1---old.unitbv.ro/portals/15/admitere/2017/bibliografiemaster/mc/1 precupetu.pdf · 2.1. linii...

2. Standard¢ g¢n�ral¢ utilizat¢ la intocmir�a des�n�lor t¢hnic¢

2.1. Linii utilizat4Z in dtHnul tehnic industri'al

Pentru reprezentare �i cotare, in desenul industrial, se utilizeaza diferite tipuri de linii, diversificate in func�ie de grosime �i aspect.

Conform STAS 103-76 liniile se clasifica in linie continua, linie intrerupta, linie punct �i linie doua puncte, iar in funcfie de grosime in linie groasa �i linie subfire.

Grosimea liniei groase se noteaza cu b �i se alege din urmatorul �ir de valori, exprimate in milimetri : 2,0 ; 1,4 ; 1,0 ; 0,7 ; 0,5 ; 0,35 ; 0,25 ; 0, 18.

Linia sub�ire are grosimea de aproximativ b/3.Tipurile de linii utilizate in desenul tehnic se simbolizeaza printr-o litera ma

Juscula, conform tabelului 2.1. hoe/vi 21

. . . 08nu», · :�.,. i:,.J ll kt,ecM Q:,ztNi di 11/ilizareOenvmireo � � / Aspec!v( Omr, � v!ift:r<re . · '.reo � � · liniei r e=ph J /iniei � �- liniei feJtemp/eJ kn1tt1 � r

Co,A.nn , mvcliti �inie . 0 13 h/3 _____ Conlllron, mu:llliUnie fft11r rm/Nie

1�te,.1t1ph rtOt> ot'gOW'f� CO?!illllO A Cl b 1--- s«!wni ii�� ,re

Linti d, o)I(} groosa VirM kle/lJ/vi . Li® E p3 hf, • St.pra/J_h'*�,,. 1---+-hl-+----fi;C/»?Ot'V/Ef�i.:/i,r.:;'mo""'-''''4

=; puncl 3 - -·-- f""'lrv rd, dnh,iMlclit, /icl!� w/Jli're • .

/.Jnti di� L:.....· --+--+-+-+--+-----Lmli ((Jl)blxn linie i-·-·-- Tmsee d, Ltme Llflll dtnclicu/� pt111CI F P3 b, -·-·1 ""'moreconlinurJ 8 C3 bf3 1 --- lmir, mixAi b/3 L. -$/lb/ire Ci:i,hv/ ,1tJC/ti.J111hr ln<Jcorer, tl'qM7,..-

.

¥"(J/X 'le L/nie far CV prt!lfCl'iJJ.fli l111a dt /4t?tl u fXJIICI G Pl h -·-·-- spec,uk (luhmen�fikMu· grr,ow krmi:e,dt$ipl'Ofeh) L--1-++-l---�,��idt�,Yfhri--:.=-�f1dll:=;.j w-W� <J?lm,hm, ral!nhr in�!Xl· Lime • .-:llilnih- ii

!orl!,ile nhmedant coo!illllO Cf C3 bl � Mi:t> A'IO#H1o/ a; Linie am fl 6;/t-,,,,w do m-p:,ed,/ire tJ �.o /wrJntJ/ui f'IIIIC'.le H 41,--·- ae�moc,kondvhh .w6/ire Linil.e Cf!l'llrefy- �

P'ftihkl om� IUn.e_ .� Lillli de ruptvro nu cc,,jlCfd ro Jnn.e confmw C2 C3 b' in kmn * aruMflre 1J

;, ;.M'l,:mt>

Gru:.imea de baza b utilizata la intocmirea unui desen tehnic se alege in funqie de marimea, complexitatea �i natura desenului fi trebuie sa fie aceea�i pentru toate repre,zentarile aceleia�i piese desenate la aceea�i scara, pe acela�i format.

In cazul liniei intrerupte, liniei punct �i liniei doua puncte, lungimea segmentelor �i intervalelor dintre acestea trebuie sa fie uniforma. Liniile punct �i liniile doua puncte se incep Ji se termina cu segmente, iar interseqia acestora se face de asemenea pe segmente.

Distanfa intre doua linii paralele nu trebuie sa fie mai mica decit dublul grosi-1ii liniei celei mai groase. Se recomanda ca aceasta distania sa fie de minimum 1 mm.

-, �

16 Norme generale

Pentru a scoate in eviden�a corectitudi nea §i estetica u nei reprezentari grafice se indica in figura 2.1 dimensiun1'e recomandate in tipurile de linii date in tabelul 2.1.

in figurile 2.2 �i 2.3 sint exemplificate moduri de utilizare a diferitelor tipuri de linii, la intocmirea desenelor de execu�ie a pieselor.

a b C

Fig. 2.1

Fig. 2.2

a

Fig. 2.3

22

Not:irea §i inscrip�ionarea desenelor tehnice se face c..i Lifrt �i litere ce un anumit fel, indicate prir. STAS 186-74, care stabile�i:e tipurde de scriere §i dimcnsiunile literelor alfabetului latin, ,hiril c §i grec, a cifrcbr rom�r.e §I arabe, precum �i a sem· nelor de larga utilizare, scrise cu min-• liberc sa,1 folvsind �abloane.

Conform prevederilor standardului men�ionat se utilizeaza la alegere fie scrierea inclinata, cu caractere inclinate la 75� spre dreapta fata de linia de baza a rindului

I

Standarde generale utilizate la intocmirea desenelor tehnice:

/1- /-"'-a

T -c:: t

II 7o

<:�-ir--

r:=1 le-

<: <: 1Qjl'1 <:I �I

' t 1

{-

Fig. 2.4

Fig. 2.5

Fig. 2.6

Fig. 2.i

Fig. 2.8

2 - Desen tehnic Industrial pentru construcJll de ma�lnl - ed. 183

17

1,pr

18 Norme generate

(v. fig. 2.4, 2.5, 2.9, 2.10, 2.12, 2.13, i.15), fie scrierea dreapta, cu caractere perpendiculare fatii de linia de baza a rindului (v. fig. 2.6-2.8, 2.11, 2.14, 2.16) Pe un desen sau un ansamblu de desene al unei lucrari se va folosi acelaJi tip de scriere ( dreapta sau incli nata).

Dimensiunea nominala a scrierii, masurata in milimetri, se noteaza cu h si se alege din urmatorul Jir de valori : 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20, precum �i v�lori obtinute prin inmuliirea cu 10 a acestora.

Scrierea se executa intr-o re�ea de linii ajutatoare, alcatuita din linii paralele echidistante, orizontale �i verticale, respectiv inclinate la 75° spre dreapta. Grosimea liniei de scriere este egala cu distanta dintre liniile retelei de scriere �i poate fi de apfoximativ h/14 (scriere de tip A) sau de aproximativ h/10 (scriere de tip B).

In tabelul 2.2 este dat �irul de valori pentru grosimea acestor linii in funqie de dimensiunile nominale ale scrierii.

Tobelul 2.2

Dimensiunea nominalli a scrierii, in mm 2,5 3,5 5 7 10 14 20

-- -- -- -- -- --

Grosimea liniei de scriere. h/H(tip A) 0,18 0,25 0.35 0.5 0,7 1 ;o 1,4 in mm h/10(tip B) 0,25 0,35 0,5 0,7 1,0 1,4 2,0

S-au stabilit doua tipuri de scrieri, in funqie de grosimea liniei de trasare �ilatimea caracterelor: scrierea tip A (fig. 2.8-2.11); scrierea tip B (fig. 2.4-2.7, 2.12-2.16).

Elementele dimensionale ale celor doua tipuri de scrieri, in funqie de dimensiunea nominala a scrierii h, sint indicate in tabelul 2.3.

Element• caraclerldlce

Grosi mea liniei de scriere inlilti mea lite rel or mari fi a cifrelor inliltimea literelor mici : b, d. f, g. h, j, k, I. p. q fi y Latimea unei litere (cu excepiia lui M fi W) Distan!a intre douli litere alliturate ale unui cuvint. intre

douli cifre alaturate ale unui numlir sau intre o cifrli fi o literli alaturata ale unui simbol

Distanta minima lntre douli cuvinte sau numere alliturate Distanta minima intre douli rinduri (intre linii!� de bazli) Distanta intre linia de bazli pentru indici fatli de linia de bazli a

rindului Distanta intre linia de bazli pentru exponenti fatli de linia de

bazli a rindului

Tabelul 2.3

Serlere• tip

A B

(1/14)h (14/14)h (10/14)h

(6/14)h

(1/10)h (10/10)h

(7/10)h (6/10)h

(2/14)h (2/1 O)h (6/14)h (6/10)h

(20/14)h (14/10)h

(3/J4)h (2/10)h

(8/14)h (6 /10)h

Dimensiunile indicilor �i exponentilor inscrifi pe desene sint in general egale cu jumatate din dimensiunile pe care le au in scrierea respectiva literele �i cifrele care figureaza cu exponent sau indice', dar nu mai mici de 2,5 mm (fig. 2.13 fi 2.14).

in figurile 2.15 �i 2.16 se i ndica reprezentarea semnelor de larga utilizare pentru scrierea tip B, inclinata �i. respectiv, dreapti.

Standarde generale utilizate la intocmirea desenelor tehnice

Fig. 2.9

Fiq. 2.10

Fig. 2.11

19

•·'" - -11,�.•,I(/ ��....

-'-; .!L

Fig. 2.13 ·Fig. 2.14

·

20 Norme generale

Fig. 2.15

7i 8

fig. 2.16

Standarde generale· utilizate la intocmirea desenelor tehnice 21

2.3.1. Genera litati

Piesele, ansamblele fi subansaniblele care se reprezinta cu ajutorul desenului tehnic au o mare varietate de forme fi dimensiuni, ceea ce a impus utilizarea unor formate normalizate. Prin STAS 1-76 se stabilesc dimensiunile, modul de notare, regulile de prezentare �i utilizare a formatelor.

Formatul (4, fig. 2.1.7) reprezinta spa\iul delimitat pe coala de desen prin conturul pentru decuparea copiei desenului original. Acest contur (2, fig. 2.17), avind dimensiunile ax b se traseaza cu linie continua subtire.

Pe format se traseaza chenarul cu linie continui groasa (3, fig. 2.17). Formatele utilizate in desenul tehnic se clasifica in : formate normale (tabelul 2.4);

formate derivate. la stabilirea formatelor nor

male, formatul A4 este considerat d rept modul. Se va evita folosirea formatului AS.

Notarea formatelor normale se face prin simbolul formatului precedat in paranteze de dimensiunile a x b, prima fiind dimensiunea de baza a formatului (cea pe care se a�aza indicatorul). Exemple de notare: AO (841 X 1 189), A2 (594 X X 420).

Formatele derivate se obtin din formatele normale (cu excepiia formatelor A4 �i AS), prin marirea uneia din dimensiunile a sau b cu un multiplu intreg al dimensiunii corespunzatoare a modulului. De exemplu, dintr-un format A2 se poate ob�ine un format derivat fie majorind inal�imea formatului (fig. 2.18, a), fie majorind baza formatului (fig. 2.18, b).

Notarea formatelor derivate se face prin simbolul formatului de baza corespunzator, precedat

�

AO

Al

A2

M

A4

I A5

ia�ll'· (qxtJJf�J

(f89x{JIJ

(81,MIIJtJ)

591,•81,( (81,/11594)

5{11,xt,Z} (42()Jt591,j

NJ,1,2()

(420x297}

2!0•297

2f()Klt,8

h/,eh/ 2.4

�!JI/' �i .Yc/11/a

( 16

a5 8 m Q25 4 EE a12s 2

B G0625 I D aojt:.:5 Q5 D

de un numar (intreg sau zecimal) care reprezinta raportul dintre suprafata formatului derivat si cea -a formatului de baza, considerat drept unitate. E;emple de notare ,: 1,5A.2 (594 x 630) - fig. 2.18, a ; 1,5A2 (891 x 420)-fig. 2.18,b ; 2,5A2 (1 485 x 420) - fig. 2.19, a; 1,25A1(1 050 X 594) - fig. 2.19, b.

inaliimea formatelor derivate nu trebuie sa fie mai mare de 841 mm.

22

IJA2(594K630) I M

t5A2{89/xl,2Q}

··-� n J Ib

Fig. 2.18

Fig. 2.21

2,5A2{fl,85x420} l,25Af(I05{)xfld4)

lJIIIIBiffi Fig. 2.19

Fig. 2.20

A2

Fig. 2,22

Standarde generale utili:rate la intocmirea desenelor tehnice 23

2.3.2. Reguli de prezentare si utilizare a formatelor

Liniile utilizate pentru executia grafica a formatelor sint cele conform STAS 103-76. Scrierea utilizata este cea conform STAS 186-74.

Formatul are urmatoarele elemente grafice (fig. 2.20) :1 - fisia de indosariere; 2 - chenarul ; 3 - simbolul formatului ; 4 - indicatorul ; 5 - c�nturul pentru decuparea copiei ; 6 - .. vnturul pentru decuparea desenului original ; 7 - retea de coordonate ; 8 - cimpul desenului.

Chenarul se traseaza cu linie continua groasa, tip A, la 5 mm distarl�a de conturul pentru decuparea copiei. Fi�ia de indosariere se prevede pe latura din stinga a formatului �i se traseaza cu linie continua subtire, la 20 mm de conturul pentru decuparea copiei. Mijlocul spatiului fi�iei de indosariere se indica printr-o linie continua subfire. La formatele AS, A4, A3 cu inaltimea de 297 mm Ji derivatele acestuia, fiJia de indosariere este delimitata de linia chenarului, trasata in stinga formatului la 20 mm de conturul pentru decuparea copiei (fig. 2.21 ).

Simbolul formatului se inscrie sub indicator, cu dimensiunea nominala de 3,5 mm. Pe formatele AO ... A3 �i derivatele acestora se traseaza o retea de coordonate,

cu linii continue subtiri, care imparte formatul in zone avind dimensiunile 105 Ji 148,5 mm, notate cu cifre arabe Ji lite re majuscule, cu dimensiunea nominala de 3,5 mm.

Formatele pot fi utilizate avind ca baza oricare dintre dimensiunile a sau b, cu exceptia formatelor A4, a caror baza este intotdeauna dimensiunea a, Ji a formatelor AS, a caror baza este intotdeauna dimensiunea b.

Formatele derivate se vor utiliza numai in cazurile in care nu este posibila folosirea formatelor normale.

Pe aceea�i coala de desen, in cadrul unui contur unic pentru decuparea desenului original, pot fi executate mai multe desene originale, ale ciiror copii urmeaza a fi separate prin decupare, fiecare desen avind formatul Ji elementele grafice ale acestuia (fig. 2.22).

PARTEA A DOUA

REPREZENT ARI UTILIZA TE TN

DESENUL TEHNIC

4. Reprezczntarea in proi�ctie ortogonala api�selor

Vederea este reprezentarea ortogonala pe u n plan a u nei piese neseqionate. Aceasta confine conturul aparent al piesei reprezentate, format din conturul fiecarei forme geometrice simple care intra in componenta piesei, precum �i muchiile �i liniile de intersecfie vizibile din direqia de proiectare.

J l

a-/1}, m,

, m\

\ I

a

I f ifcA; l'\1,f_

' ,cf·(! l'C>': t,'I' �� $ b

Fig. 4.1 Fig. 4.2

la reprezentarea in vedere, conturul aparent �; muchiile vazute se traseaza cu linie continua groasa, iar cele nevazuce sau golurile interioare ale pieselor care trebuie reprezentate pe desen se traseaza cu linie intrerupca sub�ire (fig. 4.1).

Reprezentarea in proiectie ortogonala a pieselor 43

Vederile se clasifica in: vedere obi�nuitci, dad. este reprezentata dupa una din directiile de proieqie prevazute in STAS 614-76 ; vedere inc/inata, daca este obtinuta dupa alte direqii de proieqie decit cele indicate in STAS 614-76.

Pentru piesele turnate sau forjate ale caror forme pline rezulta din suprapuneri sau interseqii de forme geometrice simple se recomanda folosirea muchiilor fictive la trasarea liniilor de interseqie dintre suprafetele formelor geometrice ale pieselor, conform prevederilor STAS 105-76. Muchiile fictive reprezinta interseqii imaginare ale suprafetelor pieselor racordate prin rotunjire. Acestea se traseaza pe desene cu linii continue subtiri �i se termina inainte de interseqia lor cu liniile de contur sau cu alte muchii fictive (v. fig. 4.1).

Trecerea unei linii de contur printr-o muchie fictiva se realizeaza prin intreruperea acesteia pe o distanta de 1-2 mm. Suprafetele cu inclinari care sint !imitate in proieqie de muchii fictive paralele apropiate (muchiile m1 �i m2) se reprezinta in desen numai printr-o singura muchie, �i anume cea care corespunde grosimii mai mici a piesei (muchia mp fig. 4.2, a).

Fetele paralelipipedelor, ale trunchiurilor de piramida �i portiunile de cillndri, te�ite plan, in forma de patrulater se reprezinta in vedere prin trasarea cu linie continua subtire a celor doua diagonale (fig. 4.2, b).

Daca pentru reprezentarea corecta a formei unei piese este suficienta o vedere partiala a acesteia, detaliul respectiv se poate reprezenta fara linii de ruptura (fig. 4.3).

A-A

0 I '® r ,

m·-<;) � .0

.TA

Fig. 4.3

� -= ----� .1t1c/ -ii - &;,ruh/o .sfr,qli

Fig. 4 4

S11prafetele striate �i-.. -n�m,ntde, care au relief marunt uniform, se reprezinta - ,ec:E:re in relief numai pc o mid, parte a conturului (fig. 4.4).

Pentru citirea fara d·f,<;ultate a unui desen ce reprezinta o piesa cu goluri inte,:.·e se utilizeaza reprc:rencarea sa in seqiune pe unul, doua sau mai multe plane

:.� ;::·o,eqie ale sistemului orcogonal de reprezentare. Conturul interior al piesei

44 Reprezentari utilizate in desenul tehnic

se traseaza cu linii continue de aceea�i grosime cu liniile de contur exterior, iar par �ile pline ale piesei seqionate se ha�ureaza cu linii sub1iri, pentru scoaterea lor in eviden�a (fig. 4.5).

Secfiunea, conform STAS 105-76, este definita ca fiind reprezentarea in proieqia ortogonala pe un plan a unei piese, a�a cum ar arata aceasta daca ar fi seqionata cu o suprafa�a fictiva de seqionare (plana. in trepte sau cilindrica) �i daca ar fi indepar-

b

Fig. 4.5

A-A

Fig. 4.6

Reprezentoreo in proiectie ortogonolc'i a pieselor 45

caca 1maginar partea aflata intre ochiul observatorului �i suprafaia de seqionare (fig. 4.6). Planul de seqionare, in general, se alege paralel cu planul de proiec}ie pe care se face reprezentarea.

4 , R«pr�ttntar�a stctiunilor �i pturilor

Clasificarea sectiunilor. Criterii le de clasificare sint in fu nqie de pozi�ia planului de sec�ionare fa\a de planele de proieqie, de modul de reprezentare �i de forma suprafe�ei rezultate din seqionare.

� A-A

A1 • ,Jc,:f,1,,u, .,,. 1·r1:,(}

a b

Fig. 4.7

Dupo modul de reprezentare :

A-A

C

- secfiune propriu-ziso, cirid se reprezinta 1n desen numai conturul figuriirezultate din intersectarea piesei cu planul de seqionare (fig. 4.7, b) ;

- seqiune cu vedere, cind se reprezinta in desen atit seqiunea propriu-zisa,c't �i in vedere, partea piesei aflata in spatele planului de seqionare (fig. 4.7, c).

Dupo pazitia planului de seqionare fato de planul orizontal de proieqie : - seqiune orizontalo, cind planul de seqionare este un plan de nivel ; in acest

caz traseul de seqionare se ir,dica pe proieqia verticala (fig. 4.8, traseul B-B) ; - sectiune vertica/o, cind planul de seqionare este un plan de front, iar traseul

i.;e seqionare este indicat pe proieqia orizontala (fig. 4.8 �i 4.9, traseul A-A);- seqiune inc/inat.:, cind planul de sec�ionare are o pozi�ie oarecare fa�a de

1::,.rele de proieqie (fig. 4.10).ntersec;ia dintre planul de seqionare fi planul de proiec�ie se numefte troseu de sec

·�·e �i reprezinta urma planului de seqionare pe planul de proieqie respectiv. Traseul deee::;ior..ire se reprezinta cu linie - punct sub�ire, avind la capete �i la locurile de schimbare ll i.:ecuei traseului segmente de dreapta trasate cu linie continua groasa. Traseul de seqio-

� se noteaza cu litere majuscule (v. fig. 4.7, o - 4.10).

Dupo form a supra( etei de seqionare : - sectiune piano, cind suprafa�a de seqionare este un plan (v. fig. 4.8 �i 4.9);- sectiune frinta, cind suprafa$a de seqionare este formata din doua sau mai

;e plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90° (fig. 4.11); pentru a �q Jnea sa nu apara deformata, planul inclinat se rabate pina devine paralel cu

-d de proieqie pe care se reprezinta seqiunea ;- seqiune in trepte, cind suprafa1a de seqionare este formata din doua sau

,-:: te plane (de nivel, de front sau de profil) paralele (fig. 4.12);

46 . . . · desenul tehnicReprezentcm utihzate ,n

A-A

Fig. 4 8 Fig. 4.9

Fig. 4.10

A-A

Fig. 4.11 Fig. 4.12

Reprezentoreo in proiectie ortogonala a pieselor47

- seqiune cilindrica, cind suprafata de seqionare este cilindrica, iar seqiuneaeste desfa�urata pe unul din planele de proieqie (fig. 4.13).Dupo proportia in care se face seqionarea piesei :- sectiune comp/eta, cind proieqia respectiva a piesei este reprezentata inintregime in seqiune (v. fig. 4.8 �i 4.9); - seqiune partia/a, cind numai o parte a pieseieste reprezentata in seqiune in proieqia respectiva,separata de restul piesei printr-o linie de ruptura(fig. 4.14 �i 4.15) .

.

Seciiunile propriu-zise. Se utilizeaza·cu scopulde a se reduce spatiul de reprezentare in desen alpieselor de ma�ini, prin reducerea numarului de proieqii necesare determinarii lor corecte, realizindu-setotodata o economie de timp �i de materiale.Dupo pozitia pe desen (ata de proieqia principalaa piesei, seqiuni/e propriu-zise se c/asi(ica in :Seqiune obi�nuita, cind seqiunea este reprezentata in afara conturului proieqiei unei piese �i estedispusa conform STAS 614-76, sau in alta pozitie(v. fig. 4.22).

A-ACL

�

Seqiune suprapusa, cind seqiunea este reprezentata direct peste conturul proieqiei piesei res-yective (fig. 4.14). Se utilizeaza numai in cazul in care Fig. 4.13 nu inca rca claritatea desenelor �i nu duce la compli-caiii de citire. Seqiunile suprapuse se traseaza cu linie continua subtire, iar craseulce seqionare cu Ii nie pu net su b;ire, care reprezinta �i axa de simetrie a seqiu nii.Sectiune deplasata, cind seqiunea se reprezinca in afara conturului proieqiei,:e-a lungul axei care reprezinta urma planului de seqionare, privita din stinga (ro� ta spre dreapta). Seqiunile deplasate se traseaza cu linie continua groasa (fig. 4.15).

D == ----=ns,r�v ,Jilpt@ �1,u,� lz1y-coh.fi

L .:,,e �-'b/t.-.e !f£c/J,� ... �

�--, ttt:--jj-F,g. 4.14

:eq.,une interca/ata, cind seqiunea se reprezinta in intervalul de ruptura dintre �"'! ::01..a paqi ale proieqiei piesei, folosindu-se in special la piesele lungi �i de proc.:·r-.ant (fig. 4.14): Seqiunile intercalate se traseaza cu linie continua groasa, pe

:::2""'! -=- se noteaza urma planului de seqionare.


Reprezentarea rupturilor. Ruptura (conform STAS 105-76) este reprezentarea

conven�ionala, in proieqie ortogonala pe un plan, a unei piese din care se indepar

teaza o anumita parte, separind-o de restul piesei printr-o suprafa�a neregulata,

numita suprafata de ruptura, perpendiculara pe planu I de proieqie ; in u nele cazu ri

separarea se poate face �i printr-un plan paralel cu planul de proiec�ie .

Ruptura se executa cu scopul :

- reducerii spa�iului ocupat pe de

sen de reprezentarea piesei, prin indepar

tarea par�ii rupte, in special la piesele

lungi . fara ca sa fie afectata claritatea �i

precizia reprezentarii (fig. 4.16, a �i b);•• \

I

EIH: I I

b Fig. 4.15

- reprezentarii unor par�i ale piesei,

care la reprezentarea in vedere sint aco

perite de partea indepartata (fig. 4.14,

4.15). Urma suprafeiei de rupere pe planul

de proieqie se nume�te /inie de ruptura,

se traseaza cu linie continua sub�ire, cu

mina libera, �i are forma de linie ondulatii

pentru rupturi in piese de orice forma �i din orice material (fig. 4.16, a �i b), cu

exceptia pieselor din lemn, uncle are forma de linie in zig-zag (fig. 4.17,). Liniile de

rupturii nu trebuie sa coinc i da cu o much ie sau cu o linie de contur a piesei sau sii

fie trasata in continuarea acestora .

Daca ruptura se face in lungul unei axe, la piesele simetrice reprezentate prin

proieqii combinate, sec�iuni �i vederi, linia de rupturii nu se traseaza, aceasta fiind

f-·--t

Fig. 4.16 Fig. 4.17

inlocu,1.i de a,� respectiva a piesei (fig. 4.18). De asemenea, la piesele simetrice re

prezentate pr " jumiita�i sau sferturi , linia de ruptura nu se traseaza (fig. 4.19); in

acest caz axelc de simetrie se noteaza prin cite doua liniu�e paralele, perpendiculare

pe axa de simetrie.

Reprezentarea in proiecfie ortogonala a pieselor

8-8a

IT d

�

TB

BT�JBb

Fig. 4.18

4.3. T rasH de section at�

I

Ii :j::

·-·

Fig. 4.19

49

Traseul de seqionare este urma planului de seqionare pe planul de p�oiectierespectiv. Acesta se traseaza cu linie punct subiire avind la capete �i la locurile de schimbare a direqiei segmente de dreapta trasate cu linie groasa (fig. 4.20). Seg-mentele �e l}n(e continua g�o�sa 5 IJ. 15 nu trebu1e sa 1nt�rs�c�eze lin11le

� __._,,, --

de contur ale pro1eq1e1. lc)�_JA·--·-·--·-r;Notarea traseului de seqia- J �A

nare, a direqiilor de proiecfie �i �/? / a proieqiilor corespunzatoare se 1 face cu litere majuscule din alfa- 1

= ( ,._ A

(,O(](b�l \ 7/,n1eiJli(l1e betul latin{ avind dimensiunea �--·---�nominala de 1,5-2 ori mai A I _(w� �-mare decit cea. folosita pentru lfig. 4.20 inscrierea cotelor pe desen. Literele se scriu paralel cu baza formatului, deasupra sau linga linia sage!ii care indicadireqia de proiecJie, cit �i deasupra proieqiei. De-alungul intregului traseu, vatrebui sa apara acee�i litera majuscula, diferita de cele notate pe alte proiecfii depe acelafi desen. ___..

4 - Desen tehnic industrial pentru constru::tll de ma$lnl - ed. 183 ---


Pentru a u�ura urmiirirea traseului, in cazul seqiunilor notarea se poate face �i in locurile de schimbare a direqiei (fig. 4.21). Daca pe un desen exista mai multe trasee de sectionare din care rezulta sectiu ni de forma identica, acestea se noteaza cu aceea�i lit;ra, iar sec�iunea se reprezi�ta o singura data (fig. 4.22).

a b

Fig. 4.21

Fig. 4.22

4.4. No nc g,nu le pcntru r pr � n. , a sccf ;[c,.,

Piese/e pline (�uruburi, nituri, arbori, osii, pene etc.), precum �i unele elemente pline care intra in compunerea formelor unor piese, cum sint spiiele de la ro�ile de manevra, nervurile, aripile unor palete etc., in proieqie longitudinala, se repre-

Reprezentarea in proiec\ie ortogonala a pieselor 51

zinca 1n vedere �i nu in seqiune, chiar daca planul de seqionare trece prin axa lor de simetrie sau printr-o parte din ele.

Reprezencarea corecta a nervurilor in desenul tehnic este indicata in fig. 4.23 : cind planul de seqionare taie o nervura in lungul ei, aceasta se reprezintii in vedere, neha�uratii (in fig. 4.23, bin proieqia principalii), iar cind este tiiiatii transversal nervura se reprezintii in seqiune, ha�uracii (in proieqia laceralii).

ar

[M_.-,,• l a

LNerw�-�

B-8

� = �-;;,,}·

. . -

Fig. 4.24

B

A-A

1/

'- .Al �j,(Jsvrep;g_ � sec/K.Jne A»i7tdn<1h

Fig. 4.23

...........

A-A

�

------

JA

Fig. 4.25

Aceasta regula se aplica �i in cazul tablelor sau a unor elemente plate. Reprezentarea corecta a rotilor de manevra este indicata in figura 4.24, unde

spi�ele sint reprezentate in vedere, chiar daca planul de seqionare trece prin axa lor. Determinarea unor e/emente de formii aflate intre suprafa�a de seqionare �i

observator se face cu linie-punct sub�ire, pe planul de proieqie al seqiunii respective (fig. 4.25). Tot cu linie-punct sub�ire se reprezinta �i elementele rabatute


in planul de seqionare (v. fig. 4.34, a). Astfel de reprezentari se folosesc atunci cind planul de seqionare nu trece prin axele unor astfel de elemente, iar reprezentarea ob�i nuta este suficient de clara pentru citi rea desenului.

Piesele care admit plane de simetrie se pot reprezenta in desen combinat, jumatate vedere - jumatate seqiune, respectindu-se urmatoarele reguli:

- in proiectie pe planul vertical se va reprezenta in vedere partea din stingaaxei de simetrie, iar in seqiune partea din dreapta axei (v. fig. 4.18);

Bl__.,

b

Fig. 4.26

in proieqie pe planul orizontal, vederea se va reprezenta deasupra axei piesei, iar sec�iunea sub axa de simetrie a piesei (fig. 4.26, b) ;

- in proiec�ie pe planul lateral, vederea se reprezinta in stinga axei piesei,iar seqiunea in dreapta axei de simetrie a piesei (fig. 4.26, b).

La reprezentarea pieselor simetrice - pentru a face economie de timp �i spatiu-se ad mite sa fie reprezentate pe jumatate (v. fig. 4.27, a), sau pe sfert(v. fig. 4.19); in care caz axa (axele) de simetrie se noteaza la fiecare capat, prin cite doua segmente paralele de linie sub�ire, dispuse perpendicular pe linia de axa.

In cazul in care liniile de contur Ji muchiile piesei reprezentate vor depa�i cu 2-3 mm linia de axa (fig. 4.27, b), axele de simetrie nu se mai noteaza cu liniu\e paralele.

Elemente/e unei piese care se repeta identic pe aceea�i proiec�ie (de ex.: gauri, danturi etc.), dupa caz, pot fi reprezentate complet o singura data, in pozi\ii extreme (fig. 4.28, a �i b) sau pe o mica portiune (fig. 4.28, d), restul elementelor identice fiind reprezentate simplificat.

'

-


in cazul reprezentarii intrerupte, prin finie de ruptura, a unei piese, totafitatea elementelor identice care se repeta se stabilesc prin numarul lor (fig. 4.28, c).

Conturul piese/Qr sau ansambluri/or invecinate, care se impune a fr repre;en·�at pentru lamurirea interdependen�ei dintre piese 'sau pentru stabilirea gabaritufui, se traseaza cu linie-doua puncte sub�ire (fig. 4.29, c;, �i. b).

A-A �

a

b

c�-wtJ �-t-l=Bfl a b

loo/�

C

Fig. 4.27

_Lil '-�ii

,I,�)

a

Fig. 4.29

Fig. 4.28

MlamW iweain:,f

[�ti

11m11r J'� �I�L4 .. J ................................... y_J

b

De asemenea tot cu linie - doua puncte subtire se traseaza �i conturul pieselor care executa deplasari in pozi�ie extrema sau intermediara de miicare (fig. 4.30). Piesele in astfel de pozi�ii nu se ha�ureaza, chiar daca sint reprezentate in sec!iune.

Dad, _in reprezentarea la o anumita scara, o parte a piesei nu apare suficient de c'.ar, detaliul respectiv se reprezinta separat la o scara marita, in vedere sau sec�iune,

54

UIHNt16f.-e

ff} a

3

2

Af'

8 .xvro5-i

b

Fig. 4.31

A-A

Reprezentari utilizate in desenul tehnic

()

lltW;l-----g lffil...----8 �--=-----7

�fl-+J�'1iN----6

l..�!------54

I

.TA

Fig. 4.30

AG_

·\YtA a b

Fig. 4.32


limitindu-se prin linie de ruptura (fig. 4.31, b); in acest caz, portiunea proieq1e1 respective se incadreaza cu un cerc (fig. 4.31, a) trasat cu linie continua subtire, marcat printr-o litera. Detaliul astfel reprezentat se amplaseaza, de obicei, in apropierea proieqiei respective.

Piesele sau obiectele care au suprafe�e curbe (fig. 4.32, a §i 4.33, a) se reprezinta �i desfa�urat, daca este necesar; in acest caz liniile teoretice de indoire se reprezinta cu linie continua subtire (fig. 4.32, b §i 4.33, b), iar deasupra se trece simbolul grafic care indica reprezentarea desfa�urata a piesei.

\] E3 - a

Lm,e .svblire- '

(g,/vru/ � fliM�J

Fig. 4.33

Q_

b

Pentru reducerea numiirului de proieqii pe un desen, gaurile flan�elor �i ale elementelor similare se pot reprezenta simplificat (fig. 4.34, a �i b), in acest caz elementele rabatute se reprezinta cu linie punct subtire.

Proiectiile reprezentate rotit (v. fig. 4.38, b) sau desfa�urat (v. fig. 4.32, b �i 4.33, b)se noteaza, indiferent de sensul de rotire sau de desfa�urare, prin simboluri grafice conform figurii 4.35, amplasate in continuarea literelor de identificare a proieqiei.

f

b

Fig. 4.34

OQ a b

Fig. 4.35

Pentru reprezentarea desenelor de documenta;ie tehnologica se stabilesc urmatoarele reguli :

- pe desenele din planurile de operatii �i din fi�ele tehnologice, conturulsuprafe;elor neprelucrate in operatia respectiva se traseaza cu linie continua sub�ire, iar conturul suprafetelor prelucrate cu linie continua groasa (fig. 4.36) ;


- concurul adaosului de prelucrare, pe desenele de piese finite (fig. 4.37, o)�i conturul piesei finite pe desenele de semifabricate (fig. 4.37, b) se traseaza cu linie punct groasa.

Axele �i linii/e centre/or giiurilor sau orificiilor care au dimensiuni mai mici de 10 mm �e traseaza cu linie continua subfire, iar cele care au dimensiunile mai mari de 10 mm se traseaza cu linie punct sub�:ire.

�roli iJ Q'1Elro/,O re.roer:liYd

t.==E-+-l--3 /.Jn,e�

Fig. 4.36 Fig. 4.37

Liniile de axa trebuie sa depa�easca cu 2-3 mm liniile de contur ale proieqiei piesei.

4.6. Rqprezqntari combinate

Reprezentarile combinate sint reprezentari conventionale folosite in scopul de a u�u ra �i simplifica executarea desenelor. Axa de si metrie delimiteaza cele doua parfi ale piesei, cea reprezentata in vedere de c�a reprezentata in sectiune. Reprezentarile combinate au avantajul ca pe o singura proieqie se pot determina atit aspectu I exterior al piesei, cit �i imagi nea configu ratiei sale i nterioare, pri ntr-o reprezentare complexa (v. fig. 4.26).

4.6, Repr.zzentarea vedqrilor �i a v.zderilor partial rotit�

Vederl partial directe. Pozitia de reprezentare a unei piese se alege in a�a fel incit un numar cit mai mare de fete plane ale formelor geometrice sa fie paralele cu planele de proieqie pe care se face reprezentarea ; sint insa cazuri cind unele parti din piesa au o pozi!ie inclinata fata de planele de proieqie, ceea ce duce la ingreu narea reprezentiirii �i cotarii lor corecte.

In astfel de cazuri, pentru inlaturarea dificulta�ilor de reprezentare, se folose�te proiectarea pe plane auxiliare care, dupa rabaterea pe unul din planele de proieqie, dau posibilitatea obtinerii adeviiratei forrne �i marirni a elernentului reprezentat (fig. 4.38, o). Direqia de. proiectare se indicii printr-o sageata marcatacu o majuscula, iar deasupra proieqiei se noteaza litera respectivii.

Reprezentarea in proiecfie ortogonala a pieselor 57

Direqiile de proieqie se indica pe desen in urmatoarele cazuri : - in cazul vederilor obi�nuite dispuse pe desene fa!a de proieqia principala

in alte pozifii decit cele prevazute de STAS 614-76 (D, fig. 4.39) in scopul folosirii cit mai economice a cimpului desenului.

- seqiuni obifnuite, indiferent de poziiia in care se dispun pe desen, fa�a deo alta proieqie decit proieqia principala a piesei (seqiunea A-A, fig. 4.39) ;

-$-

a

'

I ' I I

I

A

I , I

AO

b

F!q. 4.38

�

c-c

Es D

�

n I 4>-

Fig. 4.39

vederi inclinate, indiferent de pozifia in care se dispun pe desen (fig. 4.38); proieqii ale aceleia�i piese, reprezentate pe alte plan�e.

Vederi partial rotite. Cind planul auxiliar pe care s,e face reprezentarea este

rotit pina devine paralel cu unul din planele de proiec�ie, ob!inindu-se astfel adevarata for ma �i marime a piesei (v. fig. 4.38, b ), se realizeaza o vedere partial rotita. Dea

supra proieqiei obtinute prin rotire se indica litera majuscula, urmata de simbolul

grafic care indica ca proieqia este reprezentata prin retire.


4.7. Hafuri utilizate in duenul te�nic

Notarea conven;ionala grafica pe desen a diferitelor materiale, poarta denumirea de ha�urare. Ha�ururile utilizate �i regulile de reprezentare grafica a seqiunilor in piese de diferite materiale sint prevazute in STAS 104-80, din care se da un extras in tabelul 4.1.

' .

- Akhk

Lemn1-�nln

G' I fihrei)

45•

�. ot,a:;rom,dr:i refror:/o·Iii� prod,# cwum."11

h/Jehl 4.1.

I

Partile pline ale piese/or meta/ice seciionate se hafureaza cu linii continue sub;iri drepte, paralele, inclinate la 45°, la dreapta sau la stinga, faia de o linie de contur a proieqiei, fa;a de o axa a reprezentarii sau fata de chenarul desenului (fig. 4.40). Distan�a dintre hafuri se alege in func�ie de marimea suprafe;ei ha�urate, intre limitele 0,5-6 mm, �i trebuie sa fie de obicei, aceea�i pentru toate seqiunile �i proiec;iile respective, ale acelea�i piese.

Ha�urarile tuturor seqiuni/or care se refera la aceea�i piesa (in aceea�i proieqie sau in proieqii diferite pe acela�i desen) se traseaza in acela�i sens, cu aceea�i inclinare �i la aceea�i distanta (fig. 4.40).

Daca o piesa se seqioneaza in trepte - cu mai multe plane paralele - ha�urarile corespunzatoare diferitelor trepte se traseaza in acela�i sens, cu aceea�i inclinare �i distan;e, insa decalate intre ele la fiecare schimbare de plan (fig. 4.41).

Pentru ca doua piese a/iiturate 1 �i 2 (v. fig. 4.40), care au fost seqionate, sa se deosebeasca una de alta, se ha�ureaza in sens invers, inclinat tot la 45°. Cind pe un


desen sint reprezentate sectionat mai mult de douii piese aliiturate, evidentierea acestora se realizeazii a tit pri n orientarea ha�u rilor, cit �i prin distanta diferitii dint re ele (fig. 4.42).

Dacii liniile de ha�uri intilnesc o cotii sau o inscriptie, care nu au putut fi a�ezate in afara suprafetei hafurate, acestea se intrerup in portiunea respectivii (fig. 4.43).

��-""!O""IOtr-e

� ..Jl>flff' m11irk.:e

I

Fig. 4.40

'-.Llhf'-1� sfr'iF

/1-,,7 �.Ye

�marrn

_tt,pi� cJ-eo,ob fTKN c:t\1151

Fig. 4.42

A-A

'f'e

�TA AT��di�

Fig. 4.41

ti

qpi,nvudi «cl�

/,,_�_/n$11rthr ..Jl!!i ?! __�coW,,r

Fig. 4.43

Seqiunile a caror Jatime pe desen nu depiife�te 2 mm se pot innegri complet,

iar la contactul intre douii seqiuni innegrite se lasii un spa;iu liber de 1-2 mm, functie de miirimea reprezentiirii (fig. 4.44).

La suprafetele mari seqionate se poate ha�ura numai o fi�ie de-a lungul conturului

(fig. 4.45), iar la seqiunile a ciiror lungime este mult mai mare in raport cu liitimea,

ha�urarea se poate limita numai la capete �i in jurul gaurilor sau orificiilor.

Dacii pe un desen anumite piirti ale proieqiei sint inc/inate la 45° fatii de lini1

de contur sau axa fata de care se face ha�urarea, ha�urile se traseaza inclinate la.30°

sau 60 fatii de aceastii axii sau linie de contur (fig. 4.46).

60 Reprezentari utiliz�te in desenul tehnic

Fig. 4.44 Fig . .4.45 Fig. 4.46

4.8. Oispun�rea proiectiilor

in activitatea zilnica se intilnesc diferite piese de ma�ini care in reprezentarea ortogonala nu pot fi complet determinate ca forma �i cjimensiuni numai p·rin doua sau trei proieqii, fiind neoesare 4, 5, 6 sau chiar mai multe proiec�ii. iar in alte cazuri fiind necesare reprezentari combinate (vederi �i seqiuni) pe aceea�i proieqie.

Modul de a�ezare a proieqiilor unei piese (vederi sau sectiuni) pe desenele tehnice in cadrul proiectiei ortogonale poarta denumirea de dispunerea proieqii/or �i este reglementat prin STAS 614-76.

Daca se considera imaginar piesa a�ezata in interiorul unui cub (fig. 4.47), denumit in acest caz cubul de proieqie, iar proieqiile piesei se obtin pe fetele interioare

I 8

2 5/

E F

_J,_ _

0. I

/I H

Fig. 4.47

II

F -�!!!.§!!!!.

I If I ,.,-I 1.....1

I c�:ri L ______

G H

H G

Fig. 4.48

ale cubului, dupa directiile indicate prin sage�i ; prin desfa�urarea cubului (fig. 4.48) se obtin �ase proiectii diferite, care, in conformitate cu STAS 614-76, se denumesc astfel:

- Vedere din fato, pentru proieqia ob�inuta dupa direqia 1, careia i se maispu ne �i vedere sau proiecfie principalo a piesei fi corespunde cu proieqia sa pe planul [V] ;


- vedere de sus, pentru proieqia ob1inuta dupa direqia 2, care corespundecu proieqia ce se ob�ine pe planul [Hi] (orizontal inferior);

- vedere din stinga, pentru proieqia ob�inuta dupa direqia 3, care corespunde cu proieqia ce se ob�ine pe planul [Wd] (lateral dreapta);

- vedere din dreapta, pentru proiec1ia ob�inuta dupa direqia 4, care cores

punde cu proieqia pe planul [W,] (lateral stinga);

b

Fig. 4.49

- vedere �e jos, pentru proieqia ob1inuta dupa direqia 5, care corespundecu proieqia pe planul de nivel [H,] situat deasupra piesei ;

- vedere din spate, pentru proiec1ia obfinuta dupa direc�ia 6, care corespundecu proieqia pe un plan de front [W2], situat in fa1a piesei.

Dispunerea pe desen a proieqiilor piesei in raport cu proiectia principala este

indicata in (fig. 4.48). Exceptie se face cu vederea din spate, care poate sa ocupe pozi�ia / sau pozi1ia II (pentru restul proieqiilor nu este necesara notarea pozi�iilor).

Proieqia principala (vederea din fa�) se alege astfel incit sa reprezinte piesa in pozi�ia de funqionare, iar pe aceasta proiec1ie sa apara cele mai multe detalii de

forma �i sa se poata inscrie cit mai multe dimensiuni (fig. 4.49). Piesele care pot fi folosite in orice pozitie (axe, �uruburi, arbori etc.) se reprezinta, de obicei, in

poziiia principala de prelucrare.

La alegerea pozitiei de reprezentare a unei piese, mai trebuie sa se aiba in vedere fi urmatoarele :

- elementele de forma (formele geometrice) cu dimensiuni mari, In raportcu celelalte forme componente ale piesei, si fie cit mai aproape de planele de pro-

1eqie, astfel incit si se evite, pe cit posibil, la desenare, acoperirea elementelor cu

dimensiuni mai mici ;


- un numar cit mai mare de fe�e plane ale formelor geometrice ale piesei sa

fie paralele cu planele de proieqie, astfel incit sa se poata ob�ine direct adevaratele

lor marimi. La stabilirea numarului de proieqii trebuie sa se �ina seama de faptul ca piesa sa

fie complet reprezentata, sa se poata inscrie pe desen toate dimensiunile care defi

nesc formele geometrice componente ale piesei, fara a se crea grefeli de interpretare

�i citire a desenului. Cind pentru reprezentarea u nei piese sint necesare numai trei proieqii, acestea

se reprezinta �i se a�aza conform celor indicate in figura 4.50.

Ii

a

F,g. 4.50

Metode/e de proieqie, dupa modul de dispunere a proiec�iilor pe desen in raport cu proieqia principala, prevazute in STAS 614-76, sint urmatoarele:

- metoda primului triedru, denumita metoda E (metoda europeana), carefolose�te ca simbol grafic de identificare simbolul din figura 4.51, a, dispunerea proieqiilor fiind indicata in figura 4.48;

Reprezentarea in proiectic ortogonala a pieselor 63

- metoda celui de-al cincilea triedru, denumita metoda A (metoda americana),care utilizeaza ca simbol grafic de identificare simbolul din figura 4.51, b, dispunerea proieqiilor fiind indicata in figura 4.52.

La cererea beneficiarului, simbolul grafic de identificare a metodei folosite in proiectare se reprezinta deasupra sau linga indicator (in special pe documenta�iile tehnice executate pentru strainatate).

8� a

�8 �b

Fig. 4.51

r�l'f!..�� I

/--, I ( - I I I r-.� i I, ... ..,_ I r.J r, I '----'-

CL _______ O

� ,B

/� I [0]1, ��

��§;Lg]' '' DJ]. /"

D Fig. 4.52

4.9. fntocmircza -desenului d� Hl�v,u

�-o- 1. Generolitati

Desenul unei piese este, de fapt, reprezentarea grafica in proieqie ortogonala a tuturor formelor geometrice componente �i in numarul de proieqii corespunzatoare astfel incit piesa sa fie cit mai clar �i complet determinata.

Dupa modul de concepere �i realizare, desenul unei piese, al unui subansamblu sau al unui ansamblu poate fi :

Desen de proiect sau de documenta�ie tehnica, care exprima transpunerea graf:ci, in proieqie ortogonala, a concep�iei proiectantului, cercetatorului sau a inovatorului, datele necesare executarii desenului rezultind din calcule sau experi"'l'lentari.

Desen de releveu, care reprezinta transpunerea grafica, in proieqie ortogonala, dopa model (piesa sau subansamblu existent), prin reproiectare.

in ambele cazuri se incepe cu un desen executat cu mina libera, in creion, pe or1ce fel de hirtie (de obicei pe hirtie alba opaca), de un format corespunzator unei reprezentari cit mai dare �i complete. Acest desen poarta denumirea generala de sclJ,fo, poate fi facut la o scara marita sau miqorata, intr-o aproxima�ie vizuala �i

64 Repre:r:entari utilizate in desenul tehnic

serve�te la intocmirea desenelor de studiµ �i de executie. in unele cazuri, schita poate fi utilizata �i ca desen de execu�ie, daca este completata cu datele necesare referitoare la dimensiuni, starea suprafetelor �i abateri de forma �i pozitie a suprafetelor.

Necesitatea alcatuirii schi�ei, dupa model, rezulta �i din situatiile urmatoare: - nu intotdeauna piesele care urmeaza a fi reproiectate pot fi demontate,

transportate �i desenate in atelierele de proiectare, din cauza ca instalatiile carora le apartin nu pot fi oprite ;

- prin alcatuirea mai intii a schitei �i apoi a desenului de executie se inlaturaeventualele gre�eli de reprezentare �i se realizeaza �i econornie de timp �i materiale.

4.9.2. Intocmirea schi�ei

Realizarea schitei unei piese comporta doua etape principale: etapa de observatii fi de studiu asupra piesei ce urmeaza a fi desenata �i etapa de realizare grafica a schitei.

Epata de observafii �; studii (studiul preliminar al piesei) cuprinde urmatoarele: - Studiul (identificarea) piesei ; precizarea denumirea piesei ; stabi!irea func

t1e1 piesei in ansamblul, mafina sau instalatia din care face parte; determinarea pozitiei de funqionare, in special la piesele care prin natura functiei lor nu se pot desena decit intr-o anumita pozitie (arborele cotit al unui compresor, al unui motor etc.); stabilirea raporturilor reciproce ale piesei cu celelalte piese ale ansam

I

\ "· '111d pa/rot;_Fig. 4.53

blului din care face parte. - Studiul tehnologic

al piesei : precizarea materialului din care este rea- Tnmc/,1 4? lizata piesa ( de ex. fonta Fe 250 STAS 568-75 ; otel

�rr O L 37 ST AS 500/2-80 ; bronz - Bz 14 T ST AS 197/1-75 etc.); stabilirea procesului de fabricatie a piesei �i eventualele tratamente termice ; determinarea calitatii prelucrarii suprafetelor (rugozitatea).

- Studiul formelorgeometrice ale piesei : ·determi narea formei geome-

trice de baza (principala) care determina �i pozitia de reprezentare a piesei ; determinarea celorlalte forme geometrice ale piesei (fig. 4.53) Ji modul lor de reprezentare ; determinarea formel funcflonale a plesel, rezultata din completarea formelor principale cu elemente auxiliare rezultate din prelucrare, ca filete, canale de pana, gauri etc. ; determinarea formei constructiv tehnologlce a piesei, care rezulta din forma functionala prin completarea cu unele detalii, ca racordari, inclinari ale peretilor, t�ituri, conicitap etc., impuse de procesul tehnologic de fabricatie al piesei.

Reprezentarea in proiectie ortogonalc'i a pieselor 65

in figura 4.54 este reprezentata o p1esa - in vedere explodata - din care rezulta clar formele geometrice componente cit �i forma geometrica de baza.

- Stabilirea pozitiei de reprezentare tine seama de urmatoarele : pozitia dereprezentare a unei piese trebuie astfel aleasa incit in vederea sau sectiunea principala sa apara cit mai multe detalii de forma �i sa se inscrie cit mai multe dimensiuni; sa se elimine deformarea prin proieqie a unor elemente geometrice, cum

3

a

Fig. 4.54

sint cercurile, patratele, hexagoanele etc., inlesnind astfel intocmirea corecta a desenului �i citirea acestuia ; pozi\ia de reprezentare sa corespunda cu pozitia reala de functionare a piesei in ansamblul sau instalatia din care face parte (in cazul pieselor care pot fi folosite in orice pozitie, se recomanda sa fie reprezentate In pozitia principala de prelucrare) ; daca exista doua sau mai multe pozitii .de funqionare a piesei se va alege ca p�nitie de reprezentare aceea in care proiectia principala -vedere sau seqiune - sa reprezinte cit mai multe detalii de forma Ji sa permit.a inscrlerea cit mai multor dimensiuni, urmarindu-se totodata sa existe cit mai putine muchii Ji elemente nevazute 'reprezentate prin linii intrerupte.

0

��tti�tfJ '

a:$ L.....: �L

.,.� Fig. 4.55 b

- Stabilirea numarului de proiectii functie de criteriile de mai inainte, cunoscind ca o piesa poate fi complet determinata dintr-o proiectie, doua, trei sau mai multe, in functie de gradul sau de complexitate. Daca pentru o piesa sint necesare trei proiectii, acestea se reprezinta ji se a�aza pe formatul de desen conform figurii 4.55, b.

5 - Desen tehnlc industrial pentru constructU de ma,1n1 - ed. 183


Etapa de realizare graficii a schifei trebuie sa aiba in vedere urmatoarele : - Alegerea formatului de hirtie �i stabilirea spa�iului necesar pentru fiecare

proieqie (dreptunghiuri minime de incadrare). Pentru aceasta se stabilesc, in prealabil, dimensiunile de gabarit ale piesei (lungime, la�ime �i inaltime), chiar in limita aproximatiei vizuale, pe baza carora se determina formatul corespunzator. Pe formatul ales se traseaza indicatorul �i dreptunghiurile minime de incadrare (fig. 4.56).

'

1

' A • • -� I -..

-+--· -t·

-+-

- n,r

Fig. 4.56

Spa�iile necesare pentru fiecare proiecfie vor fi astfel dispuse indt distantele di ntre ele sa fie aproximativ egale �i sa incadreze perfect conturul piesei. Necunoscutele x Ji y din figura 4.56 se determina astfel:

x = L - (A + B) - (20 + 5) , cu conditia 20 � x � 80 ; 3

y = 1 - (B + c� - (2 x 5) , cu conditia 10 � y � 50,

L fiind lungimea formatului iar / - la�imea formatului. - Trasarea axelor de simetrie se face cu linie punct subtire. Acestea trebuie

sa depa�easca cu 2-3 mm conturul proiec�iei (d,reptunghiul de incadrare; v. fig. 4.56). lntersectia liniilor de axa se face numai prin segmente de dreapta, la inceputul Ji sfir�itul acestora. ln figurile 4.57 §i 4.58 se indica tras1rea axelor de simetrie pe diferite corpu ri geometrice.


- Trasarea conturului exterior se face cu. linie continua subtire, pe cele treiproiec�ii, in limitele dreptunghiurilor de incadrare stabilite (fig. 4.59).

- Trasarea conturului interior al piesei se face considerind piesa imaginar sec�ionata cu o suprafa�a de sec�ionare (v. § 4.2), complet sau par�ial (fig. 4.60). Forma

a b

Fig. 4.57

1-

I t \

_.& i s,mefrie

I -·-+-·-·

·Fig. 4.59

� nll=tc: g:,ehr

�3Jt!gtne11K:

� /..![liil d> c� se h:epe fl._ se Tvrmna a; �nt

Fig. 4.58

(unc�ionali a piesei se determini prin trasarea filetelor, iar forma constructiv-tehnologici prin trasarea ra,cordirilor Ji a muchiilor fictive.

- Tngro,area liniilor de contur se face dupa completarea detaliilor de form!ti constructive ale piesei, cu linie continua groasa atit conturul exterior, cit Ji con-


Fig. 4.60

INOICATlJll

Fig. 4.61

Repreientarea in proiecfie oraogonalci a pieselor 69

t

� r,

Fig. 4,62,

70 Reprezentari. utilizate in desenul tehnic

turul interior al piesei (fig. 4.61). Tot in aceasta faza se indica pe desen urma planelor cu car.e a fost seqionata piesa, prin marcarea traseului de seqionare A�A fi B-B.

- Hafu rarea partilor seqionate se face pentru scoaterea in evidenta a portiunilor pline din piesa seqionata pe planele respective. Aceste portiuni se hafureaza cu linii continue subiiri, inclinate la 45°, conform § 4.7 (fig. 4.61).

Spre a se intui Ji mai bine modul de intocmire a unei schiie, in figura 4.62, piesa este reprezentata atit in proiec�if. axonometrica (fig. 4.62, o), cit Ji in proi�ciie ortogonala (fig. 4.62, b), eviden�iindu-se creJterea clarita�ii.

Pentru ca desenul de releveu - schifo - sa serveasca fi ca desen de executie trebuie completata cu datele referitoare la dimensiu ni, starea suprafetelor fi abaterile de forma �i pozi�ie reciproca a suprafeielor (v. cap. 5 �i 6).

5. Cotarea desen¢lor tehnic¢

5.1. Norme fi r�guli de cotare

5. 1 .1. Generalito\i ·

Dimensiunea este o caracteristica geometrica liniara, care stabile�te manmea unei piese, distanfa dintre doua suprafete, distanta dintre piesele unui ansamblu, sau distanta dintre doua subansamble ale unei instalafii, unghiulara etc.

Determinarea Ji' inscrierea pe desene a dimensiunilor pieselor sau ansamblelor poarta denumirea de cotare �i se efectueaza conform regulilor stabilite prin STAS 188-76.

Dimensiunile care se inscriu pe desene sint de doua feluri :- dimensiuni nominale N, rezultate din calcul, proiectare sau cercetare, sta

bilite pe baza unor criterii funqionale sau constructiv tehnologice a pieselor; se inscriu pe desenele de proiect sau de documentatie· tehnica;

- dimensiuni efective E, rezultate din masurare; se inscriu pe desenele dereleveu.

Aceste dimensiuni se prevad fi se inscriu pe desene cu abateri, impuse de conditiile de executie Ji de funqionare a pieselor in cauza.

Cotarea trebuie sa determi.ne cu precizie toate dimensiunile necesare executiei Ji functionarii pieselor, prin inscrierea corecta a valorilor dimensionale care definesc formele geometrice funqionale Ji constructiv-tehnologice ale pieselor desenate.

Cotele se inscriu pe desene cu cifre arabe fi cu dimensiunea nominala prevazuta in STAS 186-74. Dimensiunile cotelor se exprima In milimetri. Liniile utilizate pentru executia grafica a cotarii sint cele prevazute in STAS 103-76.

s.1.2. Ele cotarii

in reprezentarea grafica a cotarii, conform fig. 5.1, se disting urmatoarele elemente principale :

Liniile de cota, deasupra carora se inscriu valorile numerice ale cotelor, se traseaza cu linie continua subtire, parole/ cu liniile de contur ale proiecfiei piesei, la distanµ de minimum �apte milimetri. Se delimiteaza prin sageti, amplasate la una sau ambele extremitati, sau prin combinatii de sageti fi puncte (fig. 5.1). in cazul cotarii

72

Fig. 5.2 Fig. 5.3

a b

Fig. 5.5

Fig. 5.7

Reprezentari utilizate in desenul tehnlc

75 75 75

fig. 5.1

Fig. 5.4

·Fiig. 5.6

b Fig. 5.8 fig. 5.9

Cotarea desenelor tehnice 73

lungimii arcelor de cerc (fig. 5.2 �i 5.6), diametrelor de circumferinta (fig. 5.4), razelor de curbura cind centrul poate fi determinat la scara desenului (fig. 5.3, R 20) �i razelor de curbura cind centrul nu poate fi determinat la scara desenului (fig. 5.3, H 120), linia de cota se executa frinta inspre centru.

Liniile ajutcitoare se traseaza cu linie continua subtire �i indica suprafetele sau planele intre care se inscriu cotele, putind servi ji la construirea punctelor necesare pentru determinarea formelor geometrice ale pieselor reprezentate (muchii fictive, centre de curbura etc.).

Liniile a)utatoare trebuie sa fie, in general, perpendiculare pe liniile de cota �i sa le depajeasca cu 2-3 mm. Daca este necesar, pentru claritatea cotarii, liniile ajutatoare se pot trasa inclinat la 60°, fata de linia de contur (v. fig. 5.4, 0 30). in cazul cotarii dimensiunilor unghiulare sau a lungimii arcelor de cerc ce corespund unor unghiuri obtuze, liniile ajutatoare se traseaza radial (fig. 5.5, b), iar in cazul coardelor de cerc sau al lungimii arcelor ce corespund unui unghi � 90°, liniile ajutatoare se traseaza paralel cu bisectoarea unghiului respectiv (fig. 5.5, a �i 5.6).

Ca linii ajutatoare mai pot fi folosite : (liniile de cota, in cazul special al cotarii profilurilor curbe (fig. 5.7); liniile de contur, in cazul unor desene cu destina�ie speciala, trasate cu o grosime deosebita (fig. 5.8, a �i b) �i fig. 5.9).

Liniile de indicofii se traseaza cu Ii nie -continua subtire ji servesc pentru a se preciza pe desen o prescriptie, o notare conventionala (v. fig. 5.1) sau o cota, care din lipsa de spatiu, nu poate fi inscrisa deasupra liniei de cota (v. fig. 5.17).

Linia de indicatie se sprijina pe o suprafata, printr-un punct ingro�at (v. fig. 5.6, gros. 10). pe o linie de contur, printr-o sageata (v. fig. 5.6, 0 15), sau pe o Ii nie de cota fara punct sau sageata (v. fig. 5.17).

Cote/e reprezinta valorile numerice ale dimensiunilor elementelor cotate. Se inscriu deosupro liniilor de cotci, la 1-2 mm distanta de �cestea, de preferinfci spre

mijlocul /or, �i decalate alternativ una fata de cealalta, sau fata de o axa de simetrie v. fig. 5.1 �i fig. 5.19), dimensiunea nominala a scrierii fiind de minimum 3,5 mm.

Toate dimensiunile liniare, inscrise pe desen, se exprima in milimetri, insasimbolul unitatii de masura nu se inscrie dupa cota respectiva, cu exceptia dimensiunilor unghiulare, sau a dimensiunilor liniare exprimate in alte unitati de masura, a care se inscriu simbolurile unitatii de masura.

Fae exceptie de la regulile de inscriere a cotelor urmatoarele cazuri : - cind spatiul pentru dispunerea cotelor este insuficient, acestea se inscriu

fe in afara liniilor ajutatoare, de preferinta in dreapta, fie in dreptul unor linii de ndicatie (v. fig. 5.17) sau pe bratul prelungit al liniilor de cota;

- cind se indica o conicitate, prescrip1ia conicitatii se inscrie paralel cu axa;:iesei (fig. 5.10, a) sau pe o linie de indica1ie (v. fig. 5.39, b);

- cind se indica o inclinare, prescriptia se va inscrie paralel cu suprafatandinata, deasupra acesteia (fig. 5.10, b).


Siigetile utilizate la cotare au for ma �i dimensiu nile indicate in fig. 5.11, dar nu mai mica de 2 mm. Sagetile se sprijina, de obicei, pe liniile ajutatoare, pe liniile de contur sau pe liniile de axa (cind reprezinta conturul imaginar al piesei). Cind sageata intilne�te o linie de contur, in zona sage�ii linia de contur se intrerupe (fig. 5.12).

,J r i i

'1 I >N«J

�

� ] KXJ

E1J

b a

Fig. 5.10 Fig. 5.11

b a

Fig. 5.12 Fig. 5.13

a

flg. 5.14 Fig. 5.15

Liniile de cota sint prevazute cu sage�i numai la una din extremita�i. in urmatoarele cazuri : la cotarea razelor de curbura (fig. 5.13, o �i b); la cotarea elementelor simetrice (fig. 5.14); la cotarea mai multor dimensiuni fa{a de o linie de referinta printr-o singura linie de cota (fig. 5.15, a �i b).


5.1.3. Simboluri utilizate la cotare

Pentru a se inielege corect forma geometrica �i profilul elementelor reprezentate, cotele inscrise pe desene sint insotite, dupa caz, de simboluri grafice. Modul de reprezentare grafica a simbolurilor �i inscrierea pe desen a acestora este indicat in tabelul 5.1.

Tubelu/5.I

S/MBOLIJRI IJTILIZATE IN DESENIJL TEHNIC

.Simbohri

o/J//QC!Jrii wincolvri fqcvlhlive SimhoM E!emenl/JI cobt bemo,u de cohre .Sim6oM Elementvl cokJt GP,,,N(/ de CM)'/¥'

q, Ol(]me/re ¢40 D Lo!iJro pdlto!ului 040

R Ruze de curblJru R30 t>.sw<J Conicihle t>J:70 � <I f:10M f'ile� me/rice M20 >J(JU< k:/inqre >T:100= <f:700

,....--..... Arce 4() =

Egqlih!e ti,fbrm<,/IY6 q<h/fimt, 1,-.,�-.,

5.1.4. Reguli de inscriere a cotelor pe desene

Pentru ca O piesa sa poata fi cit mai corect cotata �i sa se poata citi cu UfUrinta fiecare cota inscrisa pe desen, conform ST AS-188-76, se stabilesc urmatoarele reguli :

Tnscrierea cote/or pe desene se face astfel incit sa poata fi citite de jos in sus Ji din dreapta proieqiei (sensul trigonometric), in raport cu baza formatului pe care

,,�,

�)1� �.�

7;,;J�� / 'i I�", -_/,.,,_,_ --b

\�

Fig. 5.16

elte trasat indicatorul, conform celor indicate in fig. 5.16, a �i b. Zona ha�urata, cJprinsa intre axa verticala fi unghiul de 30° este interzisa pentru inscrierea cotelor.

Cind spa;iile afectate cotarii nu permit inscrierea corecta a cotelor, se utilizeaza .. dicatiile din fig. 5.17.

76

N ,.n

0 N ,.n


-�Cl

N N ,.n


Tn cazu/ piese/or fungi, cu profil constant, repre;z,entate intrerupt (fig. 5.18, b) linia de cota se traseaza complet intre liniile ajutatoare, iar daca cotele inscrise reprezinta o alta scara, acestea se subliniaza (fig. 5.18, a).

La piese/e de revolufie, cotele se inscriu, alternativ, de o parte. �i de cealalta a axei (fig. 5.19, a). Cind spa�iul nu permite inscrierea alternativa a cotelor, acestea se pot inscrie pe axa, cu condi�ia ca in zona respectiva axa sa se intrerupa.

Tn cazu/ piese/or simetrice reprezentate combinat (vederi fi sectiuni), liniile de cota referitoare la diametre se traseaza intrerupt, depa�ind cu 5-10 mm axa de simetrle (fig. 5.20 �i 5.21).

Cind o cota trebuie inscrisa pe o suprafata ha�urata, in zona respectiva ha�u rile se intrerup. creindu-se un spatiu liber in zona respectiva, de forma aproximativ circulara sau dreptunghiulara (fig. 5.22).

Daca trebuie cotate mai mutt de trei cercuri concentrice, acestea se vor cota ca in fig. 5.23, la cca 30° una fata de alta, avind in vedere ca in zona interzisa (30° la stinga fa�a de axa verticala) sa nu se inscrie cote ; daca spa�iul nu permite, cotele se inscriu �i in afara proieqiei.

Tn cazul pieselor cu prelucrari interioare �; exterioare, cotele referitoare la dimensiuni interioare se grupeaza de o parte a proieqiei, iar cele referitoare la dimenshinl exterioare se grupeaza de cealalta parte a proieqiei (fig. 5.24). De asemenea, in cazul cotarii pieselor unui ansamblu, se grupeaza separat cotele referitoare la fiecare piesa, cu excep�ia cotelor comune (fig. 5.25).

�

-it

Co&ex.flt:,oore .,

Fig. 5.24 Fig. 5.25

Trasarea liniilor de cota pe liniile de contur sau in prelungirea acestora este

-terzisa (fig. 5.26).

Trasarea linii/or de cota pe liniile de axa nu este recomandata (fig. 5.27). Cind de aceea�i parte a proieqiei trebuie inscrise mai multe cote. se inscriu mai

-tii cotele cu dimensiuni mai mici, apoi cotele cu dimensiuni mai mari ffig. 5.28, a).:ste interzisa incruci�area liniilor de cota sau a liniilor de cota cu liniile ajutatoare

'"g. 5.28, b).Cotarea elementelor acoperite (reprezentate prin linie intrerupta, fig. 5.29, b)

,· � este indicata.

78

a

Fig. 5.26

a b

Fig. 5.28

a

Fig. 5.30

40

Fig. 5.32


a b

Fig. 5.27

a b

Fig. 5.29

Fig. 5.31

«se a b

fig. 5.33


Sprijinirea linii/or de cota pe linii rezultate din interseqii de corpuri (muchii fictive) este greJita (fig. 5.30, b).

Nu este recomandat sa fie inscrise cotele interioare in Ian� cu cote exterioare (fig. 5.31, b).

Cote/e simetrice fata de o axa, cu acelea1i valori, se pot nota prin simbolul =(fig. 5 .32).

La inscrlerea cote/or pe desen nu se recomanda folosirea liniilor ajutatoare prea lungi (fig. 5.33, b), care incarca inutil desenul.

�

a b

Fig. 5.34 Fig. 5.35 Fig. 5.36

0 cota de pozifie (funqionala) se inscrie direct pe desen, cota 120 (fig. 5.34, a), Ji nu trebuie sa rezulte din insumarea cotelor 90 + 30 (fig. 5.34, b).

Diametrele �i pozifia gaurilor de prindere, de acelaJi diametru, la o flanJii cilindrica, aJezate simetric pe un cerc, se pot cota simplificat ca in fig. 5.35, notindu-se diametrul cercului purtator al centrelor gaurilor ( 0100), iar pe o linie de indicafienumarul Ji diametrul gaurilor de prindere, precum Ji echidistanfa lor.

£/ementele identice �i dispuse simetric pe aceeaJi proiecfie se coteaza o singura data (fig. 5.36) ..

C1nd o piesa este comp/et determinata dintr-o singura proieqie, in special la piesele subtiri, grosimea acestora se noteaza in interiorul proieqiei (Gros. 5, fig. 5.37, a) sau la capatul unei linii de indicafie (fig. 5.37, b), realizindu-se astfel o economie de o proiecfie. Fig. 5.37

5.1.5. Reguli soeciale de cotare

Tn ariumite cazuri, cotarea este reglementati de reguli speciale care s-au stabilit fie din necesitatea de a aduce anumite simplificiri operatiei de cotare, fie din adaptarea regulilor generale la anumite forme specifice ale elementelor pieselor cotate, ca Je exemplu conicitaii, reduceri, lnclinari, teJituri etc., care in coi,formitate cu STAS

· 188-76, sint considerate tot cote.


Conicitatea, conform STAS 2285-71, este definita ca fiind raportul dintre diferen�a diametrelor (0a fi 0 b) a doua seqiuni normale la axa conului �i distan�a / dintre cele doua sec�iuni (fig. 5.38). Simbolul literal folosit pentru notarea conicitatii este K. Se determina cu relatia

1/K = (0,. - 0 b)//. Cind conicitatea se exprima in grade

1 ex 1 ex - = 2 tg- = 1 :- cotg-,K 2 2 2

iar cind conicitatea se exprima in procente

p = 100/K = 100(0 a - 0 b)// = 200 tg a/2,

a fiind unghiul de inclinare. Conicitatile sint standardizate �i astfel alese incit numaratorul raportului este

intotdeauna unitatea. inscrierea conicita\ii pe desene se face paralel cu axa piesei, deasupra acesteia.

precedata de cuvintul conicitate (fig. 5.38) sau de simbolul grafic al notarii conicitat11 cind spatiul de pe desen este mic (fig. 5.39, a) ; conicitatea se poate inscrie �i pe o linie de indicatie (fig. 5.39, b �i d).

·-

.

I

a b

'h

C

Fig. 5.38 Fig. 5.39

0 inscrip�ie de forma <] 1 : 10 reprezinta o conicitate la care diferen�a diametrelor este de 1 mm la o distan�a axiala de 10 mm, intre cele doua sec�iuni. De exemplu, daca 0a = 85, 0 b = 75 �i / = 100, conicitatea va fi

1/K = (85 - 75)/100 = 10/100 = 1 : 10.

La cotarea elementelor conice nu este neaparat necesar sa se indice conicitatea pe desene. Alegerea metodei de cotare depinde de condi�iile de funqionare �i execu�ie a pieselor respective. Cind pe desene se indica conicitatea, cota dimensiunii bazei nici nu se mai inscrie (v. fig. 5.39, a), spre a nu incarca desenul, prin supracotare.

Cotarea desenelor tehnice

1/i = (a - b)/2/.

Notarea inclinarii se face paralel cu linia de contur la care se refera, de-a lungul sau in prelungirea acesteia (fig. 5.41, b), prin inscrierea cuvintului lnclinare, inaintea raportului 1 : i.

Cind spafiul nu permite, se

utilizeaza simbolul grafic <

(fig. 5.41, a). Tot din motive de

81

Fig. 5.40 Fig, 5.41

Fig. 5.42 Fig. 5.43

supracotare a desenelor, se recomanda sa se coteze numai una din ipaltimi, de preferinfa cea mai mare (fig. 5.41, b); notafia < 1 : 100 reprezinta o inclinare la care diferenta inaltimilor a-b este de 1 mm, la dublul distantei /=SO,Ge reprezinta lungimea piesei respective).

La cotarea suprafefe/or sf er ice, inai ntea cotei care i ndica diametrul sau raza sferei, se inscrie cuvintul Sfera (fig. 5.42 1i 5.43).

Te�iturile sint forme conice, cu bazele foarte mari in raport cu inalfimea lor. Toate te�iturile de 45° se coteaza sub forma de produs (inaltimea te�iturii x valoarea unghiului ; t x 45°) pe o linie de indicatie (fig. 5.44, a 1i b) sau pe o linie de cota (fig. 5.44, c 1i d). La te�iturile diferite de 45° se coteaza separat inalfimea teJiturii

�i separat valoarea unghiului (fig. 5.45, a �i b).

Raza de curbura, cind centrul de curbura al razei se afla in interiorul proiectiei, se coteaza ca in fig. 5.46, a, fara a se determi na centrul de racordare. Daca insa centrul de racordare se afla in afara proieqiei, se determina pozitia acestuia prin coordonate (x Ji y), iar raza se traseaza frinta spre interior (fig. 5.46, b).

Cotarea mai mu/tor elemente identice ale aceleia�i piese se face ca in fig. 5 .47,

prin notarea fiecarui element identic cu aceea�i litera Ji o inscriptie care arata marimea cotelor respective, evitindu-se astfel repetarea unor cote egale intre ele.

Pozifiile �; dimensiunile mai mu/tor elemente identlce, dispuse succesiv la distante egale intre ele, se coteaza ca in fig. 5.48, a. Distanta dintre elementele identice ex-

6 - Desen tennlc lndustrLal pentru constructll de ma�lnl - ed. 1es

Repre1entari utili1ole in desenul tehnic

82

treme se noteaza sub forma unui produs efectuat (5 x 20 = 100), in care unul

dintre factori reprezinta numarul de intervale, iar eel de-al doilea lungimea unui

interval. Dupci numerele de cotci 6, 9, 66, 68, 86, 98 etc. se pune punct daca prin pozitia

inscrip�ionarii lor sint posibile confuzii (fig. 5.48, b).

El b aa

�·w8� d

C

Ef b

Fig. 5.44 Fig. 5.45

a

Fig. 5.46Fig. 5.47

a b

Fig. 5.48


5.1.6. Reguli de cotore simplificota a pieselor

Reducerea timpului de reprezentare a diferitelor piese de ma�ini se poate realiza �i prin normele prevazute de STAS 188-76 �i dispunerea simplificata a cotelor, astfel :

Pentru piese/e care admit mai multe variante dimensionale ale aceleia�i forme constructive tehnologice, reprezentate la scara pe un singur desen, se recomanda

Fig. 5.49 Fig. 5.50_

courea literala (fig. 5.49), iar valorile literelor corespunzatoare cotelor sint inscrise ·:::r-un tabel alaturat desenului ; tabelul mai con�ine �i numerele de pozi�ie aleu·1antelor, numarul de bucaii din fiecare varianta �i masa neta a acestora .

Pe reprezentiirile sche.-c: ce ale construqii/or meta-

ce cotele se scriu direct pe e e'""entele respective, fara c-�� urea Ii niilor de cota saua niilor ajutatoare, cuie:xcepiia cotelor de gabarit

t• 5.50).

Lo cotarea mai mu/tor di' ::::·�,, liniore sou unghiulare

;i ee o linie de referinta, inll:X� cfspunerii cotelor pe linii

cou paralele (fig. 5.51, a552. a), se poate utilizae:"" .. , de dispu nere a co-

.:;,: ;:,e O singura linie de cota!. 5.51, b �i 5.52, b), cu

<::,

a

a

� � b

� ::, 4rea corespunzatoare a Fig. 5.51 Fig. 5.52 �-;i or fa� de linia de re-

-,.�;.a Punctul de pe linia de referinta se reprezinta ingroJat �i se noteaza cu � C. ar cotele se scriu paralel cu liniile ajutatoare, in dreptul punctelor de

,.,.�q.e a acestora cu linia de cota.


Doca prin oplicarea regulilor de cotore la o piesa prevazuta cu un numar more de gaurl (cote de pozi�ie �i cote de diametre ; fig. 5.53, a) se ajunge la supraincarcarea desenultii, se poate utiliza o cotare tabelara, alaturata desenului (fig. 5.53, b), notindu-se pe desen fiecare gaura cu un numar �i indicarea coordonatelor de pozitie (x �i y) ale centrelor gau rilor fata de o Ii nie de refed nia.

c::, le � � X

0

� !i)

J �

�>4 -Ett #

f 2 3 4 5 ...

)( 15 15 3() JO 48 ...

y 15 6() JO 6() 42 ...

� /0 8 6 6 20 ...

a b

Fig. 5.53

Docii pe un desen al unei piese toate raze le de racordare sau toate teJitu rile au aceeaJi valoare, pentru simplificare, nu se mai coteaza fiec·are raza (te�itura) �i se recomanda sa se noteze deasupra indicatorului sau in conditiile tehnice pe desen, o prescriptie de felul : Toate rocordarile au RS sau Toate te�iturile sint 2 x 45° .

5.2. P rincipii Ji mcztodcz dcz cotar�

5.2.1. Generalitati

Studiul tehnologic �i al formelor geometrice a pieselor sta la baza inscrierii cotelor pe desenul unei piese. Cotele inscrise pe desenul unei piese trebuie sa determine cit mai corect, atit pozitiile corpurilor geometrice ce compun formele constructiv-tehnologice ale pieselor, cit �i marimile acestor corpuri, forme �i detalii.

Necesitatea de a se putea controla permanent cotele atit in timpul intocmirii desenului, cit �i in timpul re1lizarii piesei (in procesul de fabricaiie) impune stabilirea unor suprafe�e apar!inind formei piesei, fata de care sa se faca masurarea fi inscrierea cotelor. 0 astfel de suprafa�a se nume�te suprofafii de referinfii (de reper) sou boza de cotore.

5.2.2. Stabilirea bc1zelor de cotare

0 suprafa� a unei piese ca sa poata fi luaca ca baza de cotare trebuie sa indeplineasca urmatoarele condi�ii : sa fie, pe cit posibil, prelucrata; sa fie plana; sa fie perpendiculara pe planul proieqiei care se coteaza; sa fie accesibila pentru masurare; sa prezinte importania pentru func�ionarea piesei ; sa limiteze pe cit posibil piesa.


Ca baze de cotare pot fi luate §i planele de simetrie ale pieselor (tuprafete imaginare), cu conditia de a fi accesibile pentru masurare 1i trasare.

Bazele de cotare (suprafe!ele de referin!a) se reprezinta cu linii drepte pe pro-,eqiile piesei.

Aplicind cele prezentate mai inainte la exemplul din fig. 5.54, reiese ca s-a luat ca baza de cotare suprafata notata cu Be, care intrune�te majoritatea conditiilor scabilite, fata de care s-au inscris cele trei cote /, /1 fi /2 , ce determina dimensiunile piese� in sens longitudinal.

In exemplul din fig. 5.55, b, suprafa;a Bc1, cu toate ca este plana, perpendicu Iara pe p anul proieqiei, accesibila pentru masurare �i limitind piesa, nu este recomandata pentru cotare ; se prefera Bel, paralela cu Bc1, c!ar care este prelucrata, conditie care este rnai importanta decit aceea de a limita piesa fig. �.55, o).

�, • "' 1""1-�•

Fig. 5.54

In activitatea de proiectare se intilnesc deseori piese, care au mai multe bate de cotare (fig. 5.56), fata de care se inscriu cotele, astfel: /1 reprezinta dimensiunea d ntre cele doua baze (Bc1 �i Bel), iar /2, /3 �i /4 - dimensiunile piesei, de la baze le de cotare la axele de simetrie (plane de simetrie).

Corect

� lncoffCt a�

�

�� b '

Fig. 5.55

5.2.3. Clasificarea cotelor

8c2

�·----'

�

Bel

Fig. 5.56

Cotele inscrise pe desenele de executie ale pieselor, in conformitate cu S-AS 188-76, se clasifica in:

Cote funqiono/e F (principale), care reprezinta dimensiuni importante pentru fo-,qionarea pieselor reprezentate (cota 70 ± 0,1 in fig. 5.57, care stabile�te dimeni_.,ea functionala a piesei dintre Bet �i axa de simetrie; cota 25 ± 0,1 dintre BC2 ,1· a doua axa de simetrie; cota 100 ± 0,1 care stabile�te dimensiunea dintre doua l=ue de cotare (Bc5 �i 8c6)).

86

()fl(

� � i11,

Reprezentori utilizate in desenul tehnic

1'01

I

�

10

" U")

Ol u.

l ----- ---------'-----------

A-A

_Jff4

_ _

@ _

__

_

Fig

. 5

.58

�

cs .... �

n

0

0

;

0

a.

CD ..

CD

::,

II>

f

;;

�

::,

;;·

.,

RC·00

.01


Cote nefuncflonale NF(secundare), care se refera la dimensiuni ce nu sint esen�iale pentru funqionarea piesei respective, dar care sint necesare pentru determinarea formei geometrice-constructive in vederea executiei (fig. 5.58, cotele R22 �i R 1'>4. care determina forma geometrica constructiva a piesei).

Cote auxi/iare Aux, care se refera la dimensiuni date informath, in scopul de a se evita anumite calcule, pentru determinarea dimensiunilor maxime ale piesei (dimensiunile paralelipipedului circumscris). Pe desene se inscriu intre paranteze �i fara toleranie.

Cota auxiliara nu este necesara pentru definirea formei �i dimensiunilor piesei, care sint complet determinate de cotele funqionale �i nefunc�ionale �i nu reprezinta o condi�ie a verificarii calitatii piesei.

Dupa criteriul geometrico-constructiv, cotele se clasifica in : Cote de pozifie: care', de obicei, sint �i cote funqionale �i se ref era la o dimen

siune necesara pentru determinarea pozi�iei reciproce a formelor geometrice care com pun forma geometrica principala a piesei (v. cotele din fig. 5.57) ;

Cote de forma, care, in unele cazuri, pot deveni cote funqionale sau nefunqionale �i se refera la O dimensiune care stabile�te forma geometrica a piesei (fig. s.se.cota 0 SO);

Cote de gabarit, care se refera la o dimensiune maxima a piesei (lungime, inal�ime, latime). Cotele de gabarit pot fi atit cot� funqionale, cit �i cote auxiliare, infunctie de configura�ia piesei reprezentate �i roluf sau func�ional. in cazul in carecotele de gabarit sint determinate intre o suprafa�a plana Ji una curba sau intre douasuprafete curbe, pe desenele de execu\ie se inscriu aceste cote intre paranteze,avind rof informativ.

Fig. 5.59

Dupa criteriul tehnologic, cotele se clasifica in : Cote de trasare, care se refera la o dimensiune ce trebuie determinata geometric

prin trasare, in vederea realizarii piesei ; Cote de prelucrare, care sint inscrise de obicei pe desenele de opera�ii �i se refera

la o dimensiune limitata fie de o suprafaia de referinia �i o muchie taietoare a sculei (fig. 5.59, a), fie de doua muchii taietoare ale sculei (fig. 5.59, b).

Cotoreo desenelor tehnice

�a6

Juproh,h reperolu, mH"llfl?efll11/11i «' tn(i$(pu

Fig. 5.60

89

Cote de control (verificare), care se refera la o dimensiune limitata de o suprafa� de referinia fi de un reper al instrumentului de verificare (fig. 5.60).

5.2.4. Principii de cotare

Pentru ca o piesa sa fie cit mai precis �i corect cotata, pe linga regulile stabilite a §§ 5.1.4-5.1.6, se recomanda fi respectarea urmatoarelor principii:

a. Cotele Sl inscriu pe desene, intr-o anumita ordine, iinindu-se seama de anaz:a formei piesei reprezentate, astfel incit sa nu ramina vreun corp geometric sau. reo forma auxiliara nedeterminata prin cotare, sau cote funqionale care sa nu fie

_ ,scris'e diree1 pe desene ; b. Pe un desen o cota se inscrie o singura data. in cazul executarii unui desen

-:,e mai multe plan�e. ce reprezinta aceea�i piesa, se admite repetarea aceleia�i cote � diferite plan�e ale desenului numai daca este necesar, evidentiindu-se prin asterisc :eta repetata.

c. Cotele referitoare la acela�i element se inscriu, de obicei, numai pe una din-:o·.eqiile piesei reprezentate, �i anume pe proieqia unde elementul apare mai :e..,plet determinat.

d. Pe desene se vor inscrie numai cotele care se pot masura, in timpul exe..,_;:e· piesei, cu instrumente �i dispozitive corespunzatoare.

e. Pe desenul unei piese se inscriu mai intii cotele funqionale (v. fig. 5.57)•·1 ... _'Tlai dupa aceea cotele nefunqionale �i auxiliare (v. fig. 5.58) .

f. Cotele funqionale Ji de poziiie se inscriu direct pe desen, nu prin insumarea:.:>" cote (v. fig. 5.34).

!· Nu se recomanda inscrierea pe desene a mai multor cote decit cele necesareUttt1sfei corecte a piesei, spre a nu duce la supracotarea desenului �i deci la prelui::n:· costisitoare impuse de respectarea tuturor dimensiunilor. in cazul in care pe

... se impune �i inscrierea conicitaiii, ca de exemplu pe fig. 5.58 <J 1 : 10, cota 7:Z apare ca supracotare.

90 Reprezentc'iri utilizate in desenul tehnic

;Y\

a

Fig. 5.61

h. Pe desene, cotele, simbolurile, cuvintele fi prescurtarile aferente se scriuastfel incit sa nu fie desparfite sau intersectate de liniile de contur, de axa, de indicafie, de hafurare sau linii ajutatoare. Daca. nu se poate respecta' aceasta indicaiie in porfiunea in care se inscriu cotele, liniile menJionate se intrerup.

i. La inscrierea cotelor pe desenele de executie a pieselor se va tine seama,de obicei, de procesul tehnologic de fabricasie a piesei (fig. 5.61).

5.2.5. Metode de cotare

in activitatea obi�nuita de proiectare fi de inscrierea a cotelor pe desene se aplica, de obicei, u rmatoarele metode :

Cotarea prin coordonate, care consta in inscrierea cotelor fa\a de un sistem de baze de referinia, astfel ca toate clementele geometrice ale piesei dispuse pe aceeaJi

fig. 5.62 Fig. 5.63

direqie .;a sc coteze pornind de la aceea�i baza de cotare (fig. 5.62). Aceasta metoda Ji ne seama fi de considerentele de ordin tehnologic de fabricare a piesei, fapt pentru care sc mai nume�te �i cotare tehnologicii. in exemplul din figura 5.62 s-au indicat doua posibilitafi : cotarea / fata de baza Bc1 !i cotarea // fasa de baza Bel.


Cotarea in linie (lant), care consta in a�ezarea cotelor pe o singura linie, indiferent de bazele de cotare luate ca referin�a (fig. 5.63). Aceasta metoda se aplica numai in cazul in care cumularea toleran�elor nu influenieaza calitatea func�ionala a piesei sau in cotarea desenelor de construqii industriale.

Cotarea mixta, care imbina cotarea prin coordonate a unor elemente, cu cotarea in linie a altor elemente geometrice componente ale piesei, pe aceea�i proieqie; este cea mai utilizata metoda la cotarea desenelor tehnice (fig. 5.64).

•

• •

Din cele prezentate mai inainte cu pri-vi re la cotare reiese ca Ian tu I de cote se �realizeaza, de obicei, in sistem rectangular � de coordonate. Pri n excep�ie, se pot utiliza insa Ji lanturi de cote realizate in sistem polar de coordonate (fig. 5.65), in cazul in care numai in acest mod este de-

!,O 30

!!2

I. 150 .I�

terminata forma constructiv tehnologica a Fig. 5.64

piesei. in alte cazuri, in func�ie de necesitate, se admite formarea unor lan�uri de

cote care nu pot fi direct masurate, pe piesa prelucrata, dar care sint necesare pentru trasarea conturului piesei (fig. 5.66).

30

3

Fig. 5.65 Fig. 5.66

in concluzie, aplicarea normelor �i regulilor de cotare prezentate trebuie sa conduca la cotarea cit mai rationala a desenelor tehnice, urmarindu-se succesiv cotarea fiecarei forme geometrice a formelor auxiliare �i a detaliilor constructiv-tehnologice a pieselor.


5.3. R�pHZ�nt.1rta, cotar�a ji notar�a f if et�lor

5.3.1. Generalitati

Filetul este o nervura elicoidala pe o suprafafa de rota1ie, cilindrica sau conica. Cind se executa pe o suprafafa exterioara se numefte filet exterior, iar cind se executa

pe o suprafaia interioara se nume�te filet interior. Dupa profilul seqiunii nervurii

generatoare, se cunosc: filete triunghiulare, filete patrate, filete trapezoidale f.a, (fig. 5.67, o-c).

Fig. 5.67

Filetul are o mare aplicare in executarea unor elemente de asamblare (�uruburi, piulife etc.) sau a altor piese din construqia de mafini, fiind unul din mijloacele cele

mai utilizate pentru realizarea asamblarilor demontabile.

5.3.2. Elemente geometrice ale filetelor

Elicea ci/indricii este curba in spafiu descrisa de un punct Ao, care executa o mi�care uniforma de translatie de-a lungul generatoarei unui cilindru circular drept,

care executa, in acelafi timp, o rotafie uniforma in jurul axei sale (fig. 5.68). La o rotatie a cilindrului, punctul Ao, aflat pe generatoare, descrie o curba numitii spirii

(Ao-A12 . fig. 5.68), iar distanfa dintre doua spire consecutive, masurata pe aceeafi generatoar:e, se nume�te posu/ elicei p.

Construqia grafica a elicei cilindrice este indicata in figura 5.69. Daca se cunosc, D - diametrul cilindrului �i p - pasul elicei, AoB0 , elicea se construiefte astfel:

se reprezinta cilindrul de diametru D, in doua proiec!ii ; se imparte, atit cercul de


baza. cit �i pasul, in acela�i numar de parfi egale (de ex. 16) ; prin punctele de diviziune d� pe cerc 1, 2 . .. 16 se due paralele la generatoarele cilindrului, iar prin punctele de diviziune ale pasului Ao80 se due paralele la baza; punctele de interseqie obfinute 1', 2' ... 16' apar�in elicei (determina elicea).

�

z

,-.. __--,

',.

5

J!O

t-1:0

:

i i

a

Fig. 5.69

Fig. 5.70

• Unghiul ex de inclinare a elicei este reprezentat in figurile 5.69 �i 5.70, a �i este

:!etermi nat de relaiia tg t. = p/(,tD).

Cind elicea se infa;oara spre dreapta (/, fig. 5.70), filetul realizat se numeite � dreapta, iar cind elicea se infa;oara spre stinga (//, fig. 5.70), filetul se numeite s':lfe sting a.

94 Reprezentari utilizate in desenul tehnie

E/icea conicci este curba in spa!iu descrisa de un punct care executa o mi�care de transla!ie uniforma pe generatoarea unui con circular drept, in timp ce acesta face o mi�care de rocaiie uniforma, in jurul axei sale.

Fig. 5.71

Construc�ia grafica a elicei co nice se executa in mod analog cu cea a elicei cili ndrice (fig. 5.71). Tn proieqie verticala elicea conica este o sinusoida, iar in proieqie orizontala-spira/a Jui Arhimede.

5 3.3. Elemente caracteristice ale filetelor

in STAS 3872-75 se stabilesc elementele principale ale filetelor, dintre care cele mai caracteristice sint :

Profilul filetului, care poate fi : triunghiular, patrat, trapezoidal etc. (ca exemplu, in fig. 5.72, a s-a reprezentat o seqiune prin doua piese in�urubate, avind filet cu profil triunghiular).

lnalfimea filetului t1 masurata intr-un plan axial, reprezinta distan�a intre virful �i fundul filetului.

inolfimea triunghiului generator t reprezinta distan�a intre virful �i baza triunghiului generator, in direqie perpendiculara pe axa filetului.

Unghiul filetului o:, format intr-un plan axial, de doua flancuri adiacente ale profilu lui.

Pasul filetului p reprezinta distan�a intre punctele medii a doua flancuri invecin.,te, situate intr-un plan axial, de aceea�i parte a filetului.


Diametrul exterior: d sau D reprezinta. distanta intre virfurile filetului - in cazul �urubului - �i intre fundurile filetului - in cazul piuliiei, ma.surate intr-un plan axial,perpendicular pe axa filetului.

Diametrul interior d1 sau i)1 reprezinta distanta intre fundurile filetului - i"l

cazul �urubului - �i intre virfurile filetului - in cazul piulitei, masurate intr-u'1 plan axial perpendicular pe axa filetului.

�f

ftA,T

, ,1,. -

t-486&0. t.-o.s�g/p� ·t.,-a

<b·d-t,,..... l di•d-2�

�),),),).i).J,·),,l,,'I¼

I D•d

I � � 4•4 a 4·4•2o

Fig. 5.72

I VI {)

a _ ..

d

Fig. 5.73

�-r �l b

e

Diametrul mediu d2 sau D2 reprezinta diametrul unui cilindru imaginar coaxial cu filetul respectiv, a ca.rui generatoare intretaie profilul filetului astfel incit lungimea generatoarei, corespunzatoare golului dintre spire, sa fie egala. cu Jumatatea pasului nominal.

in fig. 5.73 sint reprezentate profilurile principalelor tipuri de filete standardizate, cu indicarea ie�irii filetului e sau a degajarii x. Forma �i elementele dimensionale ale iefirilor �i degaja.rilor la filete (interioare �i exterioare) sint prevazute in STAS 3508-70.


5.3.4. Clasificarea filetelor

Criteriile de clasificare a filetelor sint cele indicate in tabelul 5.2.

Tobelu/5.2.

CLAS/f/CAREA f/LETELOR Cilindric Conic

I

1--=---t�

� Fi.let dreoaJJ file! s/ffJO(]

��f----�-=-::.:c.::�-�-�------1---�--t-xw...:..::=

:.=�-----l

if E-�� £--·3 c:s '�

':,.. � ·s �l t� ��

l f i ·a��

Fi/et metric flk! Ji, ,Ioli (Whi!l',f)r/h)

Q; (,fl i>ceput Q; dJIKi 1'ix:epu!iri Cv frei h:epul/Jri Cu /)(lhv H1CEiXJ/vri

E·-·l�I E·--JI e�m a file! me/tic 110rmo/ Fl/et melf"IC fin fi'iJ! v, .M normal

E-J�l E·-3t� E--1�1

Cotarea desenelor tehnlce 97

5.3.5. Reprezentoreo filetelor

Regulile Ji normele de reprezentare a filetelor In desenul tehnic stnt previzute de ST AS 700-69 astfel.:

- In vedere longitudinali sau seqiune pe un plan paralel cu axa filetului, ci·lindrul sa.1 conul virfurilor filetului se reprezinti printr-o linie contlnui groasi, iar cilindrul sau conul fundurilor printr-o linie continua subtire (fig. 5.74, a JI b);

{

a b

Fig. 5.74

- In vedere frontali sau seqiune pe un plan ptrpendicular pe axa filetulul,virful filetului se reprezinta printr-un cerc traSlt cu linle continua groasa lar fl.!ndul filetului se traseazi cu linie continua subtire, pe cca 3/4 din circumferln� (fig. S.75, d Ji b) ;

€}-� �I II Iii I l � II II�

•�t,�• � �1 a b

Fig, 5.75 F,lg. 5,76

la filetele cu ieJlre, llnia care limitea:ti lungimea filetelor se trasea:ti cu 'nie contlnui groasl, perpendlculari pe axa filetulul, atlt la filetele exterloare fn

Yedere, cit JI la cele lnterioare 1n sectiune, exceptle faclnd cele exterloare In sec. �iune, unde se traseazi cu linie lntrerupti subtire (v. fig. 5.74) ;

; - Desen tehnlc Industrial pentru constructll de ma�lnl - Cd. 1s,

98 Reprezentori utilizate in desenul tehnic

- iefirea filetului se reprezinta printr-un segment de dreapta inclinat la 30-45°

fata de axa filetului (v. fig. 5.74) ; - in cazul filetelor cu degajare, lungimea utila a filetului este reprezentat a

atit in vedere la filetele exterioare, cit fi in seqiune la filetele interioare, prin doua drepte paralele trasate cu linie groasa, perpendiculare pe axa filetului (fig. 5.76, a fi b);

@DO a

- tefitura de la capatul filetului exteriorsau interior nu se reprezinta in proiecfie perpendiculara pe axa filetului (vedere sau sectiune) (v. fig. 5.75).

Normele de mai inainte se aplica intocmai �i la reprezentarea filetelor conice (fig. 5.77, 0 fi b).

5.3.6. Notarea filetelor

b Notarea filetelor se face prin simboluri Fig. 5.77 literale fi cifrice, sco}indu-se in eviden}a ele-

mentele sale caracteristice : profilul filetului -prin simbolul filetului ; diametrul nominal al filetului in m� sau inci ; pasul filetulu, sau al elicei in mm sau fraqiuni de inci ; sensul filetului - prin stinga, pentru filetul stinga . numarul de inceputuri - pentru filetele cu mai multe inceputuri.

Notarea filetelor prin simboluri, se aplica la toate filetele standardizate. in tabelul 5.3 sint indicate principalele tipuri de filete, cu simbolurile specifice fi inscrierea lor pe desene.

5.l.7. Cotarea filetelor

Prin inscrierea pe desen a s1mbolurilor fi cotelor corespunzatoare elementelor profilului filetelor se determ,na parametrii necesari executarii acestora.

£/ementele principale care se inscriu in desenul unei piese filetate sint : diametrul filetului fi lungimea portiunii filetate (lungimea de infurubare).

La filetele cilindrice standardizate se coteaza d,ametrul eel mai mare al filetu• lu,, care corespunde cu diametrul cdindrulu, virfurdor la filetele exterioare fi cu diametrul cilindrului fundunlor la filetele 1nterioare (v fig. 5.76, a Jib).

Lung1mea utda a filetului, cu iefire sau degajare, se coteaza astfel: - la filetele cu iefire lungimea se coteaza fara a lua in considerare ieJirea

filetulu, (po.c. 1, tabeiul 5.4); - la filetele cu degajare, lungimea se coteaza incluzind fi degajarea fi'etului

(poz 6, tabelul 5 '4). in lung,mea utila a filetulu, se include fl tefitura de la capatul bombat al extre

m1taili filetului.


lo6elu! 5. J. MJTA!lEA SI mTAflEA F/LETELOI< MAPTA CU UNS/NGIJR /NCff)(JT

re/vi nleliJ/111 �/.

Metric

Me!r,c ftn

in /oli

h .to/1 pentro (evi (6oz)

Aitrot

Tropezotdl/ (normal)

Ferris!rri11 (/)()/'//'l(J/)

/lo/1111<1 (romx,/)

Edi8M

U}()JC me/tic

COfliC fn toll (Briggs)

M

M

w

G

pt

Tr

s

Rd

E

KM

KW

Eletne>?A! co!ok

010me!rvl exfenor ol flhll.t/11i

Otometrol �1!rnr ,rposu/

DKJ1T1e!rv� exk!rior d filefv/111

Oiometro/ 1&ni110I al !:vi,

Olometrvl exhr,oo,oo.w/

O!ome!rv! ex� •f'OSIII

Ohmetrol i,fel'IOI'. ,oo.wl

010mehv/ eKAmo/'

Oiomehv/ 1/()(f)IIIO/

010me/rol exh'iY•posul

Oiomehvl exlenor m mm " posul ii incl

li'�11t>�

I I

mm

! mm

,nci

ilci

mm

111111

111111

mm.ruv inci

mm

mm

/l/1/'1� tilci

Al>�zenhll!' � cohre

i • I•�' � 25� Mr:.

8-·-=HL. - 7

� §:

��

E-3;3 E 11

/xW

�

� !----=�

�

t:=---n-�1 I� s- -...__

1-.. .

!=t �--1_2fL

99

100 Reprezentori utilizate in desenul tehnic

La gourile infundate, pe linga diametrul nominal al gaurii, sint caracteristice doua cote de lungime (fig. 5.78), Ji anume : 10 - lungimea filetului gaurii 1i 1

1 - lungimea

gaurii netede. Lungimea 10 a filetului este in funqie de material Ji de diametrul �urubului astfel : pentru o�el, 10 = (1 ... 1,5)d ; pentru fonta, 10 = (1,5 ... 2)d; pentru materiale nemetalice 10 = (2,5 ... 3)d.

Ft.el metric nor!Tl(J/ ex/enor {'r'e<lere loogillldnol<t J T

R.ef metric 11()/'mo/ ex/t:riar {re<lere fronhld)

fife/ 11?/erlOI' ;, ;fo/f penlro /e','1 , Cl/ alt· ,:;Jore {s:;r/}11118 long1lll<!lnoAi)

41

A/et me!r,c CO?IC ex'1ripr(Yfdere �hd!nold)

51

/1<1,50

'1!ns!K:1i1 /iJ;/v/vi

file! me/tic fin exh!rior, ct/ �}(!re (� hngJl[KlinutfJ)

6

Fi/el metnc nor!TJ(!/ tnmrlOf' ( .secll<lne !l'Ol/$Yi!/'$0/o)

Fi.ht feros/rdv exte/'10I' aJ !�'re (vedere !ong!ludmo.

8

Fi/el, trvpezo«hl Cfl�JO� (secllllte !ongitvrli• (l(J/6)

9

Gavra ;,hndoh li'eb� C(/ Ii/et metric normol {$SC/111ne longdudi· noJi)

10

Tobe/vi 5.4.

Linla de coto la filetele conice standardizate se traseaza aproximativ la jumatatea lungimil utile a filetulul Ji se notea:d cu simbolul K (poz. 5, tabelul 5.4).

La fi/ete nestandardlzate se coteaza diametrul exterior al virfurilor �i separat diametrul Interior al fundului filetulul (fig. 5.79), lar profilul filetului se reprezinta separat la o scari marita (2-3 paJi), cotat.


A Scoro I I -�

a

Fig. 5.78 fig. 5.79

101

-- _@ - .,i.L.4.

A 15•

Jcoro:!I�&'ff�

�q_·�

b

5.4. RtpH�tntar�a 1i cotAr�a flanf�lor

5.4.1. Generalita\i

Flanfele sint elemente de mafini care permit asamblarea demontabila a doua tronsoane de conducta sau doua piese ale unei maJini, instalatii etc. Constructiv, r anJele trebuie sa aiba o suprafa�a plana pentru aJezarea garniturii de etan�are, �recum �i posibilitatea obiinerii unei stringeri perft:cte, cu ajutorul unor Juruburi, :,rezoane sau alte elemente de stringere, demon�rea lor realizindu-se fara distrugere. FlanJele s, nt prevazute cu O gau ra centrala, com uni cu :: esa din care face parte, precum fi cu gaurl de -;r,ndere (fig. 5.80).

Criteriile de clasificare a flanJelor sint ur:-iatoarele :

Dupii modul de execufie exista : flanJe care fac corp comun cu piesa (fig. 5.81, a), obtinute prin :.,rnare odata cu piesa; flanJe individuale, realizate -r;n forjare, turnare sau strunjire Ji asamblate,., piesa din care face parte prin lnJurubarerg. 5.81, b) sudare (fig. 5.81, c) sau bercluirea Fig. 5.80

·ev'i (fig. 5.81, d).Dupo modul de etan�are exista: flanfe plane (cu suprafaia de etan�are plana :

'"g. 5.81, b); flanJe cu canal Ji pana (v. fig. 5.81, e); flan�e cu prag Ji adincitura '· fig. 5.81, f).

Dupo forma geometricii a conturului: flanfe cilindrice ; flanJe patrate ; flan1e :• unghiulare ; flanJe ovale ; flan�e oarecare.

102 Reprexentari utilizote in desenul tehnic

Fig. 5.81

,

Fig. 5.82

5.4.2. Norme generale de reprezentore �i cotare a flan�elor

Pentru reprezentarea flan�elor in desen se folosesc, de obicei, doua proieqii (o secfiune �i o vedere), astfel incit sa apara pe desen toate detaliile de forma Jiconstructive.

La flan�ele cilindrice, patrate �i triunghiulare centrele gaurilor de prindere sint dispuse pe un cerc, numit cerc purtator al centrelor, comun cu centrul geometric al flan1ei, trasat cu linie-pu net subtire.


Raza de rotunjire a colturilor flanJelor (patrate, triunghiulare, ovale Ji dreptunghiulare), de obicei, trebuie sa fie egala cu diametrul gaurii de prindere.

Cotele care se inscriu pe desenul unei flanse sint : diametrul nominal ; di�metrul cercului purtator al centrelor ; diametrul gaurilor de prindere ; diametrul exterior al flan�ei (latu ra la cele pitrate); unghiul pozi1iei gaurilor de prindere faia de axa de simetrie a flanJei ; grosimea flan�ei ; raza de rotu njire a coliurilor flan�ei.

5.4.3. Reprezenta rea �i cotarea

flari�elor

F/on�e/e ci/indrice (rotunde sau circulare) sint prevazute cu un numar par sau impar de gauri de prindere, dispuse pe cercul pu rtator al centrelor. Reprezentarea �i cotarea flan�elor cilindrice cu gauri de prindere, dispuse in planul de seqionare, sint indicate in figura 5.82. Cind gaurile de prindere nu sint dispuse in planul de seqionare (fig. 5.83), acestea se rabat in planul de secfionare �i se reprezinti in sec�iune, peste haJuri, cu linie punct sub�ire.

Reprezentarea simplificata a flanJelor cilindrice este indicati in figura 5.84.

F/an�e/e patrote au patru gauri de prindere, dispuse in col�uri fi pe cercul purtator al centrelor. Cind planul de seqionare trece prin gaurile de prindere ale flanJei, reprezentarea Ji cotarea sa se face ca in figura 5.R5, iar cind axa

A-A

tx,,,,11

T

I

I

Fig. 5.83

Fig. 5 84

Fig. 5 85

JA

lA

A

103

ii I

'/,.....,...._l

104

A-A

Fig. 5.86

Fig. 5.87

R/2

Fig. 5.88

Reprezentc'irl utilizate In desenul tehnic

gaurilor face un unghi de -45° cu planul de sectionare (fig. 5 .86), pozitia gaurilor de prindere se reprezinta rabatuta in planul de sectionare, impreuna cu col tu I flanJei.

Tn cazul clnd axa gaurilor de prindere face un unghi mai mic de -45° cu axele de simetrie ale flanJei, reprezentarea Ji cotarea flanJei se face ca in fig. 5.87.

Flan1ele triunghiulare se obtin prin trasarea conturului unui triunghi echilateral, pre· vazute cu trei gauri de prindere dispuse la 120° , pe cercul purtator al centrelor. Cind planul de seqiune trece prin una din gaurile de prindere, flania se reprezinta fi se coteaza ca in fig. 5.88.

Tn cazul In care planul de sectionare nu trece prin gaurile de prindere, dar este paralel cu u na din la tu ri, flanJa se reprezinta ca in fig. 5.89, unde una din gaurile de prindere impreun� cu coltul flanJei sint rabatute in p lanul de sectionare.

Flan1ele ovate au forma unui oval Ji sint prevazute cu doua gauri de prindere dispuse pe axa mare a ovalului. Conturul exterior al flanJelor ovale se poate obtine prin:


- tra:sarea tangentelor exterioare la cercul mare, al caru1 diametru este egal cu axa mica a ovalului Ji la cercuriie trasate la capetele axei mari a ovalului, care au raza egala cu diametrul gaurilor de prindere (fig. 5.90) ;

- racordarea cercului marecu cercurile de la capetele flanJei, cu u n arc de cerc de raza data (fig. 5.91).

Cind flanJele aparfin unei piese reprezentate intr-o singura proiec\ie, din care rezulta toate detaliile constructive, inclusiv grosimea flanJelor, pentru determinarea formei lor este suficienta numai rabaterea acestora pe planul de proiectie respectiv (fig. 5.92).

F/anfele oarecare sint utilizate atunci cind condi\iile de montaj Ji funqionare a unor dispozitive dintr-un ansamblu sau instalafie nu permit sa se foloseasca flanJe din categoria celor amintite mai inainte (cilindrice, triunghiulare, patrate sau ovale).

in figura 5.93 este reprezentata, in doua proieqii, o flan�e dreptunghiulara, lacare axele gaurilor de prinderesint paralele cu axele de simerie ale flanJei. in practica seintilnesc Ji alte tipuri de flanfeoarecare, ca de exemplu ceadin figura 5.94, care reprezinta

105

fig. 5.89

A-A

15 Fig. 5.90

·A-A

Fig. 5.91

.,,

Iii"

32 I

4

w

108 Reprezentari utilizote in desenul tehnic

o flan�a patrata·cu laturile rotunjite, a carei forma constructiva permite montarea�i demontarea cu u�urinia a pieselor invecinate.

in general, flanfele sint standardizate in funqie de material, presiunea de lucru, dimensiuni de legatura, diametrul nominal ti suprafata de etanfare.

1---old.unitbv.ro/portals/15/admitere/2017/bibliografiemaster/mc/1 precupetu.pdf · 2.1. linii...

Documents