de 2.06.2003.

Romaniei i-au fost acceptate: o derogare pentru mentinerea, si dupa aderare, a scutirii cu drept de deducere pentru transportul international de pasageri, pentru toate tipurile de transport; o derogare pentru aplicarea, de la data aderarii a pragului de impozitare de 35.000 Euro cifra de afaceri anuala pentru platitorii de TVA; o perioada de tranzitie de 3 ani, de la data aderarii si pana la 31 decembrie 2009, pentru atingerea nivelului minim impus pentru accizele la tigarete; o derogare pentru a aplica un regim special pentru alcoolul distilat din fructe, in distilerii legal autorizate, obtinut de fermieri si destinat autoconsumului (echivalent a 50 litri bauturi spirtoase/gospodarie/an, cu concentratie de 40% in volum).

232

Taxa pe valoarea adaugata Prin Ordonanta Guvernului nr. 36/30.01.2003 (MO nr. 68/2.02.2003) privind corelarea unor dispozitii din legislatia financiar-fiscala, aprobata prin Legea nr. 232/2003 (MO nr. 373/31.05.2003) au fost modificate unele prevederi din Legea 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, prin care s-au realizat o serie de progrese in ce priveste implementarea acquis-ului comunitar:

- pentru telecomunicatii, serviciile furnizate pe cale electronica, serviciile de radiodifuziune si televiziune, locul prestarii este considerat a fi locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu stabil pentru care serviciile sunt prestate, sau in lipsa acestora domiciliul sau resedinta sa obisnuita. Pana in prezent, pentru aceste servicii, locul prestarii era considerat locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu stabil de la care serviciile sunt efectuate sau, in lipsa acestora, la domiciliul sau resedinta sa obisnuita. Armonizarea in acest caz se refera la prevederile art. 9 (2) din Directiva a VI – a CEE.

- imbunatatirea substantiala a prevederilor referitoare la rambursarea TVA, aceasta nemaifiind conditionata de facturile neachitate furnizorilor. Prin Hotararea Guvernului nr. 348/27.03.2003 (MO nr. 248/10.04.2003) pentru modificarea si completarea unor metodologii fiscale, s-a stabilit ca pot beneficia de rambursarea cu control ulterior persoanele impozabile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a. Sunt mari contribuabili la data depunerii cererii de rambursare si/sau aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV – a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate;

b. Obiectul de activitate prevazut in statut nu include nici una din urmatoarele activitati: productia si/sau comertul cu ridicata de bauturi alcoolice, comertul cu ridicata al materialului lemnos si de constructie, comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor. Sunt exceptate unitatile care sunt cotate la Bursa de Valori Bucuresti sau la burse recunoscute de Bursa de Valori Bucuresti. De mentionat ca nu exista nici un fel de discriminare intre firmele din Romania si cele straine in ce priveste eligibilitatea pentru rambursarile cu control ulterior, care indeplinesc aceste conditii.

- introducerea scutirii de TVA pentru arendarea si inchirierea de bunuri imobile.

- introducerea prevederilor referitoare la scutirile de TVA acordate pentru operatiunile efectuate in relatia cu statele membre NATO.

Accize In perioada septembrie 2002 - iunie 2003, in domeniul legislatiei accizelor pe linia armonizarii cu acquis-ul comunitar, ca progres trebuie mentionata reasezarea accizelor la grupa de "uleiuri minerale".

Prin OG nr. 3/9.01.2003 (MO nr. 24/17.01.2003) pentru modificarea OUG nr. 158/27.11.2001 (MO nr. 767/30.11.2001) privind regimul accizelor si pentru instituirea unor masuri de imbunatatire a colectarii unor venituri bugetare, s-a majorat considerabil nivelul accizelor pentru uleiuri minerale, majorare care s-a datorat includerii in accize a taxei de drumuri datorata pentru benzinele si motorinele utilizate drept carburanti auto. Astfel, nivelul actual al accizelor s-a apropiat semnificativ de nivelul minim impus de directiva europeana in domeniu, dupa cum se constata din tabelul urmator:

233

Denumire

produs

U.M.

ACCIZA (euro)

O.U.G.158/2001 aprobata prin

Legea nr.523/2002

ACCIZA (euro)

O.G. 3/2003

ACCIZE conform

directivelorU.E.

Benzine cu plumb

euro/tona 319,6 404 438

Benzine fara plumb

euro/tona 262,6 347 373

Motorine euro/tona 115 187 285

Impozite directe In ceea ce priveste impozitul pe profit, incepand cu data de 1 ianuarie 2003 a fost introdusa cota de 12,5% pentru profitul aferent veniturilor obtinute din export, in conformitate cu prevederile Legii nr. 414/26.06.2002 (MO nr. 456/27.06.2002).

In contextul progreselor inregistrate in acest domeniu trebuie mentionate proiectele Codului fiscal si cel al Codului de procedura fiscala care au fost elaborate in aceasta perioada.

In ceea ce priveste proiectul Codului Fiscal, acesta a fost prezentat spre dezbateri publice Asociatiei oamenilor de afaceri, Camerei de Comert, Institutul National de Cercetari Economice, Bancii Nationale a Romaniei, Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si unor societati de consultanta. Perfectionarea sistemului fiscal romanesc Administratia fiscala din Romania a fost consolidata prin infiintarea Directiei generale de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov, prin Hotararea de Guvern nr. 1516/18.12.2002 (MO 963/28.12.2002). Aceasta directie a inceput sa functioneze de la 1 ianuarie 2003 in baza Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3/6.01.2003 (MO nr. 20/15.01.2003) privind organizarea activitatii de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov, in cadrul Directiei generale de administrare a marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov, , care a fost modificat si completat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 512/15.04.2003 (MO nr. 271/18.04.2003).

Totodata, in vederea imbunatatirii administratiei fiscale, prin HG nr. 267/2003 (MO nr.179/21.03.2003), s-au reorganizat, sub o coordonare unica, in cadrul unui singur departament, toate directiile de la nivel central implicate in administrarea fiscala. In acest sens, inca din ianuarie 2003 a fost numit un secretar de stat coordonator.

Numarul de personal al Ministerului Finantelor Publice a fost majorat prin bugetul pe anul 2003 cu 500 persoane, pentru infiintarea si consolidarea unor structuri care sa conduca la o mai buna administrare a finantelor publice, in special pentru imbunatatirea colectarii veniturilor (de ex. Directia generala pentru administrarea marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov+70 posturi, Directia generala a finantelor publice a municipiului Bucuresti +24 posturi, directiile de gestionare a fondurilor comunitare+20 posturi; alte directii care beneficiaza de posturi suplimentare: Directia generala de proceduri pentru gestiunea veniturilor bugetului

234

general consolidat, Directia generala de proceduri si gestiune a colectarii veniturilor bugetare, etc).

In vederea imbunatatirii colectarii impozitelor, precum si pentru perfectionarea masurilor de recuperare a creantelor de la contribuabilii rau platnici a fost adoptata Ordonanta Guvernului nr. 61/29.08.2002 privind colectarea creantelor bugetare (MO nr. 644/30.08.2002), aprobata si modificata prin Legea nr. 79/12.03.2003 (MO nr. 193/26.03.2003). Aceasta are ca obiective principale dezvoltarea capacitatii de colectare a veniturilor bugetare, disciplinarea fiscala a contribuabililor si cresterea gradului de conformare voluntara a acestora in achitarea obligatiilor bugetare, precum si diminuarea volumului important de arierate bugetare.

Pentru punerea in aplicare a prevederilor actului normativ mentionat au fost adoptate:

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1785/23.12.2002 (MO nr. 43/27.01.2003) pentru aprobarea Normelor Metodologice referitoare la aplicarea prevederilor OG nr. 61/29.08.2002 privind colectarea creantelor bugetare;

- HG nr. 1513/18.12.2002 (MO nr. 959/28.12.2002) pentru stabilirea nivelului dobanzii datorate pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare si pe perioada amanarii sau esalonarii la plata a obligatiilor bugetare;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 189/11.02.2003 (MO nr. 125/26.02.2003) privind legitimatiile eliberate executorilor bugetari care aduc la indeplinire masurile asiguratorii si efectueaza procedura de executare silita a creantelor bugetului de stat;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 203/17.02.2003 (MO nr. 134/3.03.2003) pentru aprobarea modelelor unor formulare tipizate utilizate in domeniul colectarii creantelor bugetului de stat.

Pentru descurajarea acumularii de arierate bugetare de catre contribuabili persoane juridice, a fost inclus un titlu special in Legea nr. 161/19.04.2003 (MO nr. 279/21.04.2003) privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei reglementand transparenta informatiilor referitoare la obligatiile bugetare restante.

In aplicarea acestui act normativ a fost elaborat Ordinul ministrului finantelor publice nr. 551/24.04.2003 (MO nr. 304/6.05.2003) pentru aprobarea instructiunilor de aplicare.

Pentru sprijinirea contribuabililor in indeplinirea obligatiilor de plata au fost intreprinse urmatoarele masuri:

- generalizarea sistemului de transmitere/primire a declaratiilor fiscale utilizand serviciile postale la nivelul intregii tari incepand cu data de 1 ianuarie 2003;

- elaborarea Ghidului Contribuabililor care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala;

- imbunatatirea si implementarea aplicatiilor informatice aferente completarii electronice a decontului de TVA si a declaratiei privind obligatiile la bugetul de stat;

- distribuirea unor pliante privind „Declararea veniturilor aferente anului 2002”.

In conformitate cu obiectivele stabilite in cadrul Planului de implementare la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar in anul 2003, adoptat de Guvernul Romaniei in data de 16.01.2003, implicarea structurilor deconcentrate in activitatea de colectare a veniturilor bugetului de stat a fost imbunatatita, totalul veniturilor realizate in perioada septembrie 2002 – iunie 2003, fiind mai mare cu 34% fata de veniturile realizate in perioada septembrie 2001 – iunie 2002.

Situatia incasarii principalelor venituri este urmatoarea:

235

Miliarde ROL

VENITURI Septembrie 2001 - Iunie 2002

Septembrie 2002 - Iunie 2003 %

A 1 2 3=(2:1)X100

TOTAL 185.487,68 248.582,44 134,0

din care:

imp.profit 20.347,49 28.635,42 140,7

imp.salarii - Total 254,50 222,19 87,3

impozit pe venit- Total 32.592,48 41.702,91 128,0

TVA 74.844,29 100.746,32 134,6

accize 23.173,98 31.478,27 135,8

taxe vamale 7.629,44 8.318,18 109,0

rest venituri 26.645,49 37.479,15 140,7

In vederea reducerii arieratelor la bugetul de stat au fost intreprinse actiuni de executare silita la agentii economici care se sustrag de la plata impozitelor si taxelor, prin emiterea de titluri executorii si comunicarea somatiilor de plata, infiintarea de popriri asupra disponibilitatilor bancare si a veniturilor, aplicarea si valorificarea de sechestre asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorilor.

In acest context, realizarile prin executare silita au fost, in perioada septembrie 2002-martie 2003, de 13.841 miliarde ROL, comparativ cu 9.863 miliarde ROL realizari prin executare silita in perioada septembrie 2001-martie 2002, ceea ce reprezinta cresterea incasarilor la bugetul de stat, prin aplicarea modalitatilor de executare silita cu 40,3%.

In acelasi scop, a fost initiata o actiune de raportare saptamanala atat a nivelului incasarilor din executare silita de la marii contribuabili cuprinsi in Lista contribuabililor mari care inregistrau obligatii restante la bugetul de stat la data de 31 decembrie 2002 si ulterior, publicata pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, incepand cu data de 21.05.2003, cat si a sechestrelor si valorificarilor realizate (Circulara MFP nr. 90502/29.05.2003).

De asemenea, imbunatatirea eficientei administratiei fiscale la nivel teritorial a fost realizata si prin organizarea cazierului fiscal la nivelul tuturor directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.

In ceea ce priveste reforma si regandirea aparatului financiar fiscal din structura Ministerului Finantelor Publice si a unitatilor sale teritoriale, capabil sa puna in practica politica fiscala adaptata la acquis-ul comunitar, a fost initiat un pachet de legi care stabilesc criterii si competente de natura a elimina ineficienta, suprapunerile ori paralelismele in activitatea de control financiar-fiscal. In acest sens s-a modificat Ordonanta Guvernului nr. 70/29.08.1994 privind controlul fiscal prin aparitia Legii nr. 49/21.01.2003 (MO nr. 54/30.01.2003) si a Legii nr. 158/16.04.2003 (MO nr. 276/19.04.2003) care reglementeaza activitatea aparatului fiscal.

In domeniul combaterii fraudei si evaziunii fiscale, cadrul legislativ a fost perfectionat prin modificarea Legii nr. 87/19.10.1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, inclusa in Legea nr. 161/19.04.2003 (MO nr. 279/21.04.2003) privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Totodata, Legea de organizare

236

si functionare a Garzii Financiare a fost aprobata in sedinta de Guvern din data de 29 mai a.c., urmand a fi supusa aprobarii Parlamentului.

In ceea ce priveste frauda la rambursarea TVA, urmare verificarilor efectuate de directiile de control fiscal ale Ministerului Finantelor Publice in perioada 2000-mai 2003, au fost inregistrate 59 de cazuri de rambursari ilegale de TVA, in valoare totala de 484,192 miliarde ROL. In perioada septembrie 2002-aprilie 2003, organele de control ale Directiei Generale a Vamilor au inregistrat 27 de cazuri semnificative de frauda, din care 75,242 miliarde lei din taxe vamale si 71,675 miliarde lei din TVA. Urmare controalelor Garzii Financiare, diferentele de incasat la bugetul de stat au fost mai mari cu 22,4% in perioada septembrie 2002-iunie 2003, fata de perioada septembrie 2001-iunie 2002, din care la TVA cu 60% mai mari, la impozit pe profit cu 68% mai mari, etc.

In ceea ce priveste asigurarea schimbului de informatii computerizat cu Statele Membre, un plan detaliat pe etape (anexa la documentul nostru de pozitie complementar II) pentru implementarea Sistemului de Schimb de Informatii in domeniul TVA a fost elaborat in cadrul conventiei de twinning RO 000604 cu Spania.

Biroul Central de Legaturi in domeniul TVA a fost creat incepand cu 1 aprilie 2003 si se afla in curs de organizare in Directia generala de revizie fiscala si de metodologie si proceduri pentru control. Specialistii IT desemnati sa lucreze la implementarea BCL au participat la 4 seminarii organizate de catre CE/DG TAXUD pe diverse teme referitoare la VIES, SEED si CCN-CSI. 5 din specialistii din BCL-ul din Directia generala de revizie fiscala si de metodologie si proceduri pentru control au facut o vizita de studiu in Portugalia, la inceputul lunii iunie a.c. pentru a cunoaste modul practic de functionare al BCL din Portugalia. Urmeaza ca, inclusiv cu ajutorul twinningului RO 02/IB/FI/07 cu Franta, actualul BCL pentru TVA sa fie consolidat si sa fie creat, pe aceesi structura ca si BCL-ul pentru accize.

Pentru o mai buna cunoastere a aspectelor tehnice aferente Codului de Conduita pentru Impozitarea Afacerilor, in perioada 16 – 18 aprilie 2003, a fost organizat in cadrul Ministerului Finantelor Publice din Romania cu sprijinul Ministerului de Finante din Olanda, un seminar in care au fost prezentate reglementarile comunitare care vizeaza acest domeniu, cat si aspectele tehnice specifice.

2.3.11. UNIUNEA ECONOMICA SI MONETARA Negocierile la acest capitol au fost deschise si Inchise provizoriu In cadrul Conferintei Interguvernamentale de aderare Romania – UE din 28 iunie 2002.

La aderare, Romania va respecta prevederile acquis-ului comunitar privind Capitolul 11, In conditiile In care va fi considerata tara cu derogare de la adoptarea monedei unice, conform Art. 122 (ex 109K) al Tratatului privind Uniunea Europeana.

Participarea la procedurile de coordonare a politicilor economice si de supraveghere multilaterala Programul Economic de Preaderare Romania a demarat pregatirile pentru elaborarea editiei 2003 a Programului Economic de Preaderare (PEP), prin organizarea unui seminar in data de 7 mai a.c., la Bucuresti, cu participarea reprezentantilor DG ECFIN. Coordonarea elaborarii PEP revine Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, in cooperare cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Integrarii Europene, din grupul de lucru pentru elaborarea programului facand parte toate institutiile guvernamentale relevante. Metodologia de lucru, incluzand sugestiile de imbunatatire facute de Comisia Europeana, a fost diseminata la toate institutiile implicate si a fost analizata in cadrul reuniunii din 20 mai a.c. a Comitetului interministerial pentru armonizarea strategiilor, programelor si planurilor de actiuni sectoriale si regionale.

237

O atentie deosebita se acorda unificarii si standardizarii continutului, astfel incat sa se mareasca transparenta si sa se asigure comparatia dintre tari, asa cum a solicitat Comisia Europeana.

Notificarea fiscala Incepand din septembrie 2002, toate institutiile implicate in elaborarea notificarii fiscale, respectiv Institutul National de Statistica, Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala a Romaniei, iau parte la proiectul - PHARE RO/2001/IB ST-01- de infratire intre Romania si Italia cu privire la “Armonizarea statisticii romanesti cu sistemul statistic european”, care cuprinde si o componenta referitoare la “Statistica finantelor publice”.

S-a stabilit incheierea unui protocol intre INS, MFP si BNR, cele trei institutii care participa la elaborarea notificarii fiscale. Propunerea inaintata in acest sens de INS este in prezent supusa dezbaterilor, in vederea clarificarii atributiilor fiecarei institutii.

In lunile ianuarie si martie 2003 au avut loc activitati cu privire la:

- revizuirea coerentei intregului sistem al statisticii finantelor publice cu privire la indicatorii ceruti de organismele internationale si de Comisia Europeana;

- imbunatatirea notificarii fiscale a partii romane vis-a-vis de exercitiul anterior, concretizata in:

- mai buna acoperire a continutului fiecarui indicator care este inclus in notificarea fiscala;

- reducerea discrepantelor statistice in tabelul 2 (Trecerea de la deficitul bugetului conturilor publice la deficitul bugetar) si tabelul 3 (Contributia echilibrului bugetului de stat si a altor factori la variatia nivelului datoriei publice) din notificare;

- calcularea veniturilor si cheltuielilor administratiei publice pe baza dreptului constatat.

Tabelele aferente procedurii deficitului excesiv au fost elaborate conform metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC 95) si transmise catre Comisia Europeana la data de 31 martie 2003.

Institutul National de Statistica este responsabil pentru calcularea PIB si, in cooperare cu Eurostat, actioneaza in sensul implementarii Regulamentului Consiliului nr. 2223/96, privind Sistemul European de Conturi Nationale si Regionale in Comunitate. In perioada septembrie 2002 – iunie 2003, INS a elaborat conturile nationale pentru anul 2000 si a calculat PIB pentru anii 2001 (varianta semidefinitiva) si 2002 (varianta provizorie).

Politica fiscala In baza prevederilor Art.19 litera d) din Legea privind finantele publice nr. 500/11.07.2002 (MO nr. 597/13.08.2002), Ministerul Finantelor Publice a elaborat Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale, acestea fiind aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1792/24.12.2002 (MO nr. 37/23.01.2003).

Aceste Norme se aplica de catre toate institutiile publice, indiferent de subordonare si modul de finantare a cheltuielilor. Se asigura astfel intarirea disciplinei financiare in institutiile publice, prin angajarea si utilizarea creditelor bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale, precum si un management financiar solid si o mai buna gestiune a fondurilor publice.

238

Ministerul Finantelor Publice a elaborat Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutii publice si Monografia privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni, care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1746/17.12.2002 (MO nr. 36/23.01.2003). Prevederile acestui ordin au fost aplicate experimental in cursul semestrului I 2003, in paralel cu reglementarile existente, de catre un numar de 13 ordonatori principali de credite.

La elaborarea noilor reglementari s-a avut in vedere principiul contabilitatii de angajamente si prevederile Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comunitatii Europene nr.1605/2002 si ale Sistemului European de Conturi (SEC’95) cu privire la momentul inregistrarii in contabilitate a operatiunilor economico-financiare “pe baza drepturilor constatate, respectiv in momentul crearii, transformarii sau disparitiei/anularii unei valori economice, a unei creante sau a unei obligatii”.

Au fost elaborate Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii veniturilor bugetare, Norme care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 520/15.04.2003 (MO nr. 292/25.04.2003).

Aplicarea acestor Norme de catre ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale care gestioneaza, potrivit legii, veniturile bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, implica organizarea si conducerea contabilitatii drepturilor constatate, ceea ce permite obtinerea unor informatii in baze “accrual” cu privire la impozite, taxe si contributii sociale, facilitand dialogul cu organismele internationale (Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Uniunea Europeana).

Politica monetara si a cursului de schimb In vederea imbunatatirii capacitatii Ministerului Finantelor Publice de a administra resursele financiare ale statului, prin Hotararea de Guvern nr. 267/13.03.2003 (MO nr. 179/21.03.2003) privind organizarea si functionarea MFP, a fost infiintata Unitatea de management a trezoreriei statului. Aceasta functioneaza ca directie generala in cadrul MFP, avand in prezent 37 de angajati.

Un grup comun de lucru Ministerul Finantelor Publice – Banca Nationala a Romaniei a fost constituit in luna septembrie 2002, cu scopul principal de a elabora proiectul de modificare a Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, in concordanta cu angajamentele asumate prin Documentul de Pozitie si Documentul Complementar de Pozitie la Capitolul 11. O prima versiune a fost deja redactata de BNR, cu asistenta din partea Bancii Frantei.

In vederea compatibilizarii legislatiei romanesti cu art. 101 si 102 ale Tratatului CE, privind interzicerea accesului privilegiat al statului la resursele institutiilor financiare, Romania s-a angajat sa amendeze art. 15(2) al Ordonantei nr. 39/1996 privind organizarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, in sensul diversificarii portofoliului de investitii al Fondului. Acest amendament a fost inclus in proiectul de Lege pentru modificarea Ordonantei nr. 39/1996, care a fost aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta din 17 mai a.c. si urmeaza a fi adoptat de Parlament.

2.3.12. STATISTICA Negocierile la acest capitol au fost deschise si inchise provizoriu, in cadrul Conferintei Interguvernamentale de aderare Romania – UE, din data 24 octombrie

239

2000.Angajamentele asumate In cursul negocierilor au fost indeplinite conform calendarului.

Infrastructura statistica Prin adoptarea HG nr. 1548/2002 (MO nr. 26 bis/20.01.2003) privind aprobarea Programului cercetarilor statistice pentru anul 2003, a fost asigurat cadrul necesar, in anul respectiv, pentru preluarea acquis-ului comunitar in statistica.

A fost adoptata, de asemenea OUG nr. 19/2003 (MO nr. 61/01.02.2003) privind obligativitatea utilizarii sistemului electronic de colectare a datelor statistice, adoptata prin Legea nr. 202/16.05.2003 (MO nr. 351/22.05.03). Prin acest act normativ, a fost stabilit cadrul general pentru functionarea sistemului electronic de colectare a datelor statistice, institutiile responsabile si atributiile acestora. Astfel, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei asigura realizarea, testarea si dezvoltarea sistemului electronic pana la finalizarea etapei de implementare (30 iunie 2004), precum si operarea sistemului in etapa de implementare, prin Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei. Institutul National de Statistica va asigura gestionarea colectarii datelor statistice in etapa de implementare. La sfarsitul perioadei de implementare, sistemul va fi transferat integral la INS, care, incepand cu 1 iulie 2004, va avea sarcina operarii sistemului in etapa de exploatare

A fost adoptata HG nr. 295/2003 (MO nr. 211/01.04.2003) privind organizarea si functionarea Centrului National de Pregatire in Statistica (CNPS). In perioada septembrie 2002 – iunie 2003, au fost organizate 20 de cursuri in cadrul carora au fost instruite 315 persoane din INS si directiile teritoriale de statistica, in urmatoarele domenii: statistici regionale, calitatea datelor, statistica mediului inconjurator, studii statistice in domeniul economico-social si initiere in utilizarea diferitelor programe informatice. In acest fel, a fost testata buna functionare a CNPS, dovedindu-se utilitatea acestui centru.

In trimestrul I 2003, s-a realizat inventarierea elementelor necesare conceptualizarii Strategiei de dezvoltare a sistemului statistic national in perioada 2003 – 2006, fapt care a permis definitivarea acesteia la sfarsitul trimestrului II, fiind astfel indeplinit unul dintre obiectivele majore incluse in Foaia de parcurs. Strategia a fost avizata de Consiliul pentru Coordonarea Activitatii Statistice, in sedinta sa din 15 mai 2003.

In acelasi context, a fost elaborata Strategia globala de dezvoltare a sistemului informatic pentru sistemul statistic national (obiectiv rezultat din Foaia de parcurs). Aceasta urmeaza a fi avizata de Consiliul pentru Coordonarea Activitatii Statistice si aprobata prin ordin al Presedintelui Institutului National de Statistica.

La sfarsitul trimestrului IV 2002, au fost definitivate noile versiuni pentru Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala – CAEN 2002 si pentru Clasificarea Produselor si Serviciilor Asociate Activitatilor – CPSA 2002 (aprobate prin Ordinul Presedintelui INS nr. 601/2002, publicat in MO nr. 908/13.12.2002), aliniate la clasificarile corespunzatoare utilizate in cadrul Uniunii Europene. Versiunile CAEN 2002 si CPSA 2002 au fost utilizate in anchetele statistice pentru anul 2003, respectiv la codificarea activitatii principale a agentilor economici. De asemenea, in trimestrul I 2003, s-a realizat implementarea noii versiuni CAEN 2002 in cadrul Registrului Comertului, pentru inregistrarea firmelor noi.

Au fost avizate, de asemenea, de catre Consiliul de Avizare Metodologica si aprobate prin ordin al Presedintelui Institutului National de Statistica, Metodologia privind cheltuielile pentru protectia mediului (Ordinul Presedintelui INS nr. 347/12.12.2002) si Normele metodologice privind activitatea de inovare in industrie si servicii (Ordinul Presedintelui INS nr. 159/03.04.2003).

In trimestrul I 2003, in vederea cresterii capacitatii sistemelor informatice aferente sustinerii anchetelor din domeniul statisticilor regionale si agricole, in fiecare directie

240

judeteana de statistica, au fost instalate cate doua PC-uri statii de lucru si un PC server de e-mail, iar fiecare directie generala de statistica regionala a fost dotata cu un server si o imprimanta A3/A4).

Au fost elaborate “Normele tehnice privind asigurarea confidentialitatii datelor statistice in cadrul Institutului National de Statistica. Pentru sustinerea din punct de vedere informatic a acestor norme, cu ajutorul Biroului Central de Statistica al Olandei, a fost instalat pentru testare produsul software µArgus.

in vederea pregatirii implementarii sistemului statistic de comert exterior INTRASTAT si a intaririi capacitatii Unitatii de Implementare a Proiectelor, in primul trimestru al anului 2003, s-a realizat angajarea unui numar suplimentar de 12 persoane, in conformitate cu prevederile Legii Bugetului de stat pentru anul 2003.

Statistici demografice si sociale In trimestrul IV 2002, a fost finalizata proiectarea anchetei experimentale privind structura castigurilor, rezultatele anchetei urmand a fi disponibile in trimestrul III 2004.

A fost elaborat, experimental, primul raport de calitate asupra organizarii si rezultatelor anchetei asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO), in anul 2000.

S-au analizat datele obtinute din ancheta complementara privind ocuparea in randul persoanelor cu probleme de sanatate (rezultatele au fost prezentate in lucrarea „Ocuparea persoanelor cu probleme de sanatate”, publicata in luna octombrie 2002).

A fost proiectata si lansata in cercetare ancheta complementara privind “Caracteristici ale educatiei permanente”.

In domeniul statisticii protectiei sociale, au demarat lucrarile de identificare a schemelor de protectie sociala din Romania in vederea armonizarii cu sistemul european.

In ceea ce priveste Recensamantul populatiei si al locuintelor (angajament asumat prin Documentul de pozitie), au fost receptionate de la directiile judetene de statistica, arhivele cu datele preliminare si definitive, care au fost validate de Institutul National de Statistica. In luna iunie 2003, a fost publicat volumul „Rezultate Generale ale Recensamantului populatiei si locuintelor (RPL). Tabelele privind rezultatele RPL 2002 se transmit la Eurostat, conform solicitarilor acestuia, pana la sfarsitul anului 2003.

Concomitent cu desfasurarea Recensamantul populatiei si al locuintelor, s-a realizat si microrecensamantul copiilor protejati. Rezultatele definitive au fost prezentate si publicate in luna mai 2003.

Statistici regionale In conformitate cu noua metodologie de calcul a conturilor regionale, prevazuta in Sistemul European de Conturi (ESA) 1995, INS a calculat serii complete de date pentru valoarea adaugata bruta si PIB regional pentru perioada 1998 – 2000, aceste serii de date fiind publicate in Anuarul Statistic al Romaniei.

Preocuparile pentru dezvoltarea statisticii regionale s-au concentrat in prin urmatoarele directii principale:

- pregatirea profesionala a personalului din INS si directiile teritoriale de statistica;

- realizarea a trei anchete statistice la nivel regional.

In acest sens, a fost adoptat de conducerea INS Programul de pregatire a personalului din INS si directiile teritoriale de statistica, in cadrul caruia au fost prevazute cca. 30 de cursuri de instruire, grupate pe doua categorii de personal: cadre de conducere din teritoriu si din INS si specialisti din cadrul directiilor generale de statistica regionala si al

241

directiilor judetene de statistica. Activitatile de pregatire au inceput in luna martie si pana la sfarsitul lunii iunie au avut loc 9 cursuri de pregatire, in cadrul carora au fost instruiti circa 140 de specialisti din directiile teritoriale de statistica. La toate aceste cursuri, au fost invitati sa participe si reprezentanti ai Ministerului Dezvoltarii si Prognozei.

Cursurile au avut urmatoarea tematica: formare a formatorilor (2 cursuri), Conturi Nationale Regionale (1 curs), Sistemul european de statistici regionale (1 curs), Tehnici de colectare si intervievare (1 curs), Managementul de personal (3 cursuri), Analiza datelor si estimari (1 curs).

Ancheta privind Demografia intreprinderilor mici si mijlocii vizeaza, in special, pregatirea infrastructurii necesare pentru realizarea statisticilor de intreprinderi la nivel regional. Obiectivul major consta In revizuirea, imbunatatirea si actualizarea constructiei statistice a registrului intreprinderilor al INS; crearea bazei de date care sustine registrul statistic la nivel national si regional; planificarea si realizarea anchetelor statistice pentru sistemul de intreprinderi mici si mijlocii. Pana in prezent, a fost proiectat instrumentarul anchetei si a fost finalizata culegerea datelor in teren. Au fost, de asemenea, finalizate manualul si modelul bazei de date a Registrului intreprinderilor.

Ancheta privind Transportul rutier de marfuri vizeaza obtinerea unor date reprezentative la nivel regional pentru transportul rutier de marfuri din regiunile de dezvoltare Nord-Vest si Sud-Est. La In luna februarie, a fost lansata actiunea de culegere a datelor in teren, actiune care se desfasoara pe parcursul a sase luni. La sfarsitul lunii mai 2003, au fost colectate si prelucrate datele pentru primele trei luni, din cele sase prevazute in proiect. Sunt in curs de colectare date pentru urmatoarele trei luni de proiect.

Ancheta pilot asupra Conditiilor de viata la nivel regional va asigura estimari ale indicatorilor regionali pentru diverse aspecte privind conditiile de viata (ex: sanatate, educatie, venituri, conditii de munca, populatie ocupata) si va furniza un instrument eficient pentru analizarea aspectelor saraciei. In vederea obtinerii datelor reprezentative la nivelul a doua regiuni de dezvoltare (Sud-Vest si Nord-Est), a fost proiectat instrumentarul anchetei si au fost realizate interviurile in gospodarii. Introducerea, controlul logic si validarea datelor sunt in curs de desfasurare.

Pentru a veni in sprijinul administratiei publice locale, Institutul National de Statistica a elaborat un set de indicatori statistici (trimestriali): indicii productiei industriale; suprafata cultivata pe principalele culturi; productia agricola vegetala pe principalele culturi; efectivele de animale; exportul si importul de marfuri; efectivul de salariati; numarul somerilor si rata somajului; investitii pe elemente de structura si forme de proprietate; locuinte terminate si in curs de executie; dezvoltarea retelelor la principalele utilitati publice. Indicatorii mentionati au fost inclusi intr-un studiu elaborat de directiile teritoriale de statistica. Volumul de date colectat va constitui obiectul unei publicatii in profil teritorial.

Experimental, Institutul National de Statistica a lansat o structura standard a buletinelor lunare pentru fiecare judet.

Statistica macroeconomica Conturile nationale nefinanciare (inclusiv cele doua tabele economice de sinteza: Tabelul Intrari – Iesiri si Tabelul Economic de Ansamblu) au fost elaborate pe baza Sistemului European de Conturi (ESA) 95. Au fost elaborate conturile nationale pentru anul 2000, si s-a calculat PIB pentru anii 2001 (date semidefinitive) si 2002 (date provizorii).

242

Banca Nationala a Romaniei, in colaborare cu INS si cu Ministerul Finantelor Publice, a finalizat si transmis la Eurostat in februarie 2003, conturile financiare pentru anul 1999.

In ceea ce priveste conturile nationale trimestriale, au fost elaborate in perioada septembrie 2002 - iunie 2003, calcule pentru trimestrele III si IV 2002, respectiv trimestrul I 2003 privind Produsul Intern Brut trimestrial. Totodata, au fost revizuite datele pentru asigurarea corelatiei cu diferitele variante (provizorie, semidefinitiva, definitiva) de conturi anuale.

In decembrie 2002, au fost definitivate conturile regionale pentru anul 2000.

In cadrul procedurii de supraveghere fiscala multilaterala in perioada de preaderare, Romania a transmis Oficiului de Statistica al Uniunii Europene, la sfarsitul lunii martie 2003, tabelele aferente procedurii deficitului excesiv. Datele pentru perioada 1999 – 2003 au fost evaluate conform metodologiei Sistemului European al Conturilor (SEC) 95. In vederea perfectionarii notificarii fiscale, s-a desfasurat un prim exercitiu de evaluare a dobanzilor nete aferente datoriei externe pe baza dreptului constatat si de inregistrare a transferurilor de capital ale Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) la valoarea bruta.

In vederea realizarii exhaustivitatii conturilor nationale au fost realizate estimari privind frauda TVA, conform Deciziei Comisiei Nr. 98/527EC. De asemenea, in calculul agregatului formarii brute de capital fix, a fost inclusa valoarea programelor de calculator si a bazelor de date (pentru perioada 1998 – 2002).

In domeniul statisticii preturilor de consum a fost largita sfera de cuprindere, a indicelui in conformitate cu recomandarile Eurostat. Incepand cu luna ianuarie 2003, au fost incluse in nomenclatorul de marfuri si servicii utilizat la calculul indicelui preturilor de consum, serviciile de telefonie mobila (grupa “Telefon”) si asigurarile obligatorii de autoturisme (grupa “Alte servicii”).

Statistica intreprinderilor A continuat calcularea cu caracter experimental a indicelui preturilor productiei industriale pentru piata externa si total; din luna ianuarie 2003 a inceput colectarea datelor primare privind preturile productiei industriale la data fixa, respectiv ziua de 15 a lunii, conform recomandarilor Regulamentului Consiliului nr. 1165/98.

In calculul indicelui de cost in constructii a crescut numarul de elemente de cheltuieli de la 2 la 5 asigurandu-se alinierea la Regulamentul Consiliului nr. 1165/98.

In domeniul statisticilor pe termen scurt in industrie si constructii, au demarat lucrarile pregatitoare, in vederea schimbarii anului de baza de calcul a indicilor, conform recomandarilor Regulamentului Consiliului nr. 1165/98. S-a realizat transmiterea regulata de date la EUROSTAT pentru anumiti indicatori prioritari (indicele productiei industriale, indicele preturilor productiei industriale, indicele de volum in constructii, cifra de afaceri din industrie).

In domeniul Statisticii structurale de intreprindere (SSI), in februarie 2003, au fost transmise la Eurostat, fisierele cu seriile de date 2000 si preliminare 2001, in formatul tehnic, la termenele si potrivit cerintelor Regulamentului Consiliului CE nr. 58/1996 privind datele care trebuie produse de SSI. De asemenea, in luna martie, au fost calculati indicatorii de calitate si furnizate “Rapoartele de calitate” pentru datele SSI 2000, in conformitate cu cerintele Regulamentului Comisiei CE nr. 1618/1999 privind criteriile de evaluare a calitatii datelor SSI.

243

Statistica energiei Din luna ianuarie 2003, au fost introdusi in raportare lunara sistematica, la Eurostat, Euro-indicatorii privind energia electrica si gazul natural, precum si raportarea JODE (Joint Data Exercise) referitoare la titei si produse petroliere.

A fost implementata logistica necesara culegerii informatiilor si transmiterii la Eurostat a datelor conform prevederilor Directivei 90/377/EEC pentru asigurarea transparentei preturilor energiei electrice si gazului natural.

A inceput activitatea de proiectare a formularelor cercetarilor statistice lunare in structura armonizata cu cele utilizate in UE, precum si a logisticii necesare, in vederea respectarii obligatiilor asumate prin programul de aderare cu aplicativitate din anul 2004.

Statistica cercetarii – dezvoltarii, inovarii In domeniul statisticii cercetarii-dezvoltarii si inovarii, au fost inclusi in cercetarile statistice curente indicatorii prevazuti in proiectul “Bazei legale pentru statistica stiintei si tehnologiei”.

In anchetele statistice privind activitatea de cercetare-dezvoltare pentru anul 2002, s-au introdus o serie de indicatori noi, care asigura structura datelor solicitate in chestionarele internationale.

Pe baza datelor existente, s-au completat “indicatorii benchmarking” pentru Romania, pentru perioada 1995-2001 si s-au transmis la Eurostat.

In vederea colectarii datelor referitoare la activitatea de inovare de produse (bunuri si servicii) si de procese tehnologice, a fost lansata ancheta statistica privind inovarea.

A fost lansata ancheta statistica privind inovarea, cu o sfera de cuprindere extinsa fata de anchetele anterioare (din industrie si servicii, pentru perioada 2000 – 2002), in conformitate cu ancheta comunitara CIS 3.

Statistica in transporturi, servicii, turism si comert exterior In domeniul statisticii transporturilor, s-au proiectat si definitivat, impreuna cu administratiile portuare si aeroportuare, formate electronice de colectare a datelor la nivel de nava/aeronava care realizeaza transport naval/aerian, urmand sa se transmita - experimental - datele la INS, la acest nivel, pentru trimestrele anului 2003.

In vederea colectarii datelor referitoare la activitatile de servicii de piata, conform Regulamentului Consiliului nr. 1165/1998 – Anexa D, a fost proiectata o cercetare statistica selectiva, trimestriala. Incepand cu datele pentru trimestrul I 2003, aceasta ancheta s-a introdus in exploatare curenta.

Referitor la statistica anuala a serviciilor, INS a contactat oficial Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Banca Nationala a Romaniei in vederea constituirii echipelor de lucru pentru atingerea obiectivului propus (includerea serviciilor de asigurare-reasigurare si bancare in anchetele structurale). A fost proiectat instrumentarul (chestionare si precizari metodologice) si s-a demarat colectarea experimentala a datelor aferente serviciilor de asigurare-reasigurare si bancare pentru anul de referinta 2002.

Prin finalizarea in decembrie 2002 a anchetei pilot privind cererea turistica a rezidentilor in Romania si prin includerea ulterioara a anchetei in Programul Cercetarilor Statistice al INS pentru anul 2003, statisticile de turism sunt armonizate cu cerintele Uniunii Europene (angajament asumat prin Documentul de pozitie).

244

La statisticile de comert distributiv s-a realizat schimbarea bazei de referinta (anul 1999 cu anul 2000) conform recomandarilor Eurostat. In trimestrul I 2003, s-a finalizat ajustarea datelor de comert cu amanuntul cu numarul de zile lucratoare si variatii sezoniere, pentru indicii cifrei de afaceri cu baza an 1997, rezultatele urmand a fi furnizate, la cerere, organizatiilor nationale si internationale.

In cadrul actiunii de pregatire si implementare a sistemului statistic INTRASTAT (angajament asumat in Informatiile suplimentare la Documentul de pozitie al Romaniei pentru Capitolul 12 – Statistica) s-au realizat urmatoarele:

- a fost aprobata HG nr. 134/2003 (MO nr. 110/20.02.2003) privind pregatirea si implementarea sistemului statistic INTRASTAT;

- s-a incheiat conventia de colaborare cu Ministerul Finantelor Publice si Directia Generala a Vamilor pentru realizarea proiectului pilot pentru sistemul de comert exterior INTRASTAT;

- s-a proiectat formularul (Declaratia INTRASTAT) de colectare a datelor privind comertul exterior cu tarile UE si tarile candidate si s-au stabilit precizarile metodologice pentru completarea acestor date (tiparite si transmise, in decembrie 2002, de MFP la societatile din esantionul care urmeaza sa furnizeze date pentru lunile ianuarie – martie, conform proiectului pilot);

- au fost colectate date pentru lunile ianuarie, februarie si martie 2003, in cadrul anchetei pilot privind sistemul INTRASTAT (desfasurata in cadrul proiectului Phare multi-tari);

- au fost analizate implicatiile schimbarii monedei de referinta, de la dolarul SUA la Euro si s-au stabilit cu Banca Nationala a Romaniei cursurile de conversie dolar SUA/Euro pentru serii istorice de date statistice de comert exterior.

Statistica agriculturii, silviculturii si pescuitului Conform prevederilor OUG nr. 70/2002 (MO 428/19.06.2002) si HG nr. 704/2002 (MO 525/18.07.2002), Recensamantul general agricol (RGA) a avut loc in perioada 2 decembrie 2002 - 31 ianuarie 2003 (angajament asumat prin documentul de pozitie). In cursul lunii februarie s-au incheiat actiunile de preluare, verficare si centralizare a datelor RGA si s-a desfasurat culegerea in teren a datelor pentru ancheta de control, in scopul verificarii volumului si calitatii informatiilor inscrise in formularele de recensamant. Au fost prelucrate datele din formularele centralizatoare ale RGA, la nivel de localitate, in vederea obtinerii rezultatelor preliminare.

In ceea ce priveste “Statistica agricola”, au fost demarate activitatile de implementare a anchetelor statistice pentru urmatoarele componente: utilizarea terenurilor, efectivele si productia animaliera, productia vegetala si preturile agricole . De asemenea, se afla in curs de desfasurare urmatoarele actiuni:

- crearea bazei de date pentru statisticile agricole;

- definirea si implementarea metodologiei anchetei structurale in agricultura;

- proiectarea si implementarea sistemului IT pentru introducerea / validarea datelor Recensamantului general agricol;

- proiectarea si implementarea sistemului de interogare pentru diseminarea datelor RGA si a anchetelor structurale din agricultura

Referitor la statistica forestiera, in trimestrul IV 2002 a fost finalizat si aprobat de conducerea INS un studiu privind cadrul indicatorilor statistici din silvicultura si exploatarea forestiera, care sta la baza proiectarii cercetarilor statistice in acest domeniu. Totodata, au fost create conditiile pentru demararea anchetei statistice privind exploatarea forestiera in anul 2002, aliniata la cerintele si standardele

245

sistemului statistic forestier european, prin incheierea contractului cu furnizorii de servicii pentru culegerea si prelucrarea datelor.

Statistica mediului In domeniul statisticii mediului, au inceput actiunile de restructurare a sistemului statistic, prin abordarea aspectelor institutionale si de organizare a colectarii datelor. Se afla intr-un stadiu avansat activitatile de proiectare a anchetelor statistice pentru componenta “Statistica deseurilor”.

2.3.13. POLITICILE SOCIALE SI OCUPAREA FORTEI DE MUNCA Romania a deschis negocierile la acest capitol in cadrul Conferintei Interguvernamentale de aderare Romania - U.E. din data de 26.10.2001.

In cadrul Conferintei Interguvernamentale de aderare Romania - U.E. din 19 aprilie 2002, Romania a inchis provizoriu acest capitol.

Acquis-ul pentru acest capitol a fost transpus in mare masura si se urmareste in continuare realizarea la timp si integral a angajamentelor: Intre angajamentele importante pentru anul 2003 se numara elaborarea unei legi speciale pentru constituirea Fondului de garantare a salariilor in cazul insolvabilitatii patronilor si aprobarea Legii privind schemele facultative de pensii ocupationale.

Legislatia muncii Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (MO nr. 72/5.02.2003) a fost adoptata in data de 24 ianuarie 2003 si a intrat in vigoare la data de 1 martie 2003.

Prevederile Codului muncii au fost armonizate cu acquis-ul comunitar in urmatoarele domenii: munca cu fractiune de norma, contractul de munca pe durata determinata, protectia tinerilor in munca, organizarea timpului de lucru, concedierile colective, informarea lucratorii asupra conditiilor aplicabile contractului sau raportului de munca.

Noul Cod al muncii marcheaza aparitia unor institututii juridice noi, in legatura cu raporturile individuale si colective de munca: clauzele de mobilitate, de neconcurenta si de confidentialitate, contractul individual de munca pe durata determinata, munca temporara, contractul individual de munca cu timp partial, munca la domiciliu, norma de munca, contractul de calificare profesionala si contractul de adaptare profesionala, contractul de ucenicie la locul de munca, fondul de garantare pentru plata salariului, reprezentantii salariatilor.

Prin adoptarea Hotararii de Guvern nr. 247/2003 (MO nr. 164/14.03.2003) privind intocmirea si completarea registrului de evidenta a salariatilor, evidentiarea activitatii angajatilor in baza contractelor individuale de munca se realizeaza de catre angajatori intr-un registru special de evidenta, care devine document oficial. Registrul cuprinde toate elementele de identificare a salariatilor, elementele ce caracterizeaza contractul individual de munca al acestora, precum si toate situatiile ce intervin pe parcursul desfasurarii relatiilor de munca in legatura cu executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca.

Prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 64/2003 (MO nr. 139/4.03.2003) modificat si completat prin Ordinul nr. 76/2003 (MO nr. 159/12.03.2003) s-a aprobat modelul-cadru al contractului individual de munca.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a organizat o serie de 5 intalniri regionale cu persoanele din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca si directiilor generale de

246

munca si solidaritate sociala, responsabile cu aplicarea Codului muncii. Cu ocazia acestor intalniri, au fost clarificate aspecte legale referitoare la durata timpului de lucru si de odihna, contractul individual de munca, registrul general de evidenta a salariatilor, salarizare si formare profesionala.

Pe tot parcursul lunilor februarie, martie si aprilie a.c., reprezentanti ai Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale au participat la numeroase dezbateri publice organizate de institutii interesate in aplicarea Codului muncii: organizatii patronale, camere de comert si industrie din Romania sau diferite asociatii ale investitorilor straini sau autohtoni, precum si organizatii sindicale reprezentative la nivel de ramura de activitate sau la nivel national.

In vederea cunoasterii si aplicarii unitare a prevederilor noului Cod al Muncii si pentru discutarea strategiei de implementare a acestuia, in perioada 4.02 -17.02.2003, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Inspectia Muncii au organizat dezbateri in localitatile Bucuresti, Iasi, Olanesti-Valcea, Oradea si Amara-Ialomita. La aceste actiuni au participat persoane cu functii de conducere din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, conducerea Inspectiei Muncii si a inspectoratelor teritoriale de munca, sefii serviciilor "Corp control relatii de munca" si consilieri juridici.

Pentru controlul implementarii prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, Inspectia Muncii are 791 inspectori de munca insarcinati cu controlul aplicarii legislatiei din domeniul relatiilor de munca.

In trimestrul I al anului 2003, au fost controlate 19.369 unitati si s-au aplicat 2.614 sanctiuni contraventionale.

In perioada septembrie 2002 – aprilie 2003, controalele in domeniul relatiilor de munca si cele privind depistarea si combaterea cazurilor de munca fara forme legale s-au concretizat in:

Nr. Indicator Valoare

1. Numar angajatori controlati 51817

2. Numar salariati ai angajatorilor controlati

Total, din care:

- femei

- tineri sub 18 ani

1.679.008

798.733

2.289

3. Numar angajatori care foloseau forta de munca fara forme legale de angajare

1.778

4. Numar persoane depistate care lucreaza fara forme legale

Total, din care:

- femei

- tineri sub 18 ani

- copii sub 15 ani

5.793

3077

72

5. Numar angajatori sanctionati pentru munca fara forme legale 1.769

Din datele prezentate rezulta ca fenomenul “munca la negru” s-a caracterizat, in perioada de referinta, prin urmatorii indicatori:

- 3,43 % din total angajatori controlati reprezinta angajatorii care folosesc forta de munca fara a intocmi forme legale de angajare;

247

- 0,4 % din numarul total de salariati ai angajatorilor controlati reprezinta persoane care lucreaza fara a avea incheiate contracte individuale de munca.

Egalitate de tratament pentru barbati si femei Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati (MO nr. 301/8.05.2002) a intrat in vigoare la data de 8 iunie 2002.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS) are responsabilitati in ceea ce priveste analizarea, amendarea si/sau eliminarea dispozitiilor contrare egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati din cuprinsul actelor normative sau administrative, din contractele colective de munca sau din statutele profesiunilor independente. MMSS exercita controlul asupra aplicarii prevederilor legii prin institutiile coordonate sau subordonate, dupa cum urmeaza:

- Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) asigura aplicarea masurilor de respectare a egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati in domeniul furnizarii de servicii pentru ocuparea si formarea profesionala, precum si in domeniul protectiei sociale a persoanelor neincadrate in munca;

- Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) asigura aplicarea masurilor de respectare a egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati in domeniul administrarii si gestionarii sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale;

- Inspectia Muncii (IM) asigura, prin inspectoratele teritoriale de munca, controlul aplicarii masurilor de respectare a egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati in domeniul stabilirii relatiilor de munca si al securitatii si sanatatii in munca, atat in sectorul public, cat si in cel privat;

- Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA), asigura aplicarea masurilor de respectare a egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati in elaborarea politicilor si strategiilor privind formarea profesionala a adultilor;

- Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii sunt responsabile cu promovarea si asigurarea egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati in domeniile lor specifice de activitate si pun la dispozitie datele si informatiile pe care le detin, necesare elaborarii strategiilor si politicilor in domeniu.

Alte autoritati publice abilitate cu aplicarea si controlul aplicarii legislatiei privind egalitatea de sanse si tratament intre femei si barbati sunt:

- Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC), prin inspectoratele scolare teritoriale, efectueaza controlul privind includerea in planurile de invatamant si in alte instrumente curriculare, precum si in activitatea curenta a unitatilor de invatamant a masurilor de respectare a principiului egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati;

- Ministerul Sanatatii si Familiei (MSF), prin directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, exercita controlul aplicarii masurilor de respectare a egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati in domeniul sanatatii, in ceea ce priveste accesul la serviciile medicale si calitatea acestora, precum si sanatatea la locul de munca;

- Avocatul Poporului colaboreaza cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale pentru solutionarea plangerilor privind egalitatea de sanse si tratament intre femei si barbati, pentru combaterea discriminarii pe baza de sex;

- Institutul National de Statistica dezvolta statistica de gen, in cadrul activitatii sale curente;

248

- Consiliul Economic si Social (CES) sprijina integrarea principiului egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati in actele normative cu implicatii asupra vietii economico-sociale;

- Confederatiile sindicale desemneaza, in cadrul organizatiilor sindicale din unitati, reprezentanti pentru asigurarea respectarii egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati la locul de munca. In unitatile in care nu exista organizatie sindicala, unul dintre reprezentantii alesi ai salariatilor are atributii pentru asigurarea respectarii egalitatii de sanse si tratament intre femei si barbati la locul de munca.

Constatarea contraventiilor prevazute de lege precum si aplicarea amenzilor contraventionale se fac de catre:

- inspectorii de munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca in a caror raza teritoriala se afla sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului si, respectiv, de catre personalul imputernicit al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici;

- inspectorii din inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti;

- inspectorii din directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, conform legislatiei sanitare in vigoare;

- personalul imputernicit din cadrul inspectoratelor teritoriale pentru cultura si culte, Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau/si din cadrul autoritatilor administratiei publice locale.

Romania si-a asumat obligatia de a infiinta un organism de coordonare la nivel national a politicilor privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati – Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati. Pentru indeplinirea obligatiilor asumate, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a propus Comisiei Europene, in cadrul programarii Phare 2002, un proiect de infratire institutionala privind infiintarea unei Agentii Nationale in domeniu. Comisia Europeana a aprobat proiectul de infratire institutionala (twinning) "Infiintarea Agentiei Nationale pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati".

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a elaborat, impreuna cu institutia partenera - Ministerul Muncii si Afacerilor Sociale din Spania, Conventia de infratire institutionala. Prin document au fost convenite actiunile si masurile ce vor fi indeplinite de cei doi parteneri pe parcursul celor doi ani de desfasurare a proiectului.

Sanatate si securitate in munca In scopul deplinei armonizari a legislatiei nationale cu legislatia europeana din domeniu, s-au revizuit Normele generale de protectie a muncii si au fost aprobate prin Ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 508/2002 si al ministrului sanatatii si familiei nr. 933/2002 (MO nr. 880/6.12.2002).

Prin acest act normativ au fost transpuse prevederile a 20 de directive europene din domeniul securitatii si sanatatii in munca (14 directive de baza, impreuna cu toate amendamentele lor publicate pana in anul 2001, inclusiv). Acestea sunt:

- Directiva-cadru 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru incurajarea imbunatatirilor in domeniul sanatatii si securitatii muncitorilor;

- Directiva 83/477/CEE privind protectia impotriva riscurilor de imbolnavire si prevenirea acestor riscuri provocate de expunerea la azbest la locul de munca, modificata de Directiva 91/382/CEE;

- Directiva 86/188/CEE privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor determinate de expunerea la zgomot in timpul lucrului;

249

- Directiva 89/654/CEE privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca;

- Directiva 89/655/CEE referitoare la cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea, in munca, a echipamentelor tehnice de catre lucratori, modificata de Directiva 95/63/CE si de directiva 2001/45/CE;

- Directiva 89/656/CEE referitoare la prescriptii minime de securitate si sanatate pentru utilizarea echipamentului individual de protectie de catre muncitori la lucru;

- Directiva 90/269/CEE privind prescriptiile minime de sanatate si securitate pentru manipularea manuala a maselor implicand pentru lucratori riscuri de afectiuni ale spatelui in special;

- Directiva 90/394/CEE referitoare la protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni la locul de munca, modificata de Directiva 97/42/CE si de Directiva 99/38/CE;

- Directiva 92/58/CEE cu privire la prescriptiile minime de semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca;

- Directiva 93/103/CEE privind prescriptiile minime de securitate si sanatate in munca la bordul navelor de pescuit;

- Directiva 98/24/CE cu privire la securitatea si protectia sanatatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agentii chimici la locul de munca, modificata de Directiva 2000/39/CE;

- Directiva 99/92/CE privind prescriptiile minime pentru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii muncitorilor susceptibili a fi expusi riscului datorat atmosferelor explosive;

- Directiva 2000/54/CE privind protectia lucratorilor contra riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca;

- Directiva 92/57/CEE privind prescriptiile minime de securitate si sanatate care se aplica santierelor temporare sau mobile, fiind singura directiva care a ramas partial transpusa in urma aparitiei Normelor generale de protectie a muncii.

La cele de mai sus, au fost transpuse in Normele generale inca 3 directive care se gasesc in alte subdiviziuni ale acquis-ului dar care fac referiri la securitatea si sanatatea in munca, prevederile respective fiind, de asemenea:

- Directiva 92/85/CEE privind aplicarea masurilor de promovare a imbunatatirii securitatii si sanatatii la locul de munca in cazul lucratoarelor gravide, al celor care au nascut de curand sau alapteaza;

- Directiva 93/104/CEE privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru;

- Directiva 94/33/CE privind protectia tinerilor in munca.

Prin Ordinul comun al ministrului sanatatii si familiei si ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 933/508/2002 (MO nr. 880/6.12.2002) privind aprobarea Normelor generale de protectie a muncii, au fost introduse prevederi privind organizarea structurilor de medicina muncii si metodologia privind examenul medical la angajarea in munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic si examenul medical la reluarea muncii, precum si Lista si codificarea bolilor profesionale cu declarare obligatorie in Romania.

Monitorizarea starii de sanatate in relatie cu mediul ocupational, desfasurata in cadrul subprogramului 1.4 din cadrul Programului comunitar de sanatate publica, a fost regandita focalizandu-se pe monitorizarea expunerilor cele mai frecvente si incisive (poluantii cancerigeni, azbest, zgomot) simultan cu semnalarea si declararea bolilor profesionale.

250

In scopul suplinirii deficitului de medici de medicina muncii, au fost organizate cursuri si examene de competenta pentru medicina de intreprindere, concomitent cu definirea rolului medicilor de intreprindere in supravegherea expunerii profesionale, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 875/2002 (MO nr. 840/21.11.2002) privind atributiile medicului de intreprindere.

Pentru aplicarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale si in vederea acumularii fondului initial, au fost elaborate Norme metodologice privind constituirea in anul 2003 a Fondului initial pentru functionarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale si aprobate prin Ordinul comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 553/14.12.2002 si al ministrului finantelor publice nr. 1791/2002 (MO nr.5/8.01.2003).

In anul 2002, potrivit statisticilor, activitatea Inspectiei Muncii in domeniul securitatii si sanatatii in munca s-a concretizat prin:

- 75.025 unitati controlate; - 75.330 controale; - 106.445 zile de control ; - 46.961 zile de control preventiv ; - 8.523 zile de control reactiv ; - 239 propuneri de urmarire penala ; - 70 unitati a caror activitate a fost sistata ; - 1.159 instalatii oprite din functionare ; - 5.035 sanctiuni contraventionale aplicate.

In trimestrul I al anului 2003, s-au efectuat:

- 14.206 unitati controlate ; - 14.530 controale ; - 28.692 zile de control ; - 16.953 zile de control preventiv ; - 1.965 zile de control reactiv ; - 42 propuneri de urmarire penala ; - 17 unitati a caror activitate a fost sistata ; - 215 instalatii oprite din functionare ; - 1.380 sanctiuni contraventionale aplicate. In perioada octombrie-noiembrie 2002 au fost finalizate cele doua proiecte de infratire institutionala derulate de Inspectia Muncii in cooperare cu Franta si, respectiv, cu Suedia.

In cadrul proiectului Conceperea unui sistem de protectie pentru lucratorii expusi la agenti periculosi la locul de munca, derulat in cooperare cu Ministerul Angajarii si Solidaritatii din Franta, au fost modificate si completate Normele Generale de Protectie a Muncii pentru transpunerea a 7 Directive referitoare la agenti chimici, cancerigeni, biologici, azbest si zgomot si aprobate prin Ordinul comun nr. 508/933/2002 al ministrului muncii si solidaritatii sociale si al ministrului sanatatii si familiei (MO nr. 880/6.12.2002). In cadrul proiectului, au fost elaborate 178.000 exemplare materiale de informare (ghiduri, afise, brosuri, pliante, autocolante) adresate angajatilor, angajatorilor si inspectorilor de munca - pentru constientizarea riscurilor specifice vizate de directivele Uniunii Europene transpuse in noile Norme Generale de Protectie a Muncii.

Tot ca rezultat al acestui proiect, a fost elaborat Planul National de Imbunatatire a Conditiilor de Munca din sectorul sanitar, in anul 2003. Acest plan a fost elaborat ca urmare a experientei dobandite in centrul pilot infiintat la initiativa Inspectiei Muncii, in 2002, in cadrul Institutului de Boli Infectioase „Matei Bals” din Bucuresti.

251

Unul dintre obiectivele proiectului “Intarirea capacitatii administrative a Inspectiei Muncii”, derulat in parteneriat cu Autoritatea Mediului de Munca din Suedia, a fost elaborarea Programului National de formare a inspectorilor de munca din domeniul securitatii si sanatatii, pentru o perioada de 5 ani. Pentru sustinerea Programului:

- s-au format 30 de formatori, inspectori de munca, conform celor mai bune practici ale tarilor membre U.E. in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu sprijinul expertilor suedezi;

- au fost pregatiti 30 de formatori, inspectori de munca, privind riscurile expunerii la agenti chimici, cancerigeni, biologici, azbest si zgomot in mediul de munca, cu sprijinul expertilor francezi;

- au fost elaborate module de curs si ghiduri metodologice in domeniile comunicarii, riscurilor fizice, chimice, biologice, zgomot si azbest riscurilor ergonomice si psihosociale, analizei riscurilor, sigurantei in utilizarea masinilor si sistemelor de masini, destinate pregatirii inspectorilor de munca;

- a devenit operational Centrul de Pregatire si Perfectionare Profesionala al Inspectiei Muncii de la Botosani.

- a fost conceput un nou management al Inspectiei Muncii, a carui implementare a impus pregatirea a 45 de cadre de conducere din Inspectia Muncii si din inspectoratele teritoriale de munca si adoptarea unor recomandari elaborate in timpul proiectului privind actul de conducere a Inspectiei Muncii.

Inspectia Muncii dispune de un efectiv de 1389 inspectori de munca, din care 598 sunt insarcinati cu controlul aplicarii legislatiei privind securitatea si sanatatea in munca.

Pentru perfectionarea profesionala a acestora, in anul 2002, Programul national de formare s-a pus in aplicare in 10 centre de pregatire: Cluj, Braila, Tulcea, Hunedoara, Brasov, Bucuresti, Sibiu, Craiova, Iasi si Bacau. Cei 30 de formatori au pregatit 400 de inspectori de munca, sub supravegherea expertilor suedezi, urmarindu-se imbunatatirea performantelor profesionale si dezvoltarea competentei inspectorilor de munca din domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Programul national de formare pentru anul 2003 a fost aprobat de ministrul muncii si solidaritatii sociale, perfectionarea profesionala a unui alt esalon de 160 de inspectori de munca continuand prin organizarea de cursuri la Centrul de Pregatire si Perfectionare Profesionala de la Botosani.

In scopul eficientizarii activitatii de control, s-au aliniat principiile si metodele de inspectie la cele mai bune practici din tarile membre ale Uniunii Europene prin elaborarea unui Manual de metode de inspectie. De asemenea, a fost testat modelul suedez de campanie ca metoda de inspectie, in cadrul unei campanii de constientizare privind riscurile expunerii la pulberile de lemn in mediul de munca.

Incepand cu luna octombrie 2002, Inspectia Muncii desfasoara o campanie pentru cunoasterea si implementarea prevederilor actelor normative prin care s-au transpus directivele europene din domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Campania urmareste sensibilizarea actorilor implicati in imbunatatirea conditiilor de munca asupra necesitatii cunoasterii si respectarii actelor normative prin care directivele europene au fost transpuse.

Pentru buna desfasurare a campaniei a fost nominalizat un grup central de coordonare si au fost constituite grupuri locale responsabile pentru derularea actiunilor tematice la nivel teritorial.

In anul 2002 au fost colectate date referitoare la gradul de implementare a actelor normative (Legea nr. 90/1996 a Protectiei muncii, Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 90/1996 si Normele Generale de Protectie a Muncii) in care s-a transpus Directiva 89/391 cu privire la punerea in aplicare a masurilor care vizeaza

252

imbunatatirea securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca. Controalele efectuate, in cadrul acestei campanii, in 34 de judete si municipiul Bucuresti, in 5.288 unitati cu un numar total de 622.179 angajati, au evidentiat ca prevederile actelor normative care transpun Directiva Cadru 89/391/CEE, sunt cunoscute si se aplica in 5.077 unitati cu un numar total de 600.444 angajati.

Controlul implementarii, la nivel local, a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar s-a realizat in perioada ianuarie-mai 2003, prin desfasurarea urmatoarelor actiuni:

- 13 574 controale tematice privind cunosterea si respectarea legislatiei armonizate ;

- 322 actiuni tematice (reuniuni, seminarii, simpozioane, mese rotunde etc.) pentru informarea angajatorilor, cu implicarea partenerilor sociali, a organizatiilor neguvernamentale si a mass-media;

- 57 cursuri de perfectionare in domeniul securitatii si sanatatii in munca, la care au participat un numar de 581 persoane cu atributii in domeniul protectiei muncii, angajat la persoanele juridice si fizice.

Pentru a oferi liber acces la informatiile de interes public, Inspectia Muncii a creat un punct de informare si a introdus in pagina web o rubrica destinata acestui scop. Periodic, prin intermediul conferintelor de presa si a aparitiilor in mass-media, publicul a fost informat asupra campaniilor de constientizare, a evenimentelor ce au dus la producerea unor accidente grave, a cazurilor de munca fara forme legale, precum si a masurilor si sanctiunilor dispuse de Inspectia Muncii.

In octombrie 2002, Inspectia Muncii a fost evaluata pentru prima data de Comisia Europeana prin Grupul de Evaluatori, alcatuit din inspectori de munca din Belgia, Italia, Luxemburg si Portugalia, pe baza “Principiilor Comune ale Inspectiei Muncii privind controlul din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca” prevazute in Conventia OIM nr. 81/1947 si preluate in Legea nr. 108/1999 de infiintare si organizare a Inspectiei Muncii.

Verificarea conformitatii activitatii Inspectiei Muncii cu “Principiile Comune” internationale a vizat organizarea si resursele, legislatia armonizata, rolul conducerii institutiei, planificarea activitatilor prin Programul Cadru si monitorizarea acestuia, respectarea principiilor comune de inspectie, competentele inspectorului de munca, sistemul informational, informarea si instruirea personalului. Ca exercitiu practic, evaluatorii comunitari au estimat competenta si abilitatile inspectorilor de munca romani in desfasurarea inspectiilor, prin vizite de lucru in intreprinderi.

Raportul grupului de evaluatori a apreciat rezultatele obtinute de Inspectia Muncii pana in prezent si a subliniat necesitatea ca aceasta sa-si continue activitatea in conformitate cu prevederile si recomandarile Comisiei Europene, ale Consiliului Europei si ale Organizatiei Internationale a Muncii, si sa asigure controlul implementarii legislatiei nationale armonizate cu acquis-ul comunitar in domeniu.

Dialog social Masuri legislative pentru consolidarea statutului Consiliului Economic si Social

In vederea extinderii statutului, rolului si misiunii Consiliului Economic si Social, partenerii sociali impreuna cu partea guvernamentala au elaborat un act normativ care a modificat legea de organizare si functionare a acestei institutii: Legea nr. 58/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social (MO nr. 171/21.03. 2003).

Principalele schimbari aduse prin acest act normativ sunt reflectate in urmatoarele aspecte:

253

- Consiliul Economic si Social are rol consultativ in stabilirea strategiilor si politicilor economice si sociale, in aplanarea starilor conflictuale la nivel de ramura sau la nivel national aparute intre partenerii sociali, precum si in realizarea, promovarea si dezvoltarea dialogului social si a solidaritatii sociale. Extinderea rolului specific al CES de a promova si dezvolta dialogul social in Romania a condus la specializarea acestei institutii in domeniul dialogului social.

- Consiliul Economic si Social este consultat obligatoriu de catre initiatorii proiectelor de acte normative si ai proiectelor de programe si strategii nematerializate in proiecte de acte normative, din domeniul sau de competenta. Rezultatul acestei consultari se concretizeaza in avize la proiectele de acte normative, inclusiv la proiectele de programe si strategii.

- Consiliul Economic si Social se poate autosesiza sau poate fi sesizat de orice autoritate publica ori de patronatele si sindicatele reprezentative asupra unor stari de fapt, evolutii sau evenimente economico-sociale de interes national. In urma acestor sesizari, Consiliul Economic si Social emite puncte de vedere si recomandari. Punctele de vedere si recomandarile sunt doua noi instrumente de lucru ale CES, complementare avizelor, care extind capacitatea acestei institutii de a comunica societatii pozitia comuna a diverselor grupuri de interese.

Conform noii legi, Guvernul poate hotari inlocuirea a cate unui membru care reprezinta Guvernul cu cate un reprezentant al altor asociatii profesionale, organizatii neguvernamentale si altor asemenea organizatii ale societatii civile. In acest fel, peste o anumita perioada de timp se va putea asigura consultarea in procesul legislativ a reprezentantilor societatii civile organizate in ansamblul ei (inclusiv asociatiile profesionale, organizatiile neguvernamentale, etc). Orientarea de referinta pentru viitoarea compozitie a CES este Comitetul Economic si Social al Uniunii Europene, cu cele trei grupuri de interese – ale angajatorilor, ale angajatilor si diverse.

Masuri legislative pentru pentru dezvoltarea miscarii sindicale

Prin adoptarea Legii nr. 54/2003 – Legea sindicatelor (MO nr. 73/5.02.2003), s-a imbunatatit cadrul legislativ care reglementeaza organizarea si functionarea acestor organizatii, in concordanta cu noile realitati economico-sociale, cu exigentele legislatiei Uniunii Europene si ale conventiilor Organizatiei Internationale a Muncii.

Astfel, pentru constituirea unei organizatii sindicale este necesar un numar de cel putin 15 persoane din aceeasi ramura sau profesiune, chiar daca isi desfasoara activitatea la angajatori diferiti. Persoanele incadrate in munca si functionarii publici au dreptul sa constituie organizatii sindicale si sa adere la acestea.

De asemenea, persoanele care exercita potrivit legii o meserie sau o profesiune in mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum si persoanele in curs de calificare au dreptul, fara nici o ingradire sau autorizare prealabila, sa adere la o organizatie sindicala. Salariatii minori pot fi membri ai unei organizatii sindicale de la implinirea varstei de 16 ani, fara a fi necesara incuviintarea prealabila a reprezentantilor lor legali.

In organele de conducere pot fi alesi membri ai organizatiei sindicale fara a exista restrictii de nationalitate, asigurand astfel transpunerea prevederilor Regulamentului 1612/68/CEE cu privire la libera circulatie a lucratorilor in cadrul Comunitatii.

In timpul mandatului si in termen de 2 ani de la incetarea mandatului, reprezentantilor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de munca pentru motive neimputabile lor, decat cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizatiei sindicale.

In apararea drepturilor membrilor lor, organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza.

254

Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata.

In vederea realizarii scopului pentru care sunt constituite, organizatiile sindicale au dreptul sa foloseasca mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de solutionare a litigiilor prin mediere, arbitraj sau conciliere, petitia, protestul, mitingul, demonstratia si greva.

Organizatiile sindicale legal constituite se pot asocia dupa criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dupa criteriul teritorial. Doua sau mai multe organizatii sindicale constituite la nivelul unor unitati diferite din aceeasi ramura de activitate sau profesiune se pot asocia in vederea constituirii unei federatii sindicale. Doua sau mai multe federatii sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia in vederea constituirii unei confederatii sindicale. Federatiile sindicale si confederatiile pot constitui, din sindicatele componente, uniuni sindicale.

Masuri legislative pentru promovarea dialogului social bipartit

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (MO nr. 72/5.02.2003) reprezinta unul din principale instrumente utilizate de Guvernul Romaniei pentru promovarea dialogului social bipartit. Astfel, prin acest act normativ se transfera competente partenerilor sociali pentru a reglementa prin contractele colective de munca diferite aspecte ale relatiilor de munca si ale relatiilor industriale. Cateva exemple de aspecte care trebuie reglementare de catre patronate si sindicate prin contractele colective de munca, sunt:

- obtinerea certificatului medical la nivelul unitatilor fara factori de risc;

- modalitatile prin care urmeaza sa se realizeze verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale inaintea angajarii;

- cuantumul si conditiile in care se acorda indemnizatiile de delegare si detasare;

- cuantumul si conditiile de acordare a compensatiilor in cazul concedierii datorita incapacitatii fizice si pshihice a salariatului;

- criteriile dupa care se fac concedierele colective;

- durata programului normal de lucru pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii;

- programul individualizat de munca si programul inegal de lucru;

- nivelul si conditiile de acordare a sporurilor;

- procedura de reexaminare a normelor de munca;

- durata concediului de odihna;

- durata concediului fara plata, numarul zilelor libere platite si evenimentele familiale deosebite;

- nivelul salariilor si sistemele de salarizare;

- planul de formare profesionala de la nivelul intreprinderii.

Masuri legislative pentru crearea parteneriatului social in fundamentarea politicii de stabilire a salariului minim

Prin Hotararea Guvernului nr. 939/2002 privind infiintarea, organizarea si functionarea Comisiei Nationale pentru Indexare si Fundamentare a Valorii Cosului Minim de Consum (MO nr. 665/9.09.2002), s-a constituit un organ consultativ tripartit, care are urmatoarele atributii:

- analizeaza evolutia efectiva si prognozata a preturilor de consum;

255

- propune spre aprobare Guvernului valoarea cosului minim de consum lunar, precum si eventualele masuri de indexare, pe baza evaluarii trimestriale a cosului minim de consum lunar efectuata de Institutul National de Statistica;

- face propuneri pentru perfectionarea metodologiilor care stau la baza stabilirii cosului minim de consum lunar;

- prezinta Guvernului, patronatului si sindicatelor informari periodice referitoare la evolutia preturilor de consum si la principalele efecte ale masurilor de indexare.

Masuri legislative pentru elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare

Prin Hotararea Guvernului nr. 1323/2002 privind elaborarea in parteneriat a Planului national de dezvoltare (MO nr. 898/11.12.2002), s-a reglementat cadrul institutional si partenerial prin care urmeaza a se stabili obiectivele nationale prioritare de dezvoltare ale Romaniei pe termen mediu.

Pentru elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare (PND) s-a constituit Comitetul interinstitutional pentru elaborarea PND, care are in componenta sa reprezentanti, la nivel de decizie, ai ministerelor, agentiilor pentru dezvoltare regionala, institutiilor publice centrale, institutelor de cercetare si institutiilor de invatamant superior, precum si reprezentanti ai partenerilor economici si sociali.

Comitetul interinstitutional pentru elaborarea PND isi desfasoara activitatea pe grupuri tematice, corespunzator problemelor care se analizeaza si prin intalniri in plen, cu asigurarea reprezentarii echilibrate a institutiilor centrale si regionale, precum si a partenerilor economici si sociali.

Acorduri pentru aplicarea legislatiei in domeniul dialogului social

In urma unui acord informal stabilit intre Prim Ministrul Romaniei si partenerii sociali, pentru a intra in dezbaterea Consiliului Economic si Social in vederea avizarii, un proiect de act normativ trebuie sa fie dezbatut in prealabil in cadrul Comisiilor de Dialog Social de la nivelul Ministerelor. Aceasta relatie a instituit practica dublei consultari la nivel sectorial si national si, in acelasi timp, o coordonare a procesului de consultare a partenerilor sociali.

Negocieri tripartite pentru elaborarea legislatiei nationale

Rolul confederatiilor sindicale si patronale in procesul legislativ a fost extins. Astfel vis-a-vis de anumite proiecte de acte normative cu impact semnificativ asupra relatiilor de munca si industriale, aceste organizatii au participat nu numai punctual in procesul institutionalizat de consultare, ci pe toata perioada de elaborare. In acest mod a fost elaborata si adoptata Legea sindicatelor, Legea de modificare si completare a Legii nr. 109/1997 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, Codul Muncii.

Cadrul general pentru dialogul social la nivel de ramuri si unitati economice

In luna ianuarie 2003, intre confederatiile patronale si confederatiile sindicale a fost incheiat un nou Contract Colectiv de Munca la nivel national nr. 1116/30 ianuarie 2003 (MO nr. 2/24.02.2003), care cuprinde drepturile si obligatiile patronilor si ale salariatilor cu privire la conditiile generale de munca si constituie baza pentru incheierea sau modificarea contractelor colective de munca de la nivelele inferioare.

Conform prevederilor stabilite in acest document, patronul si sindicatele au obligatia de a se informa reciproc in timp util cu privire la hotararile legate de toate problemele importante in domeniul relatiilor de munca si, in special, in situatia in care detin informatii in legatura cu: modificarile ce urmeaza sa se produca in forma de proprietate a unitatii, cu consecinte previzibile asupra salariatilor; masurile ce se au in vedere pentru limitarea efectelor disponibilizarilor de personal determinate de aceste modificari.

256

In baza prevederilor stabilite, unitatile trebuie sa asigure in incinta lor, gratuit, pentru activitatea sindicatelor, spatiul si mobilierul necesare, precum si acces la echipamente de birotica (fax, copiator si altele cu caracter administrativ), iar baza materiala cu destinatie cultural-sportiva, proprietatea unitatilor ori proprietatea sindicatelor din unitatile respective, va putea fi folosita, fara plata, pentru actiuni organizate de sindicate sau patronat.

Consiliul de administratie la nivel de unitate are obligatia de a invita reprezentantii sindicatului sa participe la sedintele sale, cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fara drept de vot. Incunostintarea reprezentantilor sindicali se va face cu cel putin 72 de ore inainte de sedinta, reprezentantilor sindicali li se va comunica ordinea de zi si li se va asigura accesul la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale sau culturale puse in discutie.

Consolidarea capacitatii partenerilor sociali

Prin Ordinul nr. 507/18.11.2002 al Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS) s-a creat Forumul Virtual de Informare, Consultare si Dezbateri pentru Societatea Civila si Parteneriatul Social. Forumul electronic, coordonat de MMSS, conecteaza intr-o retea circa 150 de organizatii sindicale, patronale, structuri ale MMSS centrale si din teritoriu, institute, organizatii neguvernamentale si alte organizatii interesate de problematicile din domeniul politicii sociale si ocuparii fortei de munca, in special in contextul integrarii europene.

Prin crearea acestui forum s-a urmarit si cresterea gradului de informare a partenerilor sociali asupra politicii sociale si ocuparii fortei de munca din Romania si din Uniunea Europeana, asupra procesului de integrare europeana si asupra evolutiilor de la nivel comunitar. Forumul reprezinta totodata un instrument de consolidare a capacitatii partenerilor sociali furnizand informatii de actualitate si generand cunostinte prin dezbateri si consultari.

Sanatate publica In domeniul programelor de sanatate finantate din bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei, prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr 248/149/2003 pentru aprobarea subprogramelor de sanatate in anul 2003 (MO nr. 242/9.04.2003), au fost actualizate liniile strategice ale Programului Comunitar de Sanatate Publica, in scopul armonizarii actiunilor derulate cu prevederile Deciziei Consiliului nr. 1786/2002/CE privind programul comunitar de actiune in domeniul sanatatii publice. A fost acordata o atentie deosebita actiunilor de intarire a capacitatii institutionale de implementare a acquis-ului comunitar in urmatoarele domenii:

- supravegherea si controlul bolilor transmisibile;

- imunizarea populatiei;

- supravegherea si controlul bolilor prioritare: tuberculoza, HIV/SIDA alte boli cu transmitere sexuala;

- evaluarea starii de sanatate si a factorilor de risc ;

- promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate;

- hematologie si securitate transfuzionala.

In domeniul bolilor transmisibile, pentru implementarea prevederilor Ordinului ministrului sanatatii si familiei nr. 141/07.03.2002 (MO nr. 181/18.03.2002) privind reorganizarea retelei nationale de supraveghere si control al bolilor transmisibile, este in curs de desfasurare, incepand cu luna martie 2003, un program PHARE care are ca scop principal imbunatatirea sistemului national de supraveghere a bolilor infectioase, in cadrul caruia s-au derulat urmatoarele activitati:

257

- selectarea unui numar de 10 judete pilot si a 2 institute de sanatate publica regionale care vor sta la baza unui sistem de supraveghere de tip “santinela” ;

- evaluarea dotarii cu echipamente de laborator si tehnica de calcul la nivelul institutiilor pilot ;

- evaluarea dotarii cu echipamente de laborator a centrelor nationale de referinta.

In ultimii 5 ani, Romania a depus eforturi concertate pentru a rezolva multiplele probleme legate de infectia HIV/ SIDA la copii si de cresterea riscului de infectie in randul adultilor.

In anul 2002, Romania a aplicat la Fondul Global de lupta impotriva infectiei HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei, propunerea fiind aprobata in februarie 2003. Ca urmare a acestui fapt, Romania va primi in urmatorii 5 ani suma de 28.192.000 USD destinata sustinerii masurilor de preventie in ariile prioritare, imbunatatirii sistemului de asigurare a tratamentului, suportului social si accesului la servicii pentru persoanele infectate si/sau bolnave HIV/SIDA si pentru categoriile de populatie aflate la risc de contractare a acestei infectii.

Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 584/2002 privind masurile de prevenire a raspandirii maladiei SIDA in Romania si de protectie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA (MO nr. 814/8.11.2003 ).

A fost adoptat Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 727/1.10.2002, prin care baza nationala de date HIV/SIDA se transfera de la Institutul de Boli Infectioase “Prof. Dr Matei Bals” la Ministerul Sanatatii si Familiei, Directia Generala de Sanatate Publica, in vederea asigurarii premiselor necesare unei circulatii rapide a informatiei referitoare la pacientul HIV/SIDA in cadrul sistemului sanitar.

In acelasi context, a fost adoptata Hotararea de Guvern nr. 330/20.03.2003 (MO nr. 223/3.04.2003) privind organizarea si functionarea Comisiei nationale pentru supravegherea, controlul si prevenirea cazurilor de infectie HIV/SIDA, aflata sub autoritatea Primului Ministru, condusa de consilierul Primului Ministru cu atributii in domeniul asigurarii sanatatii populatiei.

In vederea transpunerii in totalitate a Deciziei Consiliului nr. 97/102/CE privind adoptarea unui plan de actiune pentru prevenirea dependentei de droguri in domeniul sanatatii publice si in conformitate cu obiectivele Planului European de Actiune asupra Drogurilor 2000 – 2004, in perioada septembrie 2002 – iunie 2003, au fost adoptate urmatoarele reglementari:

- Ordinul ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 248/149/2003 (MO nr. 242/9.04.2003) pentru aprobarea subprogramelor de sanatate in anul 2003, prin care se urmareste continuarea activitatilor de prevenire a consumului de droguri si de tratament al dependentei de droguri, prin finantare din bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei, in cadrul Programului Comunitar de Sanatate Publica, respectiv al subprogramului 1.5 “ Promovarea Sanatatii si Educatia Pentru Sanatate” ;

- Ordinul comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului justitiei nr. 898/725/15.10.2002 (MO nr. 104/19.02.2003) cu privire la masurile medicale si educative aplicate persoanelor consumatoare de droguri care se afla in penitenciare, astfel incat sa se asigure o gama larga de servicii de asistenta in problema drogurilor pentru persoanele detinute, avand in vedere nevoile individuale si locale ale acestora. In acest mod se urmareste asigurarea continuitatii tratamentului pentru persoanele care intra si ies din penitenciare.

Romania a facut progrese considerabile in ceea ce priveste transpunerea, implementarea si punerea in aplicare a acquis-ului referitor la tutun.

258

Hotararea Guvernului nr. 1270/2002 (MO nr. 839/21.11.2003) privind declararea Zilei Nationale fara tutun, stabileste ca in cea de-a treia joi a lunii Noiembrie, in fiecare an, sa se celebreze Ziua Nationala fara Tutun.

Ministerul Sanatatii si Familiei in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Tineretului si Sportului vor desfasura campanii de informare si educare a populatiei pentru prevenirea si combaterea fumatului.

OG nr. 13/2003 (MO nr. 64.2.02.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, stabileste normele pentru amenajarea locurilor speciale pentru fumat din cadrul spatiilor publice inchise, clarifica terminologia specifica in concordanta cu Directiva 37/2001/CE, si interzice complet fumatul in unitatile sanitare, publice si private.

Cu privire la eficientizarea furnizarii serviciilor medicale, Contractul – cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale spitalicesti, ingrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenta si transport sanitar precum si a serviciilor de recuperare a sanatatii, aprobat prin HG nr. 1511/2002 (MO nr. 7/9.01.2003) prevede stabilirea valorii punctului, stabilirea tarifului/zi de spitalizare, preturi de referinta rata de baza la spitalele platite prin DRG (diagnostic related groups).

Pentru prima data de la infiintarea sistemului de asigurari sociale din Romania, au fost introduse in contractele de furnizare de servicii criterii de calitate pentru activitatea desfasurata la nivelul cabinetelor de medicina primara, ambulatoriu de specialitate si spital.

Reprezentantii Serviciul medical au facut parte din echipele mixte MSF-CNAS-Colegiul Medicilor din Romania, care au monitorizat si analizat criteriile de performanta ale serviciilor medicale din unitatile spitalicesti; in urma analizei a fost intocmit in aprilie 2003 „Raportul de etapa privind evaluarea procesului de eficientizare a activitatii desfasurate in spitale in unitatile sanitare cu paturi din 16 judete din Romania”.

In baza protocolului incheiat intre MSF-CNAS- Colegiul Medicilor din Romania in 2002, s-a infiintat Comisia Nationala pentru Evaluarea Tehnologiilor Medicale si Medicina Bazata pe Dovezi, a carei activitate se va focaliza in special pe obiectivul stabilirii unor criterii fundamentate stiintific pentru crearea Ghidului de prestatii, precum si includerea sau excluderea din acest Ghid a anumitor prestatii.

In Romania cheltuielile de sanatate pe asigurat au crescut de la 75,95 Euro in 2001 la 79,87 Euro in 2002.

Pentru introducerea unui nou sistem de rambursare privind medicamentele eliberate in sistem de compensare au fost adoptate :

- HG nr. 1417/2002 (MO nr. 927/18.12.2002) pentru aprobarea Listei cuprinzand medicamentele de care beneficiaza asiguratii in tratamentul ambulatoriu, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate ;

- HG nr. 516/2003 (MO nr. 321/13.05.2003) privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1417/2002 pentru aprobarea Listei cuprinzand medicamentele de care beneficiaza asiguratii in tratamentul ambulatoriu, cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala, in sistemul de asigurari sociale de sanatate.

Din martie 2003, a inceput derularea programului Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurarilor de Sanatate din Romania, care are ca obiective evidenta asiguratilor; evidenta colectarii contributiilor; evidenta raportarilor cu furnizorii de servicii medicale si farmaceutice; gestiunea FASS.

259

Ocuparea fortei de munca Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PNAO) a fost adoptat de Guvernul Romaniei prin Hotararea Guvernului nr. 759/2002 (MO nr. 637/29.08.2002) si are ca perioada de implementare septembrie 2002 – decembrie 2003.

In vederea implementarii si monitorizarii PNAO, MMSS beneficiaza de sprijinul Ministerului Federal pentru Cooperare Economica si Dezvoltare din Germania, prin proiectul de asistenta tehnica bilaterala Implementarea si Monitorizarea Planului National de Actiune pentru Ocupare, ce se deruleaza in perioada septembrie 2002 – mai 2003 (MMSS a solicitat prelugirea proiectului cu inca trei luni, iar partenerul german a fost de acord).

Pornind de la experienta acumulata in cursul elaborarii PNAO, MMSS a stabilit introducerea unui sistem national de monitorizare a implementarii PNAO. In acest scop:

- a fost constituit Grupul de coordonare PNAO, format din reprezentanti ai tuturor institutiilor si organizatiilor implicate in implementarea PNAO, care coordoneaza monitorizarea implementarii PNAO in cadrul institutiei sau organizatiei respective, colaboreaza cu alte institutii pentru masurile implementate in comun, transmite MMSS datele necesare monitorizarii implementarii PNAO.

- au fost realizate instruiri ale Grupului de coordonare PNAO in cadrul a doua ateliere de lucru cu tema Implementarea si monitorizarea PNAO, cu participarea unui expert german de la Ministerul pentru Economie si Munca. Obiectivele atelierelor de lucru au fost: clarificarea unor aspecte privind evaluarea implementarii PNAO si prezentarea tendintelor Strategiei pentru Ocupare revizuita la nivel european, tema de interes in perspectiva elaborarii urmatorului PNAO.

- s-a elaborat un sistem de raportare pentru monitorizarea implementarii PNAO. Pentru testarea sistemului, precum si a modului de colaborare inter-institutionala in cadrul grupului de coordonare, s-a realizat o prima raportare la data de 31.10.2002. S-au obtinut o serie de informatii generale privind masurile aflate in curs de realizare, precum si graficul implementarii PNAO.

In cursul lunii aprilie 2003, s-a efectuat o evaluare intermediara, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ, a implementarii PNAO. S-a constatat respectarea, in general, a graficelor de implementare a masurilor prevazute in PNAO si, de asemenea, s-au obtinut o serie de date privind rezultatul implementarii unor masuri la data raportarii (efectul acestora pe piata muncii).

Pornind de la indicatorii utilizati de Uniunea Europeana pentru evaluarea liniilor directoare ale Strategiei Europene de Ocupare, MMSS, impreuna cu institutiile implicate (Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Institutul National de Statistica, Ministerul Educatiei si Cercetarii etc.) au demarat elaborarea unei metodologii de culegere si prelucrare a datelor statistice necesare calcularii indicatorilor.

In acest scop, in cadrul proiectului Implementarea si Monitorizarea Planului National de Actiune pentru Ocupare, s-au organizat doua ateliere de lucru cu tema „Indicatorii statistici utilizati de Uniunea Europeana pentru monitorizarea implementarii liniilor directoare pentru ocupare”, cu participarea reprezentantilor institutiilor care au responsabilitati in furnizarea datelor statistice si unui expert german de la Oficiul Federal al Muncii.

Conform Programului National de Ocupare a Fortei de Munca pentru anul 2002, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si-a propus incadrarea in munca a 250.000 persoane. In urma monitorizarii acestui program, 540.416 persoane au fost

260

incadrate in cursul anului 2002, procentajul de realizare al programului fiind de 216,17%.

Astfel, ca urmare a aplicarii Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, intrata in vigoare la 1 martie 2002, in cursul anului 2002 au fost incadrate:

- prin programul de mediere - 316.251 persoane;

- prin cursuri de formare profesionala - 14.079 persoane;

- prin acordarea de alocatii pentru somerii care se incadreaza inainte de expirarea somajului - 106.395 persoane;

- prin incadrarea somerilor peste 45 ani sau intretinatori unici de familie - 17.490 persoane ;

- prin stimularea mobilitatii fortei de munca - 3.983 persoane, din care 3.307 persoane prin incadrarea intr-o localitate la o distanta mai mare de 50 km fata de domiciliu, si 676 persoane prin incadrarea in alta localitate cu schimbarea domiciliului;

- prin incadrarea absolventilor din institutii de invatamant - 16.970 persoane;

- prin stimularea angajatorilor de a incadra persoane cu handicap - 475 persoane;

- prin acordarea de credite pentru crearea de noi locuri de munca prin creditarea intreprinderilor mici si mijlocii – 13.810 persoane;

- in urma acordarii de servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri - 3.812 persoane;

- prin ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari publice de interes comunitar -44.695 persoane, din care: 36.968 persoane prin servicii de refacerea si intretinerea infrastructurii si 7.727 persoane prin servicii sociale de interes local;

- prin alte masuri active intreprinse la nivel judetean - 2.456 persoane.

In anul 2002, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a elaborat si implementat si doua programe speciale:

- un Program de ocupare a fortei de munca pentru 180 localitati cu rata mare a somajului (140 de localitati din zone declarate defavorizate in conformitate cu OUG nr. 24/1998 si 40 de localitati din zone industriale si monoindustriale), prin care au fost incadrate 78.147 persoane;

- un Program dedicat Vaii Jiului, prin care au fost incadrate 9.711 persoane.

In luna octombrie 2002 a fost adoptata OU nr.124/2002 (MO nr. 740/10.10.2002) pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002. Astfel, o serie de masuri active de stimulare a ocuparii fortei de munca stipulate de Legea nr. 76/2002 au fost imbunatatite, in sensul acordarii de credite cu o dobanda de 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei intreprinderilor mici si mijlocii din judetele cu rata medie anuala a somajului mai mare decat rata medie anuala pe tara. O alta modificare a legii a vizat ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari publice de interes comunitar, pentru care s-au majorat subventiile acordate angajatorilor din bugetul asigurarilor pentru somaj (in perioada 1 noiembrie 2002 – 31 martie 2003) de la 70% la 100% din salariul minim brut pe tara pentru fiecare persoana incadrata.

Pentru anul 2003, prin PNAO se estimeaza incadrarea a cel putin 300.000 persoane. Pana la data de 30.04.2003, un numar de 191.441 persoane au fost incadrate ca urmare a implementarii acestui Program, dupa cum urmeaza:

- prin programul de mediere - 109.933 persoane;

- prin cursuri de formare profesionala - 3.716 persoane;

261

- prin acordarea de alocatii pentru somerii care se incadreaza inainte de expirarea somajului - 30.825 persoane;

- prin incadrarea somerilor peste 45 ani sau intretinatori unici de familie - 7.005 persoane;

- prin stimularea mobilitatii fortei de munca - 1.213 persoane, din care 773 persoane prin incadrarea intr-o localitate la o distanta mai mare de 50 km fata de domiciliu, si 440 persoane prin incadrarea in alta localitate cu schimbarea domiciliului;

- prin incadrarea absolventilor din institutii de invatamant - 5.543 persoane;

- prin stimularea angajatorilor de a incadra persoane cu handicap - 112 persoane;

- in urma acordarii de servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri - 507 persoane;

- prin ocuparea temporara a fortei de munca in lucrari publice de interes comunitar -31.823 persoane, din care: 27.888 persoane prin servicii de refacerea si intretinerea infrastructurii si 3.935 persoane prin servicii sociale de interes local;

- incheierea de contracte de solidaritate, conform Legii nr.116/2002 – 614 persoane;

- prin alte masuri active intreprinse la nivel judetean - 150 persoane.

Si in anul 2003, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a elaborat si implementat doua programe speciale:

- un Program de ocupare a fortei de munca pentru 200 localitati cu rata mare a somajului (150 de localitati din zone declarate defavorizate in conformitate cu OUG nr. 24/1998 si 50 de localitati din zone industriale si monoindustriale), prin care, pana la data de 30.04.2003, au fost incadrate 31.513 persoane;

- un Program dedicat Vaii Jiului, prin care, pana la data de 30.04.2003, au fost incadrate 4.790 persoane.

In conformitate cu atributiile ce-i revin din Legea nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, ANOFM a elaborat in anul 2003, pentru prima data, Programul pentru ocuparea persoanelor marginalizate social care prevede incadrarea a 5.000 persoane marginalizate social in acest an.

Pentru diminuarea efectelor disponibilizarilor colective ce urmeaza a avea loc in 13 judete, pana in data de 30.06.2003, prevazute de OU nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societati nationale, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a elaborat Programul de acompaniament social (Programul AS) pentru anul 2003, pentru localitatile si zonele afectate de disponibilizari colective. Acest Program este implementat de ANOFM in parteneriat cu ANPE - Serviciul Public de Ocupare din Franta, si are ca scop constituirea unui grup de specialisti care sa actioneze in zonele care se confrunta cu disponibilizari de personal.

In anul 2003, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si-a propus organizarea a 6 burse ale locurilor de munca, din care s-au realizat deja patru:

- in data de 07.03.2003 a fost organizata Bursa locurilor de munca pentru femei, in urma careia au fost incadrate 6.928 femei;

- in data de 11.04.2003 a fost organizata Bursa generala a locurilor de munca, in urma careia au fost incadrate 15.046 persoane;

- in data de 09.05.2003 a fost organizata pentru prima data Bursa locurilor de munca pentru persoane de etnie roma, in urma careia 830 persoane au fost incadrate numai in ziua de desfasurare a bursei, rezultatele finale urmand a fi evaluate la o luna de la data desfasurarii.

262

- in data de 23.05.2003, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si Agentia Sociala a Studentilor a organizat pentru prima data Bursa locurilor de munca pentru studenti, in urma careia 472 studenti au fost incadrati numai in ziua de desfasurare a bursei, rezultatele finale urmand a fi evaluate la o luna de la data desfasurarii.

In vederea asigurarii descentralizarii si promovarii autonomiei activitatii serviciilor publice de ocupare, precum si intaririi si cresterii gradului de responsabilizare a structurilor regionale si locale, au fost incheiate, si in anul 2003, contracte anuale cu indicatori de performanta intre ANOFM si agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca si a municipiului Bucuresti si, la randul lor, intre acestea si agentiile locale. Analiza si monitorizarea lunara a realizarii acestor indicatori, ce a stat la baza evaluarii activitatii echipelor de conducere la nivel de judet, a permis interventii operative si luarea masurilor necesare pentru imbunatatirea activitatilor.

Bugetul anului 2002, aprobat prin Legea nr.744/2001 si rectificat in luna noiembrie prin OU nr.145/2002, prevedea, in forma sa initiala, venituri de 18.733,2 mld lei, cheltuieli de 13.834,8 mld lei si un excedent de 4.898,4 mld lei.

Dupa rectificare, prevederile bugetare s-au modificat, in sensul ca la venituri a ramas de realizat suma de 18.733,2 mld lei, iar cheltuielile s-au redus cu 807,2 mld.lei, fiind stabilite la 13.027,6 mld lei. Excedentul s-a majorat corespunzator, ajungand la 5.705,6 mld lei.

Executia bugetului asigurarilor pentru somaj la data de 31.12.2002 se prezinta astfel:

- Venituri 18.000 mld lei

- Cheltuieli 11.198 mld lei

- Excedent 6.802 mld lei

Sustinerea financiara a tuturor categoriilor de masuri active pentru stimularea ocuparii a constituit un principiu fundamental in constructia bugetului pe anii 2002 si 2003. In acest sens, prin Legea bugetului asigurarilor sociale pe 2002, au fost alocate pentru masuri active 3.108,6 mld.lei, cu o pondere in totalul cheltuielilor bugetului de 22,5%.

Executia bugetara in primele luni de aplicare a Legii nr. 76/2002 a evidentiat faptul ca sumele alocate pentru unele masuri active au fost supradimensionate si in consecinta, la unele masuri active s-au redus sumele la rectificarea bugetara.

Realizarile la sfarsitul anului 2002 privind cheltuielile pentru masuri active sunt de 84,8% fata de prevederile din bugetul rectificat, iar ponderea acestor cheltuieli in totalul cheltuielilor bugetare a fost de 13,9%. Fata de anul 2001 aceasta pondere a cunoscut o crestere cu 1,8%, dar s-a situat sub nivelul care s-a dorit, atestand faptul ca unele dintre masurile active nu au fost cunoscute de cei interesati sau nu au fost suficient de motivante.

Cheltuielile privind masurile active prevazute in bugetul asigurarilor pentru somaj pe anul 2003, in suma de 4.453,3 mld lei, reprezinta 26.9% din totalul cheltuielilor si s-au repartizat tinand cont de indicatorii din programul de ocupare pe anul 2003 negociati cu fiecare judet, corelati cu costul unui loc de munca nou creat.

Avand in vedere realizarile pe primele 4 luni ale anului, unde cheltuielile cu masurile de stimularea ocuparii reprezinta 15% din totalul cheltuielilor, se poate estima ca sumele prevazute prin buget si programele de ocupare aprobate pentru anul 2003 vor putea fi realizate.

Din sumele alocate la cheltuieli de capital pentru anul 2002 au fost achizitionate sedii pentru agentiile judetene Galati, Vaslui, Arad si Olt si pentru agentiile locale Navodari, Husi, Barlad, Agnita, Sector 5 din Bucuresti si Gherla, o cladire in constructie pentru CRFPA Calarasi. Au mai fost cumparate 50 de calculatoare, care se adauga altor 200 achizitionate pe baza imprumutului de la Banca Mondiala, si alte dotari.

263

Sumele prevazute pentru reparatii capitale si curente au fost utilizate pentru efectuarea unor lucrari de acest gen la cladirile agentiilor din Drobeta Turnu Severin, Slobozia, Iasi, Slatina, Brasov, Targu Jiu, Roman, Motru, Alba Iulia, Ramnicu Valcea, Deva si Resita. Au fost finantate si lucrarile de reabilitare a cladirilor de la CRFPA Ramnicu Valcea si Turnu Magurele, care au fost inaugurate la sfarsitul anului, si au continuat lucrarile la Cluj si Craiova.

La nivelul anului 2002, au fost stabilite debite de recuperat in valoare de 1.707,63 mld.lei din care au fost recuperate 1.645,88 mld.lei. In ce priveste incasarea contributiilor curente, din 16.420,86 mld.lei prevazute in buget, au fost incasate 14.790,98 mld.lei. De asemenea, au fost luate masuri de executare silita impotriva unui numar de 18.055 debitori persoane juridice si 18.870 debitori persoane fizice.

La nivelul trim. I al anului 2003, la bugetul asigurarilor pentru somaj au fost stabilite debite de recuperat in valoare de 429,52 mld.lei, din acestea fiind recuperate 372,75 mld.lei. In ceea ce priveste incasarea contributiilor curente, fata de sarcina prevazuta in programul trimestrial de 3.410,35 mld.lei au fost incasate 3.410,92 mld.lei. Au fost luate masuri de executare silita impotriva unui numar de 4.866 debitori persoane juridice si 3.014 debitori persoane fizice.

La sfarsitul lunii decembrie 2002, numarul total de someri inregistrati era de 760.623 persoane, iar rata somajului a fost de 8,1%. Acest nivel este cel mai redus din ultimii 5 ani si poate fi privit ca un aspect de eficienta a gestionarii fenomenului somaj.

In ce priveste somerii de lunga durata (tinerii sub 25 de ani aflati de peste 6 luni in somaj si adultii aflati de peste 12 luni in somaj), numarul acestora s-a redus in anul 2002 de la 280.098 in luna ianuarie la 253.956 in iulie, ajungand in decembrie la numai 128.335 de persoane.

In luna martie 2003, rata somajului inregistrata la nivel national a fost de 8,3%, cu 5,1% mai mica fata de cea a lunii martie 2002, cand aceasta a fost de 13,4%, avand cel mai scazut nivel de luna martie din ultimii ani. Rata somajului feminin a fost 7,3% iar rata somajului masculin de 9,3%, ambele rate inregistrand o usoara tendinta de scadere, cu 0,2% si respectiv 0,1%, comparativ cu valorile lunii februarie.

La sfarsitul lunii martie 2003, numarul total al somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca si a municipiului Bucuresti a fost de 779.154 persoane, din care 329.625 femei (reprezentand 42,3%).

Din acest numar total de 779.154 persoane, 367.388 someri au fost indemnizati si 411.766 au fost neindemnizati. Somerii neindemnizati detin si acum o pondere insemnata in numarul total al somerilor inregistrati in evidentele agentiilor pentru ocuparea fortei de munca (de 52,8%), ceea ce arata ca aplicarea prevederilor Legii nr. 76/2002 are, in continuare, efecte pozitive, in special prin masurile de tip activ de sustinere a somerilor, fie ei indemnizati sau neindemnizati.

Documentul Comun de Evaluare a Politicii de Ocupare a Fortei de Munca (JAP)

Documentul Comun de Evaluare a Politicii de Ocupare a Fortei de Munca (JAP) a fost finalizat in urma consultarilor cu reprezentantii Comisiei Europene, adoptat de Guvernul Romaniei si semnat la Bucuresti in data de 28 octombrie 2002 de catre ministrul muncii si solidaritatii sociale si comisarul european pentru ocupare si afaceri sociale.

Documentul comun de evaluare a identificat un numar de domenii prioritare unde este necesar sa se realizeze progrese si in care monitorizarea trebuie realizata in contextul procesului de Revizuire a Politicii de Ocupare.

264

O parte importanta a procesului de urmarire si monitorizare a angajamentelor asumate prin JAP va fi integrarea prioritatilor identificate in cadrul acestuia in procesul de elaborare a propunerilor de proiecte din cadrul programarii PHARE.

In acest sens, in cadrul Programarii Phare 2002 a fost aprobat proiectul de infratire institutionala “Sprijinirea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale in domeniul formarii profesionale continue”, care va beneficia de parteneriatul Danemarcei.

Scopul acestui proiect il reprezinta fundamentarea unei politici nationale pentru formare profesionala continua, imbunatatirea cadrului institutional si legal necesar, promovarea cooperarii cu alti furnizori de pregatire profesionala si dezvoltarea unei retele informationale pentru toate institutiile implicate.

In cadrul aceluiasi proces, in data de 25 martie 2003 a avut loc la Bucuresti seminarul tehnic privind urmarirea si monitorizarea angajamentelor asumate prin JAP, organizat in colaborare cu reprezentanti ai Directiei Generale Ocupare si Afaceri Sociale din cadrul Comisiei Europene. Participantii au reprezentat ministerele si institutiile implicate in elaborarea Documentului, partenerii sociali (sindicate, patronate) precum si unele ONG-uri care activeaza in domeniul formarii profesionale.

Participarea Romaniei la masurile comunitare de stimulare in domeniul ocuparii

Memorandumumul de intelegere privind participarea Romaniei la programul „Masuri comunitare de stimulare in domeniul ocuparii fortei de munca” a fost semnat la 7 ianuarie 2003 la Bucuresti, respectiv la 29 ianuarie la Bruxelles. Cadrul legal a fost stabilit in baza Deciziei-cadru nr. 1/2002 a Consiliului de asociere Romania - Uniunea Europeana, ce adopta conditiile si modalitatile generale de participare a Romaniei la programele comunitare.

Participarea Romaniei la acest Program al Uniunii Europene a fost confirmata prin adoptarea HG nr. 564 (MO nr. 383/3.06.2003) pentru aprobarea platii contributiei Romaniei.

Fondul Social European In conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1555/2002 (MO nr. 70/3.02.2003) privind desemnarea institutiilor si organismelor responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin instrumentele structurale, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a fost desemnat autoritate de management pentru Fondul Social European, respectiv pentru Programul Operational Sectorial pentru politica sociala si ocupare a fortei de munca, avand responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei financiare alocate pentru implementarea acestui program. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a fost desemnata autoritate de implementare pentru Programul Operational Sectorial pentru politica sociala si ocupare a fortei de munca.

O prima etapa in vederea pregatirii ANOFM si a structurilor sale teritoriale la programele de tip FSE, il reprezinta participarea la Programul Phare 2002, componenta de investitii pentru coeziune economica si sociala, subcomponenta „Dezvoltarea resurselor umane” implementat de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei prin Agentiile de Dezvoltare Regionala (ADR). Reprezentantii AJOFM vor face parte din Comisiile de selectie a proiectelor, alaturi de reprezentantii ADR, vor urmari procesul de implementare si monitorizare a proiectelor.

265

Securitate sociala, persoane varstnice si excludere sociala Asigurarile sociale In perioada de referinta, in plan legislativ s-au adoptat urmatoarele acte normative:

- Legea nr. 632/2002 (MO nr. 871/3.12.2002) a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003, reglementeaza:

- structura veniturilor si destinatiilor cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetului asigurarilor pentru somaj pe anul 2003, regimul acestora, precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate in procesul de executie a acestor bugete;

- cotele de contributie de asigurari sociale pentru anul 2003;

- coeficientul pe baza caruia Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale stabileste valoarea punctului de pensie;

- cuantumul fix al indemnizatiei pentru insotitor, in cazul pensionarilor de gradul I de invaliditate;

- cuantumul ajutorului de deces;

- salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003.

- OU nr. 147/2002 (MO nr. 821/13.10.2002) pentru reglementarea unor probleme financiare si pentru modificarea unor acte normative prevede reducerea cotelor de contributie la asigurarile sociale astfel :

- nu se mai incaseaza la bugetul de stat cota de 2% prevazuta la art.53 alin.(1), lit.a) din OUG nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.519/2002;

- se reduce de la 7% la 6,5% cota reprezentand contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorata de asigurati, prevazuta de Legea asigurarilor sociale de sanatate nr. 145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare;

- se reduce de la 5% la 3,5% cota reprezentand contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj, datorata de angajatori potrivit art.26 alin.(1) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare;

- se reduce de de 6% la 4,5% cota reprezentand contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj, datorata de persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj potrivit art.28 din Legea 76/2002;

- cota de contributie individuala de asigurari sociale este de 9,5% prevazuta la art.21 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de conditiile de munca.

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1754/18.12.2002 (MO nr. 947/23.12.2002) privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii si pensii, a actualizarii sumelor fixe, precum si a baremului anual pentru calculul platilor anticipate cu titlu de impozit pentru anul fiscal 2003, potrivit prevederilor OG nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata si modificata prin Legea nr. 493/2002, cu modificarile si completarile ulterioare prevede pentru veniturile din pensii suma fixa neimpozabila lunara de 5.700.000 lei .

- OU nr. 9/2003 (MO nr.167/17.03.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale contine prevederi referitoare la categoriile de persoane asigurate obligatoriu si pe baza unui

266

contract de asigurare individuala, contributia de asigurari sociale datorata de acestia, modalitatea de calcul si de plata a contributiei, baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale, termenele de plata a contributiei.

- OU nr. 23/2003 (MO nr.259/14.04.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pentru modificarea art.II si III din OUG nr.9/2003, prevede ca asiguratii sistemului public care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 10 luni in ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului beneficiaza de indemnizatia pentru cresterea copilului pana la 2 ani.

Cuantumul brut lunar al indemnizatiei este de 85% din baza de calcul stabilita, iar pentru drepturile ce se stabilesc dupa data de 31 decembrie 2003 cuantumul brut lunar al indemnizatiei este de 85% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor social de stat.

- HG nr. 1301/2002 (MO nr. 864/29.11.2002) privind indexarea pensiilor din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat si a unor venituri ale populatiei incepand cu luna decembrie 2002 prevede ca pensionarii din sistemul public de pensii beneficiaza de indexarea pensiilor prin actualizarea valorii punctului de pensie functie de cuantumul pensiei si de data pensionarii.

- HG nr. 218/2003 (MO nr.144/5.03.2003) privind indexarea pensiior din sistemul public de pensii, a pensiilor militare de stat si a unor venituri ale populatiei incepand cu luna martie 2003 prevede de asemenea indexarea pensiilor din sistemul public de pensii.

- HG nr. 1474/2002 (MO nr. 943/23.12.2002) prevede ca de la 1 ianuarie 2003, se efectueaza cea de-a treia etapa de recorelare a pensiilor. Numarul persoanelor care au beneficiat de cea de-a treia etapa de recorelare a pensiilor este de aproximativ 2,67 milioane din care 2,3 milioane sunt pensionari din sistemul de stat, 484.000 sunt pensionari de urmas si aproximativ 385.000 sunt pensionari agricultori.

Proiectul Legii privind schemele facultative de pensii ocupationale a fost elaborat si se afla in prezent in procedura de avizare.

Realizarea campaniei de informare si promovare a reformei sistemului de pensii in Romania se bazeaza pe urmatoarele componente:

- informare privind sistemul public de pensii ;

- promovarea pensiilor capitalizate - scheme ocupationale de pensii.

In ceea ce priveste sistemul public de pensii, scopul campaniei de informare vizeaza in principal:

- intelegerea regulilor dupa care functioneaza sistemul public de pensii;

- transmiterea de informatii clare despre drepturile si obligatiile participantilor la sistem;

- atragerea in sistem de noi categorii socio-profesionale.

- perceperea corecta de catre populatie a regulilor de functionare a sistemului public de pensii;

- crearea unui sentiment de siguranta pentru pensionarii actuali, prin intelegerea principiilor si a modului de aplicare a masurilor de recorelare si indexare trimestriala a pensiilor.

Finantarea campaniei este asigurata in cadrul implementarii Programului de dezvoltare institutionala a sectorului privat- P.I.B.L si a Programului pentru ajustarea sectorului

267

privat – P.S.A.L din imprumutul primit de Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, de la Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare.

La sfarsitul lunii mai 2003 au fost tiparite si distribuite 5 ghiduri de prezentare a sistemului public de pensii si 11 tipuri de pliante. In perioada aprilie – iunie 2003, au fost organizate 3 conferinte nationale si 3 conferinte regionale privind sistemul public de pensii si pensiile ocupationale. Totodata, s-a realizat pagina de Internet a CNPAS (www.cnpas.org).

Asistenta sociala In baza Hotararii Guvernului nr. 90/2003 (MO nr. 81/7.02.2003) pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala, consiliile judetene si locale au primit sarcina infiintarii serviciilor publice de asistenta sociala la nivelul autoritatilor publice locale. Pentru solutionarea problemelor sociale ale comunitatii, Consiliile locale comunale au obligatia infiintarii in aparatul propriu a unor compartimente de specialitate.

Serviciul public de asistenta sociala organizat la nivel judetean are drept scop aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala in domeniul protectiei familiei si copilului, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie si indeplineste, in principal, functiile de strategie, de coordonare, de administrare, de colaborare si de reprezentare.

Serviciul public de asistenta sociala organizat in subordinea consiliilor locale are rolul executiv ca prin prestatii si servicii sociale sa identifice si sa solutioneze problemele sociale ale comunitatii, din domeniul protectiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie. Serviciile publice de asistenta sociala au fost organizate la nivelul tuturor consiliilor judetene si in marea majoritate a consiliilor locale, municipale si orasenesti.

Un pas important in acest sens a fost realizat prin restructurarea activitatii de protectie a persoanelor cu handicap. Astfel, prin OG nr. 14/2003 (MO nr. 63/1.02.2003) privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap a fost reorganizat in Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, iar la nivel regional au fost create inspectii regionale cu rol de monitorizare si control asupra aplicarii masurilor de protectie a persoanelor cu handicap. Prin desfiintarea Inspectoratelor de Stat Teritoriale pentru Persoanele cu Handicap activitatea de stabilire a drepturilor si acordarea acestora a fost transferata catre serviciile publice de asistenta sociala organizate in subordinea consiliilor judetene.

In anul 2002 prin aplicarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, dintr-un numar total de 634.400 cereri inregistrate, au beneficiat de ajutoare sociale un numar de 619.570 familii si persoane singure ceea ce reprezinta 5,5 % din populatia tarii. Pentru ajutoarele aprobate suma totala cheltuita la finele anului 2002, a fost de 3.141 miliarde lei.

In anul 2002, pentru implementarea legii au fost alocate 5.700 miliarde lei, reprezentand circa 0,4% din PIB, atat din bugetul de stat cat si de la bugetele locale. Legea prevede faptul ca, in raport cu evolutia preturilor de consum, aceste niveluri se indexeaza anual prin hotarare a Guvernului.

In acest sens, Programul social pentru perioada 2002 – 2003 aprobat prin HG nr. 811/2002 (MO nr. 611/19.08.2002) stabileste indexarea cu 17% a nivelului lunar al venitului minim garantat, incepand cu data de 1 ianuarie, ca urmare a cresterii preturilor la energie si combustibili.

268

Prin HG nr.1037/2002 (MO nr. 704/26.09.2002), privind indexarea nivelului lunar al venitului minim garantat, nivelurile venitului minim garantat in anul 2003 sunt cuprinse intre 740.000 lei pentru o persoana singura fata de 630.000 lei si 2.728.000 lei pentru familia formata din 5 persoane fata de 2.331.000 lei.

Pentru echilibrarea bugetelor locale in anul 2003, in vederea asigurarii platii ajutoarelor sociale, a ajutoarelor pentru incalzirea locuintelor si pentru protectia speciala a persoanelor cu handicap a fost prevazuta din bugetul de stat suma de 7.727 miliarde lei, urmand ca restul resurselor financiare sa fie asigurate din veniturile proprii ale bugetelor locale.

Conform raportarilor statistice transmise de autoritatile locale Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, la 30 aprilie 2003 existau in plata un numar de circa 386.000 familii si persoane singure beneficiare de ajutor social. In primele 4 luni ale anului 2003 au fost efectuate plati ale ajutoarelor sociale in suma de aproximativ 1.608 miliarde lei.

In vederea sprijinirii familiilor cu venituri reduse, pentru perioada sezonului rece au fost instituite ajutoare pentru incalzirea locuintei care sa conduca la diminuarea presiunilor financiare in aceasta perioada asupra bugetelor de familie.

Avand in vedere cresterile inregistrate la pretul national de referinta pentru energia termica, cat si la gaze naturale si alte tipuri de combustibili, a fost necesara majorarea cuantumurilor ajutoarelor pentru incalzire, in care scop au fost adoptate OUG nr. 6/2002 si OUG nr. 121/2002.

In baza atat a OU nr. 6/2002 (MO nr. 116/12.02.2002) pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cat si a OU nr. 121/2002 (MO nr. 724/3.10. 2002) pentru modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, in perioada ianuarie-martie precum si noiembrie - decembrie 2002, au beneficiat de ajutoare pentru incalzire un numar mediu lunar de 760.000 familii, pentru care au fost efectuate plati in suma totala de circa 700 miliarde lei.

Din monitorizarea acestor acte normative s-a constatat existenta unui segment important de populatie cu venituri reduse, pentru care in sezonul rece cheltuielile cu energia termica, gaze naturale, energie electrica si alte utilitati, reprezinta mai mult de 70 – 80% din bugetul familiei, ceea ce a condus la necesitatea elaborarii unui nou act normativ care sa reglementeze in mod distinct sprijinul acordat familiilor in sezonul rece.

In acest sens, a fost aprobata OU nr. 5/2003 (MO nr. 119/25.02.2003) privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice.

In primele doua luni de aplicare a acestui act normativ au fost aprobate un numar mediu lunar de 651.000 cereri pentru acordarea ajutorului pentru incalzirea locuintei. Suma totala aprobata pentru plata ajutoarelor pentru incalzirea locuintei corespunzator perioadei februarie-martie 2003 este de 722 miliarde lei.

In ceea ce priveste stadiul implementarii Legii nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, trebuie mentionat ca, datorita aprobarii catre sfarsitul anului 2002 a Normelor metodologice de aplicare aprobate prin HG nr. 1149/2002 (MO nr. 795/1.11.2002) nu a putut fi inclusa in bugetul anului 2003 sustinerea financiara a intregului pachet de masuri care sa asigure accesul la drepturile fundamentale (loc de munca, locuinta, educatie) precum si prevenirea si combaterea marginalizarii sociale.

In prezent prevederile legii se aplica in domeniul accesului la un loc de munca, deoarece Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are asigurat suportul financiar din bugetul fondului de somaj, cat si procedura, astfel incat grupurile-tinta prevazute de lege sa fie monitorizate in vederea medierii unui loc de munca pe baza contractelor de solidaritate.

269

Dupa adoptarea Planului National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale prin HG nr. 829/2002 (MO nr. 662/6.09.2002), Comisia Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale a inceput faza a doua de activitate care se centreaza pe implementarea PNAinc.

HG nr. 829/2002 stabileste ca obiectiv strategic, pentru perioada 2002-2004, elaborarea si implementarea planurilor Anti-Saracie la nivel judetean. In acest sens, CASPIS a urmarit realizarea urmatoarelor etape:

- Constituirea Comisiilor Judetene Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale (CJASPIS)

In noiembrie 2002, CASPIS a distribuit la nivelul consiliilor judetene si prefecturilor recomandari asupra formei de organizare a Comisiilor Judetene Anti-Saracie. Din aceste Comisii fac parte reprezentanti din cadrul urmatoarelor institutii si organizatii:

- Directiile de specialitate cu profil social din Consiliul Judetean

- Serviciile publice descentralizate ale ministerelor

- Consiliile locale (primari si directori ai serviciilor publice de asistenta sociala din cadrul consiliilor locale ale municipiilor si oraselor din judet si cel putin 3 primari din localitati cu cele mai grave probleme sociale)

- mediului academic / universitatilor din judetul respectiv

- sindicatelor, patronatelor, organizatiilor non-guvernamentale.

Comisiile Judetene Anti-Saracie si Promovarea Incluziunii Sociale au fost constituite in toate cele 41 de judete cat si la nivelul municipiului Bucuresti.

- Elaborarea Planurilor Anti-Saracie la nivel judetean

CASPIS a recomandat Comisiilor Judetene sa elaboreze Planuri Judetene Anti-Saracie care, intr-o prima faza, sa fie prezentate intr-o varianta simplificata care sa includa atat obiectivele prioritare la nivel national, cat si obiective specifice problematicii judetului.

Pana in prezent au fost elaborate Planuri judetene anti-saracie in 36 de judete si sunt in curs de definitivare in celelalte 5 judete si la nivelul municipiului Bucuresti.

Actiuni si masurilor pentru imbunatatirea activitatii privind asociatiile si fundatiile

In acordarea serviciilor sociale, asociatiile si fundatiile reprezinta un furnizor important atat la nivel national cat si la nivelul comunitatilor. Colaborarea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale cu organizatiile neguvernamentale consta in derularea de programe de finantare, propunerea acestora pentru recunoasterea ca fiind de utilitate publica, acreditarea organizatiilor care au ca obiect de activitate formarea profesionala, colaborarea in vederea asigurarii transparentei administratiei in activitatea de elaborare legislativa, colaborare in vederea realizarii unor programe comune.

In baza prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza unitati de asistenta sociala, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale poate sustine financiar realizarea de catre asociatii si fundatii a unor servicii sociale pentru categoriile defavorizate prin acordarea de subventii. In anul 2002 au beneficiat de subventii un numar de 63 asociatii si fundatii cu suma de aproximativ 31 miliarde lei, care au acordat servicii de asistenta sociala prin cele 130 de unitati de asistenta sociala, pentru un numar total de 6560 persoane asistare din care 2 591 persoane varstnice, 2 333 copii in dificultate (din familii sarace, cu handicap si copii rromi), 813 copii si persoane adulte infectate cu HIV, 457 persoane adulte fara adapost, dependente de alcool si droguri, 111 tineri proveniti din centrele de plasament si 17 femei – victime ale violentei In familie.

270

Pentru anul 2003, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a aprobat prin ordin al ministrului un numar de 70 de asociatii si fundatii pentru a primi subventii de la bugetul de stat, In valoare totala de 36.621 miliarde lei. In cele 155 de unitati de asistenta sociala ale asociatiilor si fundatiilor selectionate sunt acordate servicii de asistenta sociala pentru un numar de 7 016 de persoane asistate din care 3 081 persoane varstnice, 2 591 copii aflati In dificultate (din care copii de etnie rroma 359), 463 tineri proveniti din centrele de plasament, 380 adulti aflati In dificultate (fara adapost, dependente de droguri), 11 femei agresate si 490 persoane infectate cu HIV.

Ca urmare a completarii si modificarii OG nr. 26/2000 prin OG nr. 37/2003 (MO nr. 62/1.02.2003) pentru modificarea si completarea OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a elaborat criterii specifice pentru recunoasterea asociatiilor si fundatiilor ca fiind de utilitate publica aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 115/09.04.2003.

In prezent, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale analizeaza pe baza criteriilor aprobate posibilitatea recunoasterii ca fiind de utilitate publica pentru un numar de 16 asociatii si fundatii. Aceasta recunoastere faciliteaza accesul la resurse de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, accesul la informatiile de interes public precum si prioritate la concesionarea serviciilor sociale si dobandirea de spatii puse la dispozitie de administratia publica locala.

Masuri recente in domeniul politicii de protectie a familiei si copilului

Potrivit datelor statistice furnizate de Institutul National de Statistica, numarul familiilor cu un singur parinte (monoparentale) este de aproximativ 496.035, reprezentand cca. 6,8% din numarul total de familii, din care:

- 353.455 cu un copil in ingrijire;

- 109.207 cu doi copii in ingrijire;

- 23.323 cu trei copii in ingrijire;

- 10.050 cu 4 sau mai multi copii.

Ponderea cea mai mare o reprezinta mamele singure, 84,9%, respectiv in 421.107 din familiile monoparentale, iar numarul total de copii in ingrijire pana la varsta de 25 ani este de 687.586. Comparativ cu anul 1992, numarul familiilor cu un singur parinte de la 358.000 familii a crescut cu aproximativ 38,6%, tendinta fiind de crestere si in continuare.

Protectia speciala a persoanelor cu handicap Numarul total al persoanelor cu handicap inregistrate, la sfarsitul anului 2002, era de 423.393 persoane, din care: 56.886 copii cu handicap si 366.507 adulti cu handicap. Din numarul total al persoanelor cu handicap:

- 403.533 sunt persoane neinstitutionalizate, din care: 55.984 copii si 347.549 adulti ;

- 19.860 sunt persoane institutionalizate, din care: 902 copii si 18.958 adulti.

Strategia Nationala privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap, a fost aprobata prin HG nr.1215 din 31.10.2002 (MO nr. 853/26.11.2002). Acest act normativ a fost elaborat in deplina concordanta cu documentele internationale ce definesc politica privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap.

O importanta deosebita in procesul de implementare a Strategiei Nationale a fost acordata infaptuirii reformei in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap.

271

Avand in vedere obiectivul prioritar al Strategiei Nationale cu privire la reforma administrativa, s-a conturat necesitatea reorganizarii sistemului actual de protectie speciala a persoanelor cu handicap, ca o etapa indispensabila progresului in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap.

In acest sens, Guvernul Romaniei a adoptat OG nr. 14/2003 (MO nr. 63/1.02.2003) privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap (ANPH)., care prevede reorganizarea SSPH in Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, urmand a asigura realizarea urmatoarelor obiective:

- simplificarea raporturilor de autoritate administrativa intre consiliile locale si judetene ;

- cresterea raspunderii autoritatilor administratiei publice locale in gestionarea sistemului de protectie speciala a persoanelor cu handicap;

- determinarea rolului statului in conducerea metodologica si strategica a sistemului precum si a functiei de control in ceea ce priveste aplicarea prevederilor legale in domeniu.

Noul act normativ propune o descentralizare reala a serviciilor specifice protectiei speciale a persoanelor cu handicap concretizata in:

a. desfiintarea celor 42 de inspectorate judetene care functionau ca servicii descentralizate in teritoriu si care, potrivit prevederilor legale in vigoare, nu se aflau in raporturi juridice de autoritate cu consiliile locale si judetene. Urmare acestei masuri se realizeaza o reducere cu peste 200 de functii a personalului administrativ bugetar si scaderea substantiala a cheltuielilor materiale si de intretinere, in total sarcina financiara se reduce cu aproximativ 23 de miliarde lei.

b. infiintarea unui numar de 8 Inspectii regionale.

c. eliminarea paralelismului intre diferite structuri administrative existente la nivel local; potrivit prevederilor Legii nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala, in cadrul aparatului propriu al Consiliilor judetene si locale s-au infiintat servicii publice de asistenta sociala cu competente identice cu ale inspectoratelor judetene propuse a se desfiinta;

d. intarirea capacitatii administrative a autoritatilor administratiei publice prin simplificarea sistemului de structuri administrative locale si prin aducerea serviciilor cat mai aproape de nevoile cetatenilor. In acest scop ordonanta conserva competentele autoritatilor locale de a infiinta si organiza astfel de servicii in concordanta cu nevoile specifice locale.

In cadrul procesului de descentralizare, care implica transferul de competente si responsabilitati catre autoritatile locale, o mare parte din atributiile SSPH au fost preluate de catre Consiliile judetene, respectiv de catre Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

In prezent, alocarea resurselor financiare pentru plata drepturilor si facilitatilor de care beneficiaza persoanele cu handicap se face direct, de la bugetul de stat catre bugetele locale, intr-un interval de timp mult mai scurt. Aceasta noua modalitate de finantare vine in sprijinul beneficiarilor- persoane cu handicap-:

- eliminand intarzierile la plata drepturilor si facilitatilor;

- asigurand transparenta surselor de finantare si crearea unei relatii directe intre beneficiari si Consiliile judetene (care asigura finantarea drepturilor acestora );

- asigurand o evidenta exacta a numarului de beneficiari si a drepturilor de care beneficiaza acestia ( la nivel local ).

De asemenea, in subordinea Consiliilor judetene s-au infiintat Comisii de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti, iar activitatea de expertizare a

272

persoanelor cu handicap in vederea incadrarii intr-o categorie de persoane cu handicap, se va face in conditii mult mai bune si in spiritul respectului fata de persoana cu handicap.

In urma desfiintarii celor 42 ISTPH, Serviciile publice de asistenta sociala infiintate prin HG nr. 90/2003 (MO nr. 81/7.02.2003) pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala, in subordinea Consiliilor judetene, respectiv a Consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, au preluat o mare parte a atributiilor acestora. Aceste servicii asigura in prezent realizarea activitatilor in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap, in principal prin:

- acordarea drepturilor si facilitatilor pentru persoanele cu handicap;

- asigurarea amenajarilor necesare accesibilizarii mediului fizic;

- sprijinirea activitatii unitatilor protejate pentru persoanele cu handicap;

- organizarea plasarii persoanei cu handicap intr-o institutie de protectie speciala si facilitarea accesului acesteia in alte institutii specializate (spitale, institutii de recuperare);

- stabilirea unor masuri de preventie si de reinsertie sociala a persoanelor cu handicap in mediul familial si in comunitate;

- asigurarea consilierii si informarii privind problematica sociala: probleme de ordin financiar si juridic, familiale, profesionale, psihologice, de locuinta (potrivit Ordinului Secretarului de Stat al SSPH nr.162/2002 (MO nr. 103/19.02.2003) pentru aprobarea Normelor privind desfasurarea activitatii de informare si consiliere pentru persoanele cu handicap, activitatea de informare si consiliere a persoanelor cu handicap a fost preluata de catre aceste servicii.

In privinta institutiilor rezidentiale, se asigura un management eficient al centrelor pentru persoanele cu handicap, bazat pe implicarea directa a autoritatilor locale in activitatea de finantare si administrare a acestora.

ANPH sprijina si consiliaza autoritatile administratiei publice locale in ceea ce priveste dezvoltarea de strategii si planuri de actiune locale si in vederea dezvoltarii de politici sociale si programe sectoriale pentru persoanele cu handicap.

Modernizarea sistemului de monitorizare a promovarii si respectarii drepturilor persoanelor cu handicap, ca parte a reformei administrative, s-a aflat in atentia ANPH si in acest sens, a fost elaborat un proiect cu titlul „Elaborarea bazei de date a sistemului de protectie speciala" care se deruleaza incepand cu luna aprilie 2003. O etapa de importanta majora pentru implementarea Strategiei Nationale o reprezinta elaborarea Planului National de Actiune pentru perioada 2003-2006 (PNA).

Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, avand responsabilitatea de institutie guvernamentala cu rol integrator in sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania, a demarat, in luna septembrie 2002, un proiect de Twinning Light in scopul implementarii Strategiei Nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap din Romania si elaborarii Planului National de Actiune pentru perioada 2003-2006, care a fost finalizat la sfarsitul lunii februarie 2003. Obiectivul principal al Strategiei Nationale este „crearea unui sistem de protectie si suport continuu si integrat pentru persoanele cu handicap in vederea cresterii calitatii vietii acestora”. Planul National de Actiune se bazeaza pe acest obiectiv si pe principiile mentionate in Strategia Nationala si propune transpunerea in practica a acestor idei prin urmatoarele actiuni:

- reintegrarea in comunitate a persoanelor cu handicap care traiesc acum in institutiile rezidentiale coordonate de ANPH sau care traiesc in familie, fara un suport corespunzator;

273

- promovarea unei participari active a persoanelor cu handicap in societate la toate nivelurile si in toate sferele vietii cotidiene;

- crearea unui sistem de servicii comunitare, care sa permita persoanelor cu handicap sa isi traiasca propria viata cat mai independent posibil, asistate de o retea de suport formata din oameni calificati si de o legislatie adecvata.

- avand in vedere directiile de actiune conturate in cadrul Planului National de Actiune 2003-2006, ANPH a elaborat Calendarul activitatilor in procesul de reforma a sistemului de protectie speciala a persoanelor cu handicap pentru perioada 2003-2006.

Aceasta activitate a fost inceputa odata cu intrarea in vigoare a Ordinului nr. 22/2003 (MO nr. 139/4.03.2003) al Secretarului de Stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, pentru aprobarea Standardelor de calitate pentru serviciile furnizate in institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap.

Pentru sustinerea activitatilor din cuprinsul Calendarului, a fost elaborat proiectul de Hotarare de Guvern privind organizarea si functionarea de centre si servicii de tip privat adresate persoanelor cu handicap, care a fost finalizat la sfarsitul lunii decembrie 2002.

Complementar actiunilor cuprinse in Calendarul activitatilor, ANPH continua in cursul anului 2003 finantarea de proiecte apartinand sectorului ONG. Astfel, sunt finantate un numar de 34 de proiecte, in valoare totala de 13.612.500 mld., majoritatea acestora fiind orientate pe dezvoltarea de servicii alternative pentru persoanele cu handicap: centre de zi, centre de resurse si servicii, formare profesionala. Toate aceste proiecte au inceput sa se deruleze din luna aprilie 2003.

Inscriindu-se pe aceeasi linie, unul din proiectele proprii ale ANPH are ca scop „Constituirea unei retele de asistenti sociali specializati in domeniul protectiei persoanelor cu handicap” (cu derulare din aprilie 2003).

In cadrul Proiectului „Elaborarea Planului National de Actiune pentru Ocupare (PNAO)” derulat de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, ANPH a participat la seminariile, intalnirile si sedintele de lucru care au precedat elaborarea Planului National de Actiune pentru Ocupare (PNAO) si a realizat materialele necesare pentru domeniul protectiei speciale. PNAO a fost elaborat potrivit liniilor directoare in domeniul ocuparii fortei de munca in UE pentru anul 2001. Ulterior adoptarii PNAO de catre Guvernul Romaniei prin HG nr. 759/2002 (MO nr. 637/29.08.2002) s-a continuat coordonarea activitatilor legate de implementarea si monitorizarea PNAO, pentru segmentul care vizeaza domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap.

Potrivit Ordinului comun nr. 748/460/2002 (MO nr. 908 din 13.12.2002) al ministrului sanatatii si familiei si ministrului muncii si solidaritatii sociale pentru aprobarea criteriilor de incadrare si a modului de autorizare a unitatilor protejate, pana in prezent au fost autorizate 13 unitati protejate, ca parte a unei strategii globale de incadrare in munca. De asemenea, se efectueaza demersuri in vederea autorizarii si a altor unitati.

La data de 6 iunie 2003 s-a desfasurat pentru prima data Bursa Locurilor de Munca pentru Persoanele cu Handicap in colaborare cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Au fost selectionate pentru incadrare un numar de 1778 persoane cu handicap, iar un numar de 126 persoane cu handicap au fost angajate cu contract de munca in cadrul bursei.

Pentru domeniul accesibilitati - informare, comunicare, ANPH a creat in cursul lunii septembrie 2002, un site adaptat pentru persoanele cu handicap: http://www.anph.ro. Acest site a fost reactualizat in cursul lunii aprilie 2003. Una din componentele site-lui este forumul de discutii care permite comunicarea libera. Prin prezenta acestui site, s-a dorit crearea/deschiderea de noi orizonturi in imbunatatirea comunicarii si informarii persoanelor cu handicap.

274

In ciclul manifestarilor dedicate Anului european al a persoanelor cu handicap - 2003, se desfasoara o ampla campanie de atitudine si constientizare a populatiei asupra egalitatii de sanse cu titlul „ Impreuna pentru eliminarea discriminarii persoanelor cu handicap” . Aceasta campanie are ca obiect difuzarea de spoturi publicitare (pe posturi TV) cu scopul dezvoltarii spiritului civic si a coeziunii sociale si a inceput in luna mai 2002.

De asemenea, pentru a omagia Anul european al persoanelor cu handicap-2003, ANPH a elaborat o agenda a manifestarilor, care cuprinde planificarea unor activitati diverse: expozitii, lansari de carte, vernisaje, spectacole, manifestari sportive, conferinte, mese rotunde, simpozioane, etc.

Constientizand faptul ca implementarea Strategiei Nationale trebuie sustinuta si de o legislatie adecvata, ANPH a initiat numeroase proiecte de acte normative in perioada septembrie 2002 – iunie 2003:

- HG nr. 1215/2003 (MO nr. 853/26.11.2002) pentru aprobarea strategiei nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap;

- Ordin comun nr. 748/460/2002 (MO nr. 908 din 13.12.2002) al ministrului sanatatii si familiei si ministrului muncii si solidaritatii sociale pentru aprobarea criteriilor de incadrare si a modului de autorizare a unitatilor protejate;

- Ordin comun nr.794/2002 (MO nr. 929 din 18.12.2002) al ministrului sanatatii si familiei si ministrului administratiei publice privind modalitate de plata a indemnizatiei cuvenite parintilor sau reprezentantilor legali ai copilului cu handicap grav precum si adultului cu handicap grav sau reprezentantului sau;

- Ordin comun nr. 721/2002 (MO nr. 908 din 13.12.2002) al ministrului sanatatii si familiei si ministrului educatiei si cercetarii pentru aprobarea Regulamentului privind procedura si conditiile de autorizare a interpretilor limbajului mimico-gestual si limbajului specific al persoanelor cu surdo-cecitate;

- Ordin nr. 741/2002 (MO nr. 775/24.10.2002) al ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Contractului - cadru de asociere privind infiintarea institutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap si modul de administrare a acestora;

- Ordin nr. 726/2002 (MO nr. 775/24.10.2002) al ministrului sanatatii si familiei privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru adulti si se aplica masurile de protectie speciala a acestora;

- Ordin comun nr.725/2002 (MO nr. 781/28.10.2002) al ministrului sanatatii si familiei si secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora ;

- Ordin comun nr 706/2002 (MO nr. 839/21.11.2002) al ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, privind acordarea asistentei medicale pentru persoanele incadrate intr-un grad de handicap si aprobarea modalitatilor de decontare a cheltuielilor aferente ;

- Legea nr. 10/2003 (MO nr. 32 din 22 ianuarie 2003) pentru modificarea OU nr. 120/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap ;

- HG nr. 86/2003 (MO nr. 62/1.02.2003) privind actualizarea alocatiei sociale cuvenite nevazatorilor cu handicap grav si accentuat, incepand cu luna ianuarie 2003 ;

- Ordin nr.162/2002 (MO nr. 103/19.02.2003) al Secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, pentru aprobarea Normelor privind desfasurarea activitatii de informare si consiliere pentru persoanele cu handicap;

275

- Ordin nr. 22/2003 (MO nr. 139/4.03.2003) al Secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, pentru aprobarea Standardelor de calitate pentru serviciile furnizate in institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap;

- HG nr.236/2003 (MO nr. 162/13.03.2003) pentru alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului pe anul 2003 pentru realizarea unor actiuni dedicate Anului european al persoanelor cu handicap;

- OG nr.14/2003 (MO nr. 63/01.02.2003) privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap;

- HG nr. 329/2003 (MO nr. 228/04.04.2003) pentru aprobarea Regulamentelor – cadru de organizare si functionare a instutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap;

- HG nr. 339/2003 (MO nr. 209/31.03.2003) pentru aprobarea cuantumului alocatiei zilnice de hrana pentru consumurile colective din instutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap;

- HG nr. 441/2003 (MO nr. 277/19.04.2003) privind acordarea unor ajutoare persoanelor care beneficiaza de protectie in cadrul institutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap si pentru alocarea unor sume de la bugetul statului destinate protectiei speciale a persoanelor cu handicap.

In intampinarea recomandarilor mentionate in Raportul de tara pentru anul 2002 „Drepturile Persoanelor cu Handicap Mental”, prezentat Comisiei Europene de catre Liga Nationala a Asociatiilor pentru persoanele cu handicap mental din Romania si Inclusion Europe, s-au facut urmatorii pasi :

- a fost adoptata HG nr. 1215/2003 (MO nr. 853/26.11.2002) pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap, si a fost elaborat Planul National de Actiune pentru perioada 2003-2006 (PNA). Avand la baza directiile de actiune stabilite de PNA, ANPH a elaborat ulterior Calendarul activitatilor in procesul de reforma a sistemului de protetie speciala a persoanelor cu handicap pentru perioada 2003-2006. ANPH isi propune dezvoltarea de programe si proiecte cu finantare interna si externa, menite sa asigure resursele financiare necesare pentru transpunerea in practica a reformei institutionale. In aceasta directie au fost elaborate: in contextul programarii Phare pentru anul 2003 - un Proiect care vizeaza restructurarea institutiilor rezidentiale de mare capacitate si un Proiect de Twinning Light care vizeaza pregatirea de specialisti pentru implementarea strategiei nationale.

- in procesul de integrare a copiilor cu handicap in invatamantul de masa, un exemplu de buna practica il constituie „Proiectul – pilot de informare, sensibilizare si pregatire a scolii si a comunitatii in vederea integrarii copiilor si tinerilor cu handicap in invatamantul de masa”, proiect promovat de Centrul de Resurse si Informare pentru Profesiuni Sociale, realizat prin programul Acces - Componenta microproiecte si derulat in 14 scoli din judetele: Alba, Buzau, Iasi si Ialomita. Acesta este un prim semnal pozitiv, care demonstreaza ca atitudinea fata de problemele copiilor si tinerilor cu handicap a celorlalti membrii ai societatii, in speta: directori de scoli, profesori, elevi si parinti, precum si alti membrii ai comunitatii, se poate schimba.

- pe linia dezvoltarii sistemului de monitorizare a promovarii si respectarii drepturilor persoanelor cu handicap, a fost elaborat un proiect propriu ANPH, cu titlul „ Elaborarea bazei de date a sistemului de protectie speciala ” care se va derula incepand cu luna aprilie 2003.

276

- calendarul activitatilor in procesul de reforma a sistemului de protectie speciala a persoanelor cu handicap prevede pentru anul 2003, infiintarea de centre de criza, cate unul in fiecare judet si in sectoarele municipiului Bucuresti.

- in ceea ce priveste dezvoltarea unor centre de reabilitare, ANPH a finantat in cursul anului 2002 un numar de 11 centre de zi.

- Inspectiile regionale din subordinea ANPH, in exercitarea atributiei lor de verificare a realizarii accesibilitatilor de catre autoritatile sau institutiile care au aceasta obligatie vor aplica sanctiuni prevazute de lege. Aceasta masura va avea ca efect respectarea termenelor prevazute, la capitolul accesibilitati de Legea 519/2002 pentru aprobarea OU nr.102/1999 (MO nr. 555/29.07.2002) privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap.

- de asemenea, prin adoptarea Legii nr.519/2002, a fost eliminat cuvantul „ refuza” referitor la persoanele juridice care refuza angajarea de persoane cu handicap, si a fost inlocuit cu sintagma „care nu respecta prevederile art.42 alin.(1)” din aceeasi lege. Potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, se acorda stimulente angajatorilor care incadreaza persoane cu handicap. Astfel, art. 80, alin (2), din aceasta lege, prevede ca angajatorii care incadreaza pe durata nederminata absolventi persoane cu handicap primesc, pe o durata de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute pe tara, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca cel putin 3 ani. De asemenea, potrivit art. 85, alin (2), angajatorii care au sub 100 de angajati si incadreaza in munca pe durata nederminata, persoane cu handicap, primesc pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata, o suma egala cu un salariu brut pe tara, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca cel putin 2 ani. Ordinul comun nr.748/460/2002 al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului muncii si solidaritatii sociale pentru aprobarea criteriilor de incadrare si a modului de autorizare a unitatilor protejate ( MO nr. 908/13.12.2002) creaza cadrul normativ ce va facilita dezvoltarea unei retele de unitati protejate. Unitatile care vor fi autorizate sa functioneze ca unitati protejate vor beneficia de urmatoarele facilitati : scutire de plata impozitului pe profit, scutire de taxe vamale pentru import materii prime, scutire de TVA pentru operatiunile desfasurate in cadrul acestor unitati.

Potrivit Strategiei Nationale in domeniu principalele directii de actiune in cadrul reformei institutionale sunt umanizarea institutiilor existente prin schimbarea atitudinii catre beneficiari si trecerea de la abordarea strict medicala-pasiva la o abordare activa, cu accent pe cresterea calitatii vietii beneficiarilor. In acest sens, prin Ordinul nr. 22/2003 (MO nr. 139/4.03.2003) al Secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, pentru aprobarea Standardelor de calitate pentru serviciile furnizate in institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap, au fost promovate in premiera Standarde de calitate pentru serviciile furnizare in institutiile de protectie speciala pentru persoanele cu handicap ;

Acordarea asistentei medicale pentru persoanele cu handicap a fost reglementata prin adoptarea Ordinului comun nr 706/2002 (MO nr. 839/21.11.2003) al ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, privind acordarea asistentei medicale pentru persoanele incadrate intr-un grad de handicap si aprobarea modalitatilor de decontare a cheltuielilor aferente.

Fundatia de la Dublin Dialogul social constituie un domeniu deosebit de important in activitatea Fundatiei de la Dublin pentru imbunatatirea conditiilor de munca si de viata. In acest scop Fundatia a sprijint implicarea Inspectiei Muncii din Romania in programul WLE – Work Life and

277

EU enlargement, care este o parte a angajamentului Suediei de a sprijini tarile candidate la aderarea in UE, asumat in timpul presedintiei suedeze a UE in 2001.

In cadrul acestui program se desfasoara proiectul de cooperare Romania-Suedia Dialogul social pentru imbunatatirea mediului de munca in industria lemnului in judetul Sibiu.

In urma discutiilor ce au avut loc in iulie 2002, s-a convenit ca seful Inspectiei Muncii sa supervizeze participarea si suportul partii romane. Pentru o buna coordonare a proiectului s-a organizat un seminar la Sibiu in octombrie 2002. Scopul acestui seminar a fost de a planifica viitoarea colaborare si de a obtine o imagine de ansamblu asupra cerintelor de imbunatatire a conditiilor de lucru in industria lemnului in judetul Sibiu si de a gasi solutii. Au participat toti factorii implicati in acest domeniu, si anume reprezentanti ai angajatorilor, angajatilor, Inspectiei Muncii, universitatilor, asociatiilor profesionale.

Lupta impotriva discriminarii In Romania, principala institutie abilitata in implementarea principiului egalitatii intre cetateni precum si in asigurarea tratamentului egal pentru persoane care nu au cetatenie romana, este Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, care isi desfasoara activitatea in baza OG nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, aprobata cu modificari prin Legea nr. 48/2002 (MO nr. 69/2002) si in baza H.G. 1194/2001 privind organizarea si functionarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (MO nr. 792/2001), modificata si completata prin H.G. nr. 1514/2002 (MO nr. 963/2002).

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a facut demersurile necesare emiterii unui act normativ pentru modificarea si completarea O.G. nr. 137/2000 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 48/2002), in vederea implementarii depline a acquis-ului comunitar in materia nediscriminarii.

In conformitate cu atributiile stabilite prin lege, organul deliberativ al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii in domeniul analizarii sesizarilor, al constatarii si sanctionarii faptelor de discriminare este Colegiul director, numit de catre Primul Ministru pe baza propunerilor a sapte ministere prin Decizia nr. 139 din data de 31.07.2002.

CNCD a devenit operational in luna octombrie – noiembrie 2002, cu un efectiv de personal de 25 angajati.

Pana in prezent, CNCD a primit 325 de petitii si sesizari de la persoane fizice si juridice, institutii guvernamentale si neguvernamentale. Dintre acestea, 119 de petitii au fost primite in perioada 1 august – 31 decembrie 2002, iar 206 in perioada 6 ianuarie – 15 aprilie 2003.

Cele mai multe petitii, care au fost de competenta Consiliului, au sesizat discriminari pe criteriul etnic. De asemenea, au fost adresate Consiliului petitii si sesizari privind discriminari pe criterii de sex sau orientare sexuala, dizabilitati, religie, nationalitate, apartenenta la o categorie sociala sau categorie defavorizata.

Din 325 de petitii primite, Colegiul Director a solutionat prin hotarari 233 petitii, 83 de petitii in anul 2002, iar 150 in anul 2003.

Dintre toate petitiile solutionate, in 16 situatii s-au constatat fapte de discriminare si au fost aplicate sanctiuni: 9 amenzi, 6 avertismente si o constatare (fapta fiind prescrisa).

Petitiile nesolutionate inca se afla in curs de solutionare, fiind necesare date suplimentare sau efectuarea de verificari.

278

Colegiul Director se poate autosesiza cu privire la anumite acte/fapte care pot contine elemente de discriminare. Exista deja 25 de dosare cu autosesizari, 9 fiind deja solutionate prin hotarare.

In paralel cu solutionarea petitiilor si sesizarilor, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, prin structurile sale de specialitate, s-a preocupat de colaborarea cu societatea civila, pentru promovarea principiilor egalitatii si nediscriminarii. Pentru o buna comunicare cu organizatiile neguvernamentale, la initiativa Consiliului s-a constituit Alianta Nationala Impotriva Discriminarii, forum de dezbateri, care va adopta recomandari si declaratii in domeniul prevenirii si combaterii tuturor formelor de discriminare, deschise participarii tuturor ONG-urilor interesate.

Scopul principal al Aliantei este acela de a contribui la implementarea Planului National pentru Combaterea Discriminarii. Lucrarile Aliantei se vor desfasura in cadrul unor grupuri de lucru specializate pe fiecare domeniu de discriminare

Pana in prezent, la Alianta Nationala Impotriva Discriminarii au aderat 43 de organizatii neguvernamentale.

Pe langa cooperarea cu organizatiile neguvernamentale, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii s-a preocupat si de colaborarea cu institutii guvernamentale. Astfel, Consiliul a propus infiintarea unui Comitet interministerial pentru prevenirea discriminarii, organ consultativ format din ministerele care, prin atributiile lor, desfasoara activitati in domeniul nediscriminarii. Ca principala atributie, Comitetul interministerial va trebui sa realizeze armoniazrea legislatiei interne din domeniul nediscriminarii.

In vederea formarii si educarii tinerilor in domeniul nediscriminarii, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii este in stadiu avansat de incheiere a unor protocoale cu Universitati romanesti pentru infiintarea unor centre universitare de cercetare in domeniul nediscriminarii.

Pana in prezent au raspuns solicitarii 10 Universitati din toata tara, iar infiintarea de centre in cadrul acestora est in curs de definitivare.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a semnat un protocol de colaborare cu Ministerul de Interne, este in faza de finalizare a semnarii de protocoale cu Ministerul Culturii si Cultelor si cu Ministerul Tineretului si Sportului, iar in perioada urmatoare va semna protocoale de colaborare cu celelalte ministere.

Pentru a asigura o mai buna implemenatre a dispozitiilor legale referitoare la nediscriminare precum si pentru a actiona in spiritual European al prevenirii faptelor de discriminare, CNCD a finalizat Planul National pentru Combaterea Discriminarii, o strategie complexa vizand toate categoriile de persoane care pot fi tinta discriminarilor. Acest Plan contine o serie de masuri afirmative, care urmeaza a fi implementate cu sprijinul ONG-urilor specializate in prevenirea discriminarii.

Planul a fost finalizat si a urmeaza a fi inaintat Guvernului in vederea avizarii.

Participarea Romaniei la Programul Comunitar de Combatere a Discriminarii (2002 – 2006)

Incepand din 2002, Romania participa la Programul Comunitar de Combatere a Discriminarii (2002 – 2006), institutia responsabila pentru derularea acestui program fiind Ministerul Informatiilor Publice, prin Departamentul pentru Relatii Interetnice.

Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 1456 din 12/12/2002 (MO nr. 942 din 23.12.2002) privind participarea Romaniei la Programul comunitar de actiune pentru combaterea discriminarii (2001-2006) si plata contributiei financiare la acest program in anul 2002. Acest act normativ prevede, de asemenea, ca incepand cu anul 2003 participarea la Programul comunitar de combatere a discriminarii se va realiza de catre

279

Ministerul Informatiilor Publice in colaborare cu Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

Plata contributiei minime a permis accesul Romaniei la activitatile specifice din cadrul Programului. Astfel, au fost desemnati cei doi reprezentanti la intalnirile anuale ale Grupului juridic de lucru, format din delegati ai institutiilor responsabile cu implementarea directivelor europene de combatere a discriminarii din Statele Membre UE, unul din partea Departamentului pentru Relatii Interetnice si unul din partea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.

De asemenea, cate un reprezentant din partea celor doua institutii mentionate a participat la lucrarile Conferintei Europene privind lupta impotriva discriminarii care a avut loc la Copenhaga, Danemarca in luna noiembrie a anului 2002.

Pentru imbunatatirea performatelor echipei care va derula Programul, Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Ministerului Informatiilor Publice a trimis la Bruxelles o serie de solicitari de proiecte TAIEX, pentru a beneficia de expertiza in lupta impotriva discriminarii din partea Statelor Membre ale Uniunii Europene. Propunerile au avut ca rezultat participarea a doi juristi din Romania la un seminar TAIEX axat pe implementarea Directivelor Consiliului 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal acordat persoanelor indiferent de originea lor rasiala sau etnica, respectiv a Directivei Consiliului 2000/78/CE privind cadrul general pentru egalitate de tratament in domeniul ocuparii fortei de munca si profesiei.

In primul an de participare in Program, conform angajamentelor din Memorandumul de intelegere, partea romana a organizat o conferinta la nivel european pentru constientizarea importantei luptei impotriva discriminarii. Aceasta s-a desfasurat la Bucuresti, in perioada 22-24 mai 2003 si s-a bucurat de o larga participare, atat din partea institutiilor si organizatiilor neguvernamentale din Romania si strainatate cu atributii in domeniul luptei impotriva discriminarii, cat si din partea Comisiei Europene. Aceasta a reprezintat prima actiune importanta in contul anului 2002, ca prim an de participare a Romaniei in Programul Comunitar de Combatere a Discriminarii.

In cursul lunii aprilie, Guvernul a aprobat efectuarea platii contributiei aferente celui de-al doilea an de participare in cadrul Programului Comunitar de Combatere a Discriminarii prin HG nr. 433/10.04.2003 (MO nr. 271/18.04.2003) privind aprobarea participarii Romaniei in anul 2003 la Programul comunitar de actiune pentru combaterea discriminarii (2001-2006), precum si plata contributiei financiare aferente participarii in anul 2003 la acest program. Este vorba de o valoare totala de 140.000 Euro, din care 90.000 de Euro pentru participarea la proiecte transnationale si suma de 20.000 de Euro aferenta implicarii ONG-urilor de nivel european. Actul normativ deschide posibilitatea organizatiilor neguvernamentale de nivel european din Romania, care militeaza impotriva discriminarii pe baza de origine rasiala sau etnica, religie sau credinta, handicap, varsta sau orientare sexuala sa depuna propuneri de proiecte in vederea obtinerii de finantare din partea Comisiei Europene.

2.3.14. ENERGIA Negocierile la acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale de aderare Romania – UE din 21.03.2002.

Pe sectoare, evolutiile in sectorul energetic se prezinta astfel:

Gaze naturale Reglementarea, autorizarea si controlul in domeniul gazelor naturale se realizeaza de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN),

280

institutie publica cu personalitate juridica. Autoritatea este condusa de un presedinte si un vicepresedinte, numiti de Primul Ministru.

In prezent, ANRGN are 71 de angajati, structura de personal corespunzand necesitatilor actuale privind reglementarea pietei gazelor naturale.

Pentru asigurarea cadrului legal necesar desfasurarii activitatilor in sectorul gazelor naturale, ANRGN a continuat sa dezvolte legislatia secundara, prin:

- Decizia presedintelui ANRGN nr. 997/20.12.2002 (MO nr. 947/23.12.2002) privind stabilirea gradului de deschidere a pietei interne a gazelor naturale, conform careia gradul de deschidere a pietei gazelor naturale a fost stabilit la 30%. Piata gazelor naturale corespunde astfel cerintelor comunitare actuale in materie de liberalizare a pietei;

- Ordinul comun ANRGN-ANRM nr. 121/12.02.2003 (MO nr. 93/14.02.2003) privind aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale, conform careia pretul gazelor naturale a fost majorat la 90 USD/1000mc. Pretul acopera integral costurile de operare ale operatorilor economici si este diferentiat in functie de solutiile tehnice de alimentare a consumatorilor;

- Decizia presedintelui ANRGN nr. 180/4.03.2003 (MO nr. 164/14.03.2003) privind aprobarea Listei centralizate a consumatorilor eligibili de gaze naturale in anul 2003. Numarul consumatorilor eligibili acreditati este de 54, dintre care 37 si-au schimbat furnizorul. In prezent, 29 societati comerciale sunt licentiate ca furnizori de gaze naturale.

Procesul de privatizare a societatilor de distributie a gazelor naturale, SC Distrigaz Nord SA si SC Distrigaz Sud SA, initiat in anul 2002, a continuat prin semnarea, in luna martie a.c. a contractului de consultanta cu Credit Suisse First Boston care elaboreaza, in prezent, strategia de privatizare.

Prin urmarirea stricta a incasarilor, rata colectarii facturilor pentru gaze naturale pe anul 2002 a fost de 98.8%, fiind calculata pentru o perioada de 12 luni. Pentru primul trimestru al anului 2003, rata de colectare a facturilor pentru gaze naturale a fost de 94,75%.

Domeniul petrolier In vederea indeplinirii angajamentelor asumate, a fost elaborata HG nr. 797/25.07.2002 (MO nr. 579/5.08.2002) privind constituirea stocurilor minime de siguranta pentru titei si produse petroliere in anul 2002, in baza careia s-au constituit stocurile minime de siguranta pentru titei si produse petroliere in anul 2002 la un nivel de 100.000 tone produse petroliere, cantitate calculata pe baza consumului de produse petroliere realizat in anul 2001, din care 50.000 tone produse petroliere ca atare si 50.000 tone in echivalent titei, respectiv 70.000 tone titei.

Cantitatea de 50.000 tone produse petroliere a fost constituita de Administratia Nationala a Rezervelor de Stat, din care 25.000 tone benzina si 25.000 tone motorina. Cantitatea de 70.000 tone titei a fost constituita de rafinarii proportional cu cantitatea de titei prelucrata in anul precedent.

In conformitate cu reglementarile in vigoare, stocurile constituite de Administratia Nationala a Rezervelor de Stat au fost finantate de la bugetul statului, iar stocurile constituite de rafinarii au fost finantate din sursele proprii ale acestora.

In vederea majorarii stocurilor de titei si produse petroliere pe anul 2003, a fost adoptata HG nr. 378/2.04.2003 (MO nr. 252/11.04.2003) privind constituirea stocurilor minime de siguranta pentru titei si produse petroliere in anul 2003, conform careia, pe baza consumului de produse petroliere realizat in anul 2002, nivelul stocurilor minime in acest an este estimat la 98.000 tone produse petroliere, din care 49.000 tone

281

produse petroliere si 49.000 tone echivalent titei. Au fost indeplinite astfel angajamentele, asumate prin Documentul de pozitie, de realizare a unor stocuri corespunzatoare consumului pe 29 zile in 2002, respectiv 33 zile in 2003.

Pentru asigurarea capacitatii administrative necesare pentru managementul stocurilor minime, a fost aprobat Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 296/14.05.2003 privind aprobarea constituirii la nivelul Ministerului Industriei si Resurselor a Comisiei pentru coordonarea, constituirea, mentinerea, controlul si supravegherea stocurilor minime de siguranta pentru titei si produse petroliere. Aceasta structura, formata din 6 persoane, raspunde integral nevoilor de monitorizare a stocurilor minime in aceasta etapa.

Procesul de privatizare in sectorul petrolier a continuat. Astfel, in luna decembrie 2002 a fost semnat contractul de consultanta pentru privatizarea SNP Petrom SA Bucuresti cu consortiul format din Credit Suisse First Boston si ING Barings. Consultantul a elaborat strategia de privatizare, care va fi supusa aprobarii guvernului in perioada urmatoare.

Ministerul Industriei si Resurselor a elaborat un proiect de interconectare a sistemului national de transport al titeiului cu sistemul ADRIA, avand ca obiectiv asigurarea utilizarii eficiente a capacitatilor de transport, furnizarea de titei din regiunea Caspica pentru rafinariile situate pe traseu si exportul pe piata europeana. Proiectul de interconectare vizeaza constructia conductei de petrol intre Romania si Croatia, care va urma traseul Constanta - Pancevo (Serbia) - Omisalj (Croatia). A fost efectuat un studiu de fezabilitate, care a indicat oportunitatea extinderii conductei pana in portul italian Trieste.

Energia electrica si termica In cursul trimestrului I a.c. a fost elaborat proiectul de Road map in domeniul energiei electrice pentru perioada 2003-2015.

Principalele prevederi ale proiectului de Road map in domeniul energiei electrice pentru perioada 2003-2015 se refera la:

- stadiul actual al sectorului energetic al Romaniei;

- asigurarea resurselor energetice;

- structura pietei enegetice;

- reperele politicii energetice a Romaniei;

- reperele politicii Romaniei in domeniul eficientei energetice;

- programe de dezvoltare a sectorului energiei electrice;

- participarea Romaniei la piata regionala de electricitate.

Reglementarea, autorizarea si controlul in domeniul energiei electrice si termice se realizeaza de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), institutie autonoma, finantata din fonduri extrabugetare. Autoritatea este condusa de un presedinte si un vicepresedinte numiti de Primul Ministru al Guvernului si are in prezent 78 de angajati.

In cadrul ANRE a fost creat un compartiment de monitorizare a pietei de energie electrica, inclusiv pentru monitorizarea securitatii in alimentare.

In ceea ce priveste cadrul legislativ, ANRE a continuat emiterea de legislatie secundara, in vederea definitivarii cadrului legal in sectorul energiei electrice:

- Ordinul nr. 25/4.10.2002 (MO nr. 753/15.10.2002) pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a activitatilor de comert exterior cu energie electrica;

282

- Ordinul nr. 32/15.11.2002 (MO nr. 844/22.11.2002) pentru aprobarea Contractului-cadru de achizitie a energiei electrice de la autoproducatori si producatori independenti;

- Ordinul nr. 33/20.11.2002 (MO nr. 854/26.11.2002) pentru modificarea Regulamentului privind aranjamentele comerciale aferente schimburilor neplanificate de energie electrica cu alte sisteme electroenergetice, aprobat prin Ordinul presedintelui ANRE nr.16/2001;

- Ordinul nr. 34/5.12.2002 (MO nr. 897/11.12.2002) privind functionarea pietei angro de energie electrica in conditiile reorganizarii Societatii Comerciale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice “Electrica” - SA;

- Ordinul nr. 40/14.12.2002 (MO nr. 934/19.12.2002) pentru aprobarea Contractului-cadru pentru transport energie electrica, servicii de sistem si de administrare a pietei angro de energie electrica dintre CN Transelectrica SA si beneficiari;

- Ordinul nr. 26/7.10.2002 (MO nr. 753/15.10.2002) pentru aprobarea Codului de conduita a participantilor la piata angro de energie electrica;

- Ordinul nr. 36/11.12.2002 (MO nr. 934/19.12.2002) pentru aprobarea Procedurii privind contractarea achizitiei energiei electrice produse pe durata punerii in functiune a capacitatilor energetice;

- Ordinul nr. 1/22.01.2003 (MO nr. 97/17.02.2003) pentru stabilirea elementelor pentru facturarea serviciului de transport al energiei electrice aferente pietei consumatorilor captivi;

- Ordinele nr. 4/21.02.2003 (MO nr. 126/27.02.2003) si nr. 8/28.03.2003 (MO nr. 209/31.03.2003) privind acreditarea drept consumatori eligibili a unor consumatori de energie electrica;

- Ordinul nr. 5/21.02.2003 (MO nr. 130/27.02.2003) pentru modificarea Contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice;

- Ordinul nr. 7/24.03.2003 (MO nr. 210/31.03.2003) privind functionarea pietei de energie electrica avand in vedere prevederile Hotararii Guvernului nr. 1524/18.12.2002 (MO nr. 6/9.01.2003);

- Ordinul nr. 28/23.10.2002 (MO nr. 799/4.11.2002), Ordinul nr. 38/14.12.2002 (MO nr. 940/23.12.2002) si Ordinul nr. 10/31.03.2003 (MO nr. 239/8.04.2003) pentru aprobarea tarifelor la energia electrica livrata consumatorilor captivi, a tarifelor medii pentru serviciile de transport si distributie si a tarifului pentru activitatea de administrare a pietei angro practicate de agentii economici din cadrul sectorului energetic;

- Ordin nr. 17/30.05.2003 (MO nr. 398/9.06.2003) privind aprobarea Regulamentului pentru acreditarea consumatorilor eligibili de energie electrica prin care se abroga Decizia presedintelui ANRE nr.11/1999 privind aprobarea Regulamentului pentru acreditarea consumatorilor eligibili de energie electrica.

De asemenea, a fost adoptata HG nr. 448/10.04.2003 (MO nr. 290/25.04.2003) pentru modificarea si completarea HG nr. 567/1999 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul energiei electrice si termice. Principala modificare se refera la delimitarea responsabilitatilor intre ANRE si Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor Comunale (ANRSC), aceasta din urma preluand responsabilitatea eliberarii licentelor si autorizatiilor pentru producatorii de energie termica.

In perioada septembrie 2002 – iunie 2003, procesul de restructurare si de privatizare a sectorului energetic a vizat urmatoarele companii nationale:

283

SC Electrica SA Au fost demarate procedurile de privatizare a celor 8 filiale de distributie si furnizare infiintate ca urmare a restructurarii SC Electrica SA din anul 2002.

A fost adoptata HG nr. 1377/6.12.2002 (MO nr. 905/12.12.2002) pentru aprobarea Strategiei de privatizare a filialelor Banat si Dobrogea. Strategia prevede privatizarea prin negociere a pachetului de 51% din actiunile fiecarei societati comerciale catre un investitor strategic, selectat pe baza de oferte. In luna ianuarie a.c. a fost publicat anuntul de privatizare, iar in luna martie au fost depuse expresii de interes de catre 5 companii. In data de 28 martie 2003, a fost intocmita lista scurta cu 4 investitori precalificati, care, pana la data de 15 iulie 2003, trebuie sa prezinte ofertele finale.

In luna aprilie 2003 a fost semnat contractul de consultanta cu Bank of America, pentru privatizarea filialelor Moldova si Oltenia.

Pentru privatizarea filialei Muntenia Sud, in data de 25 octombrie 2002 a fost semnat contractul de consultanta cu PriceWaterhouseCoopers.

SC Termoelectrica SA Procesul de restructurare a SC Termoelectrica SA a continuat ca urmare a adoptarii Hotararii Guvernului nr. 1524/18.12.2002 (MO nr. 6/9.01.2003) privind reorganizarea Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” SA si functionarea unor societati comerciale in domeniul energetic. In baza acesteia, SC Termoelectrica SA a fost reorganizata prin infiintarea, in sectorul de productie a energiei pe baza de agenti termici, a urmatoarelor societati comerciale cu personalitate juridica: SC Electrocentrale Rovinari SA, SC Electrocentrale Turceni SA (ambele bazate pe lignit) si SC Electrocentrale Bucuresti SA. Societatile comerciale nou infiintate au ca obiect de activitate producerea si furnizarea energiei electrice, precum si producerea, dispecerizarea si transportul energiei termice, prin efectuarea de acte de comert corespunzatoare obiectului de activitate.

In prezent, in sectorul termoelectric opereaza 5 societati comerciale: SC Electrocentrale Deva SA (infiintata in anul 2001), SC Electrocentrale Rovinari SA, SC Electrocentrale Turceni SA, SC Electrocentrale Bucuresti SA si SC Termoelectrica SA, rezultata ca urmare a reorganizarii si care include urmatoarele sucursale: Electrocentrale Braila, Electrocentrale Borzesti, Electrocentrale Doicesti, Electrocentrale Galati, Electrocentrale Paroseni si Sucursala de Valorificare si Servicii. Aceasta restructurare a creat premisele pentru asigurarea unui mediu concurential in acest sector.

Prin Ordinele ANRE nr. 6/2003 si nr. 7/2003 au fost stabilite preturi distincte pentru fiecare din noile filiale in functie de conditiile concrete de productie, cele 5 entitati operand pe piata pe baza de licente acordate separat pentru fiecare dintre ele.

In vederea eficientizarii activitatii economice a SC Termoelectrica SA, prin HG nr. 273/13.03.2003 (MO nr. 204/28.03.2003) privind infiintarea unor filiale, societati comerciale pentru reparatii si servicii prin reorganizarea unor activitati din cadrul Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice “Termoelectrica” – SA, au fost infiintate 12 filiale - societati comerciale pentru reparatii si servicii, care vor realiza prestari de servicii pe baza de contracte pentru societatile comerciale desprinse din SC Termoelectrica SA, precum si pentru terti.

SC Hidroelectrica SA Conform Strategiei energetice pe termen mediu, se prevede privatizarea unui numar de 21 obiective hidroenergetice.

Urmare a depunerii expresiilor de interes si finalizarii studiilor de fezabilitate de catre potentialii investitori, in prezent sunt in curs de semnare Memorandum-uri de Intelegere intre firmele participante si Hidroelectrica privind cooperarea pentru finalizarea a 15

284

obiective hidroenergetice, prin crearea de societati mixte si prin privatizare cu utilizarea conceptului Build – Operate – Transfer (BOT).

De asemenea, la nivelul Hidroelectrica, au fost demarate procedurile pentru initierea privatizarii celor 8 societati comerciale care presteaza servicii in domeniu, desprinse din cadrul SC Hidroelectrica SA, in procesul de restructurare demarat in anul 2002.

CN Transelectrica SA CN Transelectrica SA indeplineste direct, respectiv prin sucursalele sau filialele sale, urmatoarele functii:

- Operator de Transport si de Sistem (TSO) al sistemului electroenergetic national; activitatea acestuia este conforma cerintelor de ‘unbundling’ ale acquis-ului comunitar;

- Operator comercial al pietei de electricitate prin filiala OPCOM SA;

- Operator de Masurare a energiei electrice tranzactionate pe piata angro de electricitate, prin Sucursala de Masurare -OMEPA;

- Operator de Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei, prin Filiala “TELETRANS” SA.

In data de 8 mai a.c., Comitetul Director al UCTE a conferit Transelectrica titlul de membru cu drepturi depline al UCTE, precum si permisiunea de functionare sincrona permanenta cu sistemul UCTE, recunoscandu-se, astfel, progresele din sector si fiabilitatea sistemului romanesc.

Rata colectarii facturilor Una dintre prioritatile Ministerului Industriei si Resurselor a constituit-o imbunatatirea gradului de incasare a facturilor pentru energia electrica. Prin urmarirea stricta a acestui obiectiv, rata colectarii pentru energia electrica pe anul 2002 a fost de 93.1%, fiind calculata pentru o perioada de 12 luni. Pentru primul trimestru al anului 2003, rata de colectare a facturilor la energie electrica a fost de 94,2%.

Piata regionala de energie electrica In luna noiembrie 2002, Romania a semnat, la Atena, cu ocazia intalnirii Consiliului Ministerial al Forumului pentru Reglementare in domeniul Electricitatii din Sud-Estul Europei (SEEERF), Memorandumul de Intelegere privind crearea Pietei Regionale de Electricitate in Sud-Estul Europei si integrarea sa in Piata Interna de Electricitate in Sud-Estul Europei.

In conformitate cu cele prevazute in Memorandumul de Intelegere, Piata de Energie este condusa, in principal, de Consiliul Ministerial care se reuneste cel putin anual. Presedintia Consiliului a fost asumata prin rotatie, in ordine alfabetica, incepand cu Grecia, la un interval de 6 luni.

In acest context, conform procedurii respective, Romania asigura presedintia SEEERF in perioada ianuarie-iunie 2003. In acest sens, pana in prezent, Romania a asigurat co-presedintia Forumului Atena (Forumul SEEERF) si a Grupului Permanent de Nivel Inalt, cu ocazia organizarii la Roma, in luna martie a acestui an, a Saptamanii Energiei pentru tarile din Sud-Estul Europei.

In ceea ce priveste sectorul energiei termice, sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termica functioneaza in 188 de municipii si orase, in 177 dintre acestea distributia energiei termice efectuandu-se de catre societati subordonate administratiei publice locale.

Conform OG nr. 73/29.08.2002 (MO nr. 650/31.08.2002) privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat,

285

reglementarea preturilor distributiei energiei termice este resposabilitatea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea Serviciilor Comunale (ANRSC).

Domeniul nuclear Energia electrica livrata in sistem de Unitatea 1 de la Cernavoda a fost de 5,106 milioane MWh in anul 2002, cu un factor de utilizare a puterii instalate de 89,37%, reprezentand cele mai ridicate valori in cei sase ani de exploatare comerciala. Combustibilul nuclear necesar functionarii Unitatii 1 de la Cernavoda este asigurat de Nuclearelectrica, prin Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti.

Lucrarile de investitii la Unitatea 2 de la Cernavoda sunt realizate in proportie de circa 50%.

SN Nuclearelectrica SA a realizat din fonduri proprii primul modul al depozitului intermediar de combustibil ars din Romania. Valoarea investitiei este de 15 milioane USD, depozitul fiind dat in folosinta in cursul lunii aprilie. Capacitatea finala a acestui depozit asigura stocarea combustibilului nuclear ars rezultat din functionarea celor doua unitati nucleare timp de 30 ani.

A fost aprobata OG nr. 11/30.01.2003 (MO nr. 61/1.02.2003) privind gestionarea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive, inclusiv depozitarea finala. Conform prevederilor acestui act normative, procesul de gestionare in siguranta a combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive generate in cursul diverselor activitati nucleare va fi coordonat de catre Agentia Nationala pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD).

In vederea implementarii recomandarilor Raportului Uniunii Europene in domeniul securitatii nucleare in contextul procesului de extindere, in perioada septembrie 2002 – iunie 2003 au fost adoptate urmatoarele masuri:

- Elaborarea de catre CNE-PROD Cernavoda a “Programului de modernizari si investitii” in vederea gestionarii tuturor problemelor tehnice restante din baza de date a centralei, folosind sistemul de control al configuratiei centralei;

- Elaborarea si transmiterea, in luna decembrie 2002, a primului raport financiar al CNE Cernavoda catre CNCAN;

- Finalizarea, la sfarsitul anului 2002, a studiilor geologice pentru alegerea, la Cernavoda, a amplasamentului Centrului de urgente a carui punere in functiune este prevazuta pentru sfarsitul anului 2005;

- Implementarea, in vederea imbunatatirii securitatii nucleare la centrala nuclearo-electrica Cernavoda, a programului OPEX (schimb de experienta in exploatare), care permite analiza tuturor problemelor importante de securitate, atat interne cat si externe. Toate imbunatatirile majore de securitate nucleara implementate in Canada, la centrale CANDU 6, sunt avute in vedere si la CNE Cernavoda. Experienta castigata pe plan mondial din exploatarea centralelor CANDU, inclusiv cea de la Cernavoda – Unitatea 1 s-a materializat intr-un numar de 156 de modificari de proiect, urmarite si aprobate de catre CNCAN, care au fost selectate pentru a fi implementate la Unitatea 2, pana la punerea sa in functiune;

- Adoptarea OG nr. 7/30.01.2003 (MO nr. 59/1.02.2003) privind utilizarea in scopuri exclusiv pasnice a energiei nucleare.

A fost adoptata, de asemenea, Legea nr. 193/13.05.2003 (MO nr. 343/20.05.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr.111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare ale carei principale prevedreri se refera la:

- finantarea integrala a activitatii CNCAN din tarifele incasate pentru autorizarea si controlul activitatilor din domeniul nuclear;

286

- permiterea tranzitului de deseuri radioactive pe teritoriul Romaniei, in conditiile in care importul ramane interzis (pentru alinierea la cerintele directivei 92/3/Euratom);

- definirea actelor de terorism in domeniul nuclear pentru dimensionarea amenintarii asupra instalatiilor si obiectivelor nucleare, in scopul intaririi protectiei fizice a acestora.

Eficienta energetica Organul de specialitate la nivel national in domeniul eficientei energetice este Agentia Romana pentru Conservarea Energiei (ARCE), institutie cu personalitate juridica, autonomie organizatorica si financiara, aflata in subordinea Ministerului Industriei si Resurselor.

In data de 12 decembrie 2002, a fost aprobat Bugetul de Venituri si Cheltuieli pentru anul 2003, asigurandu-se, astfel, autonomia financiara a ARCE.

La 1 ianuarie 2003, ARCE si-a inceput activitatea ca persoana juridica, avand asigurata autonomia functionala, financiara si organizatorica.

In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- HG nr. 1549/18.12.2002 (MO nr. 20/15.01.2003) privind stabilirea cerintelor de eficienta energetica pentru balasturile lampilor fluorescente, in vederea introducerii lor pe piata, ce transpune Directiva 2000/55/CE privind stabilirea cerintelor referitoare la eficienta energetica a balasturilor pentru iluminatul fluorescent. HG 1549/2002 va intra in vigoare in iulie 2004;

- HG nr. 407/2.04.2003 (MO nr. 267/17.04.2003) privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta energetica a aparatelor de climatizare de uz casnic, in vederea introducerii lor pe piata, ce transpune Directiva 2002/31/CE privind etichetarea energetica a aparatelor de aer conditionat. HG 407/2003 va intra in vigoare in aprilie 2004;

- HG nr. 1117/10.10.2002 (MO nr. 785/29.10.2002) privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea energetica a cuptoarelor electrice casnice pentru introducerea lor pe piata, ce transpune Directiva 2002/40/CE privind etichetarea energetica a cuptoarelor electrice casnice. HG 1117/2002 va intra in vigoare in octombrie 2003;

- HG nr. 443/10.04.2003 (MO nr. 288/24.04.2003) privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie, ce transpune Directiva 2001/77/CE pentru promovarea pe piata interna a electricitatii produse din surse de energie regenerabile. HG 443/2003 va intra in vigoare in aprilie 2004.

Pentru asigurarea implementarii legislatiei armonizate in vigoare, la nivelul ARCE au fost efectuate actiuni concrete de control. Astfel, in baza HG nr. 573/2001 privind etichetarea energetica a frigiderelor, in luna noiembrie 2002 au fost controlati 20 de agenti economici, furnizori de aparate electrocasnice, iar in luna februarie 2003, un numar de 87 de agenti economici. In urma controalelor efectuate, au fost opriti temporar de la comercializare 20 de agenti economici si au fost aplicate 57 de amenzi in valoare totala de 222 mil ROL.

O alta actiune de control s-a desfasurat in luna februarie 2003 si a vizat modul de aplicare a HG nr. 27/2002 privind etichetarea energetica a masinilor casnice de spalat vase, fiind verificati un numar de 19 agenti economici, furnizori de echipamente electrocasnice. In urma controalelor efectuate, au fost opriti temporar de la comercializare un numar de 5 de agenti economici si au fost aplicate 14 amenzi, in valoare totala de 25 mil ROL.

287

Pentru reducerea consumului energetic in cladiri, a fost elaborata OG nr. 174/22.12.2002 (MO nr. 890/9.12.2002) privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate, aprobata prin Legea nr. 211/16.05.2003 (MO nr. 351/22.05.2003), prin care se instituie masuri pentru reabilitarea termica a unor cladiri de locuit multietajate si a instalatiilor aferente, realizate in perioada 1950-1985. Coordonarea tehnica a actiunilor de reabilitare se realizeaza de catre Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, iar fondurile necesare pentru finantarea cheltuielilor pentru reabilitarea termica si pentru efectuarea expertizei si auditului energetic al cladirilor se asigura astfel:

- Credite si/sau alocatii de la bugetul de stat, care acopera 85% din cheltuieli, din care 30% se constituie in subventie si din fondul de reparatii al asociatiilor de proprietari/locatari, care acopera 15% din cheltuieli, pentru lociuntele proprietate ale persoanelor fizice;

- Bugetul de stat si bugetele locale pentru locuintele si spatiile cu alta destinatie decat cea de locuinta existente in proprietatea/administrarea institutiilor publice;

- Fondurile proprii ale agentilor economici, pentru locuintele existente in proprietatea/administrarea acestora.

De asemenea, pentru implementarea cerintelor de eficienta energetica in cladiri, au fost elaborate Ordinele Ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1435/30.09.2002 (MO nr. 732/07.10.2002) pentru aprobarea reglementarii tehnice "Metodologie privind auditul energetic al cladirilor de locuit existente si al instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde menajere" si nr. 550/09.04.2003 (MO nr. 278/21.04.2003) pentru aprobarea "Indrumatorului pentru atestarea auditorilor energetici pentru cladiri si instalatiile aferente".

Prin Ordinul Ministrului industriei si resurselor nr. 578/11.11.2002 (MO nr. 938/20.12.2002), au fost aprobate Prescriptiile tehnice de stabilire a tarifelor percepute de catre ARCE pentru activitatile proprii de autorizare, avizare, certificare, atestare ce decurg din atributiile si responsabilitatile acesteia, in conformitate cu prevederile HG nr. 941/29.08.2002 (MO nr. 673/11.11.2002) privind organizarea si functionarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei. Este asigurat, astfel, cadrul autosustinerii financiare a unora dintre activitatile curente ale Agentiei.

In vederea intaririi capacitatii administrative a ARCE, personalul acesteia a fost majorat, intr-o prima etapa, la 40 de persoane. De asemenea, Agentia a fost reorganizata in vederea aplicarii prevederilor proiectului de Strategie privind eficienta energetica, fiind intarite structurile responsabile cu derularea activitatilor de supraveghere a pietei, autorizarii auditorilor energetici si a persoanelor care au dreptul sa realizeze bilanturi energetice si de implementare a proiectelor privind promovarea eficientei energetice si a utilizarii surselor regenerabile de energie.

In anul 2003, ARCE deruleaza in domeniul eficientei energetice proiecte in valoare de cca. 3 MEURO.

Pentru promovarea eficientei energetice, a fost constituit Fondul Roman pentru Eficienta Energetica (FREE), institutie independenta, care se autofinanteaza, infiintata prin OUG nr. 124/8.10.2001 (MO nr. 644/15.10.2001), aprobata cu modificari prin Legea nr. 287/15.05.2002 (MO nr. 344/23.05.2002).

Acordul de asistenta financiara nerambursabila pentru finantarea Proiectului de eficienta energetica, in valoare de 10 milioane USD, semnat la Bucuresti, la 18 octombrie 2002, a fost ratificat prin OUG nr.188/12.12.2002 (MO nr. 946/23.12.2002) privind ratificarea Acordului de asistenta financiara nerambursabila dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare.

Serviciile oferite de FREE sunt:

288

1. Servicii de finantare pentru acoperirea a maximum 80% din costurile de investitie ale proiectelor de eficienta energetica aprobate. Acestea se vor materializa prin:

- Imprumuturi la termen oferite direct utilizatorului final;

- Imprumuturi catre companiile de servicii energetice (ESCOs), in functie de specificul proiectului;

- Imprumuturi in care FREE formeaza un parteneriat cu un consortiu de furnizare de produse si servicii, oferind un pachet complet, care include tehnologia, utilajele si finantarea.

2. Asistenta tehnica pentru instruire si dezvoltarea proiectelor.

Pe parcursul derularii activitatii, strategia FREE vizeaza:

- Sa reorienteze investitorii din sectorul privat catre aceasta piata cu risc scazut, recuperand capitalul donatorilor initiali;

- Sa fie structurat astfel incat sa fie atractiv pentru co-finantatori, acesta fiind mecanismul de baza pentru cresterea in timp a capacitatii de investitie ;

- Sa angajeze cat se poate de mult resursele locale (institutii financiare locale), pentru a reduce costurile, cum ar fi cele de analiza a creditului.

In prezent, la nivelul FREE, se constituie portofoliul de proiecte potential eligibile, urmand ca finantarea efectiva sa inceapa in cursul semestrului II a.c..

In luna decembrie 2002 a fost adoptata HG nr. 1488/18.12.2002 (MO nr.956/27.12.2002) privind constituirea Grupului Interministerial de lucru pentru cooordonarea elaborarii si implementarii strategiei nationale in domeniul eficientei energetice si a planului de actiune aferent. Grupul interministerial, coordonat de ministrul industriei si resurselor, a elaborat in cursul trimestrului I 2003 proiectul Strategiei nationale in domeniul eficientei energetice, ca raspuns la recomandarile Uniunii Europene cuprinse in Raportul de tara aferent anului 2002.

Industria carbonifera Industria carbonifera se afla intr-un amplu proces de restructurare, avand ca obiectiv principal eficientizarea activitatii de exploatare desfasurate de agentii economici de profil si, implicit, cresterea competitivitatii.

In cursul anului 2002, in baza HG nr. 526/31.05.2001 (MO nr. 312/12.06.2001) prin care au fost aprobati indicatorii tehnico-economici ai proiectului integrat “Paroseni” in Valea Jiului, au fost finalizate lucrarile de reabilitare si a fost pus in functiune obiectivul “Preparatia Coroiesti”.

In cursul anului 2002 au fost inchise 12 mine neviabile din sectorul carbonifer de extractie a huilei si lignitului, la nivelul fiecareia fiind efectuate si lucrari de ecologizare.

In anul 2002, nivelul ajutorului de stat in domeniul minier a reprezentat cca. 1.009,614 mld ROL, fiind destinat sustinerii productiei, inchiderii minelor neviabile, protectiei sociale si asigurarii cerintelor de mediu la minele in functiune, precum si refacerii ecologice a zonelor miniere cu activitate incheiata. Nu se acorda subventii pentru lignit, ci doar pentru huila. 2.3.15. POLITICA INDUSTRIALA Negocierile cu UE pentru capitolul 15 – Politica Industriala au fost deschise si inchise provizoriu in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania – UE, din data de 30 iulie 2002.

289

Procesul de implementare a prevederilor politicii industriale a Romaniei si a planului de actiune aferent este coordonat de Ministerul Industriei si Resurselor, actiune la care s-a atras participarea celorlalti principali factori implicati in domeniul industrial: sectorul privat, sindicate, patronate, asociatii profesionale, ministere, institute economice, alte autoritati sau institutii publice.

In scopul mentionat mai sus, o echipa operativa (task force), alcatuita din experti ai Ministerului Industriei si Resurselor impreuna cu cei din celelalte ministere, analizeaza trimestrial stadiul realizarii actiunilor, cauzele eventualelor intarzieri, masurile operative care se impun precum si actiunile suplimentare realizate.

Aceste documente, realizate trimestrial, sunt analizate in sedintele Grupului Interministerial de lucru pentru implementarea Politicii Industriale a Romaniei si transmise spre informare Comisiei Europene (Grupul Interministerial de lucru este constituit in baza HG 660/2001).

In vederea intaririi capacitatii administrative (de coordonare si implementare a politicii industriale a Romaniei) a Ministerului Industriei si Resurselor (MIR), prin adoptarea HG nr. 208/2003 (MO nr. 150/7.03.2003) pentru modificarea HG nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, s-a infiintat Directia Generala de Politica Industriala, in conformitate cu conceptul european in materie, structurata in trei directii: Directia Elaborare si Implementare Politica Industriala, Directia Strategii de Dezvoltare Sectoriala si Directia Promovare Parteneriat.

Incadrarea in noua structura organizatorica a MIR s-a realizat, conform HG nr. 208/2003, in termen de 45 de zile de la intrarea in vigoare a actului normativ mentionat. In acest context, Directia Generala de Politica Industriala a devenit functionala, in a doua jumatate a lunii aprilie 2003, alaturi de celelalte structuri ale ministerului.

In vederea intaririi capacitatii Ministerului Industriei si Resurselor, de elaborare si implementare a politicii industriale, precum si de monitorizare a masurilor cuprinse in planul de actiune aferent, pana in prezent au fost desfasurate (in cadrul proiectului de twinning RO 2000/IB/OT/03), urmatoarele actiuni principale:

- Formarea profesionala in domeniul politicii industriale, in vederea dezvoltarii cunoasterii problematicii, formarii formatorilor si asigurarii diseminarii informatiilor. Astfel, pana in prezent, au avut loc 22 de seminarii si workshop-uri pe teme ca: benchmarking, cele mai bune practici, relatia intre administratie si partenerii sociali implicati in imlementarea politicii industriale, investitii straine, inovare, cultura competitivitatii, indicatori economici de analiza a competitivitatii, fonduri de pre-aderare, fonduri structurale si politica regionala. Seminariile au fost organizate cu participarea expertilor DTI/UK si Ministerului Industriei si Resurselor, precum si a patronatelor, asociatiilor profesionale, mediului universitar, autoritatilor publice locale si a altor factori interesati si implicati in procesul de implementare a politicii industriale, 7 din cele 22 seminarii fiind organizate in teritoriu.

- Elaborarea unei metodologii de evaluare a competitivitatii sectoarelor industriale.

- Elaborarea manualului “Conceptele politicii industriale moderne” si a brosurilor informative referitoare la managementul industrial modern si cele mai bune practici.

- Demararea unor proiecte specifice pentru dezvoltarea competitivitatii sectoarelor de interes major in economie. Pana in prezent au fost organizate reuniuni cu reprezentantii patronatelor si ai industriei romanesti pentru identificarea sectoarelor de interes. Astfel, au fost identificate trei sectoare de interes, respectiv industria de automobile, industria textila si industria electronica/electrotehnica si a fost organizat workshop-ul pe domeniul industriei textile. Urmeaza desfasurarea workshop-urilor pe celelalte doua sectoare industriale si identificarea propunerilor de proiecte pe baza carora se vor dezvolta proiectele specifice celor trei sectoare.

290

In procesul de implementare a prevederilor politicii industriale a Romaniei si a planului de actiune aferent, principalele actiuni realizate in perioada septembrie 2002 - mai 2003, pe domeniile prioritare stabilite prin documentele sus-mentionate, vizand in final atingerea obiectivului principal al politicii industriale a Romaniei, respectiv cresterea competitivitatii industriale, sunt:

- Consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis – eliminarea barierelor administrative si birocratice prin:

- Demararea de catre task force-ul organizat pentru implementarea politicii industriale a unei anchete de identificare a barierelor legislative, birocratice/administrative, care stau in calea desfasurarii activitatii intreprinderilor industriale si a intocmit un inventar al acestora, pe domenii (concurenta, fiscalitate si blocaj financiar, restructurare, utilitati, dezvoltarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor, cercetare-dezvoltare, probleme privind mediul inconjurator, calitate, activitatea de export-import, IMM-uri, legislatie, armonizare legislativa cu UE, investitii, achizitii publice, infrastructura); Acest document a fost prezentat Grupului Interministerial, a fost analizat gradul de generalitate, natura si baza legala a fiecarui obstacol, fiind initiate actiunile de rezolvare a fiecaruia in parte, prin masuri specifice;

- Intrarea in vigoare a Legii nr. 52/2003 (MO nr. 70/3.02.2003) privind transparenta decizionala in administratia publica;

- Aprobarea HG nr. 586/2003 (MO nr. 387/5.06.2003) privind aprobarea Planului de actiuni pe anul 2003 pentru dezvoltarea mediului de afaceri in Romania, plan coordonat de Ministerul Dezvoltarii si Prognozei. Prioritatile planului de actiuni sunt :

- eficientizarea dialogului Guvern-mediu de afaceri/societatea civila;

- simplificarea si imbunatatirea procedurilor administrative;

- elaborarea si implementarea unui mecanism unitar de inregistrare si organizare a evidentei investitiilor;

- intarirea structurilor institutionale angrenate in reformele pentru imbunatatirea mediului de afaceri.

- Atragerea investitiilor straine directe Actiunile intreprinse in sensul stimularii investitiilor straine directe, in perioada de referinta, au vizat reglarea unor importante aspecte de ordin institutional.

In acest sens, Agentia Romana pentru Investitii Straine (infiintata in luna iunie 2002, ca unica institutie de informare si promovare a investitiilor straine directe in Romania), monitorizeaza respectarea prevederilor legale privind regimul investitiilor straine in Romania, centralizand informatiile referitoare la inregistrarea investitiilor straine care beneficiaza de prevederile Legii 332/2001 (privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie) si analizand conformitatea acestora cu cerintele legii. Totodata, ARIS realizeaza informari si rapoarte periodice catre Guvernul Romaniei, inclusiv transmiterea de propuneri pentru solutionarea situatiilor prezentate. Resursele financiare necesare desfasurarii activitatii ARIS, in anul 2003, au fost asigurate prin Legea bugetului de stat pe anul respectiv, iar pentru cresterea capacitatii administrative a institutiei, a fost angajat personal suplimentar, ca urmare a concursului organizat la inceputul lunii mai 2003.

In ceea ce priveste aspectul legislativ, ca urmare a aplicarii Legii nr. 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie, in perioada 1 iunie 2002 - 1 iunie 2003 s-au inregistrat 99 investitii cu valori de peste 1 000 000 USD, cu o valoare angajata de 941,3 milioane USD, din care participare straina de 600,5 milioane USD.

291

Principalele domenii in care s-au inregistrat aceste investitii sunt: transportul si distributia gazelor naturale, comunicatii – dezvoltarea retelei de radiorelee, telecomunicatii – extinderea retelei de telefonie mobila, industria metalurgica, industria constructoare de masini, industria mobilei, comert cu ridicata nespecializat. In acest context, cresterea volumul total al investitiilor straine directe, aferenta anului 2002, a fost de 1,33 miliarde USD (capital social subscris in echivalent valuta).

Principalele state de provenienta a capitalului strain sunt Olanda, Germania, Franta, SUA, urmate de Italia, Cipru, Austria, Antilele Olandeze, Turcia si Marea Britanie.

- Dezvoltarea pietei libere si concurentiale Continuand procesul de preluare a acquis-ului in domeniul ajutorului de stat, Consiliul Concurentei a adoptat in anul 2003 o serie de regulamente si instructiuni pentru aplicarea Legii privind ajutorul de stat nr. 143/1999:

- Instructiunile privind ajutorul de stat si capitalul de risc publicate in MO nr. 156/ 11.03.2003 preiau Informarea Comisiei – Ajutorul de stat si capitalul de risc (OJ C 235/21.08.2001), care au intrat in vigoare la data publicarii;

- Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat regional pentru proiecte mari de investitii, publicat in MO nr. 165/17.03.2003, transpune Cadrul multisectorial C107/07.04.98 aplicabil in UE pana la 30.12.2003 pentru sectoarele nespecificate (Regulamentul a intrat in vigoare la data publicarii);

- Regulamentul multisectorial privind regulile tranzitorii aplicabile ajutorului de stat regional pentru proiecte mari de investitii in sectoare industriale nespecifice publicat in MO nr. 165/ 17.03.2003, regulament care transpune noul cadru multisectorial C70/19.03.2002 aplicabil in U.E. dupa expirarea vechiului cadru pentru sectoarele nespecifice, aplicabil de la 24 iulie 2002 in domeniul otelului, iar in domeniul industriilor fibrelor sintetice si al automobilelor, aplicabil in locul respectivelor reglementari sectoriale comunitare de la 01.01.2003;

- Instructiunile privind ajutorul de stat sub forma garantiilor publicat in MO nr. 165/ 17.03.2003 transpune Nota Comisiei pentru aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratat ajutorului de stat sub forma garantiilor (OJ C 071/11.03.2000). Aliniate la acquis-ul comunitar, aceste reglementari stabilesc criteriile de acordare si modalitatea de evaluare a ajutoarelor de stat acordate in cazurile si sectoarele specificate.

- Cresterea competitivitatii produselor industriale Mecanismul de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale, aprobat prin OUG nr. 120/2002 (MO nr. 727/4.10.2002) si gestionat de catre Ministerul Industriei si Resurselor, este reglementat de HG nr. 1570/18.12.2002 (MO nr. 27/20.01.2003 si HG nr. 1517/2002 privind infiintarea Comitetului Interministerial de Monitorizare a Sistemului de Sustinere si Promovare a Exportului cu Finantare de la Bugetul de Stat (MO nr. 27/20.01.2003).

Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale prevede acoperirea, de la bugetul de stat, in proportie de pana la 50 %, a cheltuielilor agentilor economici pentru urmatoarele tipuri de proiecte:

- implementarea si certificarea sistemelor calitatii si a sistemelor de management de mediu care se fac in conformitate cu cerintele din SR EN ISO 9001/2001 si respectiv SR EN ISO 14001/1997;

- acreditarea laboratoarelor de testare si etalonare, in conformitate cu cerintele SR EN ISO 17025/2001 precum si dotarea acestora;

- inregistrarea si protejarea pe piata externa a marcilor, desenelor si modelelor industriale romanesti.

292

In decursul unui an calendaristic, fiecare agent economic (beneficiar) poate solicita sprijin financiar pentru cate un singur proiect din tipurile de proiecte precizate anterior, deci maximum 3 proiecte.

Suma maxima totala acordata unui agent economic, intr-un an este de 30 000 de Euro, cu plata esalonata pe baza de documente justificative (conform proiectului propus si aprobat) si numai dupa semnarea contractului cu administratorul de program - MIR.

Procesul de acordare a sprijinului financiar este bazat pe transparenta si tratament egal pentru toti agentii economici.

- Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor In cadrul actiunii „Reteaua nationala a centrelor de consultanta, instruire si informare”, Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie a lansat, incepand cu data de 6 decembrie 2002, pagina web a „Retelei nationale a centrelor de consultanta, instruire si informare pentru IMM”, pagina structurata pe trei domenii distincte: servicii de consultanta, servicii de instruire si servicii de informare. Inscrierea este deschisa furnizorilor de astfel de servicii din toata tara, care se pot incadra in una din urmatoarele categorii: organizatii si agentii neguvernamentale, universitati, societati comerciale, asociatii si fundatii. A fost realizata mediatizarea actiunii si demararea procesului de inscriere on-line, a firmelor interesate, pe site-ul ministerului. Astfel, pana la 31.03.2003 s-au inscris 209 firme ce activeaza in 35 de judete si Municipiul Bucuresti, acoperind relativ echilibrat toate cele 8 regiuni ale Romaniei. In cadrul workshop-ului cu tema „Consultanta” (organizat prin programul de twinning al MIMMC), au fost identificate o serie de criterii ce vor sta la baza realizarii ulterioare a activitatii de evaluare, selectie si certificare a firmelor inscrise.

Incepand de la data de 6 martie 2003, MIMMC a reluat derularea Programului national multianual de sprijinire a intreprinderilor mici si mijlocii in dezvoltarea exportului, pe perioada 2002 – 2005, aprobat prin Ordinul Ministrului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie nr. 35/2003 (MO nr. 146/06.03.2003). In prezent, se desfasoara etapa de primire a cererilor de finantare si acordare a acordului de principiu.

- Promovarea investitiilor intangibile S-a adoptat Legea 375/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor in vederea cresterii mobilitatii, flexibilitatii si adaptabilitatii fortei de munca prin promovarea conceptului de pregatire continua.

- Accelerarea ajustarii structurale (restructurare, privatizare)

Privatizarea In perioada septembrie 2002 – mai 2003 procesul de privatizare a continuat cu vanzarea de catre APAPS a unui numar de 200 societati comerciale. Numarul societatilor ramase de privatizat si la care APAPS detine capital majoritar este de 333 societati, din care 81 sunt societati mari.

Astfel, numarul total al societatilor comerciale vandute de APAPS in perioada decembrie 1992 – 1 iunie 2003 este de 7 465 societati. Dintre acestea, numarul societatilor comerciale din industria prelucratoare (sectiunea E-CAEN) privatizate in perioada septembrie 2002 – mai 2003 este de 66, numarul total al societatilor comerciale din industria prelucratoare privatizate in perioada decembrie 1992 – 1 iunie 2003 fiind de 1 733.

Accelerarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din portofoliul APAPS este ilustrata si prin faptul ca procentul detinut de aceasta institutie in structura proprietatii de stat a scazut de la 12% la inceputul anului 2002, la 8,47%, la inceputul anului 2003. In acest context, este esential de subliniat faptul ca, la sfarsitul anului trecut, in Romania ponderea capitalului social privat a depasit ponderea capitalului social detinut de stat.

293

- Privatizarea / restructurarea societatilor comerciale prin programul PSAL convenit cu Banca Mondiala Stadiul privatizarii, la data de 01.06.2003, a celor 63 de societati comerciale din portofoliul APAPS, incluse in programul PSAL I negociat cu Banca Mondiala, se prezinta dupa cum urmeaza:

- din componenta PSAL de privatizare caz cu caz a trei societati mari din portofoliul APAPS (SC Sidex SA, SC Alro SA si SC Alprom SA), toate aceste trei societati au fost privatizate (SC Alprom SA a fost privatizata in perioada de referinta);

- din componenta PSAL I de privatizare caz cu caz, a 5 societati comerciale mari (SC Antibiotice SA, SC Romvag SA, SC Electroputere SA, SC Tractorul SA si SC Hidromecanica SA):

- SC Antibiotice SA Iasi a fost transferata la Ministerul Sanatatii si Familiei in baza HG nr.365/15.04.2002;

- 2 societati au fost privatizate : SC Hidromecanica SA Brasov si SC Romvag SA Caracal;

- SC Electroputere SA Craiova a fost oferita de doua ori la privatizare, negocierile esuand in ambele etape datorita ofertelor slabe prezentate de investitori. A fost reluat procesul de privatizare, prin lansarea anuntului publicitar in data de 14.06.2003, cu termen de depunere a ofertelor in data 14.07.2003;

- In cazul SC Tractorul SA Brasov procesul de privatizare a inregistrat progrese semnificative dupa cum urmeaza: cele sase societati comerciale mici de pe Platforma Tractorul Brasov, oferite la vanzare in martie 2002, au fost privatizate. Societatea rezultata in urma fuziunii celorlalte trei societati comerciale mari de pe Platforma Tractorul a fost oferita la vanzare in martie 2002, insa negocierile cu singurul ofertant nu au condus la semnarea contractului de vanzare-cumparare de actiuni. Procesul de privatizare al acestei societati a fost reluat, in prezent desfasurandu-se negocieri cu grupul ARGO din Italia, finalizarea privatizarii urman a se face printr-o lege speciala. De asemenea, in prezent se aplica un program de restructurare cu masuri punctuale de redresare, inclusiv masuri de reducere de personal cu 3380 salariati;

- din componenta PSAL I de privatizare a 50 societati comerciale in grupuri, o societate, SC Poiana Brasov, a fost transferata la Ministerul Turismului in baza OUG nr. 7/2001 privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din turism si a Legii nr. 276/2001 pentru aprobarea OUG nr. 7/2001. Din cele 49 societati care au ramas in portofoliul APAPS, un numar 43 societati au fost oferite la vanzare de APAPS, din care:

- 34 societati au fost privatizate, din care 14 societati in perioada de referinta;

- 2 societati comerciale sunt in negocieri;

- 2 societati se afla in perioada de depunere oferte;

- pentru 6 societati, procesul de privatizare urmeaza sa fie reluat;

- ultimele 6 societati, care nu au fost lansate pana in prezent la privatizare in cadrul programului PSAL (din cauza unor situatii litigioase sau confruntarea cu unele aspecte de mediu pentru rezolvarea carora a fost necesara intocmirea unor studii de mediu elaborate, ce a necesitat un timp mai indelungat, in vederea emiterii avizelor de mediu pentru

294

privatizare), urmeaza sa fie oferite la vanzare in perioada iunie-septembrie 2003.

- din componenta PSAL I de restructurare/lichidare a 5 societati comerciale mari (SC Clujana SA, SC IUG SA, SC Nitramonia SA, SC Roman SA si SC Siderurgica SA):

- la SC Clujana SA au fost vandute 78% din activele societatii si in prezent vanzarea activelor acestei societati este preluata de AVAB;

- 2 societati au fost privatizate in luna octombrie 2002, respectiv martie 2003: SC IUG SA Craiova si SC Nitramonia SA Fagaras ;

- in cazul SC Roman SA Brasov au fost desprinse 10 filiale care din septembrie 2002 au dobandit statut juridic si pentru care societatea – mama urmeaza sa declanseze procedura de privatizare. Este prevazut si un program de restructurare cu masuri punctuale de redresare, inclusiv masuri de reducere de personal cu 3000 salariati;

- in cazul SC Siderurgica SA Hunedoara s-au constituit 9 filiale plus societatea-mama. Din totalul de 9 filiale au fost privatizate 5, iar restul de 4 filiale urmeaza sa fie oferite la privatizare in perioada urmatoare. De asemenea, se fac pregatiri pentru oferirea la privatizare a societatii mama S.C. Siderurgica S.A. la care deja s-au identificat si vandut active si mijloace fixe disponibile. Este prevazut si un program de restructurare cu masuri punctuale de redresare, inclusiv masuri de reducere de personal cu minim 2000 salariati.

In cadrul eforturilor ce se intreprind pentru indeplinirea criteriilor economice de la Copenhaga, se vor initia inclusiv proceduri de lichidare a societatilor comerciale cu rezultate financiare slabe. In acest sens, in Memorandum-ul suplimentar de politici economice si financiare negociat cu Fondul Monetar International este prevazut ca, in cazul societatilor Corapet SA, Rulmenti SA Slatina, Verachim SA, Oltplast SA, Chimcomplex SA, Tepro SA si Carom SA, sa se initieze proceduri de lichidare, daca aceste societati nu vor fi privatizate pana la sfarsitul lunii iunie 2003. Pana in luna iunie 2003, situatia acestui grup de 7 societati era urmatoarea:

- s-a reusit privatizarea a 4 societati: Corapet SA (inclusa in PSAL I) in luna martie 2003, Tepro SA in luna mai 2003, Carom SA (inclusa in PSAL I) in luna iunie 2003 si Chimcomplex SA in luna iunie 2003;

- 1 societate este in negocieri: Oltplast SA;

- Rulmenti SA Slatina a fost lansata la privatizare insa, intrucat nici o oferta de cumparare nu a fost primita pana la data limita de depunere a acestora, anuntul pentru privatizarea societatii a fost republicat. La noul termen de depunere oferte din 06 iunie 2003 nu a fost depusa nici o oferta;

- in cazul SC Verachim SA a fost elaborata strategia de privatizare a societatii, care va fi implementata dupa aprobarea de catre Guvern.

In ceea ce priveste situatia societatilor comerciale ce au fost incluse in programul RICOP, din cele 60 societati din portofoliul APAPS, trei au fost transferate la Ministerul Industriei si Resurselor, Ministerul Sanatatii si Familiei si respectiv la Administratia Publica Locala.

Din cele 57 societati ramase in portofoliul APAPS si cuprinse in programul RICOP, un numar de 46 societati au fost privatizate, 2 societati sunt in negocieri avansate, urmand ca ultimele 9 societati comerciale sa fie privatizate pana la sfarsitul lunii august 2003.

Totodata, in Memorandum-ul Suplimentar de Politici Economice si Financiare negociat cu Fondul Monetar International este prevazuta privatizarea, de la 1 ianuarie 2003 pana la sfarsitul lunii octombrie 2003, a unui numar de 12 societati comerciale cu peste

295

1000 salariati, fiind vizate societati din intreg portofoliul APAPS. Fata de acest angajament, pana in prezent au fost privatizate un numar de 8 societati cu peste 1000 salariati.

Sectoare specifice

Industria siderurgica Restructurarea industriei siderurgice, in termeni de viabilitate economica, constituie o prioritate majora atat pentru economia romaneasca cat si pentru integrarea Romaniei in UE.

Ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana, siderurgia romaneasca constituie parte integranta a pietei europene. In acest sens, in ultima perioada au fost finalizate o serie de actiuni vizand racordarea siderurgiei romanesti la siderurgia europeana:

- constituirea Comisiei Interministeriale pentru restructurarea si privatizarea SIDERURGICA SA Hunedoara, Decizia Primului Ministru nr. 198/13.11.2002;

- finalizarea primei etape de consultari reciproce cu Comisia Europeana si convenirea capacitatilor de 9,14 milioane tone otel brut/an pentru siderurgia din Romania, noiembrie 2002;

- acceptarea de catre Comisia Europeana a prelungirii perioadei de timp pentru restructurarea siderurgiei si a posibilitatii de acordare de ajutoare de stat la integrarea Romaniei in UE – Protocolul Aditional la Acordul European de Asociere a Romaniei la UE, Bruxelles, noiembrie 2002;

- cererea oficiala a Romaniei de a deveni membru cu drepturi depline la OECD – Comitetul Otelului, decembrie 2002;

- inceperea actiunii de evaluare a viabilitatii sectorului siderurgic din Romania de catre expertii UE in colaborare cu specialistii romani, ianuarie 2003.

O premiza incurajatoare pentru viabilitatea sectorului siderurgic romanesc o reprezinta evolutia procesului de privatizare. Finalizarea, in anul 2001 a procesului de privatizare a combinatului SIDEX SA Galati cu concernul ISPAT si in anul 2002 a combinatului COS SA Targoviste precum si crearea societatii mixte DONASID SA Calarasi cu concernul BELTRAME din Italia, ridica la 5 din 7 numarul unitatilor privatizate din siderurgie, ceea ce reprezinta circa 85% din capitalul social si productia de otel brut.

A fost semnat contractul de privatizare pentru INDUSTRIA SARMEI SA Campia Turzii cu firma CONARES Elvetia.

Laminoarele independente pentru produse lungi si tevi au fost privatizate.

Programele individuale de restructurare inscrise in strategia aprobata de Guvern au fost preluate de noii investitori, realizarea lor fiind monitorizata.

In perioada de referinta, s-au facut demersuri pentru reglementarea situatiei de la CSR SA Resita, privatizata in anul 1999. Prin neplata de catre angajator, la termenul prevazut de contract, a actiunilor achizionate, a fost anulat de catre APAPS contractul de privatizare incheiat cu firma americana Noble Ventures Ibc.

In prezent, APAPS este actionar majoritar cu 90% din capitalul social, iar de la 1 martie 2003 a fost reluata activitatea economica la CSR Resita. Dupa restructurare si reabilitare, compania va fi oferita din nou la privatizare.

Ajutoare de stat acordate in sectorul siderurgic Controlul ajutoarelor de stat si compatibilitatea schemelor de ajutor de stat cu reglementarile Comisiei Europene reprezinta elemente importante ale politicii industriale.

296

In concordanta cu prevederile Acordului de Asociere, Romania a luat in considerare obligatiile ce ii revin in domeniul acordarii de ajutoare de stat, in sectorul siderurgic.

Romania este constienta de faptul ca trebuie sa se incadreze in politica europeana in domeniul siderurgiei si, in consecinta, a elaborat si prezentat Comisiei Europene strategia sectoriala adoptata de Guvernul Romaniei. Urmare observatiilor Comisiei Europene privind strategia prezentata, partea romana a elaborat si transmis, in noiembrie 2002, un document suplimentar privind situatia si evolutia capacitatilor de productie pana la orizontul anului 2010, precum si ajutorul de stat acordat in perioada 1993-2001 pe societati si forme de ajutor de stat. Mentionam ca pozitii distincte au facut referire la unitatile privatizate (SIDEX Galati, Gavazzi Steel Otelul Rosu, CSR Resita). De asemenea, au fost prezentate formele de ajutor de stat adoptate (conversia datoriilor, participari de capital, garantii guvernamentale, compensari de debite).

Industria de aparare In perioada septembrie 2002 - mai 2003, in baza HG nr. 455/2001 (MO nr. 267/23.05.01) privind aprobarea Planului de actiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004 si a “Programului pentru continuarea restructurarii industriei de aparare in anul 2003”, aprobat de Ministrul Industriei si Resurselor, eforturile s-au concentrat in urmatoarele directii de activitate:

- Redimensionarea industriei de aparare si a capacitatilor de productie, in acord cu cerintele fortelor sistemului national de aparare si ale unor beneficiari externi:

- in trimestrul I 2003, a avut loc disponibilizarea a 5 121 persoane;

- a fost aprobata HG nr. 547/2003 (MO nr. 355/26.05.2003) privind infiintarea SC Uzina Mecanica Orastie SA, prin reorganizarea prin divizare partiala a Companiei Nationale ROMARM SA.

- sunt in derulare activitati care sa conduca, pana la 30.06.2003, separarea, acolo unde este posibil, a capacitatilor de productie militara de cele civile.

- Initierea procesului de regrupare a capacitatilor de productie militara, cu scopul de a elimina paralelismele si suprapunerile; sunt in curs de desfasurare actiuni privind reorganizarea capacitatilor de productie militara pe grupe de produse.

- Modernizarea si retehnologizarea unor capacitati de productie, prin finalizarea unor investitii.

Astfel, in perioada de referinta, s-au derulat investitii pentru:

- modernizarea si retehnologizarea unor capacitati de productie militara, cum sunt liniile de fabricatie a munitiei de infanterie din cadrul SC Uzina Mecanica Cugir SA si SC Uzina Mecanica Sadu SA;

- modernizarea si retehnologizarea unor capacitati de productie civile, cum sunt turnatoria de tuburi din fonta ductila de la SC Uzina Mecanica Orastie SA, laminorul de neferoase din cadrul SC Metrom SA Brasov si turnatoria de fonta de la SC Carfil SA Brasov.

Pentru absorbirea fortei de munca disponibilizate din industria de aparare, au fost create parcuri industriale sub autoritatea Consiliilor Judetene: Constanta (prin divizarea SC SN Mangalia SA), Prahova (prin divizarea SC UM Plopeni SA), Hunedoara (prin divizarea SC UM Cugir SA), Gorj (prin divizarea SC UM Sadu SA) si Brasov (prin divizarea SC Carfil SA Brasov, SC METROM SA Brasov si SC TOHAN SA Brasov).

In ceea ce priveste evolutia procesului de privatizare in industria de aparare, in baza HG nr. 556/2002 (MO nr. 405/12.06.2002) pentru aprobarea mandatului privind realizarea strategiei de privatizare a unor societati comerciale aflate in portofoliul Ministerului Industriei si Resurselor, Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii din

297

Industrie a oferit la privatizare 12 societati comerciale. Stadiul actiunii de privatizare este urmatorul:

- a fost incheiat, la data la 12.05.2003, contractul de vanzare-cumparare de actiuni, la SC MFA SA Mizil ;

- este in curs de finalizare negocierea contractului de privatizare a SC ELPROF SA Bucuresti;

- a fost initiata procedura de privatizare a SC ROMPIRO SA Orastie.

In vederea stabilirii cadrului juridic al activitatilor din industria de aparare in ceea ce priveste dimensionarea capacitatilor de productie, corelarea acestora cu cerintele fortelor sistemului national de aparare, asigurarea interoperabilitatii cu produsele NATO si mentinerea numarului strict de personal specializat pentru functionarea liniilor de fabricatie, au fost adoptate:

- Legea nr. 44/2003 (MO nr. 51/29.01.2003) pentru aprobarea OUG nr. 95/2002 (MO nr. 463/28.06.2002) privind industria de aparare;

- HG nr. 1597/2002 (MO nr. 42/27.01.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 95/2002 privind industria de aparare;

- HG nr. 1598/2002 (MO nr. 42/27.01.2003) privind aprobarea numarului mediu maxim de personal pentru agentii economici din industria de aparare care beneficiaza in anul 2003 de prevederile art. 10 din OUG nr. 95/2002 privind industria de aparare (11392 este numarul maxim de personal aprobat, care va fi utilizat pentru activitati de intretinere, conservare, paza si activitati administrative).

2.3.16. INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII Negocierile la Capitolul 16 – Politica in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii au fost deschise in cadrul Conferintei de Aderare Romania –UE din data de 28.03.2000 si inchise provizoriu in cadrul Conferintei de Aderare din data de 10.05.2000.

Evolutii recente ale politicii in domeniul IMM si instrumente de aplicare Principalele actiuni intreprinse la nivel national, vizand alinirea la politicile comunitare de sustinere a sectorului IMM si o noua abordare strategica de promovare a sectorului IMM, s-au concentrat in urmatoarele directii:

Elemente de strategie: - Includerea distincta a actiunilor de accelerare a procesului de integrare europeana

prin consultarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali, la capitolul „Stimularea IMM si cooperatiei si imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ pentru IMM” al Planului de actiuni pe anii 2003 si 2004 al Programului de Guvernare - aprobat prin HG nr. 160/2003 (MO nr. 162/13.03.2003);

- Reactualizarea Strategiei de dezvoltare a sectorului IMM, in baza Planului de actiuni pe anii 2003-2004 al Programului de Guvernare si a propunerilor de imbunatatire formulate de expertii germani, in cadrul programului de twinning pentru MIMMC; strategia urmeaza a fi supusa dezbaterilor, in cadrul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Sectorului IMM;

- Extinderea si imbunatatirea consultarii cu sectorul IMM prin constituirea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Sectorului IMM, care va functiona pe langa MIMMC si care are in componenta sa 40 de membrii (reprezentanti ai ministerelor, ai mediului de afaceri si agentiilor de dezvoltare regionala). Comitetul este o structura care isi propune sa analizeze problematicile si strategia de dezvoltare a sectorului

298

in sedinte trimestriale. Regulamentul de functionare si organizare a comitetului a fost aprobat prin Ordinul ministrului pentru intreprinderile mici si mijlocii si cooperatie nr. 101/2003 (MO nr. 399/09.06.2003);

- Elaborarea de catre MIMMC, in colaborare cu OECD-BERD, a Raportului “Analiza politicilor privind dezvoltarea intreprinderii si antreprenoriatului in Romania” si furnizarea informatiilor necesare pentru intocmirea studiului “ Romania - Evaluare Economica”. Principalele concluzii ale raportului se refera la imbunatirea mediului de afaceri, constituirea unei structuri consultative care sa functioneze pe langa MIMMC, intarirea dialogului cu partenerii sociali si reactualizarea strategiei sectorului;

- Elaborarea Instrumentului multianual national de finantare pentru IMM pe perioada 2003-2006. Construirea instrumentului multianual s-a bazat pe identificarea a 5 prioritati: dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil si prietenos, dezvoltarea capacitatilor IMM de a face fata presiunilor concurentiale; imbunatatirea accesului IMM pe pietele externe, promovarea culturii antreprenoriale, acordarea de asistenta tehnica pentru implementarea si a altor prioritati. In cadrul acestor prioritati, au fost identificare masuri concrete de sustinere care se pot materializa pe parcursul implementarii acestuia pe perioada amintita, cu atragerea de surse de la bugetul de stat, din surse externe si din fonduri PHARE. In data de 4 martie a.c. a fost organizat seminarul de prezentare a Instrumentului multianual national de finantare pentru IMM, la care au fost invitate MIE, MDP, BNR, MFP-OPCP, Delegatia UE, Comisia de Integrare Europeana a Parlamentului, un 14 numar de institutii bancare, ARD-uri, CNIPMMR, UCECOM si CCIRB;

- Continuarea si amplificarea programelor dezvoltate de MIMMC, in cadrul bugetului alocat ministerului pe perioada 2003-2006, prin lansarea si derularea pachetului de programe nationale multianuale, vizeaza atingerea obiectivelor inscrise in Programul de Guvernare si inlocuirea facilitatilor fiscale abrogate din Legea nr.133/1999 (pentru investitii, export, consultanta si incubatoare de afaceri, instruirea comerciantilor, promovarea mestesugurilor si artizanatului).

In vederea implementarii Cartei Europene pentru Intreprinderile Mici (CEIM), s-a actionat pentru:

- Elaborarea raportului de implementare al CEIM, in urma desfasurarii reuniunii bilaterale, din data de 15 iulie 2002, dintre reprezentantii Comisiei Europene si MIMMC. Raportul contine informatii relevante privind stadiul implementari CEIM cu evidentierea urmatoarelor directii: educatie si instruire pentru antreprenoriat, costuri mai reduse si proceduri mai rapide de infiintare a unei afaceri, legi si reglementari mai bune, disponibilitatea fortei de munca calificate, sistemul de impozitare si problemele financiare. Contributiile tarilor candidate au stat la baza elaborarii documentului Comisiei Europene “Commission Staff Working Paper – Report on the implementation of European Charter for Small Enterprises in the candidates countries for accession to the European Union” – sec (2003), 21 ianuarie 2003, sec (2003) 57;

- Imbunatatirea Planului de eliminare a barierelor administrative cu care se confrunta IMM, prin promovarea Planului de actiuni pentru implementarea Cartei Europene pentru Intreprinderile Mici care are la baza recomandarile formulate de Comisie si adresate tarilor candidate in raportul mentionat;

- Constituirea Grupului de lucru pentru implementarea CEIM in baza Ordinului Ministrului pentru intreprinderile mici si mijlocii si cooperatie nr. 100/2003 (MO nr. 399/09.06.2003). In data de 1 aprilie 2003, s-a reunit Grupul de lucru pentru implementarea CEIM, in scopul initierii planului de actiuni pentru implementarea cartei;

299

- Pentru implementarea directiei din CEIM „Better legislation and regulation”, MIMMC a solicitat si obtinut acordul USAID pentru acordarea asistentei necesare crearii cadrului de lucru si a expertizei pentru evaluarea impactului economic asupra IMM al legislatiei in vigoare si a celei in curs de elaborare;

- Participarea Romaniei la Cel de al IV-lea Program Multianual pentru Intreprinderi si Spirit Antreprenorial, in special pentru IMM (2001-2005), la instrumentele financiare si la proiectele lansate in anul 2003, cu impact in implementarea CEIM. MIMMC sustine financiar, prin bugetul alocat pentru intregul program, extinderea retelei de centre EURO INFO, cu inca doua centre, in regiunile N-E (judetele Neamt, Suceava, Botosani, Iasi) si regiunea S-V (judetele Dolj, Mehedinti, Gorj, Olt, Valcea). In acest sens, au fost prezentate pe site-ul MIMMC, incepand cu data de 12 decembrie 2002, informatii referitoare la modalitatile de inscriere a organismelor candidate din regiunile mentionate. De asemenea, aceste informatii au fost facute publice si prin doua ziare de larga circulatie. Termenul final de inscriere a fost de 24 ianuarie a.c. In urma analizei dosarelor primite, CE va comunica desemnarea celor doua centre selectate. De asemenea, Romania si-a exprimat participarea in cadrul componentei Politica Intreprinderii si a primit confirmarea de participare in urmatoarele proiecte: “Study on indicators of Regulatory Quality”, “Ex-post evaluation of EC legislation and its burdens on business”; “European B2B”; “E-Marketplaces Portal”, “European E-Business Support Network for SMEs”. Pentru proiectul “Forumul European pentru dezvoltarea aptitudinilor profesionale cu ajutorul tehnologiei informatiei si comunicatiei” („European e-skills forum”), din aceeasi componenta, se asteapta confirmarea. S-a efectuat plata contributiei de participare in program, pentru anul 2002, in conformitate cu HG nr.1214/2002 (MO nr. 821/13.11.2002). In prezent, se asteapta lansarea procedurii „call for funds” pentru plata contributiei pe acest an;

- Extinderea cooperarii bilaterale cu Italia, Germania, Olanda, Belgia si formularea de programe concrete bilaterale pentru stimularea dezvoltarii sectorului si cresterea competitivitatii.

Imbunatatirea mediului de afaceri - Continuarea monitorizarii trimestriale, de catre MIR, a Planului de actiuni pentru

implementarea politicii industriale a Romaniei, aprobat prin HG nr. 657/20.06.2002 privind aprobarea Politicii industriale a Romaniei si a Planului de actiune pentru implementarea politicii industriale a Romaniei;

- Coordonarea si monitorizarea , de catre MDP, a eliminarii unor obstacole cu care se confrunta comunitatea de afaceri si pentru imbunatatirea permanenta a conditiilor in care isi desfasoara activitatea intreprinderile, in particular IMM-urile, cuprinse in Planul de actiuni pentru inlaturarea barierelor administrative din mediul de afaceri, aprobat prin HG nr. 209/28.02.2002 (MO nr. 196/ 22.03.2003);

- Elaborarea studiului de catre MDP, cu asistenta Serviciului de asistenta pentru investitii straine din cadrul Bancii Mondiale (FIAS) si a unei firme locale specializate in activitati de cercetare de piata (IRSOP), prin care s-a aplicat un sistem performant de monitorizare si analiza comparativa a progreselor si impactului reglementarilor din mediul de afaceri. Studiul a cuprins un sondaj la 526 companii private la nivel national si un pachet de 21 interviuri directe la institutii. Aceste instrumente de monitorizare au facut posibila analiza impactului costurilor administrative si procedurale suportate de investitorii privati din Romania. Rezultatele acestei analize, alaturi de concluziile si recomandarile FIAS, de propunerile societatii civile, ale mediului de afaceri si ale organizatiilor neguvernamentale, urmeaza a constitui repere in elaborarea strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil si atractiv.

300

Propunerile si recomandarile generate de acest studiu vizeaza in principal urmatoarele aspecte:

- simplificarea procesului de inregistrare a firmelor, prin renuntarea la cele 5 autorizatii, in stadiul inregistrarii acestora;

- utilizarea de mecanisme structurate de dialog intre reprezentantii sectorului public si cel privat pentru discutarea problemelor aparute si identificarea solutiilor, ajustandu-se si actualizandu-se corespunzator Planul de actiuni;

- folosirea de catre institutiile si autoritatile publice cu activitate de reglementare a opiniilor si propunerilor partenerilor de dialog din mediul privat, pentru orientarea reformelor viitoare;

- imbunatatirea modalitatilor de efectuare a inspectiilor, cu participarea tuturor institutiilor abilitate, in vederea evitarii paralelismelor si suprapunerilor si cresterea rolului preventiv si educational, concomitent cu reducerea caracterului punitiv al acestora;

- analiza posibilitatii de preluare a activitatii Politiei Economice de catre Garda Financiara;

- continuarea investigatiilor in unele domenii pentru explorarea solutiilor practice de reducere si stopare a coruptiei administrative;

- organizarea sondajului anual in vederea monitorizarii si evaluarii impactului reglementarilor guvernamentale asupra mediului de afaceri, analiza comparativa a rezultatelor sondajelor, evidentierea progreselor si mediatizarea acestora;

- intarirea structurilor institutionale angrenate in elaborarea si monitorizarea implementarii reformelor care vizeaza imbunatatirea si dezvoltarea mediului de afaceri.

- Revizuirea si actualizarea Planului de actiuni, in anul 2003, pentru dezvoltarea mediului de afaceri in Romania vizeaza imbunatatirea cadrului investitional. In elaborarea acestuia, s-a tinut cont de propunerile si recomandarile FIAS si de cerintele exprimate de mediul de afaceri. Planul de actiuni a fost supus consultarii asociatiilor profesionale si patronale, organizatiilor non-guvernamentale si institutiilor administratiei publice implicate in realizarea lui. Forma consolidata a acestuia a fost aprobata in sedinta Guvernului din data de 21.05.2003, fiind in curs de publicare in Monitorul Oficial.

In perioada septembrie 2002 - iunie 2003, au fost adoptate o serie de acte normative si luate unele masuri administrative, prin care se urmareste eliminarea unor bariere administrative si imbunatatirea mediului de afaceri si care vizeaza reglementarea urmatoarelor aspecte:

- continuarea simplificarii procedurilor administrative prin imbunatatirea procesului de inregistrare si autorizare a agentilor economici in cadrul Birourilor Unice (HG nr. 1344/2002 - MO nr. 903/12.12.2002) privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale si a tarifelor pentru operatiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale; HG nr. 1345/2002 (MO nr. 903/12.12.2002) pentru stabilirea modelului si continutului cererii de inregistrare si ale certificatului de inregistrare a comerciantului; HG nr.1346/2002 (MO nr. 903/12.12.2002) privind serviciile de asistenta prestate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor;

- scutirea studentilor care doresc sa demareze o afacere, de la plata taxelor si tarifelor datorate pentru operatiunile de inmatriculare, pentru autorizarea functionarii, pentru serviciile de asistenta prestate in cadrul Birourilor Unice, pentru

301

publicarea in extras in MO a incheierii de inmatriculare pronuntate de judecatorul delegat si, de asemenea, de la taxele de timbru pentru activitatea notariala, facilitati stipulate de HG nr. 166/2003 (MO nr. 114/24.02.2003) privind acordarea unor facilitati fiscale studentilor care doresc sa infiinteze o afacere proprie;

- revizuirea procedurilor de iesire de pe piata a firmelor (Legea nr. 82/2003 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, publicata in MO nr.194 din 26.03.2003);

- aprofundarea procedurii aprobarii tacite in obtinerea/reinnoirea autorizatiilor, aprobarilor, avizelor, licentelor, permiselor etc prin OUG. nr. 27/2003 (MO nr. 291/ 25.04.2003) privind procedura aprobarii tacite, prin care se prevede ca:

- orice autorizatie se considera acordata sau, dupa caz, reinnoita daca autoritatea administratiei publice nu raspunde solicitantului, in termenul prevazut de lege pentru emiterea sau reinnoirea respectivei autorizatii;

- daca legea nu prevede un termen pentru solutionarea cererii de autorizare, autoritatile administratiei publice sunt obligate sa solutioneze cererea de autorizare in termen de 30 de zile de la depunerea acesteia;

- sunt exceptate de la aceasta regula autorizatiile in domeniul activitatilor nucleare, a celor care privesc regimul armelor de foc, munitiilor si explozibililor, regimul drogurilor si precursorilor, precum si a autorizatiilor din domeniul sigurantei nationale.

- legiferarea activitatilor de control desfasurate de diferite organe; in sedinta de Guvern din data de 3.03.2003 a fost aprobat proiectul de lege privind Registrul unic de control care va evidentia toate tipurile de controale desfasurate la contribuabili de toate organele de control specializate ale statului (financiar-fiscal, calitatea in constructii, urbanism, protectia consumatorului, domeniul sanitar, fito-sanitar, protectia muncii, inspectia muncii, protectia impotriva incendiilor). Proiectul legii se afla in dezbatere parlamentara;

- conferirea unui plus de echitabilitate judiciara prin transferarea activitatii privind registrul comertului, inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor in subordinea Ministerului Justitiei prin OUG. nr. 129/10.10.2002 (MO nr. 746/11.10.2002) pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor. Prin acest demers legislativ s-a realizat:

- armonizarea cu practica si experienta furnizata de majoritatea tarilor europene;

- conferirea unui plus de echitabilitate judiciara odata cu functionarea oficiilor registrului comertului pe langa tribunale, directorii acestor oficii fiind numiti de ministrul justitiei, chiar si din randul magistratilor;

- supravegherea modului de tinere a registrelor, precum si de efectuare a inregistrarilor pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului justitiei;

- controlul modalitatilor si cuantumurilor taxelor si tarifelor achitate la birourile unice si virate in contul Oficiului National al Registrului Comertului deschis la trezoreria statului.

- instituirea unei noi discipline privind capacitatea financiara si bonitatea persoanelor juridice si fizice, intrata in vigoare prin implementarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal; sunt stabilite faptele care se vor inscrie in cazierul fiscal al contribuabilului, precum si procedura de solicitare si eliberare a certificatului si a informatiilor cu caracter fiscal (HG nr. 31/16.01.2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea

302

Ordonantei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, publicata in MO nr. 92/14.02.2003)

- legiferarea regimului special de impozitare a microintreprinderilor, prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra veniturilor obtinute din orice sursa de societatile comerciale care se incadreaza in aceasta categorie, prevazut de OG nr. 24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, aprobata prin Legea nr.111/02.04.2003 (MO nr. 243/09.04.2003). Avantajele reglementarii cuprinse de OG nr. 24/2001 constau in:

- simplificarea sistemului de impunere, prin determinarea unei baze unice si a unei cote unice de impozitare;

- organizarea si conducerea contabilitatii dupa reguli simplificate, presupunand:

- plan de conturi simplificat;

- bilant pentru microintreprinderi simplificat;

- structura simplificata a contului de profit si pierdere;

- deducerea din valoarea impozabila a valorii caselor de marcat achizitionate in luna punerii in functiune a caselor de marcat achizitionate de agentii economici;

- efectuarea controlului fiscal se va face nu mai devreme de 2 ani de la data controlului fiscal anterior sau de la data intrarii in vigoare a ordonantei, cu exceptia cazurilor de evaziune fiscala.

- alcatuirea unui inventar al autorizatiilor, aprobarilor si avizelor necesare pentru infiintarea si functionarea comerciantilor, care a fost distribuit ministerelor implicate in emiterea acestor documente, organizatiilor patronale si asociatiilor profesionale pentru formularea de propuneri concrete privind procedurile de emitere a acestora. Inventarul a fost lansat pe pagima web a MIMMC pentru a fi consultat de catre orice utilizator interesat. Inventarul autorizatiilor, aprobarilor, avizelor necesare pentru infiintarea si functionarea companiilor private reprezinta una dintre obligatiile trasate prin Hotararea de Guvern nr. 1189/2001 privind aprobarea Planului de actiuni pentru inlaturarea barierelor administrative din mediul de afaceri, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 209/2002. Lucrarea, insotita de Nota privind “Inventarul autorizatiilor, aprobarilor, avizelor, licentelor necesare pentru infiintarea si functionarea companiilor private”, a fost prezentata in sedinta Guvernului din data de 19 septembrie 2002 si cuprinde:

- acte normative care reglementeaza emiterea acestor documente.

- institutia emitenta – structuri centrale, structuri teritoriale.

- procedura de eliberare.

- documentatia solicitata de institutia emitenta pentru emiterea documentelor respective.

- termene de eliberare.

- repartizarea avizelor/ autorizatiilor/ acordurilor/ licentelor pe tipuri de activitati, conform Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala - CAEN.

- asigurarea transparentei procesului decizional al administratiei publice centrale si locale prin intrarea in vigoare la data de 1 aprilie a.c. a Legii nr. 52/21.01.2003 (MO nr. 70/03.02.2003) privind transparenta decizionala in administratia publica, prin care se prevad proceduri distincte de consultare a partenerilor sociali.

In data de 29 mai a.c. s-a desfasurat seminarul cu tema “Masuri pentru simplificarea procedurilor de autorizare a functionarii agentilor economici si pentru imbunatatirea

303

relatiei intreprinzatorilor cu autoritatile care au competente in emiterea autorizatiilor” la care au participat 7 institutii guvernamentale si 18 nonguvernamentale.

- Pentru simplificarea unor proceduri administrative in relatia intreprinzatori- administratia centrala si cetateni-administratie centrala, MCTI a initiat o serie de proiecte in faza operationala in prezent destinate acestor doua categorii de utilizatori:

- Portal pentru formulare administrative on-line;

- Portal pentru cereri online pentru reinnoirea permisului de conducere auto;

- Portal cu informatii privind serviciile de sanatate;

- Portal pentru acces la servicii de e-government;

- Sistem electronic de licitatii pentru achizitii publice e-Procurement;

- Extinderea sistemului informatic de urmarirea bilantului si obligatiilor fiscale ale agentilor economici cu capabilitati de preluare pe WEB a documentelor;

- Plata taxelor si impozitelor prin mijloace electronice (e-Tax);

- Servicii de informare electronica pentru cetateni - Infochiosc;

- Sistem de preluare pe web a facturilor furnizorilor;

- Sistem electronic de sondare a opiniei publice;

- Sistem electronic pentru achizttii de bunuri si servicii - eMarket;

- Sistem informatic pentru notificarea schimbarii adresei de domiciliu.

Promovarea culturii antreprenoriale S-au initiat si se deruleaza urmatoarele programe de instruire:

- Programul multianual 2002-2005, pentru instruirea personalului de conducere si de executie. Programul consta in acordarea de alocatii financiare nerambursabile care sunt egale cu echivalentul a 60% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 10 milioane lei/persoana, pentru instruire individuala si maximum 50 milioane pentru instruire de grup, pentru un beneficiar pe parcursul a doi ani consecutivi. In anul 2002 alocatia bugetara acordata a fost de 2,9 mld lei. Incepand cu 6 martie a.c. s-a realuat programul multianual, urmare aprobarii programului prin OMIMMC nr. 36/2003 (MO nr. 146/06.03.2003). Programul are un buget de 8 mld lei din bugetul MIMMC alocat pe anul 2003, pentru sustinerea accesului IMM la servicii de instruire si consultanta. In prezent se desfasoara etapa de primire a cererilor de finantare si acordare a acordului de principiu.

- Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale (subventii), in derulare prin Centrul EMPRETEC – MIMMC, cu un buget alocat pentru acest an de 4 mld lei din bugetul MIMMC si 100 000 USD, contributia Guvernului Italiei. In prezent, programul a fost aprobat de ambii parteneri in proiect si urmeaza lansarea primei serii de cursuri pe anul 2003. Pentru acest an se estimeaza atragerea a 800 de participanti in cadrul celor 5 module ale programului. S-a construit site-ul Empretec Romania unde sunt furnizate informatii utile privind activitatea centrului. In anul 2002, MIMMC, prin Centrul EMPRETEC a finalizat 4 cursuri de dezvoltare ”Enterpreneurship training workshop” (123 de cursanti), 4 cursuri de export si marketing international (136 cursanti), sprijin in dezvoltarea exporturilor (54 agenti economici romani), sprijin in obtinerea de finantari (49 antreprenori). Au fost analizate si evaluate 300 de aplicatii ale potentialilor beneficiari ai programului si

304

peste 248 de persoane au fost intervievate si evaluate in vederea selectarii pentru cursuri interactive;

- Training vocational (PHARE VET 2000-2001), in derulare prin MEC, pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in invatamantul preuniversitar;

- Cursuri de formare si perfectionare profesionala la cererea angajatilor, in derulare prin ANOFM;

Sunt, de asemenea, in derulare:

- Programe de consultanta pentru elaborarea planurilor de afaceri si de marketing, accesarea surselor de finantare, consultanta in domeniul sistemelor de standardizare, certificare a calitatii conform normelor Uniunii Europene, in domeniul cooperarii interne si internationale (parteneriate de complementaritate, subcontractare. Programul consta in acordarea de alocatii financiare nerambursabile care sunt egale cu echivalentul a 60% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 50 milioane pentru un beneficiar pe parcursul a doi ani consecutivi. Alocatiile bugetare acordate in 2002 s-a ridicat la 1,64 mld lei. Aprobat prin OMIMMC nr. 36/2003 (MO nr. 146/06.03.2003).

- Programe de consultanta pentru stabilirea strategiei de export (in cadrul Programului multianual 2002-2005 – MIMMC aprobat prin OMIMMC nr. 35/2003, MO nr. 146/06.03.2003, prin care se aloca max. 50 milioane lei/ beneficiar si max. 60% din valoarea serviciilor contractate). Alocatiile acordate in 2002 au totalizat 1,34 mld lei.

MIMMC a organizat sub inaltul patronaj al Primului Ministru, in perioada 15 – 17 noiembrie 2002, prima editie a Targului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii – TIMM 2002, care a fost vizitat de un numar de peste 9.000 de persoane. Organizarea TIMM-2002 s-a realizat in conformitate cu prevederile HG nr. 1052/2002 (MO nr. 716/02.10.2002). Scopul acestui targ a fost promovarea spiritului antreprenorial si facilitarea contactelor intre IMM si furnizorii de servicii pentru acest sector. Numarul expozantilor la TIMM 2002 a fost de 90 de firme si institutii publice si private care au oferit servicii destinate activitatilor de constituire si dezvoltare a unei intreprinderi. Cu acest prilej s-au desfasurat 45 de evenimente interactive - seminarii, mese rotunde, ateliere de lucru la care au participat aproximativ 2 700 de persoane. De un deosebit interes in randul tinerilor s-au bucurat seminariile de initiere in elaborarea „Planului de afaceri”. In cadrul TIMM 2002 a fost organizata si prima editie a Topului National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii. Pentru organizarea, in 2003, a celei de a doua editii a TIMM, a fost aprobat OMIMMC nr. 114/2003 (MO nr. 368/29.05.2003).

In trimestrul I 2003, MEC a incheierea un protocol de colaborare cu Junior Achievment pentru introducerea in invatamantul liceal si gimnazial a disciplinei privind antreprenoriatul.

In cadrul Programului de dezvoltare a produselor turistice pentru anul 2002, (coordonat de MT), s-au cofinantat: cursul de formare formatori (61 de cursanti), cursul de calificare (144 cursanti), cursul de perfectionare (339 cursanti) si cursul de specializare (377 cursanti).

Facilitarea accesului la finantare al IMM Pentru imbunatatirea accesului la finantare al IMM, actiunile au vizat:

- Sustinerea sectorului prin alocarea de la bugetul de stat, in anul 2002-2003, a peste 3158 mld lei, precum si asigurarea contributiei de 24,02 mil EURO a statului roman reprezentand cofinantarea unui componente de 75,07 mil EURO a bugetului

305

PHARE 2003 (pentru investitii, sustinerea pregatirii profesionale si acces la consultanta, pentru promovarea exportului).

- Atragerea de fonduri din surse externe de la institutii financiare internationale, in anul 2002, in valoare de 100 mil EURO de la BERD, KfW, Banca de Dezvoltare si Cooperare a Marii Negre si Banca Europeana de Investitii pentru finantarea sectorului IMM;

- Continuarea majorarii capitalului social al Fondului National de Garantare al Creditelor pentru IMM (FNGCIMM ) si dezvoltarea capacitatii de reprezentare in teritoriu. FNGCIMM are in prezent cu capital social 234 mld lei, din care prima transa alocata in trimestrul I a.c. (prin bugetul MIMMC) a fost de 40 mld lei. In prezent, Fondul are deschise 6 reprezentante din cele 16 programate sa se deschida in 2003. S-au incheiat conventii 11 institutii financiare iar, totalul garantiilor acordate, in anul 2002, a fost de 22 mld lei.

- In cadrul programelor derulate pentru crearea de noi locuri de munca, s-au acordat granturi pentru cele 5 zone de restructurare industriala. In baza Legii nr. 76/2002 modificata si completata prin OUG nr.124/2002 (MO nr. 740/10.10.2002), Prin acest act normativ s-a diminuat dobanda la creditele acordate de la 50% la 25 % din dobanda de referinta a BNR, numai pentru judetele in care rata somajului s-a situat peste rata medie a somajului pe tara. Aceasta masura a determinat, ca in trimestrul IV 2002 volumul creditelor aprobate sa se ridice la 701.899 mil.lei, rezolvandu-se astfel, un numar de 632 de solicitari. Ca urmare a creditarii IMM in trim.IV 2002, s-au creat 9361 locuri de munca, din care un numar de 4682 locuri de munca pentru someri. Totalul solicitarilor de credite in anul 2002 a fost de 1.664.032 mil. lei, cu 664.032 mil. lei mai mult decat fondul alocat, acestea urmand a fi solutionate din fondurile alocate pe anul 2003. In anul 2003, din bugetul asigurarilor pentru somaj, in baza prevedrilor Legii nr. 76/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, s-a alocat suma de 1.100.mld lei pentru credite. Din fondul alocat pe anul 2003, incepand cu luna aprilie cand s-a demarat activitatea de creditare si pana in prezent, s-au aprobat 226.000 mil. lei, ceea ce a determinat crearea a 2260 noi locuri de munca, din care numarul someri beneficiari in program este de 1130.

- Promovarea mai eficienta a programelor de finantare a IMM prin reeditarea Ghidului Programe de finantare pe perioada 2002-2003, editia 2002; informatiile referitoare la aceste programe pot fi accesate si in format electronic, pe pagina web a MIMMC si prin intermediul CCIRB si CNIPMMR;

- Crearea si mentinerea unui sistem de urmarire a tuturor facilitatilor cuprinse in Legea nr. 133/1999, reintroduse prin OUG nr. 297/2000, aplicarea acestora conducand la revigorarea activitatii sectorului IMM si la cresterea procesului investitional, cu precadere in sectorul productiei si a serviciilor:

- in primul trimestru al anului 2003, au fost incheiate 460 din totalul celor 920 de contracte incheiate in perioada 2001-2003 (trim.I), ca urmare a punerii la dispozitia IMM a activelor disponibile, de catre societatile comerciale cu capital majoritar de stat, companiile nationale si regiile autonome; aspectul se justifica prin realizarea unei proceduri transparente in ceea ce priveste vanzarea activelor disponibile catre IMM;

- in primele 5 luni ale anului 2003, participarea IMM la achizitiile publice a fost de 246,41 mld lei.

Dezvoltarea activitatilor productive si inovative ale IMM si promovarea transferului tehnologic; cresterea competitivitatii IMM pe diverse piete Romania participa in calitate de tara asociata candidata la Programul Cadru 6 (2002-2006) si la implementarea masurilor necesare pentru realizarea Spatiului European de

306

Cercetare. Memorandumul de Intelegere a fost semnat in data de 23 octombrie 2002 la Bruxelles.

A fost reorganizat si dezvoltat sistemul Punctelor Nationale de Contact pentru participarea la PC6, avand urmatoarele dimensiuni: nationala, regionala, institutionala si asigurarea legaturii cu programele nationale de cercetare-dezvoltare. De asemenea, se afla in faza avansata de pregatire deschiderea unui Oficiu de Legatura, la Bruxelles, pana cel tarziu la sfarsitul anului 2003.

In perioada de referinta a fost finalizat si adoptat cadrul institutional de participare la PC6, prin adoptarea urmatoarelor documente:

- OUG nr. 206/18.12.2002 (MO nr. 963/28.12.2002) pentru ratificarea Memorandumului de Intelegere privind asocierea Romaniei la PC6;

- HG nr. 368/02.04.2003 (MO nr. 238/08.04.2003) pentru aprobarea platii contributiei Romaniei la bugetul PC6 si aprobarea participantilor romani, inclusiv masuri de stimulare a participarii acestora.

Din perspectiva IMM, Programul Cadru 6 este important prin componenta “activitati de cercetare pe orizontala destinata IMM”, la care se poate participa, urmare efectuarii platii contributiei din anul 2003, la urmatoarele domenii eligibile: genetica si biotehnologie pentru sanatate, tehnologiile societatii informationale, nanotehnologie si nanostiinte, aeronautica, securitate alimentara, dezvoltare durabila si stiinte economice si sociale.

Pentru sustinerea cercetarii si inovarii in cadrul IMM sunt in derulare, in coordonarea MEC, urmatoarele programe finantate de la bugetul de stat: RELANSIN – Programul de Relansare Economica prin Cercetare si Inovare; INVENT – Programul de Stimularea Aplicarii Inventiilor; MENER – Program pentru mediu, energie, resurse; CALIST - Program pentru Calitate si Standarde; INFRAS – Consolidarea infrastructurilor calitatii si standardizarii; AGRAL – Program pentru Agricultura si Alimentatie; INFOSOC – Programul “Societatea Informationala”; MATNANTECH – Program pentru Materiale Noi, Micro si Nanotehnologii; CORINT – Program pentru Cooperare si Parteneriat International. In anul 2002, totalul proiectelor lansate pe aceste componente a fost de 2604. Pana In prezent, au fost finalizate un numar de 351 de programe din cadrul componentei RELANSIN.

In luna ianuarie a.c., MIMMC si MEC au semnat Protocolul privind stimularea IMM-urilor inovative si facilitarea transferului de tehnologie, prin care se vor initia actiuni, in parteneriat, de promovare a parteneriatelor in unitatile de cercetare-dezvoltare si IMM, in scopul valorificarii rezultatelor obtinute in activitatea de cercetare-dezvoltare.

S-au initiat si se deruleaza programe pentru stimularea exportului: - La data de 6 martie 2003, MIMMC a reluat derularea Programului National

multianual pe perioada 2002 – 2005 de sprijinire a intreprinderilor mici si mijlocii in dezvoltarea exportului, aprobat prin OMIMMC nr. 35/2003 (MO nr. 146/06.03.2003). Bugetul alocat programului (din bugetul MIMMC) este de 20 mld lei. In prezent se desfasoara etapa de primire a cererilor de finantare si acordare a acordului de principiu. De acest program au beneficiat, in anul 2002, un numar de 157 de solicitanti, valoarea alocatiei bugetare fiind de 8,7 mld lei.

Pentru promovarea IMM-urilor care ofera servicii turistice, s-au acordat grant-uri pentru participarea la targuri si expozitii internationale, pentru circa 75 de firme de turism, in standul Ministerului Turismului (agentii de turism, hoteluri). Aceste servicii constau din logistica standului, intrare gratuita la targuri, acces gratuit la desk-ul standului, materiale promotionale gratuite pentru oferta generala a Romaniei;

Au fost acordate servicii gratuite IMM-urilor prin organizarea de intalniri cu jurnalisti straini, lideri de opinie straini si tour –operatori straini (circa 200 persoane, in anul 2002), prin informarea periodica asupra principalelor evenimente turistice internationale

307

si prin punerea la dispozitie de materiale promotionale privind oferta generala a Romaniei.

Pentru sustinerea investitiilor intreprinderilor nou infiintate, a micro-intreprinderilor, precum si a investitiilor de modernizare/retehnologizare a IMM, a fost lansat subprogramul “Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatilor intreprinderilor mici si mijlocii”, aprobat prin HG nr. 322/2003 (MO nr. 225 /03.04.2003) cu un buget de 416.804 milioane lei pentru perioada 2003-2004. Procedura de implementare a acestui subprogram a fost aprobata prin Ordinul ministrului dezvoltarii si prognozei nr. 101/2003 (in curs de publicare in Monitorul Oficial). Subprogramul se adreseaza societatilor comerciale mici si mijlocii cu capital integral privat care isi desfasoara activitatea in localitati urbane cu o populatie sub 100 mii locuitori si cu o rata a somajului care depaseste media pe tara.

S-a lansat programul de grant-uri corelate cu un credit pentru sectoarele economice prioritare, urmare publicarii, in MO 245/10.04.2003, a Ordinului nr. 51 al ministrului pentru intreprinderile mici si mijlocii si cooperatie pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului national multianual pe perioada 2002-2005 de sustinere a investitiilor realizate de catre intreprinderi nou infiintate si microintreprinderi, precum si a investitiilor de modernizare/retehnologizare a intreprinderilor mici si mijlocii. Programul are alocat, pentru anul 2003, prin bugetul MIMMC, 80 mld lei. Se desfasoara procesul de depunere a ofertelor in vederea evaluarii si desemnarii bancii care va implementa programul.

In data de 9 aprilie a.c. a avut loc la Pitesti lansarea oficiala a programului bilateral romano-flamand (de asistenta tehnica) “Ridicarea nivelului de asigurare a calitatii in sectorul IMM din industria orizontala auto si formarea de lanturi de furnizori”. In cadrul programului, a fost efectuata inventarierea furnizorilor de componente auto din Romania si s-a crea o baza de date. In prezent, se desfasoara procesul de selectie in vederea constituirii grupei de 10 persoane care vor efectua cursurile de formarea formatorilor.

Au fost infiintate parcurile industriale:

- SC "Parc Industrial Sibiu" SA, prin Ordinul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei nr. 89/2003 ( MO nr.227/04.04.2003)

- SC " Parc Industrial" SRL Hunedoara prin Ordinul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei nr.90/2003 (MO nr. 227/04.04.2003).

S-au lansat programe pentru investitii in industrie si agricultura pentru cresterea competitivitatii produselor industriale si agroalimentare.

Cresterea accesului IMM la informatii si la servicii de consultanta de calitate A fost lansat proiectul “Reteaua Nationala a Centrelor de Consultanta Instruire si Informare pentru IMM “ prin pagina web a MIMMC, care urmareste evaluarea si acreditarea furnizorilor de servicii de consultanta, instruire si informare pentru IMM. In prezent, in retea sunt inscrise 240 de centre de consultanta.

Au fost editate urmatoarele brosuri si materiale informative si prezentate la TIMM 2002:

- Ghidul tanarului intreprinzator;

- Bani pentru afacerea ta;

- Planul de afaceri – Instrument al propriei afaceri.

Pe site-ul MIMMC, a fost creata sectiunea “Oportunitati de afaceri” prin care sunt furnizate informatii solicitate de firme straine, in diverse domenii de activitate.

308

Au fost actualizate permanent paginile de web ale MIMMC, MDP si MEC cu informatii utile destinate intreprinzatorilor.

Cresterea capacitatii institutionale si dezvoltarea cadrului legislativ specific Principalele schimbari in politica si strategia MIMMC, au condus la schimbari organizationale in cadrul ministerului si la constructie institutionala, realizate in conformitate cu HG nr.1338/2002 pentru modificarea si completarea HG nr.15/2001 privind organizarea si functionarea MIMMC (MO nr. 880/6.12.2002), in vigoare de la 1 ianuarie 2003. Au fost inregistrate urmatoarele evolutii:

- Imbunatatirea capacitatii institutionale a ministerului prin crearea Directiei pentru integrare europeana, Compartimentului de audit intern si cel al Consilierilor ministrului si, in consecinta, prin marirea numarului de personal de la 75 la 90 de angajati. Posturile destinate functionarilor publici care se ocupa de afaceri europene sunt ocupate integral.

- Crearea unitatilor de implementare programelor initiate de minister (UIP), astfel:

- UIP pentru implementarea programelor PHARE aprobat prin OMIMMC nr.186/2002 in conformitate cu HG nr. 869/2002;

- UIP pentru implementarea Programului multianual pe perioada 2002-2005 pentru instruire si consultanta aprobat prin OMIMMC nr. 54/2003 modificat prin OMIMMC nr.71/2003;

- UIP implementarea Programului multianual pe perioada 2002-2005 pentru export aprobat prin OMIMMC nr. 55/2003, modificate prin OMIMMC nr.72/ 2003;

- UIP pentru implementarea Programului realizarea de structuri de comercializare pentru legume fructe si produse agricole aprobat prin OMIMMC nr. 59/2003.

UIP-urile functioneaza la intrega lor capacitate si asigura, implementarea si monitorizarea ajutoarelor de stat acordate IMM-urilor in conformitate cu programele derulate de MIMMC incepand cu anul 2002.

In cadrul programului de twinning RO/2001/IB-SPP-01 “Improving the institutional framework and the organisation of SMEs and co-operative policy” (finantat prin Pogramul PHARE), principalele activitati realizate au fost:

- Formularea de masuri de imbunatatire a accesului IMM la finantare - elaborarea metodologiei de evaluare a schemelor privind imbunatatirea accesului IMM la finantare;

- Analiza procedurilor BEST si formularea de recomandari privind implementarea Cartei Europene pentru Intreprinderile Mici;

- Organizarea workshop-ului ”Proceduri de arbitraj” 24 martie a.c.;

- Organizarea workshop-ului „ Consultanta” in perioada 24-27 martie a.c.;

- Organizarea workshop-ului „Promovarea exportului in Statele Membre si Romania” in data de 14 mai a.c. la care au participat reprezentanti DCE, CRCE, MIR, MAAP, CCIRB, EXIMBANK, ANEIR si CNIPMMR. La seminar au fost prezentate programele sustinute de institutiile participante si au fost formulate aprecieri referitoare la: initierea unor proceduri mai simplificate de participare pentru solicitanti, accesibilitate si transparenta in promovarea programelor si o mai buna conlucrare intre institutiile guvernamentale care promoveaza programe pentru sustinerea la export a sectorului IMM.

309

Cadrul legislativ Aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, prin adoptarea HG nr. 333/2003 (MO nr. 235/7.04.2003) creeaza cadrul legal de desfasurare a unui comert civilizat; actul normativ contine prevederi de sustinere a IMM din comert, prin stabilirea atributiilor ce revin autoritatilor locale in dezvoltarea comertului distributiv in plan local.

A fost, de asemenea, definitivat cadrul de reglementare a liberei practicari a serviciilor de catre mestesugari, fermieri si comercianti, prin adoptarea HG nr. 58/2003 (MO nr.108/20.02.2003) privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2002 privind desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice autorizate.

2.3.17. STIINTA SI CERCETAREA Capitolul „Stiinta si cercetare” face parte din primele cinci capitole de negociere care au fost inchise provizoriu in cursul anului 2000.

Negocierile la acest capitol nu au presupus probleme deosebite, intrucat acquis-ul comunitar privind stiinta si cercetarea nu necesita masuri suplimentare de transpunere in legislatia nationala, fiind necesare doar actiuni speciale de intarire si punere in aplicare a legislatiei in acest domeniu.

Participarea Romaniei la Programele Cadru de Cercetare, Dezvoltare si Demonstratii si implementarea Spatiului European de Cercetare Participarea Romaniei la PC 5 s-a concretizata prin participarea la circa 260 de proiecte, cu o rata general de recuperare a contributiei de 48.21% (reprezentand 91.67% din contributia platita efectiv de la buget). In ultimul an al participarii la PC5 s-a constatat o imbunatatire semnificativa a rezultatelor participarii: peste 120 de proiecte si o rata a participarii de 73%.

Romania participa in calitate de tara asociata candidata la Programul Cadru 6 (2002-2006) si la implementarea masurilor necesare pentru realizarea Spatiului European de Cercetare. Memorandumul de Intelegere a fost semnat in data de 23 octombrie 2002 la Bruxelles.

A fost reorganizat si dezvoltat sistemul Punctelor Nationale de Contact (NCP) pentru participarea la PC6, avand urmatoarele dimensiuni: nationala, regionala, institutionala si asigurarea legaturii cu programele nationale de cercetare-dezvoltare. De asemenea, se afla in faza avansata de pregatire deschiderea unui Oficiu de Legatura, la Bruxelles, pana cel tarziu la sfarsitul anului 2003.

Referitor la capacitatea adminsitrativa a sectorului CDT, in decursul anului 2003, 3 noi persoane vor fi dedicate retelei Punctelor Nationale de Contact.

In scopul integrarii in Spatiul European de Cercetare si armonizarii cu politicile, sistemul de cercetare-dezvoltare si inovare si procedurile din cadrul UE, a fost conceput si se afla in faza de implementare un Plan comun de actiune cu Comisia Europeana/DG Cercetare pentru imbunatatirea participarii la Programele Cadru ale UE.

De asemenea, sunt semnale incurajatoare privind rezultatele participarii la primele apeluri PC6 in unele domenii prioritare.

310

Perfectionarea cadrului legislativ si institutional Prin HG nr. 1555/08.12.2002 (MO nr. 70/03.02.2003) a fost desemnat Ministerul Educatiei si Cercetarii ca autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare, avand responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei financiare alocate pentru implementarea acestui program.

In perioada de referinta a fost finalizat si adoptat cadrul institutional de participare la PC6 prin adoptarea urmatoarelor documente:

- OUG nr. 206/18.12.2002 (MO nr. 963/28.12.2002) pentru ratificarea Memorandumului de Intelegere privind asocierea Romaniei la PC6

- HG nr. 368/02.04.2003 (MO nr. 238/08.04.2003) pentru aprobarea platii contributiei Romaniei la bugetul PC6 si aprobarea participantilor romani, inclusiv masuri de stimulare a participarii acestora.

OG nr. 14/2002 privind infiintarea parcurilor stiintifice si tehnologice, prin care se urmareste crearea infrastructurii si legaturii functionale intre sectorul de cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare si agentii economici, a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 50/21.01.2003 (MO nr. 70/03.02.2003). In luna octombrie 2002 a fost eliberata prima autorizatie de functionare a unui parc stiintific si tehnologic. Pentru intensificarea proceselor de inovare si transfer tehnologic a fost elaborata si aprobata HG nr. 406/02.04.2003 (MO nr. 260/15.04.2003) privind constitutirea, functionarea, evaluarea si acreditarea entitatilor din infrastructura de inovare si transfer tehnologic, precum si modalitati de sustinere a acestora.

A fost adoptata OG nr. 11/30.01.2003 (MO nr. 61/01.02.2003) privind utilizarea energiei nucleare exclusiv in scopuri pasnice, aflata in prezent in procedura de aprobare parlamentara.

De asemenea, a fost aprobata HG nr.442/10.04.2003 (MO nr. 288/24.04.2003) care prevede masuri concrete de atragere si sprijin pentru implicarea tinerilor in domeniul cercetarii. Aceste masuri prevad in principal participarea la proiecte din Programele Nationale de Cercetare - Dezvoltare si sprijinirea reintoarcerii si reintegrarii tinerilor care au beneficiat de burse internationale. In prezent, lucreaza un numar de circa 1300 de tineri in institutele de cercetare-dezvoltare.

Prin prevederile acestor acte normative se faciliteaza restructurarea sistemului de cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare, astfel incat acesta sa functioneze similar sistemelor din statele membre.

Planul national pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare Planul national pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare a fost reactualizat prin HG nr. 556/2001, durata Planului fiind extinsa pana in anul 2005, iar structura si obiectivele programelor fiind reajustate in acord cu prioritatile politicilor sustinute prin programul de guvernare si de integrare in UE.

Planul national pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare cuprinde un numar de 14 programe, grupate pe trei directii importante: modernizarea si relansarea economiei; consolidarea elementelor noii economii bazate pe cunoastere; cercetarea in sprijinul progresului general al cunoasterii stiintifice si tehnice.

Programele Planului National CDI au o orientare clara catre:

- cresterea impactului si eficientei activitatilor de cercetare si dezvoltare tehnologica, prin noi produse, tehnologii si servicii realizate de intreprinderi, in special in acele sectoare cu sanse mai mari de relansare, intensificarea proceselor de transfer de tehnologii si valorificare a rezultatelor de cercetare si dezvoltare tehnologica;

311

- imbunatatirea parteneriatului intre organizatii de cercetare si dezvoltare tehnologica (institute, centre de cercetare universitara), pe de-o parte si intre acestea si intreprinderi, in special IMM-uri, pe de alta parte;

- corelarea cu obiectivele incluse in Programul Cadru de cercetare si dezvoltare tehnologica al UE.

De asemenea, s-a urmarit formarea centrelor de excelenta, ca elemente centrale ale unor retele de inalta competenta in domenii tehnico - stiintifice. S-a promovat o competitie pe mai multe faze pentru recunoasterea statutului de centru de excelenta, acest statut implicand recunoasterea stiintifica internationala.

Bugetul alocat in anul 2002 Planului National CDI a fost de 2020 mld. ROL, din totalul de 2133 mld ROL alocat pentru cercetare Ministerului Educatiei si Cercetarii, reprezentand 71% din bugetul de stat alocat cercetarii. La acesta se adauga 18% prin bugetul Academiei Romane si 10% prin bugetul altor ministere.

Au fost promovate prioritar proiecte complexe tip "fabricat in Romania", realizate in parteneriat intre unitati CD, universitati si agenti ecomonici, urmarindu-se angajarea tinerilor specialisti si sustinerea acestor proiecte de cooperari internationale.

Se afla in derulare, in coordonarea MEC, pentru sustinerea cercetarii si inovarii in cadrul IMM, urmatoarele programe finantate de la bugetul de stat: RELANSIN – Programul de Relansare Economica prin Cercetare si Inovare; INVENT – Programul de Stimularea Aplicarii Inventiilor; MENER – Program pentru mediu, energie, resurse; CALIST - Program pentru Calitate si Standarde; INFRAS – Consolidarea infrastructurilor calitatii si standardizarii; AGRAL – Program pentru Agricultura si Alimentatie; INFOSOC – Programul “Societatea Informationala”; MATNANTECH – Program pentru Materiale Noi, Micro si Nanotehnologii; CORINT – Program pentru Cooperare si Parteneriat International. In anul 2002, totalul proiectelor lansate pe aceste componente a fost de 2604. Pana in prezent, au fost finalizate un numar de 351 de programe din cadrul componentei RELANSIN.

2.3.18. EDUCATIE, FORMARE PROFESIONALA SI TINERET Negocierile la acest capitol au fost deschise la data de 25 mai 2000 si au fost inchise provizoriu in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare din 14 iunie 2000.

Educatie Invatamantul preuniversitar Cadrul strategic In perioada de referinta, reforma sistemului educational si de formare profesionala din Romania a pus accent pe stabilirea si aplicarea masurilor concrete vizand participarea activa in cadrul procesului Barcelona-Copenhaga.

Strategia Dezvoltarii Invatamantului Preuniversitar in perioada 2001-2004 si in perspectiva pana in 2010 a fost revizuita in anul 2002, fiind luate in considerare atat situatia existenta a sistemului educational si de formare profesionala din Romania cat si obiectivele stabilite la nivel european, conform Programului detaliat de lucru privind implementarea obiectivelor sistemelor educationale si de formare profesionala din Europa.

Reperele decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reforma a invatamantului preuniversitar din Romania au fost identificate – atat in documentele programatice elaborate de Guvernul Romaniei cat si in cele elaborate de institutiile europene, respectiv in documentele agreate in comun de Guvernul Romaniei si

312

institutiile europene. In baza acestora, au fost asumate urmatoarele prioritati majore pe termen scurt si mediu:

a. Dezvoltarea resurselor umane pentru societatea si economia bazate pe cunoastere:

- Revizuirea structurii, finalitatilor si curriculumului invatamantului obligatoriu

- Continuarea informatizarii invatamantului

b. Asigurarea accesului tuturor la educatie de calitate, cu accent pe:

- Invatamantul din mediul rural

- Grupurile dezavantajate, in mod specific populatia Roma

c. Continuarea reformei invatamantului profesional si tehnic, cu accent pe adaptarea ofertei educationale a invatamantului profesional si tehnic la nevoile pietei fortei de munca astfel incat sa se asigure dezvoltarea economica precum si coeziunea economica si sociala.

a. Dezvoltarea resurselor umane pentru societatea si economia bazate pe cunoastere

Revizuirea structurii, finalitatilor si curriculumului invatamantului obligatoriu

Ministerul Educatiei si Cercetarii, pe baza consultarii partenerilor implicati a propus urmatoarele modificari de structura:

- coborarea varstei de acces in invatamantul obligatoriu la 6 ani;

- prelungirea duratei invatamantului obligatoriu la 10 ani, cu asigurarea pentru anii terminali a doua rute educationale: o ruta de invatamant general comprehensiv si, alternativ, o ruta de profesionalizare.

In acest context, Guvernul Romaniei a aprobat in noiembrie 2002 Memorandumul privind invatamantul obligatoriu din Romania, propus de Ministerul Educatiei si Cercetarii ca fundament decizional preconizat pentru perioada urmatoare.

A fost aprobat de cele doua camere ale Parlamentului proiectul de modificare si completare a Legii invatamantului nr. 84/1995, care vizeaza toate elementele de structura si continut necesare pentru a aplica in practica prevederile reformei invatamantului obligatoriu. Proiectul de act normativ se afla in prezent in procedura de promulgare.

Concomitent, au fost aplicate masuri concrete de revizuire a curriculumului si a finalitatilor invatamantului obligatoriu. Conform obiectivelor stabilite, accentul se pune pe formarea competentelor-cheie necesare pentru societatea si economia bazate pe cunoastere, pe formarea tinerilor pentru educatia permanenta, pe formarea initiala si continua a cadrelor didactice precum si pe revizuirea si completarea procedurilor si standardelor nationale de evaluare. Au fost parcurse pana in prezent urmatoarele etape:

- aprobarea planurilor-cadru de invatamant pentru scolile de arte si meserii, reprezentand ruta de profesionalizare pentru anii terminali ai invatamantului obligatoriu (OMEC nr.3669/31.03.2003);

- supunerea dezbaterii publice a proiectelor planurilor-cadru de invatamant pentru ciclul inferior al liceului, reprezentand ruta de invatamant general comprehensiv pentru anii terminali ai invatamanului obligatoriu (clasele a IX-a si a X-a);

- revizuirea curriculumului pentru clasele I-II avand in vedere stabilirea varstei de debut a scolarizarii obligatorii la 6 ani, precum si revizuirea curriculumului claselor VII-VIII avand in vedere procedura propusa pentru stabilirea rutei educationale in ultimii 2 ani ai invatamantului obligatoriu;

313

- revizuirea si elaborarea, dupa caz, a standardelor nationale de evaluare pentru fiecare disciplina si an scolar, accentul fiind pus pe clasele VII-VIII;

- planificarea activitatilor de formare a cadrelor didactice pentru perioada 2003-2004 in contextul reformei invatamantului obligatoriu;

- evaluarea si proiectarea resurselor umane, materiale si financiare necesare implementarii reformei invatamantului obligatoriu.

Continuarea informatizarii invatamantului

In perioada de referinta a continuat implementarea programului national Sistem Educational Informatizat (ICT Aided Educational System), care a debutat cu o faza pilot in anul scolar 2001/2002. Ca parte componenta a programului a fost contractat un leasing financiar in valoare de 60 mil. USD (HG nr.1220/7.11.2002 pentru modificarea si completarea HG nr.823/2002 – MO nr.818/12.11.2002) pentru achizitionarea de tehnica de calcul si servicii. Astfel, au fost dotate cu retele de calculatoare toate unitatile de invatamant liceal (1100 retele de calculatoare). In acelasi timp, pentru fiecare retea instalata, se livreaza softul educational corespunzator si se asigura pregatirea profesorilor in scopul utilizarii TIC in activitatea la clasa si in administrarea activitatii unitatii de invatamant.

b. Asigurarea accesului tuturor la educatie de calitate

Politica educationala promovata in Romania pune accent pe asigurarea echitatii in invatamant si protectia sociala a grupurilor si persoanelor sociale vulnerabile. Aceste doua optiuni au fost realizate cu consecventa prin masuri adecvate, respectiv:

Programul de reabilitare a scolilor prin programul cofinantat de Guvernul Romaniei si din imprumutul angajat cu Banca Mondiala si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, cu termen de finalizare 2004. Au fost reabilitate un numar de 530 de scoli la nivelul anului 2002.

Restructurarea retelei scolare si asigurarea transportului elevilor. In scopul asigurarii accesului echitabil la educatie pentru copiii si tinerii din mediul rural, au fost create 255 scoli-centre de zona in toate judetele cuprinzand 301 de scoli arondate, transportul de la domiciliul elevilor la scoala fiind asigurat prin achizitionarea a 272 de microbuze. Au beneficiat de aceasta facilitate 8000 de elevi. Fondurile alocate de la bugetul de stat au fost de 120,0 miliarde ROL.

Asigurarea rechizitelor scolare gratuite pentru elevii care provin din familiile cu venituri reduse. Un numar de 946.700 de elevi au beneficiat de acest program pentru care au fost alocate in anul scolar 2002-2003 fonduri in valoare de 202,0 miliarde ROL.

Acordarea de burse elevilor, suportate de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Au fost alocate, 228,0 mld ROL pentru acest program.

Incepand cu anul scolar 2002-2003 este promovat programul denumit generic „Cornul si laptele” (HG nr.932/29.08.2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I - IV din invatamantul de stat - MO nr.652/12.09.2002) prin care se asigura produse lactate si de panificatie pentru elevii din clasele I-IV. Un numar de 1.006.298 elevi beneficiaza in prezent gratuit de produse lactate.

Invatamantul din mediul rural

A fost contractat cu Banca Mondiala un imprumut in valoare de 60 mil. USD, cu o contributie a Guvernului Romaniei in valoare de 31 mil. USD pentru dezvoltarea invatamantului rural. Cu debutul in iunie 2003 si o durata de 6 ani, proiectul vizeaza

314

imbuntatatirea accesului la educatie in mediul rural prin urmatoarele categorii de activitati:

- Imbunatatirea predarii si invatarii in mediul rural:

- Dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice la nivel local;

- Dezvoltarea carierei cadrelor didactice;

- Asigurarea conditiilor educationale de baza in scolile din mediul rural;

- Elaborarea, selectarea, achizitionarea si distribuirea de materiale educationale pentru scolile din mediul rural;

- Imbunatatirea parteneriatului scoala-comunitate in mediul rural (schema de granturi);

- Imbunatatirea capacitatii institutionale pentru monitorizare, evaluare si elaborare de politici educationale a Ministerul Educatiei si Cercetarii;

Grupuri dezavantajate, in mod specific populatia Roma

In perioada de referinta a continuat implementarea proiectului Phare RO 0104.02 Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi. Cu un buget total de 8,33 mil. EURO, din care 1,33 mil. EURO contributia Guvernului Romaniei, proiectul se afla in derulare avand ca termen de finalizare august 2004. Proiectul este structurat in doua componenete: constructie institutionala si investitii - schema de granturi. Pana in prezent au fost selectate cele 11 judete beneficiare ale programului, au fost elaborate strategiile judetene de imbunatatire a accesului la educatie a grupurilor dezavantajate si a inceput pregatirea cadrelor didactice.

c. Continuarea reformei invatamantului profesional si tehnic

Au fost promovate masuri care au in vedere dezvoltarea unui model de invatamant profesional, liceal – filiera tehnologica si postliceal mai flexibil, in raport cu procesul general de reforma a invatamantului romanesc, prin care sa sporeasca mobilitatea ocupationala si gradul de adaptabilitate a personalului de specialitate la evolutia tehnica si tehnologica. O serie de acte normative au fost promovate pentru a sustine acest demers:

- Ordin MEC nr. 4864/01.11.2002 (MO nr. 221/02.04.2003) privind unitatile de competenta care pot fi dobandite in urma calificarii prin liceu-filiera tehnologica si scoala postliceala;

- Ordin MEC nr. 5152/13.12.2002 privind aprobarea componentei Comisiei Nationale de Evaluare si Certificare in invatamantul profesional, liceal, filierele tehnologica si vocationala si postliceal pentru anul scolar 2002-2003;

- Ordin comun MEC/MAAP nr. MEC/5151/13.12.2002 si nr. MAAP/ 40/22.01.2003 (MO nr. 229/4.04.2003) privind regulamentul de organizare si functionare a fermei didactice din unitatile de invatamant preuniversitar;

- Ordin comun MEC/MAAP nr. MEC/5158/13.12.2002 si nr. MAAP/39/22.01.2003 (MO nr. 219/2.04.2003) cu privire la aprobarea Metodologiei de aplicare a prevederilor Protocolului incheiat intre MEC si MAAP;

- Ordin comun MEC/MMSS nr. MEC/4330/30.08.2002 si nr. MMSS/534/04.12.2002 (MO nr. 227/4.04.2003) privind aprobarea Metodologiei de organizare si desfasurare a examenului pentru certificarea competentelor profesionale in invatamantul liceal, filierele tehnologica si vocationala;

315

- Ordin MEC nr. 5204/24.12.2002 (MO nr. 215/1.04.2003) privind aprobarea Metodologiei de elaborare, avizare si aprobare a standardelor de pregatire profesionala si a curriculumului pentru invatamantul postliceal si a Reperelor metodologice privind proiectarea standardelor de pregatire profesionala si a curriculumului la scoala postliceala si scoala de maistri;

- Ordin MEC nr. 3669/31.03.2003 privind aprobarea planurilor-cadru de invatamant pentru clasa a IX-a, ruta profesionalizare care se va realiza prin scoala de arte si meserii si va fi pusa in aplicare incepand cu anul scolar urmator;

- Elaborarea si avizarea in Comisiile Nationale de specialitate a planurilor de invatamant pentru cele 16 domenii de pregatire ale scolii de arte si meserii (OMEC nr. 3669 din 31.03.2003)

Au fost de asemenea promovate activitati in continuarea reformei VET introdusa prin programul Phare VET RO 9405, respectiv :

- elaborarea seturilor de unitati de competenta pentru certificarea in invatamantul profesional si tehnic (competentele care vor figura pe certificatul de competente al absolventilor de invatamant profesional si tehnic);

- elaborarea/revizuirea standardelor de pregatire profesionala si a curriculum-ului pentru noi calificari/specializari, cuprinse in Nomenclatorul de calificari, pentru scoala profesionala, liceul tehnologic si scoala postliceala aprobat prin HG 399/2001;

- dezvoltarile din invatamantul profesional si tehnic, atat pentru infrastructura scolara, cat si pentru dezvoltarea institutionala, se realizeaza in continuare cu asistenta multianuala a Uniunii Europene prin proiectele Phare RO 0108.01, Phare RO 0108.03, Phare RO 0104.02 si componenta certificare TVET din proiectul Phare RO 0006.03

Implementarea prevederilor Directivei nr.77/486 privind scolarizarea copiilor lucratorilor migranti

Prin adoptarea HG nr. 1402/2002 (MO nr. 923/17.12.2002) de completare a HG nr. 508/2001 si a OMEC nr. 4638/2001 au fost transpuse integral prevederile Directivei nr. 77/486 privind educatia copiilor lucratorilor migranti din statele membre ale UE. Astfel, principalele modificari au vizat urmatoarele aspecte:

- a fost redefinit statutul juridic al lucratorului migrant in acord cu prevederile directivei comunitare;

- se asigura gratuitatea cursurilor pregatitoare de invatare a limbii romane, a scolarizarii obligatorii precum si a examenelor.

In anul scolar 2002 - 2003 un numar de 24 de copii ai lucratorilor migranti proveniti din state membre ale UE au fost inscrisi in sistemul national de invatamant. Distributia pe tari a beneficiarilor prevederilor Directivei 77/486 este urmatoarea: Germania13 (12 invatamant primar, 1 invatamant gimnazial), Austria 5 (4 invatamant primar, 1 invatamant gimnazial), Olanda 1 (invatamant primar), Italia 3 (1 invatamant primar, 2 invatamant gimnazial) si Grecia 2 (invatamant primar). In ceea ce priveste distributia geografica, situatia se prezinta astfel: in judetul Mures (5), in judetul Timis (3), in Bucuresti (6), in judetul Sibiu (2), in judetul Arad (2), in judetul Brasov (2), in judetul Bihor (1), in judetul Cluj (1) si in judetul Arges ( 2).

Invatamantul superior

A fost continuat procesul de consolidare a reformei in invatamantul superior avand ca principal obiectiv asigurarea calitatii procesului educational la acest nivel.

316

A fost elaborata, pe baza documentelor europene, varianta actualizata a strategiei imbunatatirii invatamantului superior din Romania pentru perioada 2002-2010.

A fost aprobata prin Legea nr. 100/21.03.2003 (MO nr.184/25.03.2003) infiintarea Universitatii Europene „Dragan” din Lugoj, ca institutie de invatamant superior privat.

A fost continuat de asemenea, programul de acordare de burse studentilor, cu accent pe sustinerea studentilor provenind din mediul rural. In anul universitar 2002-2003 au fost solicitate 276 de burse care, impreuna cu cele atribuite in anul universitar 2001-2002 conduc la un numar de 600 de beneficiari. Distributia geografica arata ca judetele din Moldova (Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Vaslui si Bacau) detin aproximativ 34% din totalul burselor solicitate.

Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Superior a aprobat in sedinta sa din 14 februarie 2003 noua formula pentru repartizarea finantarii de baza pe universitati. Aceasta permite nuantarea metodologiei de distribuire a finantarii de baza pe universitati, in functie de aspectele privind calitatea proceselor didactice. In acelasi timp, noua formula ofera informatii consistente managerilor universitari, in vederea directionarii eforturilor pentru imbunatatirea nivelului performantelor academice si administrative

Participarea la programele europene

Programul Socrates II

Principalele realizari obtinute prin participarea la programul Socrates II, in perioada de referinta constau in :

- cresterea numarului de aplicatii pentru actiuni descentralizate, in special pentru proiecte institutionale (2822 de aplicatii in 2003 fata de 2717 aplicatii in exercitiul anterior);

- cresterea numarului de proiecte centralizate, ce atesta succesul seminariilor de formare si de contact organizate de catre Agentia Nationala Socrates (19 seminarii au fost organizate in perioada septembrie 2002 - martie 2003) dar si dezvoltarea institutionala in domeniul educatiei si formarii profesionale;

- profesionalizarea retelei inspectorilor scolari responsabili cu cooperarea internationala;

- cresterea numarului de personal din Agentia Nationala (26 posturi cu norma intreaga si un post cu jumatatate de norma, in prezent);

- cresterea numarului de mobilitati Erasmus (45 de universitati participante cu 2400 de studenti Erasmus) prin implementarea proiectului Phare 2001 - end users support;

- recunoasterea oficiala a cursurilor de formare Comenius 2.2 in cadrul sistemului de formare continua a cadrelor didactice in Romania si a vizitelor de studii Arion pentru perfectionarea managerilor din domeniul educatiei. In acest sens a fost aprobata si se aplica Metodologia de echivalare a acestor programe de formare prin utilizarea sistemului de credite profesionale transferabile;

- acordarea Etichetei Europene pentru prima data in Romania unui numar de 7 proiecte din 37 de proiecte inscrise in competitie, provenind de la o varietate de institutii (scoli, universitati, asociatii profesionale, ONG-uri, companii private ).

In tabelele de mai jos sunt prezentate date statistice privind participarea in programul Socrates in anul 2003:

317

Actiuni descentralizate

2002 2003 Actiune

Propuse Selectate Propuse Selec-tate

COMENIUS 1 532 441 806

COMENIUS 1 – Vizite pregatitoare 250 130

COMENIUS 2 – Perfectionare 1230 242 1536 455

COMENIUS 2 – Asistenti de limba 164 29 85 29

ARION 149 48 163 50

GRUNDTVIG 2 57 44 133

GRUNDTVIG 3 85 41 99 35

ERASMUS 45 universitati participante in 2002/2003 2400 studenti Erasmus

Nota:- pentru Comenius 1 si Grundtvig 2 rezultatul selectiei va fi cunoscut dupa consultarea dintre agentii (iunie 2003); nu exista vizite pregatitoare finantate din contractul pentru anul 2003 deoarece nu a fost inca transmis acest contract

Actiuni centralizate

2002 Actiune

Propuse Selectate

2003 Propuse

Lingua 1 and 2 15 1 29

Grundtvig 1 54 18 135

Grundtvig 4 (retele tematice) 8 5

Minerva 48 7 67

Comenius 2.1 31 11 33

Comenius 3 (retele tematice) 5 2

Nota: in ceea ce priveste actiunile Comenius 3 si Grundtvig 4 Agentia Nationala nu este implicata in procesul de selectie. De aceea, nu sunt prezentate date privind procesul de selectie in anul 2003.

Programul Leonardo da Vinci II

Evolutia participarii Romaniei la programul Leonardo da Vinci in perioada de referinta a fost marcata de demersurile Comisiei Europene pentru cresterea calitativa a proiectelor. In acest sens, Ministerul Educatiei si Cercetarii ca autoritate nationala si Centrul National Leonardo da Vinci au intensificat exigenta atat in etapele procesului de selectie cat si in managementul proiectelor.

Noul sistem de monitorizare a proiectelor, conceput si implementat de Centrul National a favorizat imbunatatirea calitatii rezultatelor proiectelor. Astfel, diversificarea practicilor de monitorizare cum sunt evaluarea intermediara a proiectelor pilot sau reuniunile de analiza si vizitele „ in situ” pentru proiectele de mobilitati au determinat identificarea unor neajunsuri si, dupa caz, corijarea lor inca in perioada realizarii proiectelor.

318

Evolutia calitativa a proiectelor si, in general a participarii Romaniei a fost, in perioada de referinta superioara perioadei anterioare. Principalele directii dupa care a avut loc o asemenea evolutie au fost urmatoarele:

- extinderea si consolidarea impactului proiectelor realizate de promotorii din Romania, atat la nivel institutional, cat si la nivelul stagiarilor;

- definirea prioritatilor nationale pentru procedura A printr-o metodologie de studiu si analiza intreprinse cu competenta si prin consultarea principalilor actori nationali;

- cresterea exigentei in procesul de evaluare a proiectelor (procedurile A si B) si in selectia stagiarilor (procedura A);

- analiza stabilitatii financiare si a capacitatii manageriale a potentialilor promotori de proiecte (care nu sunt institutii publice);

- imbunatatirea continutului contractelor de finantare a proiectelor;

- extinderea utilizarii sistemului informatic in comunicarea dintre agentia nationala si institutiile promotor;

- imbunatatirea sistemului de publicitate si prezentare a programului, prin informarea continua a celor interesati folosind pagina WEB a Centrului National Leonardo da Vinci;

- cresterea capacitatii administrative a Centrului National Leonardo da Vinci. Noua organigrama, care numara in prezent 24 de persoane prin cresterea cu doua posturi fata de exercitiul anterior, se caracterizeaza prin delimitarea atributiilor unitatilor manageriale ale Centrului, referitoare la operatiunile specifice selectiei si contractarii proiectelor, respectiv activitatile de monitorizare si audit ale realizarii proiectelor. In acest sens a fost creat un compartiment distinct de monitorizare si audit a carui activitate va permite diversificarea si cresterea calitatii acestor activitati. Au fost infiintate, de asemenea 2 noi filiale regionale ale Centrului National Leonardo da Vinci in Galati si Craiova si reconfirmarea filialelor existente in Cluj-Napoca, Iasi, Timisoara si Brasov (OMEC nr.4682/8.10.2002)

Date statistice privind participarea in programul Leonardo da Vinci in exercitiul 2003

Mobilitati

2002 2003

Numar de proiecte propuse 268 318

Numar de proiecte selectate 89 101

Numar de beneficiari 857 870

Total fonduri alocate (Euro) 1.917.800 1.969.600

Total fonduri angajate (Euro ) 1.917.800 1.969.355

Proiecte Pilot

2002 2003

Numar de pre-propuneri depuse 112 76

319

Numar de pre-propuneri selectionate pentru faza de propunere completa

16 17

Numar de proiecte selectionate 6* 6**

Alocatie financiara totala

(Euro)

1.963.778 1.744.823

Fonduri alocate

(in curs de contractare)

1.963.778 -

* un proiect pe lista de rezerva ** doua proiecte pe lista de rezerva

A fost aprobata Legea nr. 649/7.12.2002 (MO nr. 901/12.02.2002) pentru aprobarea OUG nr. 109/2002 privind completarea alin.1 al art.XIII din OUG nr. 32/2001 prin care se acorda sprijin financiar unitatilor de invatamant (scoli) participante in programul Leonardo da Vinci, prin aprobarea finantarii din fonduri de la bugetul de stat, aprobat prin legile bugetare anuale, a cotei parti de participare la proiecte a scolilor promotoare sau partenere.

Programul Tineret

Pentru reluarea finantarii programului de actiune comunitara „Tineret”, desfasurat prin Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor – ANSIT, partea romana a mentinut un dialog permanent cu Comisia Europeana, a desfasurat un al doilea audit anual al agentiei nationale (prin Directia de Control si Audit Intern a Ministerului Tineretului si Sportului - MTS, in octombrie 2002), a transmis Comisiei documentatie, rapoarte financiare si de activitati si s-a straduit sa integreze observatiile Comisiei privind ANSIT.

Eforturile ambelor parti de reluare a programului „Tineret” s-au concretizat prin semnarea in data de 6 decembrie 2002 la Bucuresti a contractelor de functionare si de actiuni descentralizate pentru programul „Tineret” intre Comisia Europeana si Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor – ANSIT, ceea ce a permis si reluarea (in decembrie) reuniunilor Comitetului de selectie a proiectelor depuse spre finantare in cadrul programului.

Desi in cursul anului 2002 reorganizarea agentiei nationale a incetinit derularea programului „Tineret”, s-au inregistrat, totusi, 3018 participanti (1597 tineri) la cele 4 actiuni ale programului (346 cereri/proiecte de finantare, 192 proiecte propuse spre finantare din care 78 de proiecte pentru tinerii cu probleme) iar in 2003 (pana in prezent, datele sunt partiale) 1584 participanti (214 cereri de finantare, 152 proiecte propuse spre finantare din care 89 pentru tinerii cu probleme).

Ca masura de sprijin pentru implementarea actiunii 2 a programului „Tineret” (Serviciul European de Voluntariat), a fost adoptata Legea nr. 629/19.11.2002 (MO nr. 848/25.11.2002) privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 58/2002 pentru modificarea si completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001.

De asemenea, tot ca o masura de sprijin pentru actiunile de voluntariat, Parlamentul a aprobat Legea nr. 213/22.05.2003 (MO nr. 370/30.05.2003) pentru ratificarea Conventiei europene asupra promovarii serviciului de voluntariat transnational pe termen lung pentru tineret, semnata de Romania la Strasbourg, in anul 2000.

MTS a promovat HG nr. 342/27.03.2003 (MO nr. 231/5.04.2003) privind aprobarea participarii Romaniei in anul 2003 la Programul de actiune al Uniunii Europene „Tineret” si plata contributiei financiare aferente.

320

Formarea profesionala continua In perioada septembrie 2002 - mai 2003, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale impreuna cu Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor au avut ca obiectiv principal elaborarea cadrului legislativ pentru punerea in aplicare a OG nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, modificata si aprobata prin Legea nr. 375/2002 si imbunatatirea si consolidarea cadrului institutional pentru formarea profesionala continua. Formarea profesionala a adultilor, in contextul legislativ din Romania, cuprinde formarea profesionala initiala si continua organizate prin alte forme decat cele specifice sistemului national de invatamant.

A fost aprobata HG nr. 522/2003 (MO nr. 346/21.05.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OG nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor.

Furnizorii de formare profesionala care doresc sa elibereze certificate de calificare sau de absolvire cu recunoastere nationala trebuie sa fie autorizati. Autorizarea se face de catre comisii de autorizare judetene, infiintate prin hotarare a Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor, formate din reprezentanti ai agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, inspectoratelor scolare, organizatiilor sindicale si asociatiilor patronale. Evaluarea furnizorilor de formare profesionala in vederea autorizarii se va face de catre experti sau specialisti pe domenii ocupationale.

In Anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor OG nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor sunt definite nivelurile de calificare conform celor din UE, precizandu-se formarea profesionala care asigura accesul la fiecare nivel, in corelare cu sistemul national de invatamant.

Anexa nr. 2 la Normele metodologice stabileste modelul de contract de formare profesionala, pe care furnizorii de formare profesionala, organizatori de programe finalizate cu certificate de calificare recunoscute la nivel national, il incheie cu participantii la aceste programe.

Anexa nr. 3 la Normele metodologice stabileste structura Registrului national al furnizorilor de formare profesionala a adultilor.

Anexa nr. 4 si anexa nr. 5 stabilesc modelele certificatului de calificare profesionala si a certificatului de absolvire, cu recunoastere nationala, care se vor elibera participantilor la programele de formare profesionala.

Suplimentul descriptiv al certificatului, avand la baza modelul european, constituie anexa nr. 6 la aceste norme metodologice, si se doreste a fi un document care sa sprijine intelegerea calificarilor profesionale, facilitand ocuparea si mobilitatea fortei de munca.

Legea nr. 253/2003 pentru modificarea si completarea Legii nr. 132/1999 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA) – organism tripartit (Guvern, patronate, sindicate) - a fost aprobata in Senat in data de 5 mai 2003 si de Camera Deputatilor in data de 27 mai 2003 si urmeaza a fi publicata in MO.

Aceasta lege prevede:

- integrarea in Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor a Consiliului pentru Standarde Ocupationale si Atestare;

- extinderea atributiilor Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor – organism tripartit, in sensul coordonarii la nivel national a urmatoarelor activitati: autorizarea furnizorilor de formare profesionala pentru adulti, aprobarea standardelor ocupationale, evaluarea si certificarea competentelor profesionale dobandite in context de invatare formala, informala si nonformala.

321

CNFPA a dezvoltat un parteneriat in sens larg initiind relatii de colaborare cu diverse organizatii din sfera guvernamentala si neguvernamentala si constituind impreuna cu acesti interlocutori o retea de informare si consultare reciproca.

In cadrul procesului de implementare a prevederilor OG nr.129/2000 republicate, CNFPA a initiat procedura de constituire a comisiilor de autorizare teritoriale, pregatind, totodata, materiale pentru instruirea partenerilor sociali care isi nominalizeaza reprezentanti in aceste comisii, a membrilor comisiilor teritorale, a personalului secretariatelor tehnice teritoriale si a expertilor care urmeaza sa evalueze programele de formare profesionala continua supuse autorizarii.

De asemenea, CNFPA a avut o prezenta activa, alaturi de MMSS, MEC si alte structuri institutionale implicate in formarea profesionala, la elaborarea si promovarea metodologiei de autorizare si a metodologiei de certificare a programelor de formare profesionala continua, precum si a altor documentatii de referinta pentru formarea profesionala continua.

Noul Cod al Muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003 (MO nr. 72/5.02.2003), intrat in vigoare la 1 martie 2003, cuprinde in Titlul VI - Formarea profesionala, drepturi si obligatii privind formarea profesionala, atat pentru angajatori cat si pentru salariati:

- angajatorul are obligatia de a asigura salariatilor accesul periodic la formarea profesionala;

- angajatorul persoana juridica elaboreaza anual planuri de formare profesionala, cu consultarea sindicatului. Planul de formare profesionala face parte integranta din contractul colectiv de munca aplicabil, salariatii avand dreptul de a fi informati cu privire la continutul planului de formare profesionala;

- modalitatile concrete de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii si alte aspecte privind formarea fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munca;

- angajatorul suporta toate cheltuielile ocazionate de participarea salariatilor la programele de formare profesionala initiate de acesta;

- salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii cu sau fara plata, pentru formare profesionala;

- salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala platit de angajator de pana la 10 zile lucratoare in cazul in care, in cursul unui an calendaristic (pentru salariatii pana la 25 de ani) sau 2 ani calendaristici (pentru salariatii in varsta de peste 25 de ani) nu a fost asigurata participarea la o formare profesionala pe cheltuiala angajatorului;

- salariatii au posibilitatea sa incheie cu angajatorii contracte speciale de formare profesionala.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale impreuna cu Ministerul Educatiei din Danemarca in consortiu cu doua colegii tehnice, au negociat Conventia de twinning pentru implementarea programului Phare de twinning RO 02/IB/SO/03 in domeniul Coeziunii Economice si Sociale – „Solidaritate pentru Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale pentru formare profesionala continua”, care se va derula in 2003-2004, al carui obiectiv general este de a sprijini Guvernul Romaniei in stabilirea unei politici nationale pentru formarea profesionala continua, conform Planului National de Dezvoltare, Planului National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca, inclusa in cadrul strategiei de preaderare la Uniunea Europeana.

Programul va fi implementat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale impreuna cu Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca si Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor, intr-un parteneriat mai larg cu alte ministere, organizatii

322

sindicale si asociatii patronale si profesionale, furnizori de formare profesionala de stat sau privati.

Tineret Ministerul Tineretului si Sportului (MTS) a participat la exercitiul lansat de Comisia Europeana, in conformitate cu Rezolutia Consiliului si a reprezentantilor Guvernelor statelor membre reuniti in cadrul Consiliului din 27 iunie 2002 privind cadrul cooperarii europene in domeniul tineretului, pentru culegerea de date si informatii privind participarea civica a tinerilor si informarea acestora (chestionare finalizate in octombrie 2002) si la consultarile si reuniunile privind viitorul Programului „Tineret” dupa anul 2006.

Un alt obiectiv al MTS a fost reprezentat de „Programul de actiuni privind integrarea europeana in domeniul tineretului” care contine masuri finantate de la bugetul national (desfasurate in 2002 si dezvoltate in 2003). Masurile aferente acestui obiectiv au fost realizate in intregime la finele anului 2002 iar pentru 2003 ele sunt cuprinse in „Planul de masuri prioritare pentru integrare europeana (noiembrie 2002 - decembrie 2003)”. Dintre realizari, cu titlu de exemplu mentionam: mobilitatea tinerilor (20 de actiuni in 2002, 150 de tineri), activitati de valorificare a potentialului creativ al tinerilor (Salonul National de Inventica pentru Tineret, noiembrie 2002 cu peste 70 de lucrari), participarea tinerilor la viata publica si la procesul decizional (7 mari proiecte de tineret, realizate integral la finele trimestrului IV, 2002), mediatizarea principiilor si actiunilor cuprinse in Carta Alba a Tineretului a Comisiei (documentul a fost tradus, multiplicat si dezbatut in mai multe sesiuni inclusiv in anul 2003, doua sesiuni in martie/aprilie).

MTS, impreuna cu alte ministere implicate in dezvoltarea de programe pentru categorii de copii cu risc maxim si in coordonarea Secretariatul General al Guvernului, a elaborat in primul trimestru al anului 2003 „Strategia pentru crearea unui cadru institutional necesar sustinerii tinerilor care, dupa implinirea varstei de 18 ani, inceteaza sa mai beneficieze de ocrotire, in baza normelor legale de protectie acordata copiilor institutionalizati 2003 – 2005”.

A fost elaborat Ordinul nr. 206/16.05.2003 al ministrului Tineretului si Sportului privind aplicarea Programului national de actiuni concrete la nivel sectorial in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati.

In trimestrul IV al anului 2002 si in prima parte a anului 2003 in coordonarea MTS a fost actualizat Planul National de Actiune pentru Tineret din Romania (PNAT - R). Totodata, PNAT-R a fost corelat cu cu principiile cuprinse in Carta Alba a Tineretului, document elaborat de Comisia Europeana. PNAT-R a fost evaluat de catre un institut independent de sondare a opiniei publice. Propunerile de modificare si completare ale PNAT-R au fost discutate cu reprezentantii structurilor asociative de tineret din toate judetele si ai Consiliului Tineretului din Romania, precum si cu reprezentanti ai unor institutii guvernamentale si ai unitatilor subordonate MTS (noiembrie/decembrie 2002, Izvorul Muresului). Validarea formei actualizate a PNAT-R a avut loc in cadrul Comitetului Interministerial pentru Problemele Tineretului din 31 ianuarie 2003.

In spiritul colaborarii interministeriale si in sensul prevederilor europene privind domeniul informarii tinerilor, MTS a promovat Protocolul (din 12 decembrie 2002) de colaborare intre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale/Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Tineretului si Sportului in vederea implementarii programului „De la scoala spre viata profesionala, spre cariera” prin care tinerii ce urmeaza sa absolve o forma de invatamant preuniversitar pot beneficia de servicii de informare si consiliere privind cariera, pe baza unui plan individual de consiliere. Masura desfasurata in cadrul unui program de prevenire a somajului in randul tinerilor este corelata cu alte actiuni similare ale centrelor de consiliere din reteaua celor trei ministere.

323

Ca suport practic al diseminarii politicilor de integrare europeana pentru domeniul tineretului functioneaza si „Programul de infiintare si dezvoltare a unei retele de centre de tineret” al MTS (25 de centre in prezent din care 23 deschise in 2002 - 2003). In acest cadru, un obiectiv special a fost reprezentat de sustinerea unor organizatii neguvernamentale ale tinerilor de etnie rroma de a infiinta centre de tineret Inforrom. Astfel, MTS in parteneriat cu UNICEF Romania si Organizatia Proiecte Rrome Etno-Culturale a infiintat, in intervalul decembrie 2002 – prezent, 4 Centre Inforrom. Aceste centre pun la dispozitia tinerilor, in mod gratuit, informatii, documente si publicatii referitoare la diferite aspecte ale vietii sociale: democratie, drepturile omului si minoritatilor nationale, mass-media, educatie, cultura, sport, tineret, sanatate, protejarea mediului, legislatie si cooperare internationala, in scopul de a dezvolta dialogul, comunicarea si cunoasterea intre tinerii rromi (centrele sunt deschise, desigur, tuturor tinerilor, si promoveaza programe, initiaza si elaboreaza proiecte, cursuri si forme de instruire, favorizeaza contacte intre tineri, asigura consiliere pentru cariera etc).

Pentru implementarea Rezolutiei Consiliului si a ministrilor de tineret reuniti in cadrul Consiliului din 17 decembrie 1999 in ceea ce priveste asigurarea dimensiunii educatiei non-formale a activitatilor sportive din programele europene de tineret, in perioada septembrie 2002 – prezent, au fost organizate 138 de activitati de tineret cu o componenta sportiva, antrenand aproape 3000 de paticipanti. Activitatile au vizat atat stagii de formare (animatori de turism montan, animatori de timp liber, formatori pentru activitati sportiv-educative in tabere scolare, formare pentru gardieni ecologici, tehnicieni de speologie s.a.), cat si activitati sportiv-recreative propriu-zise.

In 2003 MTS prin Federatia Romana Sportul pentru Handicapati participa la proiectul SporTrioII derulat prin Comisia Europeana (DG X Educatie si Cultura). Proiectul raspunde cerintelor europene de integrare privind incluziunea sociala si educatia non-formala a persoanelor cu handicap. Proiectul cuprinde activitati sportive cu un corolar cultural si turistic pentru anii 2003 - 2004 cu centrul de greutate pe anul curent care a fost declarat la nivel continental „Anul European al Persoanei cu Handicap.”

De asemenea, din februarie a.c., la nivelul MTS functioneaza un grup de lucru care pregateste masuri pentru implementarea Deciziei nr. 291/2003/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 6 februarie 2003 privind Anul European al Educatiei prin Sport 2004.

2.3.19. TELECOMUNICATIILE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI Negocierile la acest capitol au fost deschise la data de 14.11.2000 si au fost inchise pe data de 8.11.2002.

Romania a preluat in intregime acquis-ul comunitar in acest domeniu si nu a solicitat nici o perioada de tranzitie.

Comunicatii electronice In perioada de referinta s-au inregistrat progrese semnificative in domeniul comunicatiilor electronice si al serviciilor postale atat in ceea ce priveste completarea cadrului legislativ. prin transpunerea Noului Cadru de Reglementare pentru Retelele si Serviciile de Comunicatii Electronice (adoptat la nivelul Uniunii Europene in 2002), cat si in ceea ce priveste consolidarea capacitatii administrative a Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC), dar mai ales in ceea ce priveste implementarea noii legislatii armonizate cu acquis-ul comunitar.

324

Liberalizarea pietei telecomunicatiilor si a pietei serviciilor postale Actiunile nominative de control, incompatibile cu prevederile Comunicarii Comisiei C220/97, au fost transformate in actiuni comune prin adoptarea unui set de acte normative:

- HG nr. 1260/2002 (MO nr. 832/19.11.2002) privind aprobarea Strategiei de privatizare a Societatii Nationale de Telecomunicatii "Romtelecom" - S.A. (S.N.Tc. „Romtelecom” – S.A);

- HG nr.1551 din 18 decembrie 2002 pentru completarea Hotararii Guvernului nr.1260/2002 privind aprobarea Strategiei de privatizare a S.N.Tc. „Romtelecom” – S.A;

- Legea nr. 21 din 13 ianuarie 2003 (M.O. 30/21.01.2003) privind unele masuri pentru continuarea privatizarii S.N.Tc. „Romtelecom” – S.A.

Liberalizarea completa a pietei comunicatiilor electronice la data de 1 ianuarie 2003 a fost pregatita printr-un set de masuri care permit o intrare facila pe piata romaneasca de comunicatii, pe baza unei simple notificari, si prevad mecanisme de reglementare a operatorilor cu putere semnificativa pe piata in scopul crearii unui mediu concurential echilibrat, care sa permita dezvoltarea noilor operatori, va aduce beneficii indiscutabile pentru toti utilizatorii serviciilor de comunicatii facand posibila scaderea tarifelor, diversificarea ofertelor disponibile si cresterea calitatii serviciilor. Ritmul sustinut pe care il inregistreaza dezvoltarea concurentei pe piata liberalizata creeaza totodata conditii favorabile pentru consolidarea pozitiei noilor operatori si reducerea cotei de piata a fostului monopolist, S.N.Tc "Romtelecom" – S.A., confirmand existenta unui moment propice realizarii unor investitii semnificative in sectorul romanesc de comunicatii electronice.

In sectorul serviciilor postale, drepturile exclusive ale Companiei Nationale "Posta Romana" – S.A. (C.N. "Posta Romana" – S.A.) au expirat la data de 22 septembrie 2001, moment in care piata serviciilor postale din Romania a fost pe deplin liberalizata. Legislatia adoptata in cursul anului 2002 a realizat transpunerea completa a prevederilor Directivei 97/67/EC, inclusiv in ceea ce priveste separarea functiilor de reglementare de exercitarea drepturilor care rezulta din calitatea statului roman de actionar in C.N. "Posta Romana" – S.A., prin infiintarea organismului de reglementare independent din punct de vedere structural de ministerul care gestioneaza participarea statului in aceasta companie. Aria serviciilor care pot fi rezervate a fost, de asemenea, aliniata la cerintele acquis-ului, prin noua legislatie stabilindu-se limitarea posibilitatii de rezervare la trimiterile de corespondenta interne sau internationale a caror greutate este mai mica de 350 g si al caror tarif este mai mic decat de 5 ori tariful public corespunzator unei trimiteri de corespondenta din prima treapta de greutate a celei mai rapide categorii standard. Sfera serviciilor care pot fi rezervate poate fi restransa prin hotarare a Guvernului, in vederea liberalizarii graduale si controlate a pietei serviciilor postale, facand astfel posibila alinierea treptata la prevederile Directivei 2002/39/EC (noua Directiva privind serviciile postale) prin reducerea limitelor de greutate si tarif si prin liberalizarea corespondentei catre destinatii externe Romaniei.

Finalizarea transpunerii acquis-ului comunitar In vederea finalizarii transpunerii acquis-ului, au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- Legea nr. 527/2002 pentru aprobarea OG nr.34/2002 (MO nr.602/14.08.2002) privind accesul la retelele de comunicatii electronice si la infrastructura asociata, precum si interconectarea acestora, prin care se transpun prevederile Directivei 2002/19/EC privind accesul;

325

- Legea nr. 591/2002 pentru aprobarea OUG nr.79/2002 (MO nr.791/30.10.2002) privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, prin care se transpun prevederile Directivei 2002/20/EC privind autorizarea si ale Directivei-cadru 2002/21/EC;

- Legea nr. 642/2002 pentru aprobarea OG nr.31/2002 (MO nr. 928/18.12.2002) privind serviciile postale, prin care se transpune Directiva 97/67/EC privind serviciile postale si elemente ale Directivei 2002/39/EC, care modifica si completeaza Directiva 97/67/EC.

Proiectul de Lege privind serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice, prin care se transpun integral prevederile Directivei 2002/22/EC privind serviciul universal, a fost adoptat de ambele Camere ale Parlamentului Romaniei si se afla in procedura de promulgare de catre Presedintele Romaniei, estimandu-se ca publicarea ei va avea loc in cursul lunii iunie 2003.

Implementarea acquis-ului comunitar Dupa ce noul acquis a fost transpus in legislatia romaneasca, preocuparea majora a fost implementarea acestuia prin emiterea legislatiei secundare corespunzatoare (Decizii ale Presedintelui ANRC si ordine ale ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei). O importanta deosebita a fost acordata pregatirii pietei romanesti pentru liberalizarea deplina care a avut loc la data de 1.01.2003.

Autorizarea furnizarii retelelor si serviciilor de comunicatii electronice Prin OUG nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobata, cu modificari si completari, prin Legea nr.591/2002, a fost introdus principiul conform caruia furnizarea retelelor si a serviciilor de comunicatii se face in conditiile regimului de autorizare generala, necesitand o simpla notificare, in conformitate cu cerintele Directivei 2002/20/EC (Directiva privind autorizarea). Regimul de autorizare generala bazat pe prevederile OUG nr.79/2002 a intrat in vigoare la scurt timp dupa ce ANRC a devenit operationala, prin doua decizii ale Presedintelui ANRC:

- Decizia nr.131/2002 (MO nr.907/13.12.2002) privind regimul de autorizare generala pentru furnizarea retelelor si a serviciilor de comunicatii electronice; si

- Decizia nr.138/2002 (MO nr.20/15.01.2003) privind impunerea unor cerinte minimale pentru furnizarea serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului.

Prin implementarea regimului de autorizare generala, s-au inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste reducerea birocratiei si cresterea transparentei si a eficientei in activitatea de reglementare. Noul regim prevede ca orice persoana care intentioneaza sa furnizeze retele sau servicii de comunicatii electronice are obligatia sa transmita catre ANRC o notificare cu privire la aceasta intentie cu cel putin 7 zile inainte de inceperea activitatii. Persoana care a realizat notificarea are dreptul de a furniza tipurile de retele si servicii indicate in notificare, precum si anumite drepturi si obligatii specifice. Pana in acest moment, peste 1000 de companii au fost autorizate, in conformitate cu noul regim, sa ofere retele si servicii de comunicatii electronice (aproximativ 700 – retele publice, peste 140 – servicii de telefonie destinate publicului si peste 360 – alte tipuri de servicii). Un registru complet al companiilor autorizate poate fi consultat on-line la adresa www.anrc.ro, unde pot fi gasite de asemenea statistici cu privire la tipurile de retele si servicii oferite, precum si date referitoare la evolutia lunara a procesului de notificare.

In vederea protectiei intereselor utilizatorilor finali ai serviciilor de distributie a programelor, a fost promovat Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei

326

nr.366/2002 (MO nr. 923/17.12.2002) privind calitatea retelelor de distributie prin cablu pentru semnale de televiziune si radiodifuziune.

Licentierea utilizarii resurselor de numerotatie Doua decizii ale Presedintelui ANRC au stabilit principiile administrarii resurselor de numerotatie:

- Decizia nr.140/2002 (MO nr.20/15.01.2003) privind aprobarea Planului national de numerotatie; si

- Decizia nr.141/2002 (MO nr.25/17.01.2003) privind procedura de solicitare si emitere a licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie.

Decizia nr.141/2002 se aplica in vederea acordarii dreptului de a utiliza resursele de numerotatie prevazute in Planul national de numerotatie, cu exceptia anumitor categorii de numere cu valoare economica deosebita, care vor fi acordate printr-o procedura de selectie competitiva sau comparativa. Licenta de utilizare a resurselor de numerotatie reglementata de Decizia nr.141/2002 se acorda gratuit. Pe baza acestei decizii, 25 de companii au primit pana in acest moment licente de utilizare a resurselor de numerotate, dintre care 17 au primit si coduri de transportator.

Licentierea utilizarii frecventelor radioelectrice Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr.127/2003 (MO nr. 305/07.05.2003) pentru aprobarea procedurii de acordare a licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice in vederea furnizarii de retele nationale de comunicatii electronice in banda de 3,5 GHz reglementeaza procedura de organizare a licitatiei pentru acordarea licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice in vederea furnizarii de retele nationale de comunicatii electronice punct-multipunct in banda de 3,5 GH. Prin aceasta licitatie urmeaza sa se atribuie cel mult 6 licente. Acordarea acestor noi licente punct-multipunct va permite dezvoltarea in continuare a pietei de comunicatii din Romania, fiind o solutie de acces la bucla locala care permite transmisii de voce si de date de mare viteza si o larga varietate de servicii oferite pe baza acestora.

Prin adoptarea HG nr.1113/2002 (MO nr.763/18.10.2002) privind acordarea licentelor de instalare si operare a retelelor de telefonie mobila de generatia a treia, aparitia ultimelor tehnologii in domeniu pe piata romaneasca pentru comunicatiile electronice este iminenta. Organizarea unei licitatii internationale in vederea atribuirii celor patru licente de telefonie mobila de generatia a treia IMT 2000, in conditiile precizate in aceasta hotarare, genereaza noi oportunitati de investitii pe piata comunicatiilor din Romania.

La sfarsitul anului 2002 a fost promovat Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr.365/2002 (MO nr.921/17.12.2002) privind aprobarea procedurii de autorizare a difuzarii sau retransmisiei serviciilor de programe audiovizuale, care stabileste ca licentele de emisie, autorizatiile tehnice de functionare, avizele tehnice si celelalte acte administrative reglementate de prevederile acestui ordin se vor elibera gratuit.

Identificarea pietelor relevante, analize de piata si desemnarea operatorilor cu putere semnificativa pe pietele relevante identificate In conformitate cu prevederile noului acquis, ANRC a procedat la identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice din Romania, pe baza prevederilor Recomandarii Comisiei Europene privind pietele relevante (OJ L114/8.05.2003) si in lumina conditiilor nationale specifice. Astfel, au fost adoptate doua decizii de identificare a pietelor de gros:

- Decizia nr.136/2002 (MO nr.916/16.12.2002) privind aprobarea Regulamentului privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice, prin care au fost identificate 5 piete;

327

- Decizia nr.174/2003 pentru completarea Deciziei nr.136/2002 (MO nr.338/19.05.2003), prin care au fost identificate alte 4 piete relevante.

Procedurile de analiza a pietei utilizate de ANRC sunt cuprinse in Decizia nr.137/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru efectuarea analizelor de piata si determinarea puterii semnificative pe piata (MO nr.916/16.12.2002), care sintetizeaza prevederile Liniilor Directoare privind analiza de piata si evaluarea puterii semnificative pe piata emise de Comisia Europeana (OJ C 165/11.07.2002). In conformitate cu prevederile acestui document, ANRC efectueaza periodic analize de piata, iar pe pietele unde nu exista concurenta efectiva determina operatorii care detin putere semnificativa si le impune obligatii ex ante. Pana in prezent, ANRC a efectuat analize pe toate pietele relevante identificate si a desemnat prin decizii operatorii cu putere semnificativa.

Impunerea de obligatii specifice operatorilor cu putere semnificativa In urma efectuarii analizelor de piata si a desemnarii operatorilor cu putere semnificativa, ANRC a impus acestora, prin decizii, anumite seturi de obligatii ex ante menite sa contribuie la crearea unei concurente efective, astfel:

Reglementarea pietei accesului la retelele publice de telefonie fixa in vederea originarii, terminarii si tranzitului apelurilor

Prin Decizia nr.147/2002 privind principiile si preconditiile ofertei de referinta pentru interconectarea cu reteaua publica de telefonie fixa (in vigoare de la 23.12.2002, data comunicarii catre operatorul desemnat), au fost impuse S.N.Tc. “Romtelecom” – S.A. obligatii de nediscriminare, transparenta (publicarea unei Oferte de Referinta pentru Interconectare), tinere a evidentei contabile separate, fundamentare a tarifelor in functie de costuri (pe baza unui model de calculatie a costurilor de tip LRIC aprobat de ANRC sau, in lipsa unui astfel de model, pe baza altor metode aprobate de ANRC) si furnizarea unor servicii si acordarea accesului la anumite facilitati necesare realizarii interconectarii (inclusiv interconectarea cu circuit extins si accesul la spatiile necesare in vederea colocarii). De asemenea, prin aceasta decizie s-au impus Romtelecom tarife maxime pentru serviciile de interconectare in vederea terminarii si originarii apelurilor. La numai o luna de la data intrarii in vigoare a acestei decizii, S.N.Tc. “Romtelecom” – S.A. si-a publicat Oferta de Referinta pentru Interconectare, cu respectarea prevederilor deciziei ANRC, mai multe companii demarand deja negocierile de interconectare pe baza acestei oferte.

In perioada 14.04 – 16.05.2003, ANRC a desfasurat consultarea publica asupra primei forme a proiectului de Decizie pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea evidentei contabile separate, in cadrul contabilitatii interne de gestiune, de catre S.N.Tc. “Romtelecom” – S.A. Acest document reglementeaza modul in care compania tine evidenta contabila separata pentru activitatile care au legatura cu interconectarea si accesul la reteaua sa sau la infrastructura asociata acesteia, scopul reglementarii fiind acela de a se asigura respectarea de catre S.N.Tc. “Romtelecom” – S.A. a obligatiei de nediscriminare, precum si de a se preveni subventionarea incrucisata nejustificata.

Reglementarea pietelor accesului la fiecare retea publica de telefonie mobila

Prin Deciziile nr. 123/2003 si nr. 124/2003 privind interconectarea cu retelele publice de telefonie mobila operate de S.C. “Mobifon” – S.A. si, respectiv, S.C. “Orange Romania” – S.A., in vederea terminarii apelurilor (in vigoare de la 24.03.2003, data comunicarii acestor decizii catre operatorii desemnati), au fost impuse S.C. “Mobifon” – S.A. si, respectiv, S.C. “Orange Romania” – S.A., principalii operatori de retele mobile din Romania, un set de obligatii in ceea ce priveste terminarea apelurilor: transparenta, nediscriminare, tinerea evidentei contabile separate, furnizarea unor servicii si acordarea accesului la anumite facilitati, precum si fundamentarea tarifelor in functie de costuri (pe baza unui model de calculatie a costurilor de tip LRIC aprobat de ANRC, pe

328

care compania are obligatia sa il implementeze pana la 1.07.2004). De asemenea, deciziile mentionate prevad tarife maxime ce pot fi percepute de acesti operatori pentru terminarea apelurilor pana la data la care tarifele de interconectare vor fi determinate pe baza modelului de tip LRIC.

Prin Deciziile nr. 125/2003 si nr. 126/2003 privind interconectarea cu retelele publice de telefonie mobila operate de S.C. “Cosmorom” – S.A. si, respectiv, S.C. “Telemobil” – S.A., in vederea terminarii apelurilor (in vigoare de la 24.03.2003, data comunicarii acestor decizii catre operatorii desemnati), au fost impuse S.C. “Cosmorom” – S.A. si, respectiv, S.C. “Telemobil” – S.A. obligatia de transparenta, precum si obligatia de furnizare a unor servicii si de acordare a accesului la anumite facilitati in ceea ce priveste terminarea apelurilor in retelele operate de aceste companii.

Serviciul universal si drepturile utilizatorilor Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a elaborat documentul de politica si strategie privind implementarea serviciului universal in domeniul comunicatiilor electronice, care va fi publicat in scurt timp. Pe baza acestui document, ANRC elaboreaza decizia privind conditiile si procedura de desemnare a furnizorilor de serviciu universal, efectueaza desemnarea companiilor care au obligatii de asigurare a serviciului universal pe teritoriul Romaniei si stabileste conditiile de aducere la indeplinire, precum si mecanismul de finantare a acestor obligatii.

De asemenea, in domeniul drepturilor utilizatorilor, a continuat procesul de implementare a numarului unic pentru apelul de urgenta - 112 prin intrarea in vigoare a HG nr. 227/2003 (MO nr.150/07.03.2003) privind aprobarea conditiilor pentru instalarea, operarea, intretinerea si mentinerea la nivelul cerintelor a Sistemului national unic pentru apeluri de urgenta, precum si pentru infiintarea unei activitati pe langa Serviciul de Telecomunicatii Speciale, finantata integral din venituri proprii.

Solutionarea litigiilor intre furnizori In situatia aparitiei unui litigiu intre furnizorii de retele sau de servicii de comunicatii electronice in legatura cu obligatiile impuse acestora in temeiul OUG nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor sau al legislatiei speciale din domeniul comunicatiilor electronice, partea interesata este obligata sa sesizeze ANRC in vederea solutionarii litigiului. Litigiile de competenta ANRC pot fi solutionate prin intermediul procedurii de mediere sau prin intermediul procedurii contencioase, ambele fiind reglementate prin Decizia nr.139/2002 (MO nr.20/15.01.2003) privind stabilirea procedurii de solutionare a litigiilor ce intra in competenta ANRC. Procedura de mediere urmareste solutionarea pe cale amiabila a litigiului, rolul ANRC fiind acela de a asista partile in incheierea unei tranzactii cu privire la obiectul litigiului. Procedura contencioasa urmareste solutionarea de catre ANRC a litigiului dintre parti atunci cand acestea nu recurg la procedura de mediere sau cand aceasta a esuat.

Echipamente radio si echipamente terminale de telecomunicatii Sectorul echipamentelor radio si a echipamentelor terminale de telecomunicatii, un element esential al pietei telecomunicatiilor a cunoscut in perioada de referinta o aliniere deplina la cerintele acquis-ului prin adoptarea HG nr.88/2003 (MO nr. 94/14.02.2003) privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea reciproca a conformitatii acestora. Hotararea transpune integral Directiva 1999/5/EC privind echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii si recunoasterea mutuala a conformitatii acestora. Noul act normativ stabileste cadrul de reglementare pentru introducerea pe piata, libera circulatie si punerea in functiune pe teritoriul Romaniei a echipamentelor radio si a echipamentelor terminale de telecomunicatii, precum si procedurile de evaluare a conformitatii si marcare a acestora (vezi si cap. 2.3.1. Libera circulatie a marfurilor)..

Implementarea prevederilor Directivei 1999/5/EC este asociata in prezent cu un program de adoptare a standardelor europene armonizate din „Lista standardelor

329

armonizate sub Directiva 1999//EC”, (OJ al CE/ 07.12.2002), precum si cu adoptarea procedurii de evaluare si desemnare a organismelor abilitate sa execute sarcini in cadrul sistemelor de atestare a conformitatii produselor. Aceste actiuni sunt finalizate in trimestrul II al acestui an. De asemenea, a fost adoptat Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr.86/2003 (MO nr. 210/31.03.2003) privind adoptarea unor reglementari tehnice comune europene ca reglementari tehnice nationale.

In vederea protejarii intereselor consumatorilor, a fost adoptat Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr. 125/2003 (MO nr. 277/19.04.2003) privind adoptarea unor masuri privind importul sau comertul telefoanelor mobile, care impune agentilor economici care importa sau comercializeaza telefoane mobile obligatia de a informa consumatorii asupra caracteristicilor tehnice ale produsului respectiv.

Servicii postale Pe baza noului cadru legislativ, ANRC exercita si atributiile de reglementare a sectorului serviciilor postale. In aceasta calitate, ANRC a emis Decizia nr.118/2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii postale (MO nr.212/1.04.2003), care inlocuieste Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr.173/2002 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii postale.

In temeiul acestei decizii, dreptul de a furniza servicii postale se acorda pe baza regimului de autorizare generala (pentru serviciile postale care nu sunt incluse in sfera serviciului universal) sau a licentei individuale (pentru serviciile postale incluse in sfera serviciului universal). Orice comerciant persoana juridica ce intentioneaza sa furnizeze servicii postale pe baza regimului de autorizare generala este obligat sa transmita ANRC o notificare cu privire la aceasta intentie, iar dreptul de a furniza serviciile postale se naste la data inregistrarii solicitantului in Registrul public al furnizorilor de servicii postale, dar nu mai tarziu de 45 de zile de la primirea notificarii de catre ANRC.

In ceea ce priveste serviciul universal in domeniul postal, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a elaborat documentul de politica si strategie privind implementarea serviciului universal in sectorul serviciilor postale, care va fi publicat in scurt timp. Pe baza acestui document, ANRC elaboreaza decizia privind conditiile si procedura de desemnare a furnizorilor de serviciu universal, efectueaza desemnarea companiilor care au obligatii de asigurare a serviciului universal pe teritoriul Romaniei si stabileste conditiile de aducere la indeplinire, precum si mecanismul de finantare a acestor obligatii.

De asemenea, Decizia nr.139/2002 (MO nr.20/15.01.2003) privind stabilirea procedurii de solutionare a litigiilor ce intra in competenta ANRC se aplica si in vederea solutionarii litigiilor aparute intre furnizorii de servicii postale in legatura cu obligatiile impuse acestora in temeiul OUG nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor sau al legislatiei speciale din domeniul serviciilor postale.

Tehnologia informatiei Strategia nationala pentru promovarea noii economii si implementarea Societatii Informationale

Perioada de referinta a fost marcata de adoptarea unui instrument de baza pentru planificarea strategica a demersurilor guvernamentale in vederea trecerii la Societatea Informationala si la economia bazata pe cunoastere – HG nr.1440/2002 (MO nr.933/19.12.2002) privind aprobarea “Strategiei nationale pentru promovarea noii economii si implementarea Societatii Informationale“. Aceasta strategie a fost elaborata sub coordonarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor (MCTI), pe

330

baza consultarilor dintre reprezentanti ai sectorului public, ai sectorului privat, ai mediului academic si ai societatii civile. Strategia transpune in practica obiectivele stabilite prin planul de actiuni eEurope+, adoptat la 15.06.2001, la Göteborg, adaptandu-le la conditiile economice si politice existente in Romania. Pentru a fructifica modul in care revolutia digitala poate stimula cresterea economica si dezvoltarea, “Strategia nationala pentru promovarea noii economii si implementarea Societatii Informationale“ are ca principal obiectiv intarirea sectorului tehnologiei informatiei si comunicatiilor, privit ca un nou sector economic. Suportul tehnologic al noii societati se constituie prin convergenta a trei sectoare: tehnologia informatiei, tehnologia comunicatiilor si productia de continut digital. Motorul Societatii Informationale il constituie infrastructura informationala si de comunicatii, proiectele si aplicatiile informatice care trebuie sa sustina procesele de reforma politica, economica si sociala. In contextul integrarii Romaniei In Uniunea Europeana, strategia prezinta politicile si obiectivele agreate de Romania si Comisia Europeana, pentru dezvoltarea unei Societati Informationale europene, o societate in care fiecare cetatean al Europei sa aiba acces la informatie. Strategia va fi revizuita anual, pentru a tine cont de evolutia tehnologica a domeniului, iar monitorizarea implementarii sale va fi realizata pe baza de raportari bianuale catre Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informatiei (GPTI). Determinarea stadiului de implementare se va face pe baza unui set de indicatori stabiliti impreuna cu Comisia Europeana si cu celelalte state candidate la integrarea in UE.

Parcurile stiintifice si tehnologice Cadrul legislativ favorabil, precum si existenta a numerosi specialisti in domeniul IT, au facilitat initierea unor proiecte de infiintare a unor parcuri tehnologice. In prezent, la MCTI, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei si Ministerul Educatiei si Cercetarii se afla in diverse stadii de derulare proiecte de infiintare a unor parcuri stiintifice si tehnologice de software la Brasov, Timisoara si Slobozia. Parcul stiintific si tehnologic de software de la Galati va contribui la dezvoltarea sectorului industrial al tehnologiilor de varf si la facilitarea transferului de tehnologie, precum si la crearea unei alternative viabile pe piata muncii din Regiunea de Sud-Est si, implicit, la sustinerea restructurarii unei zone monoindustriale. Organizarea acestor parcuri a creat oportunitatea infiintarii si dezvoltarii unor intreprinderi puternice de IT&C, promovarea cercetarii aplicate si a unui grad inalt de specializare in vederea cresterii competitivitatii intreprinderilor, creand un mediu atractiv pentru investitori. Totodata, parcurile stiintifice si tehnologice au instituit o locatie optima pentru dezvoltarea activitatilor in domeniul software, nu numai pentru piata interna, dar mai ales pentru export.

Centrul de Pregatire Internet, primul centru de acest gen din Europa pentru sprijinirea femeilor in domeniul IT&C, deschis la 26.03.2003 la Galati, se va concentra in mod prioritar asupra sprijinirii femeilor in pregatirea profesionala. Proiectul, care face parte din programul „Initiativa Centre Internet de Instruire pentru tarile In curs de dezvoltare (ITCI-DC)”, a fost dezvoltat pe baza fondurilor acordate de Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor si Cisco Systems. Cursurile de proiectare, instalare si administrare a retelelor de calculatoare pentru Internet vor avea in vedere, de asemenea, specializarea in domeniu a personalului companiilor din Galati.

Cadrul institutional Organizarea si functionarea institutiei Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a fost reglementata prin adoptarea H.G. nr. 1337/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, care a abrogat dispozitiile HG nr. 20/2001. Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei i-a fost astfel incredintat rolul de a implementa politica Guvernului in domeniul telecomunicatiilor si tehnologiei informatiei si de a elabora strategia necesara realizarii obiectivelor acestei politici.

331

Prin HG nr. 1594/18.12.2002 (MO nr. 47/28.01.2003) privind organizarea si functionarea Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei a fost reorganizat in vederea asigurarii unei mai bune monitorizari a activitatilor societatilor comerciale care isi desfasoara activitatea in domeniul comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

Urmarind planurile de control, intocmite la nivelul Directiilor Teritoriale, precum si solicitarile din partea operatorilor, inspectorii si personalul abilitat au efectuat, in cursul anului 2002, 1030 controale la operatorii de televiziune prin cablu.

Intarirea capacitatii administrative a ANRC ANRC a fost infiintata prin OUG nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor si a inceput sa functioneze efectiv la 25.09.2002. Intarirea capacitatii administrative a ANRC a constituit o prioritate absoluta in contextul pregatirilor pentru liberalizarea completa a pietei romanesti a comunicatiilor electronice, moment marcat de data de 1.01.2003, cand au expirat drepturile exclusive acordate S.N.Tc. Romtelecom S.A. Mai multe acte normative care au detaliat si au pus in aplicare prevederile OUG nr.79/2002 au fost adoptate in acest scop:

- HG nr.880/2002 (MO nr.660/5.09.2002) privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a ANRC, precum si a unor masuri pentru desfasurarea activitatii acesteia;

- HG nr.1378/2002 (MO nr.911/14.12.2002) pentru aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2003 al ANRC; si

- Decizii ale Presedintelui ANRC prin care au fost aprobate structura organizatorica a ANRC, atributiile compartimentelor, scoaterea la concurs a posturilor si Regulamentul de ordine interioara al ANRC.

ANRC are oficii teritoriale in fiecare municipiu resedinta de judet si in fiecare sector al municipiului Bucuresti, al caror rol este de a asigura exercitarea in teritoriu a competentelor institutiei. Pe baza concursurilor desfasurate pana in prezent, din cele 100 de posturi prevazute pentru sediul central din Bucuresti al ANRC, au fost ocupate 92, iar din celelalte 100 de posturi, aferente celor 47 de oficii teritoriale ale ANRC, au fost ocupate 93. Gradul de ocupare a posturilor in ANRC este asadar de 92,5%.

Asigurarea unei capacitati institutionale adecvate a fost realizata prin urmarirea unor coordonate fundamentale: existenta unui personal bine pregatit si in numar suficient, capabil sa faca fata cerintelor specifice ale acestui domeniu; dotarea corespunzatoare a spatiului de lucru; independenta financiara si asigurarea unor resuse suficiente pentru a permite functionarea optima a institutiei

Deoarece capacitatea institutionala a ANRC depinde in mare masura de perfectionarea profesionala continua a personalului sau, mai multe seminarii si cursuri in domeniul reglementarii sectoarelor de comunicatii electronice si servicii postale au fost organizate la Bucuresti in perioada de referinta, cele mai importante vizand problematica interconectarii, a contabilitatii costurilor si a serviciului universal, precum si aspecte legate de managementul relatiilor publice la nivelul ANRC. Personalul ANRC a participat, de asemenea, la cele mai importante seminarii, cursuri si conferinte pe teme de reglementare a comunicatiilor electronice si serviciilor postale organizate in strainatate in perioada de referinta. In total, peste 100 de angajati ai ANRC au participat la aceste forme de perfectionare profesionala.

In acelasi timp, au fost luate masuri privind dotarea corespunzatoare a spatiului de lucru al ANRC atat din punct de vedere al finisarilor cat si al dotarilor, existand un numar suficient de mijloace fixe si mobile pentru ca personalul ANRC sa-si poata desfasura activitatea in conditii optime. De asemenea, exista o sala destinata organizarii de seminarii si conferinte, dotata cu toate facilitatile necesare.

332

De asemenea, asigurarea independentei financiare a ANRC a fost o preocupare majora si a fost garantata prin inserarea unor prevederi speciale in acest sens in OUG nr.79/2002, care transpune integral in legislatia romaneasca prevederile Directivei 2002/21/EC (Directiva cadru) si ale Directivei 2002/20/EC (Directiva privind autorizarea). Astfel, in conformitate cu prevederile art.41 din OUG nr.79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor (aprobata, cu modificari si completari, prin Legea nr.591/2002), finantarea cheltuielilor curente si de capital ale ANRC se asigura integral din urmatoarele surse:

- tariful de monitorizare datorat de toti furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului pentru activitatea de supraveghere si control al pietei comunicatiilor electronice desfasurata de ANRC;

- tariful de monitorizare anual datorat de toti furnizorii de servicii postale;

- tariful de utilizare a resurselor de numerotatie, care poate fi impus de ANRC titularilor licentelor de utilizare a resurselor de numerotatie; si

- alte venituri ce se pot realiza de ANRC conform prevederilor actelor normative in vigoare (amenzi, donatii, legate, sponsorizari etc.).

Bugetul ANRC astfel alcatuit asigura independenta financiara a institutiei atat fata de operatorii de pe piata, cat si fata de celelalte institutii ale statului. Bugetul ANRC pe anul 2003, aprobat prin HG nr.1378/2002 (MO nr.911/14.12.2002), se cifreaza la o suma de 226.753.509.000 ROL (echivalentul a 6.047.557 €). Aceasta suma este suficienta pentru a asigura o buna desfasurare a tuturor activitatilor ANRC.

Transparenta, informare si consultare publica Cele trei principii esentiale ale activitatii ANRC - transparenta, informarea si consultarea publica – sunt puse in practica prin instrumentul de baza care este pagina de Internet a autoritatii (www.anrc.ro). Prin intermediul acesteia sunt difuzate catre public toate informatiile relevante pentru activitatea ANRC. Site-ul este disponibil in romana si engleza si contine informatii referitoare la organizarea, functionarea, obiectivele si atributiile ANRC, datele necesare pentru a asigura comunicarea eficienta cu structurile interne ale ANRC, legislatia nationala si internationala aplicabila in domeniul comunicatiilor electronice si al serviciilor postale, deciziile ANRC, consultarile publice asupra proiectelor ANRC, precum si bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei.

In vederea unei informari corecte si complete a publicului, ANRC a publicat pe pagina sa de Internet un registru complet al furnizorilor de servicii si retele de comunicatii electronice si pregateste lansarea unui registru similar pentru furnizorii de servicii postale. De asemenea, ANRC elaboreaza si transmite in fiecare saptamana, pe langa comunicate si informatii de presa, si un newsletter care sintetizeaza principalele informatii ale saptamanii referitoare la activitatea institutiei si care se transmite inclusiv catre autoritatile de reglementare din statele membre si candidate si catre reprezentanti ai DG INFSO din cadrul Comisiei Europene.

Conform OUG nr.79/2002, ANRC este obligata ca ori de cate ori intentioneaza sa adopte o masura cu un impact semnificativ pe piata, sa supuna proiectul respectiv procedurii de consultare publica prin intermediul paginii sale de Internet. Perioada in care se pot primi observatii asupra proiectelor supuse procedurii de consultare publica este, ca regula generala, de minimum 30 zile, in situatii exceptionale ea putand fi mai redusa, insa nu mai scurta de 10 zile de la data deschiderii consultarii. ANRC are obligatia de a publica si un material de sinteza a observatiilor primite, precizand si pozitia sa fata de aceste observatii. Din octombrie 2002 si pana in prezent, ANRC a desfasurat un numar de 32 de consultari publice pe baza acestei proceduri.

Complementar consultarilor desfasurate prin intermediul paginii de Internet, ANRC se consulta periodic cu operatorii din domeniul comunicatiilor electronice si al serviciilor

333

postale in cadrul Consiliului Consultativ, for care intruneste reprezentantii ANRC, ai furnizorilor de retele si servicii de comunicatii electronice si ai furnizorilor de servicii postale, precum si ai asociatiilor profesionale ale acestora, ai radiodifuzorilor, ai Consiliului Concurentei, ai Oficiului Concurentei, ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, ai Institutului National de Studii si Cercetari pentru Comunicatii, ai Institutului National de Statistica, ai Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei, ai Asociatiei de Standardizare din Romania.

Pentru a oferi companiilor din domeniul comunicatiilor electronice si serviciilor postale o imagine precisa asupra prioritatilor ANRC pentru anul in curs si pentru a permite corelarea planurilor de afaceri cu evolutia cadrului de reglementare, ANRC a facut public prin intermediul paginii sale de Internet planul de actiuni pentru anul 2003. Programul se constituie intr-un calendar al masurilor de reglementare cu caracter economic si tehnic ce vor fi propuse spre consultare si adoptate de ANRC pana la sfarsitul anului 2003. ANRC prezinta in planul sau de actiuni si un set de programe si activitati cu caracter nenormativ, menite sa conduca la imbunatatirea climatului de pe piata si la o mai buna protectie a consumatorilor.

2.3.20. CULTURA SI POLITICA IN DOMENIUL AUDIOVIZUALULUI Negocierile la capitolul 20 - Cultura si audiovizualul - au fost deschise sub presedentia franceza a Consiliului Uniunii Europene, in data de 24 octombrie 2000. Negocierile la acest capitol au fost inchise in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania-UE, desfasurata la Bruxelles, in data de 20 decembrie 2002.

Cultura In cadrul programului “ Cultura 2000” au fost desfasurate urmatoarele activitati:

- participare la Comitetul de Management al Programului Cultura 2000 care a aprobat proiectele castigatoare pentru anul 2003;

- participare la sesiunea de training in regulamente financiare ale UE, organizata de catre Comisia Europeana, la Bruxelles;

- participare la Initiativa Central Europeana, Bratislava; s-a stabilit un grup de lucru (Task Force) regional pentru Cultura 2000;

- organizarea de sesiuni de lucru pentru initierea de proiecte in cadrul licitatiei pentru 2004, la Pitesti, Sighisoara, Turnu Severin, Busteni, Bucuresti, Timisoara, Sibiu;

- organizarea si co-finantarea platformei de lucru a politicilor culturale regionale initiate de catre Fundatia Culturala Europeana si Asociatia Ecumest si finantate de catre telor necesare participarii la finantarea programelor UE in domeniul culturii);Initiativa Central Europeana (conferinta a abordat si tema conceperii instrumen

- au fost concepute si difuzate saptamanal la TVR Cultural, in fiecare duminica, emisiuni de 15 minute intitulate „Zona EU.RO“, dedicate programului Cultura 2000;

- au solicitat consultanta individuala 70 persoane: 45 prin e-mail, 25 prin intermediul celor doua birouri ale Punctului de Contact Cultural din Ministerul Culturii si Cultelor.

In vederea dezvoltarii capacitatii administrative a Punctului de Contact Cultural au fost intreprinse urmatoarele activitati:

- dezvoltarea de parteneriate cu institutii publice si organizatii nonguvernamentale din Pitesti, Sighisoara, Turnu Severin, Bucuresti, Timisoara si Sibiu;

334

- colaborare cu experti in management cultural in organizarea sesiunii de lucru cu operatorii culturali (patrimoniu);

- dezvoltarea unei baze de date a potentialilor operatori culturali interesati de programul Cultura 2000;

- realizarea unui parteneriat cu Punctul de Contact Cultural din Irlanda pentru dezvoltarea relatiilor dintre operatorii culturali din ambele tari, in scopul initierii de proiecte in cadrul programului Cultura 2000.

In ceea ce priveste promovarea celor doua proiecte pilot initiate de autoritatile locale si organizatiile nonguvernamentale din Iasi si Sulina, in aceasta perioada nu au existat oportunitati legale de licitatii si conferinte de lucru pentru INTEREG III B.

Politica in domeniul audiovizualului Prin adoptarea de catre Guvern a proiectului de Lege de modificare si completare a Legii nr. 504/2002 a audiovizualului (MO nr. 534/22.07.2002), aflat in acest moment in dezbaterea Parlamentului, se intentioneaza preluarea ultimelor observatii tehnice facute in septembrie 2002 de catre Comisia Europeana.

In ce priveste legislatia secundara, ca urmare a preluarii in legislatia primara a prevederilor acquis-ului comunitar, prin adoptarea noii Legi a audiovizualului nr. 504 in iunie 2002, continuarea transpunerii Directivei Televiziunea Fara Frontiere a fost asigurata prin deciziile adoptate de catre autoritatea de reglementare in domeniul serviciilor audiovizuale.

CNA a adoptat, in acest interval de timp, decizii cu privire la libertatea de retransmisie, publicitate si teleshopping, dreptul la replica, promovarea creatiilor audiovizuale si acordarea licentei audiovizuale, dupa cum urmeaza:

- Decizia nr. 112/8.10.2002 (MO nr. 763/18.10.2002) privind publicitatea la bauturi alcoolice distilate;

- Decizia nr. 113/14.10.2002 (MO nr. 773/24.10.2002) privind procedura de eliberare, modificare si de retragere a autorizatiei de retransmisie;

- Decizia nr. 114/14.10.2002 (MO nr. 773/24.10.2002) privind dreptul la replica si rectificarea;

- Decizia nr. 130/12.11.2002 (MO nr. 880/6.12.2002) privind difuzarea operelor audiovizuale romanesti;

- Decizia nr. 146/2.12.2002 (MO nr. 899/11.12.2002) privind acordarea licentei audiovizuale si eliberarea deciziei de autorizare audiovizuala pentru difuzarea pe cale radioelectrica terestra a serviciilor de programe;

- Decizia nr. 147/2.12.2002 (MO nr. 899/11.12.2002) privind acordarea licentei audiovizuale si eliberarea deciziei de autorizare audiovizuala pentru difuzarea serviciilor de programe prin satelit;

- Decizia nr. 12/17.01.2003 (MO nr. 49/29.01.2003) privind eliberarea avizului de retransmisie;

- Decizia nr. 15/23.01.2003 (MO nr. 149/7.03.2003) privind retransmisia servicilor de programe pe teritoriul Romaniei;

- Decizia nr. 21/28.01.2003 (MO nr. 140/4.03.2003) privind publicitatea si teleshopping-ul la produsele medicamentoase, tratamente medicale si suplimente nutritive;

- Decizia nr. 22/28.01.2003 (MO nr. 89/13.02.2003) privind unele reguli ale publicitatii si teleshopping-ului;

335

- Decizia nr. 36/13.02.2003 (MO nr. 151/10.03.2003) privind publicitatea la bauturi alcoolice distilate;

- Decizia nr. 38/18.02.2003 (MO nr. 149/7.03.2003) privind publicitatea politica si publicitatea referitoare la exercitarea unor profesii;

- Decizia nr. 52/4.03.2003 (MO nr. 147/6.03.2003) privind obligativitatea emitatorilor de a informa audienta asupra citarilor si sanctiunilor aplicate de catre Consiliul National al Audiovizualului;

- Decizia nr. 57/13.03.2003 (MO nr. 199/27.03.2003) privind protectia minorilor in cadrul serviciilor de programe;

- Decizia nr. 86/22.04.2003 (MO nr. 298/6.05.2003) privind activitatea de control;

- Decizia nr. 87/22.04.2003 (MO nr. 298/6.05.2002) privind difuzarea programelor locale.

Legea nr. 56/13.02.2003 (MO nr.163/14.03.2003) pentru ratificarea Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontaliera a Consiliului Europei si a Protocolului sau Aditional a fost adoptata. In perioada urmatoare Romania urmeaza sa depuna la Consiliul Europei instrumentele de ratificare, urmand sa devina astfel Stat Parte la aceasta Conventie.

In domeniul cinematografiei au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- Legea cinematografiei nr. 630/27.11.2002 (MO nr. 889/9.12.2002);

- HG nr. 229/4.03.2003 (MO nr. 169/18.03.2002) privind organizarea si functionarea Centrului National al Cinematografiei.

Ca urmare a adoptarii Legii nr. 504/2002 a audiovizualului si a promulgarii Legii privind ratificarea Conventiei Europene privind Televiziunea Transfrontaliera a Consiliului Europei si a Protocolului sau Aditional, Romania indeplineste pe deplin conditiile necesare pentru a participa la Programul Media+.

Conform Legii nr. 504/2002, strategia in domeniul audiovizualului este elaborata de MCC in colaborare cu CNA si este aplicata de catre CNA.

CNA este autoritatea publica autonoma de reglementare in domeniul programelor audiovizuale. Intarirea pozitiei CNA ca autoritate independenta a continuat prin derularea proiectului CNA cu finantare PHARE « Adoptarea acquis-ului in domeniul audiovizualului si implementarea lui in Romania – imbunatatirea elaborarii politicilor si dezvoltarea capacitatii administrative » structurat pe urmatoarele componente:

- Componenta de intarire a capacitatii Unitatii de Implementare a Proiectelor a fost derulata prin co-finantare nationala in noiembrie – decembrie 2002. Prin aceasta componenta au fost renovate si dotate cu echipament de specialitate spatiile in care isi desfasoara activitatea membrii Consiliului si ai UIP din CNA. De asemenea, a fost stabilita structura de functionare a Unitatii de Implementare a Programelor PHARE;

- Componenta de constructie institutionala, care vizeaza intarirea capacitatii administrative de a adopta si implementa cadrul de reglementare armonizat cu acquis-ul comunitar pentru sectorul audiovizual, se afla in faza de contractare. In cadrul acestei componente este prevazuta elaborarea unor studii de specialitate, organizarea unei serii de ateliere si seminarii cu reprezentantii industriei audiovizuale, ca si pregatirea profesionala a specialistilor CNA pe teme europene conform prioritatilor stabilite prin Foaia de parcurs elaborata de catre Comisia Europeana pentru Romania. La sfarsitul lunii martie 2003 a fost stabilita lista scurta de ofertanti pentru preluarea contractului de asistenta tehnica;

- Componenta de investitii, care vizeaza dezvoltarea capacitatii de monitorizare si control a CNA, prin crearea unui sistem informatizat de monitorizare a CNA, se afla

336

in faza de invitatie la licitatie. Pentru a se evita intarzierea contractarii la timp a echipamentelor, in martie 2003 a fost semnat cu consortiul ASTEC Global Consulting Ltd contractul-cadru cu derulare rapida pentru elaborarea specificatiilor tehnice;

Intarirea pozitiei CNA a continuat, de asemenea, prin pastrarea unui dialog constant cu reprezentantii posturilor de radio si televiziune publice si comerciale.

2.3.21. POLITICA REGIONALA SI COORDONAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE Negocierile la Capitolul 21 - Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale au fost deschise in cadrul Conferintei de Aderare UE – Romania din data de 21.03.2002.

Romania a acceptat acquis-ul comunitar In vigoare la 30.06.2002 si nu a solicitat nici o perioada de tranzitie sau derogare.

In prezent, Romania pregateste documentul de pozitie complementar.

Organizarea teritoriala In conformitate cu noua metodologie de calcul a conturilor regionale prevazuta in Sistemul European de Conturi (ESA) 1995, au fost calculate seriile complete de date pentru valoarea adaugata bruta si PIB regional pentru perioada 1998 – 2000, aceste serii de date fiind publicate in Anuarul Statistic al Romaniei 2002. Cele 8 regiuni de dezvoltare corespund nivelului statistic NUTS II. Ele au un PIB-ul pe cap de locuitor mai mic de 75% din media UE (exprimat in paritati ale puterii de cumparare) si se caracterizeaza printr-o serie de indicatori economici critici:

- niveluri scazute ale investitiilor;

- o rata mare a somajului;

- putine servicii care se adreseaza cetatenilor si afacerilor;

- o infrastructura de baza slab dezvoltata.

Datele existente confirma faptul ca economia inregistreaza o evolutie pozitiva, existand totusi semnificative disparitati regionale. PIB pe locuitor a crescut cu 35,1% in anul 2000 comparativ cu 1995, crestere inregistrata in toate regiunile. De remarcat este faptul ca unele regiuni au inregistrat cresteri foarte accentuate.

In ceea ce priveste veniturile, regiunea Nord – Est inregistreaza cele mai scazute valori, la polul opus situandu-se regiunea Bucuresti – Ilfov, regiune in care venitul mediu este de circa doua ori mai mare decat media nationala.

Explicatiile acestor disparitati evidentiate de datele statistice sunt urmatoarele:

- cresterea rapida inregistrata de activitatile financiare, bancare si de asigurari, precum si a celor de consultanta in regiunea Bucuresti – Ilfov, servicii care contribuie la sprijinirea intreprinderilor;

- existenta unei rate inalte de ocupare a persoanelor cu nivel educational ridicat (liceu si invatamant superior), indicator care favorizeaza dezvoltarea sectorului servicii;

- prezenta unor investitii ridicate in sectorul telecomunicatii (in special la ROMTELECOM).

337

Daca regiunea Bucuresti – Ilfov a avut o contributie crescatoare la formarea PIB, iar regiunea Centru a inregistrat o contributie similara perioadei anterioare, in toate celelalte regiuni se observa o diminuare a contributiilor la formarea PIB.

Circa doua treimi dintre intreprinderile active implicate in activitati cu profil economic (65%) activeaza in sectorul comercial. O proportie mult mai ridicata, superioara mediei nationale, este inregistrata in regiunile Nord – Est, Sud – Est, Sud si Sud – Vest, la polul opus situandu-se regiunile Vest, Nord – Vest si Centru. Regiunea Bucuresti – Ilfov inregistreaza valori apropiate mediei nationale.

Aproximativ 15% din totalul intreprinderilor din Romania activeaza in industria prelucratoare, 5 % in domeniile transport si comunicatii si 8% in activitati financiare, bancare si de asigurari. Regiunea Bucuresti – Ilfov inregistreaza cresteri insemnate ale numarului intreprinderilor ce activeaza in sectorul financiar, bancar si de asigurari, in timp ce o parte insemnata a intreprinderilor din industria prelucratoare se afla localizate in regiunile Nord – Est si Centru.

Observand modul de formare a valorii adaugate, se remarca o situatie diferita. Industria prelucratoare a contribuit cu circa 30% la formarea valorii adaugate brute, in timp ce comertul a contribuit cu numai 15%. Agricultura, ca si sectorul transport si comunicatii, au avut contributii de circa 10-12%. De remarcat este contributia insemnata a sectorului financiar, bancar si de asigurari, care a participat cu circa 15% la formarea valorii adaugate brute creata in Romania. La nivel regional, in sectorul financiar, bancar si de asigurari, regiunea Bucuresti – Ilfov a avut o contributie deosebit de ridicata (27%), valori semnificative fiind inregistrate si in regiunile Vest si Nord – Vest.

In ansamblu, investitii (brute) insemnate in industria prelucatoare au avut loc in regiunile Nord – Est si Centru, iar in sectorul energetic in regiunile Sud – Est , Sud – Vest si Nord – Vest. In sectorul telecomunicatii investitii semnificative au avut loc in regiunea Bucuresti – Ilfov.

In economia regiunilor, IMM-urile au o distributie relativ asemanatoare, numarul acestora fiind destul de scazut. Astfel, numarul IMM-urilor la 1000 locuitori este cuprins intre 12,18 si 19,41. In regiunea Bucuresti – Ilfov (de fapt in municipiul Bucuresti) numarul IMM-urilor este mult mai mare decat in celelalte regiuni, fiind de peste doua ori mai ridicat decat media nationala (35,47 IMM-uri la 1000 locuitori).

In anul 2001, aproximativ 11% din totalul IMM-urilor active isi desfasurau activitatea in industrie, in special in regiunile situate in partile vestica, nordica si centrala ale Romaniei – regiunea Centru (15% din totalul IMM-urilor active), regiunea Nord – Vest (14%), regiunea Vest (13%) si regiunea Nord – Est (11%). Aceasta situatie este determinata de faptul ca regiunile sudice sunt preponderent agricole si, de aceea, in aceste regiuni lipsesc conditiile necesare (in principal, materii prime) pentru desfasurarea eficienta a unor activitati industriale.

Sectoarele agricultura si constructii nu sunt suficient de atractive pentru IMM-uri, mai putin de 4% din totalul IMM-urilor activand in sectoarele mentionate. La nivel regional, distributia IMM-urilor in aceste sectoare este relativ uniforma.

Din punct de vedere al dimensiunii, majoritatea IMM-urilor sunt micro-intreprinderi (92,5% la nivel national si intre 90 si 94% la nivel regional din totalul IMM-urilor in anul 2001), numai 6% la nivel national si intre 6% si 19,7% la nivel regional din totalul IMM-urilor fiind intreprinderi mici si 1,7% la nivel national si intre 6,5% si 18,9% la nivel regional fiind intreprinderi de dimensiuni medii.

338

Cadrul legislativ In perioada septembrie 2002 - mai 2003, Romania a continuat dezvoltarea cadrului legislativ necesar gestionarii eficiente si eficace a Instrumentelor Structurale dupa data aderarii, cele mai importante reglementari elaborate in acest sens fiind urmatoarele:

- Legea nr. 256/10.06.2003 (MO nr. 429/18.06.2003) privind aprobarea OG nr. 27/30.01.2003 (MO nr. 62 din 01.02.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania. Prin acest act normativ se stabileste obligativitatea avizarii statutului de organizare si functionare a ADR de catre MDP si se introduce responsabilitatea consiliilor judetene, a celor locale, inclusiv a municipiului Bucuresti, de a adopta hotarari in aplicarea hotararilor Consiliilor pentru Dezvoltare Regionala, in termen de 30 de zile de la data comunicarii lor. Potrivit atributiilor care ii revin in utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru dezvoltarea regionala, precum si a calitatii sale de Agentie de Implementare a Programului Phare – „Coeziune economica si sociala”, MDP i se confera rolul de auditor al gestionarii de catre ADR a fondurilor care constituie Fondul pentru Dezvoltare Regionala. Legea pentru aprobarea OG 27/2003 se afla in procedura de promulgare.

- HG nr. 1555/18.12.2002 (MO nr. 70/3.02.2003) privind desemnarea institutiilor si organismelor responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin Instrumentele Structurale. Acest act normativ creeaza cadrul legislativ necesar pentru ca institutiile implicate in managementul si implementarea viitoarelor programe structurale sa-si poata defini responsabilitatile si atributiile, precum si masurile necesare pentru dezvoltarea capacitatii institutionale si administrative adecvate, corespunzator regulamentelor Uniunii Europene.

- HG nr. 1323/20.11.2002 (MO nr. 898/11.12.2002) privind elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare, care stabileste rolul si atributiile tuturor institutiilor si organismelor implicate in elaborarea PND. Acest act normativ asigura baza legala pentru crearea si dezvoltarea relatiilor inter-institutionale si a structurilor parteneriale la nivel national si regional, stabilind, de asemenea, cu mai multa claritate, rolul ministerelor, al ADR si al altor institutii implicate in elaborarea PND.

- Legea nr. 672/19.12.2002 auditului public intern (MO nr. 953/24.12.2002), lege care aduce noi reglementari in legatura cu organizarea si desfasurarea auditului public intern in Romania.

- Legea nr. 84/18.03.2003 (MO nr. 195/26.03.2003) pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv.

Structuri institutionale Pentru a indeplini angajamentele asumate prin Documentul de pozitie si a pregati premisele crearii, pana la data aderarii, a unui cadru institutional operational, Guvernul Romaniei a desemnat prin HG 1555/2002 institutiile si organismele responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin Instrumentele Structurale.

Institutiile desemnate prin acest act normativ pentru a indeplini rolul de autoritati de management si de plata in gestionarea Instrumentelor Structurale sunt cele prevazute prin Documentul de pozitie pentru Cap. 21, cu doua modificari:

339

- Ministerul Integrarii Europene a fost desemnat Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, cu rolul de a asigura coordonarea implementarii asistentei financiare comunitare prin Fondurile Structurale. In acest fel se asigura continuitatea actualelor responsabilitati privind coordonarea nationala a fondurilor de pre-aderare, beneficiindu-se de experienta acumulata si de pregatirea personalului implicat in prezent. Se asigura in acelasi timp autoritatea necesara asupra Autoritatilor de Management pentru Programele operationale pentru a putea realiza coordonarea lor efectiva si transferul de fonduri intre Programele Operationale, atunci cand este cazul.

- Pentru gestionarea financiara a fondurilor acordate din Instrumentele Structurale a fost desemnata Agentia Nationala de Plati, in cadrul Ministerului Finantelor Publice. Prin desemnarea unei Agentii Nationale de Plati, unice, care va indeplini functiile de Autoritate de Plata atat pentru fiecare fond structural cat si pentru Fondul de Coeziune, s-a urmarit simplificarea fluxului financiar prin concentrarea activitatilor intr-o singura institutie responsabila, o coordonare mai rapida si nebirocratica si implicarea unui personal specializat, care va fi in continuare perfectionat. Agentia Nationala de Plati urmeaza a se crea cat mai aproape de momentul aderarii, prin preluarea structurilor specifice instrumentelor de pre-aderare existente la acel moment, pentru a asigura astfel un personal specializat si continuarea perfectionarii lui in mod unitar si coerent.

De asemenea, prin dispozitiile HG nr. 1555/2002 se aduc precizari si completari structurii institutionale stabilite prin Documentul de pozitie, respectiv:

- Ministerul Dezvoltarii si Prognozei este desemnat Unitate de Coordonare a Fondului de Coeziune, cu responsabilitatea asigurarii coerentei prioritatilor utilizarii Fondului de Coeziune cu obiectivele si prioritatile stabilite prin Planul National de Dezvoltare, precum si cu responsabilitatea coordonarii finantarii proiectelor pentru dezvoltarea retelelor de transport cu proiectele pentru protectia mediului.

- Pentru fiecare Program Operational sunt desemnate Autoritati de Implementare, respectiv:

- Agentiile pentru Dezvoltare Regionala pentru implementarea subprogramelor regionale,

- Centrul National de Management Programe pentru implementarea Programului Operational Sectorial pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare,

- Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca pentru implementarea Programului Operational Sectorial pentru politica sociala si de ocupare a fortei de munca,

- Agentia de Plati si Interventie pentru implementarea Programului Operational Sectorial pentru agricultura, dezvoltare rurala si pescuit.

Prin HG nr. 1555/2002 sunt precizate atributii specifice, concordante cu dispozitiile regulamentelor comunitare, pentru Autoritatea de Management pentru CSF, pentru Autoritatile de Management pentru Programele Operationale, precum si pentru Autoritatile de Implementare.

Pentru implementarea dispozitiilor HG nr. 1555/2002 si dezvoltarea capacitatii administrative adecvate, toate ministerele desemnate, sub coordonarea MIE, elaboreaza planuri de actiuni si masuri concrete. MIE coordoneaza procesul de stabilire a etapelor si calendarului de transpunere a dispozitiilor acestei hotarari de guvern, asigurand totodata coerenta intregului proces.

In procesul de elaborare a acestor planuri de actiuni, ministerele implicate au in vedere urmatoarele aspecte:

340

- definirea clara a rolului, responsabilitatilor si functiilor fiecarei autoritati desemnate, atat la nivel national cat si la nivel regional, precum si a relatiilor dintre acestea si celelalte organisme implicate in asigurarea functionalitatii sistemului de gestionare a Instrumentelor Structurale;

- precizarea modalitatilor de transformare/integrare a actualelor structuri create pentru utilizarea fondurilor de pre-aderare in structuri specifice Instrumentelor Structurale;

- stabilirea calendarului precis privind crearea, organizarea si devenirea functionala a acestor structuri in cadrul institutiilor si organismelor desemnate;

- identificarea resurselor (materiale si umane) necesare functionarii eficiente a acestor structuri;

- definirea strategiei de pregatire a personalului implicat in gestionarea si implementarea Instrumentelor Structurale;

- precizarea mecanismelor de cooperare inter-institutionala, la nivel national si regional si a modalitatilor de transferare a atributiilor intre Autoritatile de Management si organismele de implementare si intre Agentia Nationala de Plati si organismele de implementare;

- dezvoltarea sistemelor si procedurilor prin care se va asigura aplicarea principiilor fundamentale ale gestionarii Fondurilor Structurale: coordonarea, programarea, parteneriatul, subsidiaritatea, aditionalitatea, cu accent pe programarea, implementarea, monitorizarea evaluarea si controlul financiar al acestei asistente;

- stabilirea calendarului crearii, dezvoltarii si acreditarii sistemelor si procedurilor necesare gestionarii eficiente a acestor fonduri;

- precizarea modificarilor care sunt necesare asupra cadrului legislativ existent pentru a asigura conformitatea cu acquis-ul comunitar si implementarea efectiva a Instrumentelor Structurale si precizarea calendarului de adoptare a acestei legislatii.

Avand in vedere complexitatea acestor aspecte, ministerele isi elaboreaza propriile planuri intr-un proces de consultare interministeriala si sub coordonarea directa a MIE. In acest context, MIE a elaborat o matrice pentru abordarea unitara a continutului acestor planuri, solicitand precizari privind elementele cheie ale dezvoltarii capacitatii institutionale in domeniul programarii, managementului, implementarii, monitorizarii, evaluarii, managementului financiar si controlului (inclusiv plati) si auditului, necesare implementarii asistentei financiare prin Instrumentele Structurale dupa aderare.

Ministerul Educatiei si Cercetarii - activitatea de cercetare nu are in prezent o structura institutionala dedicata implementarii unor componente finantate din instrumentele de pre-aderare. Ca urmare, pentru a initia, sustine si derula actiunile necesare pregatirii pentru realizarea rolului de Autoritate de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare, prin Ordinul ministrului nr. 7099 din 24.04.2003, a fost constituit in cadrul MEC un grup de lucru dedicat acestor activitati.

De asemenea, in data de 29 mai 2003, au fost modificate Hotararile de Guvern pentru organizarea si functionarea ministerelor desemnate prin HG nr. 1555/2002 pentru coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin Instrumentele Structurale, dupa cum urmeaza:

- HG nr. 599/2003 pentru modificarea si completarea HG nr. 1 075/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Integrarii Europene (MO nr. 378/02.06.2003);

341

- HG nr. 600/2003 privind modificarea si completarea HG nr. 758/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltarii si Prognozei (MO nr. 378/02.06.2003);

- HG nr. 601/2003 pentru modificarea si completarea HG nr. 267/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice (MO nr. 378/02.06.2003);

- HG nr. 602/2003 pentru modificarea si completarea HG nr. 4/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale (MO nr. 378/02.06.2003);

- HG nr. 603/2003 pentru modificarea si completarea HG nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MO nr. 378/02.06.2003);

- HG 604/2003 pentru modificarea si completarea HG nr. 23/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii (MO nr. 378/02.06.2003);

- HG 605/2003 pentru modificarea si completarea HG nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului (MO nr. 378/02.06.2003);

- HG 606/2003 pentru modificarea si completarea HG nr. 3/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei (MO nr. 379/02.06.2003).

Aceste acte normative precizeaza structurile interne prin care urmeaza a se realiza atributiile conferite prin HG 1555/2002, stabilesc anul cand acestea vor deveni operationale (2004/2005) si prezinta numarul de personal necesar estimat pentru anul 2004 si 2005.

HG nr. 1323/20.11.2002 privind elaborarea in parteneriat a Planului national de dezvoltare asigura baza legala pentru crearea si dezvoltarea relatiilor inter-institutionale si a structurilor parteneriale la nivel national si regional, stabilind, de asemenea, cu mai multa claritate, rolul ministerelor, al ADR si al altor institutii implicate in elaborarea PND. Structurile parteneriale nou create pentru elaborarea PND sunt:

- Comitetul Interinstitutional pentru elaborarea PND (CIP) care include reprezentanti ai ministerelor, ADR-urilor, altor institutii publice centrale, institute de cercetari si institutii de invatamant superior, precum si reprezentanti ai partenerilor economici si sociali. In CIP este reprezentat si nivelul regional, fiind astfel nu numai un organism de coordonare interministeriala, ci interinstitutionala, ceea ce face posibila corelarea, in cadrul acestei structuri, a obiectivelor de dezvoltare sectoriala cu cele regionale. CIP reprezinta cadrul larg partenerial al CNDR, organul deliberativ la nivel national, in politica regionala, constituit prin Legea 151/1998. CIP are rol consultativ, formuland recomandari si propuneri catre CNDR asupra continutului PND.

- Comitetele Regionale pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regionale (CRP) includ reprezentanti ai ADR–urilor, reprezentanti ai Prefecturilor, Consiliilor Judetene, serviciilor descentralizate ale institutiilor publice centrale, institutii de invatamant superior si institute de cercetari, precum si reprezentanti ai partenerilor economici si sociali. CRP-urile reprezinta cadrul larg partenerial al CDR-urilor, organele deliberative la nivel regional in politica regionala, constituite prin Legea 151/1998. CRP-urile au un rol consultativ, formuland recomandari si propuneri asupra continutului PDR-urilor. CRP-urile sunt reprezentate in CIP de coordonatorii lor, avand posibilitatea nu numai de a prezenta si sustine obiectivele prioritare de dezvoltare ale Regiunilor, continute in PDR –uri, pentru a fi incluse in PND, ci si de a participa direct si efectiv la analiza si dezbaterea prioritatilor sectoriale de

342

dezvoltare si la armonizarea obiectivelor regionale cu cele sectoriale, precum si la intreg procesul de realizare a consensului, intre partenerii implicati, asupra prioritatilor de dezvoltare stabilite in PND.

Structurile parteneriale nou create functioneaza prin organizarea unor grupuri de lucru tematice, corespunzatoare problemelor care se analizeaza, precum si prin intalniri in plen, cu asigurarea reprezentarii echilibrate a institutiilor centrale si regionale, precum si a partenerilor economici si sociali.

In vederea identificarii si infiintarii Inspectoratelor de Protectie a Mediului Regionale, MAPM, cu sprijinul unui proiect de asistenta tehnica Phare 2000, a realizat o evaluare a capacitatii institutionale si a nivelului de dotare a laboratoarelor Inspectoratelor de Protectie a Mediului Judetene prin transmiterea in teritoriu a doua chestionare. In parteneriat cu ministerele care au programe cu impact regional si cu IPM-urile, MAPM a realizat o analiza a scenariilor cu privire la criteriile de selectare si de amplasare a sediilor Inspectorate Regionale de Protectie a Mediului Regionale. S-au facut propuneri privind stabilirea zonelor de monitorizare a modificarilor conditiilor de mediu, pe actuala delimitare a regiunilor de dezvoltare. Procesul de analiza si selectare urmeaza a se finaliza pana la sfarsitul anului 2003.

In vederea cresterii capacitatii institutionale si a intaririi capacitatii administrative pentru implementarea instrumentelor structurale, a continuat derularea de programe de formare si pregatire profesionala a personalului implicat in prezent in implementarea instrumentelor de preaderare, instruirea acestuia fiind focalizata pe pregatirea pentru Fondurile Structurale.

In cadrul proiectului national de twinning “Sprijin pentru implementarea Planului National de Dezvoltare”, angajatii MDP au beneficiat de cursuri in domeniul Fondurilor Structurale, politicii de dezvoltare regionala si extinderea UE, control financiar si audit intern, strategia dezvoltarii resurselor umane si managementul acestora, cursuri sustinute de experti britanici. De asemenea, au fost organizate cinci vizite de studiu in Marea Britanie, iar 23 de salariati ai MDP urmeaza cursul pilot de limba engleza finantat de British Council. In paralel, Institutul National de Administratie a furnizat 21 cursuri de pregatire pentru 32 de functionari publici.

La nivelul proiectelor regionale de twinning, fiecare Stat Membru partener a organizat cursuri de perfectionare profesionala pentru angajatii ADR, precum si pentru membrii CDR (in tara, precum si in Statul Membru partener de twinning).

Prin Ordinul Ministrului Dezvoltarii si Prognozei nr. 371/13.11.2002 a fost infiintat Compartimentul de Training in cadrul Directiei Programe Regionale din MDP. A fost inaintat conducerii spre validare, un plan de activitate pentru anul 2003 si a fost elaborata strategia de dezvoltare a Unitatii de Training. In paralel, se continua implementarea la nivel national si regional a Strategiei si a Programului de Training pentru Dezvoltare Regionala 2001-2005, elaborat in cadrul proiectului de twinning RO98/IB/SPP/01, actualizat prin proiectul de twinning din cadrul Phare 2000. La nivel regional, prin cele opt proiecte de twinning din cadrul Phare 2000, au fost elaborate strategiile regionale de training.

De asemenea, a fost creata o baza unica de date privind pregatirea profesionala a personalului (din MDP si ADR-uri) implicat in programele de dezvoltare regionala, pentru perioada 2001-2003.

Pentru asigurarea accesului facil al intregului personal al MDP la informatii complete privind dezvoltarea regionala si cerintele acquis-ului comunitar, in prezent, este in curs de organizare o biblioteca de specialitate.

In cursul lunii august 2002, a fost initiata o prima runda de analize a structurii optime si a cadrului legal necesar pentru infiintarea Agentiei de Plati si Interventie pentru gestionarea Fondurilor Politicii Agricole Comune. Au fost initiate consultari intre expertii MAAP si MFP pentru stabilirea cadrului legal si institutional necesar. In vederea crearii

343

cadrului legislativ de baza pentru gestionarea fondurilor Politicii Agricole Comune in cadrul MAAP, prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 575 din 6.12.2002, a fost constituit grupul de lucru, care a elaborat in acest sens un proiect de act normativ. Agentia SAPARD si Directia Generala Dezvoltare Rurala, precum si MAAP deruleaza programe de instruire a personalului, in vederea cresterii capacitatii institutionale atat pentru Programul SAPARD cat si pentru implementarea Fondurilor Structurale (Phare 2000/IB/AG 01-02 componenta de pregatire profesionala).

Pana in luna iunie 2003, MLPTL a beneficiat de asistenta tehnica pentru definirea clara a rolurilor, functiilor si responsabilitatilor institutiilor si persoanelor responsabile in prezent cu managementul si monitorizarea fondurilor prestructurale si care vor prelua gestiunea fondurilor acordate din Fondul de Coeziune. Sistemul operational pentru managementul si monitorizarea fondurilor prestructurale este in prezent in curs de revizuire si adaptare la responsabilitatile impuse de gestionarea Fondului de Coeziune. In perioada septembrie 2002- mai 2003, au fost elaborate manuale de implementare pentru proiectele ISPA – Transporturi, in vederea acreditarii EDIS. De asemenea, pentru cresterea capacitatii administrative, au fost organizate trei seminarii legate de finantarea prin instrumentul ISPA, la care au participat 18 reprezentanti ai MLPTL, AND si CFR.

Prin programul de twinning (pentru MFP) "Intarirea capacitatii institutionale privind auditul intern si controlul financiar", incepand din februarie 2002 au fost organizate cursuri de pregatire pentru auditorii interni. De asemenea, cu sprijinul asistentei tehnice asigurate prin programul RO 006.06.01 Europe Aid/113655/D/SV/RO si Deloitte&Touche, auditorii publici interni din Romania beneficiaza de pregatire pentru obtinerea certificatului IIA.

Incepand cu luna octombrie 2002, MDP, in calitate de Agentie de Implementare Phare – Coeziune economica si sociala, precum si ADR-urile, in calitatea lor de Autoritati de Implementare, au inceput procesul de pregatire a documentatiei necesare acreditarii EDIS. In prezent MDP beneficiaza de proiectul de asistenta tehnica ”Sprijin pentru monitorizarea si evaluarea proiectelor de dezvoltare regionala” pentru initierea salariatilor MDP asupra procedurilor EDIS. In acest context, in vederea evaluarii capacitatii administrative a ADR-urilor in scopul trecerii la EDIS, pe langa activitatile specifice derulate prin cele 8 proiecte de twinning regionale, o componenta de asistenta tehnica a Programului Phare 2000 este dedicata nivelului regional (ADR-uri) si are printre obiective evaluarea stadiului dezvoltarii capacitatii administrative a ADR-urilor, inclusiv propuneri pentru asigurarea unei structuri minime si unitare la nivelul ADR-urilor, care sa fie in masura sa asigure indeplinirea atributiilor de autoritati de implementare.

In data de 21 aprilie a.c. au fost comunicate primele rezultate ale evaluarii desfasurate. Concluziile raportului de evaluare arata ca cele opt ADR-uri au facut progrese strategice in dezvoltarea structurii institutionale necesare coeziunii economice si sociale, desi pentru gestionarea Fondurilor Structurale si Fondului de Coeziune mai sunt inca necesare eforturi si alocarea de resurse. Desi in ritm diferit, ADR-urile se dezvolta in directia corecta in ceea ce priveste programarea, intarirea parteneriatului, pregatirea proiectelor si corelarea lor cu obiectivele Programului Phare-CES. ADR-urile se conformeaza, din punct de vedere operational, cerintelor minime de implementare a EDIS, dupa cum se stipuleaza in Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1266/1999 si in Documentul de lucru al Comisiei "Pregatire pentru descentralizarea extinsa a Programelor Phare si ISPA". Exceptii constituie urmatoarele aspecte :

- inca nu indeplinesc cerinta de a avea un sistem bine definit pentru administrarea fondurilor, cu reguli si proceduri interne si responsabilitati institutionale si personale clare;

344

- inca nu indeplinesc cerinta referitoare la controale interne eficace, inclusiv un serviciu independent de audit si sisteme de contabilitate si raportare eficiente care sa se conformeze standardelor de audit intern.

Discrepantele identificate in zonele mentionate pot fi depasite intr-un interval de 8 pana la 18 luni, cu conditia coordonarii puternice si efective a intregului sistem la nivel national.

In luna mai 2003, MDP a lansat un proiect de asistenta tehnica cu finantare din Phare “CES” 2001, care are ca obiectiv sprijinirea MDP si a celor 8 ADR-uri, prin asistenta tehnica si instruire, in realizarea etapei a doua in procesul de acreditare pentru EDIS (“plugging the gaps”), respectiv implementarea recomandarilor efectuate de echipele de experti care au evaluat MDP si ADR-urile in etapa I.

Avand in vedere Hotararea Parlamentului nr. 16/2003 privind modificarea structurii si componentei Guvernului (MO nr. 463/19.06.2003 precum si OUG pentru stabilirea unor masuri privind infiintarea, organizarea, reorganizarea sau functionarea unor structuri in cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale si a unor institutii publice, Ministerul Integrarii Europene a preluat de la fostul Minister al Dezvoltarii si Prognozei, problematica si programele de dezvoltare regionala precum si cea a cooperarii transfrontaliere.

Noul HG privind organizarea si functionarea Ministerului Integrarii Europene transpune prevederile HG nr. 1555/2002 privind desemnarea institutiilor si organismelor responsabile de coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin instrumentele structurale. Astfel, in structura MIE sunt organizate Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, Autoritatea de Management pentru Fondul Operational Regional si Unitatea de Coordonare pentru Fondul de Coeziune, entitati ce vor deveni operationale incepand cu anul 2004.

Conform prevederilor actului normativ mentionat, Ministerul Integrarii Europene are urmatoarele atributii si responsabilitati in domeniul dezvoltarii regionale si al coordonarii instrumentelor structurale:

- elaboreaza Planul National de Dezvoltare, potrivit strategiilor si planurilor regionale de dezvoltare si a strategiilor si programelor sectoriale ale autoritatilor administratiei publice centrale, fundamentand pe aceasta baza fondurile de tip structural alocate de Uniunea Europeana in perioada de preaderare si fondurile structurale si de coeziune, dupa aderare;

- urmareste realizarea obiectivelor de coeziune economica si sociala, in scopul diminuarii decalajelor in dezvoltarea regiunilor si zonelor tarii, al intaririi capacitatii competitive a fiecarei regiuni;

- asigura coordonarea implementarii politicii nationale de dezvoltare pe ansamblul tarii, pe regiuni si zone;

- analizeaza si propune Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala finantarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala; elaboreaza programe de sprijin al regiunilor pentru a dobandi mijloacele necesare in vederea restructurarii, modernizarii si dezvoltarii acestora;

- asigura managementul financiar si tehnic al Fondului National pentru Dezvoltare Regionala si al fondurilor de tip structural pentru realizarea coeziunii economice si sociale, in conformitate cu Planul National de Dezvoltare;

- colaboreaza cu Ministerul Afacerilor Externe in realizarea obiectivelor de cooperare externa a regiunilor de dezvoltare de tip transfrontalier, interregional sau la nivelul euroregiunilor;

- asigura presedintia si secretariatul Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala;

345

- coordoneaza programarea si asigura monitorizarea Instrumentului pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA).

Parteneriatul Intrarea in vigoare a HG nr. 1323/20.11.2002 privind elaborarea in parteneriat a Planului National de Dezvoltare a accelerat procesul de realizare a parteneriatelor nationale si regionale pentru elaborarea PND 2004-06. Structurile partneriale create in baza acestui HG au devenit operationale

Cu sprijinul proiectelor de twinning regionale, la nivelul ADR-urilor au fost identificati actorii locali relevanti interesati in participarea la elaborarea si implementarea politicii de dezvoltare regionala, au fost realizate baze de date de „contacte” si au fost organizate reuniuni publice la nivelul judetelor, cu scopul informarii asupra procesului de construire de parteneriate si al promovarii necesitatii si oportunitatii constituirii unor retele regionale ale partenerilor economici si sociali. In acest fel, a fost posibila realizarea unei evaluari a potentialului si a dorintei institutiilor publice locale de a se angaja intr-un proces de consultari regionale si de dialog, initiindu-se procesul de creare si consolidare a parteneriatelor regionale.

Cu sprijinul expertilor straini implicati in proiectele de twinning, ADR au facut pasi insemnati in construirea structurilor parteneriale pentru elaborarea PDR pentru perioada 2004-2006. Gradul de maturizare a acestor structuri parteneriale este diferit de la o regiune la alta, insa ele constituie un real progres in evolutia relatiilor de colaborare intre actorii existenti la nivel regional si in stabilirea unui dialog constant, eficient intre acestia. Au fost organizate intalniri permanente intre MDP si ADR –uri, in scopul asigurarii coerentei si consistentei intregului proces de planificare si programare.

De asemenea, in vederea armonizarii legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar in domeniul managementului si controlului financiar, in cadrul proiectelor de twinning „Implementarea Planului National de Dezvoltare” si „Intarirea Auditului Intern si a Controlului Financiar”, in luna martie 2003 a fost creat grupul de lucru inter-ministerial pentru elaborarea Indrumarului pentru analiza conformitatii legislatiei autohtone financiare in vigoare, cu reglementarile financiare ale Fondurilor Structurale, alcatuit din experti ai Ministerului Dezvoltarii si Prognozei si Ministerului Finantelor Publice. In urma intalnirilor dintre specialistii din cele doua ministere, s-a realizat o matrice continand atat aspectele financiare ale reglementarilor europene cat si prevederile legislatiei romanesti, lacunele acesteia si actiunile punctuale care trebuie intreprinse pentru indepartarea golurilor legislative in domeniu. Rezultatele activitatii de pana acum a grupului sunt avute in vedere la elaborarea Planurilor de actiuni pentru implementarea prevederilor HG nr. 1555/2002.

In paralel cu activitatile MDP privind construirea structurilor parteneriale, in cadrul programului de twining Phare RO 2000/IB/AG01-02 „Politica agricola si de dezvoltare rurala la nivel national si regional” au fost intreprinse primele actiuni pentru institutionalizarea colaborarii MAAP cu asociatiile si organismele neguvernamentale din domeniu. Astfel, in perioada noiembrie 2002 - februarie 2003, au avut loc intalniri intre conducerea DGAIA judetene si asociatiile si organismele neguvernamentale din fiecare judet, iar in luna aprilie 2003 au avut loc conferinte nationale cu grupuri de judete.

Programarea Planul National de Dezvoltare (PND) 2004-2006 este in plin proces de elaborare, avand ca termen de realizare luna decembrie a anului 2003. In acest Plan, au fost luate in considerare obiectivele strategice stabilite prin Programul Economic de Preaderare (PEP) 2002, cu orizont de prognoza 2005. In conditiile in care PEP 2003,

346

de asemenea in curs de elaborare si cu orizont de prognoza 2007, va aduce unele modificari ale obiectivelor strategice, in dependenta de dinamica conjuncturii internationale, si in PND 2004-2006 se vor opera modificarile care se impun.

Obiectivele strategice ale dezvoltarii regionale in Romania vizeaza:

- promovarea mecanismelor economiei de piata in toate regiunile tarii in vederea imbunatatirii competitivitatii si realizarii unei cresteri economice permanente;

- promovarea unei dezvoltari spatiale armonioase si a retelei de localitati;

- cresterea capacitatilor regiunilor de a sustine propriul proces de dezvoltare;

- crearea sanselor egale in ceea ce priveste accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua;

- promovarea unor politici diferentiate conform unor particularitati zonale;

- reducerea disparitatilor dintre judete, dintre mediul urban si rural, dintre zone centrale si periferice;

- prevenirea aparitiei unor zone probleme.

In concordanta cu concluziile analizelor economice si sociale, cu problemele majore si tendintele identificate, strategia de dezvoltare adoptata in PND pentru perioada 2004-2006 se inscrie pe urmatoarele axe de dezvoltare:

Axa 1 Dezvoltarea sectorului productiv si a serviciilor conexe, intarirea competitivitatii activitatilor economice si promovarea sectorului privat

Axa 2 Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii

Axa 3 Intarirea potentialului resurselor umane, a capacitatii fortei de munca de a se adapta la cerintele pietei si imbunatatirea calitatii serviciilor sociale

Axa 4 Sprijinirea agriculturii si a dezvoltarii rurale

Axa 5 Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului

Axa 6 Stimularea cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, inovarii, comunicatiilor, tehnologiei informatiei si crearea societatii informationale

Axa 7 Dezvoltarea regionala echilibrata si durabila

In parteneriat cu ministerele si ADR-urile, s-a realizat o prima identificare a prioritatilor si masurilor sectoriale si regionale din cadrul acestor axe.

Aceste prioritati orientative, precum si masurile stabilite in cadrul lor, pot inca suferi modificari, fiind dezbatute in prezent in structurile parteneriale. Axa 7 va constitui baza pe care se va realiza Documentul de programare Phare 2004-2006.

Angajamentul privind imbunatatirea activitatii de planificare a activitatii economice si sociale la nivel national si regional se realizeaza prin aplicarea dispozitiilor HG nr. 1323/2002 privind elaborarea in parteneriat a PND.

HG mentionat acorda atributii speciale Ministerului Finantelor Publice, care a devenit principalul responsabil cu programarea financiara multi-anuala a obiectivelor prioritare de dezvoltare stabilite in PND, in scopul asigurarii coordonarii procesului de planificare a dezvoltarii prin PND cu procesul de planificare a bugetului de stat, inclusiv planificarea si programarea bugetara multi-anuala.

Pentru asigurarea unei bune fundamentari, de jos in sus a planificarii bugetare, HG nr. 1323/2002 stipuleaza colaborarea dintre MFP–MDP-ADR-uri, precum si cu ministerele care realizeaza documente de programare.

Pentru elaborarea PND 2004-2006, s-a transmis tuturor partenerilor implicati in procesul de elaborare a PND, Planul de lucru pentru elaborarea documentelor de

347

planificare pentru PND 2004-2006, cuprinzand etapele elaborarii PND si termenele de elaborare a acestora.

Conform Planului de lucru, a fost parcursa pana in prezent etapa de elaborare a analizelor economice si sociale, a analizelor SWOT, identificarea problemelor cheie sectoriale si regionale, iar in ce priveste elaborarea strategiilor de dezvoltare s-a realizat o prima identificare a prioritatilor si masurilor de dezvoltare, sectoriale si regionale care se circumscriu celor 7 axe nationale de dezvoltare stabilite in exercitiul de planificare anterior.

Departamentul PND a organizat mai multe intalniri cu ministerele de resort care sunt responsabile cu elaborarea si implementarea uneia sau mai multor politici sectoriale. Aceste intalniri au adus o serie de clarificari specialistilor din ministere privind rolul politicilor sectoriale in implementarea strategiei nationale de dezvoltare si contributia lor, alaturi de politica regionala, la reducerea disparitatilor interregionale pe de o parte, iar pe de alta parte la reducerea diferentelor de dezvoltare intre Romania si statele Memebre ale UE.

MDP are o buna colaborare cu MFP, construita in timp, ca urmare a rolului specific al acestui minister in procesul de elaborare a PND. MFP este responsabil cu programarea financiara a obiectivelor prioritare de dezvoltare si a masurilor din PND, precum si cu realizarea tabelelor financiare multianuale ale acestui document. In concordanta cu regulamentele UE si cu reglementarile HG nr. 1323/2003, MFP impreuna cu MDP asigura programarea financiara a obiectivelor prioritare de dezvoltare stabilite prin PND, in stransa corelare cu elaborarea bugetului de stat pe anul 2004 si a orientarilor bugetare pentru 2005 si 2006. In cadrul organizat prin Proiectele de Twinning ale celor doua ministere, au avut loc intalniri informale si formale atat pentru realizarea concordantei dintre reglementarile financiare din legislatia romaneasca si reglementarile financiare pentru Fonduri Structurale ale UE, precum si pentru pregatirea noului exercitiu de planificare bugetara 2004-2006.

Sunt in curs de elaborare bugetul de stat pe anul 2004 si orientarile bugetare pentru perioada 2004-2007. Cu aceasta ocazie, MFP a solicitat ministerelor de resort sa-si evalueze nevoile bugetare tinand seama de strategiile sectoriale proprii, precum si de obiectivele de dezvoltare sectoriale si regionale incluse in PND, obiective stabilite in largi parteneriate nationale si regionale.

Procesul de corelare dintre Planul National de Dezvoltare si Planul National de Actiune pentru Ocuparea fortei de munca se desfasoara prin colaborarea dintre specialistii din MDP implicati in procesul de elaborare a PND si a programelor de dezvoltare regionala si specialistii din MMSS implicati in elaborarea PNAO. Acest proces beneficiaza si de sprijinul acordat in cadrul proiectului de Twinning „Sprijin pentru implementarea PND”.

Strategia ISPA - Mediu a fost revizuita luand in considerare angajamentele asumate de Romania prin Documentul de Pozitie, Capitolul 22 - Protectia Mediului, in ceea ce priveste implementarea Directivelor UE in domeniul managementului apei, gestionarii deseurilor si in sectorul calitatii aerului. Avand in vedere starea actuala a mediului in Romania in cele trei sectoare: apa, deseuri, aer, tinand cont de prevederile Regulamentului Consiliului CE 1267/1999 in privinta aplicarii Programului ISPA si a principalelor documente strategice in domeniul protectiei mediului, precum si a criteriilor de selectare si prioritizare a proiectelor, s-a intocmit lista cu proiecte prioritare care vor fi dezvoltate in perioada 2003 - 2006.

Monitorizare si evaluare In a doua jumatate a anului 2002, a fost constituit Grupul de coordonare al Sistemului de Management Informational (MIS), cu scopul realizarii, impreuna cu utilizatorii, a unui sistem de raportare computerizat, transparent, intre ADR-uri si nucleul national al

348

sistemului de management informational din MDP. Grupul de Coordonare al MIS, reuneste reprezentanti ai MDP, ai ADR-urilor, precum si experti in domeniul sistemului informational, numiti pe termen scurt la nivel national si regional. Sistemul urmeaza sa fie creat pentru a raspunde procedurilor de monitorizare Phare si, in perspectiva, principiilor specifice programelor finantate prin Fondurile Structurale. Sistemul va include sub-programele regionale si va asigura comunicarea intre Autoritatea de Management, Autoritatile de Implementare si Autoritatea de Plata privind controlul din punct de vedere tehnic si financiar al programelor. Sistemul va constitui baza viitorului sistem de monitorizare si evaluare al utilizarii Fondurilor Structurale.

In acest context, a fost incheiat un contract de asistenta tehnica cu firma Dominus pentru imbunatatirea MIS – sistem de gestionare a informatiilor pentru monitorizarea proiectelor/ programelor de dezvoltare regionala.

Cu sprijinul proiectului de asistenta tehnica si coordonat cu activitatile si sprijinul proiectelor de twinning national si regional, este in curs de stabilire arhitectura sistemului. Pana in prezent, au fost stabilite campurile necesare pentru implementare, monitorizare, plati si indicatorii PND. De asemenea, se afla in curs de evaluare capacitatile administrative necesare implementarii unui astfel de sistem.

In luna septembrie 2002 au fost incheiate contracte cu furnizorul de servicii Internet, in vederea stabilirii unui sistem tip „Intranet” intre ADR-uri si MDP.

In luna mai 2003, a fost infiintat un compartiment IT dedicat in exclusivitate programelor operationale, care are ca scop sa coordoneze in mod unitar si coerent activitatea de realizare a unui sistem informatic de evidenta si monitorizare atat in cadrul MDP cat si la nivel regional, cu atributii IT specifice Programelor Phare si pregatirii in vederea implementarii viitorului Program Operational Regional si a celor opt subprograme regionale.

De asemenea, in vederea asigurarii resurselor financiare necesare indeplinirii atributiilor de autoritate de implementare a programelor de coeziune economica si sociala, s-a alocat suma de 2 milioane Euro, din cota de co-finantare nationala, pentru sustinerea financiara a ADR-urilor, in baza unor contracte incheiate intre MDP, in calitate de agentie de implementare, si fiecare ADR.

In aceasta relatie contractuala, ADR-urile se obliga:

- sa asigure sprijin beneficiarilor de grant-uri in implementarea proiectelor;

- sa asigure monitorizarea si evaluarea proiectelor de grant finantate in cadrul Programului Phare 2000, componenta Coeziune economica si sociala – investitii;

- sa asigure promovarea schemelor de grant, precum si contractarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea proiectelor finantate in cadrul programului Phare 2001, componenta Coeziune economica si sociala –investitii.

Sprijinul financiar al ADR-urilor se focalizeaza in urmatoarele domenii:

- contractarea proiectelor de grant (inclusiv vizite la fata locului pentru proiectele selectate/aprobate);

- monitorizare si control (sprijin pentru monitorizarea proiectelor, inclusiv pentru dezvoltarea unor sisteme de evaluare a impactului fiecarei masuri/activitati);

- evaluare (sprijin pentru evaluarea si urmarirea implementarii proiectelor, pentru luarea deciziilor si intreprinderea actiunilor de corectie necesare realizarii indicatorilor stabiliti in proiecte precum si pentru inregistrarea informatiilor in baza de date).

Modelul de contract a fost dezbatut cu ADR-urile si se afla in curs de avizare, impreuna cu procedurile de selectie, contractare, monitorizare si raportare, la Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti.

349

In contract, sunt prevazute urmatoarele obligatii ale ADR-urilor:

- sa stabileasca un program anual de realizare a vizitelor in teren la beneficiarii de finantari nerambursabile;

- sa verifice raportarile realizate de catre beneficiarii finantarilor respectiv realitatea si legalitatea acestora;

- sa verifice gradul si modul de realizare al activitatilor propuse de beneficiarul finantarii prin intermediul proiectului respectiv;

- sa verifice eligibilitatea cheltuielilor realizate de catre beneficiarul finantarii si daca acestea au fost realizate cu respectarea legilor tarii si ale procedurilor impuse de catre Uniunea Europeana.

- sa realizeze cel putin o vizita de verificare pe teren in perioada de implementare a proiectelor si obligatoriu pentru toate proiectele la sfarsitul acestora insa inaintea efectuarii platii finale.

- sa consilieze si sa ajute beneficiarii referitor la problemele specifice aparute in perioada de implementare a proiectelor.

- sa analizeze si sa aprobe dupa caz actele aditionale intocmite de catre beneficiari.

- Sa raporteze MDP si „National Steering Committee for Economic and Social Cohesion”, gradul si modul de implementare al proiectelor finantate.

De asemenea, MDP isi asuma obligatii ferme:

- sa supervizeze activitatea de monitorizare desfasurata de catre ADR-uri

- sa verifice rapoartele transmise de catre Autoritatile de Implementare, inclusiv documentele atasate acestora respectiv gradul de indeplinire al indicatorilor din fisa PHARE.

- sa realizeze rapoarte de vizita in teren (pentru un numar de proiecte a caror valoare sa reprezinte cel putin 5% din valoarea totala a proiectelor).

- sa ia masurile necesare pentru remedierea problemelor reliefate sau evidentiate de catre ADR-uri.

- sa analizeze, sa aprobe dupa caz si andorseze actele aditionale transmise de catre beneficiari prin intermediul ADR-urilor.

- sa raporteze catre ”National Steering Committee for Economic and Social Cohesion SC”, CNDR stadiul implementarii proiectelor, si masurile corectoare care s-au luat.

Comitetul National de Coordonare a programelor Phare – componenta Coeziune Economica si Sociala constituit prin Ordinul ministrului dezvoltarii si prognozei nr. 191/11.07.2002 monitorizeaza si evalueaza proiectele din cadrul componentei de coeziune economica si sociala prin urmarirea periodica a stadiului programului si a rezultatelor obtinute.

In ceea ce priveste evaluarea, evaluarea ex-ante a PND 2004-2006, aceasta se realizeaza de catre un evaluator independent (acelasi care a realizat si evaluarea ex-post a PND 2002-2005), in cadrul proiectului de twinning „Sprijin pentru implementarea Planului National de Dezvoltare”.

Urmare a solicitarii Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, European Training Foundation a realizat o evaluare ex-post a proiectelor de dezvoltare a resurselor umane, finantate in cadrul Phare 98 – Politica regionala si de coeziune. Obiectivul evaluarii ex-post a fost sa se analizeze folosirea unor criterii de selectie adecvate pentru obiectivele programului, nivelul consistentei cererilor de finantare, relevanta, eficacitatea, precum si eficienta si sustenabilitatea proiectelor de dezvoltare a reusrselor umane finantate din fonduri publice.

350

Concluziile si recomandarile evaluarii ex-post urmeaza sa fie utilizate de catre MDP si Delegatia CE pentru planificarea, elaborarea si implementarea viitoarelor scheme de finantare a dezvoltarii resurselor umane in Romania.

In data de 27 ianuarie 2003, MDP, in colaborare cu Delegatia CE, a organizat un seminar care a reunit actorii relevanti, in vederea prezentarii principalelor constatari, concluzii si recomandari ale Raportului. Concluzia principala a acestei evaluari este ca proiectele de dezvoltare a resurselor umane au avut un impact pozitiv asupra dezvoltarii capacitatii locale de implementare a acestor proiecte, ele fiind folositoare pentru zonele in care au fost implementate. Ele au contribuit la imbunatatirea cunostintelor de antreprenoriat, IT si management, o mai buna implicare a comunitatii in rezolvarea problemelor locale, un interes crescut al institutiilor publice si private in dezvoltarea propriului capital de resurse umane, dezvoltarea capacitatii institutiilor de a colecta fonduri si de a investi in resursele umane. Fiind primul program de acest tip (si in absenta asistentei tehnice) este o realizare importanta pentru MDP si ADR-uri. S-a creat in acest fel o baza solida pentru constructia viitoarelor proiecte de dezvoltare a resurselor umane, astfel incat sa contribuie la dezvoltarea integrata a regiunilor.

Management financiar si control Prin HG nr.1555/18.12.2002 (MO nr. 70/3.02.2003) a fost desemnata Agentia Nationala de Plati, in cadrul Ministerului Finantelor Publice, avand functia de autoritate de plata pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, pentru Fondul Social European, pentru Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura - sectiunea "Orientare", pentru Instrumentul Financiar de Orientare Piscicola, precum si pentru Fondul de Coeziune. Planul de actiune si calendarul de implementare a acestor responsabilitati se afla in curs de elaborare.

Programarea bugetara multianuala In cadrul actiunilor Guvernului vizand cresterea substantiala a eficientei si transparentei cheltuielilor bugetare, Ministerul Finantelor Publice a prezentat odata cu proiectul de buget pe anul 2003 si estimarile pentru perioada 2004-2006 inscriindu-se astfel in coordonatele strategice ale reformei in domeniul politicii bugetare. Prin intrarea in vigoare a Legii privind finantele publice nr. 500/2002 (in vigoare de la 01.01.2003) s-a creat cadrul legal pentru planificarea bugetara multianuala.

Proiectul de buget prezentat Parlamentului cuprinde datele de executie pentru anul anterior, programul anului in curs, propunerile pentru anul bugetar si estimarile pentru urmatorii trei ani, oferind astfel legislativului o imagine ampla asupra evolutiilor bugetare trecute, prezente si viitoare.

Programarea bugetara multianuala permite elaborarea unor programe si proiecte multianuale finantate din fonduri publice, avand avantajul bunei gestionari a surselor de finantare in contextul actual.

Estimarea parametrilor bugetari pana in anul 2006, va prezenta in mod agregat si transparent repartizarea cheltuielilor bugetare intr-o maniera care sa reflecte principalele prioritati publice pentru perioada respectiva si pe cat posibil similara cu cea a Uniunii Europene.

Aceste estimari reprezinta plafoane orientative de cheltuieli si mijloc de informare pentru Guvern si Parlament privind necesarul de finantat pentru perioada urmatoare, fara a reprezenta insa resurse alocate obligatoriu pentru ordonatorii principali de credite.

Dupa aprobarea bugetelor de catre Parlament, se publica in Monitorul Oficial numai datele pentru anul pentru care s-a aprobat bugetul, cu exceptia finantarii pe baza

351

de programe, proiectelor din fonduri externe nerambursabile si investitiilor, care vor fi publicate asa cum sunt prezentate in proiect.

Progrese inregistrate in domeniul auditului public intern Legea nr. 672/19.12.2002 (MO nr. 953/24.12.2002), a auditului public intern aduce noi reglementari in legatura cu organizarea si desfasurarea auditului public intern in Romania:

- Comitetul de Audit Public Intern (CAPI), cu rol consultativ, actioneaza pentru definirea strategiei si imbunatatirea activitatii de audit public intern, in sectorul public;

- Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), are ca obiectiv, printre altele si elaborarea, conducerea si aplicarea unei strategii unitare in domeniul auditului public intern precum si monitorizarea la nivel national a acestei activitati;

- Crearea compartimentelor de audit public intern din entitatile publice;

- Stabilirea modului de desfasurare a auditului public intern.

Au fost emise normele de aplicare a Legii nr. 672/2002 a auditului public intern, aprobate prin OMFP nr. 38/2003 (MO nr. 130 bis/27.02.2003).

De asemenea, au fost elaborate pistele de audit public intern pentru auditarea programelor comunitare PHARE, ISPA si SAPARD. Aceste piste de audit au fost aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice astfel:

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1778/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor ISPA la Fondul National;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1781/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor ISPA la Oficiul de Plati si Contractare PHARE;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1777/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor PHARE la Oficiul de Plati si Contractare PHARE;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1779/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor PHARE la Fondul National;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1778/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor SAPARD la Fondul National;

Au fost elaborate normele metodologice privind auditarea programelor PHARE, ISPA si SAPARD, aprobate prin OMFP, astfel:

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1706/6.12.2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind auditul intern al programului ISPA derulat prin Oficiul de Plati si Contractare Phare;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1569/18.11.2002 pentru completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1500/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de organizare si exercitare a controlului financiar preventiv delegat in cadrul proiectelor finantate din fonduri ISPA;

- Pentru programul PHARE Normele Metodologice sunt elaborate si se afla in curs de aprobare.

352

Evolutiile sistemului de control financiar preventiv asupra fondurilor bugetare si comunitare Implementarea Legii nr. 84/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv

Corelarea textelor legale privind controlul financiar preventiv cu cele cuprinse in Policy Paper si Documentul de pozitie pentru Capitolului 28 - Controlul financiar s-a realizat prin Legea nr. 84/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv. In aplicarea prevederilor acestei legi, se desemneaza, de catre ordonatorii principali de credite, inclusiv pentru agentiile de implementare si plata si Fondul Natio-nal de Preaderare, persoanele care vor exercita controlul preventiv propriu. Aceste persoane, in conditiile legii, vor primi acordul Ministerului Finantelor Publice.

In prezent, Ministerul Finantelor Publice, prin atributiile ce-i revin, exercita controlul financiar preventiv delegat la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului oricarui fond special, la entitatile publice cu risc ridicat, dar si la operatiunile ce se deruleaza pe seama fondurilor europene (de preaderare), urmand ca, in conditiile Legii nr. 84/2003 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv, pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, controlul financiar preventiv sa fie integrat in sfera raspunderii manageriale. In aceste conditii, fondurile structurale si de coeziune vor fi supuse procedurilor de control financiar preventiv, in perspectiva in care aceasta forma de control va fi integrata in totalitate in sfera raspunderii manageriale.

Ministerul Finantelor Publice va asigura indrumarea metodologica si va coordona pregatirea profesionala, inclusiv prin programele de twinning, a persoanelor desemnate sa exercite functia de control financiar preventiv propriu, cu atributii prevazute in lege.

Aplicarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv

Prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 522/16.05.2003 (MO nr. 320/13.05.2003) au fost aprobate Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.

Normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv sunt emise in aplicarea Legii nr. 84/2003.

In baza acestor norme se vor intocmi, de catre ordonatorii principali de credite, inclusiv de catre agentiile de implementare si plata, norme metodologice specifice privind exercitarea controlului financiar preventiv propriu, inclusiv asupra tuturor fondurilor europene. Potrivit prevederilor legii mentionate, normele metodologice specifice vor fi supuse avizului Ministerului Finantelor Publice, ca organism de coordonare si indrumare metodologica in domeniul controlului financiar preventiv.

Grupul de lucru creat in luna martie 2003 in cadrul proiectelor de twinning „Implementarea Planului National de Dezvoltare” si „Intarirea Auditului Intern si a Controlului Financiar” contribuie, in prezent la elaborarea unui Indrumar pentru analiza conformitatii legislatiei autohtone financiare in vigoare cu reglementarile financiare ale Fondurilor Structurale.

Statistica regionala In domeniul statisticii regionale, functioneaza doua baze de date, respectiv baza de date locale (BDL) si baza de date a judetelor (BDJ). Aceste baze de date sunt create la nivel central (INS) si utilizate de catre Directiile Judetene de Statistica si de Directiile Generale de Statistica Regionala. Indicatorii inclusi fac referire la domenii statistice

353

precum: infrastructura teritoriala, populatie, forta de munca, ocrotirea sanatatii, invatamant, cultura si arta, agricultura, investitii, posta si telecomunicatii, turism, odihna si tratament.

Baza de date a indicatorilor sintetici TEMPO, programata a deveni operationala la sfarsitul anului 2003, va prelua informatiile din BDL si BDJ, precum si indicatorii la nivel national, urmand a include si facilitati de prezentare grafica si cartografica. Aceasta baza de date va functiona o perioada de 2 ani in paralel cu BDL si BDJ, dupa care TEMPO va deveni in intregime operationala in mod independent.

Prin urmare, Directiile judetene si regionale de statistica vor dispune de informatii referitoare la cele 10 domenii mentionate mai sus la nivelul NUTS 1, 2, 3 si 5.

Pentru o mai buna fundamentare a analizelor economico-sociale cuprinse in Planul National de Dezvoltare (PND), MDP beneficiaza de un proiect de asistenta tehnica aflat in curs de desfasurare, care urmareste crearea unei baze de date. Aceasta cuprinde un set de indicatori relevanti pentru elaborarea analizelor macroeconomice si socio-economice sectoriale si regionale din PND, sursele datelor fiind atat bazele de date in profil teritorial ale Institutului National de Statistica, precum si alte surse administrative (diverse ministere, Banca Nationala a Romaniei, Camera de Comert si Industrie a Romaniei etc).

In conformitate cu noua metodologie de calcul a conturilor regionale prevazuta in Sistemul European de Conturi (SEC) 1995, INS a definitivat conturile regionale pentru anul 2000, datele fiind publicate in Anuarul Statistic al Romaniei.

Preocuparile pentru dezvoltarea statisticii regionale s-au concentrat, de asemenea, in urmatoarele directii principale:

- pregatirea profesionala a personalului din INS si directiile teritoriale de statistica;

- realizarea a trei anchete statistice la nivel regional.

In acest sens, a fost adoptat de conducerea INS Programul de pregatire a personalului din INS si directiile teritoriale de statistica, in cadrul caruia au fost prevazute cca. 30 de cursuri de instruire, grupate pe doua categorii de personal: cadre de conducere din teritoriu si din INS si specialisti din cadrul directiilor generale de statistica regionala si al directiilor judetene de statistica. Activitatile de pregatire au inceput in luna martie si pana la sfarsitul lunii iunie au avut loc 9 cursuri de pregatire, in cadrul carora au fost instruiti circa 140 de specialisti din directiile teritoriale de statistica. La toate aceste cursuri, au fost invitati sa participe si reprezentanti ai Ministerului Dezvoltarii si Prognozei.

Cursurile au avut urmatoarea tematica: formare a formatorilor (2 cursuri), Conturi Nationale Regionale (1 curs), Sistemul european de statistici regionale (1 curs), Tehnici de colectare si intervievare (1 curs), Managementul de personal (3 cursuri), Analiza datelor si estimari (1 curs).

Ancheta privind Demografia intreprinderilor mici si mijlocii vizeaza, in special, pregatirea infrastructurii necesare pentru realizarea statisticilor de intreprinderi la nivel regional. Obiectivul major consta In revizuirea, imbunatatirea si actualizarea constructiei statistice a registrului intreprinderilor al INS; crearea bazei de date care sustine registrul statistic la nivel national si regional; planificarea si realizarea anchetelor statistice pentru sistemul de intreprinderi mici si mijlocii. Pana in prezent, a fost proiectat instrumentarul anchetei si a fost finalizata culegerea datelor in teren. Au fost, de asemenea, finalizate manualul si modelul bazei de date a Registrului intreprinderilor.

Ancheta privind Transportul rutier de marfuri vizeaza obtinerea unor date reprezentative la nivel regional pentru transportul rutier de marfuri din regiunile de dezvoltare Nord-Vest si Sud-Est. La In luna februarie, a fost lansata actiunea de culegere a datelor in teren, actiune care se desfasoara pe parcursul a sase luni. La

354

sfarsitul lunii mai 2003, au fost colectate si prelucrate datele pentru primele trei luni, din cele sase prevazute in proiect. Sunt in curs de colectare date pentru urmatoarele trei luni de proiect.

Ancheta pilot asupra Conditiilor de viata la nivel regional va asigura estimari ale indicatorilor regionali pentru diverse aspecte privind conditiile de viata (ex: sanatate, educatie, venituri, conditii de munca, populatie ocupata) si va furniza un instrument eficient pentru analizarea aspectelor saraciei. In vederea obtinerii datelor reprezentative la nivelul a doua regiuni de dezvoltare (Sud-Vest si Nord-Est), a fost proiectat instrumentarul anchetei si au fost realizate interviurile in gospodarii. Introducerea, controlul logic si validarea datelor sunt in curs de desfasurare.

2.3.22. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR Negocierile pentru capitolul 22 – Mediu au fost deschise In cadrul Conferintei de aderare Romania-UE din luna martie 2002.

Pana in prezent au fost finalizate planurile de implementare pentru acquis-ul comunitar din sectoarele legislatie orizontala, calitatea aerului, protectia naturii, securitate nucleara si radioprotectie, zgomot si substante chimice, precum si o evaluare a costurilor necesare sustinerii acestora, si sunt in curs de finalizare planurile de implementare pentru actele comunitare pentru care Romania a solicitat perioade de tranzitie.

In cadrul procesului de integrare a politicii de mediu in celelalte politici sectoriale, in data de 14 octombrie 2002 a avut loc, la sediul MAPM, Reuniunea Comitetului Interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national. Reuniunea a avut ca scop informarea membrilor Comitetului Interministerial privind rezultatele Summit-ului Mondial privind Dezvoltarea Durabila de la Johannesburg, precum si discutiile purtate cu reprezentantii CE cu ocazia Subcomitetului nr. 6, desfasurat in luna septembrie 2002.

In conformitate cu Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, cu sprijinul Centrului National pentru Dezvoltare Durabila si a PNUD, sustine implicarea comunitatilor locale, a agentilor economici si a societatii civile in definirea Agendei 21 si promovarea proiectelor prioritare pentru fiecare localitate. Pana in prezent, implementarea Agendei 21 s-a realizat pentru 9 municipalitati (Ploiesti, Galati, Targu Mures, Baia Mare, Iasi, Ramnicu Valcea, Giurgiu, Oradea si Miercurea Ciuc), iar in urma analizei rezultatelor obtinute s-a hotarat extinderea implementarii Agendei 21 la inca 40 de localitati pana in anul 2006, vizandu-se trecerea de la parteneriatele de tip public-public la parteneriate de tip public-privat.

Capacitatea institutionala de implementare si aplicare a legislatiei de mediu la nivel national, regional si local In vederea intaririi capacitatii institutionale a Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, prin Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 (MO nr. 863/29.11.2002) s-a suplimentat numarul de personal cu 151 de posturi, dintre care 21 de posturi pentru aparatul propriu al ministerului si 130 de posturi pentru Inspectoratele de Protectie a Mediului judetene (inclusiv pentru IPM Bucuresti) si pentru Administratia Rezervatiei Biosferei “ Delta Dunarii” Tulcea, repartizate astfel: 69 de comisari de mediu (transferati la Garda Nationala de Mediu), 15 de consilieri, 40 de experti si 6 consilieri juridici.

Prin adoptarea HG nr. 605/29.05.2003 (MO 378/2.06.2003) pentru modificarea si completarea HG 17/2001 privind organizarea si functionarea MAPM, s-a infiintat in cadrul Ministerului, la nivel de directie generala, Autoritatea de implementare a fondului de coeziune economico-sociala pentru proiecte de infrastructura de mediu. Atributiile

355

acesteia sunt stabilite prin HG nr. 1555/18.12.2002 (MO nr. 70/3.02.2003) privind desemnarea institutiilor si organismelor responsabile cu coordonarea, implementarea si gestionarea asistentei financiare comunitare prin instrumentele structurale.

Pentru realizarea proiectelor prioritare in domeniul protectiei mediului au fost alocate 3.124,9 mld ROL, reprezentand 0,166% din PIB. Fata de anul 2002, bugetul de stat a inregistrat o crestere de aproximativ 3,24%. Activitatea de investitii proprii a Ministerului Apelor si Protectiei Mediului are la baza Strategia Nationala in domeniul protectiei mediului. Sumele, alocate de la bugetul de stat, necesare Programului de investii, au fost estimate la 12 mld ROL (10, 8 mld ROL pentru asigurarea de surse alimentare cu apa si aparare impotriva inundatiilor si 1,2 mld ROL pentru alte sectoare de mediu).

In cadrul proiectului PHARE 2000 “Asistenta tehnica pentru intarirea Inspectoratelor Locale de Protectie a Mediului (IPM) si infiintarea Inspectoratelor Regionale de Protectie a Mediului (IRPM)”, au fost stabilite limitele geografice ale celor 8 Inspectorate Regionale de Protectia Mediului, ale caror zone de responsabilitate coincid cu regiunile de dezvoltare, si este in curs de elaborare Regulamentul de organizare si functionare al Agentiei Nationale de Protectia Mediului.

Administratia Fondului de Mediu dispune in prezent de un imobil propriu, repartizat prin adoptarea HG nr. 117/30.01.2003 (MO nr. 113/24.02.2003). Bugetul de venituri si cheltuieli al Fondului pentru Mediu pe anul 2003 a fost aprobat prin HG nr. 317/20.03.2003 (MO nr. 208/31.03.2003), suma incasata pana in prezent depasind 365 miliarde de lei. In ceea ce priveste finalizarea Manualului de Operare a Fondului de Mediu, exista o propunere de colaborare din partea International Financial Corporation – Banca Mondiala.

Au fost deja inregistrate 236 cereri de finantare din partea Fondului de Mediu, din care 82 de cereri de finantare rambursabila, pentru investitii in domeniul gestionarii, reciclarii si eliminarii deseurilor (ambalaje, mase plastice, anvelope uzate, acumulatori auto, uleiuri uzate), si 154 de cereri de finantare nerambursabila, pentru actiuni educative in domeniul gestiunii, reciclarii si eliminarii deseurilor. Prima faza de evaluare si selectie a proiectelor se desfasoara in perioada 9-20 iunie 2003, sub coordonarea Comitetului de Avizare.

A fost elaborat un proiect de HG privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, avand ca baza legala prevederile OUG nr. 91/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 137/1995, precum si un prim plan de dezvoltare a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

In baza prevederilor HG nr. 297/13.03.2003 (MO nr. 206/31.03.2003), in luna aprilie 2003 s-a infiintat Garda Nationala de Mediu, institutie publica cu personalitate juridica, finantata de la bugetul de stat, sub autoritatea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Noul organism s-a constituit prin preluarea si reorganizarea Garzii de Mediu din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si a Inspectiei Silvice din subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, numarul de comisari de mediu crescand totodata de la 379 la 515.

Activitatea de inspectie si control se efectueaza in conformitate cu prevederile Recomandarii 2001/331/CE privind criteriile minime de inspectie de mediu in tarile membre ale UE.

Fata de cele 43.258 controale efectate in anul 2001, in 2002 s-au efectuat 46.342 de controale (o medie de 1.135 controale/inspectorat in 2002 fata de 1.006 controale/inspectorat in anul 2001). Totodata, numarul de controale efectuate in anul 2002 la obiectivele cu impact semnificativ asupra mediului a fost de 29.674, fata de 25.869 controale in anul 2001.

In anul 2002 au fost emise 121 de dispozitii de incetare a activitatii, 822 de somatii de incetare a activitatii unor agenti economici si au fost suspendate un numar de 214 acorduri si autorizatii de mediu.

356

Pentru nerespectarea prevederilor legislatiei de mediu in vigoare, in anul 2002 s-au aplicat un numar de 4.863 sanctiuni contraventionale, in valoare de aproximativ 54 miliarde lei, fata de 5.530 sanctiuni contraventionale, in valoare de 35,19 miliarde lei, in 2001. Ca urmare a incalcarii prevederilor legislatiei de mediu, au fost intocmite 64 de sesizari ale organelor de urmarire penala.

In perioada 1 ianuarie - 31 martie 2003, la nivelul celor 42 de IPM-uri si al ARBDD s-au efectuat 8.742 controale la agentii economici si au fost aplicate 891 amenzi ( 578 pentru persoane fizice si 313 pentru persoane juridice) in valoare de 12,17 miliarde lei.

Prin adoptarea Legii nr. 193/15.04.2003 (MO nr. 343/20.05.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, a fost reorganizata Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, ca autoritate nationala competenta in domeniul nuclear.

Prin OUG nr. 107/2002 (MO nr. 691/20.09.2002) a fost infiintata Administratia Nationala "Apele Romane". Aceasta are statut de regie autonoma de interes public national, sub autoritatea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, si a fost creata prin reorganizarea Companiei Nationale "Apele Romane" - S.A. si preluarea activitatii de hidrologie, hidrogeologie si de gospodarire a apelor de la Compania Nationala "Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor" - S.A.. Administratia Nationala « Apele Romane » are in sarcina sa administrarea si protectia patrimoniului public de interes national care constituie infrastructura Sistemului national de gospodarire a apelor, precum si gospodarirea durabila a resurselor de apa, monopol natural de interes strategic.

Armonizare legislativa Pana in prezent, transpunerea acquis-ului comunitar s-a realizat in proportie de 80%.

1. Legislatie orizontala OUG nr. 91/2002 (MO nr. 465 /28.06.2002) pentru modificarea si completarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995 este in Parlament pentru a fi aprobata prin lege.

Prin adoptarea HG nr. 918/2002 (MO nr. 686/17.09.2002) s-a realizat transpunerea integrala a Directivei 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice sau private asupra mediului, modificata prin Directiva 97/11/ CE. Acest act normativ stabileste procedura - cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiecte publice sau private si a fost emis in aplicarea art. 8 alineatul (4) al OUG nr. 91/2002.

In vederea implementarii Directivei 85/337/CEE, Ministrul Apelor si Protectiei Mediului a adoptat patru ordine ministeriale:

- Ordinul MAPM nr. 860/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, care stabileste competentele, etapele procedurale si instructiunile de informare si participare a publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Acest act normativ abroga orice dispozitie contrara a Ordinului MAPPM nr. 125/1996 (MO nr. 73/11.04.1996) privind reglementarea activitatilor economico-sociale cu impact asupra mediului;

- Ordinul MAPM nr. 863/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile procedurii - cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Acest ordin preia prevederile inscrise in ghidurile Comisiei Europene privind etapele procedurii de evaluare a impactului asupra mediului;

- Ordinul MAPM nr. 864/2002 (MO nr. 397/9.06.2003) privind procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de participare a publicului pentru proiecte cu impact transfrontiera;

357

- Ordinul MAPM nr. 1388/2003 (MO nr. 207/31.03.2003) privind stabilirea colectivului de analiza tehnica la nivel central (CAT). Acest ordin marcheaza o etapa importanta in asigurarea cadrului de consultare a autoritatilor implicate in procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

Pana in prezent nu s-au inregistrat dificultati in implementarea procedurii, dar acest lucru depinde si de numarul proiectelor de investitii supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. O estimare efectuata in cadrul Proiectului PHARE 2000 “ Asistenta tehnica pentru asigurarea conformarii cu Directivele de evaluare a impactului asupra mediului” indica faptul ca, pentru perioada 2003-2007, volumul PIB va creste pentru urmatoarele sectoare: industrie, agricultura, paduri si constructii, ceea ce va antrena si cresterea numarului proiectelor de investitii in aceste sectoare.

Pentru a facilita aplicarea noii legislatii, au fost organizate urmatoarele sesiuni de instruire: doua seminarii pentru reprezentantii celor 42 de IPM-uri (ianuarie 2003), un seminar pentru instruirea reprezentantilor administratiei publice la nivel central privind implementarea Directivei EIA (februarie 2003) si un seminar pentru instruirea personalului autoritatilor centrale si locale pentru protectia mediului ce isi desfasoara activitatea in cadrul directiilor de autorizare si atestare (aprilie 2003).

De asemenea, pentru dezvoltarea cadrului institutional necesar aplicarii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului au fost demarate urmatoarele activitati:

- Evaluarea necesitatilor de echipament si semnarea, la inceputul lunii iunie, a contractului de achizitie si instalare a echipamentului pentru cele 16 IPM-uri identificate in urma evaluarii;

- Definirea si crearea unui sistem informational si de transmitere a datelor privind procedura de evaluare a impactului intre birourile centrale si cele regionale sau locale;

- Dezvoltarea unui sistem informatic, inclusiv a bazei de date, care sa asigure accesul publicului la informatia de mediu din domeniul evaluarii impactului asupra mediului.

Pentru emiterea acordului de mediu sau avizarea in Comisia pentru Acord Unic, conform Ordinului Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei nr. 1943/2001 (MO nr. 231/08.04.2002) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 (MO nr. 163/07.08.1991) privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si a Ordinului MAPM nr. 860/2002, la nivelul fiecarui IPM s-au aplicat stampile de tip A, pentru obiectivele care nu fac obiectul procedurii de mediu si stampile de tip B, pentru obiectivele care nu necesita acord de mediu (evaluare de impact). Pentru acestea din urma, in urma verificarilor in teren s-a stabilit necesitatea completarii listei de control si dezbaterea in colectivul de analiza tehnica (CAT).

Directiva 90/313/CEE privind accesul liber la informatia de mediu a fost transpusa prin HG nr. 1115/10.10.2002 privind accesul liber la informatia privind mediul (MO nr. 781/28.10.2002).

In vederea implementarii prevederilor HG nr. 1115/2002, a fost realizat un studiu privind tipurile de informatii detinute de autoritatile publice pentru protectia mediului. Concluziile studiului au determinat emiterea Ordinului MAPM nr.1182/18.12.2002 (MO nr. 331/15.05.2003) pentru aprobarea metodologiei de gestionare si furnizare a informatiei privind mediul detinuta de autoritatile publice pentru protectia mediului, Ordin care stabileste termene de implementare realiste, o noua modalitate de structurare a informatiei de mediu pe doua fluxuri, un flux activ (informatie furnizata periodic ex officio) si unul pasiv (informatie furnizata la cerere), precum si formatul de colectare si raportare a informatiilor astfel structurate.

358

Pana in prezent au fost identificate domeniile, sub-domeniile si tipurile de informatie de mediu si s-a stabilit sistemul de tarife pentru furnizarea informatiei de mediu. Totodata, s-a realizat o evaluare a informatiei de mediu existente pe pagina Web a MAPM si IPM-urilor.

In luna ianuarie 2003, MAPM a organizat instruirea reprezentantilor celor 42 IPM-uri cu privire la aplicarea prevederilor OM nr. 1182/2002, prin intermediul Proiectului PHARE 2000 “Asistenta tehnica pentru asigurarea conformarii cu Directivele EIA”. Procesul de training continua prin organizarea in luna iunie a unui seminar privind organizarea si dezvoltarea bazelor de date privind informatia de mediu.

In conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din HG nr. 1115/2002, fiecare IPM este obligat sa puna puna la dispozitia publicului, din oficiu sau la cerere, informatia de mediu. In acest sens, fiecare IPM transmite saptamanal prefecturii judetene si mass-media informari asupra calitatii factorilor de mediu in judet. Zilnic, fiecare IPM furnizeaza publicului informatii privind legislatia de mediu nou adoptata, planurile si programele care afecteaza sau pot afecta factorii de mediu, analizele fizico-chimice efectuate in laboratorul propriu, precum si masurile si sanctiunile aplicate in urma controalelor efectuate in teren.

In cadrul Programului PHARE pentru Democratie, Strawberry Net NGO a elaborat “Ghidul Cetateanului”, ghid ce cuprinde informatii privind dreptul cetatenilor de a participa la luarea deciziilor de mediu. Ghidul a fost pus la dispozitia publicului pe pagina de Internet www.ghid-mediu.ngo.ro.

MAPM a elaborat planuri de implementare a actelor normative comunitare din sectorul legislatie orizontala, ce vor fi anexate la Documentul de pozitie complementar pentru Capitolul 22 – Protectia mediului.

In domeniul schimbarilor climatice, in octombrie 2002 a fost semnat un Memorandum cu Austria, iar in anul 2003 au fost semnate Memorandumuri de intelegere privind cooperarea in domeniul schimbarilor climatice cu Suedia si Danemarca. In baza Memorandumului cu Danemarca, s-a incheiat si Acordul cu “Rumegus 2000”.

In anul 2003 au avut loc 3 reuniuni ale Comisiei de schimbari climatice, organ consultativ ce asista MAPM in luarea deciziilor privind oportunitatea incheierii unor intelegeri bilaterale in domeniul schimbarilor climatice, avand ca rezultat analiza si propunerea de participare la licitatia internationala Erupt III, organizata de SENTER, agentie guvernamentala olandeza prin care au fost emise scrisori de sustinere pentru 5 proiecte.

La reuniunile Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice participa ONG-uri cu activitate relevanta in domeniu. In cadrul acestor reuniuni sunt prezentate ultimele evolutii in domeniu, sunt analizate si discutate propunerile de colaborare a Romaniei cu diversi parteneri si propunerile de proiecte tip “Implementare in comun”, propuse pe baza art. 6 al Protocolului de la Kyoto.

2. Calitatea aerului “Strategia de armonizare in domeniul calitatii aerului” este in curs de reactualizare. Planul de implementare a cerintelor directivelor de calitatea aerului (96/62/CE, 99/30/CE, 200/69/CE si 2002/3/CE) este in curs de finalizare.

Pentru transpunerea Directivei Cadru nr. 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si Directivele fiice (Directiva 1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic, Directiva 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul inconjurator, Directiva 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon) au fost adoptate urmatoarele acte normative: Ordinul MAPM nr. 745/30.08.2002 privind stabilirea aglomerarilor si a criteriilor de desemnare a zonelor din Romania (MO nr. 739/ 9.10.2002) si Ordinul MAPM nr. 592/25.05.2002 pentru aprobarea Normativului

359

privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator (MO nr. 765/21.10.2002).

In cadrul sistemului comun de monitorizare a calitatii aerului in localitatile de la frontiera romano-bulgara de-a lungul Dunarii de Jos, realizat prin proiectul PHARE CBC 1999 cu Bulgaria, se asigura schimbul continuu de date de calitatea aerului in zona de granita, precum si informarea continua a publicului, prin afisarea datelor de calitate a aerului si a efectelor poluarii aerului asupra sanatatii populatiei, pe display-uri amplasate in zone circulate ale oraselor participante la acest proiect (amplasate, in Romania, la sediile primariilor din Calarasi, Giurgiu, Turnu Magurele si Zimnicea, unde de asemenea exista si puncte de informare a publicului despre efectele poluarii aerului asupra sanatatii umane).

In vederea intocmirii listelor cu zonele in care sunt depasite valorile limita admise pentru unul sau mai multi poluanti, in anul 2003 s-a demarat actiunea de evaluare a calitatii aerului pe tot teritoriul Romaniei.

In cadrul procesului de implementare a legislatiei privind calitatea aerului au fost parcurse urmatoarele etape:

- evaluarea preliminara si proiectarea retelei de supraveghere a calitatii aerului in toate cele 11 aglomerari;

- instituirea schimbului permanent de date intre IPM-uri si alte autoritati publice locale;

- diseminarea de catre IPM-uri a informatiilor de mediu si informarea publicului;

- s-a demarat actiunea de dotare a sistemului national de monitorizare a calitatii aerului, care se va finaliza in 2005;

- evaluarea costurilor implementarii.

Un credit in valoare de 8 MEURO a fost obtinut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru derularea proiectului privind “Realizarea retelei automate pentru monitorizarea calitatii aerului in scopul prevenirii poluarilor accidentale, avertizarii si protejarii populatiei in situatii de urgenta”.

Au fost identificate punctele pentru amplasarea statiilor de monitorizare a calitatii aerului, pentru toate aglomerarile din Romania stabilite prin Ordinul MAPM nr. 745/30.08.2002 (MO nr. 739/ 9.10.2002), fiind consultate in acest sens autoritatile publice locale.

La sfarsitul lunii ianuarie 2003 s-au definitivat inventarele de emisii in aer pentru anul 2002 la nivelul fiecarui judet, pe baza chestionarelor privind calculul emisiilor de poluanti in atmosfera dupa metodologia CORINAIR, transmise agentilor economici de fiecare IPM.

Pentru implementarea prevederilor Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service s-a stabilit un calendar de elaborare a planurilor de conformare pentru instalatiile mici pentru care s-a solicitat perioada de tranzitie.

Pentru aplicarea Ordinului MIR nr. 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspectia tehnica a instalatiilor, echipamentelor si dispozitivelor utilizate in scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina, au fost desemnate 2 organisme specializate pentru efectuarea acestor inspectii tehnice (prin Ordinul Ministrului Industriei si Resurselor nr. 282/2002 – MO nr. 509/15.07.2002, respectiv Ordinul Ministrului Industriei si Resurselor nr. 432/2002 – MO nr. 742/11.10.2002).

360

Prin Ordinul MIR nr. 21/16.01.2003 (MO nr. 99/18.02.2003) a fost desemnat organismul de expertiza a documentatiilor tehnice ale instalatiilor si echipamentelor folosite in reducerea emisiilor de COV rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina.

Institutul National de Cercetare (INCERT) a elaborat un studiu pentru evaluarea costurilor de implementare a Directivei nr. 98/70/CE privind calitatea benzinei si motorinei, acestea fiind estimate la 250 MEURO (200 MEURO pentru benzina si 50 MEURO pentru motorina).

Ministerul Industriei si Resurselor a fost desemnat ca autoritate responsabila pentru crearea sistemului de urmarire si respectare a emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe masini mobile nerutiere, in vederea implementarii Directivei 97/68/CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante, provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere.

Prin Ordinul MIR nr. 636/13.12.2002 (MO nr. 947/13.12.2002), a fost desemnat serviciul tehnic ce efectueaza incercarile in vederea aprobarii de tip a motoarelor cu ardere interna destinate masinilor mobile nerutiere.

A fost adoptata HG nr. 142/6.02.2003 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi (MO nr. 112/21.02.2003) ce transpune Directiva 1999/32/CE privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi. Ministerul Industriei si Resurselor este autoritatea responsabila pentru crearea sistemului de urmarire si respectare a continutului de sulf din pacura si motorina, destinate combustiei, folosite in unitati economice sau introduse pe piata. MIR, impreuna cu patronatele din petrochimie, analizeaza in prezent implicatiile implementarii directivei.

3. Managementul deseurilor Planul national de gestionare a deseurilor, elaborat de un grup de lucru format din reprezentanti ai industriei, ministerelor implicate, ONG-urilor si ICIM, a fost aprobat prin HG nr. 123/30.01.2003 (MO nr. 113/24.02.2003). In prezent, Planul se afla in proces de reactualizare, un proiect fiind deja transmis spre consultare factorilor implicati (ministere, asociatii patronale si profesionale, reprezentanti ai societatii civile – ONG-uri).

Evaluarea costurilor de implementare a Directivei Cadru se realizeaza de catre grupul de lucru din cadrul Twinningului PHARE 2000 Romania-Franta, din care fac parte reprezentanti ai MAPM, ICIM, Asociatia Romana de Salubritate (ARS), Asociatia Municipiilor din Romania. Au fost colectate si validate datele referitoare la costurile unitare si a fost realizata o prima estimare a costurilor.

In vederea implementarii Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, a fost adoptat Ordinul MAPM nr. 1190/23.12.2002 (MO nr. 2/7.01.2003) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri din ambalaje. Un seminar de instruire, la care au participat expertii din cadrul IPM-urilor, ai Consiliilor Locale si agentii economici a fost organizat la Alba Iulia in luna februarie 2003, ceea ce a permis colectarea si prelucrarea in bune conditii a datelor privind ambalajele si deseurile din ambalaje de catre Inspectoratele de Protectia Mediului si MAPM.

Agentii economici care introduc pe piata ambalaje au intocmit planurile de recuperare si reciclare a deseurilor de ambalaje pentru anul 2003, precum si planurile privind informarea consumatorilor referitor la sistemele de recuperare a deseurilor de ambalaje.

Au fost elaborate Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 867/30.09.2002 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri (MO nr. 848/25.11.2002) si Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1147/10.12.2002 privind aprobarea

361

Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor (MO nr. 150/7.03.2002), in vederea completarii transpunerii Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor. Cerintele specifice de autorizare a depozitelor de deseuri, prevazute in Normativul tehnic, completeaza actele normative deja adoptate, referitoare la evaluarea impactului de mediu si emiterea acordului de mediu.

A fost realizat inventarul depozitelor de deseuri existente in Romania, fiind identificate 251 de depozite de deseuri municipale. In prezent sunt in exploatare 8 depozite de deseuri ecologice, 90% dintre acestea fiind realizate in parteneriat public-privat.

Pentru intarirea capacitatii inspectoratelor de mediu in vederea autorizarii, controlului si monitorizarii depozitelor de deseuri si analiza legislatiei existente in vederea revizuirii, in cadrul Programului PHARE - Twinning 2001 cu Germania s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanti ai IPM-urilor, ICIM, a altor institute de cercetare, Asociatia Romana de Salubritate, proiectanti, constructori, operatori de depozite, cadre didactice din invatamantul superior.

A fost aprobat Ordinul MAPM nr. 1215/10.01.2003 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor (MO nr. 150/7.03.2003). Inventarul instalatiilor de incinerare si coincinerare a fost finalizat, identificandu-se societatile comerciale care isi incinereaza propriile deseuri, cele care au ca obiect de activitate incinerarea deseurilor si societatile care sunt autorizate sa coincinereze.

Pentru implementarea Directivei 75/439/CEE privind uleiurile uzate, amendata de Directiva 87/101/EEC si de Directiva 91/692/CEE s-au pus bazele unui sistem de colectare a uleiurilor uzate in vederea valorificarii acestora, monitorizat de fiecare IPM. Pe baza raportarilor transmise de catre IPM-uri a fost analizata cantitatea de uleiuri colectate si valorificate si a fost alcatuita lista nationala a agentilor economici colectori valorificatori de uleiuri uzate.

Conform prevederilor HG nr. 173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) ce transpune Directiva 96/59/CE privind eliminarea bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB si PCT) a fost aprobat inventarul national al echipamentelor si materialelor ce contin PCB/PCT; de asemenea, agentii economici au intocmit si au transmis IPM-urilor planurile de eliminare a echipamentelor si materialelor contaminate cu PCB.

Au avut loc consultari cu reprezentanti ai importatorilor de baterii portabile in vederea stabilirii modului de implementare a Directivei 91/157/CEE privind bateriile si acumulatorii care contin anumite substante periculoase. De asemenea, a fost alcatuita si transmisa catre IPM-uri lista nationala a agentilor economici colectori si valorificatori si a fost intocmita, pe baza raportarilor transmise de catre inspectorate, situatia bateriilor si acumulatorilor uzati pentru autovehicule.

A fost infiintat grupul de lucru (alcatuit din reprezentanti ai MAPM, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Administratiei Publice, Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice, Institutul de Cercetare pentru Ingineria Mediului, Ministerul Sanatatii si Familiei, Insitutul de Sanatate Publica Bucuresti, specialisti de la statiile de epurare) pentru elaborarea actului normativ de transpunere a Directivei 86/278/CEE privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura (prevazut pentru anul 2004), in cadrul caruia a fost realizat un proiect de ordin comun pentru transpunerea directivei.

Au fost identificate autoritatile competente in domeniul gestionarii si valorificarii agricole a namolurilor de epurare din cadrul MAPM, MAAP si MAP. S-au stabilit atributiile autoritatilor competente, atat la nivel national cat si la nivel local/teritorial, si au fost identificati generatorii de namol, utilizatorii de namol, agentiile de consultanta agricola si laboratoarele de analiza (schema tehnica).

362

4. Calitatea apei In sectorul calitatea apei, traspunerea acquis-ului comunitar in legislatia romaneasca s-a realizat in proportie de 87%.

In vederea implementarii Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, au fost identificate apele naturale (lacuri sau sectoare de cursuri de apa) afectate de concentratii mari de azot, a fost realizat un studiu privind situatia canalizarii si epurarii apelor uzate in localitatile Romaniei si au fost evaluate lucrarile necesare pentru implementarea Directivei.

Zonele sensibile au fost identificate, conform metodologiei elaborate de Administratia Nationala “Apele Romane”. Pe baza datelor primite de la Consiliile Judetene, Consiliile locale si operatorii de servicii publice, s-a finalizat lista aglomerarilor cu peste 2000 l.e. (locuitori-echivalenti), pentru care se vor construi sisteme de canalizare si statii de epurare.

In conformitate cu cerintele Directivei 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati proveniti din surse agricole, au fost identificate apele afectate de concentratii mari de nitrati si s-a realizat o delimitare preliminara a zonelor vulnerabile.

Pentru reducerea aportului de nutrienti proveniti din agricultura in apele fluviului Dunarea si ale Marii Neagre, se afla in derulare proiectul intitulat « Controlul poluarii din agricultura », cu durata de 5 ani. Valoarea totala a proiectului este de 10,8 mil USD, din care 5,4 mil USD reprezinta finantare de la Banca Mondiala, prin GEF, iar restul de 5,4 mil USD este asigurat de partea romana. Unul dintre rezultatele acestui proiect il constituie elaborarea « Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor », care contribuie la reducerea aportului de nutrienti in apele de suprafata si subterane si promoveaza agricultura ecologica.

In ceea ce priveste Directiva 76/464/CEE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase descarcate in mediul acvatic al comunitatii si directivele fiice, a fost adoptat Ordinul MAPM nr. 35/2.04.2003 (MO nr. 305/7.05.2003) privind aprobarea Metodelor de masurare si analiza folosite la determinarea substantelor prioritare din apele uzate evacuate si apele de suprafata.

Pentru implementarea acestei directive, in anul 2003 au fost realizate urmatoarele actiuni:

- inventarul preliminar privind descarcarile de substante periculoase in corpurile de apa de suprafata (tipuri, cantitati si unitati);

- automonitoringul cantitativ al apelor uzate evacuate de agentii economici care descarca substante periculoase in apele de suprafata din fiecare bazin hidrografic – incarcari anuale, debite medii, ierarhizare activitatilor in functie de numarul substantelor periculoase descarcate- si la nivel national;

- stabilirea criteriilor pentru realizarea unui inventar national al poluatorilor, cu mecanisme de actualizare anuala;

- sistemul de clasificare a calitatii apelor de suprafata pe 5 clase, care evalueaza nivelul impactului activitatilor economice industriale;

- 2 metodologii de evaluare a riscului pentru mediu si sanatate, in sistem rapid si pe baza claselor de risc si a indicilor de risc pentru poluari accidentale cu substante periculoase care pot proveni din activitati industriale curente sau abandonate;

- lista de metode de analiza standard pentru masurarea si analizarea substantelor periculoase din diverse tipuri de ape;

363

- evaluarea preliminara a costurilor de conformare din sectorul industrial pe baza limitelor de emisie constatate, in general, prin agreerea de solutii la capatul conductelor la agentii economici evacuatori;

- identificarea unitatilor industriale care descarca substante periculoase si recoltarea de probe de la sursele de poluare.

Au fost stabilite obiectivele de calitate aplicabile apelor de imbaiere pentru parametrii specificati in directiva, au fost desemnate autoritatile competente si s-a realizat o evaluare a zonelor de imbaiere existente in conformitate cu Directiva 76/160/CEE privind calitatea apei de imbaiere. Pentru fiecare judet au fost stabilite zonele de imbaiere.

Pentru implementarea Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman a fost realizata reteaua de monitorizare, precum si situatia alimentarilor cu apa in sistem centralizat. De asemenea, s-au stabilit procedurile pentru prelevarea si analiza calitatii apei potabile.

Referitor la Directiva 75/440/CEE privind calitatea apelor de suprafata destinate prelevarii de apa potabila in Statele Membre, a fost emis Ordinul MAPM nr. 1146/10.12.2002 pentru aprobarea Normelor privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata (MO nr. 197/27.03.2003), a fost realizat un program de monitoring care sa cuprinda sectiunile de prelevare, parametrii monitorizati, frecventa de prelevare si metodele de analiza si s-au identificat punctele de captare existente si viitoare din apele de suprafata.

In vederea elaborarii unui program de dotare a laboratoarelor uzinelor de apa, in laboratoarele Directiilor de Sanatate Publica judetene s-au efectuat analizele fizico-chimice si bacteriologice pentru toate sectiunile de potabilizare.

In conformitate cu cerintele Directivei 79/869/CEE privind metodele de masurare si frecventele de prelevare si analiza a apelor de suprafata destinate prelevarii de apa potabila, au fost acreditate laboratoarele Administratiei Nationale “Apele Romane”.

A fost aprobat Ordinul MAPM nr. 1049/13.11.2002 de aprobare a Planului de masuri pentru eliminrea si reducerea riscului poluarii apelor subterane. La nivelul Inspectoratelor Judetene de Protectie a Mediului au fost realizate inventarele preliminare privind descarcarile de substante periculoase in apa (tipuri, cantitati, unitati) si s-au recoltat probe de la sursele de poluare.

Pentru implementarea prevederilor Directivei 78/659/CEE privind calitatea apelor necesitand protectie sau imbunatatire pentru a sustine viata pestilor s-au reglementat conditiile de calitate a apelor de suprafata ce necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole si s-a revizuit sistemul de monitoring existent pentru protectia ihtiofaunei.

Sistemul de monitoring pentru populatiile de moluste a fost revizuit in conformitate cu prevederile Directivei 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluste si a fost adoptata OUG nr. 202/18.12.2002 (MO nr. 965/28.12.2003) privind gospodarirea integrata a zonei costiere.

S-a constituit Comitetul pentru coordonarea si monitorizarea implementarii Directivei Cadru a apei 2000/60/CE, precum si a altor directive din sectorul calitatea apei. S-a finalizat caracterizarea abiotica a cursurilor de apa din bazinele hidrografice, in vederea aplicarii „Instructiunilor metodologice de definire a tipologiei abiotice a corpurilor de apa”, a „Elementelor metodologice pentru delimitarea corpurilor de apa de suprafata, rauri, lacuri” si a „Elementelor metodologice pentru desemnarea corpurilor de apa artificiale si puternic modificate”.

Au fost identificate zonele sensibile cu incidenta medie si ridicata de eutrofizare, conform metodologiei elaborate de ICIM Bucuresti in baza cerintelor Directivei Cadru, ale H.G. nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le

364

indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila si ale HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate. Au fost, de asemenea, elaborate hartile (in format GIS) necesare.

5. Protectia naturii In conformitate cu Legea nr. 462/2001 (MO nr. 433/2.08.2001) pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica, ce transpune integral Directiva nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice, din cele 198 de tipuri de habitate europene (din care 65 sunt prioritare), in Romania au fost identificate 94 tipuri de habitate dintre care 23 sunt prioritare).

A fost adoptata HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora (MO nr. 190/26.03.2003), act normativ care sustine implementarea viitoarei Retele ecologice Natura 2000 in Romania.

A fost elaborat planul de implementare directivei, o serie de actiuni prevazute in acest plan (de exemplu, identificarea tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar de pe teritoriul Romaniei) fiind deja incheiate. Utilizarea metodelor si mijloacelor de captura si ucidere a unor specii de animale listate in Anexa VI (art.15) a fost interzisa si au fost luate masuri in vederea imbunatatirii mecanismului de promovare a educarii si informarii publicului in aceasta privinta (art.22).

In decembrie 2002 au fost completate formatele standard de declarare a siturilor de importanta comunitara pentru 9 noi situri EMERALD, iar pentru anul 2003 au fost contractate studii pentru inventarierea habitatelor si speciilor, precum si delimitarea in sistem GIS a trei regiuni biogeografice: Panonica, Stepica si Marea Neagra.

Resursele financiare pentru realizarea retelei Natura 2000 pe teritoriul Romaniei au fost asigurate de la bugetul de stat si prin aplicarea programului Life-Natura, pana in prezent fiind finalizate sau in curs de desfasurare un numar de 17 proiecte Life-Natura.

Pana in prezent au fost completate fisele standard de caracterizare pentru situri Natura 2000 pentru un numar de 4 situri din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si 5 situri din alte regiuni ale tarii (1 sit in regiunea biogeografica a Marii Negre, 1 sit din regiunea biogeografica stepica si trei din regiunea biogeografica alpina). Acestora li se adauga caracterizarile facute pentru cele 7 potentiale situri EMERALD. Doua dintre cele 7 situri EMERALD (Satchinez si Insula Mica a Brailei) beneficiaza deja de planuri de management, elaborate in cadrul a doua proiecte Life-Natura.

Incepand din ianuarie 2003, MAPM a finantat o serie de studii referitoare la:

- Evaluarea datelor privind distributia in Romania a habitatelor si speciilor mentionate in Anexele II si III ale Legii 462/2001;

- Evaluarea si actualizarea datelor statistice referitoare la starea biodiversitatii din Romania: numarul de specii si populatii, tipuri de cosisteme, suprafetelor ariilor protejate;

- Elaborarea unui ghid de aplicare a metodologiei de identificare si inventariere (manual, fisa de inventariere) a Ariilor de Interes Special pentru Conservare-ASCI si Ariilor Speciale de Protectie-SPA si pentru comunicarea de date;

- Transpunerea formularelor standard de caracterizare a tuturor ariilor naturale protejate din Romania in format electronic in baza de date Access realizata in cadrul Sistemului de Management a Informatiei privind Biodiversitatea;

365

- Harta 1:50.000 in format GIS a habitatelor naturale din Romania a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare conform Directivei “Habitate” a UE si Legii 462/2001 din regiunea biogeografica europeana Stepica;

- Harta 1:50.000 in format GIS a habitatelor naturale din Romania a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare conform Directivei “Habitate” a UE si Legii 462/2001 din regiunea biogeografica europeana a Marii Negre;

- Harta 1:50.000 in format GIS a habitatelor naturale din Romania a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare conform Directivei “Habitate” a UE si Legii 462/2001 din regiunea biogeografica europeana Panonica;

- Stabilirea sistemului de monitorizare a starii de conservare a habitatelor si speciilor;

- Evaluarea starii speciilor de plante si animale de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare trebuie sa faca obiectul masurilor de management;

- Pregatirea materialelor de informare si publicitate cu privire la Natura 2000/ mecanism de consultare a publicului;

- Inventarierea speciilor de pasari a caror conservare necesita desemnarea ariilor de protectie speciala avifaunistica conform Anexei nr. 3 a Legii 462/2001.

Au fost stabilite criteriile de autorizare ale gradinilor zoologice, conform Legii nr. 191/2002 (MO nr. 271/23.04.2002) privind gradinile zoologice si acvariile publice, si a fost realizat inventarul gradinilor zoologice si acvariilor publice.

De asemenea, a fost adoptata Legea nr. 59/2003 (MO nr. 192/26.03.2003) pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Conventia privind diversitatea biologica (5 iunie 1992, Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000.

6. Controlul poluarii industriale si managementul riscului Strategia sectoriala in domeniul controlului poluarii industriale a fost reactualizata, principalele obiective ale acesteia fiind:

- constituirea, la nivel central si local a unui compartiment specific de control al poluarii industriale;

- crearea unei baze de date specifice;

- crearea sistemului de monitorizare integrata a emisiilor in mediu;

- elaborarea Registrului National al Poluantilor Emisi si Transferati in Mediu;

- realizarea unei baze nationale pentru evaluarea celor mai bune tehnici disponibile;

- realizarea unei baze nationale pentru evaluarea valorilor de emisie.

Pentru asigurarea transpunerii si implementarii Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) au fost aprobate urmatoarele acte normative:

- Ordin MAPM nr. 1144/2002 (MO nr. 35/22.01.2003) privind infiintarea Registrului poluantilor emisi din activitatile care intra sub incidenta prevederilor OUG 34/2002 (MO nr. 223/3.04.2002) privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii;

- Ordin MAPM nr. 860/2002 (MO nr. 52/30.01.2003) prin care se elaboreaza si se aproba procedura de emitere a acordului integrat de mediu;

- Ordin MAPM nr. 1440/2003 (MO nr. 177/20.03.2003) pentru aprobarea Ghidului National de implementare a Registrului poluantilor emisi de activitatile aflate sub incidenta prevederilor OUG nr. 34/2002;

366

- Ordin MAPM nr. 37/2003 (MO nr. 247/10.04.2003) pentru aprobarea Documentului de Referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile in industria celulozei si hartiei.

In vederea constientizarii aspectelor care rezulta din aplicarea prevederilor noii legislatii care transpune Directiva IPPC au fost organizate seminarii si workshop-uri cu reprezentanti ai operatorilor industriali, precum si intalniri bilaterale de lucru la sediul MAPM cu reprezentanti ai patronatelor din domeniile: otel, ciment, celuloza si hartie, metalurgie feroasa si neferoasa, industrie usoara, sticla si ceramica, chimie, industria constructoare de masini, a laptelui etc.

In colaborare cu expertii francezi din cadrului proiectului de twinning PHARE 2000 cu Franta au fost elaborate chestionare de evaluare a costurilor de conformare pentru activitatile si instalatiile existente in urmatoarele domenii : sisteme industriale de racire, chimie organica de baza, produse clorosodice, celuloza si hartie, petrochimie, rafinarii, siderurgie, textile, tabacarii, fabricarea si prelucrarea sticlei, ciment.

Pentru transpunerea Directivei 88/609/CEE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera de la instalatii mari de ardere (LCP), revizuita prin Directiva 2001/80/CE s-a elaborat HG nr. 541/17.05.2003 (MO nr. 365/29.05.2003) privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere. In vederea implementarii prevederilor acestei HG a fost realizat inventarul preliminar al instalatiilor mari de ardere, identificandu-se un numar de 317 instalatii.

Dupa publicarea, in august 2002, de catre Directia Generala de Mediu din cadrul Comisiei Europene a Ghidului de Asistenta a Statelor Membre in pregatirea Planurilor Nationale de reducere a emisiilor provenite din instalatii mari de ardere s-a reluat inventarul instalatiilor, completandu-se cu cerinte privind:

- identificarea instalatiilor de tip I si cele de tip II, considerand ca data de referinta 1 iulie 1987;

- efectuarea inventarelor de emisii ale poluantilor de referinta (dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi), pentru anii 1980, 1989, 1993, 1998 si 2001.

Au fost elaborate Strategia preliminara si Planul de Actiune pentru reducerea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere, rezultand urmatoarele:

- dotarea cu instalatii de desulfurare a gazelor de ardere de la termocentralele pe carbuni. Fondurile necesare, estimate la 848 mil.USD, se asigura din credite, care vor fi utilizate in cadrul actiunilor de retehnologizare a termocentralelor sau direct pentru realizarea instalatiilor de desulfurare a gazelor de ardere.

- modernizarea electrofiltrelor la termocentralele pe carbuni. Fondurile necesare estimate se cifreaza la 82 mil. USD si se vor asigura din fonduri speciale, surse proprii sau credite externe ce vor fi identificate de agentii economici.

- introducerea arzatoarelor cu NOx redus. Fondurile necesare estimate se cifreaza la 70 mil. USD si se vor asigura din fonduri speciale, fonduri proprii si din credite externe.

- asigurarea pacurii cu max. 1% S incepand din anul 2007. Pentru aceasta sunt necesare cheltuieli suplimentare anuale din surse proprii care se estimeaza la 41 mil. USD.

In scopul stabilirii de comun acord a unei metodologii de evaluare a costurilor necesare implementarii, prin intermediul IPM-urilor au fost organizate intalniri cu detinatorii de instalatii mari de ardere din coordonarea MIR si MAP.

A fost realizat inventarul preliminar al activitatilor/instalatiilor in functiune care utilizeaza solventi organici cu continut de compusi organici volatili (COV). Inventarul este structurat in functie de « tipul activitatii » si « pragul de consum al solventilor in t/an »,

367

in conformitate cu prevederile directivei 1999/13/CE. Numarul total de instalatii este de 977.

Directiva 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implica substante periculoase (SEVESO) a fost transpusa prin HG nr. 95/2003 (MO nr. 120/25.02.2003) privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, ce va intra in vigoare din luna august 2003.

La inceputul acestui an, Romania a ratificat, prin Legea nr. 92/2003 (MO nr. 220/2.04.2003), Conventia privind efectele transfrontiera ale accidentelor industriale (Helsinki,1992).

Prin Ordinul MAPM nr. 1441/12.03.2003 (MO nr. 196/26.03.2003) s-a infiintat Secretariatul de Risc pentru controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, cu rol de autoritate competenta pentru implementarea si urmarirea aplicarii prevederilor directivei SEVESO.

A fost realizat inventarul preliminar al amplasamentelor Seveso II in functie de activitatile industriale desfasurate, fiind identificate 202 de instalatii SEVESO II, distribuite pe raza a 38 IPM – uri. In scopul reinventarierii amplasamentelor de tip SEVESO II, s-au trimis catre IPM-uri si ARBDD chestionare care sa faciliteze colectarea datelor privind tipurile si cantitatile de substante periculoase stocate si produse pe amplasamentele industriale.

In perioada de referinta au fost aprobate 3 Hotarari de Guvern referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice:

- HG nr. 827/2002 (MO 638/29.08.2002) privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetiei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice, ce transpune Decizia 2000/40/CE pentru stabilirea criteriilor ecologice pentru eco-etichetarea frigiderelor;

- HG nr. 40/2003 (MO nr. 82/10.02.2003) privind stabilirea criteriilor de acordarea etichetei ecologice pentru masinilor de spalat rufe, de uz casnic, ce transpune Decizia 2000/45/CE pentru stabilirea criteriilor ecologice pentru acordarea eco-etichetei comunitare pentru masinilor de spalat;

- HG nr. 325/2003 (MO nr. 223/3.04.2003) privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru masinilor de spalat vase de uz casnic, ce transpune Decizia 2001/689/EC pentru stabilirea criteriilor ecologice pentru acordarea etichetei ecologice comunitare masinilor de spalat vase.

Prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 1010/31.10.2002 (MO nr. 851/26.11.2002) a fost aprobata componenta Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice, Regulamentul de functionare al acesteia fiind aprobat prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 1393/27.03.2003.

7. Substante chimice si substante care epuizeaza stratul de ozon Pentru imbunatatirea implementarii prevederilor directivelor comunitare din acest sector a fost elaborat proiectul de Lege privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase, adoptat de catre Guvern in sedinta din 27 martie 2003 si transmis la Parlamentul Romaniei pentru aprobare.

Romania a aderat, prin Legea nr. 91/2003 (MO nr. 199/27.03.2003), la Conventia privind procedura de consimtamant prealabil in cunostinta de cauza, aplicabila anumitor produsi chimici periculosi si pesticide care fac obiectul comertului international, adoptata la Rotterdam, la 10 septembrie 1998.

In vederea transpunerii Directivei nr. 87/217/CEE privind prevenirea si reducerea poluarii cauzate de azbest, a fost adoptata HG nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest (MO nr. 109/20.02.2003). S-a realizat astfel transpunerea in totalitate a cerintelor Directivei 87/217/CEE, cu exceptia Anexei

368

1 a Directivei privind prelevarea si analiza probelor. Potrivit prevederilor HG nr. 124/2003, incepand cu 1 ianuarie 2007 vor fi interzise toate activitatile care presupun utilizarea azbestului si a produselor din azbest.

Asociatia Romana a Producatorilor de azbest a analizat prevederile nr. HG 124/2003 si a efectuat o prima evaluare a costurilor pe care le presupune interzicerea utilizarii azbestului si a produselor din azbest.

Prin adoptarea Hotararii de Guvern nr. 347/2003 privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase (MO nr. 236/7.04.2003), s-a realizat transpunerea integrala a Directivei 76/769/CEE privind armonizarea legilor, reglementarilor si a prevederilor administrative ale Statelor Membre cu privire la restrictionarea comercializarii si utilizarii unor substante si preparate chimice periculoase, inclusiv a prevederilor amendamentelor acesteia din 2002.

A fost elaborat un proiect de Lege pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Beijing, la 3 decembrie 1999, aflat in procedura de aprobare de catre Parlamentul Romaniei. Acceptarea acestui Amendament asigura transpunerea integrala a Deciziei nr. 215/ 2002/CE si a Anexei la Regulamentul nr. 2037/2000 privind substantele care afecteaza stratul de ozon si respecta obligatia asumata de Romania de a accepta Amendamentele adoptate in cadrul Reuniunilor anuale ale Partilor la Protocol.

In vederea implementarii Protocolului de la Montreal a fost aprobat Ordinul MAPM nr. 1112/26.11.2002 privind nominalizarea birourilor vamale de control si vamuire la frontiera pentru intrarea/iesirea din tara a substantelor care epuizeaza stratul de ozon, in scopul intaririi masurilor de control la frontiera si pentru monitorizarea cantitatilor din aceste substante importate/exportate in Romania.

Programului National de eliminare a substantelor care epuizeaza stratul de ozon (PNE ODS) a fost actualizat, conform obligatiilor asumate de Romania prin ratificarea Protocolului de la Montreal. Programul stabileste Planul de actiune pentru perioada 2003 – 2005 si identifica o noua serie de proiecte pentru eliminarea substantelor care epuizeaza stratul de ozon, respectand continutul-cadru distribuit de Secretariatul Conventiei (UNEP - Secretariatul Ozonului - Nairobi) tarilor Parte la Conventia de la Viena si la Protocolul de la Montreal.

Un numar de 9 proiecte de eliminare a ODS au fost identificate ca eligibile pentru finantare din partea Fondului Multilateral pentru implementarea Protocolului de la Montreal. Proiectele sunt destinate atat consumatorilor industriali cat si producatorilor de ODS si urmaresc eliminarea folosirii CFC-urilor la producerea aerosolilor farmaceutici, reducerea consumului in sectorul solventilor, dezafactarea unor capacitati de productie si acordarea de asistenta tehnica in domeniul monitorizarii, recuperarii, reciclarii sau inlocuirii ODS-urilor.

8. Zgomot S-a efectuat un studiu asupra impactului implementarii Directivei 2000/14/CE pentru armonizarea legislatiei Statelor Membre privind zgomotul emis de echipamentele utilizate in aer liber. Au fost identificate tipurile de echipamente/producatori care cad sub incidenta art. 12 si 13 din Directiva, precum si unele activitati si estimari financiare globale legate de masurarea si conformitatea produselor din punct de vedere al reducerii zgomotului la nivelele prevazute de directiva.

In luna februarie 2003, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, autoritate competenta pentru controlul respectarii inscriptionarii nivelului de zgomot potrivit prevederilor HG nr. 672/2001 (MO nr. 445/08.08.2001), a efectuat o actiune de control al etichetelor energetice aplicate frigiderelor si masinilor de spalat vase si al documentatiei care insosteste aceste produse, urmarindu-se inclusiv prezenta informatiei referitoare la nivelul de zgomot. Au fost emise 215 amenzi, respectiv 644,5

369

milioane lei, pentru frigidere si 46 de amenzi, respectiv 141 milioane lei, pentru masini de spalat vase.

9. Protectie civila Prin HG nr. 1593/2002 a fost aprobat Planul National de pregatire, raspuns si cooperare in caz de poluare marina accidentala cu hidrocarburi (MO nr. 94/14.02.2003). Planul se refera exclusiv la poluarea cu hidrocarburi, asigurand transpunerea partiala a Deciziei Consiliului 2850/2000/CEE privind stabilirea unui cadru comunitar de actiune pentru poluarea marina accidentala sau deliberata cu substante nocive.

La 1 ianuarie 2003, in cadrul Programului de pre-aderare Senter, initiat de catre Guvernul olandez, a demarat proiectul intitulat: ”Managementul sistemului pentru actiunile de contingenta in caz de poluare acvatica accidentala sau deliberata cu substante nocive”. Acest proiect vine in sprijinul elaborarii Planului National de contingenta si pentru organizarea Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marina a Comitetului Consultativ, a sistemului de observare si alarmare, inclusiv evaluarile financiare, elemente ce vor sta la baza Hotararii de Guvern pentru substante nocive.

Prin intermediul Comisiei de la Istanbul, in cadrul Centrului de Activitate privind aspectele de mediu legate de siguranta navigatiei, la propunerea punctului focal national s-au desfasurat sesiuni de instruire la care au participat:

- 3 experti pentru cursurile de nivel 2 -Coordonatori de operatii pentru actiunile de depoluare marina cu hidrocarburi la cursurile internationale de certificare organizate pentru tarile riverane Marii Negre, cu asistenta Organizatiei Maritime Internationale, la Novorossiysk, in Federatia Rusa, in 2002;

- 3 experti pentru calitatea de administratori - manageri pentru actiunile de depoluare marina cu hidrocarburi la cursurile internationale de nivel 3 de certificare, organizate pentru tarile riverane Marii Negre la Novorossiysk, cu asistenta Organizatiei Maritime Internationale;

- 3 experti pentru aspectele de implementare a Conventiei Marpol la cursurile internationale de certificare organizate pentru tarile riverane Marii Negre, cu asistenta Organizatiei Maritime Internationale, la Batumi, Georgia, in aprilie 2003;

- 30 experti din toate structurile nationale cu responsabilitati prevazute in Planul National, pregatiti pentru calitatea de administratori - manageri pentru actiunile de depoluare marina cu hidrocarburi la cursurile nationale de certificare de nivel 3 organizate pentru Romania, cu asistenta Organizatiei Maritime Internationale, la Constanta, in luna mai 2003.

10. Securitate nucleara si radioprotectie Romania a finalizat transpunerea acquis-ului comunitar in domeniul „Securitatii nucleare si radioprotectiei”.

Pentru implementarea cerintelor Directivei nr. 96/29/Euratom care stabileste standardele de baza de securitate pentru protectia sanatatii lucratorilor si a populatiei impotriva radiatiilor ionizante au fost emise urmatoarele acte normative :

- Ordinul nr. 180/5.09.2002 al presedintelui CNCAN pentru aprobarea Normelor de Dozimetrie Individuala (MO nr. 769/22.10.2002)

- Ordinul nr. 202/15.10.2002 al presedintelui CNCAN pentru aprobarea Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica (MO nr. 936bis/20.1.202002).

- Ordinul nr. 1032/20.12.2002 al ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea completarilor la Normele privind supravegherea medicala a persoanelor expuse

370

profesional la radiatii ionizante, aprobate prin Ordinul nr. 944/2001 al ministrului sanatatii si familiei (publicate in MO nr. 15/13.01.2003)

Practicile care implica riscul de expunere la radiatii ionizante, identificate in conformitate cu cerintele comunitare, sunt supuse autorizarii CNCAN, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, cu modificarile ulterioare, prin aplicarea procedurilor de autorizare si control a activitatilor din domeniul nuclear.

In cursul anului 2002 au fost inregistrate 7738 solicitari de autorizare si 1485 procese verbale de control. Solicitarile solutionate in anul 2002 s-au concretizat prin eliberarea unui numar de 1864 de autorizatii, 915 permise de exercitare, 178 de extinderi de autorizatii.

In urma controalelor efectuate nu au fost depistate cazuri in care materialele radioactive, instalatiile nucleare sau dispozitivele generatoare de radiatii ionizante sa fie utilizate pentru alte scopuri decat cele pentru care au fost autorizate.

Sistemul de monitorizare a expunerii la radiatii a persoanelor expuse profesional se aproba de catre CNCAN in cadrul procesului de autorizare a practicii, care impune ca monitorizarea sa se desfasoare numai prin organismele dozimetrice acreditate (conform Normelor de Dozimetrie Individuala, aprobate prin Ordinul cu caracter intern nr. 180/5.09.2002).

Stabilirea cadrului legal pentru acreditarea serviciilor de supraveghere medicala a persoanelor expuse profesional si a practicienilor a condus la abilitarea a aproximativ 20 de medici pentru supravegherea medicala a expusilor profesional.

Incepand cu anul 2003, se organizeaza anual, de catre MSF, in colaborare cu Centrul de perfectionare post-universitara a medicilor si farmacistilor, programe de instruire continua pentru medicii specialisti si primari de medicina muncii abilitati, primul curs de acest gen fiind organizat la Bucuresti, in perioada 10-14 martie 2003.

Datorita strategiei urmate, persoanele expuse profesional din industria de uraniu au fost expuse in anul 2002 la o doza efectiva mai mica de 20mSv/an, fapt verificat prin sistemul de monitorizare individuala a expunerii la radiatii, prin care se inregistreaza dozele primite la expunerea externa si cea interna la descendentii de viata scurta ai radonului, precum si la pulberile radioactive care contin radionuclizi cu activitate alfa de viata lunga.

Pentru implementarea cerintelor Directivei nr. 90/641/Euratom privind protectia lucratorilor externi expusi riscului radiatiilor ionizante in timpul desfasurarii activitatilor in zonele controlate a fost stabilit sistemul de autorizare, prin emiterea Normele de securitate radiologica – proceduri de acceptare a intreprinderilor externe, aprobate prin Ordinul nr. 228/16.12.2002 al presedintelui CNCAN (MO nr. 50/29.01.2003).

Sistemul de monitorizare a lucratorilor externi expusi profesional de categoria A a fost stabilit prin emiterea carnetelor individuale de supraveghere radiologica. Continutul acestor carnete este prevazut in Normele de Securitate Radiologica Radiologica privind radioprotectia operationala a lucratorilor externi si respecta continutul stabilit prin Directiva 90/641/EURATOM.

Carnetele individuale de supraveghere au fost tiparite de CNCAN si se elibereaza, la cerere, intreprinderilor externe, in cadrul procesului de autorizare. Incepand din luna ianuarie 2003 si pana in prezent s-au eliberat 21 de carnete dozimetrice.

Directiva nr. 92/3/Euratom privind supravegherea si controlul transporturilor de deseuri radioactive intre statele membre din si spre Comunitate a fost transpusa prin Ordinul nr. 183/6.09.2002 al presedintelui CNCAN (MO nr. 913/14.12.2002) privind Normele pentru expeditii internationale de deseuri radioactive implicand teritoriul Romaniei.

371

De asemenea, Regulamentul Consiliului nr. 1493/93 privind transportul materialelor radioactive intre statele membre a fost transpus partial prin Normele privind transportul materialelor radioactive – proceduri de autorizare, aprobate prin Ordinul presedintelui CNCAN nr. 222/2002 (MO nr. 8/9.01.2003).

Prin Legea nr. 193/2003 (MO nr. 343/20.05.2003) pentru modificarea si completarea Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, a fost aprobat tranzitul de deseuri radioactive pe teritoriul Romaniei, importul acestora fiind in continuare interzis.

In vederea finalizarii sistemului de evaluare a dozelor de radiatii la care sunt supusi pacientii in diagnosticul cu radiatii X si a activitatilor relevante din medicina nucleara, Ministerul Sanatatii si Familiei a efectuat o analiza a dotarilor existente si a capacitatii de raspuns al retelei de igiena radiatiilor (23 laboratoare), din intreaga tara.

Acquis-ul comunitar in domeniul nuclear, inclusiv Regulamentul nr. 3227/76 privind sistemul de garantii nucleare EURATOM, a fost transpus prin emiterea Normelor de control de garantii in domeniul nuclear, CNCAN aplicand prevederile in acest domeniu.

CNCAN este responsabil pentru crearea si mentinerea sistemului de evidenta si control a materialelor nucleare, controland modul de organizare a sistemului de control de garantii nucleare in Romania, precum si planificarea activitatii de garantii nucleare, evidenta contabila a sistemului de garantii nucleare, sistemul de raportare. In acelasi timp, CNCAN autorizeaza toate activitatile de control de garantii nucleare (import, export, transferuri interne intre zonele de bilant material), in anul 2002 fiind emise 60 de asemenea autorizatii.

In cursul anului 2002, CNCAN a efectuat 67 de inspectii privind respectarea prevederilor normelor de garantii nucleare in toate zonele de bilant material din tara.

In vederea asigurarii conformitatii depline cu prevederile tratatului EURATOM privitoare la obligatiile de contabilizare a materialelor nucleare, Romania participa la toate manifestarile planificate in cadrul proiectului ACCESS.

Angajamentele asumate de Romania ca raspuns la recomandarile din « Raportul Uniunii Europene privind securitatea nucleara in contextul extinderii » se regasesc la capitolul 14 – Energia.

2.3.23. PROTECTIA SI SANATATEA CONSUMATORILOR Negocierile pentru capitolul 23 - Protectia consumatorilor si a sanatatii au fost deschise si inchise provizoriu in cadrul celei de-a opta reuniuni la nivel de negociatori adjuncti a Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania – UE din 27 iulie 2001.

Transpunerea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei consumatorilor In anul 2003 a fost adoptata Legea nr. 37/13.01.2003 (MO nr. 34/22.01.2003) privind aprobarea OUG nr. 84/2002 (MO nr. 450/26.06.2002) pentru modificarea OG nr.21/1992 privind protectia consumatorilor. Prin aceasta a fost transpusa Directiva 92/59/CEE privind securitatea generala a produselor. In vederea continuarii armonizarii legislative au fost adoptate urmatoarele acte normative:

- OG nr. 17/30.01.2003 (MO nr. 64/02.02.2003) pentru modificarea articolului 8 litera e) din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, in scopul armonizarii totale cu prevederile directivei privind publicitatea inselatoare si comparativa transpusa in

372

legislatia nationala prin Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, amendata prin Legea nr. 283/15.05.2002.

- Ordinul MSF, MAAP si ANPC nr. 179/154/9/05.03.2003 (MO nr. 166/17.03.2003) privind regimul de comercializare a produselor prezentate ca miraculoase, precum si a unor produse alimentare, in scopul protejarii vietii, sanatatii, securitatii si intereselor economice ale consumatorilor, care transpune prevederile Rezolutiei Deciziei Consiliului din 09.11.1995, privind produsele prezentate ca fiind benefice pentru sanatate. Ordinul intra in vigoare in august 2003.

In perioada septembrie 2002 – mai 2003, ANPC a realizat controale tematice referitoare la respectarea prevederilor legale de protectie a consumatorilor, la producatori, distribuitori si in reteaua comerciala a produselor si serviciilor, care au vizat:

- Securitatea jucariilor: au fost controlati 757 operatori economici, intocmindu-se 536 procese verbale de constatare, aplicandu-se 429 amenzi in valoare de aproximativ 2649,5 milioane lei. Problemele majore au fost identificate la produse unde s-a constat lipsa informatiilor privind numele si adresa producatorului, a atentionarilor, a varstei minime a utilizatorului, a indicatiilor de folosire, precum si absenta marcajului CS/CE si a conformitatii cu cerintele esentiale de securitate.

- Compatibilitatea electromagnetica – echipament electric si electronic: au fost controlati 613 operatori economici, intocmindu-se 198 procese verbale de constatare, aplicandu-se 169 amenzi in valoare de aproximativ 877,3 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru produse in valoare de 9871 milioane lei. Problemele majore identificate au fost absenta marcajului CS/CE si a certificatului de conformitate, precum si absenta informatiilor privind numele si adresa producatorului.

- Eficienta energetica – aparate frigorifice si masini de spalat vase: au fost controlati 557 operatori economici, intocmindu-se 320 procese verbale de constatare, aplicandu-se 262 amenzi in valoare de aproximativ 785,5 milioane lei, dispunandu-se oprirea temporara a comercializarii pentru produse in valoare de 31840,36 milioane lei. Problema majora identificata a fost neconformitatea cu cerintele legale de etichetare energetica.

- Importul si comercializarea produselor uzate (aparate de radio, televizoare, radiocasetofoane, magnetofoane, aparate video de redare si inregistrare, camere video) si electrocasnice (masini de spalat rufe sau vase, aspiratoare de praf, aparate frigorifice, cuptoare cu microunde): au fost controlati 385 operatori economici, intocmindu-se 355 procese verbale de constatare, aplicandu-se 361 amenzi, dispunandu-se oprirea temporara sau definitiva a comercializarii acestora. Problemele majore identificate au fost neconformitatea cu cerintele esentiale de securitate si lipsa marcajului CE.

ANPC a desfasurat actiuni de verificare a modului in care agentii economici respecta prevederile legale privind imitatiile periculoase. Astfel, in baza HG nr. 187/2000, modificata prin HG nr. 404/25.05.2002, prin care directiva a fost transpusa in legislatia romana, au fost controlati 205 agenti economici. S-au gasit la comercializare imitatii de fructe si legume care prin forma, culoare, prezentare erau atractive pentru consumatori, in special pentru copii si care pot fi usor confundate si, in consecinta, prin introducerea in gura sau prin inghitirea lor puteau provoca ranirea, intoxicarea, otravirea, iritarea, perforarea sau obstructia aparatului digestiv. Pentru aceste produse s-a dispus masura de interzicere a comercializarii produselor.

In perioada septembrie 2002 – mai 2003, ANPC a facut analiza publicitatii pentru vanzarea in afara spatiilor comerciale (la 14 agenti economici) si pentru pachetele de servicii turistice (la 41 agenti economici), dispunandu-se modificarea acesteia pentru a se incadra in prevederile legale.

373

Referitor la directiva privind vanzarea in afara spatiilor comerciale, aceasta a fost transpusa in legislatia nationala prin OG nr. 106/1999 aprobata prin Legea nr.60/16.01.2002.

In perioada ianuarie-mai 2003, ANPC a realizat controale tematice privind vanzarea in afara spatiilor comerciale: 54 operatori economici au fost controlati, aplicandu-se 5 avertismente, 25 de amenzi in valoare totala de 81,5 milioane lei si oprindu-se temporar activitatea a 11 operatori economici. Principalele abateri au fost inregstrate in domeniul informarii oferite consumatorului (referitor la identitatea comerciantului si la dreptul de a renunta intr-o perioada de 7 zile de la primirea de catre consumator a produsului, la cumpararea acestuia.

In ceea ce priveste vanzarea la distanta, directiva a fost transpusa in legislatia nationala prin OG nr. 130/2000. In perioada ianuarie - mai 2003, ANPC a efectuat controale tematice privind contractele de vanzare la distanta: 11 operatori economici au fost controlati, dandu-se patru avertismente si aplicandu-se doua amenzi pentru incalcarea prevederilor legale in acest domeniu. Principalele abateri au fost inregistrate in domeniul informarii oferite consumatorului inainte de incheierea contractului (referitor la costurile de transport si la perioada de valabilitate a pretului) si in continutul contractului (referitor la termenul de indeplinire a obligatiilor contractuale, precum si referitor la dreptul de retragere din contract intr-o perioada de 10 zile lucratoare de la primirea de catre consumator a produsului).

Referitor la pachetele de servicii turistice, directiva a fost transpusa in legislatia nationala prin OG nr. 107/1999, aprobata prin Legea nr. 631/2001. In perioada septembrie 2002 – 31 mai 2003, ANPC a facut controale tematice privind pachetele de servicii turistice: 94 operatori economici au fost controlati, dandu-se doua avertismente si aplicandu-se 33 amenzi in valoare de 238 milioane lei pentru incalcarea prevederilor legale in acest domeniu.

In ceea ce priveste Directiva privind clauzele abuzive in contracte, aceasta a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 193/2000, modificata prin Legea nr. 65/16.01.2002.

In perioada septembrie 2002 – mai 2003, specialistii ANPC au analizat contracte, facand observatii si propuneri pentru a se asigura echilibrul intre drepturile si obligatiile partilor, eliminarea clauzelor abuzive si informarea corecta, completa si precisa asupra conditiilor esentiale, pentru contractele referitoare la: gaze naturale, energie termica, apa potabila, gunoi menajer, telefonie mobila si fixa, cablu TV, constructie locuinte, jocuri piramidale, procedura - cadru pentru despagubirea consumatorilor casnici pentru deteriorarea unor receptoare electrice din culpa furnizorului de energie electrica (facuta de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei), sistemul de auto-citire sau estimare a consumului de energie electrica de catre consumatorul final, un contract de leasing pentru automobile, contracte de asigurari (in urma observatiilor facute de ANPC, Comisia pentru Supravegherea Asigurarilor a retras autorizatia de functionare pentru o societate).

ANPC a elaborat proiectul de lege privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, armonizat cu prevederile Directivei 1999/44/EC privind anumite aspecte ale vanzarii produselor si garantiile asociate, iar Guvernul a aprobat in sedinta sa din data de 02.04.2003 acest proiect de lege, care a transmis la Parlament.

Mentionam ca in legislatia nationala exista prevederi mai severe referitoare la garantii, respectiv:

- HG nr. 394/1995, republicata, privind obligatiile ce revin agentilor economici - persoane fizice sau juridice - in comercializarea produselor de folosinta indelungata, destinate consumatorilor, conform careia garantia legala pentru produsele de folosinta indelungata este de minim 6, 12,18, 24 luni, functie de grupa de produse.

374

In perioada septembrie 2002 - mai 2003 s-au desfasurat actiuni de verificare a modului in care agentii economici respecta prevederile legale privind garantia pentru produsele de folosinta indelungata (biciclete, aparatura medicala pentru uz personal, aparate second hand audio, video si electrocasnice). Au fost controlati 1227 agenti economici (pentru biciclete 183 agenti economici, pentru aparatura medicala pentru uz personal 659 agenti economici, pentru aparate second hand audio, video si electrocasnice 385 agenti economici).

Principalele abateri constatate: neacordarea termenelor de garantie legale minime prevazute, nerespectarea termenului legal de 10 zile pentru efectuarea operatiunilor de service asupra produsului defect, neinscrierea in certificatul de garantie a operatiunilor efectuate de catre unitatea service asupra produsului defect, nerespectarea obligatiei legale de inlocuire a produsului defect in situatia in care acesta nu mai poate fi reparat, sau in situatia in care durata de nefunctionare depaseste 10% din termenul de garantie, nerestituirea contravalorii actualizate a produsului in cazul in care acesta nu mai poate fi reparat sau in cazul in care si produsul inlocuit s-a defectat.

- HG nr. 665/1995, privind inlocuirea, remedierea sau restituirea contravalorii produselor care prezinta deficiente de calitate. Produsele nealimentare de uz curent, care prezinta deficiente de calitate trebuie inlocuite imediat cu altele de calitate corespunzatoare sau, in cazul in care nu este posibila inlocuirea, se restituie consumatorului contravaloarea acestora. Inlocuirea produsului sau restituirea contravalorii se face de catre vanzator. Termenul stabilit pentru primirea reclamatiilor referitoare la calitatea produselor este de 30 de zile de la data vanzarii acestora, exclusiv ziua depunerii reclamatiei. Data vanzarii se stabileste pe baza bonului de cumparare. Cu acordul consumatorului, vanzatorul poate sa remedieze produsul defect in termen de cel mult 10 zile de la inregistrarea reclamatiei sau sa-i ofere spre vanzare un alt produs, cu achitarea sau restituirea diferentei de valoare.

Infrastructura administrativa pentru activitatea de supraveghere a pietei In scopul de a asigura o abordare sistematica si coordonata a supravegherii pietei, in Romania functioneaza Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, care reprezinta un forum unic pentru coordonarea generala a activitatilor de supraveghere a pietei. In baza planului de actiune inclus in Strategia Comitetului Interministerial pentru 2002 – 2004, precum si a documentelor aprobate de acest comitet in luna martie 2003 (Programul Comun de Control dezvoltat de ANPC in colaborare cu MIR in domeniul produselor nealimentare si Prioritatile comune de supraveghere a pietei pentru urmatoarea perioada, in domeniul alimentar) se asigura efectiv aceasta coordonare, garantandu-se aplicarea politicii de protectie a consumatorilor in Romania.

Ca urmare a celor stabilite in Comitetul Interministerial, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Sanatatii si Familiei si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor au semnat in ianuarie 2003 un protocol care delimiteaza sarcinile de control ale acestor institutii, cu competenta in domeniul produselor alimentare.

ANPC este institutia specializata a Guvernului care are pe langa responsabilitati de coordonare a politicii in domeniul protectiei consumatorilor si de supraveghere a pietei, si pe cea de control privind conformitatea cu prevederile Directivei privind Securitatea Generala a Produselor. Cele 42 oficii teritoriale pentru protectia consumatorilor, care sunt subordonate ANPC, asigura monitorizarea pietei produselor si serviciilor destinate consumatorilor pentru a putea constata incalcarea reglementarilor in domeniul protectiei consumatorilor si pentru a asigura corectarea acestor nereguli, atat in privinta

375

securitatii produselor, cat si in ceea ce priveste interesele economice ale consumatorilor.

In scopul de a desfasura activitati mai ample de supraveghere a pietei, se poate nota ca un progres cresterea numarului de personal de la 600 la 750, in conformitate cu HG nr. 1416/06.12.2002 (MO nr. 923/17.12.2002). In acest moment se desfasoara procesul de ocupare a noilor posturi, pana la aceasta data fiind angajate 60 persoane.

In scopul imbunatatirii cunostintelor in domeniu, ANPC manifesta interes in pregatirea profesionala a specialistilor sai. Putem mentiona ca, in cadrul Programului PHARE 2000 – RO 0006.02.06 “Asistenta Tehnica pentru ANPC” a fost prevazut un program de seminarii. La seminariile privind “Compatibilitatea electromagnetica si etichetarea energetica” (Bucuresti, 3-4 aprilie 2003) si “Creditul pentru consum” (Bucuresti, 12-13 mai 2003) au participat cate 25 specialisti din cadrul ANPC precum si din cadrul oficiilor teritoriale. Se poate mentiona, de asemenea, vizita de studiu organizata la institutiile similare in Grecia, in 13-20 aprilie 2003, cu participarea unor inspectori-sefi din cadrul oficiilor teritoriale si a unor reprezentanti ai ANPC. Un seminar privind transpunerea Directivei privind Produsele Cosmetice a fost organizat de catre ANPC si Asociatia Importatorilor si Producatorilor de Produse Cosmetice (RUCODEM) in perioada 27-28 februarie 2003, la Sinaia.

Subliniem sprijinul constant, acordat de Oficiul TAIEX in pregatirea specialistilor ANPC, pentru participarea la seminariile privind legislatia europeana in domeniul protectiei consumatorilor si privind prevederile noii Directive referitoare la Securitatea Generala a Produselor (Nicosia 24-25 octombrie 2002, Bucuresti 25 octombrie 2002, Bruxelles 24 aprilie 2003, 16 mai 2003).

Referitor la fondurile alocate de ANPC pentru imbunatatirea activitatii de supraveghere a pietei, pentru anul 2003 s-au prevazut 15,2 miliarde lei, din care 12,14 miliarde lei pentru intarirea capacitatii administrative si 1,8 miliarde lei pentru esantioane si teste de laborator.

ANPC dispune de resursele necesare si conform prevederilor legale, inspectorii preleveaza probe in vederea testarii si analizarii produselor si serviciilor neconforme, aplica amenzi contraventionale si dispun masuri de retragere de la comercializare a acestora, pentru produsele periculoase mergand pana la oprirea definitiva a producerii si comercializarii lor. Operatorii economici pot face apel impotriva actiunilor de sanctionare, la instantele judecatoresti. Conform atributiilor, ANPC asigura aplicarea de sanctiuni efective, proportionale si disuasive.

In perioada de raportare, ANPC a intreprins in cele 42 judete ale Romaniei peste 87100 actiuni de control, din care aproximativ 19675 actiuni au fost realizate in colaborare cu celelalte organe ale administratiei publice centrale, pe baza tematicilor comune stabilite in Comitetul Interministerial. Legislatia de protectie a consumatorilor si protocoalele de colaborare existente asigura un cadru de colaborare sistematica in domeniul protectiei consumatorilor, intre ANPC si institutiile care au responsabilitati in aplicarea legislatiei.

In aceeasi perioada, ca urmare a inspectiilor periodice si inopinate, specialistii ANPC au dispus masuri pentru reducerea consecintelor incalcarii reglementarilor privind protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor, incheind 41732 procese-verbale de constatare (incluzand 19120 pentru produse alimentare si 14930 pentru produse nealimentare), aplicand amenzi contraventionale in valoare de 110400 milioane lei, dupa caz, pe baza verificarilor si declararii riscurilor, dispunand oprirea definitiva sau retragerea din circuitul uman a unor marfuri (bunuri in valoare de aproximativ 27200 milioane lei, incluzand produse din import in valoare de aproximativ 11537 milioane lei sau sistarea temporara a comercializarii la 3340 agenti, iar unui numar de 273 agenti economici li s-a dispus masura de oprire definitiva a productiei sau comercializarii. CNIEP-LAREX a utilizat 10129 esantioane pentru efectuarea testelor de laborator.

376

Avand la baza HG nr. 409/25.04.2002 care transpune prevederile Regulamentului Consiliului 339/93 si protocolul de cooperare semnat la nivel national intre ANPC si Directia Generala a Vamilor (DGV), precum si reprezentarea acestei institutii in Comitetul Interministerial, ANPC coopereaza strans cu vama, rezultatele fiind actiunile comune de control. In principal, specialistii urmaresc existenta si corectitudinea documentelor privind calitatea si securitatea produselor, elementele de caracterizare si identificare, termenul de valabilitate, cerintele de ambalare, conservare si transport.

In perioada septembrie 2002 – mai 2003 s-au facut 16148 actiuni de control in vama, intocmindu-se un numar de 8800 procese-verbale de constatare. Valoarea marfurilor de import cu abateri in vama, in perioada septembrie 2002 – mai 2003, a fost de 3952,9 milioane lei.

In cadrul evaluarilor periodice a rezultatelor obtinute de autoritatile de supraveghere a pietei, ANPC a prezentat Comisiei Europene (Bruxelles, 19-20 Mai 2003) o sinteza a activitatii de aplicare a Directivei privind Securitatea Generala a Produselor dupa misiunea de Peer Review desfasurata in perioada 15 -18 iulie 2002, precum si o analiza detaliata a colaborarii cu autoritatile vamale.

Alt element in cadrul sistemului de supraveghere a pietei este schimbul de informatii referitor la produse periculoase. In acest sens putem mentiona masurile de alerta rapida catre si de la punctul national de contact si documentatia de urmarire a unor astfel de notificari. ANPC este punctul national de contact pentru sistemul TRAPEX privind produsele cu risc grav si imediat. ANPC asigura legatura cu cele 42 oficii teritoriale din Romania si cu TRAPEX Home Page. Specialistii vamilor locale primesc informatii relevante de la oficiile teritoriale ale ANPC. Cand este notificat un produs periculos, inspectorii vamali realizeaza o supraveghere pe o perioada de cateva saptamani. Inspectorii pentru supravegherea pietei sunt atentionati daca produsul in cauza este gasit, astfel incat ei sa poata lua masurile corespunzatoare.

In primul trimestru al anului 2003, ANPC a primit prin Sistemul TRAPEX, 21 notificari privind produse periculoase ce ar putea fi gasite pe piata romaneasca. De asemenea, in aceeasi perioada, prin intarirea sistemului de supraveghere a pietei, specialistii ANPC au depistat pe piata romaneasca 4 produse cu risc grav si imediat pentru viata, sanatatea si securitatea consumatorilor: fier de calcat Super HI-TEK ultra-LIGHT tip HD-1172AC, plita electrica KONTROL – Turcia, uscator de par RCM-75°/GOLDENWAVE – China care prezinta pericol de soc electric si jucarie zornaitoare cu pericol de sufocare, interzicand comercializarea lor si informand via TRAPEX.

Supravegherea pietei se refera de asemenea si la respectarea intereselor economice ale consumatorilor. In acest sens mentionam ca ANPC a primit de la consumatori aproximativ 20500 reclamatii in perioada septembrie 2002 – mai 2003 (incluzand 198 reclamatii primite prin intermediul asociatiilor de consumatori). Un numar de 18645 reclamatii au fost rezolvate, asigurandu-se totodata consilierea juridica a consumatorilor prejudiciati, de catre specialistii ANPC.

In scopul de a rezolva litigiile dintre consumatori si comercianti, ANPC a intreprins actiuni de asigurare a respectarii drepturilor consumatorilor si de obtinere de despagubiri in cazul unor produse si servicii de calitate necorespunzatoare. Valoarea produselor inlocuite sau a despagubirilor oferite consumatorilor prejudiciati ca urmare a reclamatiilor acestora a fost de peste 21400 milioane lei.

ANPC furnizeaza informatii pentru consumatori in domenii variate, incluzand securitatea produselor alimentare si nealimentare, prin publicatii cuprinzand o serie de probleme ale consumatorilor, prin mass-media, prin consiliere telefonica si web-site (www.anpc.ro). In perioada septembrie 2002 – mai 2003, numarul total de actiuni de informare si educare pentru consumatori a fost de aproximativ 23400, incluzand articole publicate in presa si emisiuni radio-TV. De asemenea, din septembrie 2002 a fost lansata o emisiune saptamanala la Radio Romania 1 si, din mai

377

2003, o emisiune periodica cu durata de 50 minute (o data la trei saptamani) la postul Televiziunii Romane TVR 1 privind «Protectia consumatorilor».

Cu ocazia zilei de 15 martie 2003 – Ziua Mondiala a Drepturilor Consumatorilor a fost organizata, de catre ANPC in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, etapa judeteana a concursului national scolar pe probleme de protectie a consumatorilor. De asemenea, reprezentanti ai ANPC au participat la Atelierul de lucru al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania “Un tanar informat – un consumator educat”.

Activitatile de informare a consumatorilor ca si cele de supraveghere a pietei reprezinta sarcini permanente ale ANPC, in scopul prevenirii riscului de punere pe piata de produse neconforme si al asigurarii transparentei activitatilor de supraveghere a pietei fata de consumatori.

Incepand cu 1 iunie 2003, pe litoralul Marii Negre functioneaza Mini-comandamentul “Litoral 2003” coordonat de OJPC Constanta, avand ca scop desfasurarea de actiuni de control si supraveghere a calitatii produselor si serviciilor oferite in perioada estivala in aceasta zona turistica, inclusiv solutionarea cu operativitate a reclamatiilor consumatorilor. In cadrul actiunilor de informare si educare a consumatorilor si pentru a primi reclamatiile consumatorilor pe litoral, ANPC a lansat o linie telefonica pentru turisti - 966.

O sarcina permanenta a ANPC este aceea de a desfasura o campanie de consiliere a operatorilor economici – producatori/ importatori – referitor la respectarea prevederilor legale privind etichetarea produselor alimentare, precum si intelegerea si aplicarea lor.

In noiembrie 2002, ANPC a lansat programul Securitatea Produselor Alimentare, in colaborare cu Ministerul Sanatatii si Familiei, in cadrul caruia a publicat ghidul «Siguranta Alimentara» si a realizat, inclusiv in limba engleza, pagina web www.siguranta-alimentara.ro, in care se ofera informatii si sfaturi pentru consumatori in privinta produselor alimentare.

Organizatiile profesionale sunt contactate si informate in ceea ce priveste necesitatea de a activa in concordanta cu legislatia in domeniul protectiei consumatorilor.

Referitor la cooperarea dintre autoritatile publice, aceasta exista, asa cum reiese din activitatea ANPC referitoare la actiunile de control facute pe baza procedurilor de cooperare, iar coordonarea acestei cooperari este asigurata de Consiliile Consultative pentru Protectia Consumatorilor pentru actiunile la nivel local si de Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, pentru actiunile tematice stabilite la nivel central.

Pentru protectia intereselor consumatorilor, mentionam de asemenea rolul important al cooperarii dintre ANPC si asociatiile de consumatori, precum si dintre ANPC si organizatiile profesionale. Comisia pentru Securitatea Produselor, care reprezinta un organism consultativ independent format din reprezentanti ai asociatiilor profesionale si ai consumatorilor s-a intrunit in perioada septembrie 2002 – mai 2003, in scopul de a obtine cele mai bune opinii fundamentate privind doua produse.

Exista 120 asociatii care reprezinta interesele consumatorilor (raspandite in cele 42 de judete ale Romaniei), 16 federatii, o confederatie si o conventie inter-regionala. Asociatiile de consumatori activeaza in domeniul informarii si educarii consumatorilor, putand introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale consumatorilor. Putem mentiona ca reprezentantii consumatorilor participa la comitetele tehnice de standardizare si sunt membrii in Comitetul Consumatorilor – COCON, care activeaza pe langa Consiliul Director al Asociatiei de Standardizare din Romania (ASRO). Mentionam de asemenea ca ANPC a intocmit un proiect de act normativ care modifica HG nr. 681/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Comitetului Interministerial pentru Supravegherea Pietei Produselor si Serviciilor si Protectia Consumatorilor, pentru introducerea in acest forum, ca membru permanent, a unui reprezentant al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APCR) si

378

a unui reprezentant al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR). In acest mod, consumatorii si asociatiile profesionale vor fi reprezentate in cadrul discutiilor privind politica de protectie a consumatorilor. Fata de anul 2002 cand a fost prevazuta in bugetul ANPC o suma de 400 milioane lei pentru sprijinirea asociatiilor de consumatori, inclusiv pentru Centrul-pilot de Consultanta si Informare a Consumatorilor din Bucuresti, pentru anul 2003 a fost prevazuta in bugetul ANPC o suma de aproximativ 949 milioane lei.

Referitor la cooperarea la nivel international, mentionam cooperarea bi-laterala bazata pe conventia in domeniul protectiei consumatorilor semnata de ANPC si Inspectoratul General pentru Protectia Consumatorilor (GICP) Ungaria, in scopul imbunatatirii schimbului de informatii si de experienta referitor la supravegherea pietei, la legislatie si la controlul la frontiera.

De asemenea, ANPC coopereaza la nivelul tarilor central si est europene in cadrul Sistemului TRAPEX.

In 8-9 Aprilie 2003, la Paris, ANPC a participat la reuniunea PROSAFE si in acest sens putem mentiona ca doi reprezentanti ai ANPC au fost inclusi ca membri ai acestui forum. ANPC va beneficia de informatiile privind activitatea altor autoritati europene de supraveghere a pietei pentru dezvoltarea unei cooperari multilaterale.

2.3.24. COOPERAREA IN DOMENIUL JUSTITIEI SI AFACERILOR INTERNE Negocierile la acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei interguvernamentale de Aderare din 19 aprilie 2002.

In luna februarie 2003, Romania a transmis oficial Consiliului UE Documentul de Pozitie Complementar.

Protectia datelor In conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 (MO nr. 790/12.12.2001) pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date si cu declaratiile facute de Romania, cu ocazia depunerii instrumentelor de ratificare a Conventiei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal din 1981, Avocatul Poporului a fost desemnat ca autoritate de supraveghere in domeniul protectiei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Potrivit Legii nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, modificata si completata de Legea nr. 181/2002, Avocatul Poporului este o autoritate publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica, care nu poate fi supusa nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Autoritatea de supraveghere stabileste cazurile in care se poate efectua prelucrarea datelor, cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate. Un registru complet al condamnarilor penale este tinut sub controlul unei autoritati publice, in limitele puterilor ce ii sunt conferite prin lege.

Legea nu se aplica prelucrarii si transferului de date cu caracter personal efectuate in cadrul activitatilor in domeniul apararii si a sigurantei nationale, desfasurate in limitele si cu restrictiile stabilite de lege. IGP, IGPF si DGEIP au fost inregistrate ca operatori de date personale.

In aplicarea prevederilor Legii nr. 677/2001, Avocatul Poporului a emis urmatoarele acte normative:

379

- Ordinul Avocatului Poporului nr. 124 din 18 octombrie 2002 (nepublicat) pentru aprobarea modelelor de autorizatii a transferului in strainatate al datelor cu caracter personal;

- Ordinul Avocatului Poporului nr. 6/29.01.2003 (MO nr. 151/10.03.2003) privind stabilirea clauzelor contractuale standard, in cazul transferurilor de date cu caracter personal catre un operator stabilit intr-un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana. Prin emiterea acestui ordin, a fost transpusa Decizia nr. 2001/497 din 15 iunie 2001 privind clauzele contractuale standard pentru transferul datelor cu caracter personal catre tarile terte in conformitate cu Directiva 95/46/CE.

Activitatea Biroului Avocatului Poporului in perioada de referinta s-a concretizat in 346 notificari de prelucrari de date cu caracter personal pana la data de 28 mai 2003, din care 135 de notificari in cursul anului 2003, in publicarea pe pagina de Internet a unui Documentar cu privire la aplicarea Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, in vederea familiarizarii persoanelor interesate cu legislatia din acest domeniu si in elaborarea unui aviz favorabil pentru proiectul-cadru al Acordului de asociere a Romaniei la EUROPOL, prezentat de Ministerul de Interne.

In perioada de referinta au fost efectuate 8 investigatii din oficiu sau la primirea unor plangeri sau sesizari dintre care 4 au fost realizate la operatori de drept public iar 4 la operatori de drept privat. In urma acestora, s-a recomandat operatorilor de drept public, respectarea cerintelor minime de securitate prevazute de Ordinul Avocatului Poporului nr. 52/2002 (MO nr. 383/5.06.20020), depunerea de notificari pentru alte prelucrari si modificarea notificarilor inregistrate anterior la Avocatul Poporului. In privinta operatorilor de drept privat, s-a recomandat respectarea cerintelor minime de securitate prevazute de Ordinul Avocatului Poporului nr. 52/2002, adaptarea modalitatii de colectare a datelor cu caracter personal, in scopul respectarii drepturilor persoanelor vizate, astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 677/2001, precum si completarea sau modificarea notificarilor depuse anterior la Avocatul Poporului. De asemenea, au fost efectuate 4 controale prealabile la operatori de drept privat. In 3 cazuri, s-a recomandat remedierea deficientelor constatate in sistemul de securitate a datelor personale al operatorului si in modalitatea de colectare a datelor de pe Internet, prelucrarea incepand dupa ce operatorul s-a conformat celor recomandate. In ultimul caz, nu s-a constatat existenta unor riscuri speciale, fiind adoptate masurile de securitate adecvate de catre operator pentru protejarea drepturilor persoanelor ale caror date urmau sa fie prelucrate.

In data de 31 ianuarie 2003 institutia Avocatul poporului a organizat seminarul cu tema "Protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, in activitatea autoritatilor si institutiilor publice", cu participarea reprezentantilor autoritatilor si institutiilor publice, inregistrati ca operatori la Avocatul Poporului.

In ceea ce priveste capacitatea administrativa a Biroului Avocatului poporului, s-au inregistrat imbunatatiri importante. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2003, numarul de posturi din cadrul Directiei pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal a fost suplimentat, directia functionand in prezent cu o schema de 13 functionari publici.

Institutia Avocatul Poporului are buget propriu, care face parte integranta din bugetul de stat si care ii permite sa isi indeplineasca atributiile, precum si sa ia masurile de implementare a legislatiei in conformitate cu Directiva 95/46/EC. Capacitatea administrativa a institutiei Avocatul Poporului a acumulat experienta, pe de o parte, in elaborarea rapoartelor prezentate anual Parlamentului, iar pe de alta parte, prin legaturile sale internationale, in cadrul carora a venit in contact cu experienta altor autoritati de supraveghere, inclusiv prin participarea, in calitate de observator, la reuniunile Grupului de lucru pentru protectia datelor al Uniunii Europene, instituit prin

380

art. 29 din Directiva 95/46/EC si la intrunirile organizate in cadrul Consiliului Europei in domeniul protectiei datelor.

Politica de vize In plan legislativ, OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania reprezinta principalul act normativ cu incidenta in acest domeniu si cuprinde prevederi speciale privind posibilitatea acordarii, numai cu titlu de exceptie, a vizelor de scurta sedere si de tranzit in punctele de trecere a frontierei de stat.

In privinta acordurilor privind regimul de vize, la 17 ianuarie 2003, Romania a introdus vize pentru cetatenii Macedoniei.

De asemenea, a avut loc o prima runda de negocieri (16 – 17 mai 2003) pentru pentru incheierea acordului privind regimul vizelor cu Turcia, iar in semestrul II vor incepe negocierile cu Serbia si Muntenegru.

La 27 august 2002 a fost semnat un Acord intre Romania si Federatia Rusa, privind calatoriile reciproce. Acordul contine prevederi privind introducerea regimului de vize pentru cetatenii rusi care calatoresc in Romania. Un acord similar a fost negociat cu Ucraina.

In ceea ce priveste alinierea la lista tarilor ai caror cetateni nu au obligatia obtinerii vizei, Romania a incheiat un Acord pentru ridicarea regimului de vize cu Singapore. Acordul a intrat in vigoare la 1 februarie 2003.

Un acord similar a fost negociat cu Estonia si va fi semnat in timpul celui de-al doilea semestru al anului 2003.

La 10 aprilie 2003, a intrat in vigoare HG 431/2002, care contine prevederi privind introducerea unui nou colant de vize, cu elemente pentru prevenirea falsificarii documentelor.

In primul semestru din 2003, capacitatea administrativa a Centrului National de Vize a fost imbunatatita prin dotarea Centrului cu echipamente adecvate (IT, personal). Personalul Centrul National de Vize este in prezent format din 5 functionari publici. Autoritatile romane prevad pentru al doilea semestru al anului 2003 angajarea a 9 noi functionari publici: 4 persoane vor fi administratori de sistem, iar alti cinci functionari publici vor gestiona baza de date.

Sistemul informatic de procesare on-line a cererilor de vize are ca termen de finalizare 31.12.2004. In prezent situatia implementarii sale este urmatoarea:

- Delegatia CE la Bucuresti a aprobat caracteristicile tehnice ale sistemului si a comunicat avizul sau pozitiv Comisiei Europene A fost instalata o linie speciala intre MAE si MI, dedicata comunicatiilor de date. A fost semnat contractul de achizitie publica pentru echipamentele necesare dotarii Centrului National de Vize si totodata s-au demarat actiunile de conectare a celor 10 misiuni diplomatice incluse in prima faza a proiectului, prima din aceasta fiind Ambasada Romaniei la Cairo. Etapa urmatoare a proiectului care este finantata din programul PHARE 2002, in care vor fi conectate la sistemul visa on-line alte 50 de misiuni diplomatice si oficii consulare ale Romaniei, se afla la stadiul incheierii negocierilor cu UE.

- A fost realizat subsistemul VISA-ON-LINE dedicat DGEIP (MI);

- Au fost instalate si configurate echipamentele de tehnica de calcul si comunicatie achizitionate in cadrul proiectului PHARE 2000 si prin cofinantarea partii romane aferente acestui proiect;

- S-a realizat interfata intre sistemele informatice ale M.I. si M.A.E.;

- S-a incheiat Protocolul de proceduri M.I.-M.A.E. privind sistemul VISA-ON-LINE

381

- A fost dat in exploatare subsistemul Visa on Line pentru DGEIP la nivel central si urmeaza a fi extins la inca 5 unitati teritoriale ale DSPM (Iasi, Constanta, Cluj, Timisoara si la unitatea teritoriala Bucuresti).

La 4 iunie 2003 a fost deschis un Consulat General in Barcelona, deja operational si dotat cu tot echipamentul necesar.

Controlul frontierelor Pentru indeplinirea angajamentelor asumate in cadrul negocierilor la Cap. 24 JAI si identificarea celor mai bune solutii pentru securizarea frontierei de stat au fost inregistrate o serie de realizari in plan legislativ:

La finalul anului 2002, a fost aprobata de catre ministrul de Interne „Strategia de Securizare a Frontierei Romaniei”, ca strategie sectoriala a Guvernului pe perioada 2003-2007, ce cuprinde ansamblul principiilor si directiilor de actiune pentru pregatirea, organizarea si dotarea Politiei de Frontiera pentru indeplinirea cu eficienta a misiunilor specifice si combaterea fenomenului infractional transfrontalier.

Strategia cuprinde, de asemenea si un Plan de Actiuni, esalonate pana in 2007, pentru realizarea si implementarea sistemului integrat de securizare a frontierelor Romaniei si evaluarea costurilor aferente.

In baza Strategiei de Securizare a fost elaborat un Plan Multianual de Investitii pana in 2007, ce urmeaza a fi supus aprobarilor necesare.

HG nr. 482/2003 (MO nr. 309/08.05.2003) pentru aprobarea Strategiei managementului integrat al frontierei de stat in perioada 2003 – 2006 contine directiile de actiune si programele generale pentru aducerea la indeplinire, pe termen mediu si lung, a masurilor, activitatilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului roman de a desfasura activitati la si in legatura cu frontiera de stat. Se urmareste optimizarea reglementarilor specifice acestor structuri, si a dotarilor acestora. Un obiectiv important al acestei strategii este coordonarea unitara la nivel central si teritorial a actiunilor si masurilor intreprinse pentru securizarea frontierei de stat si combaterea fenomenului infractional transnational, realizarea compatibilitatii cu normele si procedurile comunitare privind supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat.

De asemenea, Strategia managementului integrat al frontierei de stat urmareste sincronizarea si armonizarea actiunilor structurilor interne implicate in combaterea infractionalitatii transnationale. Prin implementarea acestei strategii, care a inceput inca de la intrarea in vigoare a hotararii de guvern, se va realiza securizarea cu prioritate a frontierei de nord si de est a Romaniei, ca viitoare frontiera externa a Uniunii Europene, precum si implementarea practicii de control existente la frontierele interne ale Uniunii Europene. Trebuie subliniat insa faptul ca strategia de management integrat al frontierei include masuri care se aplica intregii frontiere de stat.

De asemenea, au fost elaborate alte doua acte normative cu o influenta deosebita in domeniul controlului frontierelor:

- Legea nr. 580/2002 (MO nr. 780/25.10.2002) pentru completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 144/2001 privind indeplinirea de catre cetatenii romani, la iesirea din tara, a conditiilor de intrare in statele membre ale Uniunii Europene si in alte state;

- Proiectul Ordinului comun al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei si al ministrului de interne pentru introducerea regimului de frontiera interna pe aeroporturile din Romania.

In ceea ce priveste cooperarea inter-institutionala a autoritatilor cu competente la frontiera au fost inregistrate o serie de realizari:

382

Protocolul de colaborare intre IGPF si Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor a fost semnat in luna mai 2003 avand la baza Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificata si completata de Legea nr. 624/2001 si Legea nr. 213/2002.

Prin semnarea protocolului s-a urmarit realizarea unei mai bune cooperari intre institutiile semnatare pentru aplicarea legislatiei in domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe, in special cu privire la prevenirea si sanctionarea faptelor care constituie incalcari ale normelor respective. De asemenea, acest protocol prevede si elaborarea si derularea unor programe de instruire comuna a personalului direct implicat in combaterea incalcarilor legislatiei in domeniu.

Rezultatele acestei colaborari imbunatatite nu au intarziat sa apara, astfel, la 21 mai 2003, la punctul de trecere a frontierei Ostrovu Mocansu au fost descoperite si confiscate 5200 CD-uri si 1250 DVD-uri in valoare totala de 1.395.000.000 ROL.

Protocolul privind colaborarea dintre Inspectoratul General al Politiei de Frontiera si Directia Generala a Vamilor.

Semnarea protocolului in luna martie 2003 a fost determinata de necesitatea imbunatatirii cooperarii interinstitutionale in vederea eficientizarii activitatii de control la trecerea frontierei si asigurarii unui trafic fluent si civilizat. Obiectivul principal acestui protocol il constituie combaterea criminalitatii transfrontaliere, a migratiei ilegale, a traficului ilegal de arme, subansamble, dispozitive si substante sau materiale ce pot fi folosite la producerea acestora, substante psihotrope si halucinogene, prevenirea introducerii in tara de bunuri prin metode frauduloase care aduc grave prejudicii statului roman. De altfel, principiul care sta la baza prezentului protocol este ajutorul reciproc. Acesta se concretizeaza si prin faptul ca politistii de frontiera pot sa participe la controlul efectuat de vamile din interior.

Pentru combaterea introducerii de marfa cu facturi subevaluate de catre persoanele juridice, politia de frontiera, impreuna cu reprezentanti ai Directiei Generale a Vamilor si ai Garzii Financiare au realizat mai multe actiuni de verificare a importurilor firmelor care tranziteaza punctele de trecere.

Rezultatele acestei colaborari s-au concretizat numai in luna mai a.c. in descoperirea si sanctionarea a 5 actiuni de contrabanda calificata; 10 infractiuni economico-financiare. Au fost confiscate 2 pistoale cu aer comprimat, 9410 cartuse, 0,515 kg aur, si 1,2 kg. amfetamina. In aceeasi perioada de timp au fost confiscate bunuri in valoare de 8.629.327.452 ROL si bunuri abandonate in valoare de 576.710.865 ROL si nu s-a permis intrarea pentru bunuri in valoare de 47.104.737.830 ROL.

Totodata, in acelasi spirit al dezvoltarii colaborarii dintre institutiile cu atributii la frontiera, sunt puse in practica prevederile OUG 86/2002 (MO nr. 450/26.06.2002) privind infiintarea Ghiseului Unic de plata a taxelor la frontiera si ale OUG 445/2002 (MO nr. 346/24.05.2002) privind realizarea controlului comun la trecerea frontierei de stat in echipa mixta Politie de Frontiera-Vama.

In ceea ce priveste cooperarea cu autoritatile similare din statele membre ale Uniunii Europeana si din statele vecine, a fost elaborat si este in curs de avizare proiectul Acordului privind cooperarea in centrele si punctele comune de contact, precum si proiectul Acordului privind infiintarea centrului comun de contact Galati. Au fost aprobate Memorandumurile pentru negocierea si semnarea acestor documente si au fost transmise spre consultare si negociere de catre partea romana celorlalte parti implicate. Mentionam ca pana in prezent s-au facut demersurile necesare pentru functionarea in plan intern (politie de frontiera, politie si autoritatea vamala).

De asemnea, la data de 12 decembrie 2002, la Giurgiu a fost incheiat „Procesul verbal de cooperare politieneasca de frontiera prin Biroul de Contact dintre Inspectoratul General al Politiei de Frontiera din Ministerul de Interne al Romaniei si Serviciul National Politia de Frontiera din Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Bulgaria”,

383

semnat de conducatorii acestor institutii. Procesul verbal prevede modul de infiintare si functionare a Biroului de Contact.

In prima faza, acesta functioneaza in mod experimental la Giurgiu, pana la negocierea si semnarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea intre autoritatile de frontiera in zona de frontiera, moment in care se va rediscuta si statutul acestui Birou de contact la frontiera.

Problematica infiintarii Punctului de contact romano-ungar (Artand-Bors) a fost reluata in cadrul intalnirii trilaterale intre reprezentantii Romaniei, Austriei si Republicii Ungare care a avut loc la Bucuresti in perioada 04-06.12.2002. In urma dezbaterilor, s-a stabilit ca un Punct Comun de Contact va fi infiintat de autoritatile Romaniei si Ungariei cu sprijin si asistenta din partea autoritatilor Austriei si va fi localizat la trecerea frontierei Bors-Artand. In cursul lunii martie 2003 au inceput consultarile cu autoritatile maghiare privind proiectul unei Conventii de efectuare a controlului in punctele de trecere rutiere si feroviare.Infiintarea Punctului Comun de Contact, ce va fi specializat pe schimbul de informatii in domeniul traficului rutier, urmeaza a fi prevazuta in Acordul de aplicare al Conventiei mentionate.

In conformitate cu Protocolul privind intarirea cooperarii bilaterale in scopul luptei impotriva criminalitatii organizate, a traficului de fiinte umane si al asigurarii securitatii interne in cele doua tari, semnat la Bucuresti, la 30 august 2002, de catre ministrii de interne roman si francez, un alt Punct de Contact a inceput sa functioneze experimental la Oradea, intre cele doua institutii cu competenta la frontiera.

Un alt acord a fost finalizat cu Ungaria pentru infiintarea de noi puncte de trecere a frontierei. Astfel, un nou punct, Urziceni-Vallaj, a fost deschis la data de 6.06. 2003.

Pe linia cooperarii cu state non-UE, mentionam ca pe 27 martie 2003 a fost incheiat la Bucuresti Intelegerea intre Inspectoratul General al Politiei de Frontiera din cadrul Ministerului de Interne Roman si Serviciul Federal de Frontiera din cadrul Federatiei Ruse privind cooperarea in probleme de frontiera.

Partile semnatare ale acestei intelegeri au convenit sa coopereze, tinand seama de interesul comun si in conformitate cu propria legislatie, pe urmatoarele directii:

- perfectionarea supravegherii si controlului la frontiera de stat pe caile internationale de comunicatie;

- cercetarea operativa in interesul supravegherii si controlului la frontiera de stat pe caile internationale de comunicatie;

- lupta impotriva migratiei ilegale pe caile internationale de comunicatie;

- lupta impotriva contrabandei cu armament, munitii, substante explozive, toxice si materiale radioactive;

- lupta impotriva trecerii ilegale peste frontiera de stat a narcoticelor, substantelor psihotrope si a precursorilor.

Si in ceea ce priveste modernizarea infrastructurii frontierei pot fi mentionate realizari deosebite in perioada de referinta.

Supravegherea frontierei de stat intre punctele de trecere a frontierei de stat se realizeaza in prezent in sistem de 4 sau 5 ture, urmand ca in perspectiva, in functie de ocuparea posturilor vacante, sa se generalizeze sistemul de 5 ture, dupa model german.

Supravegherea se efectueaza cu patrule mobile formate din doua sau mai multe cadre, posturi de control, filtre, misiuni de panda pe mai multe aliniamente in functie de situatia operativa.

384

Prin dotarea Politiei de Frontiera cu autovehicule echipate cu dispozitive de termoviziune si mijloace portabile cu termoviziune, amplasate in puncte fixe, s-a facut posibila, la nevoie, actiunea echipelor de interventie.

In perioada de referinta au fost achizitionate mijloace si echipamente de supraveghere si control al trecerii frontierei, din fonduri alocate de la bugetul de stat, cele mai reprezentative fiind urmatoarele:

- 30 autospeciale de supraveghere a frontierei pe principiul termoviziunii, 30 echipamente portabile de termoviziune Sophie, 142 aparate de vedere pe timp de noapte BINO-MIDI-KITE – in valoare de peste 11 milioane Euro, prin contractul incheiat cu firma BAE SYSTEMS (Operations) Ltd. Marea Britanie;

- echipamente de inregistrare rapida a amprentelor, echipamente de detectare a falsurilor in inscrisuri, detectoare de metale, truse narcotest, aparate de vedere pe timp de noapte;

- mijloace de mobilitate terestra: 4 autoturisme, precum si 11 echipamente de pozitionare globala a navei tip GPS.

La Sectoarele P.F. care au in zona de competenta frontiera fluviala se actioneaza cu nave rapide de patrulare impreuna cu elementele de dispozitiv terestre. La frontiera maritima se executa patrularea cu navele din dotare.

Conform planurilor de actiune comune cu unitatea speciala de aviatie din MI si in functie de situatia operativa, se realizeaza actiuni de patrulare cu elicopterul.

Au fost efectuate reabilitari ale imobilelor structurilor teritoriale ale Politiei de Frontiera, de la frontiera de nord si de est, in valoare de 27 miliarde ROL, fiind demarate investitii in valoare de 27 miliarde ROL, precum si achizitionare de mobilier si birotica in valoare de 3 miliarde ROL

Pentru modernizarea sistemului de comunicatii si informatic al Politiei de Frontiera Romane au fost intreprinse o serie de masuri, dupa cum urmeaza :

- a fost aprobata HG nr.1051 /19.09.2002 privind garantarea de catre Guvern a unui credit in valoare de 33 milioane Euro pentru achizitia de echipamente si tehnica de calcul si soft necesare realizarii sistemului;

- au fost infiintate si si-au inceput activitatea grupurile de lucru pentru managementul implementarii sistemului de comunicatii si informatic on-line al Politiei de Frontiera Romane;

- este in curs de derulare proiectul “Sistem complex pentru preluarea informatiilor legate de persoanele, bunurile si evenimentele care privesc regimul juridic al frontierei de stat a Romaniei”.

- este in stadiul de analiza in vederea avizarii de catre Delegatia Comisiei Europene in Romania, a dosarului de licitatie privind faza pilot a Sistemului integrat de comunicatii voce si date a Politiei de Frontiera Romana (judetele Galati, Vaslui si Iasi) – actiune finantata din credite PHARE nerambursabile in cadrul Programului PHARE 2001.

In decembrie 2002 a fost adjudecata licitatia pentru realizarea proiectului „Sistem complex pentru preluarea informatiilor legate de persoanele, bunurile si elementele care privesc regimul juridic al frontierei de stat a Romaniei. Tehnologii informatice speciale pentru realizarea nivelului central de decizie si comanda”, organizata de Ministerul Educatiei si Cercetarii in cadrul programului INFOSOC si avand ca beneficiar Ministerul de Interne. Firma care a castigat licitatia va trebui sa finalizeze aplicatia informatica pana la sfarsitul anului 2003.

In perioada septembrie 2002-mai 2003, in domeniul managementului resurselor umane au fost inregistrate urmatoarele progrese:

385

- in luna octombrie 2002 a fost finalizat procesul de profesionalizare al PFR o data cu trecerea in rezerva a ultimei serii de militari in termen. In momentul de fata indeplinirea misiunilor se realizeaza de catre profesionisti (ofiteri, agenti, personal contractual si politisti de frontiera angajati pe baza de contract);

- pentru completarea deficitului de personal au fost incadrati 12 ofiteri, 2 agenti, 4 personal contractual si 189 politisti de frontiera angajati pe baza de contract.

La data de 1 mai 2003 situatia efectivelor pe categorii de personal se prezinta astfel:

Ofiteri Agenti Personal contractual

Politisti de frontiera

angajati pe baza de contract

TOTAL

Functii prevazute 3000 5207 1712 9316 19235

Personal existent 2330 3901 1145 7557 14933

Procent incadrare 77,67% 74,92% 66,88% 81,12% 77,63%

De asemenea, in perioada de referinta s-a derulat programul de pregatire continua a personalului de specialitate, in conformitate cu Instructiunile Nr. 363/12.12.2002 privind pregatirea continua a personalului Ministerului de Interne.

In cadrul institutiilor de invatamant din cadrul Politiei de Frontiera Romane, situatia se prezinta astfel:

- la Scoala de Pregatire a Agentilor de Politie de Frontiera „Avram Iancu” Oradea au fost organizate si desfasurate un numar de 19 cursuri la care au participat un numar de 371 agenti de politie de frontiera;

- la Scoala de Perfectionare a Cadrelor Politiei de Frontiera Orsova au fost organizate un numar de 8 de cursuri la care au participat un numar de 149 ofiteri de politie de frontiera;

- la Centrul de Pregatire a Personalului de Marina Giurgiu au fost organizate un numar de 11 de cursuri la care a participat un numar de 202 politisti de frontiera.

Programul Politiei de Frontiera de crestere a competentelor profesionale ale personalului prin multiplicarea cunostintelor acumulate de formatori/instructori din Inspectoratul General al Politiei de Frontiera cu ocazia activitatilor de pregatire internationala a constat in formarea politistilor de frontiera, pe domenii specifice combaterii infractionalitatii transfrontaliere, prin cursuri de 1-2 saptamani prin care au fost instruiti un numar de 287 politisti de frontiera.

La nivelul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, se deruleaza Twinningul “Managementului resurselor umane pentru Politia de Frontiera”, ce se va incheia la 30 iunie 2003 (partener Spania).

In cadrul Conventiei de Infratire Institutionala cu Germania si a celei cu Spania, s-au desfasurat toate cele 21 de activitati, la care au fost instruiti un numar de 280 politisti de frontiera, prin organizarea unor seminarii de profil la care au participat factori de decizie din structurile teritoriale, efectuandu-se vizite si schimburi de experienta in cadrul Politiei de Frontiera din Germania si Franta, Garda Civila din Spania, in unele situatii lucrandu-se practic cu colegii din U.E.

386

De asemenea, mentionam elaborarea Manualul Politiei de Frontiera, care a fost unul din obiectivele principale ale Conventiei de Infratire Institutionala dintre Garda Civila din Spania si Politia de Frontiera Romana. Acesta contine atributiile Politiei de Frontiera Romane, indicatii privind organizarea si executarea actiunilor, conducerea, sistemul informational, controlul si asigurarea actiunilor Politiei de Frontiera.

Ca element de noutate, in cadrul Politiei de Frontiera Romane au fost admise in sistemul de formare si femeile in aceleasi conditii ca si barbatii.

Migratia La data de 12.12.2002 Guvernul Romaniei a aprobat OUG nr. 194 privind regimul strainilor in Romania, care a intrat in vigoare la 26.01.2003, inlocuind Legea nr. 123/2001. Proiectul Legii pentru aprobarea OUG nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania se afla in procedura parlamentara.

Tinand cont in egala masura de sugestiile facute prin Pozitia Comuna a statelor membre ale Uniunii Europene, noul act normativ transpune acquis-ul Uniunii Europene in domeniul migratiei pana la nivelul anului 2001, conform sarcinilor asumate prin Documentul de Pozitie pentru Capitolul 24 – JAI, preluand in acelasi timp si unele aspecte privind libera circulatie a cetatenilor statelor membre (Capitolul 2 - Libera circulatie a persoanelor).

Astfel, prin OUG nr. 194/2002, s-a realizat alinierea in domenii cum sunt: angajarea in munca si desfasurarea de activitati lucrative pe cont propriu a strainilor din terte state, admisia si prelungirea dreptului de sedere pentru cetatenii din state terte in scop de studii, rezidenti pe termen lung, minori neinsotiti, casatoria de convenienta etc.

HG nr. 590/21.05.2003 privind exceptarea cetatenilor Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei de la indeplinirea unor conditii de prelungire a dreptului de sedere prevazute de OUG nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania prevede ca pentru cetatenii tarilor mentionate dreptul de sedere temporara in Romania este prelungit fara sa fie obligati sa prezinte dovezi referitoare la existenta mijloacelor de intretinere; in cazul celor care desfasoara activitati comerciale, aceasta prelungire se poate face fara indeplinirea conditiilor prevazute de art. 55 din O.U.G. nr. 194/2002.

Mentionam ca noul act normativ contine prevederi in acord cu Rezolutia Consiliului UE din 20.06.1994 privind limitarea admiterii cetatenilor tarilor terte pe teritoriul statelor membre in scopul angajarii, dupa cum urmeaza:

- acestia pot fi angajati doar in domeniile si cotele stabilite de Guvern;

- viza de lunga sedere pentru angajarea in munca se acorda numai cu avizul autoritatilor competente – Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale;

- conditiile privind acordarea si reinnoirea permiselor de sedere in acest scop sunt in concordanta cu acquis-ul;

- au fost introduse elemente de noutate pentru legislatia nationala – intrarea si sederea lucratorilor sezonieri, a stagiarilor, lucratorilor transfrontalieri si al persoanelor transferate temporar.

- De asemenea, sunt stipulate prevederi in acord cu Rezolutia Consiliului UE din 30.11.1994 privind limitarea admisiei in Statele Membre a cetatenilor tarilor terte in scopul exercitarii unei activitati profesionale independente. In consens cu prevederile acesteia si in concordanta cu celelalte prevederi legale interne sunt stabilite 3 tipuri de viza care se circumscriu acestui scop:

- viza pentru desfasurarea de activitati economice;

387

- viza pentru desfasurarea de activitati profesionale;

- viza pentru desfasurarea de activitati comerciale.

Acordarea acestor categorii de viza precum si prelungirea ulterioara a dreptului de sedere conferit se face in conditiile indeplinirii de catre solicitant a conditiilor stabilite expres prin textul actului normativ.

Pe langa aceste prevederi, mentionam de asemenea ca OUG nr.194/2002:

- nu mai face diferente privind regimul aplicabil minorilor neinsotiti in functie de tara de origine a acestora;

- contine dispozitii speciale cu privire la acordarea vizelor de scurta sedere pentru strainii proveniti din state cunoscute cu potential migrator ridicat (procedura invitatiei si a depozitului bancar);

Viza de lunga sedere pentru reintregirea familiei se poate acorda la cererea strainilor titulari ai unui drept de sedere in Romania, cu exceptia acelora carora li s-a acordat acest drept in scop de studii.

Aceasta categorie de viza se poate acorda sotului sau sotiei si copiilor minori, necasatoriti, rezultati din casatorie ori din afara casatoriei, precum si celor adoptati de ambii sau numai de catre unul din soti, precum si celor incredintati ambilor ori numai unuia dintre soti. Fac exceptie minorii in varsta de peste 12 ani, adoptati dupa obtinerea de catre solicitant a dreptului de sedere in Romania.

Cererea se depune de catre strainul titular al unui drept de sedere in Romania la formatiunea teritoriala a Autoritatii pentru straini in a carei raza domiciliaza sau isi are resedinta. Cererea se aproba in cazul indeplinirii urmatoarelor conditii:

a) sa nu existe o stare de poligamie;

b) solicitantul sa detina spatiul de locuit corespunzator, in suprafata de cel putin 12 m² pentru fiecare membru al familiei;

c) solicitantul sa posede mijloace de intretinere, in cuantumul corespunzator categoriei dreptului de sedere al carui titular este.

Cererea va fi solutionata in termen de 3 luni de la data depunerii.

Aprobarea cererii va fi comunicata in scris atat solicitantului, in vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesati, cat si Directiei Relatii Consulare din cadrul MAE, care nu va mai solicita un aviz ulterior Autoritatii pentru straini. In cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate solicitantului in scris. Viza va fi eliberata de catre misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei din tara in care membrii de familie isi au resedinta sau domiciliul.

De asemenea, viza de lunga sedere in scopul reunificarii familiale se poate acorda si cetatenilor straini casatoriti cu cetateni romani. Viza se poate acorda in conditiile in care nu exista una dintre situatiile de nepermitere a intrarii prevazute de O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, iar casatoria nu este una de convenienta.

In ceea ce priveste viza de lunga sedere in scop de studii, aceasta poate fi acordata strainilor, la cerere, in limita numarului locurilor in unitatile sau institutiile de invatamant care pot fi puse la dispozitie strainilor. Vizele se elibereaza de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din tara in care acestia si au resedinta sau domiciliul.

Prin Ordonanta Guvernului nr. 32/2003 (MO nr.62/01.02.2003) a fost modificata si completata prin Legea nr. 203/1999 privind permisele de munca.

Aceasta ordonanta contine reglementari privind limitarea accesului cetatenilor proveniti din statele cu potential migrator ridicat la piata muncii din Romania si inasprirea

388

sanctiunilor pentru angajatorii care incadreaza in munca straini, cu incalcarea prevederilor legale, prin marirea cuantumul amenzii aplicate acestora.

Astfel, lucratorii straini pot fi incadrati in munca pe teritoriul Romaniei, in baza permisului de munca, numai in situatia in care locurile de munca vacante nu pot fi ocupate cu personal roman, iar lucratorul strain indeplineste conditiile speciale de pregatire profesionala si experienta in activitate, solicitate de angajator. Aceste prevederi sunt valabile in prezent si pentru cetatenii Statelor Membre ale Uniunii Europene si ai statelor semnatare ale Acordului privind Spatiul Economic European, urmand ca pentru acestia sa-si inceteze aplicabilitatea de la data de 1 ianuarie 2007.

Readmisia Odata cu O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania a fost stabilita o procedura exacta pentru returnarea strainilor depistati cu sedere ilegala si expulzarea celor condamnati cu pedeapsa inchisorii insotita de aceasta masura de siguranta pentru savarsirea de infractiuni pe teritoriul tarii noastre.

De asemenea, a fost introdusa o noua procedura de luare in custodie publica a strainilor depistati cu sedere ilegala si care urmeaza sa fie returnati. Astfel, aceasta masura nu mai este una administrativa, dispusa de DSPM, ci a devenit o masura judiciara, dispusa de procuror. De asemenea, a fost introdus principiul controlului judecatoresc, in sensul ca perioada de luare in custodie publica se poate prelungi numai de catre instanta de judecata competenta teritorial. Cadrul legal limiteaza perioada de luare in custodie publica.

Pana in prezent Romania a incheiat un numar de 29 de Acorduri de readmisie a cetatenilor romani aflati in situatie ilegala pe teritoriul altor state. 24 din cele 29 de acorduri, semnate dupa 1995, au fost incheiate in conformitate cu Recomandarea Consiliului Europei din 30.11.1994.

26 de acorduri sunt in vigoare, iar 3 sunt in curs de ratificare.

In perioada de referinta au fost adoptate urmatoarele legi de ratificare a unor acorduri de readmisie:

Legea 607/6 noiembrie 2002 pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Albania privind readmisia cetatenilor proprii si a strainilor, semnat la Bucuresti, la 7 iunie 2002 (MO 829/18 nov. 2002), in vigoare din 2 ianuarie 2003.

- Legea nr. 26/13.01.2003 (MO nr. 31./21.01.2003) pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Letone privind readmisia persoanelor; HG nr. 1183/24.10.2002 (MO 817/12.11.2002) pentru ratificarea Protocolului pentru aplicarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Letone privind readmisia persoanelor; cele doua documente au fost semnate la Riga, la 5 iulie 2002.

- Legea nr. 128/11.04.2003 (MO nr. 266/16.04.2003) pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Portugheze privind readmisia persoanelor aflate in situatie ilegala, semnat la Lisabona pe 26 septembrie 2002.

- Proiectul Legii pentru ratificarea acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord privind readmisia persoanelor, semnat la Bucuresti la 20.02.2003, precum si proiectul H.G. privind aprobarea Protocolului pentru aplicarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord privind readmisia persoanelor, semnat la Bucuresti la 20.02.2003, au fost aprobate in cadrul sedintei Guvernului din 17.05.2003.

389

Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Norvegiei privind readmisia propriilor cetateni si a strainilor, semnat la Bucuresti, la data de 17 iulie 2002, se afla in procedura parlamentara.

In ceea ce priveste acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Libaneze privind readmisia cetatenilor proprii si a strainilor, semnat la Bucuresti, la data de 18 martie 2002, urmeaza sa se initieze procedura necesara pentru obtinerea avizelor si aprobarilor necesare ratificarii dupa primirea deplinelor puteri ale ministrului libanez al justitiei, semnatarul documentului.

In privinta Letoniei, obiectivul incheierii acordului de readmisie a fost realizat prin adoptarea HG nr. 1183/24.10.2002 privind aprobarea Protocolului pentru aplicarea Acordului dintre Guvernului Romaniei si Guvernul Republicii Letone privind readmisia persoanelor, semnat la Riga la 5 iulie 2002 (M O nr. 817/12.11.2002).

In perioada septembrie 2002 – mai 2003 un numar de 13.194 de romani au fost returnati in baza acordurilor de readmisie.

Directia pentru Straini si Probleme de Migrari coopereaza cu autoritatile din Suedia (Swedish Migration Board) si Danemarca (Danish Immigration Service) in cadrul activitatilor Conventiei de twinning 2001/IB/JH/01 Dezvoltarea cadrului cadrului legal si institutional in domenul migratiei.

La nivelul Directiei pentru Straini si Probleme de Migrari a fost nominalizat un ofiter care face parte din grupul de lucru privind migratia in cadrul Trilateralei Romania-Ungaria-Austria. Activitatea acestui grup consta in schimbul de date statistice in domeniul migratiei ilegale, precum si schimbul de date si informatii cu caracter operativ in domeniul traficului ilegal de persoane.

Azilul In perioada septembrie 2002 - iunie 2003 nu a fost inregistrat nici un caz de detentie ilegala a solicitantilor de azil ori refugiatilor sau nerespectarea principiului nereturnarii (non-refoulment).

Noua legislatie pentru straini a adus garantii procedurale, care impiedica aparitia unor situatii de detentie ilegala ori returnari fortate, nedorite (implicarea magistratilor in procedura de custodie publica, respectarea drepturilor fundamentale ale celor retinuti pe parcursul detentiei, accesul liber la justitie, asistenta juridica, medicala si sociala etc.).

Acest nou cadru legislativ pentru straini asigura garantiile procedurale necesare pentru cetatenii straini cazati in Centrul Otopeni sau solicitantii de azil respinsi definitiv si irevocabil, aflati in situatie ilegala, in vederea accesului la procedura de determinare a statutului de refugiat si depunerea unei noi cereri, asigurarea asistentei juridice si sociale, in vederea sustinerii cererilor lor, accesul liber la justitie pentru pararea drepturilor lor, interdictia returnarii sau expulzarii si implicarea magistratilor in procedura de custodie publica.

De asemenea, este prevazut faptul ca de la aplicarea prevederilor legii privind regimul strainilor in Romania, solicitantii de azil, refugiatii si persoanele care au primit protectie umanitara conditionata ori o forma de protectie temporara umanitara sunt exceptati.

In vederea deplinei armonizari a legislatiei romane in domeniul azilului cu aquis-ul comunitar nou aparut, a fost intocmit un Tabel de concordanta privind implementarea Directivei Consiliului 2003/9/EC din 27 ianuarie 2003 care stabileste standardele minime pentru primirea solicitantilor de azil.

In vederea imbunatatirii conditiilor de asistenta a solicitantilor de azil din Romania, Romania a adoptat HG nr. 1439/12.12.2002 (MO nr. 935/20.12.2002), ce a intrat in

390

vigoare la data de 01.01.2003, privind majorarea sumelor pentru cazare si masa acordate solicitantilor statutului de refugiat.

In vederea dezvoltarii capacitatii de gestionare a fondurilor comunitare, in cadrul Oficiului National pentru Refugiati a fost creat un Birou pentru integrare europeana, programe si relatii internationale, cu o componenta de 5 persoane.

Pentru intarirea capacitatii administrative de aplicare a aquis-ului comunitar, in perioada de referinta, a fost finalizata dotarea Centrelor de cazare din Bucuresti (Centrul din strada Vasile Stolnicul), Timisoara si Galati. Totodata, au fost continuate lucrarile de reabilitare si reparatii la Centrele de cazare si proceduri din Timisoara si Galati, cu termen de finalizare in luna octombrie 2003.

De asemenea, la 01.01.2003 a fost dat in folosinta un Centru special pentru categoriile defavorizate de persoane, respectiv minori neinsotiti, femei singure si femei cu copii, care sa asigure cadrul necesar unei consilieri si asistente complexe, specifice si totodata sa mareasca capacitatea administrativa de aplicare a prevederilor comunitare.

Beneficiind de asistenta de specialitate si fonduri externe, Oficiul National pentru Refugiati a inceput implementarea unui nou sistem de emitere de documente de calatorie pentru refugiati si persoanele care au dobandit protectie umanitara conditionata, venind astfel in asteptarea tuturor categoriilor de persoane, care au primit protectie in Romania si doreau sa calatoreasca in alte tari.

In baza HG nr. 1191/2001 privind aprobarea Programului de integrare socio-profesionala a strainilor care au dobandit statutul de refugiat in Romania, se implementeaza un program de integrare, sub coordonarea a doi lucratori specializati din cadrul Oficiului National pentru Refugiati, la care participa un numar de 25 refugiati recunoscuti in Romania. Acestia au participat la cursuri de invatare a limbii romane, acomodare culturala si au primit consiliere juridico-sociala in vederea facilitarii integrarii acestora in societatea romaneasca.

Pentru implementarea programelor de integrare au fost incheiate doua Protocoale de colaborare intre Oficiul National pentru Refugiati si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) la data de 17.10.2002, respectiv cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, la data de 03.09.2002. Totodata, a fost elaborat un Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 3709/02.04.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind scolarizarea copiilor strainilor care au obtinut statut de refugiat in Romania si a minorilor neinsotiti, care a reglementat de o maniera legala conditiile si accesul la sistemul de invatamant al copiilor refugiati si al minorilor neinsotiti.

In prezent, in cadrul Programului PHARE National 2001 - „Intarirea managementului fenomenului migratiei”, subcomponenta „Dezvoltarea sistemului privind azilul in Romania”, se lucreaza la elaborarea proiectului Legii privind integrarea strainilor care au primit o forma de protectie in Romania si a unui Ghid de bune practici.

In perioada de referinta, Oficiul National pentru Refugiati a incheiat un Protocol de colaborare cu Directia Generala pentru Evidenta Informatizata a Persoanei, stabilind relatii concrete de cooperare pentru rezolvarea situatiilor legate de solicitantii de azil si refugiati.

Protocolul stabileste in mod concret relatiile de colaborare in vederea primirii cererilor de azil depuse la unitatile din cadrul Directiei Generale pentru Evidenta Informatizata a Persoanei, inregistrarii acestora, inaintarii catre Oficiul National pentru Refugiati, asigurarea conditiilor pentru intervievarea solicitantilor de azil aflati in Centrul Otopeni, comunicarea hotararilor luate si eliberarea documentelor de identitate temporare pentru solicitantii de azil. Referitor la derularea procedurii de determinare a statutului de refugiat, termenul de solutionare este de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii pentru inca 30 de zile, in masura in care este necesara o documentare suplimentara in privinta cazului.

391

Totodata, au fost organizate actiuni de pregatire a personalului din cadrul politiei pentru straini, politiei de frontiera si politiei nationale, pentru crearea unui cadru unic de actiune in domeniul azilului si imbunatatirea nivelului de cunoastere a legislatiei si practicilor relevante.

In cadrul programului de pregatire anual cu ICNUR au fost organizate programe de pregatire vizand accesul la procedura de stabilire a statutului de refugiat si respectarea drepturilor solicitantilor de azil si accesul acestora la asistenta sociala si juridica, respectarea principiului nereturnarii, la care au participat si reprezentanti din partea politiei pentru straini, politiei de frontiera sau politiei nationale, programe derulate prin intermediul seminariilor si grupurilor de lucru.

Cu fonduri proprii, Oficiul National pentru Refugiati a organizat sedinte comune de lucru, schimb de date si informatii cu privire la informatiile din tarile de origine ale solicitantilor de azil, cu reprezentanti ai institutiilor cu responsabilitati in materie de azil, activitate ce se doreste a fi permanentizata.

ONR a desfasurat in anul 2002 un program de pregatire pe baze bilaterale cu Oficiul Federal pentru Refugiati din Elvetia, beneficiind de fonduri guvernamentale elvetiene, program care s-a axat pe pregatirea ofiterilor de decizie in vederea derularii procedurii de determinare a statutului de refugiat si utilizarea informatiilor relevante din tarile de origine ale solicitantilor de azil.

In perioada de referinta ONR a colaborat cu Germania si Grecia in procesul pregatirii Conventiei de infratie institutionala Continuarea intaririi controlului frontierelor si imbunatatirea managementului migratiei RO/02/IB/JH02 ce va fi implementata dupa aprobarea de catre Comisia Europeana. De asemenea, o buna cooperare a fost desfasurata cu Elvetia, in cadrul programului bilateral de pregatire a ofiterilor de decizie, fiind primita expertiza din partea Oficiului Federal pentru Refugiati din aceasta tara.

Totodata, beneficiind de asistenta din Partea Oficiului TAIEX al Comisiei Europene, un grup de 3 persoane din cadrul ONR a efectuat un stagiu de pregatire in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, ocazie cu care au fost stabilite legaturi de cooperare cu UK Home Office, in perspectiva colaborarii in domeniul azilului.

Cooperarea politieneasca si lupta impotriva crimei organizate Cooperare politieneasca In ceea ce priveste reforma politiei care este in derulare, in perioada de referinta au fost elaborate, pentru aplicarea Legii 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, proiecte de acte normative privind: disciplina si deontologia profesionala a politistilor (OMI nr.350/22.12.2002), pregatirea continua a personalului Ministerului de Interne (IMI nr.363/12.12.2002), raportarea evenimentelor (OMI nr. 343/5.11.2002), Ghidul carierei personalului Ministerului de Interne (OMI nr.325/4.10.2002), activitatea de management resurse umane (OMI nr.330/8.10.2002), reconversia profesionala a personalului Ministerului de Interne (OMI nr.323/2.10.2002),, Protocolul de colaborare intre Ministerul de Interne si Mininsterul Muncii si Solidaritatii Sociale privind protectia sociala pentru personalul Ministerului de Interne supus reorganizarii (OMI nr.338/21.10.2002), cercetarea penala a personalului din structurile Ministerului de Interne (OMI nr.321/24.09.2002), activitatea de management a resurselor umane (OMI nr.330/8.10.2002), disciplina si deontologia profesionala a politistilor (OMI nr.350/22.11.2002).

Un capitol separat il constituie reglementarea activitatii Corpului National al Politistilor, organism profesional, consultativ, prin H.G. nr.1578/20.11.2002 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Corpului National al Politistilor si HG nr.2371/4.03.2003 privind modificarea art.4 din Regulament. Prin Conventia de Infratire

392

Institutionala – „Continuarea demilitarizarii si descentralizarii functiilor politienesti”, din cadrul Programului Phare National 2002, se va asigura optimizarea functionarii acestui organism.

Pentru asigurarea unei functionari corespunzatoare, in concordanta cu standardele de calitate ale Uniunii Europene, s-a elaborat documentul programatic de baza pentru activitatea Politiei Romane in anul 2003, si anume “Politia in slujba comunitatii in anul 2003” fixand ca principale obiective:

- aplicarea principiilor managementului institutional modern,

- optimizarea structurii organizatorice,

- dezvoltarea parteneriatului politist-cetatean,

- cresterea capacitatii operative de culegere a informatiilor, supravegherile operative si investigatiile sub acoperire,

- contracararea activitatii infractionale din sfera crimei organizate si a traficului si consumului ilicit de droguri,

- limitarea criminalitatii economico-financiare si a coruptiei (atat interne cat si externe),

- asigurare climatului de siguranta civica,

- asigurarea respectarii drepturilor omului, etc.

In prezent, efectivele Politiei Romane sunt compuse din 10 746 ofiteri, 34 309 agenti de politie, 2536 functionari, insumand 47 591 persoane (484 politisti/100 000 locuitori).

In vederea optimizarii relatiei politie – cetatean, conform modelelor politiilor occidentale, s-au realizat doua proiecte pilot de implementare a conceptului de politie de proximitate, in judetele Arges si Neamt, in baza unui acord de cooperare bilaterala cu politia elvetiana. Aceasta experienta va fi extinsa la nivel national, folosind sprijinul specialistilor olandezi si experientele celor britanici si spanioli prin derularea Conventiei de Infratire Institutionala – “Continuarea demilitarizarii si descentralizarii functiilor politienesti”. Pentru sprijinirea implementarii acestui model a fost emisa Dispozitia Inspectorului General al Politiei Romane privind infiintarea Politiei de Proximitate.

O potentare a relatiilor politiei cu comunitatea va avea ca suport recent aprobata Lege nr.629/2002 (MO nr. 848/25.11.2002) privind modificarea si completarea Legii nr.195/2001 privind voluntariatul – folosirea voluntarilor in activitatea de prevenire.

Pentru transpunerea in practica a prevederilor acestui act normativ, si aplicarea lui in domeniile de activitate ale politie, a fost emisa si difuzata unitatilor din teritoriu Dispozitia I.G.P. nr.117/2001, in care au fost prevazute expres activitatile politiei in care pot fi folositi voluntari, modalitatea de lucru cat si documentele care stau la baza acestei colaborari.

Inpectoratele judetene de politie au luat masuri de punere in aplicare a prevederilor dispozitiei si au reusit sa incheie 8959 contracte de voluntariat, din care 3183 in mediul urban si 5776 in mediul rural, si au fost deja eliberate 3829 insigne si 3756 certificate de voluntar. Ministerul de Interne a organizat si executat 6801 actiuni in care au fost angrenati si voluntari.

Ca o masura complemetara s-a adoptat Legea nr. 641/2002 (M. O. nr. 900/11.12.2002) pentru aprobarea OG nr. 55/2002 privind regimul juridic al sanctiunilor prestarii unei activitati in folosul comunitatii si inchisoarea contraventionala.

Imbunatatirea imaginii serviciului de politie se realizeaza prin promovarea conceptului de transparenta atat la nivel de conducere cat si la cel de executie. Astfel, au fost adoptate Ordinul Ministrului de Interne nr.433/12.04.2003 privind transparenta decizionala in Ministerul de Interne corelat cu Legea nr. 52/2003 (MO nr.70/2003)

393

privind transparenta decizionala in Administratia Publica, precum si OMI nr.319/19.09.2002 privind mediatizarea datelor si informatiilor obtinute in exercitarea atributiilor de serviciu de catre lucratorii Ministerului de Interne.

In acelasi cadru, s-au dezvoltat relatiile de cooperare inter-institutionala intre politie si alte unitati din administratia publica.

Prin infiintarea Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica se asigura cooperarea corespunzatoare intre politie si administratia locala. Functionarea acestei structuri este imbunatatita cu ajutorul asistentei primite in cadrul Conventiei de Infratire Institutionala – “Continuarea demilitarizarii si descentralizarii functiilor politienesti”, finantata prin Phare 2002.

Cooperarea intre Ministerul de Interne, Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Educatiei si Cercetarii s-a materializat prin adoptarea Ordinului 4703/2002 (MO nr.885/7.12.2002) privind intensificarea actiunilor de mentinere a ordinii publice si a cresterii sigurantei civice in zona unitatilor de invatamant.

Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din Inspectoratul General al Politiei Romane a instituit sistemul de lucru pentru prevenirea criminalitatii in baza programelor cadru de cooperare cu institutiile civile. Astfel, sunt in derulare urmatoarele programe:

- Programul privind contributia Politiei Romane la imbunatatirea situatiei rromilor (desfasurat in parteneriat cu autoritati locale si ONG-uri),

- Programul de prevenire a delincventei juvenile si victimizare a minorilor (desfasurat in parteneriat cu autoritati locale, ministerele de resort si ONG-uri),

- Programul de prevenire a violentei domestice (desfasurat in parteneriat cu autoritati locale, ministerele de resort si ONG-uri), etc.

Lupta impotriva crimei organizate Un moment semnificativ al perioadei de referinta il constituie adoptarea Legii nr.39/2003 (MO nr.50/29.01.2003) privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, intrata in vigoare 1 martie 2003, care este armonizata cu prevederile Conventiei Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, ratificata prin Legea 565/2002, precum si cu actele comunitare din acest domeniu, si anume: Actiune comuna din 29.11.1996 privind infiintarea si tinerea la zi a unui indrumar cu competente specializate, calificari si cunostinte de specialitate in lupta impotriva crimei internationale organizate, cu scopul de a facilita aplicarea legii privind cooperarea intre statele membre (JO L 342/31.12.1996); Actiune comuna din 14.10.1996 care sustine un cadru comun al initiativelor membrilor statelor Uniunii Europene cu privire la ofiterii de legatura (JO L 268/19.10.1996); Declaratia comuna de la Berlin din septembrie 1994 cu privire la combaterea crimei organizate; Rezolutia din 17.01.1995 privind interceptarea legala a telecomunicatiilor; Program de actiune al statelor membre ale Uniunii Europene si a tarilor asociate ale Europei centrale si orientale, precum si a tarilor baltice, in materia cooperarii judiciare in lupta impotriva Crimei internationale organizate (25-26.09.1995); Rezolutia din 23.11.1995 privind protectia martorilor in lupta impotriva crimei organizate (JO C 327/7.12.1995 relevanta de asemenea si pentru cooperarea judiciara in cauzele penale); Masuri destinate sa intensifice lupta impotriva crimei organizate (12.12.1996); Rezolutia din 20.12.1996 cu privire la persoanele care coopereaza in procesul judiciar in lupta impotriva crimei organizate (JO C 10/11.01.1997 relevanta de asemenea si pentru cooperarea judiciara in cauzele penale); Plan de actiune pentru combaterea crimei organizate (adoptat de Consiliu la 28.04.1997, JO C 251/15.08.1997; Proiect de actiune impotriva crimei transnationale organizate – indrumar practic (adoptat de consiliu la 4.12.1997).

In vederea reprimarii actelor de criminalitate organizata s-a impus, pe langa ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate si a celor

394

doua protocoale aditionale semnate de Romania, elaborarea unui act normativ care sa asigure, pe de o parte, crearea cadrului juridic corespunzator in domeniu, iar pe de alta parte, transpunerea in dreptul intern a prevederilor documentelor juridice internationale mentionate.

Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate defineste in Capitolul I notiunile de grup infractional organizat, infractiune grava si informator si reglementeaza in Capitolul II obligatia elaborarii si aplicarii Planului national de actiune pentru prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, efectuarea de studii periodice in scopul identificarii cauzelor care determina si a conditiilor care favorizeaza criminalitatea organizata si initierea unor campanii de informare privind acest fenomen.

Capitolul III incrimineaza initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui asemenea grup, iar Capitolul IV contine dispozitii procedurale, necesare desfasurarii in conditii optime a activitatilor de combatere a criminalitatii organizate. Astfel, este extinsa sfera bunurilor care provin din infractiunile grave savarsite in cadrul grupurilor infractionale organizate si care sunt supuse confiscarii. De asemenea, sunt prevazute activitati specifice care pot fi desfasurate de organele de urmarire penala in scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorilor, cand exista date sau indicii temeinice ca se pregateste comiterea unei infractiuni din domeniul criminalitatii organizate. Asemenea activitati sunt: punerea sub supraveghere a conturilor bancare si a conturilor asimilate acestora; punerea sub supraveghere a sistemelor de comunicatii; punerea sub supraveghere si/sau accesul la sisteme informationale.

Cooperarea intre state poate avea ca obiect, dupa caz, asistenta judiciara internationala in materie penala, extradarea, identificarea, blocarea, sechestrarea si confiscarea produselor si instrumentelor infractiunii, desfasurarea anchetelor comune, schimbul de informatii, asistenta tehnica sau de alta natura pentru culegerea si analiza informatiilor,.

De asemenea, a fost adoptata Legea 565/8.11.2002 (MO nr. 813/8.11.2002) pentru ratificarea Conventiei Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transfrontaliere organizate, precum si a Protocolului impotriva traficului ilegal de migranti pe calea terestra, a aerului si pe mare, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, adoptate la New York, la 15 noiembrie 2000.

Prin masurile adoptate pana in prezent, atat in plan legislativ, institutional cat si operativ, Romania a respectat si va respecta in continuare cele 15 principii ale Pactului de Preaderare privind Crima Organizata.

La nivelul Directiei Generale a Politiei Municipiului Bucuresti - sediul central - este realizata reteaua interna cu legatura la Reteaua Metropolitana comunicatii voce-date a Ministerului de Interne si urmand ca la sfarsitul semestrului I 2003 sa fie dat in exploatare sistemul integrat care asigura legaturi de comunicatii voce si date intre toate unitatile MI din Bucuresti.

Au fost achizitionate si au fost instalate echipamentele pentru modernizarea retelei de comunicatii pe unde scurte ale ministerului, destinata asigurarii legaturilor in situatii de dezastre sau calamitati care conduc la intreruperea functionarii normale a infrastructurii terestre de telecomunicatii.

La aceasta data, in fiecare resedinta de judet (sediu IJP) functioneaza un echipament de comunicatii de date care a fost instalat ca urmare a implementarii fazei trei a Retelei de comunicatii integrate voce-date a Ministerului de Interne.

395

Toate inspectoratele judetene de politie sunt conectate la reteaua metropolitana prin STS, urmand a se realiza pe plan local legatura intre router si switch-ul retelei pentru schimbul de date.

In aplicarea Legii nr. 365/7.06.2002 (M.O. din 5.07.2002) privind comertul electronic, in cadrul Ministerului de Interne a fost creata structura specializata pentru prevenirea si combaterea faptelor din domeniul criminalitatii informatice.

In vederea combaterii mai eficiente a infractiunilor comise pe calculator, Ministerul de Interne in colaborare cu Secret Service, a specializat ofiteri urmand sa se continue derularea activitatilor specifice in cadrul TASK FORCE-ului zonal, cu sediul la Bucuresti.

Astfel, in cadrul acestui “Acord de principiu privind infiintarea unui grup de lucru antifrauda in domeniul criminalitatii informatice si al cartilor de credit in Romania” au fost stabilite obiectivele, modul de organizare si responsabilitatile comune, pentru prevenirea si combaterea acestui gen de infractiuni.

De asemenea, in perioada de referinta a fost adoptata Legea nr.682/19.12.2002 privind protectia martorilor (MO nr.964/28.12.2002) si intrata in vigoare la data de 19 ianuarie 2003.

Legea este armonizata cu:

- Recomandarea (97) 13 a Consiliului Europei privind intimidarea martorilor si drepturile apararii;

- Rezolutia Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1996 privind persoanele care coopereaza in procesul judiciar in lupta impotriva criminalitatii organizate;

- Rezolutia Consiliului Uniunii Europene din 23 noiembrie 1995 privind protectia martorilor in lupta impotriva criminalitatii internationale organizate.

In continutul legii sunt incluse prevederi referitoare la procedura de includere in Programul de Protectie a Martorilor a persoanelor care au calitatea de martor in sensul proiectului de lege si care se afla in stare de pericol. Se prevede, de asemenea, infiintarea, in cadrul Ministerului de Interne, a Oficiului National pentru Protectia Martorilor, precum si masurile de asistenta si protectie a martorului. Legea 682 din 2002 se aplica de la data intrarii ei in vigoare, 28 ianuarie 2003, MI luand o serie de masuri pe plan intern, multe dintre ele facute publice prin mass media. Regulamentul de aplicare a Legii nr. 682 /2002, elaborat de Ministerul de Interne impreuna cu Ministerul Justitiei se afla in faza de avizare.

Prin OMI nr.I/0556/2002 a fost infiintat in cadrul Ministerului de Interne compartimentul Managementul Informatorilor.

Laboratorul de genetica moleculara din cadrul Politiei Romane face obiectul unui contract de achizitie semnat cu o firma din Austria. A fost incheiat si acordul de credit aferent contractului comercial.

Pentru crearea la nivel national si teritorial unei baze de date formata initial din 10 000 de inregistrari (fotografie, amprenta si date de identificare) intr-un sistem de compozitie si recunoastere faciala (Image Track), s-a asigurat prin credit garantat de Guvernul Romaniei o finantare de 2,7 milioane USD pentru achizitionarea echipamentelor specifice care vor dota 42 de inspectorate de politie in toate judetele tarii.

In ceea ce priveste incheierea acordului de cooperare intre Romania si EUROPOL, in urma misiunii de auditare care s-a desfasurat in perioada 20-22 august 2002, expertii Europol au intocmit un raport de evaluare pe baza caruia au fost initiate negocierile de semnare. In perioada 12 - 14.05.2003 o delegatie romana a participat la negocierea si parafarea (13.05.2003) textului Acordului de cooperare intre Romania si EUROPOL. Urmeaza ca in toamna acestui an sa fie semnat Memorandumul de Intelegere cu acest organism, dupa care va fi creata si Unitatea Nationala EUROPOL.

396

In ceea ce priveste cooperarea cu structurile similare din alte state, aceasta s-a derulat si sub forma schimbului de informatii prin Interpol, SECI, PNF si a unei foarte bune colaborari cu ofiterii de legatura din Germania, Italia si Franta acreditati la Bucuresti, dar si cu alti ofiteri de legatura din Ankara, Viena sau Sofia, efectuandu-se verificari in 494 de solicitari formulate de catre acestia. Totodata, structurile de combatere a crimei organizate si antidrog romane au adresat autoritatilor straine competente 1384 solicitari de verificare a unor aspecte de criminalitate transnationala.

In acest an, la sediul Directiei Generale au avut loc 45 intalniri de lucru cu ofiterii de legatura si au fost primite 8 delegatii straine, intre care reprezentanti ai Scotland Yardului (pe linia traficului de fiinte umane si rapiri), FBI (combaterea traficului de persoane si droguri), precum si cu Nokia Corporation (pe probleme de securitate a transporturilor speciale).

In acest interval de timp s-au aflat in lucru un numar total de 1086 cereri de asistenta (fata de 396 in trimestrul I al anului 2002), cu 274% mai multe cereri decat in perioada similara a anului 2002. Dintre acestea s-au solutionat un numar de 474 cereri de asistenta (fata de 166 in trimestrul I 2002). In perioada de referinta, ponderea e reprezentata de cererile de asistenta pe migratie ilegala si trafic de fiinte umane, care impreuna constituie 59,4% din totalul cererilor.

Exemplificam in acest sens cele 23 de cazuri in care autoritatile judiciare straine au finalizat cererile ca urmare a sprijinului acordat de Punctul National Focal, prin intermediul organelor de aplicare a legilor romane, privind 42 de cetateni romani, autori de infractiuni pe teritoriile lor.

In prezent, Punctul National Focal isi desfasoara activitatea la nivelul standardelor legale si tehnice ale Uniunii Europene.

In ceea ce priveste legislatia rutiera, prin OUG nr.195/2002 (MO nr.958/28.12.2002) privind circulatia pe drumurile publice si HG nr.85/31.01.2003 (MO nr.58/2003) pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, s-a asigurat un nou cadru normativ in acest domeniu.

In elaborarea acestei noi legislatii s-a avut in vedere contextul geo-politic in care se situeaza Romania si perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, textul celor doua acte normative asigurand armonizarea procedurilor autohtone cu dispozitiile conventiilor asupra circulatiei rutiere, respectiv semnalizarii rutiere, incheiate la Viena in 1968, la care Romania este parte, precum si Acordurile europene care le completeaza, revizuite de Comisia Economica pentru Europa, Organizatia Natiunilor Unite din 1993 si 1995.

O data cu aplicarea noii legislatii s-a inregistrat o tendinta pozitiva privind reducerea riscului victimizarii prin accidente de circulatie in 2003, fata de aceeasi perioada a anului 2002. Astfel, s-a inregistrat scaderea cu 20% a numarului accidentelor grave, cu 31% a mortalitatii si cu 11% a vatamarilor corporale.

De asemenea, in perioada de referinta politia rutiera din Romania a fost interconectata la sistemul informatic al organizatiei si a participat cu regularitate la actiunea semestriala MERMAID care urmareste combaterea infractionalitatii rutiere in transporturile comerciale de marfuri. Romania are, in prezent, statut de observator in cadrul acestei organizatii.

In ceea ce priveste combaterea si prevenirea comiterii de acte huliganice cu prilejul desfasurarii competitiilor sportive, precum si a activitatilor infractionale comise de bande de motociclisti, este in curs de finalizare baza de date cu persoanele cunoscute ca avand antecedente sau predispozitia de a participa la astfel de acte..

De asemenea, la nivelul Comandamentului National al Jandarmeriei Romane s-a infiintat Punctul National de Informare pentru Fotbal.

In materie de siguranta publica, Jandarmeria Romana, in parteneriat cu un consortiu franco-spaniol a inceput un program de modernizare a structurilor si practicilor.

397

Tot Jandarmeria Romana gestioneaza programul „Scoli si parcuri in siguranta”, ale carui obiective sunt asigurarea sigurantei in zonele unitatilor de invatamant si inlocurile de agrement.

Combaterea traficului de persoane In ceea ce priveste activitatea de prevenire, combatere si sanctionare a traficului de fiinte umane, prin HG nr. 299/2003 (MO nr. 206/31.03.2003) a fost adoptat Regulamentul pentru aplicarea Legii nr. 678 din 2001 privind combaterea traficului de fiinte umane.

Tot ca masuri legislative luate in aceasta materie mentionam si Legea nr. 196/2003 (MO nr. 342/20.05.2003) privind combaterea pornografiei si Legea nr. 217/2003 (MO nr. 367/29.05.2003) privind combaterea violentei in familie.

In ceea ce priveste cadrul institutional, in cadrul Ministerului de Interne a fost infiintat Centrul de resurse privind traficul de fiinte umane (Proiectului Reflex, initiat de Politia Britanica), ce desfasoara activitati de culegere, schimb operativ de date si informatii, analize strategice privind migratia ilegala si traficul cu fiinte umane.

Eforturile politiei pentru combaterea traficului de fiinte umane - ca fenomen al crimei organizate transfrontaliere - sunt sprijinite de catre Comunitatea Europeana prin TASK FORCE-ul creat la Bucuresti, ce are ca obiectiv principal protectia femeii impotriva exploatarii sexuale.

In primele trei luni ale anului 2003, structurile abilitate ale Ministerului de Interne au continuat activitatile specifice in vederea diminuarii si contracararii traficului cu fiinte umane, fiind cercetate 233 persoane, care au comis 292 infractiuni, cele mai multe (225), facand obiectul Legii 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane (MO nr. 11.12.2001).

O atentie deosebita s-a acordat grupurilor organizate care traficheaza persoane cu handicap locomotor, printre care si copii, atat in tarile din spatiul Schengen, cat si in Statele Unite. In acest sens a fost derulat Programul de masuri pentru stoparea fenomenului migratiei ilegale si cersetoriei, program aprobat de Ministerul Public si Ministerul de Interne.

Un rol important l-a avut TASK – FORCE-ul cu ofiterii francezi pe linia clarificarii situatiei minorilor romani din Franta si efectuarea de cercetari in comun pentru identificarea retelelor de traficanti de persoane cu handicap folosite la practicarea cersetoriei, a rutelor utilizate si a modalitatilor de trecere a frontierelor pana la tara tinta.

De asemenea, ofiterii serviciului specializat sunt angrenati si in TASK FORCE-ul din cadrul SECI.

In conformitate cu Planul National de Actiune pentru Combaterea Migratiei Ilegale si Traficului cu Fiinte Umane, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1216/2001, au inceput o serie de activitati care urmaresc diminuarea fenomenului, dintre care amintim:

- efectuarea unei analize privind persoanele returnate din Occident in vederea identificarii localitatilor cu risc crescut si pentru stabilirea cauzalitatii fenomenului;

- inaintarea studiului catre inspectoratele de politie ale judetelor identificate cu risc criminogen crescut, in vederea desfasurarii activitatilor preventive ;

- realizarea unor analize pe fiecare tara de destinatie a migrantilor in vederea identificarii retelelor de trafic si pentru realizarea unor grupuri de lucru cu sprijinul ofiterilor de legatura straini din tara respectiva;

- solicitarea de la ofiterii de legatura si de afaceri interne romani aflati in post la Madrid, Roma, Paris, Viena si Praga, de date statistice privind minorii delicventi

398

depistati de autoritatile straine in anul 2002, in scopul realizarii unei analize in legatura cu locul de domiciliu, modul de trecere a frontierei si documentele folosite in acest scop;

- intocmirea, in colaborare cu Directia Pasapoarte din cadrul DGEIP, a unei situatii a minorilor care au plecat din tara insotiti de alte persoane decat parintii, carora li s-au eliberat pasapoarte sau au fost inscrisi in pasapoartele altor persoane ca urmare a procurilor notariale date de parinti, in scopul identificarii traficantilor care folosesc acest mod de operare;

- obtinerea de informatii despre persoane sau grupuri de persoane care fac parte din retele internationale interesate in traficarea de persoane in vederea prelevarii de organe pentru transplanturi ilegale

- continuarea activitatilor specifice privind eventuale persoane implicate in adoptii internationale ilegale, cu precizarea ca in acest trimestru nu au fost identificate cazuri in acest domeniu.

Un progres important in domeniul combaterii traficului de fiinte umane il reprezinta desfasurarea operatiunii MIRAGE 2002, care a reunit eforturile a 11 state SECI, Ucraina, Serbia si Muntenegru, precum si UNMIK, in cadrul careia au avut loc peste 200 de actiuni politienesti specifice si verificarea a 742 de companii de transport avand ca rezultat identificarea a 194 de victime, 19 traficanti.

Combaterea terorismului Conventia Natiunilor Unite cu privire la suprimarea finantarii terorismului a fost ratificata prin Legea nr. 623/2002 (MO nr. 852/26.11.2002).

In perioada de referinta, a fost adoptata Legea nr. 188/2002 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Polone privind colaborarea in combaterea criminalitatii organizate, a terorismului si a altor categorii de infractiuni.

In urma aprobarii de catre C.S.A.T. a Protocolului General de organizare si functionare a Sistemului National de Prevenire si Combatere a Terorismului, acest sistem, coordonat de Serviciul Roman de Informatii (desemnat autoritate nationala in domeniul combaterii terorismului prin Hotararea C.S.A.T. nr. 00140/19.10.2002) si compus din 14 ministere, Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Banca Nationala a Romaniei, S.I.E, S.P.P., S.T.S. si 3 agentii nationale, si inceput activitatea in semestrul II al anului 2002.

Serviciul Roman de Informatii a elaborat, in baza acestui Protocol, protocoale de cooperare in problematica prevenirii si combaterii terorismului cu Ministerul de Interne, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza si Ministerul Apararii Nationale. Dintre acestea, protocolul cu Ministerul de Interne a fost semnat de catre conducerile celor doua institutii.

In raport cu ultimele evolutii inregistrate in contextul extern de securitate, mentinerea Romaniei in afara sferei de confruntare directa cu un terorism de origine si motivatie autohtone, impune, cu prioritate, prevenirea manifestarii, pe teritoriul national, a riscurilor si amenintarilor teroriste, de natura sa pericliteze atat securitatea interna, cat si a altor state, derivate din:

- dinamica fenomenului terorist international;

- evolutiile externe ce pot influenta dinamica organizatiilor teroriste reprezentate in tara noastra de nuclee care, desi, in prezent, nu intreprind actiuni teroriste asupra unor obiective de pe teritoriul national pot sa isi modifice aceasta atitudine, in conjuncturi favorizante;

399

In context, se poate estima ca Romania nu se confrunta cu o amenintare majora de natura terorista, dar ramane activ un semnificativ potential de riscuri de aceasta natura.

Concomitent, Serviciul Roman de Informatii continua politica de dezvoltare a relatiilor de cooperare internationala si parteneriat cu servicii similare din spatiul euro-atlantic in scopul prevenirii si combaterii manifestarilor fenomenului terorist international.

In acest context, s-a avut in vedere eliminarea vulnerabilitatilor si surselor de risc in plan terorist, legate de: evenimente cu participare internationala, organizate in Romania; activitati publice si protocolare, la care au participat oficiali de rang inalt ai statului roman; obiective economico-sociale si culturale, potential vizate de actiuni de natura terorista; obiective straine de categoria celor care ar putea constitui tinte ale unor eventuale actiuni teroriste.

De asemenea, s-a asigurat un schimb permanent de date la nivelul institutiilor din cadrul Sistemului National de Prevenire si Combatere a Terorismului, in masura sa eficientizeze capacitatea de prevenire a eventualelor riscuri si amenintari iminente de natura terorista.

Combaterea fraudei si coruptiei Combaterea fraudei In primele 4 luni din anul 2003, s-a inceput urmarirea penala impotriva a 25.795 persoane pentru infractiuni economico-financiare, fiind finalizate cercetarile cu privire la 27.967 persoane invinuite/inculpate, din care 23.862 incriminate de legile speciale.

Activitatea de constatare a infractiunilor economico-financiare la nivelul intregii tari s-a materializat prin descoperirea a 45.114 infractiuni.

Astfel, in perioada de referinta, in evidenta formatiunilor de politie economico-financiara se aflau 356 lucrari complexe, s-au inregistrat 257 astfel de lucrari si s-au continuat activitatile specifice in 626, fiind solutionate 266 in care au fost implicate 591 persoane.

Prejudiciul cauzat a fost de 6.735.522 milioane ROL din care s-a recuperat 3.428.251 milioane ROL, reprezentand 51%.

Urmare activitatilor preventive desfasurate in aceasta perioada au fost indisponibilizate in vederea confiscarii importante sume in lei si valuta, cat si bunuri a caror provenienta nu s-a putut dovedi, astfel: 25.104 EURO, valuta SUA 56.820, bijuterii din aur 29,10 kilograme, din argint 61,7 kilograme, numerar in ROL 4.271 milioane, bunuri in valoare de 53.093 milioane ROL.

Lupta impotriva coruptiei La data de 01.09.2002 a fost infiintat Parchetul National Anticoruptie, in baza OUG nr. 43/2002 aprobata prin Legea nr. 503/2002, ce functioneaza ca un parchet autonom in cadrul Ministerului Public si este specializat in instrumentarea cauzelor privind infractiunile de coruptie si a celor conexe acestora asa cum sunt prevazute in Legea nr. 78/2000.

In conformitate cu legea sa de organizare, Parchetul National Anticoruptie este o structura complexa, inter-institutionala, intrucat la desfasurarea activitatilor de cercetare si urmarire penala in cauzele de competenta sa participa alaturi de procurori, ofiteri de politie judiciara si specialisti in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic s.a. – toate aceste categorii de personal fiind numite pe o perioada de 6 ani (cu posibilitatea reinnoirii mandatului) in cadrul Parchetului National Anticoruptie.

Parchetul National Anticoruptie efectueaza urmarirea penala in cauzele privind infractiunile de coruptie prevazute de Legea nr.78/2000, cu limitarile mentionate in OUG nr.43/2002, asa cum a fost modificata de Legea nr.161/2003.

400

In Legea nr. 78/2000 sunt mentionate trei categorii de infractiuni: infractiuni clasice de coruptie, infractiuni aflate in legatura directa cu coruptia si infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene. Dintre acestea, in conformitate cu dispozitiile Legii nr.161/2003, intra in competenta Parchetului National Anticoruptie doar acele infractiuni care sunt comise de anumite categorii de subiecti activi, limitativ prevazute in lege sau care au produs un prejudiciu peste o limita valorica anume stabilita sau acele infractiuni clasice de coruptie al caror obiect (mita) depaseste o anumita valoare. Competenta este diferita la structura centrala fata de serviciile teritoriale.

Parchetul National Anticoruptie are o structura centrala la nivel national si servicii teritoriale in fiecare oras – resedinta a unei curti de apel, plus un serviciu militar teritorial, in total 16 servicii teritoriale.

Structura personalului, din punct de vedere al numarului de posturi, se prezinta astfel:

- 98 posturi de procuror;

- 150 posturi de ofiteri de politie;

- 35 posturi de specialisti ;

- 70 posturi personal auxiliar de specialitate;

- 63 personal economic si administrativ.

Pana la data de 15.05.2003 au fost numiti sau, respectiv, delegati la Parchetul National Anticoruptie 56 procurori (30 la nivel central si 26 la serviciile teritoriale), 42 personal auxiliar si 9 personal economic si administrativ. De la unitatile de politie au fost detasati la PNA pe o perioada de 6 ani 56 de ofiteri de politie specializati in domeniul descoperirii si combaterii actelor de coruptie, urmand ca in perioada urmatoare numarul acestora sa creasca la 150.

Numarul de procurori, precum si cel al personalului auxiliar de specialitate si economico-administrativ a fost marit prin modificarea adusa Ordonantei de Urgenta nr.43/2002 de Legea nr.161/2003, in cazul procurorilor si personalului auxiliar de specialitate - pentru a face fata competentelor sporite prin infiintarea Sectiei judiciare a Parchetului National Anticoruptie si prin atribuirea competentei Parchetului National Anticoruptie de a efectua urmarirea penala in cauzele privind infractiunile comise impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, iar in cazul personalului economico-administrativ - pentru a raspunde exigentelor de administrare autonoma a Parchetului National Anticoruptie. Selectia si numirea personalului continua, respectand criteriile vechimii stabilite de lege, competentei profesionale deosebite si unei bune reputatii.

Din punct de vedere al procedurii de numire a personalului operativ al Parchetului National Anticoruptie, mentionam ca, in conformitate cu dispozitiile OUG nr.43/2003, procurorii sunt numiti de catre ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, pe baza recomandarii procurorului general al Parchetului National Anticoruptie; ofiterii de politie judiciara si specialistii sunt numiti de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, la propunerea procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul ministrilor de resort.

Procurorii, ofiterii de politie judiciara si specialistii Parchetului National Anticoruptie sunt salarizati conform criteriilor prevazute in anexa 1 a OUG nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi acordate magistratilor, la care se adauga un spor de 30%.

In urma Programului Phare de Twining “Lupta impotriva coruptiei”, conventie de infratire institutionala cu Parchetul Special Anticoruptie din Spania, ce a fost finalizat la 31 mai 2003, Parchetul National Anticoruptie a beneficiat, de la crearea sa si pana la incheierea programului PHARE, de un numar de 48 seminarii de pregatire

401

profesionala specializata in domeniul instrumentarii cauzelor de coruptie, seminarii sustinute de procurori, ofiteri de politie si experti spanioli. Tematica seminariilor a avut atat componenta teoretica, de informare a participantilor cu privire la lupta impotriva coruptiei si crimei organizate in sistemul juridic al ONU, Consiliului Europei si UE, precum si o componenta practica, operativa, care a urmarit impartasirea experientei procurorilor si ofiterilor de politie spanioli privind tehnicile si metodologia de investigatie operativa in cauzele de coruptie.

Programul PHARE a avut si o componenta de investitii in baza caruia Parchetul National Anticoruptie a beneficiat de echipament IT si de comunicatii in valoare totala de 1.138.00 Euro.

Aplicatia software ofera Parchetului National Anticoruptie un sistem de management electronic al dosarelor si un sistem de interogare on – line a unor baze de date detinute de Directia Generala a Vamilor si de Ministerul de Interne.

Tot in cadrul acestui program Phare, Parchetul National Anticoruptie si-a constituit propria pagina web (www.pna.ro) folosita ca mijloc de informare publica asupra rezultatelor si evolutiei Parchetului National Anticoruptie si ca mijloc de comunicare cu cetatenii.

Parchetul National Anticoruptie a beneficiat, in acelasi context, de un fond bibliografic constand din volume si reviste de literatura juridica, financiara, bancara romana) si straina.

In afara programului Phare, Parchetul National Anticoruptie a mai beneficiat de pregatire specializata concretizata in seminarii si vizite de studiu cu sprijinul unor fundatii germane, al Ambasadei S.U.A. la Bucuresti, al Oficiului TAIEX al Comisiei Europene, al Consiliului Europei.

De la infiintare si pana in prezent, Parchetul National Anticoruptie a stabilit contacte cu institutii similare si general cu Ministerele Publice din alte tari (Spania, Italia, Belgia, SUA, Portugalia s.a.) si cu organisme europene precum OLAF.

Parchetul National Anticoruptie dispune, de la data de 01.02.2003, de un sediu propriu pentru structura centrala, in Bucuresti, sediu adecvat specificului activitatii acestei institutii.

Doua servicii teritoriale, respectiv Oradea si Suceava, dispun de asemenea, de sedii proprii. Celelalte servicii teritoriale functioneaza in cladirile parchetelor de pe langa curtile de apel.

In ceea ce priveste echipamentele din dotare, structura centrala si serviciile teritoriale dispun de mobilier, echipamente de birotica, tehnica de calcul (in parte asigurata prin Programul Phare, in parte prin alocatii bugetare), truse criminalistice, etc.

In perioada de referinta au fost inregistrate la Parchetul National Anticoruptie 1759 de cauze din care au fost solutionate 366; in 685 de cauze s-a dispus declinarea competentei. Au ramas 708 cauze in curs de solutionare.

In dosarele aflate pe rolul sau, Parchetul National Anticoruptie a emis 113 mandate de arestare preventiva.

Din cele 366 de cauze solutionate, in 69 de cauze s-a dispus trimiterea in judecata, iar in 297 de cauze s-au dispus solutii de neurmarire.

In cele 69 de cauze in care s-a intocmit rechizitoriu, au fost trimisi in judecata 192 inculpati, din care 92 in stare de arest preventiv, pentru savarsirea a 396 infractiuni de coruptie, asimilate ori conexe, dupa cum urmeaza:

a. infractiuni clasice de coruptie:

- 105 luare de mita;

402

- 22 dare de mita;

- 37 trafic de influenta;

- 2 primire de foloase necuvenite;

b. 111 infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, din care:

- 71 creditare cu incalcarea legii;

- 38 utilizarea creditelor in alte scopuri;

- 2 obtinere de foloase necuvenite de catre persoane cu functii de control;

c. 120 infractiuni in legatura directa cu infractiunile de coruptie, din care :

- 43 asociere in vederea savarsirii de infractiuni;

- 49 fals si uz de fals;

- 25 spalare a banilor;

- 1 abuz in serviciu contra intereselor publice;

- 1 evaziune fiscala;

- 1 bancruta frauduloasa.

Dintre cei 192 de inculpati trimisi in judecata, 64 inculpati au savarsit infractiuni de luare de mita, 27 inculpati - dare de mita, 19 inculpati - trafic de influenta, 76 inculpati - creditare cu incalcarea legii, 5 inculpati - utilizare a creditelor in alte scopuri, 1 inculpat - obtinere de foloase necuvenite de catre persoane cu functii de control.

In vederea intensificarii luptei impotriva coruptiei si a reducerii ariei de manifestare a acesteia, pachetul legislativ nou adoptat in perioada de referinta se prezinta astfel:

1. Legea nr. 161/19.04.2003 (MO nr. 279/21.04.2003) privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediului de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Legea a fost adoptata avand in vedere faptul ca implicatiile fenomenului coruptiei asupra societatii, prevenirea si combaterea acestui fenomen necesita, pe plan legislativ, o abordare multidisciplinara si sistematica, pornind de la reglementarea aspectelor de drept penal, pana la disciplinarea raporturilor de drept comercial si asigurarea transparentei in viata economica.

Legea este structurata pe titluri, cuprinse in doua carti. Cartea I contine reglementari generale pentru prevenirea si combaterea coruptiei, si anume: transparenta informatiilor referitoare la obligatiile bugetare restante, transparenta in administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice, prevenirea si combaterea criminalitatii informatice, conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice, grupurile de interes economic (transpune Regulamentul nr. 2137/25.07.1985 privind grupurile europene de interes economic).

Cartea II cuprinde modificarea unor reglementari in scopul prevenirii si combaterii coruptiei. Modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie are in vedere:

- sanctionarea infractiunilor de coruptie savarsite de functionarii internationali prevazuti in Conventia penala privind coruptia, ratificata prin Legea nr. 27/2002 si in Protocolul aditional la Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene;

- infractiunile impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, astfel cum sunt prevazute in Conventia privind protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene;

403

- infractiunile prevazute in Conventia OECD privind combaterea coruptiei functionarilor straini in tranzactiile comerciale internationale.

- incriminarea faptei „cumparatorului de influenta” constand in promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu;

- la judecatorii, tribunale si curtile de apel, completele specializate urmeaza sa fie formate din 2 judecatori.

Modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie urmareste, in principal, sa confere acestuia posibilitatea unei concentrari a activitatii de urmarire spre marile cauze de coruptie, au fost determinate precis cauzele care intra in competenta Parchetului National Anticoruptie. Criteriile de departajare a competentei Parchetului National Anticoruptie de competenta ce revine parchetelor de pe langa instante se refera la valoarea prejudiciului cauzat prin savarsirea infractiunilor de coruptie, la valoarea sumei ori a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie si la calitatea persoanelor care au comis astfel de infractiuni. Modificarile din structura Parchetului National Anticoruptie privesc crearea unei sectii judiciare in cadrul Parchetului National Anticoruptie de la nivel central, infiintarea de servicii si birouri pentru ofiterii de politie judiciara si pentru specialistii din cadrul parchetului.

Legea prevede si unele completari ale procedurii privind responsabilitatea ministeriala.

Titlul II are ca obiect asigurarea transparentei si stabilitatii in mediul de afaceri, iar Titlul III cuprinde reglementari privind functia publica si functionarul public.

Comitetul National de Prevenire a Criminalitatii, aflat sub autoritatea primului–ministru, asigura, de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 161/2003 monitorizarea aplicarii acesteia. Obiectivele monitorizarii sunt:

Urmarirea adoptarii de catre autoritatile publice, in termenul legal, a masurilor concrete pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor specifice decurgand din prevederile legii;

Identificarea eventualelor deficiente - obstacole in aplicarea legislatiei anticoruptie;

Evaluarea periodica a rezultatelor obtinute;

Formularea de propuneri pentru asigurarea aplicarii corespunzatoare si imbunatatirea masurilor anticoruptie;

Actualizarea planurilor sectoriale de actiune impotriva coruptiei.

Ministerul Justitiei va proceda la centralizarea, analizarea, sintetizarea rapoartelor si valorificarea constatarilor, iar dupa aprobarea de catre Guvern, va asigura publicitatea acestora.

La nivelul Ministerului Justitiei s-a dispus luarea masurilor necesare pentru constituirea completelor pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in Legea nr.78/2000.

Deja au fost desemnati judecatorii care vor solutiona cauzele de coruptie atat la nivelul fiecarui tribunal cat si la nivelul curtilor de apel, fiind constituite completele specializate, de 2 sau 3 judecatori, in raport de gradul de jurisdictie.

2. Hotararea Guvernului nr. 504/24.04.2003 (MO nr. 301/2003) pentru aprobarea programului de aplicare a Legii nr. 161/2003.

3. HG nr.506/2003 privind stabilirea modelului Registrului declaratiilor de interese.

404

4. OUG nr. 40/2003 privind modificarea si completarea Legii nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

Guvernul a decis, prin aceasta Ordonanta de Urgenta, modificarea Legii nr. 115/1996, in sensul precizarii, in declaratia de avere, a cuantumului depozitelor si conturilor curente, in lei si valuta, in tara si in strainatate, a caror valoare insumata depaseste echivalentul a 10.000 euro. Declaratia de avere, astfel modificata, se va depune in termen de 30 zile de la data intrarii in vigoare a Ordonantei.

5. Legea nr. 43/2003 (MO nr. 54/30.01.2003) privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale creaza cadrul legal pentru finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, stabilind conditiile in care aceasta poate fi realizata (cotizatii, donatii), precum si sanctiunile in caz de nerespectare a prevederilor sale.

Curtea de Conturi este autoritatea competenta a verifica modul in care prevederile acestei legi sunt respectate de catre partide.

In plan administrativ, imbunatatirea activitatii de cooperare s-a realizat si prin organizarea si stabilirea de echipe mixte si ofiteri specializati in relatia cu Parchetul National Anticoruptie, si celelalte parchete pentru constatarea si cercetarea faptelor de coruptie si a celorlalte genuri de infractiuni semnalate si documentate corespunzator.

In perioada anului 2002, Ministerul de Interne a sesizat Parchetul cu privire la comiterea a 10.913 fapte de coruptie savarsite de 7.407 persoane, care au facut obiectul a 4.447 lucrari penale, dintre care au fost solutionate prin declinarea de competenta in favoarea parchetelor, 143 cu propunere de trimitere in judecata si 176 cu alte solutii. Din numarul total de persoane deferite parchetelor 176 au fost cercetate in stare de arest preventiv.

In ceea ce priveste infractiunile date direct in competenta de solutionare a Politiei, respectiv infractiunile asimilate si a celor in legatura directa cu cele de coruptie, prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, relevam faptul ca in 2002 au fost constatate 372 fapte de acest gen fata de numai 76 descoperite in anul 2001, inregistrand o crestere semnificativa la acest indicator.

Se constata o crestere insemnata si a numarului infractiunilor prevazute de Legea nr. 78/2000, de la 17 constatate in primele doua luni ale anului 2002 la 56 in aceeasi perioada a anului 2003.

Statistici recente atesta faptul ca in primele patru luni ale anului 2003 au fost deferite parchetelor 3135 persoane sesizate pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, cu 212 mai multe fata de acceasi perioada a anului trecut, cand au fost depistate 2923 persoane, inregistrandu-se o crestere cu 7,25%.

In anul 2003 au fost intocmite 39 dosare penale in care au fost implicati politisti, din care 12 pentru comiterea unor fapte de coruptie.

De asemenea, Ministerul de Interne a intensificat implementarea planurilor sectoriale de prevenire si combatere a coruptiei. In conformitate cu Planul de actiune impotriva coruptiei in randul personalului MI pe anul 2003, Ministerul de Interne a valorificat informatiile si datele furnizate de structurile proprii, a celor provenite de la alte structuri informative (S.R.I., S.I.E., M.J., etc.), precum si a celor vehiculate de sursele deschise (mass media, O.N.G.-uri, sindicate) etc.

In acelasi timp, Ministerul de Interne a intocmit in ianuarie 2003 Planul de actiune impotriva coruptiei in randul personalului Politiei Romane, document ce contine obiective, masuri si actiuni menite sa asigure in principal cunoasterea si analizarea permanenta a dimensiunilor coruptiei, a cauzelor generatoare, punctelor vulnerabile si

405

a fenomenului si continuarea actiunilor eficiente de contracarare a fenomenului coruptiei.

Ministerul de Interne a initiat programul "Impotriva fraudei si a coruptiei", ce se afla in derulare si urmareste prevenirea, depistarea si cercetarea operativa din domeniul privatizarii si administrarii patrimoniului public si privat, precum si crearea unei retele inter-institutionale informatizate de schimb de informatii necesare solutionarii cauzelor de coruptie. Investitia necesara pentru realizarea acestui program a fost evaluata la aproximativ 760 milioane ROL.

De asemenea, s-a avut in vedere aplicarea, de catre personalul propriu, a Codului Etic al Lucratorului Ministerului de Interne, emis prin OM nr. 260/2002.

Prin atragerea mass-media, a organizatiilor nonguvernamentale si a opiniei publice in demascarea faptelor de coruptie, in anul 2002, s-a realizat mediatizarea a 23 cazuri de coruptie si a 14 statistici privind masurile sanctionatorii intreprinse fata de cadrele care au incalcat metodologia specifica de control la frontiera.

Totodata, pe linie de prevenire si combatere a coruptiei, la nivelul Politiei de Frontiera au fost solutionate 392 petitii si verificari din care in 276 de cazuri, reprezentand 70,4 %, aspectele semnalate s-au confirmat, comparativ cu 134 cazuri confirmate in anul 2001 (47%). Din totalul petitiilor, 29 au provenit de la persoane civile (fata de 78 in 2001), 93 de la diverse institutii (57 in 2001), iar 10 de la cetateni straini.

Totodata, Politia de Frontiera a infiintat un canal de comunicare, Linia verde anticoruptie (linie telefonica gratuita), pentru sesizarea de catre investitori, societati comerciale si institutii private, precum si de catre cetateni a unor nereguli administrative si posibile fapte de coruptie la nivelul institutiilor centrale sau locale. Incepand cu luna februarie 2003, in toate punctele de trecere a frontierei sunt distribuiti fluturasi editati in trei limbi de circulatie internationala si in limba statelor vecine, prin care participantii la trafic au fost informati despre infiintarea liniei telefonice de urgenta, la care pot sesiza abaterile sau faptele de coruptie comise de personalul politiei de frontiera. Incepand cu sfarsitul lunii februarie 2003, la nivelul Politiei de Frontiera functioneaza o linie telefonica de urgenta, prin care orice persoana poate obtine date privind legislatia in vigoare, pe linia controlului la frontiera, sau poate semnala eventualele abuzuri in serviciu sau fapte de coruptie savarsite de lucratori ai Politiei de Frontiera.

La nivelul Ministerului de Interne s-a procedat la accelerarea procesului de reforma prin descentralizare si s-au infiintat formatiuni specializate de anticoruptie.

De asemenea, in perioada de referinta au fost modificate: Regulamentul nr. 317/2002 privind acordarea recompenselor si aplicarea sanctiunilor disciplinare politistilor; Procedura cercetarii prealabile a politistilor care au comis abateri disciplinare; Organizarea si functionarea consiliilor de disciplina.

A fost elaborat si aprobat Ordinul Ministrului de Interne nr. 350/22.11.2002 privind disciplina si deontologia profesionala a politistilor.

S-a finalizat metodologia pentru efectuarea verificarilor de specialitate prin testarea fidelitatii si integritatii profesionale.

Din septembrie 2002 si pana in prezent s-au realizat peste 110 verificari profesionale asupra integritatii personalului Ministerului de Interne ce lucreaza in sectoare si linii de munca vulnerabile, o mare parte a acestora confirmand faptul ca persoanele respective isi indeplinesc in mod corespunzator atributiile de serviciu.

De asemenea, incepand cu luna ianuarie a anului 2003, Ministerul Justitiei deruleaza un plan sectorial actualizat de actiune impotriva coruptiei din justitie. O prima componenta a acestui plan de actiune consta in inventarierea si diseminarea studiilor si cercetarilor realizate in domeniul prevenirii coruptiei, precum si identificarea cauzelor fenomenului si a punctelor de vulnerabilitate din sistemul judiciar roman. In acest scop

406

au fost analizate si valorificate informatiile cuprinse in rapoarte de control si audit intern, analizele comunicate de catre presedintii curtilor de apel si procurorii generali, studii ale organizatiilor neguvernamentale, petitii, memorii si articole de presa.

In ceea ce priveste procesul de specializare a lucratorilor abilitati in prevenirea si combaterea coruptiei, acesta a fost sustinut prin participarea la cursuri, seminarii, schimburi de experienta, din care amintim:

- cursul „Evaluari si Analize Judiciare” organizat in perioada 14-25.10.2002 de Ambasada Germaniei la Bucuresti.

- Seminarul „Lupta anticoruptie – experienta britanica”, organizat in perioada 01-08.02.2003 de Asociatia Britanica pentru Europa Centrala si de Est, in Anglia.

In 15 – 16 aprilie 2003, a fost organizata Conferinta internationala a donatorilor anticoruptie – Bucuresti.

Combaterea traficului si consumului de droguri „Strategia Nationala Antidrog pentru perioada 2003-2004” a fost adoptata prin HG nr.154/2003 (MO nr.111/21.02.2003) si isi propune intarirea cooperarii intre institutiile statului implicate in combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.

Noua strategie acorda o atentie sporita strangerii, analizei si difuzarii datelor obiective, viabile si comparabile referitoare la fenomenul drogurilor in Romania, cu sprijinul Observatorului Roman pe Droguri si Toxicomanii si al Brigazii Antidrog din cadrul Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog si al cooperarii cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Toxicomaniei si Europol.

Prin adoptarea HG nr.1489/2002 (MO nr.956/27.12.2002) a fost infiintata Agentia Nationala Antidrog. Observatorul Roman pe Droguri si Toxicomanii face parte din structura Agentiei Nationale Antidrog. Ca urmare a infiintarii acestei agentii, s-a reusit institutionalizarea Observatorului Roman pe Droguri si Toxicomanii (Centrul Roman de Monitorizare a Drogurilor si a Consumului de Droguri, Punctul National Focal Roman pe Droguri).

Incepand cu aprilie 2002, in cadrul Institutului pentru Managementul Serviciilor de Sanatate, Bucuresti si-a inceput activitatea Punctul National Focal.

Personalul Punctului National Focal este compus din doua persoane din cadrul Institutului, si doi ofiteri de politie detasati de la Brigada Anti-Drog. Echipamentul tehnic a fost asigurat de catre Institut, ca de altfel si bugetul pentru cheltuielile curente (Internet, salarii, etc.).

Ca urmare a aplicarii noii legislatii si a intaririi cooperarii institutionale atat la nivel intern cat si extern, in perioada 11 ianuarie – 10 aprilie 2003, Brigada Antidrog din cadrul Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog a capturat 246 Kg heroina, in comparatie cu 202 Kg in aceeasi perioada a anului 2002 si 33 Kg in 2001.

S-au evaluat posibilitatile de infiintare a unui laborator zonal de analiza a drogurilor in cadrul Centrului Zonal de combatere a crimei organizate si antidrog Cluj (s-a identificat spatiul necesar amenajarii).

In cooperare cu Delegatia Comisiei Europene de la Bucuresti s-a initiat un proiect de asistenta Phare 2003 pentru dotarea laboratorului de analiza droguri de la Cluj si pentru imbunatatirea dotarii Laboratorului National de Analiza Droguri din cadrul DGCCOA.

In vederea transpunerii in totalitate a Deciziei 97/102/CE privind adoptarea unui plan de actiune privind prevenirea dependentei de droguri in domeniul sanatatii publice si in conformitate cu obiectivele Planului European de Actiune asupra Drogurilor 2000 – 2004, in perioada septembrie 2002 – iunie 2003, au fost luate urmatoarele masuri:

407

- emiterea Ordinului ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr. 248/149/2003 pentru aprobarea subprogramelor de sanatate in anul 2003 (MO nr. 242 bis/9.04.2003), Prin acest act normativ se urmareste continuarea activitatilor de prevenire a consumului de droguri si de tratament al dependentei de droguri, prin finantare din bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei respectiv prin Programul Comunitar de Sanatate Publica, subprogramul 1.5 “ Promovarea Sanatatii si Educatia Pentru Sanatate” , obiectivul 2 “ Diagnosticul si Tratamentul persoanelor dependente de droguri “, prin care se urmareste finantarea tratamentului specific si dezvoltarea tuturor tipurilor de servicii necesare pentru tratamentul si recuperarea sociala a persoanelor dependente de droguri.

- emiterea Ordinului comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului justitiei nr. 898 / nr.725 din 15.10.2002, (MO nr. 104/19.02.2003), cu privire la masurile medicale si educative aplicate persoanelor consumatoare de droguri care se afla in penitenciare, astfel incat sa se asigure o gama larga de servicii de asistenta in problema drogurilor pentru persoanele detinute, avand in vedere nevoile individuale si locale ale acestora. In acest mod se urmareste asigurarea continuitatii tratamentului pentru persoanele care intra si ies din penitenciare.

In aceasta perioada, au fost luate o serie de masuri pentru imbunatatirea eficientei structurilor care au responsabilitati in activitatea de combatere a traficului de droguri, atat la nivel central cat si in teritoriu.

Administratia vamala a luat masuri care au vizat in principal reanalizarea componentei echipelor de control antidrog in functie de resursele umane disponibile si cunostintele de care acestea dispun, imbunatatirea cooperarii cu celelalte agentii implicate in lupta impotriva drogurilor, potrivit protocoalelor existente si reautorizarea laboratorului antidrog din cadrul Directiei Generale a Vamilor.

De asemenea, a fost semnat un nou protocol intre Directia Generala a Vamilor si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera pe principiul sprijinului reciproc, in conformitate cu atributiile si competentele fiecarei institutii.

Au fost elaborate lucrarile „Drogurile o realitate care poate ucide” si „Combaterea traficului ilicit si a contrabandei vamale cu droguri de catre autoritatea vamala” ai caror autori sunt specialisti din administratia vamala si Ministerul de Interne. Daca prima lucrare se adreseaza populatiei, in special tinerilor, cea de-a doua vizeaza specialisti antidrog din administratia vamala si politia de frontiera, constituind un material util de pregatire profesionala a acestora. Lucrarile au fost distribuite tuturor structurilor vamale din teritoriu.

Rezultatele obtinute de administratia vamala in domeniul drogurilor s-au reflectat in capturile realizate in ultimele luni, concretizate in 338,5 Kg. heroina, 2.5 Kg canabis, 4,85 Kg cocaina, 21000 doze LSD.

Lupta impotriva spalarii banilor Legislatia Romaniei in domeniul prevenirii si descoperirii atat a infractiunilor generatoare de bani murdari, cat si a celor de spalare a banilor a fost armonizata cu aquis-ul comunitar in domeniu, respectiv Directiva Consiliului din 10 iunie 1991 cu privire la prevenirea folosirii sistemului financiar in scopul spalarii banilor (91/308/CEE); Directiva Parlamentului European si a Consiliului din 4 decembrie 2001 de modificare a Directivei 91/308/CEE referitoare la prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor (97/2001/CE) si cele 40 de Recomandarile GAFI/FATF privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului. Acest lucru s-a realizat prin Legea nr.656/7.12.2002 (MO nr. 904/12.12.2002) pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor.

408

Ca urmare a adoptarii acestei noi legi, a fost eliminata din textul legii lista limitativa a infractiunilor generatoare de bunuri sau venituri ilicite, care stau la baza infractiunii de spalare a banilor, noua lege trecand la o abordare de tipul „toate infractiunile”. S-a extins aria de acoperire a entitatilor raportoare prin includerea comerciantilor cu obiecte de arta, a personalului cu responsabilitati in procesul de privatizare, oficiilor postale, firmelor care asigura servicii de transfer electronic rapid al fondurilor, agentilor imobiliari si Trezoreriei Statului. Obligatiile de identificare se aplica in momentul intrarii in relatii de afaceri cu un client, asa cum prevede art.3 al Directivei 97/2001/CE si Recomandarea nr.10 a GAFI.

A fost mentionata in mod expres in noua lege neopozabilitatea secretului profesional si bancar fata de ONPCSB. De asemenenea secretul bancar si cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmarire penala dupa inceperea de catre procuror, a urmaririi penale, si nici instantelor de judecata.

Prin prevederile noii legi a fost incriminata ca infractiune fapta savarsita de catre persoanele prevazute la art.8 si salariatii acestora, de a transmite, in afara conditiilor prevazute de lege, informatiile detinute in legatura cu spalarea banilor si de a avertiza clientii cu privire la sesizarea ONPCSB.

De asemenea, in luna ianuarie 2003, a intrat in vigoare Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 8/19.12.2002 (M.O. nr. 5/8.01.2002) privind procedura in cazul constatarii de bancnote si monede euro false sau contrafacute, elaborat in urma consultarilor cu Ministerul de Interne.

Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei este in conformitate cu urmatoarele reglementari UE: Regulamentul (CE) nr. 1338/2001 pentru definirea masurilor necesare pentru protejarea euro impotriva contrafacerii; Regulamentul (CE) nr. 1339/2001 prin care se recomanda ca masurile prevazute in Regulamentul (CE) nr. 1338/2001 sa fie adoptate si de tarile europene care nu au adoptat euro ca moneda nationala; Decizia 2001/923/CE privind stabilirea unui program de schimb, asistenta si pregatire pentru protejarea euro impotriva contrafacerii in statele membre; Decizia 2001/924/CE prin care se recomanda ca masurile prevazute in Decizia 2001/923/CE sa fie adoptate si de tarile europene care nu au adoptat euro ca moneda nationala.

Astfel, se stabilesc obligatiile institutiilor de credit si ale altor operatori autorizati de a retrage din circulatie si de a inmana autoritatilor competente bancnotele si/sau monedele false, contrafacute sau care prezinta suspiciuni privind autenticitatea lor.

In luna noiembrie 2002, a fost constituita in cadrul BNR Comisia de studiere a falsurilor de moneda euro, care a devenit operationala in luna ianuarie 2003.

In perioada de referinta, a fost finalizat cu succes conventia de twinning PHARE 1999 derulata in cooperare cu Italia, ce a avut ca rezultat elaborarea unui Ghid de recunoastere a tranzactiilor suspecte care se adreseaza entitatilor raportoare provenite atat din sectorul bancar cat si din societati de valori mobiliare, societati de asigurari, agenti economici care au ca obiect jocurile de noroc, avocati, notari, experti contabili, etc. A fost, de asemenea, elaborat un studiu privind imbunatatirea sistemului informatic al ONPCSB, propunerile incluse in studiu fiind deja realizate in aceasta perioada, respectiv:

- un prototip al unei noi baze de date si un pachet de teste care vor facilita procesul de restructurare a sistemului informatic existent;

- dezvoltarea unui program informatic „Data Entry”, care va permite raportarea tranzactiilor suspecte in format criptat, pe suport magnetic sau on-line;

- achizitionarea, instalarea si configurarea unui program informatic „Business Objects”, destinat prelucrarii unui volum mare de informatii, care va contribui la perfectionarea activitatii de analiza in cadrul ONPCSB.

409

- Sprijinirea dezvoltarii cooperarii internationale prin stabilirea de contacte cu Grupul de Actiune Financiara Internationala pentru identificarea posibilitatilor de aderare a Romaniei la acest organism international.

Ca urmare a prezentei active a ONPCSB pe plan international, in perioada de referinta au fost semnate Memorandum-uri de Intelegere privind schimbul de informatii financiare legate de spalarea banilor cu un numar de 6 Unitati de Informatii Financiare (institutii similare ONPCSB) din Croatia, Israel, Republica Federala Iugoslavia, Spania, Thailanda si Turcia, ajungandu-se astfel la un numar total de 12 MoU semnate de la infiintarea acestei institutii.

Pe linia cooperarii inter-institutionale, mentionam ca ONPCSB a incheiat intelegeri si protocoale bilaterale cu: Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Curtea de Conturi, BNR, APAPS, CNVM, CSA, SRI si SIE.

Pe linia pregatirii personalului, ONPCSB a acordat o atentie deosebita atat pregatirii personalului propriu, cat si personalului din institutiile raportoare si din institutiile implicate in combaterea spalarii banilor.

Seminariile, programele de pregatire profesionala si atelierele de lucru organizate, s-au concretizat in perfectionarea capacitatii profesionale a analistilor financiari din ONPCSB, a personalului din entitatile cu obligatii de raportare (banci, societati de asigurari, societati de valori mobiliare, cazinouri, avocati, notari, experti contabili, etc) si a reprezentantilor institutiilor care coopereaza cu ONPCSB (procurori, judecatori, politisti, etc) in activitatea de prevenire si combatere a spalarii banilor si au acoperit urmatoarea tematica:

- standardele legislative internationale si europene in domeniu, cu accent pe legislatia comunitara si modalitatile de aplicare in statele membre ale Uniunii Europene;

- metode si proceduri de detectare, raportare si analiza a tranzactiilor suspecte;

- tipologii de spalare a banilor, cu prezentarea unor studii de caz legate de comportamentul clientului, operatiuni de numerar, tranzactii cu imprumuturi simulate, acreditive, operatiuni bancare electronice.

Cooperarea vamala Pentru pregatirea deplinei implementari, in momentul aderarii, a „Conventiei privind asistenta reciproca si cooperarea intre administratiile vamale (Napoli II)”, in luna februarie 2003, a fost emisa Decizia nr.191 a directorului general al DGV prin care s-a constituit o structura interdisciplinara pentru identificarea cerintelor si elaborarea recomandarilor referitoare la cadrul legislativ administrativ si operational privind asistenta reciproca in domeniul vamal, cooperarea si shimburile de date si informatii vamale.

Textul tradus al Conventiei a fost transmis in luna martie Ministerului de Interne si Ministerului Justitiei pentru ca acestea sa tina seama de prevederile Conventiei la elaborarea unor noi acte normative.

Pregatirile pentru aplicarea „Conventiei privind utilizarea tehnologiei informatiei in scopuri vamale (CIS)” au demarat prin: analiza gradului de aplicabilitate a “Politicii de securitate” elaborate cu referire la sistemul informatic in raport cu legislatia europeana in domeniu; crearea unui grup de lucru interdisciplinar la nivelul Directiei Generale a Vamilor (juridic, supraveghere si control, tehnologia informatiei si integrare europeana si relatii internationale) pentru monitorizarea activitatii de pregatire a aderarii la Conventia (CIS) din 1995; lansarea propunerii de proiect Phare 2003 avand o componenta de pregatire a aderarii la Conventia CIS.

410

Cooperare judiciara Incepand din luna septembrie 2002, Romania participa in calitate de observator la unele dintre reuniunile Eurojust. Functionarii desemnati ca puncte de contact in cadrul Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie au participat la reuniunile Retelei Judiciare Europene desfasurate la Aarhus (Danemarca), Atena (Grecia) si ale EUROJUST(Olanda).

In cadrul retelei de corespondenti locali (magistrati de legatura in domeniul cooperarii internationale) au fost organizate seminarii de pregatire profesionala avand ca tema: „Reforma sistemului de drept penal in raport cu integrarea europeana a institutiilor juridice relativ la executarea pedepselor neprivative de libertate, dezvoltarea unor noi arii de practica” si „Infractiuni savasite de minori si metodele de reinsertie sociala”.

Cooperare judiciara in materie civila In ceea ce priveste progresul legislativ, in domeniul cooperarii judiciare in materie civila au fost adoptate noi legi si ratificate o serie de instrumente internationale, si anume:

- Legea nr. 637/19.12.2002 (MO nr.931/19.12.2002) privind reglementarea raporturilor de drept international privat in domeniul insolventei (MO nr.931/19.12.2002), transpune prevederile Regulamentului Consiliului Uniunii Europene Nr.1346/2000 cu privire la procedurile de insolventa. Legea cuprinde:

- norme pentru determinarea legii aplicabile unui raport de drept international privat in materia insolventei;

- norme de procedura in litigii privind raporturi de drept international privat in materia insolventei;

- norme privind conditiile in care autoritatile romane competente solicita si, respectiv, acorda asistenta cu privire la proceduri de insolventa deschise pe teritoriul Romaniei sau al unui stat strain.

Legea se va aplica in urmatoarele situatii:

- in cazul in care este solicitata asistenta in Romania de catre o instanta straina sau de catre un reprezentant strain, in legatura cu o procedura straina de insolventa;

- in cazul in care este solicitata asistenta intr-un stat strain in legatura cu o procedura care se desfasoara potrivit Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile ulterioare;

- in cazul desfasurarii concomitente a unei proceduri de insolventa romanesti si a unei proceduri de insolventa straine referitoare la acelasi debitor;

- in cazul in care creditorii sau alte persoane interesate dintr-un stat strain sunt interesate sa solicite deschiderea, in Romania, a procedurii prevazute de Legea nr. 64/1995 sau sa participe in cadrul unei proceduri deschise.

Prevederile legii se completeaza, in masura compatibilitatii lor, cu dispozitiile Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

Legea contine reguli de drept international, aplicabile raporturilor cu alte state decat cele membre ale UE, referitoare la :

- instantele competente sa solutioneze litigiile referitoare la insolventa

- accesul reprezentantilor si al creditorilor straini la instantele romanesti

- recunoasterea procedurii straine si masuri cu executare vremelnica

- cooperarea cu instantele si reprezentantii straini.

411

Iar Titlul II prevede reguli speciale pentru raporturile cu statele membre ale Uniunii Europene, in conformitate cu dispozitiile Regulamentului nr. 1346/2000.

- Prin Legea nr. 82/02.03.2003 (MO. nr. 194/26.03.2003), a fost aprobata O.G. nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.

- Legea nr.187/2003 (MO nr. 336/16.05.2003) privind competenta de jurisdictie, recunoasterea si executarea in Romania a hotararilor in materie civila si comerciala pronuntate in statele membre ale Uniunii Europene – transpune prevederile Regulamentului CE nr.44/2001 din 22 decembrie 2000 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala. .

- Legea nr. 184/2003 (MO nr. 337/19.05.2003) privind asistenta judiciara internationala in materie civila si comerciala stabileste norme cu privire la:

- comunicarea de acte judiciare si extrajudiciare in si din strainatate, ca o garantie esentiala a principiului contradictorialitatii, constand in organizarea transmiterii de acte si primirii dovezilor de comunicare, stabilindu-se si forma cererii formulate in acest scop;

- obtinerea de probe din sau pentru strainatate – prin sistemul comisiei rogatorii, autoritatile judiciare romane sunt mandatate sau acorda mandat catre autoritatile judiciare ale unui alt stat pentru a audia martori, a obtine documente, a efectua expertize sau anchete sociale sau alte acte judiciare, necesare solutionarii unui caz determinat;

- informatii asupra dreptului strain – ca necesitate impusa de normele de drept international privat care trimit la dreptul material strain in examinarea unor aspecte ale litigiului;

- accesul la justitie – ca principiu consacrat in Constitutie, isi gaseste aplicarea in materia asistentei judiciare, prin eliminarea unor obligatii financiare suplimentare pentru straini sau prin acordarea de asistenta judiciara gratuita pe considerente de situatie materiala precara .

Mentionam faptul ca un proiect de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, a fost aprobat de Guvern, urmand sa fie transmis Parlamentului spre dezbatere si adoptare. Prin modificarea acestei legi se urmareste:

- accelerarea si simplificarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului;

- crearea unui echilibru intre procedura reorganizarii judiciare si procedura falimentului, in sensul eliminarii barierelor la iesirea de pe piata a agentilor economici;

- eliminarea procedurilor de executare silita individuala care se deruleaza in paralel, afectand procedura reorganizarii judiciare si a falimentului;

- intarirea controlului asupra activitatii administratorilor si a lichidatorilor.

Totodata, Romania a aderat la un numar de 4 conventii internationale din sistemul de la Haga, prin adoptarea urmatoarelor legi:

- Legea nr.124/2003 (MO nr. 265/16.04.2003) pentru aderarea Romaniei la Conventia privind notificarea si comunicarea in strainatate a actelor judiciare si extrajudiciare in materie civila sau comerciala, adoptata la Haga la 15 noiembrie 1965;

- Legea nr. 175/2003 (MO nr. 331/15.05.2003) pentru aderarea Romaniei la Conventia privind obtinerea de probe in strainatate in materie civila sau comerciala, adoptata la Haga la 18 martie 1970;

412

- Legea 215/2003 (MO nr. 375/2.06.2003) pentru aderarea Romaniei la Conventia privind facilitarea accesului international la justitie, adoptata la Haga la 25 octombrie 1980;

- Legea 216/2003 (MO nr. 367/29.05.2003) privind aderarea Romaniei la Conventia Europeana asupra recunoasterii si executarii hotararilor in materie de incredintare a copiilor si de restabilire a incredintarii copiilor, adoptata la Luxemburg la 20 mai 1980; In prezent este in curs de elaborare un proiect de act normativ privind cooperarea juridica si asistenta judiciara internationala in materie penala, care sa reglementeze toate formele de cooperare in materie: extradare, transferul de proceduri in materie penala (preluarea urmaririi penale), transferarea persoanelor condamnate, comisii rogatorii, recunoasterea hotararilor penale, transmitere de acte judiciare si extrajudiciare, cazier judiciar, etc.

Cooperare judiciara in materie penala Au fost luate masuri pentru ratificarea si aderarea la ultimele instrumente internationale, fapt ce face ca la aceasta ora, Romania sa fi ratificat si aderat la toate conventiile ce fac parte din acquis-ul comunitar, in materie de lupta impotriva criminalitatii organizate, fraudei si coruptiei, precum si in ceea ce priveste cooperarea judiciara in materie penala.

- Prin Legea nr. 7/09.01.2003 (MO Nr. 27/20.01.03) a fost ratificat Protocolul nr. 13 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea, incheiat la Vilnius la 3 mai 2002.

- Prin Legea nr.565/2002 (MO nr. 813/8.11.2002) a fost ratificata Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, Protocolul privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, precum si Protocolul impotriva traficului ilegal de migranti pe calea terestra, a aerului si pe mare, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, adoptate la New York la 15 noiembrie 2000;

- Prin Legea nr.623/2002 (MO nr.852/28.11.2002) a fost ratificata Conventia internationala privind reprimarea finantarii terorismului, adoptata la New York la 9 decembrie 1999

- HG nr. 1295/2002 (MO nr. 855/26.11.2002) pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea in vederea protectiei minorilor romani aflati in dificultate pe teritoriul Republicii Franceze si a intoarcerii acestora in tara de origine, precum si a luptei impotriva retelelor de exploatare, semnat la Paris la 4 octombrie 2002, are ca scop imediat acela de a facilita repatrierea minorilor aflati ilegal pe teritoriul Republicii Franceze.

- Prin Legea nr. 574/10.09.2002 (MO nr. 787/30.10.2002) a fost aprobata OUG nr. 93/20.06.2002 privind modificarea si completarea Codului penal, modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 143/24.10.2002 (MO 804/05.11.2002) pentru modificarea si completarea unor dispozitii din Codul penal si unele legi speciale, in vederea ocrotirii minorilor impotriva abuzurilor sexuale care a fost aprobata prin Legea nr.45/2003 (MO nr. 51/29.01.2003). Actul normativ este armonizat cu Decizia cadru a Consiliului European privind combaterea exploatarii sexuale a copiilor si a pornografiei infantile si Recomandarea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei Rec(2001)16 privind protectia copiilor impotriva exploatarii sexuale.

De asemenea, proiectul noului cod penal a fost aprobat de Guvern in sedinta din 21 mai 2003, a fost transmis la Camera Deputatilor pentru dezbatere si adoptare.

Acest proiect contine o noua abordare a titlului consacrat pedepsei si personalizarii acesteia – se introduce o noua pedeapsa principala pentru delicte – munca in folosul

413

comunitatii – si se consacra sistemul zilelor amenda. Se realizeaza, de asemenea, reglementarea raspunderii penale a persoanei juridice:

Tot ca element de noutate in Codul penal mentionam si consacrarea urmatoarelor categorii de crime si delicte:

- crime si delicte privind manipularea genetica

- delicte contra protectiei muncii

- crime si delicte de terorism

- delicte contra exercitarii drepturilor politice si cetatenesti

- crime si delicte de coruptie

- crime si delicte privind criminalitatea organizata

- crime si delicte contra mediului inconjurator

- delicte contra patrimoniului cultural national si contra patrimoniului arhivistic national

- delicte contra proprietatii intelectuale

- delicte contra datelor si sistemelor informatice

- crime si delicte contra intereselor financiare ale Comunitatilor Europene

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala si a unor legi speciale, aprobat la data de 22 mai 2003 de cele doua camere ale Parlamentului si trimis la Comisia de mediere, isi propune sa armonizeze prevederile Codului de procedura penala roman cu principiile cu recomandarile si reglementarile cuprinse in documentele internationale in domeniul justitiei penale si sa transpuna in legislatia nationala prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a Protocoalelor sale aditionale, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Proiectul cuprinde modificari de esenta privind desfasurarea procesului penal care, pe de o parte, sporesc garantiile procesual penale, indeosebi cele privind masurile privative sau restrictive de libertate ori cele referitoare la instituirea controlului judecatoresc privind solutiile procurorului de netrimitere in judecata. Pe de alta parte, se introduc in Codul de procedura penala noi institutii, precum protectia martorilor ori investigatorii sub acoperire, menite sa ofere instrumente eficiente si moderne in descoperirea, urmarirea si judecarea infractorilor care folosesc forme organizate si metode perfectionate de savarsire a infractiunilor.

Cea mai importanta modificare in materie de masuri privative si restrictive de libertate o constituie atribuirea dispunerii arestarii preventive in cursul urmaririi penale in competenta procurorului, pe o perioada de maxim 3 zile, iar, dupa acest termen, in competenta exclusiva a instantei de judecata. Aceasta solutie legislativa este in concordanta cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului care a stabilit ca organul care dispune sau mentine masura arestarii preventive trebuie sa prezinte anumite garantii printre care independenta si impartialitatea atat fata de puterea executiva, cat si fata de parti.

In ceea ce priveste sporirea garantiilor acordate invinuitilor sau inculpatilor minori, a fost inclusa, la capitolul destinat masurilor preventive, o noua sectiune care cuprinde reglementari privind: drepturi proprii si un regim special de detentie preventiva in raport cu particularitatile varstei lor, termene speciale pentru durata masurii retinerii sau arestarii preventive, precum si un termen maxim in care minorii pot fi mentinuti in arest preventiv.

S-a instituit un control judecatoresc cu privire la solutiile procurorului de netrimitere in judecata. Astfel, in lumina deciziilor Curtii Constitutionale si a jurisprudentei Curtii

414

Europene a Drepturilor Omului s-a prevazut ca persoana vatamata sau orice alte persoane ale caror interese legitime au fost vatamate prin ordonanta procurorului de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale ori prin rezolutia acestuia de neincepere a urmaririi penale, se pot adresa instantei careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.

Proiectul introduce prevederi care asigura protectia martorilor in cazul in care declararea identitatii reale a acestora le-ar putea periclita viata, integritatea corporala sau libertatea. Modificarile si completarile Codului de procedura penala referitoare la proiectia martorilor sunt completate de Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, menita sa ofere cadrul legislativ necesar acordarii unei eficiente asistente si protectie cetatenilor care isi indeplinesc obligatia civica de a colabora cu organele judiciare.

Avand in vedere ca in instrumentarea anumitor cauze este dificila obtinerea probelor prin mijloace clasice, a fost introdusa in proiect institutia investigatorilor sub acoperire. Activitatea acestor persoane este strict delimitata de lege, in sensul ca investigatorii acoperiti pot fi folositi numai in anumite cauze prevazute de lege, ca ei actioneaza numai cu autorizarea unui procuror desemnat in acest sens de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si numai intr-o perioada limitata de timp. Datele obtinute de acestia pot fi folosite numai in cauza penala si in legatura cu persoanele la care se refera autorizatia primita.

Pentru extinderea dreptului la repararea pagubei au fost inlaturate limitarile prevazute in textele in vigoare si sunt vizate nu numai persoanele private de libertate, ci si cele carora li s-a restrans libertatea. Aceasta extindere asigura concordanta cu deciziile Curtii Constitutionale in materie, precum si cu dispozitiile art. 5 alin. 5 din Conventia pentru apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale si ale art. 3 din Protocolul nr.7 la Conventie.

In vederea pregatirii pentru implementarea Conventiei privind asistenta reciproca in materie penala cadrul legislativ roman (Legea nr. 704/2001 privind asistenta judiciara internationala in materie penala) a fost imbogatit prin adoptarea Legii nr. 756/2002 (MO nr. 2/4.01.2002) privind transferul persoanelor condamnate in strainatate.

A fost creat la data de 1 august 2002, in cadrul Directiei Relatii Internationale si Drepturile Omului, Biroul Asistenta Penala, unde isi desfasoara activitatea un numar de 5 consilieri specializati in asistenta judiciara penala internationala si care au beneficiat de o perfectionare a pregatirii profesionale prin seminarii nationale si internationale.

In prezent este in curs de elaborare un proiect de act normativ privind cooperarea juridica si asistenta judiciara internationala in materie penala, care sa reglementeze toate formele de cooperare in materie: extradare, transferul de proceduri in materie penala (preluarea urmaririi penale), transferarea persoanelor condamnate, comisii rogatorii, recunoasterea hotararilor penale, transmitere de acte judiciare si extrajudiciare, cazier judiciar, etc.

Pregatirea magistratilor in dreptul comunitar

Masurile luate de Institutul National al Magistraturii in vederea pregatirii profesionale a magistratilor pentru imbunatatirea, eficientizarea si modernizarea activitatii acestora in domenii de interes privind integrarea in Uniunea Europeana:

- curriculumul formarii initiale a fost adaptat si completat astfel incat se pune un accent deosebit pe studierea dreptului comunitar, a jurisprudentei Curtii Europene de Justitie si a drepturilor omului, cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

415

- In ceea ce priveste pregatirea profesionala continua a magistratilor si specializarea acestora pe anumite domenii de interes european si international, in programa seminariilor de formare continua pentru anul 2003, INM a alocat resurse importante pentru organizarea de conferinte si dezbateri pe teme din domeniul dreptului comunitar. Deja au avut loc 4 seminarii de drept comunitar, fiind prevazute inca 4 pana la sfarsitul acestui an; prin organizarea acestora la sediul INM ca si in cele 3 centre regionale ale INM se urmareste formarea unitara a magistratilor de la nivelul tuturor curtilor de apel din tara.

In perioada de referinta Ministerul Justitiei a organizat pentru magistrati seminarii cu temele :

- Noi domenii ale criminalitatii ca infractiunile pe computer, infractiunile transfrontaliere, infractiuni economice etc. – septembrie 2002 (62 procurori si 30 judecatori);

- Protectia consumatorului - septembrie 2002 (32 judecatori);

- Metode speciale de investigare (operatiuni sub acoperire, infiltrari) - septembrie 2002 (30 procurori);

- Dreptul proprietatii intelectuale - septembrie 2002 (30 judecatori);

- Dreptul mediului - octombrie 2003, aprilie 2003 (90 judecatori);

- Protectia dreptului de autor si a drepturilor conexe, ianuarie 2003, 20 procurori;

- Drept civil, februarie si mai 2003 - seminar pentru formarea formatorilor (44 judecatori);

- Dreptul muncii - februarie 2003, (30 judecatori);

- Etica si deontologie – februarie si aprilie 2003 (30 presedinti si vicepresedinti de judecatorii, respectiv 60 judecatori);

- Procedura penala si executari penale, seminar pentru formarea formatorilor - februarie 2003 (25 judecatori);

- Dreptul de proprietate intelectuala si drept international privat - martie 2003 (30 judecatori);

- Dreptul familiei - martie 2003 (30 judecatori);

- Legislatia in materie contraventionala - martie 2003 (30 judecatori);

- Justitia pentru minori - aprilie 2003;

- Traficul de fiinte umane – martie si mai 2003 (60 judecatori).

Pregatirea profesionala de specialitate a magistratilor in domeniul combaterii criminalitatii economico – financiare se face prin eforturi proprii in cadrul formei pregatirii initiale, prin organizarea cursurilor de drept penal al afacerilor la Institutul National al Magistraturii, cat si in cadrul pregatirii continue. Totodata, in curricula INM sunt incluse cursuri de criminalistica, drept penal, drept procesual penal, in cadrul carora sunt discutate aspecte specifice legate de combaterea criminalitatii economico-financiare. In aceasta materie INM a beneficiat de asistenta in cadrul Programului Phare RO9905.01-01. A fost demarata colaborarea cu Organizatia Internationala pentru Migratie in cadrul unui proiect de formare a formatorilor in domeniul combaterii traficului de fiinte umane. Unul dintre expertii INM, care face parte din reteaua de formatori, a participat la un curs finantat prin programul STOP al UE in domeniul combaterii traficului de fiinte umane.

In cadrul Programului Phare RO9910.05 – “Intarirea capacitatii institutiilor statului de lupta impotriva coruptiei si criminalitatii organizate”, au fost organizate peste 80 de seminarii pentru pregatirea magistratilor, precum si seminarii inter institutionale cu

416

temele: contrabanda si traficul de stupefiante, fraudele vamale, protectia intereselor financiare ale Comunitatii, conceptul de coruptie, evaziunea fiscala, lupta criminalitatii internationale si a coruptiei, spalarea banilor – tehnici de ancheta si cooperare internationala. La seminariile inter-institutionale au participat alaturi de judecatori si procurori reprezentanti ai Ministerului de Interne, ai Directiei Generale a Vamilor, Garzii Financiare, Ministerului de Finante. Pana in prezent au fost pregatiti 164 de judecatori si 219 procurori.

Pregatirea specializata a procurorilor si judecatorilor in domeniul spalarii banilor s-a desfasurat si in cadrul Programului de twining Phare RO 9905.01-01 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, prin acest program fiind instruiti un numar de 60 de procurori in cadrul a 4 seminarii sustinute de experti italieni si austrieci – analisti financiari, experti ONU, magistrati.

In aceste seminarii au fost abordate urmatoarele teme:

- reglementarea spalarii banilor in cadrul international,

- tipologiile delictuale cele mai frecvente in cazul infractiunilor de spalarea banilor,

- tehnici de investigare a infractiunilor de spalarea banilor si mijloace de proba folosite,

- problematica secretului bancar,

- sechestrarea si confiscarea produselor infractiunii,

- cooperarea juridica internationala.

Prin intermediul Oficiului TAIEX al Comisiei Europene au fost organizate 5 stagii de pregatire in tari membre ale Uniunii Europene. Aceste stagii au avut ca teme: pregatirea in vederea combaterii criminalitatii economico-financiare, a criminalitatii organizate, asistenta judiciara internationala, protectia intereselor financiare ale UE.

Perfectionarea grefierilor si a personalului auxiliar de specialitate

In cadrul formarii initiale, Centrul de Pregatire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate a organizat concursul de admitere si a scolarizat a doua serie de cursanti. Numarul candidatilor admisi a fost de 42. Cursurile au o durata de 8 luni, din care 5 luni pregatire teoretica si 3 luni stagiu practic desfasurat in instantele din municipiul Bucuresti.

In cadrul formarii continue, Centrul a realizat un numar de 42 seminarii, in Bucuresti si in centrele de perfectionare Barlad, Sovata si Timisoara, cuprinzand un numar de 1107 cursanti din randul grefierilor si a personalului auxiliar de specialitate care isi desfasoara activitatea in cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor. Aceste seminarii au cuprins teme privind procedura civila si penala, informatica, managementul instantelor judecatoresti, deontologia profesionala.

Centrul a beneficiat de dotate cu aparatura electronica si de informatizare in valoare de 1.840.786 mii ROL si realizarea unui laborator de informatica din fondurile programului PHARE RO 9905.01-01.

2.3.25. UNIUNEA VAMALA Negocierile la Capitolul 25 – Uniunea vamala au fost deschise la Conferinta Interguvernamentala de Aderare Romania – UE din 17 mai 2001 si au fost inchise provizoriu la Conferinta Interguvernamentala de Aderare Romania – UE din 8 noiembrie 2002.

417

In perioada septembrie 2002-mai 2003 Administratia Vamala Romana a adoptat masuri pentru a face fata unui numar sporit de exigente si controale determinate de volumul si rapiditatea schimburilor internationale si de cerintele pentru aderarea la UE.

Obiectivele asupra carora s-a concentrat Administratia Vamala Romana au fost in principal:

- continuarea alinierii legislatiei vamale la acquis-ul comunitar;

- imbunatatirea activitatii in toate structurile sistemului vamal;

- continuarea procesului de negociere si monitorizare a angajamentelor asumate;

- continuarea punerii in practica a masurilor pentru combaterea coruptiei in randul lucratorilor vamali.

Administratia vamala a inregistrat progrese in ceea ce priveste continuarea armonizarii legislatiei vamale, in special in privinta legislatiei secundare si tertiare, precum si implementarea actelor normative adoptate, dupa cum urmeaza:

In domeniul regulilor de origine preferentiala legislatia romana este complet aliniata la acquis-ul comunitar fara sa existe diferente de aplicare a acestora.

In ceea ce priveste regulile de origine nepreferentiala, reprezentantii Directiei Generale a Vamilor participa, alaturi de reprezentanti ai tarilor membre OMC, la lucrarile Comitetului tehnic de reguli de origine, pentru elaborarea Acordului privind regulile de origine nepreferentiala, care se afla in curs de definitivare. La data adoptarii acestui acord, Romania, ca si Statele Membre ale UE, va aplica reguli de origine nepreferentiala complet armonizate. In situatia in care acest acord nu va fi definitivat pana la aderare, Romania va prelua la data aderarii regulile de origine nepreferentiala existente in legislatia comunitara.

In scopul asigurarii unei interpretari uniforme pe plan tehnic a acordului privind aplicarea art. VII GATT 1994, a fost emisa Decizia directorului general al DGV nr. 1296/14.10.2002 (MO nr. 812/08.11.2002) privind avizele de evaluare in vama elaborate de Comitetul tehnic de evaluare in vama. Avizele de evaluare in vama, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare in vama si aprobate de Consiliul de Cooperare Vamala, sunt prevazute in anexa parte integranta a deciziei.

Procedurile simplificate de vamuire care se regasesc in legislatia vamala romana, respectiv procedura simplificata de vamuire la destinatie, procedura de declarare simplificata si procedura de declarare incompleta sunt in deplina concordanta cu art. 76 din Regulamentul Consiliului CEE nr. 2913/12.10.1992 privind Codul Vamal Comunitar. Pana in prezent au fost autorizati 120 agenti economici care aplica procedurile simplificate de vamuire la importul pe cale ferata si rutiera.

A fost emisa Decizia directorului general al DGV nr. 178/3.02.2003 (MO nr. 111/21.02.2003) pentru aprobarea Normelor tehnice privind procedura simplificata de efectuare a formalitatilor vamale pentru importul si exportul de presa, tiparituri, energie electrica si marfuri transportate prin conducte.

Prin Decizia directorului general al DGV nr. 176/3.02.2003 (MO nr. 111/21.02.2003) au fost instituite registre simplificate de evidenta pentru bunurile transportate prin sistemul de expeditii expres. Prevederile deciziei sunt aplicabile pentru toate trimiterile expres care sosesc la birourile vamale de frontiera sau care parasesc teritoriul tarii, trimiteri care sunt supuse vamuirii si sunt expediate potrivit reglementarilor internationale in materie.

Tot in sfera simplificarii formalitatilor vamale se inscriu si masurile privind adoptarea Deciziei nr. 179/3.02.2003 (MO nr. 111/21.02.2003) pentru aprobarea Normelor tehnice privind procedura simplificata de efectuare a formalitatilor vamale aferente aprovizionarii mijloacelor de transport in trafic international si a Deciziei

418

nr.181/3.02.2003 (MO nr. 111/21.02.2003) pentru aprobarea Normelor tehnice privind circulatia sacilor si trimiterilor postale externe intre birourile vamale.

Cu privire la regimul vamal al zonelor libere, prevederile cuprinse in Codul vamal al Romaniei sunt in deplina concordanta cu reglementarile existente in legislatia vamala comunitara. In luna februarie 2003 a fost emisa Decizia directorului general al DGV nr. 177 (MO nr. 111/21.02.2003) pentru aprobarea Normelor tehnice privind aplicarea uniforma a reglementarilor vamale, evidenta operativa, controlul si supravegherea vamala a marfurilor care se introduc sau se scot din zonele libere si din porturile care beneficiaza de facilitatile prevazute in OG nr.131/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 99/2002.

De asemenea, pentru imbunatatirea legislatiei privind statutul zonelor libere s-a hotarat modificarea Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, iar in acest scop, a fost constituit un grup de lucru alcatuit din reprezentanti ai MLPTL, MIE, MDP, CC, MFP – DGV, care analizeaza posibilitatea schimbarii cadrului legislativ existent, in contextul compatibilizarii ajutoarelor de stat acordate operatorilor din zonele libere.

In domeniul antrepozitarii vamale, a fost emisa Decizia directorului general al DGV nr.180/3.02.2003 (MO nr.111/21.02.2003) prin care s-au aprobat Normele tehnice privind antrepozitul vamal.

In legatura cu datoria vamala si colectarea drepturilor de import a fost implementat in birourile vamale modulul informatic financiar contabil, care asigura gestionarea in mod unitar a constatarii si incasarii taxelor vamale si a altor drepturi de import, si permite intocmirea situatiilor contabile a contului „A” - taxe vamale incasate – si a contului “B” – taxe vamale neincasate.

La inceputul anului curent, a fost demarat Proiectul pilot de decontare electronica a datoriei vamale la sase birouri vamale. Acest proiect urmeaza sa se extinda la toate birourile vamale informatizate. Implementarea acestei proceduri aduce o serie de avantaje, atat pentru administratia vamala, cat si pentru agentii economici. Astfel, mecanismele proiectate permit confirmarea datelor privind decontarea datoriilor intr-un timp scurt si maresc siguranta fata de efectuarea platilor in favoarea administratiei vamale, intrucat confirmarea este primita direct de la banca. Transferul electronic al informatiei reduce munca manuala si elimina contactul direct dintre agentii economici si lucratorii vamali.

In luna februarie anul curent a intrat in vigoare pentru Romania Conventia privind admiterea temporara (Conventia de la Istanbul), adoptata prin Legea nr. 395/2002 (MO nr. 511/16.07.2002), fapt ce constituie un important pas in armonizarea regimurilor vamale vizand admiterea temporara.

In ceea ce priveste regimul precursorilor, a fost aprobata HG nr. 1121/10.10.2002 (MO nr. 1121/10.10.2002) privind Regulamentul de aplicare a Legii 300/2002 referitoare la regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor, care precizeaza rolul ce revine Autoritatii Vamale Romane in controlul operatiunilor cu precursori.

Legislatia cu privire la respectarea drepturilor de proprietate industriala a fost completata prin adoptarea OG nr. 59/2002 (MO nr. 643/30.08.2002) privind modificarea Legii nr. 202/2000 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire.

In domeniul combaterii traficului de marfuri contrafacute si pirat, in perioada mentionata au fost inregistrate unele progrese privind intãrirea capacitãtii administrative. Astfel, au fost depuse 40 cereri de interventie a autoritãtii vamale in baza Legii nr. 202/2000 privind unele mãsuri pentru asigurarea respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã in cadrul operatiunilor de vãmuire si a HG nr. 301/2001 privind Normele de aplicare si au fost confiscate, ca fiind contrafacute: obiecte de imbracaminte (7708 bucati, marcile Adidas, Nike, Gucci, O’Neill, Polo), importate din Turcia si China, acoperãminte de cap (466 bucati), medicamente (2250 cutii), etichete (marca O’Neill, 1400 buc), parfumuri

419

(357 bucati, marcile Hugo Boss, Gabriela Sabatini si Chanel). In ceea ce priveste aplicarea unor metode moderne de control au fost stabilite zonele de risc si indicatorii de risc specifici traficului cu marfuri contrafacute si pirat si au fost organizate actiuni de control in birourile vamale din DRVI Constanta si Bucuresti, asupra modului de aplicare a legislatiei specifice. Pentru imbunatatirea comunicarii si cooperarii dintre vama si celelalte institutii implicate a fost semnat Protocolul de colaborare intre DGV si Reteaua Europeana AntiContrafacere REACT- filiala Romania. Actiunile Administratiei Vamale Romane in prevenirea si combaterea traficului cu marfuri contrafacute si pirat, precum si descoperirile inregistrate in acest domeniu sunt prezentate in detaliu in cadrul Capitolului 5 - Dreptul societatilor comerciale.

Directia Generala a Vamilor a urmarit aplicarea unitara a Nomenclaturii Combinate pentru declararea in detaliu a marfurilor si implementarea modificarilor acesteia. A fost adoptata Decizia directorului general al DGV nr.1417/1.11.2002 (MO nr. 835/20.11.2002) privind aplicarea deciziilor Comitetului Sistemului Armonizat de denumire si codificare a marfurilor emise la Sesiunea 28/2001 si la Sesiunea 29/2002.

In luna septembrie a anului 2002 a demarat Conventia de twinning cu Administratia Vamala din Austria in cadrul programului Phare 2001 „Intarirea capacitatii operationale a Administratiei Vamale Romane”. Obiectivul programului este implementarea TARIC in Romania, fiind de asemenea urmarita integrarea Tarifului Vamal Roman existent in structura TARIC.

In cadrul proiectului au fost realizate mai multe activitati, dintre care mentionam: intrunirea Comitetului de coordonare a proiectului; inventarierea situatiei existente; analiza bazei legale a UE si a masurilor continute in TARIC; integrarea legislatiei UE in TARIC; studierea structurii tabelelor TARIC si a modelului bazei de date; definirea si instalarea bazei de date TARIC; definirea cerintelor utilizatorului TARIC; analiza masurilor introduse in TARIR; definirea masurilor nationale pentru introducere in TARIR.

In ceea ce priveste pregatirea in avans a aplicarii masurilor care vor fi introduse in momentul aderarii in domeniul tranzitului a fost emis Ordinul Circular cu caracter intern nr. 8/23.12.2002, prin care a fost aprobat Compendium-ul privind aranjamente administrative, concluzii si interpretari referitoare la tranzitul comun, si au fost emise, de asemenea, instructiuni scrise pentru aplicarea uniforma la toate birourile vamale a prevederilor referitoare la tranzitul vamal.

In privinta documentului administrativ unic, au fost emise noi norme tehnice privind imprimarea, utilizarea si completarea declaratiei vamale in detaliu, respectiv Decizia directorului general al DGV nr.175/3.02.2003 (MO nr. 111/21.02.2003) si a fost aprobata metodologia de prelucrare a declaratiei vamale in detaliu prin procedee informatice, respectiv Decizia directorului general al DGV nr. 1186/2002 (MO nr.703/26.09.2002).

In lupta privind combaterea coruptiei, Administratia Vamala Romana a intreprins o serie de masuri si actiuni in cadrul serviciilor sale vamale, dupa cum urmeaza:

- a fost continuata cu consecventa punerea in practica a masurilor din Planul de Actiune pentru combaterea coruptiei in randul personalului vamal. Masurile adoptate de Administratia Vamala Romana au fost in concordanta cu concluziile si, respectiv, recomandarile cuprinse in raportul intocmit la inceputul anului 2002 de grupul GRECO, cum ar fi de exemplu, realizarea unor studii care sa releve gradul efectiv de coruptie in cadrul serviciilor vamale si identificarea cauzelor, adoptarea unei politici de prevenire, de educare si informare a lucratorilor vamali, sensibilizarea publicului, intarirea structurilor specializate in lupta impotriva coruptiei;

- Planul sectorial de actiune impotriva coruptiei pentru anul 2002 s-a concentrat pe masuri precise si modalitati concrete de realizare a acestora, precizand

420

responsabilitatile structurilor si persoanelor cu privire la indeplinirea fiecarei masuri in parte, la respectarea termenelor si la controlul indeplinirii acestora;

- s-a urmarit inlaturarea cauzelor, intarirea controalelor, stabilirea unui sistem de sanctiuni corespunzator cu natura si gravitatea abaterilor, implicarea publicului in semnalarea cazurilor de coruptie, asigurarea transparentei in relatiile cu operatorii economici, intensificarea pregatirii profesionale, imbunatatirea cooperarii cu alte institutii, monitorizarea si mediatizarea cazurilor de coruptie, precum si adoptarea altor masuri specifice;

Eficienta sau impactul unora dintre masurile adoptate pentru combaterea coruptiei in anul 2002 au fost evaluate la sfarsitul anului, iar concluziile rezultate au servit la intocmirea un nou plan de actiune pentru anul 2003.

Obiectivul principal al Planul de actiune pentru anul in curs il constituie obtinerea de rezultate concrete care sa conduca la diminuarea actelor de coruptie in randul lucratorilor vamali, la eliminarea comportamentelor necorespunzatoare si imbunatatirea imaginii institutiei vamale. Totodata, se urmareste imbunatatirea activitatii de inspectie si control a tuturor structurilor specializate din DGV, imbunatatirea relatiei cu societatea civila si mass-media, precum si asigurarea transparentei procesului de vamuire.

Astfel, au fost luate masuri de suplimentare a numarului de persoane din cadrul structurii centrale cu atributii de control, respectiv Serviciul de Inspectie si Control pentru Activitatea Vamala din DGV, de la 10 la 22. In aceste sens, pot fi desfasurate concomitent mai multe controale in mai multe zone, fiind eliminata astfel previzibilitatea controalelor. De asemenea, a fost elaborata o noua metodologie de lucru privind desfasurarea controalelor, iar in planurile tematice de control au fost introduse obiective legate de prevenirea si combaterea faptelor de coruptie in randul personalului vamal. Au fost efectuate unele controale inopinate privind respectarea disciplinei financiare, valutare, gestionare si manageriale in scopul eliminarii actelor ilegale care pot genera fapte de coruptie ale lucratorilor vamali. In toate cazurile in care s-a constatat nerespectarea prevederilor Codului de conduita si disciplina al personalului vamal sau in urma sesizarilor primite din partea publicului au fost efectuate cercetari administrative asupra faptelor comise de personalul vamal si s-a procedat la audierea persoanelor in cauza si, dupa caz, la sanctionarea celor vinovati. In perioada septembrie 2002-mai 2003 au fost desfasurate de catre Serviciul Inspectie si Control pentru Activitatea Vamala, la nivel central, 43 controale tematice si 7 controale inopinate, fiind dispuse masuri de remediere a deficientelor constatate. In urma acestor controale au fost efectuate in total 94 de cercetari administrative cu privire la faptele sesizate din interiorul sau din afara institutiei, in urma carora au fost aplicate 53 sanctiuni disciplinare in perioada septembrie-decembrie 2002 si 41 in perioada ianuarie–mai 2003. In plan teritorial, la nivelul directiilor regionale vamale interjudetene au fost efectuate peste 325 actiuni de control si actiuni de pregatire pe teme de etica.

In luna decembrie 2002, a fost adoptata Decizia cu caracter intern a directorului general al DGV nr. 1668/3.12.2002 privind functionarea echipelor mobile de supraveghere si control vamal la fiecare directie regionala vamala interjudeteana, care actioneaza 24 de ore din 24 si fac controale inopinate in zonele de competenta. Echipele sunt formate din cate trei-patru lucratori vamali specialisti din toate domeniile (control ulterior, antifrauda, antidrog, marfuri contrafacute si pirat) si raporteaza zilnic pe un formular tipizat controalele efectuate si rezultatele obtinute. Au fost infiintate si functioneaza 24 de astfel de echipe formate din 96 de specialisti.

Pentru obtinerea de rezultate in lupta anticoruptie in domeniul vamal s-a solicitat ajutorul publicului care poate sprijini administratia vamala prin semnalarea oricarei nereguli savarsite de lucratorii vamali in exercitarea atributiilor de serviciu. La dispozitia cetatenilor au fost puse mijloace simple si gratuite de prevenire si semnalare a faptelor de coruptie, cum ar fi utilizarea unui formular de plangere care poate fi transmis prin

421

posta sau fax sau posibilitatea folosirii liniei telefonice gratuite (linia verde) prin care se pot aduce la cunostinta conducerii administratiei vamale orice informatii referitoare la nerespectarea sarcinilor de serviciu de catre personalul vamal.

La toate birourile vamale au fost amplasate panouri si afise de avertizare, care contin atentionari in mai multe limbi de circulatie internationala cu privire la sanctiunile la care se expun atat lucratorii vamali, cat si cei care ofera bani sau alte avantaje materiale acestora pentru indeplinirea atributiilor de seviciu. O alta masura importanta luata in scopul limitarii actelor de coruptie din administratia vamala a vizat asigurarea mobilitatii personalului vamal, respectiv utilizarea sistemului de rotire a lucratorilor vamali. Lucratorii vamali de la birourile vamale sunt obligati sa declare la intrarea si iesirea din serviciu toate sumele de bani pe care acestia le detin asupra lor. Evidenta acestor sume se tine in registre speciale de catre persoanele desemnate care au obligatia, de asemenea, de a verifica prin sondaj respectarea acestei obligatii.

In campania de lupta impotriva coruptiei un loc important l-a avut presa, prin intermediul careia au fost mediatizate permanent masurile luate si au fost popularizate atat cazurile de coruptie care vizeaza lucratori vamali, precum si sanctiunile aplicate.

Totodata, un numar de 3 specialisti din domeniul vamal au fost transferati si isi desfasoara activitatea in cadrul Parchetului National Anticoruptie .

In cadrul sesiunilor de pregatire profesionala continua, care se desfasoara saptamanal la toate birourile vamale, au fost incluse teme privind etica si deontologia profesionala a lucratorilor vamali, teme sustinute de persoane din cadrul biroului care dau dovada de probitate morala si se bucura de prestigiu in randul colectivului.

Recentele masuri de prevenire si sanctionare a coruptiei continute in Legea 161/19.04.2003 (MO nr. 279/21.04.2003) au fost implementate si in cadrul Administratiei Vamale Romane, prin completarea de catre toti lucratorii a declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese privind conflictele de interese si incompabilitati.

Transparenta in relatiile cu operatorii economici reprezinta un alt mijloc care poate contribui la imbunatatirea capacitatii operative a administratiei vamale si la reducerea coruptiei. In luna ianuarie 2003, DGV a infiintat, prin semnarea impreuna cu reprezentantii mediului de afaceri din Romania, un Comitet Consultativ Vama-Patronate si Asociatii Profesionale care sa constituie un cadru permanent de dialog intre administratie si mediul de afaceri. Comitetul Consultativ si-a propus, printre altele, gasirea celor mai bune solutii pentru: incurajarea utilizarii procedurilor simplificate, reducerea timpului de asteptare, asigurarea unui program flexibil de lucru, aplicarea uniforma si unitara a procedurilor vamale prin pregatirea profesionala si constanta a lucratorilor vamali si controlul aplicarii reglementarilor vamale de catre acestia, asigurarea consultantei privind procedurile vamale si informarea asupra cailor legale de atac existente in cazul deciziilor eronate, informarea sistematica asupra schimbarilor survenite in legislatia nationala ca urmare a armonizarii cu legislatia vamala comunitara si imbunatatirea comportamentului lucratorilor vamali. Comitetul Consultativ - Vama Patronate si Asociatii Profesionale se intruneste cel putin o data pe trimestru, iar pentru rezolvarea problemelor punctuale a fost desemnat un secretariat in cadrul DGV. Conducerea DGV a cerut reprezentantilor operatorilor economici sprijin in furnizarea de informatii privind punctele vulnerabile si cazurile reale de frauda vamala sau de coruptie.

De la inceputul anului au fost semnate 12 protocoale de colaborare intre Directia Generala a Vamilor si patronate sau asociatii profesionale, respectiv Asociatia Romana a Carnii, Asociatia Nationala a Importatorilor si Exportatorilor din Romania (ANEIR), Asociatia Romana a Transportatorilor Rutieri Internationali, Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR), Federatia Patronatelor din Industria Usoara, Vinrom, UFER, UNIROMSIDER etc.

422

In luna martie 2003 a fost organizata la sediul DGV, impreuna cu Camera de Comert si Industrie si DCE, o dezbatere cu tema “Facilitarea comertului - un efort comun al administratiei si mediului de afaceri”, la care au fost invitati sa participe alaturi de marile companii care isi desfasoara activitatea in Romania si atasatii comerciali ai ambasadelor din Statele Membre ale UE. Principalele teme dezbatute in cadrul intalnirii au vizat prezentarea avantajelor utilizarii procedurilor simplificate de vamuire de catre marile companii, dezvoltarea unui comert international cu mai putine bariere, evidentierea asteptarilor pe care comunitatea de afaceri le are fata de administratie. La nivel teritorial au avut loc, de asemenea, intalniri intre autoritatea vamala si reprezentanti ai Camerelor de Comert si Industrie din judetele Cluj, Dolj, Galati, Buzau, Bihor, Timisoara, Brasov.

Administratia Vamala Romana a continuat sa faca progrese in vederea imbunatatirii cooperarii intre serviciile sale si alte organisme de implementare a legii in diferite domenii. In ceea ce priveste cooperarea la frontiera, aceasta se desfasoara in cadrul masurilor propuse in Strategia Managementului Integrat al Frontierei de Stat in perioada 2003-2006, aprobata prin HG nr. 482/2003 (MO nr. 309/8.05.2003). Strategia contine directiile de actiune si programele generale pentru aducerea la indeplinire, pe termen mediu si lung, a masurilor, activitatilor si actiunilor specifice institutiilor si organismelor abilitate ale statului roman de a desfasura activitati la si in legatura cu frontiera de stat, pentru optimizarea reglementarilor structurilor, actiunilor si dotarilor din acest domeniu, in baza unor criterii existente sau prognozate.

Managementul integrat al frontierei de stat reprezinta sistemul de coordonare unitara a actiunilor si procedurilor desfasurate de institutiile si organismele abilitate prin lege sa asigure mentinerea starii de normalitate la frontiera de stat, realizarea cooperarii privind regimul de frontiera cu alte state si institutii similare din tarile vecine, precum si asigurarea compatibilizarii permanente cu normele si practicile de supraveghere si control al frontierei de stat aplicate in tarile UE.

Administratia Vamala Romana participa la Conventia de Infratire cu Republica Federala Germania, pentru continuarea dezvoltarii Strategiei Managementului Integrat al Frontierei de Stat, in cadrul careia a fost infiintat si functioneaza la Galati un centru zonal de schimb de date si informatii in domeniul prevenirii, descoperirii si combaterii fenomenului criminalitatii organizate. In cadrul centrului lucreaza reprezentanti ai serviciilor vamale, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si ai Politiei, care asigura schimbul de date si asigura corelarea operatiunilor in domeniu cu Ucraina si Moldova.

In luna martie a anului curent a fost semnat un Protocol de colaborare intre DGV si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, in scopul combaterii in comun a criminalitatii transfrontaliere, a migratiei ilegale, a traficului ilegal de arme, munitii si stupefiante, precum si pentru prevenirea introducerii in tara a unor bunuri prin metode frauduloase. Protocolul prevede schimbul operativ de date si informatii, organizarea unor actiuni comune, realizarea unor analize de risc privind criminalitatea transfrontaliera, derularea controalelor in punctele de trecere a frontierei in echipe mixte si crearea Grupului Central de Cooperare format din reprezentanti ai ambelor institutii. Totodata au fost desemnate birourile vamale de control si vamuire la frontiera in care se realizeaza controlul comun, urmand ca aceasta masura sa fie extinsa la toate birourile de control si vamuire la frontiera.

DGV, ca institutie publica cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii traficului ilicit de stupefiante, a participat la elaborarea Strategiei Nationale Antidrog pentru perioada 2003-2004, aprobata prin HG nr. 154/2003 (MO nr. 111/21.02.2003).

In domeniul combaterii traficului de droguri au fost luate o serie de masuri pentru imbunatatirea eficientei structurilor care au responsabilitati in activitatea de combatere a traficului de droguri, atat la nivel central cat si in teritoriu. Masurile luate au vizat reanalizarea componentei echipelor de control antidrog in functie de resursele umane

423

disponibile si cunostintele de care acestea dispun, imbunatatirea cooperarii cu celelalte agentii implicate in lupta impotriva drogurilor, potrivit protocoalelor existente, semnarea unui nou protocol intre DGV si Inspectoratul General al Politiei de Frontiera pe principiul sprijinului reciproc, in conformitate cu atributiile si competentele fiecarei institutii, reautorizarea laboratorului antidrog din cadrul DGV.

Au fost elaborate lucrarile „Drogurile, o realitate care poate ucide” si „Combaterea traficului ilicit si a contrabandei vamale cu droguri de catre autoritatea vamala”, ai caror autori sunt specialisti din administratia vamala si MI. Daca prima lucrare se adreseaza populatiei, in special tinerilor, cea de-a doua vizeaza specialisti antidrog din administratia vamala si politia de frontiera, constituind un material util de pregatire profesionala a acestora. Lucrarile au fost distribuite tuturor structurilor vamale din teritoriu.

Rezultatele obtinute in domeniul drogurilor s-au reflectat in capturile realizate in ultimele luni, concretizate in 338,5 kg heroina, 2,5 Kg canabis, 4,85 Kg cocaina, 21000 doze LSD.

Reprezentanti ai DGV au participat alaturi de specialisti din alte institutii (MI, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, MJ, MAE, Centrul SECI etc.) la intalniri de lucru, seminarii sau actiuni comune pe tema combaterii traficului de stupefiante.

Incepand cu data de 1.04.2003, la Biroul Vamal Constanta Port a fost introdus modulul de selectivitate pentru marfurile importate in regim definitiv, bazat pe analiza de risc, iar la Biroul Vamal Giurgiu controlul selectiv functioneaza la iesire. Datorita acestor masuri, indicatorii privind timpul de asteptare la cele doua birouri de frontiera s-au imbunatatit.

In cadrul Proiectului Facilitarea comertului si transportului in Sud-Estul Europei, cofinantat de BIRD si Guvernul Romaniei, au fost achizitionate si puse in functiune la birourile vamale Giurgiu si Albita (frontierele de Sud si Est) doua sisteme mobile cu raze X pentru inspectia camioanelor. Romania a devenit astfel prima tara din sud-estul Europei care utilizeaza astfel de sisteme moderne de control al marfurilor si mijloacelor de transport la frontiera.

In vederea aplicarii dispozitiilor OUG nr. 86/20.06.2002 privind infiintarea Ghiseului Unic, au fost elaborate Normele metodologice privind modul de incasare si de distribuire a taxelor, tarifelor si drepturilor incasate la Ghiseul unic, norme aprobate prin HG nr. 1203/24.11.2002 (MO nr. 820/13.11.2002). Au fost create conditiile necesare demararii activitatii de colectare a taxelor in punctele de trecere a frontierei prin Ghiseul Unic la birourile vamale de control si vamuire la frontiera Giurgiu, Bors, Nadlac, Varsand.

Pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 672/24.12.2002 (MO nr. 953/24.12.2002) privind auditul public intern, a fost elaborat si pus in aplicare Ordinul MFP nr. 38/15.01.2003 (MO nr. 130/27.02.2003) pentru aprobarea normelor generale de exercitare a activitatii de audit public intern. Astfel de norme interne au fost elaborate si la nivelul autoritatii vamale, in acest fel activitatea de audit se va desfasura in mod eficient si unitar.

DGV colaboreaza cu alte institutii ale statului care au competente in domeniul supravegherii pietei, respectiv cu MSF, MAAP, ANPC, MAPM pe baza Protocoalelor de colaborare incheiate.

In cursul lunii aprilie a.c. a fost reinnoit Protocolul de colaborare intre ANPC si DGV privind controlul la birourile vamale a calitatii si securitatii produselor din import. Colaborarea cu ANPC consta, in principal, in semnalarea de catre autoritatea vamala la oficiile teritoriale pentru protectia consumatorului a situatiilor in care asupra produselor supuse procesului de vamuire se constata existenta unor deprecieri calitative sau alte fapte care pot afecta sanatatea sau securitatea consumatorilor.

424

Autoritatea vamala colaboreaza si cu specialistii din frontiera ai MAAP in situatia introducerii in tara a animalelor vii, produselor si subproduselor de origine animala, precum si a produselor vegetale.

In domeniul cooperarii internationale au avut loc negocieri cu administratiile vamale din Republica Austria, Republica Slovaca, Republica Ungara, Federatia Rusa si Azerbaidjan in vederea incheierii de acorduri bilaterale in domeniul colaborarii si combaterii fraudelor vamale.

In ceea ce priveste inceperea pregatirii pentru aplicarea Conventiei privind asistenta reciproca si cooperarea intre administratiile vamale (Napoli II), in luna februarie 2003, a fost emisa Decizia nr.191 a directorului general al DGV prin care s-a constituit o structura interdisciplinara pentru identificarea cerintelor si elaborarea recomandarilor referitoare la cadrul legislativ administrativ si operational privind asistenta reciproca in domeniul vamal, cooperarea si schimburile de date si informatii vamale. Textul tradus al Conventiei a fost transmis in luna martie MI si MJ pentru ca acestea sa tina seama de prevederile Conventiei la elaborarea unor noi legi.

Intarirea capacitatii operationale si administrative a administratiei vamale, inclusiv capacitatea IT a fost insotita de masuri care sa asigure crearea cat mai devreme posibil a conditiilor de aplicare a masurilor care vor fi introduse in momentul aderarii.

Pentru combaterea iregularitatilor prin utilizarea metodelor analizei de risc au fost adoptate mai multe decizii si intreprinse mai multe actiuni de pregatire a lucratorilor vamali, dupa cum urmeaza:

- Decizia cu caracter intern a directorului general al DGV nr. 2144/24.12.2002 privind principiile ce guverneaza activitatea de analiza si gestionare a riscurilor si procesele ce stau la baza acestei activitati;

- Decizia cu caracter intern a directorului general al DGV nr. 130/23.01.2003 privind instalarea si implementarea fisei de raportare continuta de componenta Evaluare Risc – din cadrul Modulului ARGUS. Decizia a fost implementata la toate cele 10 directii regionale vamale interjudetene si la 15 birouri vamale, fiind instruiti aproximativ 220 de lucratori vamali;

- Decizia cu caracter intern a directorului general al DGV nr. 505/01.04.2003 privind instructiunile de lucru referitoare la utilizarea mecanismului de selectivitate pentru importurile definitive de marfuri transportate in containere in locatia pilot B.V.C.V.F. Constanta Port.

Au fost initiate 4 teme de studiu privind posibile descoperiri, 10 alerte privind incalcari ale cadrului legislativ vamal in vigoare si s-au urmarit consemnele vamale. Personalul cu atributii in domeniul analizei de risc la nivel central si regional a fost instruit in cadrul intalnirilor de lucru organizate in acest scop.

In ceea ce priveste evaluarea resurselor umane, autoritatea vamala a efectuat in luna februarie a anului curent, in concordanta cu Metodologia de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, aprobata prin HG nr 1084/2001, evaluarea performantelor lucratorilor vamali.

Pentru imbunatatirea comunicarii interne si a schimbului de informatii intre toate structurile Administratiei Vamale Romane au fost realizate din punct de vedere tehnic paginile de intranet. De asemenea, au fost stabilite componenta si responsabilitatile echipei de realizare si actualizare a paginii de intranet si s-a realizat pregatirea profesionala a acestei echipe.

In domeniul pregatirii profesionale a lucratorilor vamali, a fost elaborata programa de pregatire profesionala la nivel centralizat pentru anul de invatamant 2002-2003, au fost organizate intalniri de lucru cu responsabilii din cadrul directiilor regionale vamale interjudetene cu atributii de pregatire profesionala pentru stabilirea prioritatilor de

425

pregatire profesionala pentru anul 2002-2003 si stabilirea tematicii unice de pregatire profesionala.

A fost finalizata activitatea de pregatire profesionala continua in care au fost cuprinsi aproximativ 3650 lucratori vamali. De asemenea, s-au derulat cursurile planificate la nivel centralizat prin Scoala de Finante Publice pe teme legate de integrare vamala europeana, analiza de risc, reguli generale de clasificare tarifara, in programul de scolarizare fiind cuprinsi peste 140 lucratori vamali.

Lucratori vamali au participat la seminarii cu asistenta externa acordate de Oficiul Taiex pe teme de larg interes (informatii tarifare obligatorii, preferinte tarifare, regimuri vamale suspensive, proceduri simplificate privind evaluarea in vama a marfurilor, etc), fiind astfel instruiti 110 lucratori vamali.

A fost adoptata Decizia cu caracter intern a Directorului General al DGV nr. 197/05.02.2003 prin care a fost aprobata componenta e-learning a Sistemului Informational Integrat Vamal. In luna mai a.c., componenta e – learning a devenit functionala, fiind implementat primul curs pilot, urmand ca din anul 2004 la pregatirea profesionala sa fie cuprinsi, prin intermediul platformei e-learning, un numar de peste 900 lucratori vamali (2 sesiuni de pregatire pe luna cu participarea a cate 10 lucratori vamali din fiecare regionala vamala). Au fost reactualizate suporturile de curs existente in scopul implementarii si adaptarii lor la componenta e-learning.

Administratia Vamala Romana a avut, de asemenea, o participare activa la Programul comunitar Vama 2002, la care, in a doua jumatate a anului trecut, 21 de lucratori vamali au participat la 16 actiuni (seminarii, grupuri de management, schimburi de experienta etc). Prin semnarea noului Memorandum de Intelegere intre Comunitatea Europeana si Romania privind participarea la programul comunitar Vama 2007 sunt intrunite conditiile de participare a unui insemnat numar de lucratori vamali la actiunile viitoare din cadrul acestui program.

Sistemul Informatic Integrat Vamal a fost consolidat si stabilizat, in vederea asigurarii capacitatii Administratiei Vamale Romane de a gestiona si sustine acest sistem, in conditiile aplicarii metodelor moderne de prelucrare a informatiilor si de comunicatii prin: rationalizarea si redistribuirea echipamentelor de calcul si comunicatii; elaborarea procedurilor de dezvoltare a aplicatiilor informatice; armonizarea si standardizarea componentelor sistemului infomatic; realizarea si implementarea sistemului de securitate a sistemului informatic la nivel pilot, prin aplicarea “Politicii de securitate” a sistemul informatic stabilita in concordanta cu legislatia europeana in domeniu si standardele nationale; asigurarea calitatii tuturor componentelor sistemului si a integritatii datelor; realizarea sistemului de mentinere in functiune a sistemului informatic; dezvoltarea si implementarea sistemului integrat de administrare pentru o gestionare eficienta a sistemului informatic operational; dezvoltarea si implementarea sistemului de gestionare a distributiei versiunilor de software si a schimbarilor de configurare a sistemului; dezvoltarea si implementarea procedurilor de refacere a sistemului in caz de distrugere; dezvoltarea si optimizarea sistemului de comunicatii prin implementarea unei infrastructuri si a unei retele de comunicatii adecvate.

Au fost sustinute prin mijloace informatice si de comunicatii urmatoarele activitati : sistemul national de tranzit in vederea pregatirii integrarii sale in sistemul de tranzit comun; sistemul financiar contabil; sistemul de fundamentare a deciziilor, prin informatii coerente, operative si in formate orientate catre utilizator, furnizate catre toate nivelele Administratiei Vamale Romane (utilizarea facilitatilor data-warehouse, data mining si realizarea de prognoze - Decizia cu caracter intern nr. 731/2003); realizarea si implementarea manifestului la nivelul Portului Constanta si al Aeroportului Otopeni ; realizarea si implementarea regimurilor suspensive, a procedurilor vamale simplificate si modulului post-entry; dezvoltarea si implementarea mecanismelor noi de control, investigare si analiza de risc in cadrul sistemului de supraveghere si control; dezvoltarea sistemului de raportare statistica prin imbunatatirea sistemului de raportare

426

statistica vamala si de comert exterior si asigurarea calitatii datelor; imbunatatirea sistemului de gestionare a valorii in vama; crearea unui cadru optim de cooperare cu mediul de afaceri, prin utilizarea mecanismelor de DTI si EDIFACT ; implementarea solutiilor tehnice care asigura securitatea accesului la structurile de date aflate in gestionarea Sistemului Informatic Integrat Vamal prin internet ; optimizarea web site-ului in vederea implementarii portalului Administratiei Vamale Romane si stabilirea componentei si a responsabilitatilor echipei de realizare si actualizare a paginii de internet (Decizia cu caracter intern nr. 1453/2002).

A fost optimizat sistemul de procesare automata a declaratiilor vamale in vederea asigurarii capacitatii de interfatare cu sistemele DGTAXUD (TARIC, NCTS etc.) si in acelasi timp pentru introducerea unor functionalitati noi precum: atribuirea automata si dinamica a sarcinilor de control pe lucratori vamali; modificarea declaratiei vamale in spiritul noului Regulament vamal si a unor noi metodologii de procesare a declaratiei vamale; adaptarea cerintelor de prelucrare a declaratiei vamale in conformitate cu standardele UE; adoptarea noilor sisteme de codificare la nivel teritorial; implementarea unor noi instrumente de crestere a calitatii datelor statistice (control, audit, rapoarte); inceperea, prin faza pilot de la nivelul DGV si DRVI Bucuresti, a punerii in aplicare a politicii de asigurare a securitatii datelor.

Procedurile de lucru au fost uniformizate si standardizate prin: elaborarea metodologiei de procesare automata a declaratiei vamale in detaliu; finalizarea si omologarea metodologiei de aplicare a procedurilor de administrare a sistemului informatic la toate nivelurile (Decizia cu caracter intern nr. 260/2003); completarea fiselor de post a administratorilor de sistem de la toate nivelurile; monitorizarea activitatilor de administrare a sistemului si gestionarea eficienta a resurselor financiare si umane; gestionarea bibliotecii tehnice si completarea numarului si continutului manualelor de utilizator, in vederea asigurarii necesarului si distributia lor la toate nivelurile; lansarea implementarii sistemului de gestiune a documentelor la nivelul DGV si al directiilor regionale vamale interjudetene, in vederea integrarii acestuia in sistemul de gestiune a documentelor aflat in exploatare la nivelul MFP; lansarea implementarii sistemului de invatamant la distanta (e-learning).

Indicatorii de acoperire si performanta ai sistemului de procesare automata a declaratiilor vamale au fost imbunatatiti pe urmatoarele directii: procentul declaratiilor vamale procesate automatizat prin sistemul informatic este de 100%, din care 99,19% in cadrul procesului de vamuire si 0,81% depuse in procedura manuala, procesate informatic ulterior procesului de vamuire; numarul de comisionari vamali autorizati sa se conecteze direct la sistemul informatic instalat la nivelul birourilor vamale este 233; au fost procesate peste un milion de declaratii vamale intr-un an calendaristic; s-a asigurat acoperirea tuturor regimurilor vamale; instruirea ca utilizatori ai sistemului informatic a unui numar de 315 persoane intr-un cadru organizat de pregatire si la nivel teritorial a peste 1500 persoane la locul de munca, in vederea utilizarii eficiente a sistemului informatic si a tuturor componentelor sale.

Au fost create interfete de comunicatii pentru schimbul de informatii cu alte institutii guvernamentale in cadrul politicii de intarire a frontierelor si de combatere a coruptiei prin: intarirea capacitatii institutiilor statului in lupta impotriva coruptiei publice si a crimei organizate implicand persoane oficiale prin dezvoltarea unui sistem informatic pentru sustinerea schimburilor de date intre institutiile participante; testarea tehnica si functionala a aplicatiei de interogare a bazelor de date gestionate de DGV de catre Parchetul National Anticoruptie, ca beneficiar al informatiilor; realizarea si implementarea nucleului aplicatiei informatice pentru sustinerea functiei ghiseului unic de plata in vederea fluidizarii traficului in punctele de trecere a frontierei.

A inceput pregatirea sistemului informatic pentru interconectarea la sistemele Comisiei Europene prin: inventarierea si analiza directiilor de pregatire a sistemului informatic in vederea conectarii si utilizarii bazelor de date specifice de la nivelul Comisiei

427

Europene, DG TAXUD; pregatirea personalului informatic care va gestiona interfata de comunicatii cu Comisia Europeana; participarea la programul Phare dedicat tuturor tarilor candidate, privind interfetele de comunicare, adoptat de catre Comisie in noiembrie 2001 si care include activitatile referitoare la instalarea CCN/CSI; participarea la pregatirea personalului tehnic de catre CE/DG TAXUD in vederea consolidarii atributiilor in asigurarea functionarii interfetelor CCN/CSI la nivelul tarilor candidate; participarea la derularea proiectului de implementare a tarifului integrat in vederea compatibilizarii cu TARIC.

In perioada de referinta, pregatirile pentru aplicarea Conventiei privind utilizarea tehnologiei informatiei in scopuri vamale (CIS) au demarat prin: analiza gradului de aplicabilitate a “Politicii de securitate” elaborate cu referire la sistemul informatic in raport cu legislatia europeana in domeniu; crearea unui grup de lucru interdisciplinar la nivelul DGV (juridic, supraveghere si control, tehnologia informatiei, integrare europeana si relatii internationale) pentru monitorizarea activitatii de pregatire a aderarii la Conventia CIS; lansarea propunerii de proiect finantat Phare 2003, componenta de pregatire a aderarii la Conventia CIS.

2.3.26. RELATIILE ECONOMICE INTERNATIONALE Negocierile pentru acest capitol au fost deschise in cadrul Conferintei Interguvernamentale de Aderare Romania – UE din 14 iunie 2000, si au fost Inchise provizoriu in aceeasi data.

Schimburile comerciale bilaterale dintre Romania si tarile membre UE s-au mentinut si in perioada de referinta pe un trend ascendent. Comertul bilateral s-a situat la nivelul de 20,86 miliarde Euro, cu 12,27% mai mult decat in anul 2001. Exporturile romanesti spre UE au atins nivelul de 9,84 miliarde Euro, iar importurile au totalizat 11,02 miliarde Euro. Dezvoltarea schimburilor bilaterale, obtinuta pe fondul evolutiei pozitive a economiei romanesti si a functionarii in bune conditii a Acordului European a condus la o mai buna integrare a economiei romanesti in piata unica comunitara.

Ca si in anii anteriori, in 2002, UE a fost principalul partener comercial al Romaniei cu o pondere de 62,17% din totalul comertul exterior romanesc (67,1% din export si 55,18% din import).

Deficitul comercial s-a diminuat fata de 2001, de la 1,34 miliarde Euro la 1,18 miliarde Euro, insa el reprezinta o preocupare permanenta a autoritatilor romane datorita faptului ca el contribuie la cresterea deficitului balantei de plati a Romaniei. In 2002, ponderea UE in total deficit comercial al Romaniei a fost de 29,57%, cu 3% mai mare decat nivelul inregistrat in 2001.

Referitor la structura comertului bilateral, cele mai importante categorii de marfuri originare din Romania exportate in 2002 in UE au fost: textile si imbracaminte (34,43% din totalul exportului catre UE), masini si echipamente (16,13%), incaltaminte (12,14%) si produse siderurgice (7,24%). Cresteri importante in ceea ce priveste valoarea exportului catre UE s-au inregistrat pentru produsele minerale (+166,86% crestere fata de 2001), plastic si produse din acesta (39,76%) si vehicule, avioane si nave (+38,68%).

In acelasi timp, cele mai importante categorii de produse importate din UE au fost: masini si echipamente (23,78% din totalul importurilor provin din UE), textile si imbracaminte (23,08%), produse chimice (9,75%) si vehicule, avioane si nave (7,23%). Cresteri importante ale valorii importurilor s-au inregistrat pentru grasimi si uleiuri de origine animala si vegetala (+87,18%), lemn si produse din lemn (+35,86%) si plastic si materiale din plastic (+34,52%).

Fata de 2001, exportul de produse siderurgice a scazut pentru al doilea an consecutiv. Nivelul acestuia a fost cu 3,62% mai redus decat in 2001 fiind influentat in mod direct

428

de masurile anti-dumping impuse de UE la importul anumitor categorii de produse siderurugice. In acelasi timp, importurile de produse siderurgice au crescut cu 26,37%.

Dintre statele membre ale UE, cei mai importanti parteneri comerciali ai Romaniei in 2002 au fost: Italia (36,26% din comertul bilateral Romania - UE), Germania (24,39%) si Franta (11,11%). Cresteri ale schimburilor comerciale s-au inregistrat pentru toate destinatiile cu cateva exceptii: exporturile romanesti spre Irlanda si Danemarca s-au diminuat (-76,45% si respectiv, -10,56%), iar importurile provenind din Grecia au inregistrat, de asemenea, descresteri (-19,12%).

Trendul ascendent al relatiilor comerciale s-a mentinut si in primele patru luni ale anului 2003. Comertul total a crescut cu 23,82% comparativ cu nivelul atins in aceasta perioada in 2002, iar exporturile romanesti catre UE au crescut mai rapid decat importurile provenind din UE (exporturile au crescut cu 31,38%, iar importurile cu 27,18%).

Amendamentele convenite in cursul anului 2002 la Protocolul nr. 4 consolidat privind regulile de origine, anexa la Acordul European au fost puse in aplicare prin OUG nr. 2/2003 (MO nr. 61/01.02.2003), aprobata prin Legea nr.110/02.04.2003 (MO nr. 243/09.04.2003).

Cu ocazia Grupului de contact Romania-UE din data de 23 octombrie 2002, partile au convenit instituirea in comertul cu produse siderurgice a unui sistem de dubla supraveghere cu valabilitate pana in momentul aderarii Romaniei la UE.

In cadrul CEFTA, in anul 2002, au avut loc negocieri bilaterale si multilaterale cu Republica Croatia, in vederea aderarii acesteia la acest acord regional de comert liber. Astfel, negocierile au fost finalizate in luna octombrie a anului 2002, iar Acordul de aderare a Republicii Croatia la CEFTA a fost semnat la Zagreb, la 5 decembrie 2002. Acordul a intrat in vigoare la 1 martie 2003.

La 1 iulie 2002 a intrat in vigoare Acordul de comert liber intre Romania si Republica Lituania.

Romania, in calitate de tara semnatara a Memorandumului de Intelegere pentru Liberalizarea si Facilitarea Comertului (semnat la Bruxelles la 27 iunie 2001), din cadrul Pactului de Stabilitate in Sud Estul Europei, a finalizat pana la 31 decembrie 2002 negocierile in vederea incheierii de acorduri bilaterale de comert liber cu celelalte tari din Sud Estul Europei.

Romania a semnat Acordul de comert liber cu Republica Macedonia (Skopje, 7 februarie 2003), cu Republica Albania (Tirana, 21 februarie 2003) si cu Bosnia si Hertegovina (Sarajevo, 8 aprilie 2003). In relatia cu aceste tari, Romania doreste ca acordurile de comert liber sa intre in vigoare la 1 iulie 2003.

In ceea ce priveste Serbia si Muntenegru, Romania si-a exprimat la sfarsitul lunii ianuarie 2003 disponibilitatea pentru semnarea acordului bilateral de comert liber, insa pana in prezent acest lucru nu a avut loc, avand in vedere procesul institutional care este in desfasurare in noua entitate statala.

Obiectivul esential al Romaniei este de a participa activ la procesul de negocieri comerciale multilaterale din OMC, pentru asigurarea la sfarsitul rundei a unor conditii mai bune de acces pe pietele externe pentru produsele romanesti, o mai puternica ancorare a economiei romanesti in sistemul global de comert, facilitarea continuarii strategiei de integrare europeana si regionala, sprijinirea si orientarea procesului intern de reforma a economiei si politicii economice si comerciale conform regulilor convenite pe plan multilateral, mentinerea posibilitatii ca tara noastra sa beneficieze in continuare de toate flexibilitatile ce vor fi acordate tarilor in curs de dezvoltare.

In domeniul agriculturii, Romania sustine liberalizarea graduala a comertului cu produse agricole, in conditii de concurenta loiala si de recunoastere a dreptului fiecarui membru de a elabora, dezvolta si aplica politici agricole menite sa permita dezvoltarea

429

acestui sector deosebit de sensibil. Romania sustine adoptarea unor modalitati de negociere pragmatice, in concordanta cu nivelul de dezvoltare a sectorului agricol al fiecarui Membru OMC si care sa permita continuarea reformelor agricole initiate.

In ceea ce priveste comertul cu servicii, in contextul Agendei de dezvoltare Doha, obiectivul Romaniei este de a continua coordonarea cu Comisia Europeana pentru asigurarea coerentei pozitiilor in OMC si pentru a facilita procesul de integrare, in special cel de preluare a acquis-ului comunitar. Totodata, Romania este pregatita sa desfasoare o stransa cooperare cu Comisia Europeana in scopul armonizarii listei Romaniei de angajamente specifice si listei de exceptii de la articolul II al GATS cu angajamentele comunitare.

Romania a fost unul din sustinatorii lansarii, prin Declaratia Ministeriala de la Doha, a negocierilor pentru infiintarea unui sistem multilateral de inregistrare a indicatiilor geografice. Totodata, Romania urmareste sa beneficieze de facilitatile ce se vor acorda pentru furnizorii de medicamente, in special pentru cele generice.

In conformitate cu angajamentele asumate, Romania a participat in mod activ la o serie de runde de consultari (Bucuresti, mai 2003) cu Comisia Europeana si celelalte tari candidate la aderare, destinate schimbului de opinii si armonizarii pozitiilor referitoare la negocierile comerciale multilaterale din cadrul OMC.

Romania urmareste ca rezultatele negocierilor multilaterale din OMC sa nu afecteze procesul de aderare la UE. Astfel, in domeniul tarifar se are in vedere finalizarea unor negocieri care sa nu stabileasca nivele de taxe vamale sub cele ale UE. Pentru celelalte domenii, interesele specifice ale economiei romanesti vor fi coroborate cu obiectivul de integrare. Se va mentine pozitia actuala a Romaniei ale carei angajamente in plan multilateral nu creaza probleme la momentul aderarii.

In conformitate cu angajamentul asumat prin documentul de pozitie, respectiv de a compatibiliza cu acquis-ul comunitar toate acordurile si tratatele sale incheiate cu tertii, prin Memorandumul nr. 9966/HP/08.10.2002, s-a decis constituirea unui grup de lucru, sub coordonarea MAE, care sa analizeze compatibilitatea acordurilor Incheiate de Romania cu acquis-ul comunitar. In acest sens, in cadrul Directiei Generale Afaceri Juridice din MAE a fost constituit Serviciul Drept Comunitar, care a demarat analiza aprofundata a fiecarui tip de acord si redactat un punct de vedere referitor la compatibilitatea acordurilor de liber-schimb si a celor privind colaborarea comerciala cu acquis-ul comunitar. Punctul de vedere, avizat de MIE si DCE, a fost transmis spre aprobare Guvernului si urmeaza a fi prezentat institutiilor comunitare, pentru a obtine punctul de vedere al acestora.

In ceea ce priveste Tratatul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Statelor Unite ale Americii privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, Romania a transmis SUA o scrisoare prin care si-a manifestat intentia de a renegocia Acordul Bilateral de Investitii (BIT). Pana la acest moment, in cadrul negocierilor de compatibilizare a BIT-urilor, desfasurate in cadru trilateral – UE, SUA, tari candidate, a fost elaborat un proiect de intelegere, care reprezinta baza negocierilor. Romania sustine continuarea negocierilor in aceeasi formula, in scopul ajungerii la o solutie orizontala, acceptabila pentru toate partile implicate.

Avand in vedere faptul ca pana in 2007 Romania va trebui sa-si alinieze tariful sau vamal la cel comunitar, partea romana a procedat de la 1 ianuarie 2003 la diminuarea pe o baza erga omnes a taxelor vamale de import pentru o serie de produse agricole si industriale. Acest exercitiu va continua, contribuind la adaptarea treptata a operatorilor economici romani la exigentele mediului concurential de pe piata interna comunitara.

In cadrul negocierilor la Capitolului 26 – Relatii Externe, Romania s-a angajat sa preia la momentul aderarii acquis-ul comunitar In domeniul politicii de dezvoltare. Perspectivele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana implica, printre altele, participarea la strategiile UE pentru tarile subdezvoltate in cadrul eforturilor de

430

dezvoltare economica a acestor tari. Un element important In dezvoltarea unei politici de dezvoltare Il reprezinta experienta statelor membre In acest domeniu. In acest sens, in contextul procesului de reorganizare demarat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, este infiintat Oficiul pentru dezvoltare, care asigura coordonarea unei politici de dezvoltare coerente a Romaniei. Oficiul va functiona In subordinea Directiei Afaceri Economice Internationale si cuprinde 1 post de coordonator si 7 functii de executie.

Avand in vedere cele de mai sus, trebuie precizat ca Romania a continuat sa acorde asistenta umanitara, fie in cadrul ONU, fie la nivel bilateral, unor state afectate de razboi sau alte calamitati. In perioada septembrie 2002 – iunie 2003, Romania a acordat asistenta in valoare totala de aproximativ 3.428 950 USD si 500.000 de Euro. O mare parte din aceasta suma a fost destinata Afganistanului (atat asistenta umanitara cat si asistenta pentru dezvoltare), dar si Irakului si Chinei (asistenta umanitara).

Participarea Romaniei la procesul de stabilizare si reconstructie a Afganistanului s-a concretizat prin angajamentul de a participa la Programul ONU de asistenta pentru reconstructie, cu o contributie voluntara de 3.181.802 USD. Ulterior, aceasta suma a fost suplimentata cu alte 45.000 USD (acordati de Administratia Nationala a Rezervelor de Stat). Asistenta umanitara a constat In acordarea de medicamente, Imbracaminte, corturi, paturi, cearsafuri, conserve din carne de vita. Din totalul asistentei furnizate acestui stat, 3.060.000 USD au fost destinati ajutorului pentru dezvoltare (sase burse de 4 ani pentru studii superioare In domeniul ingineriei si calculatoarelor, realizarea unor studii de fezabilitate pentru dezvoltarea unor proiecte de infrastructura).

La 11 aprilie 2003, Guvernul Romaniei a decis sa acorde populatiei irakiene un ajutor de urgenta 500.000 Euro (produse alimentare, Imbracaminte, Incaltaminte, corturi, medicamente, produse medicale). De asemenea, Romania a raspuns apelului lansat, la 28 martie 2003, de Secretarul general al ONU, prin trimiterea in Irak a unui ajutor umanitar suplimentar in valoare de 194.400 USD (constand In produse alimentare, apa minerala, medicamente, produse medicale si farmaceutice, cearsafuri), ajutorul umanitar transportat la data de 16 aprilie a.c. in Kuwait-City.

Urmare epidemiei de pneumonie atipica (SARS) izbucnita in China in cursul acestui an, Guvernul Romaniei a decis sa sustina eforturile autoritatilor chineze prin alocarea unui ajutor umanitar In valoare de 8.147 dolari SUA (in anul 2003) constand in produse sanitare.

Autoritatea nationala in domeniul controlului exporturilor de produse strategice este Agentia Nationala de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice (ANCESIAC).

De lege lata OUG nr. 158/1999 privind regimul exporturilor si importurilor de produse strategice, sediul materiei pentru regimul de control al exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare, a fost elaborata in conformitate cu proiectul Reglementarii Consiliului UE nr. 1334/2000, asa cum era la jumatatea anului 1999.

De lege ferenda legislatia primara in domeniul controlului exporturilor de produse si tehnologii cu dubla utilizare va transpune prevederile Reglementarii Consiliului UE nr. 1334/2000 si Actiunea comuna a Consiliului UE nr. 2000/401/PESC intr-o lege. Proiectul de lege se afla spre aprobare la Parlament, in procedura de urgenta, urmand a intra in vigoare in trimestrul IV 2003. Valoarea adaugata a acestui proiect de lege consta in introducerea expressis verbis a controlului activitatilor de brokeraj, extinderea aplicarii clauzei „catch-all”, inasprirea sanctiunilor pentru incalcarea prevederilor legale, reducerea birocratiei, dezvoltarea relatiei Guvern - Industrie si introduce o noua procedura administrativa, in beneficiul companiilor, pentru reanalizarea neacordarii licentelor.

In semestrul II 2002 si semestrul I 2003 a fost completata legislatia secundara in materie, prin Ordine ale presedintelui Agentiei Nationale de Control al Exporturilor

431

Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice – ANCESIAC – autoritatea nationala in domeniu, care vizeaza:

- instituirea unor proceduri noi de raportare a derularii operatiunilor de import de produse cu dubla utilizare care nu sunt sensibile, in baza autorizatiei – Ordinul nr. 179/2003 (MO nr. 232/05.04.2003);

- standardizarea consultantei gratuite de specialitate - Ordinul nr. 166/2003 (MO nr. 235/05.04.2003);

- aplicarea procedurii „catch-all” - Ordinul nr. 262/2002 (MO nr. 359/29.05.2002).

Referitor la dinamica relatiei Guvern - Industrie, ANCESIAC a initiat procesul implementarii, in cadrul companiilor romanesti semnificative, a unui software dedicat crearii unui management intern al companiei in controlul exporturilor. Acest software a fost adaptat, testat si dimensionat la sistemul-cadru al controlului exporturilor din Romania. Recent, la Conferinta Nationala ANCESIAC (desfasurata in Bucuresti,15-16 mai a.c.), reprezentantii companiilor romanesti au apreciat acest software ca un instrument util pentru crearea unui management intern pe controlul exporturilor in companii si au ca vor implementa elementele administrative sau pe cele de screening ale software-ului, in functie de cerintele specifice.

In perioada de referinta, ANCESIAC si-a amplificat expertiza corpului de experti in licentiere si a accelerat cooperarea intre organismele implicate in domeniu, prin scolarizari, training-uri si conferinte nationale tematice, care au valorificat experienta acumulata in timpul celor 10 ani de sistem de control al exporturilor in Romania (septembrie 2002, a se vedea detalii la www.export-control.ro).

Evolutiile recente in controlul exporturilor au relevat cele mai bune practici efective pentru implementarea standardelor de control al exporturilor.

Pe de alta parte, nucleul profesionist al responsabililor cu aplicarea legii in controlul exporturilor a fost direct conectat la ultimele evolutii si tendinte in domeniul controlului exporturilor, prin participarea la reuniunile regimurilor multilaterale de control al exporturilor din cadrul Aranjamentului de la Wassenaar, Grupului Australia, Grupului Furnizorilor Nucleari, Comitetului Zangger.

Corpul de control al ANCESIAC a derulat programe de avertizare a industriei, orientate pe produse cu dubla utilizare, ca de exemplu produse chimice, masini unelte, rulmenti, magneti industriali. Aceste activitati de control s-au realizat la peste 70 de companii din 40 de locatii si au contribuit la intarirea dimensiunii preventive a exercitarii controlului. Activitatile desfasurate de Corpul de control al Agentiei au contribuit la diseminarea standardelor si procedurilor nationale, observarea legalitatii controlului exporturilor si la promovarea celor mai noi instrumente de informare si comunicare cu companiile romanesti, precum web site-ul administrat de Agentie: www.ancesiac.ro, inclusiv legislatia, procedurile si mecanismele de control al exporturilor, listele de produse supuse controlului destinatiei finale, dar si activitatile de pregatire a companiilor romanesti din industria chimica inspectabile in termenii Conventiei privind interzicerea armelor chimice.

In ceea ce priveste aplicarea regimului de sanctiuni, concluziile rapoartelor interne de control au relevat, ca regula generala, un nivel ridicat de cunoastere a regimului national de control si, ca exceptie, putine companii care au incalcat flagrant prevederile controlului exporturilor. Statistic, numarul companiilor romanesti care se afla in faza de urmarire penala in cadrul procedurii penale este mai mic de zece. De asemenea, au fost amendate contraventional 11 companii, valoarea insumata a amenzilor fiind de cca. 230 milioane lei. Una dintre cele mai frecvente situatii de incalcare soft a regimului de control al exporturilor este neindeplinirea obligatiilor post-livrare si depasirea termenului inscris in lege.

432

Una dintre realizarile ultimului an il constituie procesul de diseminare a modelului romanesc in controlul exporturilor in unele tari din Europa de sud-est, precum Bosnia-Herzegovina, Serbia si Muntenegru. Inter alia expertii romani au evocat aspecte ale experientei nationale, subliniind legatura dintre controlul exporturilor si lupta impotriva terorismului international si conexiunea intre standardele unei conduite etice si efectivitatea controlului exporturilor, precum si eforturile de a nu aduce Romaniei o imagine nefavorabila.

Au fost continuate rundele de consultari tehnice bilaterale cu oficiali omologi din Germania, Olanda, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Japonia si Statele Unite ale Americii.

In cadrul colaborarii multilaterale, delegatiile romanesti la reuniunile regimurilor de control au propus si sprijinit noi initiative privind cresterea intelegerii reciproce a reglementarilor controlului exporturilor, a procedurilor si a documentatiei.

2.3.27. POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA Documentul de pozitie a Romaniei la capitolul 27 – PESC a fost inaintat Consiliului UE in data 28 martie 2000 (CONF-RO 10/00). In urma analizei acestuia, Pozitia Comuna a Uniunii Europene a fost emisa in data de 17 mai 2000 (CONF-RO 15/00), iar capitolul a fost inchis provizoriu.

La sfarsitul lunii februarie 2002, a fost transmis Consiliului UE un document cu informatii suplimentare (CONF-RO 11/02).

Participarea la dialogul politic In perioada septembrie 2002 - mai 2003, dialogul politic UE-Romania si-a mentinut caracterul special si intensiv, reflectat nu doar de nivelul si intensitatea relatiilor dintre cele doua parti, ci si de numarul crescand de Consilii Europene la care Romania a fost invitata sa participe impreuna cu alte state candidate.

Romania a continuat sa se alinieze la toate deciziile UE, inclusiv la sanctiunile si masurile restrictive, declaratiile si demersurile Uniunii, pozitiile si actiunile comune.

Eforturile Romaniei au fost indreptate spre cresterea convergentei propriei politici externe cu Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) a UE. Romania este un participant activ la dialogul politic stabilit prin Acordul de Asociere si a jucat un rol constructiv in cadrul PESC, inclusiv in intalnirile la nivel de directori politici, corespondenti europeni si grupuri de lucru.

Romania a demonstrat un interes special in dezvoltarea Politicii Europene de Securitate si Aparare (PESA) ca parte integranta a PESC, participand la operatiunile conduse de UE (EUPM in Bosnia – Hertegovina si EUMO - Concordia in FYROM), dar si la discutiile pe tema PESA desfasurate la nivelul UE in format UE + 15 (state membre NATO si ne-membre UE – candidate la aderare).

Romania a continuat sa se alinieze la pozitiile si declaratiile UE si, atunci cand a fost invitata, s-a asociat pozitiilor si actiunilor comune. Romania a continuat sa respecte sanctiunile internationale si masurile restrictive impuse de ONU si UE.

Lista principalelor acte normative adoptate pentru alinierea la acquis-il comunitar in domeniu este prezentata in finalul acestui capitol.

Politica Europeana de Securitate si Aparare Romania si-a reconfirmat intentia de a contribui atat la Forta Europeana de Interventie Rapida cat si la instrumentele civile de gestionare a crizelor ale UE. La sfarsitul lunii

433

martie 2003 a fost transmisa la UE oferta de forte puse la dispozitie de Romania, pentru anul 2003, reprezentand contributia aditionala a tarii noastre la crearea Fortei Europene de Reactie Rapida. Oferta s-a pastrat la nivelul celei precedente (facuta cu ocazia Conferintei de Ameliorare a Capacitatilor - Bruxelles, noiembrie 2001).

Cu ocazia reuniunii ministrilor apararii din tarile membre si statele partenere (in format 25+5), desfasurata la Bruxelles, la data de 19 mai 2003, a fost reconfirmata oferta tarii noastre, cu precizarea ca, dupa finalizarea Ciclului IV MAP, aceasta urmeaza sa fie modificata, in sensul armonizarii cu pachetul de forte ce va fi pus la dispozitie pentru misiuni ale NATO.

Presedintele Romaniei a aprobat participarea la operatiunea de politie a UE din Bosnia - Hertegovina care a fost lansata in 2003.

De asemenea, Parlamentul Romaniei a aprobat participarea Romaniei la operatiunea militara a UE in Macedonia - "CONCORDIA" - Hotararea nr. 9 din 17 aprilie 2003. In cursul lunii mai a.c. a fost aprobat Memorandumul referitor la "Negocierea si semnarea Acordului intre UE si Romania privind participarea Romaniei la operatiunea militara a UE in fosta Republica Iugoslava a Macedoniei".

Pachetul de forte cu care Romania s-a angajat sa participe (3 ofiteri de stat major si o Celula Nationala de Informatii alcatuita din 6 persoane) a fost desfasurat in teren in prima jumatate a lunii iunie a.c

In mai a.c. Romania a primit "Chestionarul pentru intalnirea trilaterala pe problema contributiilor nationale in cadrul suplimentului la Catalogul de Forte Helsinki", raspunsurile la acesta fiind transmise de MApN in luna iunie. Documentul va fi discutat la reuniunea trilaterala (Presedintia UE - EUMS - Romania), programata la 25 iunie a.c., la Bruxelles.

In ceea ce priveste cooperarea in domeniul apararii, Romania participa la Forta Internationala de Asistenta si Securitate (ISAF) din Afganistan si va contribui la forta de stabilizare din Irak. Trupele romanesti participa la Forta de Stabilizare din Bosnia - Hertegovina (SFOR) si la Misiunea de mentinere a pacii din Kosovo (KFOR). Romania participa cu 8 observatori militari la misiunea de monitorizare a OSCE din FYROM.

Romania detine, incepand de la 1 septembrie 2001, Presedintia Comitetului de Coordonare a SEDM (SEDM-CC) si a Comitetului Director Politico - Militar al MPFSEE (PMSC/MPFSEE), pentru o perioada de doi ani. Romania a organizat o serie de reuniuni la nivel inalt (reuniunea ministrilor adjuncti din tarile membre SEDM - Bucuresti, octombrie 2002), precum si la nivelul acestor structuri de coordonare. In plus, tinand cont de responsabilitatile care revin tarii noastre in calitate de viitoare gazda (pentru o perioada de patru ani) a Comandamentului SEEBRIG (reprezentand dimensiunea operationala a MPFSEE).

In ceea ce priveste BLACKSEAFOR si Batalionul mixt romano-ungar, a continuat pregatirea in comun a fortelor puse la dispozitie, inclusiv prin participarea la exercitii comune.

Alinierea la politica UE privind zona Balcaniilor de Vest Sprijinul Romaniei pentru demersurile UE in vederea consolidarii prezentei in Balcanii de Vest a fost transpus in actiuni concrete. Romania contribuie deja la misiunile UE din Bosnia-Herzegovina si Republica Macedonia.

Dialogul si cooperarea Romaniei cu tarile regiunii a ramas o prioritate a politicii externe, stimulata atat de intensele contacte bilaterale la nivel inalt, cat si de cooperarea in cadrul initiativelor regionale, in principal in contextul Procesului de Cooperare din Sud-Estul Europei (SEECP).

434

Romania a aratat un interes aparte pentru proiectele care incearca sa raspunda provocarilor majore cu care se confrunta regiunea: lupta impotriva crimei organizate, reintoarcerea si reintegrarea refugiatilor, promovarea cooperarii economice, reducerea somajului.

Au fost facuti pasi importanti in stabilirea unui nou cadru economic cu tarile regiunii. Acorduri de liber schimb au fost semnate cu Republica Macedonia (februarie 2003) si Bosnia Herzegovina (aprilie 2003). Un acord similar va fi semnat cu Serbia si Muntenegru la finele acestui an. Din martie 2003, relatiile comerciale dintre Romania si Croatia sunt reglementate in cadrul Acordului CEFTA.

In februarie 2003, Romania si-a facut cunoscuta opinia asupra Documentului de Lucru privind Sud-Estul Europei (SEE), prezentat de catre Presedintia elena a UE, si si-a exprimat punctul de vedere cu privire la perspectivele de integrare europeana ale statelor care fac parte din Procesul de Stabilizare si Asociere (SAP). Ca o contributie la dezbaterile premergatoare Summit-ului de la Salonic, Romania a promovat o platforma politica a solidaritatii dintre tarile sud-est europene aflate in stadii diferite ale procesului de integrare.

Aceste documente afirma ca succesul proiectului de integrare europeana a Balcanilor de Vest depinde, intr-o mare masura, de cooperarea regionala in SEE si, din perspectiva UE, de consolidarea si imbogatirea procesului de asociere si stabilizare cu elemente ale actualului proces al largirii, incluzand standardele UE. O reconciliere eficienta poate fi incurajata prin stimuli adecvati.

Vecinatatea Europei largite Romania a primit favorabil conceptul oportun si semnificativ al politicii privind noii membri ai Uniunii largite, considerandu-l un semnal politic care reflecta hotararea UE de a accelera dinamismul politic, economic si cultural de pe continentul european si din afara acestuia.

Impreuna cu alte tari candidate, Romania a participat la Conferinta Europeana (17 aprilie 2003) si si-a exprimat punctul de vedere in legatura cu principiile generale ale viitoarei Strategii UE pentru noii vecini.

Datorita apropierii geografice si legaturilor istorice cu tarile din rasarit, Romania are o expertiza semnificativa in relatiile cu aceste tari, fiind capabila sa actioneze ca un catalizator si sa aduca un input relevant in modelarea continutului concret al conceptului Vecinatatii Europei largite (pentru doua tari in special).

In mai 2003, Romania si Ucraina au ajuns la o intelegere in privinta Tratatului privind Regimul Frontierei de Stat si au hotarat continuarea negocierilor pentru gasirea unei solutii reciproc acceptabile pentru delimitarea platformei continentale si a zonei economice exclusive a celor doua state in Marea Neagra. Acordul la care s-a ajuns in privinta Tratatului asupra Regimului Frontierei de Stat va contribui la o consolidare a cooperarii bilaterale dintre cele doua state, in toate domeniile.

In aprilie 2003, la Chisinau, Romania a propus un « Parteneriat pentru Europa » Republicii Moldova. Documentul sus-mentionat reprezinta o platforma a cooperarii dintre cele doua state, avand ca scop aducerea Republicii Moldova cat mai aproape de valorile si principiile europene. Conform acestei abordari, Romania a sprijinit cu succes aderarea Republicii Moldova la SEECP, considerand-o o modalitate de a beneficia mai adecvat de pe urma proiectelor europene. Sustinand demersurile Republicii Moldova pentru Presedintia Comitetului de Ministri ai Consiliului Europei (rol pe care Republica Moldova si l-a asumat la 15 mai 2003), Romania a dovedit sprijinul constant si intens pentru orientarea europeana pe termen lung a Republicii Moldova.

La 4 martie 2003, Romania s-a aliniat Pozitiei Comune nr. 2003 / 139 / PESC a Consiliului European din 27 februarie 2003, privind impunerea unor masuri restrictive

435

impotriva conducerii regiunii Transnistrene a Republicii Moldova. La 27 martie 2003, prin Hotararea de Guvern nr. 362, prevederile respectivei Pozitii Comune au fost transpuse in legislatia romaneasca.

Relatiile cu Federatia Rusa Romania si-a indreptat eforturile catre edificarea unei relatii a deplinei normalitati cu Federatia Rusa, relatie eliberata de vechile ambiguitati, ancorata in noile nevoi si interese ale ambelor tari si adaptata unui nou mediu international. Noul rol al Rusiei pe scena internationala si aprofundarea dialogului acesteia cu Statele Unite, NATO si UE sunt compatibile cu interesele si obiectivele Romaniei pentru integrarea europeana si euro-atlantica. Demersuri diplomatice au fost facute in vederea apropiatei semnari a Tratatului bilateral, astfel incat anul 2003 sa marcheze un punct de rascruce in dialogul nostru politic cu Federatia Rusa, deschizand calea catre un parteneriat bazat pe incredere reciproca si pe o viziune europeana. (Tratatul a fost parafat la 5 mai 2003, in Bucuresti, de catre ministrii de externe ai celor doua tari).

Pentru Romania, viitor stat membru UE cu o granita externa a Uniunii, cooperarea cu tari din vecinatatea Uniunii in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne (JAI), precum si implicarea timpurie in exercitiile menite a stavili fluxul de imigranti ilegali si a traficului, sunt esentiale. Dialogul la nivel de ministri de justitie si interne ocupa un rol prioritar in agenda bilaterala a Romaniei cu Rusia.

Irak Anterior conflictului din Irak, Romania s-a pronuntat pentru deplina respectare si implementarea neconditionata a prevederilor tuturor rezolutiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, de catre fostul regim irakian.

Romania s-a asociat demersurilor UE privind criza irakiana (Pozitia Comuna prezentata la 4 februarie 2003), concluziilor Consiliului European extraordinar din 21 februarie 2002, si Declaratiei Consiliului European privind Irak-ului, din 20 martie 2003. De asemenea, se impune mentionata asocierea Romaniei la demersurile Presedintiei UE la Natiunile Unite.

Unitatea si suveranitatea teritoriala ale Irak-ului, o administratie interimara legitima bazata pe rolul comunitatii internationale, un rol central al ONU, implicarea UE in procesul de reconstructie, o prioritate absoluta pentru situatia umanitara, precum si pentru stabilitatea si securitatea regionala, sunt principii impartasite in totalitate de catre Romania. Romania contribuie deja cu medicamente si hrana la programele de asistenta umanitara si reconstructie din Irak (insumand pana la 667.000 EURO).

Orientul Mijlociu Romania a sprijinit puternic eforturile Cvartet-ului de elaborare si publicare a Road Map-ului si a identificat nisele unde ar putea contribui prin propria experienta la procesul de reconstructie a Autoritatii Palestiniene, cum ar fi proiectele de refacere a infrastructurii sau alte domenii unde Romania are deja o experienta recunoscuta.

In ultima parte a anului 2002 si in primele luni ale lui 2003, inalti oficiali romani au subliniat, in cadrul contactelor bilaterale cu oficiali din tari ale Orientului Mijlociu, sprijinul pentru principiile promovate de catre UE in edificarea unei paci juste si durabile, bazata pe compromisul dintre doua state care traiesc alaturi in pace si securitate.

436

Respectarea Codului de conduita al Uniunii Europene privind exporturile de arme Romania a continuat sa-si coordoneze pozitiile cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene in cadrul regimurilor internationale de neproliferare si de control al exporturilor, promovand o politica activa de control al exporturilor de arme conventionale in conformitate cu principiile si criteriile Codului de conduita al Uniunii Europene respectand embargourile si masurile restrictive impuse de ONU, UE, OSCE, precum si pe cele care deriva din calitatea de stat participant la Aranjamentul de la Wassenaar pentru controlul exporturilor de arme conventionale si de produse si tehnologii cu dubla utilizare.

In acest sens, in septembrie 2002 Agentia Nationala de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice (ANCESIAC) a elaborat si publicat, in conformitate cu punctul 8 din prevederile operative ale acestui cod de conduita, primul Raport privind controlul exporturilor de arme conventionale (2000-2001).

Romania a acordat o atentie deosebita promovarii transparentei si dezvoltarii relatiilor Guvern-Industrie in controlul exporturilor, organizarii de diferite manifestari dedicate companiilor romanesti care desfasoara activitati de comert exterior cu armamente, munitii si alte produse militare. Pentru intarirea regimului national de control al exporturilor si dezvoltarea unui management specializat a fost implementat software-ul „Programul Intern de Control” in cadrul tuturor companiilor exportatoare de produse militare. Principalele acte normative adoptate pentru alinierea la acquis-ul comunitar in domeniul politicii externe si de securitate comune

1. Hotararea Parlamentului nr. 1/2003 (MO nr. 90/13.02.2003) privind suplimentarea participarii Romaniei in cadrul Comandamentului Central American. Acte comunitare transpuse: 2000/55/PESC/L 21 (26.01.2000), Politica U.E. privind situatia din Afganistan; 2001/931/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri specifice privind lupta impotriva terorismului; 2001/930/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri in cadrul luptei impotriva terorismului.

2. Hotararea Parlamentului nr. 2/2003 (MO nr. 90/13.02.2003) privind participarea Romaniei la Coalitia impotriva Irakului. Acte comunitare transpuse: 2001/931/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri specifice privind lupta impotriva terorismului; 2001/930/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri in cadrul luptei impotriva terorismului.

3. Hotararea Parlamentului nr. 9/2003 (MO nr. 273/18.04.2003) privind participarea Romaniei in cadrul misiunii militare a Uniunii Europene din Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (FYROM). Acte comunitare transpuse: 2003/202/PESC L 082 (29.03.2003), Statutul fortelor UE in FYROM; 2003/222/PESC L 076 (22.03.2003), Lansarea operatiunilor militare ale UE in FYROM.

4. Hotararea Parlamentului nr. 10/2003 (MO nr. 273/18.05.2003) privind participarea Romaniei la punerea in practica a conceptului “echipe pentru reconstructia provinciilor din Afganistan”. Acte comunitare transpuse: 2000/55/PESC/L 21 (26.01.2000), Politica U.E. privind situatia din Afganistan; 2001/931/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri specifice privind lupta impotriva terorismului; 2001/930/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri in cadrul luptei impotriva terorismului.

5. Hotararea Parlamentului nr. 12/2003 (MO nr. 314/9.05.2003) privind participarea Romaniei la procesul de constituire si operationalizare a noii armate afgane, in perioada mai 2003 - iulie 2004. Acte comunitare transpuse: 2000/55/PESC/L 21 (26.01.2000), Politica U.E. privind situatia din Afganistan; 2001/931/PESC/L 344

437

(28.12.2001), Masuri specifice privind lupta impotriva terorismului; 2001/930/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri in cadrul luptei impotriva terorismului.

6. Lege nr. 582 din 24/2002 (MO nr. 792/30.10.2002) pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Suediei privind protectia informatiilor secrete din domeniul apararii, semnat la Bucuresti la 9 aprilie 2002. In spiritul legislatiei comunitare.

7. Lege nr. 583/2002 (MO nr. 815/11.11.2002) pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Ministri al Ucrainei si Guvernul Republicii Ungare privind infiintarea Batalionului multinational de geniu, semnat la Budapesta, la 18 ianuarie 2002. Acte comunitare transpuse: 1999/361/PESC/L 141 (04.06.1999), Procese de stabilitate si buna vecinatate.

8. Lege nr. 623/2002 (MO nr. 871/3.12.2002) pentru ratificarea Conventiei internationale privind reprimarea finantarii terorismului, adoptata la New York, la 9 decembrie 1999. Acte comunitare transpuse: 2001/931/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri specifice privind lupta impotriva terorismului; 2001/930/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri in cadrul luptei impotriva terorismului.

9. Legea nr. 113/2003 (MO nr. 236/2003) pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare, semnat la Arad la 17 octombrie 2002, privind modificarea art. 1 din Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind protectia reciproca a schimbului de informatii militare secrete de stat, semnat la Debrecen, la 17 februarie 1997. Acte comunitare transpuse: 1999/361/PESC/L 141 (04.06.1999), Procese de stabilitate si buna vecinatate.

10. Hotararea Guvernului nr. 1.1932002 (MO nr. 804/5.11.2002) privind organizarea in Romania a celei de-a 7-a Reuniuni a Comitetului de coordonare a procesului Reuniunii ministrilor apararii din Sud-Estul Europei (SEDM-CC). Acte comunitare transpuse: 1999/361/PESC/L 141 (04.06.1999), Procese de stabilitate si buna vecinatate.

11. Hotararea Guvernului nr. 1.195/2002 (MO nr. 827/18.11.2002) pentru aprobarea Acordului dintre Ministerul Apararii Nationale din Romania si Ministerul Apararii din Georgia privind cooperarea in domeniul medico-militar, semnat la Bucuresti la 3 septembrie 2002. In spiritul legislatiei comunitare.

12. Hotararea Guvernului nr. 1.326/2002 (MO nr. 874/4.12.2002) privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea utilizarii, stocarii, producerii si transferului de mine antipersonal si distrugerea acestora, adoptata la Oslo, Norvegia, la 18 septembrie 1997. Acte comunitare transpuse: 1997/817/PESC/L 338 (09.12.1997) Politica U.E.

13. Hotararea Guvernului nr. 1.572/2002 (MO nr. 31/21.01.2003) pentru aprobarea Acordului dintre Ministerul Apararii Nationale din Romania si Ministerul Apararii din Republica Ungara privind cooperarea intre fortele aeriene, semnat la Arad, la 17 octombrie 2002. Acte comunitare transpuse: 1999/361/PESC/L 141 (04.06.1999), Procese de stabilitate si buna vecinatate.

14. Hotararea Guvernului nr. 13/2003 (MO nr. 77/06.02.2003) pentru aprobarea Memorandumului de intelegere dintre Ministerul Apararii Nationale din Romania si Ministerul Apararii din Republica Bulgaria cu privire la protectia obiectivelor strategice si a obiectivelor de importanta deosebita din apropierea frontierei comune impotriva actelor teroriste executate din aer, semnat la Sofia, la 12 noiembrie 2002. Acte comunitare transpuse: 1999/361/PESC/L 141 (04.06.1999), Procese de stabilitate si buna vecinatate; 2001/931/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri specifice privind lupta impotriva terorismului.

438

15. Hotararea Guvernului nr. 23/2003 (MO nr. 48/28.01.2003) pentru aprobarea Protocolului dintre Ministerul Apararii Nationale din Romania si Ministerul Apararii din Republica Bulgaria privind cooperarea dintre fortele navale, semnat la Sofia, la 29 octombrie 2002. Acte comunitare transpuse: 1999/361/PESC/L 141 (04.06.1999), Procese de stabilitate si buna vecinatate.

16. Hotararea Guvernului nr. 57 din 23 ianuarie 2003 (nepublicata) privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei cu personal si tehnica din Ministerul Apararii Nationale in cadrul Fortei Internationale pentru Asistenta de Securitate din Afganistan (ISAF), in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2003. Acte comunitare transpuse: 2000/55/PESC/L 21 (26.01.2000), Politica U.E. privind situatia din Afganistan 2001/931/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri specifice privind lupta impotriva terorismului 2001/930/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri in cadrul luptei impotriva terorismului.

17. Hotararea Guvernului nr. 131 din 6 februarie 2003 (nepublicata) privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei cu personal si tehnica din Ministerul Apararii Nationale la Operatia „ENDURING FREEDOM” din Afganistan, in perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2003. Acte comunitare transpuse: 2000/55/PESC/L 21 (26.01.2000), Politica U.E. privind situatia din Afganistan 2001/931/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri specifice privind lupta impotriva terorismului2001/930/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri in cadrul luptei impotriva terorismului.

18. Hotararea Guvernului nr. 201/2003 (MO nr. 150/07.03.2003) privind organizarea in Romania a celei de-a 8-a Reuniuni a Comitetului de Coordonare a procesului Reuniunilor Ministrilor Apararii din Sud-Estul Europei (SEDM-CC) si a celei de-a 9-a Reuniuni a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC). Acte comunitare transpuse:1999/361/PESC/L 141 (04.06.1999), Procese de stabilitate si buna vecinatate.

19. Hotararea Guvernului nr. 209 din 27 februarie 2003 (nepublicata) privind finantarea pregatirii si participarii unui detasament romanesc la Forta de Stabilizare din Republica Bosnia-Hertegovina (SFOR), in cadrul contingentului olandez, in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2003. Acte comunitare transpuse: 1999/844/PESC/L 326 (18.12.1999), Participarea U.E. in structurile care aplica acordul de pace pentru Bosnia-Hertegovina 2000/811/PESC/L 328 (23.12.2000), Misiunea de supraveghere a U.E.

20. Hotararea Guvernului nr. 210 din 27 februarie 2003 (nepublicata) privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei cu un detasament compus din doua companii de infanterie, un pluton de politie militara, o Celula Nationala de Informatii, un punct mobil C4I si o grupa „Combat Intelligence”, la Forta de Mentinere a Pacii din Kosovo (KFOR), in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2003. Acte comunitare transpuse:1999/844/PESC/L 326 (18.12.1999), Participarea U.E. in structurile care aplica acordul de pace pentru Bosnia-Hertegovina 2000/811/PESC/L 328 (23.12.2000), Misiunea de supraveghere a U.E.

21. Hotararea Guvernului nr. 211 din 27 februarie 2003 (nepublicata) privind finantarea participarii unui batalion de infanterie in cadrul Rezervei Strategice a Fortei de Stabilizare din Bosnia-Hertegovina (SFOR) si a Fortei de Mentinere a Pacii din Kosovo (KFOR), pe o perioada de 60 de zile, precum si la activitatile de pregatire planificate in anul 2003. Acte comunitare transpuse:1999/844/PESC/L 326 (18.12.1999), Participarea U.E. in structurile care aplica acordul de pace pentru Bosnia-Hertegovina 2000/811/PESC/L 328 (23.12.2000), Misiunea de supraveghere a U.E.

22. Hotararea Guvernului nr. 356/2003 (MO nr. 233/5.04.2003) privind organizarea in Romania a Reuniunii Grupului de lucru al Procesului reuniunilor ministrilor apararii din Sud-Estul Europei (SEDM) pentru combaterea proliferarii armelor de distrugere in masa, securitatea frontierelor si combaterea terorismului. Acte comunitare

439

transpuse: 1999/361/PESC/L 141 (04.06.1999), Procese de stabilitate si buna vecinatate.

23. Hotararea Guvernului nr. 411 din 2 aprilie 2003 (nepublicata) privind finantarea pregatirii si participarii Romaniei cu personal din Ministerul Apararii Nationale la incadrarea Comandamentului tip CJTF din Cornul Africii pentru coordonarea actiunilor in cadrul Coalitiei Internationale de combatere a terorismului. Acte comunitare transpuse: 2001/931/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri specifice privind lupta impotriva terorismului 2001/930/PESC/L 344 (28.12.2001), Masuri in cadrul luptei impotriva terorismului.

2.3.28. CONTROLUL FINANCIAR Negocierile la Capitolul 28 – Controlul financiar au demarat la Conferinta Interguvernamentala Romania – UE din 28 iunie 2002, in conformitate cu Pozitia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 39/02).

Controlul financiar preventiv si auditul intern Conform prevederilor Strategiei de dezvoltare a controlului financiar public intern in Romania, cadrul legal a fost imbunatatit prin adoptarea Legii nr. 84/18.03.2003 (MO nr. 195/26.03.2003) pentru modificarea si completarea OG nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv.

In conformitate cu cerintele acestui act normativ, au fost elaborate normele metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 522/16.04.2003 (MO nr. 320/13.05.2003).

Un proiect pilot privind deconcentrarea controlului financiar preventiv delegat a fost implementat in sase judete (Sibiu, Giurgiu, Gorj, Tulcea, Buzau, Dambovita) si in municipiul Bucuresti. Procesul de deconcentrare continua prin alocarea de personal la nivelul structurilor deconcentrate, cu prioritate la nivelul regiunilor care deruleaza fonduri comunitare, si se va finaliza pana in luna decembrie 2003.

In prezent, controlorii financiari proprii ai ordonatorilor de credite exercita controlul financiar preventiv propriu, la nivelul tuturor institutiilor publice si asupra tuturor operatiunilor financiare. Controlul financiar preventiv delegat se exercita numai la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale, precum si la unele entitati publice cu risc financiar ridicat, dar numai asupra unor anumite categorii de operatiuni si in conditiile depasirii anumitor limite valorice.

Pana in prezent au fost instruiti 100 de controlori financiari si este in curs pregatirea a inca 100 de controlori financiari in centrele zonale ale Scolii de Finante Publice, in cadrul proiectului de twinning PHARE 2000 (RO 00/IB/FI-03 – Dezvoltarea procedurilor de audit si control financiar intern).

In domeniul auditului public intern a fost adoptata Legea nr. 672/19.12.2002 privind auditul public intern (MO nr. 953/24.12.2002), care redefineste functia de audit public intern, in conformitate cu standardele de audit intern acceptate pe plan international.

In conformitate cu prevederile acestei legi, auditul public intern este organizat astfel:

- Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), condusa de un director general subordonat direct ministrului finantelor publice. UCAAPI functioneaza din data de 31.03.2003, fiind infiintata prin HG nr. 267/13.03.2003 (MO nr. 179/21.03.2003), privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice;

440

- Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI), care functioneaza pe langa UCAAPI, in cadrul Ministerului Finantelor Publice, si are caracter consultativ. Prin HG nr. 235/4.03.2003 (MO nr. 162/13.03.2003), au fost aprobate normele privind modul de nominalizare a membrilor CAPI.

- Compartimentele de audit public intern din cadrul entitatilor publice. Acestea sunt direct subordonate conducerii entitatilor publice si exercita efectiv activitatea de audit public intern. La nivelul institutiilor publice mici, care nu sunt subordonate altor entitati publice, auditul public intern se limiteaza la auditul de regularitate si este efectuat de catre compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finantelor Publice.

In ceea ce priveste legislatia secundara in acest domeniu, au fost elaborate:

- Normele metodologice generale privind exercitarea auditului public intern, care includ, intr-o sectiune distincta, metodologiile de determinare a gradului de risc, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 38/15.01.2003 (MO nr. 130 bis/27.02.2003);

- Manualul general de audit public intern.

In domeniul controlului fondurilor pre-structurale, legislatia secundara a fost completata dupa cum urmeaza:

- Pentru definirea si aprobarea pistelor de audit pentru structurile Ministerului Finantelor Publice care deruleaza fonduri pre-structurale:

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1777/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor PHARE la Oficiul de Plati si Contractare PHARE;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1778/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor ISPA la Fondul National;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1779/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor PHARE la Fondul National;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1780/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor SAPARD la Fondul National;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1781/23.12.2002 privind aprobarea pistei de audit public intern pentru derularea fondurilor ISPA la Oficiul de Plati si Contractare PHARE;

- Pentru stabilirea normelor metodologice de exercitare a auditului public intern si controlului financiar preventiv aferente fondurilor ISPA:

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1706/6.12.2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind auditul intern al programului ISPA derulat prin Oficiul de Plati si Contractare Phare;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 752/11.06.2003 pentru aprobarea cadrului general si a cadrului specific de operatiuni supuse controlului financiar preventiv delegat, pentru completarea Ordinului ministrului finantelor nr. 1500/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de organizare si exercitare a controlului financiar preventiv delegat in cadrul proiectelor finantate din fonduri ISPA.

Prin Decizia nr. 638/31.07.2002, Comisia Europeana a conferit Agentiei SAPARD din Romania dreptul de management al fondurilor SAPARD pe baze descentralizate.

441

In ceea ce priveste procedura de certificare, la nivelul Curtii de Conturi a Romaniei s-a constituit o echipa de controlori financiari care sa indeplineasca atributiile de Organism de Certificare a conturilor Agentiei SAPARD. Aceasta a parcurs o prima etapa de scolarizare si a elaborat Normele si Procedurile de Audit necesare. Totodata, au fost stabilite relatii de colaborare cu Curtea Europeana de Conturi in ceea ce priveste auditarea fondurilor de pre-aderare alocate Romaniei prin programele PHARE si ISPA.

In domeniul protejarii intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, s-a incheiat un acord de cooperare administrativa intre Corpul de Control al Primului Ministru si Oficiul de Lupta Anti-Frauda, aplicabil de la 15 martie 2003.

Colaborarea cu OLAF a demarat efectiv inca din trimestrul IV 2002, pana in prezent fiind verificate mai multe sesizari transmise de catre oficiu cu privire la posibile nereguli sau ilegalitati in utilizarea fondurilor comunitare.

Conform angajamentelor asumate, Corpul de Control al Primului Ministru a realizat o analiza a mecanismelor de ancheta administrativa, iar in luna februarie 2003 a elaborat „Strategia privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania”, document agreat de OLAF, care defineste modalitatile de coordonare a institutiilor implicate in lupta impotriva fraudei. Conform Strategiei, structura anti-frauda, coordonata de Corpul de Control al Primului Ministru, este formata din doua sub-structuri: structura de monitorizare si cea de investigatii.

- Structura de monitorizare, care furnizeaza Corpului de Control al Primului Ministru informatii privind contractarea si utilizarea fondurilor comunitare, este formata din institutii responsabile pentru selectarea, contractarea si utilizarea fondurilor acordate Romaniei de catre UE, respectiv: Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Finantelor Publice, prin Fondul National de Pre-aderare si Oficiul de Plati si Contractare PHARE, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, Agentiile de Implementare a fondurilor ISPA si SAPARD, Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti.

- Structura de investigatii este formata din: Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Directia Generala a Vamilor, Garda Financiara, departamentele de control administrativ din cadrul ministerelor.

In domeniul combaterii fraudei si evaziunii fiscale, cadrul legislativ a fost perfectionat prin modificarea adusa Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, prin Legea nr. 161/19.04.2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei (MO nr. 279/21.04.2003). Legea de organizare si functionare a Garzii Financiare a fost aprobata de Guvern in sedinta din data de 29.05.2003, urmand a fi supusa aprobarii Parlamentului.

Controlul financiar extern Curtea de Conturi a Romaniei a beneficiat de majorarea cu 100 a numarului de angajati, prevazuta in Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 (MO nr. 863/29.11.2002) si si-a modificat structura la nivel central si local. La nivel central au fost create structurile de control si audit financiar al privatizarii, al fondurilor alocate de UE si al performantei, precum si o divizie cu atributii in domeniul metodologiei si integrarii europene avand ca obiectiv elaborarea manualului de audit, a ghidurilor practice si a metodologiilor, standardelor, normelor si procedurilor de audit. La nivel teritorial, cele doua structuri existente anterior s-au comasat astfel incat in prezent exista in teritoriu o singura structura de control financiar, respectiv Directia de control financiar ulterior extern.

442

Legislatia secundara aferenta controlului si auditului extern a fost imbunatatita in perioada de referinta prin:

- Publicarea, in cursul lunii noiembrie 2002, a manualului de audit financiar;

- Elaborarea Ghidul Auditului Performantei, aflat in curs de publicare;

- Revizuirea si completarea Standardelor de Audit Financiar, aprobate de Plenul Curtii de Conturi in februarie 2003 si distribuite spre implementare structurilor de control/audit ale institutiei;

- Revizuirea si completarea Normelor procedurale de aplicare a standardelor de audit financiar, in prezent aflate in curs de implementare.

In perioada septembrie 2002 – mai 2003, Curtea de Conturi, cu sprijinul expertilor Oficiului National de Audit al Marii Britanii si Curtii de Audit a Greciei, a organizat cursuri de instruire privind auditul financiar, auditul de performanta, gestiunea resurselor umane, jursidictia, strategia IT, tehnicile de audit asistat de calculator, metodologia elaborarii manualului de audit si metodologia desfasurarii auditurilor pilot.

In cadrul programului de twinning intre Curtea de Conturi a Romaniei si Oficiul National de Audit al Marii Britanii s-au desfasurat 5 audituri financiare pilot la nivel central si local, finalizate prin rapoarte, si sunt in curs de derulare un numar de 18 audituri pilot financiare si de performanta cu sprijinul expertilor din statele membre ale Uniunii Europene. A fost, de asemenea, finalizata si inaintata comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei, analiza comparativa asupra cadrului legal privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi.

Pornind de la strategia pe termen scurt privind dotarea Curtii de Conturi a Romaniei cu tehnologie informatica, in luna martie 2003 a fost finalizata achizitia de tehnologie informatica finantata prin Programul PHARE 2000, investitie de natura sa faciliteze introducerea si implementarea de catre Curtea de Conturi a tehnicilor de audit asistat de calculator.

In perioada de referinta, reprezentanti ai Curtii de Conturi din Romania au participat la activitati de pregatire profesionala, dupa cum urmeaza:

- 2 persoane au participat la actiunile derulate in cadrul Programului Regional de Scolarizare pe Termen Lung, organizat de Initiativa de Dezvoltare INTOSAI in colaborare cu EUROSAI;

- 1 persoana a efectuat un stagiu la Curtea Europeana de Conturi;

- 4 persoane au participat la seminariile OCDE-SIGMA.

2.3.29. PREVEDERI FINANCIARE SI BUGETARE Negocierile la Capitolul 29 – Prevederile financiare si bugetare au fost deschise la Conferinta Interguvernamentala Romania – UE din 20 decembrie 2002, In conformitate cu Pozitia Comuna a Uniunii Europene (CONF – RO 67/02).

Romania solicita un aranjament tranzitoriu privind plata contributiei integrale la bugetul Uniunii Europene, deoarece este in situatia de a avea nevoie, inca din primul an ca membru al Uniunii Europene, de pozitia de beneficiar net in relatia cu bugetul general al Uniunii Europene.

Sistemul bugetar Politica bugetara promovata in perioada de referinta a sprijinit activ procesul de dezinflatie si mentinerea sub control a deficitului contului curent, contribuind la imbunatatirea managementului finantelor publice.

443

Aprobarea bugetului de stat pe anul 2003, prin Legea bugetului de stat pe anul 2003, nr. 631/2002 (MO nr. 863/29.11.2002) si adoptarea Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 nr. 632/2002 (MO nr. 871/ 3.12.2002), inainte de inceperea anului bugetar, a constituit un semnal de stabilitate si de crestere a gradului de predictibilitate a procesului bugetar.

Legea bugetului de stat pe anul 2003 a fost elaborata pe baza noilor cerinte ale Legii privind finantele publice nr. 500/11.07.2002 (MO nr. 597/13.08.2002), ceea ce a permis eliminarea din Legea bugetului de stat a anumitor prevederi care se regasesc in Legea privind finantele publice.

Prin Legea 631/2002, in anul 2003 veniturile si cheltuielile fondurilor speciale pentru dezvoltarea sistemului energetic si al drumurilor publice au fost incluse in bugetul de stat ca venituri si cheltuieli cu destinatie speciala, iar unele venituri extrabugetare retinute de ordonatorii principali de credite in temeiul unor acte normative au fost incluse in bugetul de stat, ceea ce conduce la o crestere a gradului de transparenta.

Alocarea eficienta a fondurilor publice este asigurata prin continuarea finantarii pe baza de programe, abordare ce permite repartizarea creditelor bugetare pe baza randamentului sau avantajelor nete pe care le comporta fiecare categorie de cheltuieli.

In concordanta cu principiile si coordonatele politicii bugetare promovate in anul 2003 si in functie de veniturile certe, posibil de realizat, cheltuielile bugetare prezinta modificari structurale moderate:

- subventiile, primele si transferurile continua sa detina ponderea cea mai mare pe anul 2003, respectiv 14,2 % in PIB, datorita in principal transferurilor sociale, considerate o prioritate a politicii guvernamentale;

- ponderea cheltuielilor de personal se mentine la nivelul de 4,9% din produsul intern brut, numarul de salariati si cresterile salariale fiind supuse unui proces permanent de monitorizare;

- costurile cu dobanzile la datoria publica se reduc in anul 2003 fata de anul 2002, anticipandu-se mentinerea trendului descendent al cheltuielilor de aceasta natura.

Prin adoptarea unui cadru bugetar multianual, prin identificarea principalelor tinte si orientari ale politicii fiscal-bugetare si proiectia principalelor politici publice intr-un orizont mediu de timp, constructia bugetara pe anul 2003 promoveaza un buget orientat catre sustinerea procesului de integrare si imbunatatirea conditiilor sociale prin sprijinirea politicilor in domeniul protectiei sociale, sanatatii, educatiei, mediului, apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.

Principalele politici sectoriale promovate in anul 2003 vizeaza:

- sustinerea politicilor sociale si de acompaniament social (asistenta sociala, pensii, ajutoare si indemnizatii, sanatate, invatamant) care vor avea efecte pe termen lung asupra conditiilor de viata ale populatiei si a nivelului de instruire, ceea ce creeaza premise pentru realizarea unei economii durabile in domeniul fortei de munca;

- finantarea apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, avand in vedere necesitatea masurilor de restructurare si modernizare a acestor sectoare in contextul aderarii la structurile euro-atlantice;

- sustinerea unor sectoare ale economiei reale: industrie, agricultura, transporturi, precum si pentru actiuni de protectie a mediului si de gospodarire a apelor.

Controlul deficitului bugetar In contextul cerintei exprese ca procesul bugetar pentru elaborarea proiectului bugetului de stat pe anul 2004 sa urmeze in mod riguros termenele prevazute de Legea privind finantele publice nr. 500/2002, sunt in curs de definitivare principalele

444

obiective ale politicii fiscale si bugetare, precum si stabilirea limitelor de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite, in vederea elaborarii proiectului de buget pentru anul 2004 si a estimarilor pentru perioada 2005-2007.

Strategia de reforma in administratia publica locala, transformarile din economia tarii, transferul responsabilitatilor pentru unele activitati publice de la nivel central la nivel local, necesitatea cresterii autonomiei locale, abordarea intr-o maniera transparenta a domeniului administratiei publice locale, au determinat necesitatea modificarii Legii nr.189/1998 privind finantele publice locale si elaborarea intr-o forma imbunatatita a acesteia.

Proiectul de act normativ privind finantele publice locale a adus imbunatatiri principiilor si procedurilor bugetare, bazandu-se pe experienta tarilor europene si, indeosebi, a Regulamentului financiar nr. 1605/2002 aplicabil bugetului Uniunii Europene. La elaborarea proiectului au fost consultati reprezentanti ai structurilor asociative din administratia publica locala. Proiectul de act normativ a fost discutat si adoptat in sedinta de Guvern din data de 29.05.2003.

In baza prevederilor Art.19 litera d) din Legea privind finantele publice nr. 500/11.07.2002 (MO nr. 597/13.08.2002), Ministerul Finantelor Publice a elaborat Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale, acestea fiind aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1792/24.12.2002 (MO nr. 37/23.01.2003).

Aceste Norme se aplica de catre toate institutiile publice, indiferent de subordonare si modul de finantare a cheltuielilor. Se asigura astfel intarirea disciplinei financiare in institutiile publice, prin angajarea si utilizarea creditelor bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale, precum si un management financiar solid si o mai buna gestiune a fondurilor publice.

Ministerul Finantelor Publice a elaborat Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutii publice si Monografia privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni, care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1746/17.12.2002 (MO nr. 36/23.01.2003). Prevederile acestui ordin au fost aplicate experimental in cursul semestrului I 2003, in paralel cu reglementarile existente, de catre un numar de 13 ordonatori principali de credite.

La elaborarea noilor reglementari s-a avut in vedere principiul contabilitatii de angajamente si prevederile Regulamentului Financiar aplicabil bugetului general al Comunitatii Europene nr.1605/2002 si ale Sistemului European de Conturi (SEC’95) cu privire la momentul inregistrarii in contabilitate a operatiunilor economico-financiare “pe baza drepturilor constatate, respectiv in momentul crearii, transformarii sau disparitiei/anularii unei valori economice, a unei creante sau a unei obligatii”.

Au fost elaborate Normele metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii veniturilor bugetare, Norme care au fost aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 520/15.04.2003 (MO nr. 292/25.04.2003).

Aplicarea acestor Norme de catre ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale care gestioneaza, potrivit legii, veniturile bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, implica organizarea si conducerea contabilitatii drepturilor constatate, ceea ce permite obtinerea unor informatii in baze “accrual” cu privire la impozite, taxe si contributii sociale, facilitand dialogul cu organismele internationale (Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Uniunea Europeana).

445

In decursul anului 2002 a fost implementata o metodologie de selectare si programare a cheltuielilor de capital in cadrul procedurilor bugetare, cu sprijinul asistentei acordate prin proiectul Phare 1999 “Prioritizarea investitiilor publice”. De asemenea, a fost creata baza de date si mecanismul de selectie si prioritizare si evaluare a investitiilor publice, ambele disponibile pe serverul Ministerului Finantelor Publice Lotus Notes pentru a fi utilizate la elaborarea programelor de investitii publice pentru urmatorii ani.

In cadrul Phare 2000, in cadrul Ministerului Finantelor Publice este in curs de finalizare o aplicatie IT avand ca scop realizarea unui model de formular pentru transmiterea datelor de catre autoritatile contractante.

In vederea specializarii personalului din administratia centrala si locala implicat in domeniul achizitiilor publice a fost demarata implementarea Programului national de instruire. Stategia Nationala de Formare a fost dezvoltata si adoptata, fiind descrise si definitivate, pentru fiecare grup tinta, nevoile de formare complementare.

Managementul financiar al fondurilor comunitare In perioada analizata s-au aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 195/17.02.2003 instructiunile pentru stabilirea procedurii privind efectuarea operatiunilor necesare finantarii masurilor din domeniul transporturilor in cadrul Programului Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (MO nr. 128/27.02.2003).

Au fost emise o serie de acte normative, in sprijinul derularii cat mai eficiente a fondurilor comunitare:

- Legea nr. 177/09.05.2003 (MO nr. 330/15.05.2003) pentru asigurarea fondurilor necesare decontarii cheltuielilor efectuate cu elaborarea studiilor de fezabilitate aferente Programului SAPARD – Masura 2.1 – Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

- Legea nr. 179/9.05.2003 (MO nr. 330/15.05.2003) privind cofinantarea asistentei financiare nerambursabile acordate Romaniei de catre Comunitatea Europeana prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru proiectele din domeniul protectiei mediului inconjurator;

- OUG nr. 26/18.04.2003 (MO nr. 283/23.04.2003) pentru ratificarea Acordului anual de finantare 2002 dintre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana cu privire la Programul special de aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala, semnat la Bucuresti si la Bruxelles la 1.04.2003.

Infiintarea Agentiei Nationale de Plati a fost prevazuta prin HG nr. 601/29.05.2003 (MO nr. 378/2.06.2003) pentru modificarea si completarea HG nr. 267/13.03.2003 (MO nr. 179/21.03.2003) privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice. Agentia Nationala de Plati va avea maximum 300 de posturi si va deveni operationala in 2005, urmand ca pana la 1.09.2003 sa fie definitivata structura sa organizatorica.

Sunt in curs de elaborare procedurile necesare managementului financiar al programelor Phare si ISPA, proceduri care vor sta la baza trecerii la Sistemul Extins de Implementare Descentralizata.

Contributia la bugetul Uniunii Europene In perioada ianuarie – iulie 2003, in cadrul Ministerului Finantelor Publice se afla in curs de derulare proiectul de twinning light cu Grecia PHARE 2001 „Initierea procesului de realizare a unui model de simulare a contributiei Romaniei la bugetul UE”, avand ca obiective pregatirea personalului din cadrul institutiilor implicate, pentru implementarea metodologiilor de calcul a contributiei Romaniei la bugetul UE, precum si proiectarea

446

de modele de simulare pentru componentele incluse in sistemul resurselor proprii, in special pentru baza TVA si taxele vamale. Au avut loc 12 reuniuni de lucru pentru identificarea datelor necesare in vederea calcularii veniturilor nete incasate din TVA, a cotei medii ponderate de TVA, a corectiilor si compensarilor financiare pentru realizarea concordantei dintre informatia fiscala din Decontul de TVA si sursele statistice.

Conducerea Directiei generale a vamilor a aprobat Programa de pregatire profesionala, precum si noile Norme tehnice de pregatire profesionala. De asemenea, prin Decizia nr. 197/05.02.2003 a Directorului general al Directiei Generale a Vamilor a fost aprobata componenta de e-learning a Sistemului Informational Integrat Vamal.

In domeniul colectarii drepturilor de import a fost implementat in birourile vamale modulul informatic financiar contabil care asigura gestionarea in mod unitar a constatarii si incasarii taxelor vamale si a altor drepturi de import, si permite intocmirea situatiilor contabile a contului “A” – taxe vamale incasate – si a contului “B” – taxe vamale neincasate.

Activitatea de supraveghere vamala prin intermediul echipelor mobile pentru controlul operatiunilor de tranzit, pentru prevenirea si combaterea fraudei vamale s-a reorganizat conform Deciziei cu caracter intern nr. 1668/03.12.2002 a directorului general al DGV.

Sistemul Informatic Integrat Vamal a fost consolidat si stabilizat, in vederea asigurarii capacitatii Administratiei Vamale Romane de a gestiona si sustine acest sistem, in conditiile aplicarii metodelor moderne de prelucrare a informatiilor si de comunicatii prin:

- rationalizarea si redistribuirea echipamentelor de calcul si comunicatii;

- elaborarea procedurilor de dezvoltare a aplicatiilor informatice;

- armonizarea si standardizarea componentelor sistemului infomatic;

- realizarea si implementarea sistemului de securitate a sistemului informatic la nivel de pilot, prin aplicarea “Politicii de securitate” a sistemuluil informatic stabilita in concordanta cu legislatia europeana in domeniu si standardele nationale;

- asigurarea calitatii tuturor componentelor sistemului si a integritatii datelor: realizarea sistemului de mentinere in functiune a sistemului informatic;

- dezvoltarea si implementarea sistemului integrat de administrare pentru o gestionare eficienta a sistemului informatic operational;

- dezvoltarea si implementarea sistemului de gestionare a distributiei versiunilor de software, si a schimbarilor de configurare a sistemului;

- dezvoltarea si implementarea procedurilor de refacere a sistemului in caz de distrugere;

- dezvoltarea si optimizarea sistemului de comunicatii prin implementarea unei infrastructuri si a unei retele de comunicatii adecvate.

Demararea procesului de realizare a interfetei cu sistemul de procesare al declaratiei vamale in detaliu a avut loc prin aprobarea in cadrul Deciziei nr. 1186/2002 a directorului general al Directiei Generale a Vamilor a metodologiei de prelucrare a declaratiei vamale in detaliu prin procedee informatice (MO nr. 703/26.09.2002), precum si a Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea si completarea declaratiei vamale in detaliu prin Decizia nr. 175/3.02.2003 (MO nr. 111/21.02.2003).

In perioada septembrie 2002 – iunie 2003, INS a elaborat conturile nationale pentru anul 2000 si a calculat PIB pentru anii 2001 (varianta semidefinitiva) si 2002 (varianta provizorie). Totodata, s-a estimat nivelul acestui indicator pentru anii 2001 si 2002. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a prognozat nivelul VNB pana in anul 2007 in preturi

447

curente si constante, pe baza unei metodologii proprii, care urmeaza a fi definitivata in cadrul proiectului de twinning.

Institutul National de Statistica efectueaza calcule privind evaluarea fraudei la plata TVA, in conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 98/527/EC. In perioada septembrie 2002 – iunie 2003 s-au realizat estimari incluse in tabelele economice de sinteza ale contabilitatii nationale (Tabelul Intrari-Iesiri si Tabelul Conturilor Economice Integrate) pentru anii 1995-2000 (varianta definitiva), precum si in PIB 2001 (varianta semidefinitiva) si PIB 2002 (varianta provizorie).

Aplicarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 585/10.12.2002 (MO nr. 923/17.12.2002), privind necesitatea raportarii de catre societatile comerciale din sectorul zaharului a unor date statistice, a facilitat completarea chestionarelor solicitate de Comisia Europeana si Organizatia Internationala a Zaharului, precum si intocmirea strategiei in domeniu.

2.3.30. TRADUCEREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR In perioada 1 septembrie 2002 – 1 iunie 2003 activitatea Directiei Coordonare Traduceri din cadrul Institutului European din Romania (IER) s-a concentrat in continuare pe patru directii principale:

- derularea proiectului de traducere si revizuire;

- continuarea reviziei lingvistice si juridice;

- continuarea activitatii de cercetare terminologica;

- incarcarea traducerilor pe site-ul IER (www.ier.ro) si in baza de date CC Vista.

IER a publicat atat pe Internet, cat si pe hartie trei lucrari utile in traducerea acquis-ului comunitar: Indreptarul stilistic, Glosarul privind Codul Vamal Comunitar si Glosarul privind piata interna (ultimele doua publicatii alcatuite de Serviciul de Traduceri al Comisiei Europene).

In decembrie 2002 a fost finalizat un proiect de traducere finantat din bugetul Ministerului Integrarii Europene (echivalentul a 430 000 euro). Proiectul a cuprins traducerea a 10 000 de pagini de Jurnal Oficial si revizuirea altor 20 000.

Astfel, in prezent sunt traduse in limba romana aproximativ 69 000 de pagini de Jurnal Oficial, din care aproximativ 13 000 de pagini sunt revizuite final.

In paralel cu traducerea, IER a continuat activitatea de incarcare a traducerilor in baza de date CC Vista a Biroului TAIEX al DG Extindere, Comisia Europeana. Astfel, la 1 iunie 2003 erau incarcate in CC Vista 8149 de acte traduse in limba romana, reprezentand 59 591 de pagini de Jurnal Oficial, din care 12 776 revizuite final.

In aprilie 2003 a fost lansat un nou proiect de traducere finantat din bugetul Ministerului Integrarii Europene (echivalentul a 347 000 EURO), care are ca obiective traducerea a 10000 de pagini de Jurnal Oficial si revizuirea a 11 000 de pagini.

448

2.4. REFORMA ADMINISTRATIEI PUBLICE Reforma in administratia publica reprezinta o prioritate pentru Romania in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. Tinand seama de recomandarile formulate in Raportul de Tara pe 2002 al Comisiei Europene privind domeniul administratiei publice, a reiesit necesitatea actualizarii Strategiei de accelerare a reformei in administratia publica elaborata de Guvern in 2001. In acest sens, cu sprijinul expertilor straini si a grupurilor de monitorizare a reformei de la nivelul ministerelor si judetelor, s-a elaborat Cadrul Strategic care va sta la baza Actualizarii Strategiei de Reforma in administratia publica.

Pentru pastrarea coerentei actiunilor intreprinse pana in prezent pe linia reformei administratiei publice, forma actualizata a strategiei se va concentra in principal asupra aspectelor referitoare la reforma functiei publice si continuarea procesului de descentralizare si deconcentrare. Se va tine cont in acelasi timp si de activitatile prevazute in programul PAL cu Banca Mondiala privind reforma sectorului public in Romania.

Administratia publica centrala In plan legislativ In perioada octombrie 2002 – mai 2003, a continuat procesul de legiferare in domeniul reformei administratiei publice centrale si locale, actele normative cele mai relevante in materie fiind urmatoarele:

- Legea nr. 161/19.04.2003 (M.O. nr. 279/21.04.2003) privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei urmareste, in conformitate cu dispozitiile legale, asigurarea unui serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient si impartial, in interesul cetatenilor, precum si al autoritatilor si institutiilor din administratia publica centrala si locala. Prin intermediul acestui act normativ s-au stabilit principiile care stau la baza exercitarii functiei publice, categoriile de functii publice cu accent pe categoria inaltilor functionari publici, sistemul de recrutare, selectie si evaluare a functionarilor publici, rolul si atributiile Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Potrivit prevederilor acestei legi, categoria/corpul inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite intr-una din urmatoarele functii publice: secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului, consilier de stat, secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, prefect, subprefect, secretar general al prefecturii, secretar general al judetului si al municipiului Bucuresti, director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. De asemenea, legea contine prevederi referitoare la prevenirea si combaterea coruptiei, reglementand transparenta informatiilor referitoare la obligatiile bugetare restante, transparenta in administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice, prevenirea si combaterea criminalitatii informatice, conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice, grupurile de interes economic.

Legea modifica o serie de reglementari in scopul prevenirii si combaterii coruptiei (sunt cuprinse modificari si completari la Legea nr. 78 / 2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie). De asemenea, legea contine modificari si completari la Legea nr. 115 / 1996 privind declararea si controlul averilor demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere. Prin aceasta se instituie obligatia declararii averii pentru demnitarii, magistratii si persoanele asimilate acestora, persoane cu functii de conducere si de control prevazute in prezenta lege si pentru functionarii publici, precum si procedura

449

controlului averilor acestora in cazul in care exista dovezi certe ca anumite bunuri ori valori au fost dobandite in mod ilicit. In vederea asigurarii transparentei in administrarea informatiilor si serviciilor publice, Legea nr. 161 prevede ca autoritatile administratiei publice au obligatia de a utiliza, concomitent cu procedurile traditionale, procedura electronica pentru furnizarea de informatii si servicii publice. Dispozitiile legii vizeaza, printre altele, obiective precum: redefinirea relatiei dintre cetatean si administratia publica, respectiv intre mediul de afaceri si administratia publica, in sensul facilitarii accesului acestora la serviciile si informatiile publice prin intermediul tehnologiei informatiei; imbunatatirea accesului la informatii si servicii publice in conformitate cu legislatia privind protectia datelor cu caracter personal si liberul acces la informatiile de interes public; cresterea gradului de transparenta a modului de utilizare si administrare a fondurilor publice; reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei si a coruptiei la nivelul institutiilor publice. In scopul asigurarii accesului la informatii publice si furnizarii de servicii publice catre persoanele fizice si juridice se infiinteaza Sistemul Electronic National ca sistem informatic de utilitate publica. Sistemul Electronic National va cuprinde: Sistemul „e-guvernare”, Sistemul „e-administratie” si Sistemul de aparare si siguranta nationala. Totodata, acest act normativ reglementeaza asigurarea transparentei si stabilitatii in mediul de afaceri si contine modificari si completari la Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului.

- Legea nr. 52/21.01.2003 privind transparenta decizionala in administratia publica (M.O. nr. 70/03.02.2003), reglementeaza unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre cetateni si autoritatile publice. Legea are ca scop cresterea gradului de responsabilitate a administratiei publice fata de cetatean, sporirea gradului de transparenta la nivelul intregii administratii publice. Acest act normativ cuprinde proceduri privind participarea cetatenilor si a asociatiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative si la procesul de luare a deciziilor.

- O.U.G. nr. 184/12.12.2002 (M.O. 929/18.12.2002) privind modificarea si completarea privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 stabileste o serie de masuri pentru accelerarea aplicarii Legii nr. 10/2001si a O.U.G. nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 501/ 31.07.2002 (M.O. nr. 929/18.12.2002).

- Legea nr. 500/13.08.2002 privind finantele publice (M.O. nr. 597/13.08.2002) stabileste principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice, precum si responsabilitatile institutiilor publice implicate in procesul bugetar. Prevederile acestui act normativ se aplica in domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si raportarii:

- bugetelor institutiilor publice autonome; - bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat si

bugetele fondurilor speciale, dupa caz, - bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii; - bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de

stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice.

In plan institutional A. Operationalizarea Unitatii Centrale pentru Reforma Administratiei Publice (U.C.R.A.P.) si a grupurilor de monitorizare de la nivelul ministerelor si judetelor. Constituite in baza HG nr. 951/2001, au devenit operationale incepand cu luna iulie 2002. Pentru intarirea capacitatii profesionale a echipei UCRAP si a retelei de monitorizare a reformei, in perioada octombrie 2002 – mai 2003 au fost organizate

450

sesiuni de pregatire specializata sustinute de experti din tarile membre ale Uniuni Europene, precum si vizite de studiu la institutii similare din Franta.

In perioada septembrie 2002 - mai 2003, Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice a desfasurat urmatoarele activitati:

- Elaborarea, prin consultarea functionarilor publici din ministere, prefecturi si consilii judetene, prin intermediul grupurilor de monitorizare a reformei, a analizei stadiului actual al procesului de modernizare a administratiei publice – identificarea disfunctionalitatilor care se inregistreaza la nivelul acestor structuri, precum si propuneri care sa conduca la solutionarea problemelor evidentiate;

- Definirea cadrului general de programare, monitorizare si evaluare, din perspectiva multianuala, a actiunilor de modernizare de la nivelul autoritatilor administratiei publice – Programul Multianual de Modernizare, document discutat si validat prin reuniuni succesive organizate cu grupurile de monitorizare a reformei;

- Monitorizare la nivelul Ministerului Administratiei Publice a stadiului de realizare a obiectivelor/masurilor cuprinse in Planul de masuri prioritare pentru Integrarea Europeana in anul 2002 referitoare la administratia publica; informare periodica pentru sedintele de guvern asupra stadiului realizarii reformei in administratia publica;

- Animarea retelei de modernizatori – reuniuni organizate de membrii UCRAP cu grupurile de monitorizare a reformei de la nivelul ministerelor si judetelor. Au avut loc 15 reuniuni in cadrul carora s-au discutat probleme legate de modul de functionare a autoritatilor administratiei publice in teritoriu, disfunctionalitatile ivite in desfasurarea activitatii acestora si solutii care pot fi adoptate. De asemenea, s-a discutat cadrul general pentru elaborarea Programelor multianuale de modernizare, rolul si atributiile prefectului, documentul privind analiza stadiului actual al procesului de reforma a administratiei publice, prezentarea diferitelor modele de administratie care functioneaza in cadrul tarilor membre ale Uniunii Europene, precum si activitati de reforma privind administratia publica derulate sau in curs de derulare in aceste tari;

- Lansarea la nivel national, cu sprijinul Proiectului Phare de Infratire Institutionala a concursului “100 de Proiecte pentru Romania’ avand ca tema “Imbunatatirea calitatii serviciilor publice prestate de administratia publica pentru cetateni”. Pentru promovarea acestui concurs in teritoriu, membrii UCRAP au organizat intalniri in toate judetele tarii cu grupurile de monitorizare, reprezentantii prefecturilor, consiliilor judetene, consiliilor locale si primariilor;

- Demararea procesului de elaborare a cadrului general pentru implementarea la nivelul Ministerului Administratiei Publice a Cadrului de Autoevaluare a Functiilor Publice, instrument care va fi apoi generalizat la nivelul tuturor ministerelor;

- Analiza stadiului actual privind performantele serviciilor publice descentralizate.

B. Institutul National de Administratie. O garantie pentru crearea unui corp de functionari publici profesionist este si operationalizarea Institutului National de Administratie (INA) infiintat prin Ordonanta Guvernului nr. 81/2001, structura care si-a inceput activitatea in august 2002. Principalul obiectiv pe care si l-a propus INA pentru perioada 2002 – 2003 a constat in imbunatatirea programelor de perfectionare adresate functionarilor publici. Oferta programelor pentru anul 2003 contine cinci capitole adresate tuturor categoriilor de functionari publici:

- Programe cu tematica generala, organizate de Institutul National de Administratie, adresate tuturor categoriilor de personal de conducere si executie

451

din administratia publica centrala, personalului de conducere din administratia publica locala si persoanelor care indeplinesc functii de demnitate publica;

- Programe de perfectionare, organizate de Institutul National de Administratie, pentru toate categoriile de personal din administratia publica centrala;

- Programe cu tematica generala, organizate de Centrele Regionale de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala, adresate alesilor locali, precum si categoriilor de personal de conducere din administratia locala;

- Programe de perfectionare, organizate de Centrele Regionale de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala pentru toate categoriile de personal din administratia locala;

- Programe de formare, organizate in comun de Institutul National de Administratie si Centrele Regionale de Formare Continua pentru Administratia Publica Locala, pentru anumite categorii de functionari publici.

INA a finalizat strategia nationala de formare a personalului din administratia publica centrala si locala precum si harta teritoriala cu distributia centrelor regionale de formare continua in administratia publica, cu suportul Proiectului PHARE de Infratire Institutionala RO-0106.01.

De asemenea, INA a elaborat Normele metodologice privind instruirea si specializarea functionarilor publici in domeniul informaticii raspunzand astfel prevederilor HG 1007/2001 privind informatizarea administratiei publice. INA a incheiat parteneriate cu institutii similare din alte state (PGI-international Inc. – Canada, societatea germana INWENT) si a colaborat cu institutii europene in domeniul formarii si perfectionarii. Pentru dezvoltarea capacitatii sale de a oferi programe de pregatire cat mai performante in acord cu necesitatile reale ale administratiei centrale si locale INA a elaborat termenii de referinta pentru proiectul PHARE RO 0106.02 “Dezvoltarea unui Institut National de Administratie operational, capabil sa pregateasca functionari publici competenti” pentru care, in acest moment, s-a incheiat evaluarea ofertelor. Din luna decembrie 2002, INA a devenit membru asociat al Institutului European de Administratie de la Maastricht, iar din aprilie 2003 este si membru al Asociatiei Internationale a Scolilor si Institutelor de Administratie (IASIA) si al Retelei de Scoli si Institute de Administratie Publica din Europa Centrala si de Est.

C. Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala (ANRSC), infiintata prin H.G. nr. 373/2002 (M.O. nr. 272/23.04.2002), elaboreaza si aplica sistemul de reglementari obligatoriu la nivel national, privind organizarea, coordonarea si functionarea sectorului serviciilor publice de gospodarie comunala si a pietei acestor servicii in conditii de eficienta, libera concurenta, transparenta pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor in conformitate cu standardele europene.

In vederea accelerarii reformei in administratia publica, in perioada octombrie 2002 – mai 2003, ANRSC a elaborat urmatoarele reglementari: - Regulamentul-cadru de organizare si functionare a serviciilor publice de alimentare

cu apa si de canalizare, procedura de stabilire, ajustare si modificare a preturilor si tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare si Contractul-cadru de bransare/racordare si utilizare, inclusiv indicatorii minimali de performanta a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare, aprobate prin H.G. nr. 1591 / 2002 (M.O. nr. 85/11.02.2003);

- Regulamentul privind acordarea licentelor si autorizatiilor in sectorul serviciilor publice de gospodarie comunala, conditiile de suspendare, de retragere sau de modificare a acestora, aprobat prin Ordinul Ministrului administratiei publice nr. 140/3.02.2003 (M.O. nr.119 si 119bis / 25.02.2003);

452

- Regulamentul de constatare, notificare si sanctionare a abaterilor de la reglementarile emise in domeniul de activitate al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala aprobat prin Ordinul ministrului administratiei publice nr.147/ 24.02.2003 (M.O. nr.203 / 28.03.2003);

- Metodologia de solutionare a neintelegerilor precontractuale privind furnizarea/prestarea serviciilor publice de gospodarie comunala aprobata prin Ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala nr.20 / 12.02.2003 (M.O. nr.112 / 21.02.2003).

Prin Ordinul nr. 192/5.04.2003 (M.O. nr. 305/7.05.2003) al Ministrului Administratiei Publice a fost aprobata infiintarea a 8 agentii teritoriale ale ANRSC care au devenit operationale.

In luna aprilie 2003 a demarat, sub conducerea unui colectiv din Ministerul Administratiei Publice, implementarea programului SAMTID prin care se urmareste reabilitarea infrastructurii apei in peste 200 de orase mici si mijlocii. Programul este finantat in parte prin fonduri Phare si printr-un imprumut acordat de BERD si BEI.

De asemenea, este in curs de derulare Programul de Dezvoltare Rurala (PDR) care vizeaza actiuni in 250 de comune din 10 judete. Actiunile din cadrul PDR urmaresc intarirea administratiei publice locale prin imbunatatirea capacitatii administratiei locale de a intreprinde investitii viabile din punct de vedere social, economic si tehnic, si dezvoltarea infrastructurii si altor bunuri publice/pentru comunitate de care sa benefícieze locuitorii din zonele rurale cuprinse in proiect.

In luna mai 2003 a fost lansat programul Phare RO 0105.01 “Dezvoltarea si imbunatatirea managementului serviciilor publice de gospodarire comunala”. Prin acest program vor fi sprijinite 5 autoritati locale in vederea atragerii de capital privat in dezvoltarea serviciilor publice de gospodarire comunala.

In aceeasi perioada, octombrie 2002 – mai 2003, s-a continuat derularea programelor “Programul de dezvoltare a utilitatilor municipale” (MUDP) si “Programul de reabilitare a infrastructurii energiei termice pentru incalzire” (TECP).

D. Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (ONCGC). Implementarea Legii nr. 18/1991 si a Legii nr. 1/2000 a continuat si a fost coordonata si sustinuta de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (ONCGC), prin intarirea capacitatii oficiilor de cadastru locale cu personal detasat din cadrul Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrametrie si Cartografie. In vederea accelerarii actiunilor de eliberare a titlurilor de proprietate agricole si forestiere Legea nr. 6 din data de 9.01.2003 (M.O. 26/20.01.2003) a aprobat O.U.G. nr. 127/2002 (M.O. 744/11.10.2002) privind unele masuri de accelerare a actiunii de eliberare a titlurior de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere.

Pana la 30 aprilie 2003 s-au emis 4 421 291 titluri de proprietate, aferente suprafetei de 10 319 434 ha, din totalul de 4 768 675, reprezentand 92,7%. Pana in prezent, toate metodologiile de realizare a cadastrelor de specialitate a caror date vor fi preluate in cadastru general au fost avizate.

In cadrul ONCGC a fost infiintat un nou departament si anume Centrul National de Fotogrametrie si Teledetectie. ONCGC a actionat si in sensul dezvoltarii sistemului informatic pentru cadastrul general si publicitate imobiliara ; in cadrul contractului dintre ONCGC si Ministerul Justitiei pe de o parte, si firma contractanta, pe de alta parte, a fost creat un centru de dezvoltare a aplicatiei la sediul clientului si au inceput teste ale aplicatiilor. La inceputul anului 2003 au fost contractate lucrarile de introducere a cadastrului prin plan index folosind informatiile cartografice existente in cate doua unitati administrativ teritoriale din fiecare judet. In judetele Dambovita si

453

Prahova, toate titlurile de proprietate emise au fost introduse in bazele de date ale planurilor index cadastrale din aceste unitati.

E. Autoritatea pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 marie 1945 – 22 decembrie 1989. In completarea Legii nr. 10/2001 a fost adoptat un act normativ care creeaza premisele unei rezolvari mai rapide si mai corecte a problemei restituirii imobilelor apartinand cultelor religioase din Romania si anume Legea nr. 501/2002 (M.O. nr. 561/31.07.2002). Prin HG nr. 1164/17.10.2002, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a OUG. 94/2002, precum si Regulamentul privind organizarea si functionarea Comisiei Speciale de Retrocedare, inclusiv componenta acesteia (M.O. nr. 805/6.11.2002).

In vederea accelerarii ritmului de solutionare a notificarilor depuse in baza Legii 10/2001, a rezolvarii situatiei deosebit de complexe a unora dintre notificari si a inlaturarii anumitor ambiguitati ale prevederilor legii, Guvernul a decis, prin OUG nr. 184/12.12.2002 (M.O. nr. 929/18.12.2002) privind modificarea si completarea Legii nr. 10/2001, elaborarea si emiterea unor noi norme metodologice de aplicare unitara care detaliaza fiecare articol al respectivei legi si, totodata, clarifica unele concepte si situatii juridice relevate de derularea practica a procedurilor administrative de solutionare a notificarilor depuse de persoanele indreptatite. Noile Norme metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 au fost aprobate prin HG nr. 498/18.04.2003 (M.O. nr. 324/14.05.2003). Prin aceste noi norme se ofera institutiilor implicate in aplicarea legii sprijinul necesar urgentarii restituirilor in natura si concretizarii celorlalte masuri reparatorii. Elementele de noutate aduse de respectivele norme vizeaza, pe langa explicitarea unor situatii atipice, principiile de solutionare a notificarilor, modalitatile de calcul a despagubirilor, acordarea actiunilor si emiterea titlurilor de valoare nominala, modelele dispozitiilor / deciziilor emise de institutiile implicate in aplicarea legii. De asemenea, prin aceeasi hotarare, se dispun noi masuri institutionale care vor fluidiza procesul restituirilor (masuri organizatorice la nivelul fiecarei entitati notificate, eliminarea birocratiei, corelarea institutionala a factorilor administrativi implicati in aplicarea legii – birourile judetene, comisiile de pe langa prefecturi, MFP, APPS). Din prevederile acestui act normativ reiese ca in materie de retrocedare a bunurilor imobile preluate de catre stat in mod abuziv, prevalent este principiul restituirii in natura.

F. Reorganizarea Autoritatilor Administratiei Publice Centrale Tinand cont de practica tarilor europene cu administratie moderna, pe baza experientei acumulate in plan politic si guvernamental, s-a decis reducerea semnificativa a numarului de ministere - chiar sub media europeana. Astfel, din cele 24 ministere ale Executivului, au fost desfiintate, Ministerul Informatiilor Publice, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul si Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie ale caror functii vor fi preluate de alte structuri centrale.

Noua structura a Guvernului cuprinde 14 ministere, dupa cum urmeaza: Sapte ministere care isi pastreaza statutul anterior: - Ministerul Afacerilor Externe;

- Ministerul Integrarii Europene;

- Ministerul Finantelor Publice;

- Ministerul Justitiei;

- Ministerul Apararii Nationale;

- Ministerul Culturii si Cultelor;

454

- Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

Sapte ministere noi, infiintate prin comasare sau prin alte forme de reorganizare:

- Ministerul Administratiei si Internelor - prin comasarea MAP cu MI;

- Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei - pe structura MMSS se preiau de la MSF structurile referitoare la protectia familiei si a persoanelor cu handicap;

- Ministerul Economiei si Comertului - prin comasarea MIR cu Departamentul pentru Comert Exterior din subordinea Primului Ministru;

- Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului - prin comasarea MAAP cu MAPM;

- Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului - prin comasarea MLPTL cu Ministerul Turismului;

- Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului prin comasarea MEC cu MTS;

- Ministerul Sanatatii - cu sfera de activitate limitata fata de MSF.

Noul Cabinet a fost aprobat de Parlament la 18 iunie a.c. prin Hotararea Parlamentului nr. 16/2003 (MO nr. 463/19.06.2003). La 18 iunie, noii ministri ai cabinetului au depus juramantul la Presedintie.

La data de 20 iunie, a avut loc prima sedinta a noului cabinet, in cadrul careia s-a hotarat constituirea unui colectiv de lucru (format din reprezentanti, la nivel de secretar de stat, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Integrarii Europene si Ministerului Justitiei) pentru corelarea si avizarea proiectelor de acte normative privind organizarea si functionarea ministerelor si institutiilor nou infiintate sau reorganizate.

Proiectele de acte normative avizate de colectivul de lucru au fost aprobate in cadrul sedintei de Guvern din data de 25 iunie a.c.

Administratia publica locala In plan legislativ Legislatia secundara privind serviciile publice de gospodarie comunala (adoptata dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 326 / 2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala):

- O.G. nr. 71/29.08.2002 (MO nr. 648/31.08.2002) privind organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local, aprobata prin Legea nr. 3 /9.01.2003 (MO nr. 74/05.02.2003); aceasta ordonanta are ca obiect reglementarea infiintarii, organizarii, exploatarii, finantarii, monitorizarii si controlului functionarii serviciilor publice de administrare a domeniului public si privat de interes local, denumite servicii de administrare a domeniului public si privat. Serviciile de administrare a domeniului public si privat se organizeaza si functioneaza cu respectarea urmatoarelor principii: autonomie locala; descentralizarea serviciilor publice; responsabilitate si legalitate; corelarea cerintelor cu resursele; dezvoltarea durabila; asocierea intercomunala; parteneriatul public-privat; liberul acces la informatii si consultarea cetatenilor; economia de piata si eficienta economica. Prevederile acestui act normativ se aplica tuturor serviciilor de administrare a domeniului public si privat organizate in: comune, orase, municipii, sectoarele municipiului Bucuresti, judete si/sau municipiul Bucuresti, indiferent de marimea acestora;

- O.G. nr. 73/29.08.2002 (M.O. nr. 650/31.08.2002) privind organizarea si functionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termica produsa

455

centralizat; prin aceasta se stabileste cadrul juridic privind infiintarea, organizarea, gestionarea, reglementarea, finantarea, monitorizarea si controlul functionarii serviciilor publice de alimentare cu energie termica, produsa centralizat, a comunelor, oraselor si municipiilor. Serviciile publice de alimentare cu energie termica produsa centralizat, denumite, potrivit legii, servicii energetice de interes local, fac parte din sfera serviciilor publice de gospodarie comunala;

- O.G. nr. 42/30.01.2003 (M.O. nr. 68/2.02.2003) privind organizarea si functionarea serviciilor de iluminat public stabileste cadrul juridic unitar privind infiintarea, organizarea, gestionarea, reglementarea, finantarea si controlul functionarii serviciilor de iluminat public in comune, orase si municipii. Serviciile de iluminat public fac parte din sfera serviciilor publice de gospodarie comunala ;

- Ordinul nr. 140/3.02.2003 (M.O. nr. 119/25.02.2003) al Ministrului Administratiei Publice pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licentelor si a autorizatiilor in sectorul serviciilor publice de gospodarie comunala, instituindu-se, astfel pentru prefecti si presedintii consiliilor judetene obligatia de a sprijini Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala in realizarea atributiilor ce ii revin potrivit prevederilor legale in vigoare ;

- H.G. nr. 1341/27.11.2002 (M.O. nr. 915/16.12.2002) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 550/2002 privind vanzarea spatiilor comerciale proprietate privata a statului si a celor de prestari de servicii, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale, precum si a celor aflate in patrimoniul regiilor autonome de interes local;

- O.G. nr. 35/30.01.2003 (M.O. nr. 62/1.02.2003) pentru modificarea si completarea unor prevederi legale privind serviciile publice de alimentare cu apa si de canalizare si serviciile publice de salubrizare a localitatilor;

- O.U.G. nr. 5/20.02.2003 (M.O. nr.119/25.02.2003) privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice;

- H.G. nr. 217/27.02.2003 (M.O. 144/5.03.2003) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru incalzirea locuintei, precum si a unor facilitati populatiei pentru plata energiei termice.

Avand in vedere faptul ca legislatia aliniata la normele comunitare trebuie aplicata integral si efectiv pe tot teritoriul tarii, cu responsabilitati distincte, pe capitole de acquis, pentru autoritatile locale, la 16 ianuarie 2003, Guvernul a adoptat “Planul de actiune pentru implementarea la nivel local a legislatiei armonizate cu acquis-ul comunitar, pentru 2003”. Documentul a fost elaborat de autoritatile locale si serviciile publice descentralizate din cele 41 de judete ale Romaniei, sub coordonarea Ministerului Administratiei Publice si a Ministerului Integrarii Europene. Acest Plan precizeaza pentru nivelul local/judetean masurile si actiunile care urmeaza a fi implementate de structurile deconcentrate ale ministerelor si institutiilor centrale. In vederea monitorizarii planului la nivel local, MIE a elaborat, impreuna cu MAP, metodologia de lucru in baza careia este raportat stadiul indeplinirii masurilor in functie de termenele scadente.

La nivelul prefecturilor a fost creat un sistem de monitorizare a modului de indeplinire a masurilor care vizeaza pregatirea pentru aderarea la UE, atat la nivelul judetului cat si al fiecarei localitati, cu implicarea autoritatilor locale responsabile si in colaborare cu serviciile deconcentrate ale ministerelor si institutiilor centrale existente pe plan local. Pentru ca aceasta raportare sa reflecte cat mai bine situatia din teritoriu, s-a initiat o comunicare permanenta intre structurile de integrare europeana din prefecturi si Ministerul Administratiei Publice.

456

In acelasi timp, in scopul unei urmariri realiste a modului de indeplinire a masurilor incluse in Plan, au avut loc mai multe intalniri intre reprezentantii ministerelor si ai institutiilor centrale si cei ai autoritatilor locale (prefecturi, consilii locale, primarii).

Pana in prezent s-au realizat doua raportari privind stadiului punerii in practica a masurilor si angajamentelor din „Planul de implementare la nivel local” si, in urma analizei acestora, Ministerul Integrarii Europene impreuna cu Ministerul Administratiei Publice, au prezentat Guvernului informari sintetice (la sfarsitul trimestrului I 2003 si la 31 mai a.c.).

Acte normative care reglementeaza domeniul fiscal : - O.G. nr. 39/30.01.2003 (M.O. nr. 66/2.02.2003) privind procedurile de administrare

a creantelor bugetare ;

- H.G. nr. 1278/13.11.2002 (M.O. nr. 875/4.12.2002) privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 36 / 2002 privind impozitele si taxele locale ;

- H.G. nr. 149/6.02.2003 (M.O. nr. 96/17.02.2003) privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aprobarea O.G. nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, aprobate prin HG nr. 1278/2002 ;

- O.U.G. nr. 12 /13.03.2003 (M.O. nr.167/17.03.2003) privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localitatilor.

Alte acte normative in domeniul administratiei publice locale : - O.G. nr. 35 / 30.01. 2002 (M.O. nr. 90/2.02.2002) pentru aprobarea

Regulamentului-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale aprobata prin Legea nr. 673/2002;

- O.G. nr. 53 / 16.08.2002 (M.O. nr. 633/27.08.2002) privind Statutul-cadru al unitatii administrativ-teritoriale;

- O.G. nr. 69/29.08.2002 (M.O. nr. 649/31.08.2002)privind regimul juridic al cartii electronice de identitate ;

- O.G. nr. 70/29.08.2002 (M.O. nr. 648/31.08.2002) privind administrarea unitatilor sanitare publice de interes judetean si local;

- O.U.G. nr. 127/10.10.2002 (M.O. nr. 744/11.10.2002) privind unele masuri de accelerare a actiunii de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere ;

- O.U.G. nr. 21/2.04.2003 (M.O. nr. 249/10.04.2003) pentru completarea Legii nr. 550/2002 privind vanzarea spatiilor comerciale proprietate privata a statului si a celor de prestari de servicii, aflate in administrarea consiliilor judetene sau a consiliilor locale, precum si a celor aflate in patrimoniul regiilor autonome de interes local;

- H.G. nr. 1415/6.12.2002 (M.O. nr. 936/20.12.2002)pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispozitiilor privitoare la dreptul cetatenilor apartinand unei minoritati nationale de a folosi limba materna in administratia publica locala, cuprinse in Legea admnistratiei publice locale nr. 215/2001, aprobate prin HG nr. 1206/2001;

- H.G. nr. 1470/12.12.2002 (M.O. nr. 947/23.12.2002) privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitatile de cult apartinand cultelor religioase recunoscute in Romania.

457

In plan institutional Consiliile locale si consiliile judetene au adoptat in conformitate cu O.G. nr. 53/2002 noile statute ale unitatilor administrativ-teritoriale, respectiv, noile regulamente proprii de organizare si functionare, privind cadrul legal prevazut de O.G. nr. 35/2002.

In cadrul procesului de reorganizare a serviciilor publice de gospodarie comunala, in aplicarea legislatiei secundare, consiliile locale si consiliile judetene au creat noi servicii publice prin care se asigura: alimentarea cu apa; canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale; alimentarea cu energie termica produsa centralizat; salubrizarea localitatilor; iluminatul public; transportul public local; administrarea fondului locativ public; administrarea domeniului public; activitati de turism; alte activitati in domenii specificate prin legi speciale sau prin hotarari ale Guvernului, dupa caz, si organizate prin hotarare a consiliului judetean sau a consiliului local.

Din punct de vedere institutional, serviciile publice de gospodarie comunala sunt realizate de operatori furnizori/prestatori de servicii publice locale de gospodarie comunala specializati, care pot fi:

- compartimente de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale, autorizate in conditiile legii de catre autoritatile nationale de reglementare sau de catre autoritatea administratiei publice locale, pentru activitatile care nu intra in competenta autoritatii nationale de reglementare;

- agenti economici atestati in conditiile legii de catre autoritatile nationale de reglementare sau de catre autoritatea administratiei publice locale, pentru activitatile care nu intra in competenta autoritatii nationale de reglementare.

In cadrul procesului de descentralizare si de demilitarizare a unor servicii comunitare, sunt in curs de organizare:

- Serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor, prin reorganizarea compartimentelor de stare civila din aparatul propriu al consiliilor locale si a formatiunilor locale de evidenta a populatiei din structura Ministerului de Interne;

- Serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta, in subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti;

- Serviciile publice comunitare profesionale se infiinteaza in subordinea consiliilor judetene prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protectie civila, a grupurilor si brigazilor de pompieri militari, respectiv in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale ale sectoarelor acestuia, prin preluarea de la Ministerul de Interne a structurilor unificate ale inspectoratelor de protectie civila si Brigazii de Pompieri a Municipiului Bucuresti si sectoarelor acestuia;

- Serviciile publice comunitare voluntare se organizeaza in subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili si a formatiunilor de protectie civila din subordinea acestora.

Directii de reforma in administratia publica A. Profesionalizarea functiei publice In ceea ce priveste legislatia principala in domeniul functiei publice, a fost adoptata Legea nr.161/19.04.2003 (M. O. nr.279/ 21.04. 2003) privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, care prevede in Titlul III din Cartea a II-a, masuri menite sa duca la profesionalizarea functiei publice.

458

Incepand cu data de 01.05.2003 baza de date a devenit operationala, aceasta putand oferi datele necesare pentru realizarea de strategii in domeniul functiei publice si a identificarii persoanelor care au statutul de functionar public si pot ocupa diferite posturi in administratia publica.

De asemenea, in anul 2002 un numar de 1861 functionari publici (1012 din cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si 849 din cadrul autoritatilor si institutiilor publice locale) disponibilizati din motive neimputabile au fost propusi pentru a fi redistribuiti. De mentionat ca au fost 72 de cazuri, de numiri in functii publice in urma derularii acestei proceduri.

In ceea ce priveste implementarea legislatiei in domeniul functiei publice ANFP a desfasurat urmatoarele activitati mai importante:

- participarea, in comisiile de atestare pe post, in comisiile de concursuri si in comisiile de solutionare a contestatiilor pentru ocuparea functiilor publice vacante de executie si de conducere – 7 comisii de atestare, 510 comisii de concurs si 18 comisii de solutionare a contestatiilor; au fost acordate 6180 avize favorabile in vederea organizarii concursurilor pentru ocuparea functiilor publice;

- monitorizarea infiintarii si organizarii, la nivelul autoritatilor si institutiilor publice, a comisiilor de disciplina si a comisiilor paritare – 580 de comisii de disciplina si 861 de comisii paritare;

- transmiterea, catre autoritati si institutii publice, in vederea redistribuirii pe posturi vacante, datele personale a 141 de functionari publici eliberati din functie din motive neimputabile – actualmente in baza de date a Agentiei exista datele personale ale 2557 de astfel de functionari;

- realizarea evidentei functiilor publice si a functionarilor publici, fiind creata in acest scop baza de date privind functionarii publici si functiile publice. Pana in prezent au transmis, in format electronic, informatii privind 101.810 functionarii publici si despre functiile publice 3991 din autoritati si institutii publice;

- desfasurarea de programe de instruire pentru utilizatorii programului din administratia publica centrala si locala in scopul implementarii solutiei pentru baza de date ANFP.

Pentru a asigura gestiunea coerenta si eficienta a functiilor publice si a functionarilor publici:

- au fost avizate functiile publice de executie, de conducere si specifice stabilite, in conditiile legii, de catre conducatorii autoritatilor si institutiilor administratiei publice – 405 avize;

- au fost avizate proiecte de acte normative privind numarul maxim de titulari pentru fiecare clasa in raport cu efectivul total al functionarilor publici din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice – 132 avize.

In contextul accelerarii si sustinerii procesului de integrare europeana, a fost adoptata OU nr. 19/2003 (MO nr. 226/3.04.2003) privind organizarea si functionarea Corpului consilierilor de integrare care prevede:

- organizarea in cadrul Ministerului Integrarii Europene a Corpului consilierilor de integrare, care cuprinde 500 de consilieri cu atributii in domeniul realizarii programelor si reformelor necesare in procesul pregatirii aderarii Romaniei la Uniunea Europeana;

- consilieri de integrare vor fi repartizarea pe ministere, functie de necesitati, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Integrarii Europene;

459

In Corpul consilierilor de integrare pot fi incadrati specialisti in afaceri europene care au absolvit universitati de prestigiu din tara si/sau din strainatate, cu experienta si specializari in domeniile specifice ministerului;

Incadrarea specialistilor se realizeaza pe baza de concurs sau examen.

Pana la data de 12 iunie a.c., a fost organizata o sesiune de recrutare pentru 50 de posturi alocate la cinci ministere, la care s-au prezentat 88 de concurenti.

B. Introducerea unor noi instrumente de management in administratia publica

1. Programul Multianual de Modernizare a Administratiei Publice.

Ministerul Administratiei Publice, prin Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice a definit cadrul general de programare, monitorizare si evaluare, din perspectiva multianuala, a actiunilor de modernizare de la nivelul autoritatilor administratiei publice: Programul Multianual de Modernizare a Administratiei Publice.

Utilizarea Programelor Multianuale de Modernizare a Administratiei Publice are ca scop: asigurarea corelarii intre orientarile strategice sectoriale si capacitatea administratiei de a le pune in practica; imbunatatirea permanenta si adaptarea periodica a metodelor de implementare a politicilor cu necesitatile, in permanenta schimbare a societatii romanesti; asigurarea coordonarii la nivel national a reformelor administrative.

Programul multianual de modernizare contine trei documente distincte:

- Strategia multianuala de modernizare a administratiei publice;

- Planul de actiune, avand la baza obiectivele inscrise in strategia multianuala de modernizare;

- Raportul anual de monitorizare a implementarii strategiei multianuale de modernizare.

2. Cadrul de Autoevaluare a Functiilor Publice. Unitatea Centrala pentru Reforma Administratei Publice a elaborat cadrul general pentru implementarea la nivelul Ministerului Administratiei Publice a Cadrului de Autoevaluare a Functiilor Publice (C.A.F.).

C. Procesul de demilitarizare a unor servicii comunitare In concordanta cu normele europene in vigoare, s-a reglementat transferul unor servicii comunitare catre autoritatile administratiei publice locale, luandu-se in considerare organizarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor la nivelul consiliilor locale si judetene si la nivelul Municipiului Bucuresti, organizarea serviciilor publice comunitare de eliberare si evidenta a pasapoartelor in cadrul aparatului propriu al prefecturilor si organizarea serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta in subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

D. Descentralizare fiscala In continuarea procesului de descentralizare, au fost adoptate procedurile de administrare a creantelor bugetare care reglementeaza intr-un cadru unitar colectarea creantelor bugetelor locale, precum si celelalte proceduri de administrare a acestora, respectiv: procedura de intocmire si de depunere a declaratiilor de impunere pentru

460

impozitele si taxele locale; controlul fiscal in materia creantelor bugetelor locale; procedura de solutionare a obiectiunilor si contestatiilor impotriva actelor de control si de impunere avand ca obiect constatarea si stabilirea impozitelor si taxelor locale, a accesoriilor acestora, precum si a altor sume si masuri.

Prin noul act normativ privind finantele publice locale (adoptat in sedinta de guvern din data 5 iunie 2003) se prevede ca trecerea de catre Guvern in administrarea si finantarea autoritatilor administratiei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizarii unor activitati, precum si a altor cheltuieli publice noi, se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realizarii acestora, dupa cum urmeaza:

- in primul an, prin cuprinderea distincta, in anexa la legea bugetului de stat, a resurselor necesare finantarii cheltuielilor publice transferate sau noilor cheltuieli publice, precum si a criteriilor de repartizare;

- in anii urmatori, prin cuprinderea resurselor respective in ansamblul sumelor alocate unitatilor administrativ-teritoriale, cu exceptia celor nominalizate distinct prin anexa la legea bugetului de stat.

E. Crearea unui sistem informational integrat Au fost implementate procedurile electronice in administratia publica (introducerea unor cartele electronice de identificare, acces la servicii on-line asigurate de administratia locala si centrala, legaturi intranet la nivelul administratiei locale, proiecte referitoare la semnatura electronica, colectarea taxelor si impozitelor locale prin mijloace electronice). Prin Legea nr. 161/2003 (M.O. nr. 279/21.04.2003) s-a infiintat Sistemul Electronic National ca sistem informatic de utilitate publica, in scopul asigurarii accesului la informatii publice si furnizarii de servicii publice catre persoane fizice si juridice, unul dintre operatorii acestui sistem fiind Ministerul Administratiei Publice, pentru “sistemul e-administratie”. Se reglementeaza, de asemenea, obligatia MAP ca pana la data de 31 ianuarie 2004 sa infiinteze, prin hotarare a Guvernului Centrul Informatic National al Ministerului Administratiei Publice care va intretine, dezvolta si promova “sistemul e-administratie”.

461

2.5. DATE STATISTICE

1997 1998 1999 2000 2001 2002

Date de baza in mii

Populatia (la 1 iulie) 22546 22503 22458 22435 22408 218421

in mii hectare

Suprafata totala 23839 23839 23839 23839 23839 23839

Conturi nationale (*) in miliarde lei

Produsul Intern Brut la preturi curente

252925,7 373798,2 545730,2 800308,1 1154126,4 P 1154126,4 P

in miliarde ECU/EUR

Produsul Intern Brut la preturi curente

31,3 37,4 33,5 40,3 44,8 48,4 P

in ECU/EUR pe locuitor

Produsul Intern Brut la preturi curente

1387 1663 1491 1795 2001 2216P

Structura Valorii Adaugate Brute in % din total valoare adaugata bruta

- Agricultura 19,5 16,2 15,1 12.5 14,8 13,1 P

1 Date provizorii bazate pe rezultatele preliminare ale Recensamantului populatiei si locuintelor din 18 martie 2002

462

- Industrie 33.5 29,6 28,2 30,9 31,5 32,5 P

- Constructii 5,7 5,7 5,7 5,5 5,5 5,6 P

- Servicii – include PISB (**) 41,3 48,5 51,0 51,1 48,2 48,8 P

Structura cheltuielilor in % din Produsul Intern Brut

- Cheltuieli pentru consum final al:

86,4 90,3 88,7 86,1 85,2 82,7 P

-populatiei si administratiei private

74,1 75,8 74,3 70,0 69,5 67,1 P

-administratiei publice 12,3 14,5 14,4 16,1 15,7 15,6 P

- Formarea bruta de capital fix 21,2 18,2 17,7 18,9 20,5 21,1 P

-Exporturi de bunuri si servicii 29,2 22,6 28,0 32,9 33,3 35,4 P

- Importuri de bunuri si servicii 36,2 30,6 32,8 38,5 41,1 41,2 P

% fata de anul anterior

Produsul Intern Brut -6,1 -4,8 -1,2 2,1 5,7 4,9 P

in USD, la Paritatea Puterii de Cumparare

Produsul Intern Brut pe locuitor 6422 6153 5441 5764 6244 6872 P

in % fata de anul anterior

Indicele Preturilor de Consum (an/an)

254,8 159,1 145,8 145,7 134,5 122,5

Rata anuala a inflatiei 154,8 59,1 45,8 45,7 34,5 22,5

463

Balanta de plati in milioane USD

- Export de bunuri 8431 8302 8487 10366 11385 13869

- Import de bunuri 10411 10927 9744 12050 14354 16482

- Balanta comerciala -1980 -2625 -1257 -1684 -2969 -2613

- Servicii, net -381 -603 -395 -246 -115 -27

- Venituri, net -322 -442 -411 -285 -282 -469

- Transferuri curente nete 579 753 626 860 1143 1536

- din care transferuri guvernamentale

64 52 57 122 221 281

- Balanta contului curent -2104 -2917 -1437 -1355 -2223 -1573

Finante publice in % din Produsul Intern Brut

Deficit/excedent bugetar2 -3,3 -3,0 -1,8 -4,0 -3,2 -2,5 P

Datoria externa bruta 26,9 23,5 25,7 28,7 30,7 34,3 P

Indicatori financiari in miliarde USD

- M1 2,3 2,0 1,6 1,8 2,0 2,2

- M2 7,7 8,4 7,3 7,1 8,6 10,6

- Credit total 5,9 7,3 5,6 4,4 4,5 6,0

Rata medie a dobanzilor % pe an

2 Datele sunt calculate conform metodologiei ”Government Financial Statistics” 1986

464

-la imprumuturi 63,7 56,9 65,9 53,5 45,1 35,2

-la depozite 51,6 38,3 45,4 32,7 26,4 18,7

Rata de schimb ECU/EUR (1 ECU/EUR = moneda nationala)

- Media perioadei 8090,9 9989,3 16295,6 19955,8 26026,9 31255,2

-la sfarsitul perioadei 8867,0 12788,0 18330,0 24117,7 27881,2 34918,7

-Rata efectiva de schimb / / / / / /

Comert exterior in milioane ECU/EUR

Importuri CIF 10077 10583 10034 14420 17373 18905

Exporturi FOB 7481 7381 8055 11365 12685 14680

Sold FOB/CIF -2596 -3202 -1979 -3055 -4688 -4225

anul anterior =100

Indicele raportului de schimb 101,2 105,1 103,8 103,5 102,0 103,9

in % din total

Importuri cu UE-15 52,5 57,7 60,7 56,6 57,3 58,4

Exporturi UE-15 56,6 64,5 65,5 63,8 67,8 67,1

Demografie la 1000 de locuitori

Spor natural -1,9 -1,5 -1,4 -0,9 -1,8 -2,73

Rata neta a migratiei -0,6 -0,3 -0,1 -0,2 0,02 -0,073

3 Date provizorii bazate pe rezultatele preliminare ale Recensamantului populatiei si locuintelor din 18 martie 2002

465

la 1000 nascuti vii

Rata mortalitatii infantile 22,0 20,5 18,6 18,6 18,4 17,3

la nastere

Speranta de viata: Barbati 65,2 65,2 65,2 66,1 67,0 67,2 P

Femei 73,0 73,3 73,7 74,2 74,8 74,3 P

Piata fortei de munca in % fata de forta de munca

Rata activitatii economice (metodologie BIT)

64,8 63,6 63,4 63,2 62,2 57,1 P

Rata somajului (metodologie BIT) Total

6,0 6,3 6,8 7,1 6,6 8,4 P

< 25 ani 18,0 18,3 18,8 18,6 17,5 21,8 P

>= 25 ani 3,8 4,2 4,9 5,3 4,9 6,4 P

Populatia ocupata pe ramuri CAEN (AMIGO)

in % fata de total

- Agricultura, silvicultura si piscicultura

39,0 40,0 41,7 42,8 42,3 36,5 P

- Industrie 26,3 25,4 23,9 22,4 22,2 25,0 P

- Constructiii 4,2 4,0 3,7 3,8 4,0 4,4 P

- Servicii 30,5 30,6 30,7 31,0 31,5 34,1 P

466

Infrastructura in Km/1000 Km2

Reteaua de cai ferate 47,7 46,2 46,1 46,2 46,2 46,2

in Km

Lungimea autostrazilor 113 113 113 113 113 113

Industrie si Agricultura anul anterior = 100

Indicele volumului productiei industriale

92,84 86,24 97,84 107,64 108,45 106,0 P5

Indicele volumului productiei agricole brute6

103,4 92,5 105,2 85,8 /

Indicele volumului productiei agricole de bunuri si servicii

104,0 85,2 122,7 S 93,8 E

P = date provizorii

S = date semidefinitive

E = date estimate

(*) -pentru indicatorul ”PIB preturi curente” s-a aplicat metodologia SEC 79 pentru anul 1997, iar pentru perioada 1998-2002

4 Indicii sunt calculati pe baza structurii anului 1995 5 Indicii sunt calculati pe baza structurii anului 1998 6 Indicatorul „Indicele volumului productiei agricole brute” nu mai este calculat incepand cu anul 2001, fiind inlocuit cu „Indicele volumului productiei agricole de bunuri si servicii” conform metodologiei Eurostat

467

s-a aplicat metodologia SEC 95.

-pentru indicatorul ”PIB in procente fata de anul anterior” s-a aplicat metodologia SEC 79 pentru perioada 1997-1998, iar pentru perioada 1999-2002 s-a aplicat metodologia SEC 95.

-datele pentru anul 2001 sunt semidefinitive.

(**) PISB = productia imputata de serviciile bancare

468