1 al X C IlH ea Nr. 86. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 20 August

— j l i ţ l iD ÏISlSTiTUirIlIBERTAŢEI BRAŞOV.

’^ A TELEFON s226 Jk-nent anual 360 lei.

I streinătate 800 lei.ri, reclame, dup& tarif.

Fondată la 1838 de George Bariţiu

Apare de tre i ori pe sâptăm ânâ

„Reclamă multă pentru nimic“ — scrier» ■ t//j?.Viitorul“.

Adecă presa liberală despre partidul li­beral.

O a n iv e r s a r e .

man,al dí

ce îm ilinesc I 4 aiu.„ alunul zilei de 15 August ^ * 6 ministrul României

d-1 E. Mavrocordat, în itorizărei ministrului de itreine al României, în- în numele guvernului ministrului imperial şi 'externe al Austro-Un-

leclaraţia de război a si.declarărei războiului so*

3raşov la miezul nopţii, [se ca o bombă în mij- ipulaţiei trezită din somn, e autorităţile Braşovului, |eră lumea până în ulti- .ent că România, con* [urilor din ultimele două

_Jni, va continua să ră-ină t neutralitate.CeJ ’a întâmplat Duminecă ire Li ni noaptea şi Luni (15

Egust 1916, ziua Sf. Marii) o I iJ î cei cari ne găseam la •aşov o panică de nedescris, re a cuprins autorităţile şi

minoritară, care era că va fi măcelărită şi

uită pe armatele »valahe sălj itice“. Desigur că la această mica care s’a dovedit, în ur- a eve limentelor ulterioare, de isolut nemotivată, au contri- lit deoparte autorităţile cari au pi >rdut cu totul capul, de- ă pa te conştiinţa păcatelor vârşitî secole de-arândul sub jimul maghiar fată de popu- ia ro nânească.Zăda ică a fost încercarea mâni or de-a linişti pe minoj ari îndemnându-i să rămână loc, că nu li se va întâmpla

mic j- exodul populaţiei mino- are, nare se îndrepta cu miile •re Iară sau spre drumurile iri d ceau în interiorul tării, durat până Marţi înainte de

J j j (16 August st. v.) când imele detaşamente româneşti 1 so it pe teritoriul oraşului, luPâl d gara.Dup amiazi la ora 3 7 2 pu* di lonsilieri ai municipiului faşov rămaşi pe loc, în frunte 1 d-J dr, G. Baiulescu, au în- mpin 1 primul batalion al re- ■ueijului 6 Mihai Viteazul la ‘tare i în oraş, predând oraşul 1 s| jânirea armatei române, J t e a căreia se găsea d-1 Wone Darvari, care a asigu- | 'fiegaţia cetăţenilor că va ;tsPefa viaţa şţ avutui cetăţe- ^Haşnici şi supuşi.

)uP»i ocuparea oraşului şi iaţ®iarea străzilor principale ® Oraşului de cătră armată în

■ tiile însufleţite ale popu- iiS-JomaneŞti, a urmat la pri- u [i.e 0 consfătuire a intelec-

români şi a puţinilor ■ri minoritari rămaşi pe J care prilej d-1 colonel

a dat mai multe ordine °Pulaţie, cari au fost a- doua zi pe zidurile o- Primar al oraşului a

■ »uit d-1 dr. G. Baiulescu, ■efect al poliţiei d-1 dr,

Vecerdea, actual consilier Ia Înalta Curte de Casaţie.

A doua zi, Miercuri (17 Aug. st. v.l a sosit în localitate pen­tru un scurt popas d-1 general Grigorie Simionescu> comandan­tul armatei române din sectorul Braşov, confirmând, esplicând şi cerând autorităţilor instituite esecutarea slrictă a ordinelor date. •

La opt zile după ocuparea oraşului a reapărut, cu aproba­rea Comandamentului militar român, ziarul „Gazeta Transil­vaniei“, care-şi întrerupse apa­riţia pentru câteva zile în urma evenimentelor cari s’au^ preci­pitat. Primul număr apărut pe hârtie velină cu titlul ziarului în tricolor românesc poartă nrul 175 cu data de 24 Aug. v. (6 Sept. n.) 1916.

Ziarul a continuat să apara zilnic (30 numeri) fiind distri­buit gratuit populaţiei şi solda­ţilor cari treceau prin Braşov spre front, până la retragerea armatei române, când membrii redacţiei, administraţiei şi »Ti­pografiei A. Mureşianu-Branisce et Comp“ au luat drumul pri­begiei retrăgându-se deodată cu armatele române.

Nici că se putea altfel, căci rămânând la Braşov am fi căzut victime regimului maghiar, con­sideraţi fiind ca trădători.

Ţin să subliniez cu acest pri­lej faptul, că, cu toate amenin­ţările autorităţilor maghiare, toţi locuitorii români şi aproape toţi intelectualii români, (profesorii afară de doi, advqcaţii, comer- sanţii, industriaşii, preoţii, insti­tutorii, funcţionarii „Albinei“ etc.) cari se găseau în momentul intrării în acţiune a României în Braşov şi încă nu fuseseră mobilizaţi, au rămas pe loc aş­teptând cu ardoare ivirea pri­mului soldat român şi stând tot timpul ocupării în ajutor arma­tei eliberatoare.

o

După unirea Ardealului fcu Ţara-mamă, în toamna anului 1919 am sosit la Braşov venind din Rusia, unde stătusem aproape doi ani ca trimis al guvernului român pentru recrutarea volunj tarilor români în armata română şi unde redactam ziarul „Gazeta Transilvaniei şi Bucovinei“ în­fiinţat la Celeabinsk apoi mutat la Irkutsk de d-1 ministru Voicu Niţescu, pe-atunci preşedinte al Comitetului Naţional Român din Rusia, ca organ de propagandă al corpului al 2-lea de voluntari români din Siberia.

Făcusem drumul dela Wladi- vostok (Siberia) peste Japonia traversând cu vaporul Marea chineză, Oceanul indic, Marea roşie, canalul Suez, Marea me* diterană, Marea Neagră până la Constanţa, timp de 47 zile cu scurte opriri în diferite porturi.

Când am sosit la Braşov, pri­mul meu gând a fost să caut

colecţia ziarului „Gazeta Tran­silvaniei“ din timpul ocupaţiei române din anul 1916. N-am mai găsit nici un exemplar. To­tul fusese distrus de cei cari, după plecarea noastră în pribe­gia neamului, s’au înstăpânit la ziar.

Noroc că luasem în graba, în care am plecat din Braşov, câ­teva exemplare din numărul prim al ziarului pe care îl sco­sesem sub stăpânirea românea­scă, din care un număr l’am purtat cu mine până la întoar­cerea mea acasă.

Ţin să reproduc din acest număr prim, care-mi reaminteşte clipe atât de înălţătoare dar şi momentele de restrişte, cari au urmat după retragerea armatei eliberatoare, câteva informaţiuni:

In fruntea numărului apăruse un articol de bineventare sub titlul „Bine aţi venit“!. Urmează textul declaraţiei de război a României, informaţii de pe câm­purile de luptă ale aliaţilor, co­municate oficiale ale marelui cartier general român, un arti­col mai lung 'întitulat „Braşovul după declaraţia de război", în fine mai multe informaţii locale, dintre cari reproduc următoarele:

S erv icii solem n e divi­ne au fost oficiate alaltăeri Du­minecă (21 Aug. st. v. 1916) în bisericile tuturor confesiunilor din Braşov, preoţii pomenind şi rugându-se cu acest prilej pentru îndelunga sănătate a M. Sale Regelui Ferdinand şi a M. Sale Regina Maria şi a Auguş- tilor Lor Fii şi Fiice.

„Cu o deosebită solemnitate s’a oficiat serviciul divin în Bi­serica gr. or. din Braşov-Cetate de către preotul V. Mereţ asis­tat de diaconul C, Muşlea par­ticipând o delegaţie de ofiţeri români în frunte cu d-1 general Burghelea, intelectuali români şi numeros popor. In decursul serviciului divin au fost pome­niţi de preoţi M. M. Lor Regele şi Regina României împreună cu Membrii Familiei Regale pre­cum şi I. P. S. Sa Mitropolitul Primat al Ungro-Vlahiei Konon Aramescu Donici. Cântările li- turghice au fost executate în mod înălţător de corul mixl al Bisericei Sf. Nicolae, sub con­ducerea maistrului Gh. Dima. La finea liturghiei părintele Me­reţ a [citit o pătrunzătoare ru­găciune pentru izbânda armate­lor române şi a viteazului lor Rege. Serviciul divin solemn a produs în sufletele celor pre­zenţi o emoţiune de nedescris.

ale Braşovului, cari au lăsat | populaţia oraşului timp de a- proape 2 zile în cea mai mare mizerie şi cea mai complectă desorientare şi după intrarea triumfală a oştirei române eli­beratoare, dela a cărei sosire se împlineşte o săptămână, ora­şul începe să-şi reia aspectul liniştit din trecut. Prăvăliile se deschid cu încetul, oamenii în­cep să-şi vadă de afaceri, nouile autorităţi civile îşi dau toată silinţa să vină în ajutorul popu­laţiei, iar armata română păzeş­te viaţa şi avutul cetăţenilor.

„In aceste zile de mari pre­faceri adresăm populaţiei ora- şulu fără deosebire de naţio­nalitate şi confesiune un apel călduros, să dea autorităţilor civile şi militare tot ajutorul de lipsă, ajutându-se reciproc şi dând tot concursul lor posibil autorităţilor şi armatei în înde*

I plinirea grelei lor misiuni.„Neajunsuri sunt destule, căci

războiul, în a cărui zonă ne gă­sim, produce multe lipsuri şi suferinţe. Patrioţii adevăraţi se arată insă tocmai în aceste clipe de grea încercare•

„Prin urmare linişte, răbdare, iertare, dragoste faţă de aproa­pele şi încredere neclintită în autorităţi şi glorioasa armată română, care — nădăjduim — va sălăşlui pe aceste plaiuri atât de încercate cât mai cu­rând pacea mult dorită".

împlinindu-se 14 ani dela data intrării în acţiune a României am ţinut să aş­tern pe hârtie aceste crâm­peie de amintiri, ca să arăt cât de mult s’a contopit în toamna anului 1916 sufletul Românilor braşoveni ca şi al întregului Ardeal cu ni- zuinţele şi jertfele armatei române de a ne ajuta să scăpăm cu un ceas mai cu­rând din ghiarele duşmanu­lui secular, cu grelele sufe- rinţi şi lacrimi îndurate şi văr­sate împreună în clipele dezastrului vremelnic, care a urmat şi am mai scris aceste rânduri pentru a nn se mai rosti la adresa noas­tră „a celor născuţi şi cres­cuţi în Ardeal“ umilitorul cuvânt de „desrobiţi“, cu care ne-a gratificat zilele trecute, probabil într’un moment de uitare, tocmai un general român, care în războiul pentru întregirea neamului s’a încărcat cu a- tâta glorie.

Victor Branisce.

Contractul Stewart In acţiuneUn interview cu reprezentantul

Casei Stewart.

„T rico lo ru l ro m a n e s cfâlfâie pe toate edificiile publice şi particulare din Braşov. O deosebită emoţie a produs ar­borarea stindardului românesc pe turnul Sfatului şi pe statuia decapitată de pe vârful Tâmpii“.

In fine:„Un apoi. După refugierea

laşă a fostelor autorităţi publice

In ultimul timp, gazelele de | opoziţie, dornice de a face cri- 1 ticfi chiar celor mai folositoare opere de utilitate naţională, au început a ataca Cassa Stewart, care precum se ştie are a exe­cuta refacerea principalelor noa­stre şosele şi in principal pe aceea Bucureşti—Braşov.

Un redactor al ziarului „Drep­tatea*, întâlnind eri pe d-1 I. North reprezentantul Casei Ste* watt, sosit în ţară de câteva ziie, tocmai în vedeiea începe­re! executării contractului dintre casa engleză şi statul român,_ a putut avea dela d-sa impor* tante declaraţiuni atât în ceea-

| ce priveşte executarea contrac- I tului cât şi privitor la seriozita­

tea şi capacitatea casei ce re­prezintă.

D-1 I. Norlh a avut câteva în­trevederi cu d-1 Mihail Manoi- lescu, ministrul comunicaţiilor precum şi reprezentanţii Casei Autonome a Drumurilor, în scop de a stabili planul de lucru. In vederea acestor lucrări d-sa a făcut şi o excursie de cercetare pe şoselele ce urmează a fi re­făcute.

Seriozitatea Casei Stewart.Iu primul rând am căutat a

lua relaţiuni pentru a restabili adevărul, faţă de ştirile tenden ţioase puelicate de presa opo-

1 ziţionţstă, referitoare la seriozi 1 tatea casei engleze, cu care o*

cazie am putut efia ca „Stewart* are o vechime de peste 80 de ani şi că a executat multiple lu­crări publice pentru autorităţile publice engleze, opere de mul­te milioane de lire sterline.

La invitaţia casei engleze gu­vernul român, a trimis în An­glia, pe d nii ingineri Mişu Ni- colau şi Mironescu, care au pu­tut constata la faţa locului can­titatea şi calitatea lucrărilor Ca­sei Stewart. Astfel delegaţii noş­tri au putut vedea o serie de şosele cari fac fala Angliei şi care deşi au fost date circula­ţiei de 3 ani de zile, n’au cerut nici un ban pentru întreţinerea lor. Tot Stewart, a executat şi construcţia palatului Irlandez, în valoare de peste un mlion jumătate lire engleze. Curtea de Apel din Londra, rezervoare imense în chiar centrul Londrei având o capacitate de peste50.000.000 galoane de apă, iar astăzi lucrează la un chei prin­cipal al Tamisei la Londra.

Cu această ocazie interlocui- torul nostru ne-a rugat chiar să anunţăm că stă Ia dispoziţia a- celora ce au crezut că pot să atace seriozitatea acestei case şi că le pune la dispoziţie toate cheltuielile necesare unui voia} în Anglia spre a vedea şi cum este apreciată Casa Stewart în Anglia şi cum ştie această so­cietate engleză să-şi execute lucrările.

Pagina 2 SAZBTfi TRiUISi&VARIii,

6000 m uncitori rom âni lucru.

la

Continuând interlocuitorul nos tru ne declară c i Stewirt, nu a umblat niciodată după »afaceri fiind obişnuit a lucra mai ales pentru autorită|iie publice en gleze unde fostele obiceiuri din (ara noastră nu exisiă. Din con tră d sa ne arată că a fost re comandat, în acest scop guver- nului român de către autorită« file engleze şi că societatea ce reprezintă înţelege a executa cu perfectă conştiinciozitate con« ven|iunee.

Privitor la lucrările din tara noastră am putut afla că ele au şi început în ceea-ce priveşte executarea şoselei Bucureşti — Braşov, care este prima în pla­nul lucrărilor, după care urmea* ză a fi executate celelalte ar­tere de penetr&tie şi şosele principale. In chiar acest sezon va fi executată o bună parte din lucrare.

Cu această ocazie am fost informaţi că £jîn lucrările sale societatea Stewart, va întrebuin­ţa circa 6000 de muncitori ro­mâni, ce vor găsi astfel de lu­cru scăpând de şomaj. Pe de altă parte toate materialele ne­cesare acestei lucrări vor ,fi furnizate exclusiv din târâi so­cietatea neînfelegând să între­buinţeze nici bre|e de muncă, nici material străin. Chiar ma­rea majoritate a inginerilor ce vor avea să conducă aceste lucrări, va fi românească.

Campania dramatică„Constanţa Hodoş“ în Codiea

Vestea, ca trupa aleasă de artişti de sub conducerea d-nei Constanta Hodoş, în turneul său entuziast de propagandă, ce o întreprinde în centrele principale ale Ardealului, nu ne ocoleşte comuna noaslrl, ne-a umplut de mândrie, îndreptăţită.

Iar, acum după reuşita repre­zentaţiei date, inima noastră abundă de o adevărată bucu­rie. Cu tot boicotul, ce s’a pus ia cale din partea străinilor, totuşi grafie simţului de datorie al conducătorilor, un public se lect şi destul de nnmeros, a umplut sala cea mare dela »Cetatea Neagră* a hotelului comunal.

Un deosebit motiv de satis facile, ni l-a prilejuit faptul, că am constatat, o sporire, a gus ului estetic, şi artistic la pu riicul nostru.

De astă dată public şi artişti depotrivă şi-au dat mâna întru realizarea celui mai desăvârşii debut, de adevărată artă.

Ţin să accentuez această

Or!, de astă dată scene de curat dramatism, în care abundă îa piesejdramatică a?d-nei Hodoş, au fost gustate în toate nuan­ţele dovadă apluuzele frenetice, ce nu voiau să mai înceteze, cu care publicul a răsplătit pe debutant’.

Ambele piese, ce s’au jucat, atât drama »Mântuirea*, cât şi comedia »Nunta de argint*, au scos ia iveală calItSfi distinse, literare şi de scenă, pentru au­toare, căreia i s’a făcut elo­gioase ovatiunl, precum şi fru­moase efecte, jocul impecabil, cu care artiştii au electrizat inimile publicului.

Şi daca mai avem o dorinţă de esprimat, chiar şi în faja escelenteior presla|iuni, a aces­tei campanii, care şi-a propus acest sfânt apostolat, în acest timp de criză de ideal, în care atât de greu se deschid inimile, pentru sacrificii de orf-ce na­tură, dar mai ales, pentru im păcarea nevoilor, crior mai fi­reşti spirituale, este aceea-ce Ie-o adresăm v?j i'cilor sluji

Constatare îmbucarătoare, căci I tori ai Th3liei Roinâa€i deJae îndeobşte cunoscut, faptul, că publioul nostru dela (ară, chiar şi cele mai emoţionate scene dramatice le întâmpină, până bine de curând cu surâsul pe buze.

Instalare de preotîn Turcheş.

Dumineca trecută în 17 1. c. s’a făcut instalarea în fruntaşa noastră comună Turcheş a Să- cetelor a S. Sale tânărului preot ales Danii! PurcSroiu, originar din corn. Tohanul-nou (jud. Bra­şov) în locul rămas vacant prin moartea de acum şapte luni a mult iubitului şi regretatului pă­rinte- paroch f. Pascu.

Această serbare a decurs în mod demn, fapt care va rămâne vla|a întreagă o pagină fru­moasă îu amintirea celor ce au luat parte.

A făcut o frumoasă impresie atitudinea S . Sale d iui părinte- protopop dr. Biaga — d-sa fiind însărcinat de cătră forurile su

s’au mai rostit iarăşi frumoase cuvântări ocazionale.

Aci de relevat este cu­vântarea d-lui dr. Secelea care vorbind de prima oară cu a- ceastă ocaziune In comuna sa natală, a dovedit o inteligentă şi cultură superioară, stabilin- du-şi asffel o admiraţie în fefa consătenilor săi.

I. O d or, funcţionar de Stat.

0 c o m p le c ta răLa

Nichiforsărbătorirea maeştrilor

Crainic şi Cincinat

profita de toate condiţiile, care determină o realizare cât mai amplă, a succesului, potrivit eforturilor de muncă, aprecia­bilă, pe care o depun.

împlinirea acestei dorinţe va avea darul să facă să se a- dâncească efectul, ridicând sta­rea de motivitste până la maximum, de artă ale d-nei Hodoş Va pune astfel în ade­vărata valoare produsele, aceasta fiind singura satisficjie. ce i se poate da pentru jertfele ce Ie aduce din belşug sacrifică a- du-şi odihna la adânci bătrâ­neţe, dar chiar prin jertfe de natură materială, căci prea pu­fin concurs i-3e dă din partea celor chema|i să ajute.

Acest câştig de efect e in funefie de o dicţiune, şi espri- mare cât mai clară, mai rară, mai pu{in precipitată.

Ori de această condiţie de­butanţii, cu esceplia d-nei Aura Mihaiiescu, s’au considerat ab- solvaji, ceea-ce a avut de ur­mare regretabilul fapt, că ori nu s'a putut prinde sau numai cu multă greutate fraza în- întreagă.

Această observare, credem

0 aniversareîn comerţul braşovean

Duminecă şl-a serbat a 70 a aniversare dela naştere neobo­situl om de muncă Adolf Hess- hsimer, proprietarul actual al firmei cu acelaşi nume din loc.

Cine cunoaşte această mare Întreprindere comercială, una dintre primele din tară, va în­ţelege şl va aprecia după merit calităţile jubilantului.

Fondată la anul 1843 de că­tre un unchfu al proprietarului de azi, firma a trecut la anul 1873 in mâinile fratelui şi tovară­şului fondatorului ei lohann Ludw'g Hasshaimer, tatăl pro­prietarului de azi. după moartea căruia, întâmplată la anul 1891 preia conducerea fiul său, care azi poate privi cu mândrie şi sati9fac|ie roadele frumoase ale muncei pricepute, care a adus întreprinderea în situa|la ei deacum.

Schija biografică, ce urmează, o dăm nu nnmai pentru a face cunoscută viata actualului ei 1 proprietar, ci mai ales p întru a i aduce ca pildă stăruinţele băr- J balului, care conştiu de misiu- ,

!eI* n e c e s ^ ^ C

A d > & '

Ş Â i i s Sm i î do ; '

ebsolvarea s M iîS .

când PraxS i % mondiale, <Ui«n.,i juniores

Ä S S . 7 *nă 08 «I volnic, . Pulea 8erbătorl «viata a firme! pe

s a r ta"«>

Situaţia pieţficerealelor.

Plaja cerealelor a fosl influen­ţată tn ultimele două săptămâni de marea secetă care a micşo­rat considerabil recolta Statelor Unite. Preturile au devenit mal ferme, înregistrând chiar urcări 8im|itoare.

Totuşi dacă nouile împreju­rări din Statele Unite, creiază acolo dificultăţi, plafa mondială nu rămâne neaprovizionată. De ar fi să t nem seama numai de disp anibllitătUe din anul trecui şi încă ar fi de ajuns. Dar tre- bue avut in vedere şi ceeace grânarele Imense ale Argenti­nei, ale Australiei şl chiar ale Rusiei, pot eventual trimite, la nevoie, în cursul acestui an.

In ori ce caz plata noislră internă s-a resimfit în b;nî de această conjunctură, preturile imbunâtâtlndu se.

însemnătatea zilei pentru a- ceasiă comună, stabilind, prin cuvintele d-sale, îndatoririle sa­cerdotale cum şi ale poporului credincios în mod reciproc pre­cum şi legăturile sufleteşti ce irebue să domnească între a- ceşti doi factori.

Deesemenea a deschis fru­moase sperante S. Sa tânărul şi inimosul preot instala t, Daniil PurcSroiu, care prin cuvântarea rostită tot din uşa ait irului a ştiut să smulgă prin cuvinte frumoase şi înduioşetoare la­crimi din ochii celor cari I au înţeles şi apreciat.

După serviciul divin lofi cei prezenfi au trecut la Casa de citire, al cărei preşedinte este laboriosul şi bine apreciatul Snv.-dir. şcolar I. Oancea, unde într’o scurtă şedinţă s’a comu­nicat complectarea unor mem­brii din Comitetul de conducere, Intre cari şi alegerea de vice­preşedinte a S. Sale preotului D. PurcSroiu, arătându se toto­dată rolul însemnat ce 1 are Casa de citire pe lângă bise­rică şi şcoală.

La urmă in impozantul edifi­ciu al fostei şcoale primare confesionale române (de pre­zent fără întrebuinţare) s’a ser­vit un banchet, în timpul căruia

lui din urmă :

II vedeţi, cum vă măsoară Ca un prezident de Ligă Dar păziţi, ades strecoară Indiscret, câte-o intrigă'

Magistrat, când poartă lira Şi poet, când poartă roba, Te condamnă, te execută Dar tot lui, îi bate toba.

resuf, cât mai desăvârşitei pro inovări a cauzei, în serviciul căreia s’au angajat, şi la care le dorim, ua succes, şi un tai­nic triumf spre binele neamului.

Codiea, la 12 August 1930.Pr. G. FI. P.

Prisosul nostru exportabil este duoă ziarul .Argus*, următorul:

250.000 tone ovăz.750.000 tone grâu.300.000 tone secară.50.000 tone fasole, mazăre,

linte.50,000 tone oleanginoase.160 000 tone porumb vechi şi

nou.In loial 4.500.000 tone cereale

diverse în valoarea aproxima­tivă a 10 miliarde lei.

L a femei n ’are pereche Mai întâi: buchet de flori, Şi-apoi tainic la ureche „Vin la tine mâne’n zori“.

Exportul fructelor româneşti în Polonia.

Ţinem să mai amintim, că la săroătorirea despre care am vorbit au mai fast îavlteti: D l Axente Banciu profesor şi di­rectorul revistei »Ţara Bârsei*, d-1 senator V. Branisce, d l dr. N. CSItmăn, preşed. »Astrei* Braşov, joeta Ecrierina Pitiş şi d-1 V. i înteanu ziarist, cari şi-au s c a z J cu mare regret im­posibilitatea de a participa, fiind plecaţi din localitate.

I. X.

D -M i -l1 >l> <l> >|i i|< i|> 'I ' <l> i|> >|> <|i >|i iji i|i i|i <|. i|i i|i i|i >|iD>PP E N T R U C O P I I

Un Costum »Leicester* 1 Depozitul fabricei : Strad a P o rţii 61

323 1 - 0*i»H-*

a + * +** i|i * ţ +» *• » • iş ui <t> «• a

PrimSm următorul comunicat : Institutul National |de Export,

aduce la cunoştinţa exportato­rilor români de fructe în Polo­nia, uzanţele comerclele ce se obişnuesc pe piata Varşoviei In comerful de struguri proaspeţi de masă.

Ambalajul preferat pentru stru gurii de masă, sunt iăd'tele de lemn cu zăbrele de formă tra- pezoidală, având fundul mai în­gust şi cu o capacitate de 7 —8 kgr. Pentru o mai bună conser­vare. strugurii irebuesc uşor presati, pentru ca să nu joace In timpul transportului.

Lădit îie se căptuşesc pe mar­gini cu hârtie cernită (poate fi perforată), iar capacul tot de zăbrele, se fixează cu ajutorul unei sfori legată în patru. Pe lădife nu se scrie în general nimic, totuşi recomandăm ca

ele să poarte o marcă »Struguri România*, aceestd pentru a se arăta origina merfei, strugurii de proveninfă românească fiind foarte aprecidti Lădifele se în­carcă în vagoane in felul ur­mător : se eşeeză două câte două, una lângă a ta, pentru ca să nu joace în timpul transpor­tului, cu capacele cap în cap şl suprapuse uaeie peste uitele. Ferestruicele vagonului trebu­iesc deschise pentru aerisire.

Strugurii prtf<rati pe piafa polonă sunt strugurii albi cu bobul mure şi pieliţa groasă. Vareitâtlle cele mai căutate sunt: Atlopo, Napoleon, Chas- sela?, Muscri de Hamburg etc., însă marfă de prima calitate.

Tâmâioasa nu esie de loc cău­tată.

Institutul National de export. Cal. Victoriei Nr. 100 este la dispoziţia tuturor exportatorilor pentru orice detaliu în ceeace priveşte exportul de fructe.

J Contra revizuiri tratatelor dt

“r£ ° ' f c 'X u E a S jpându-se cu agitaţia S|f vinse spre a obfine o a tratatelor de pJCe.

D nul Poincare sublli onul acestor strigăte

toata si faţa să fie PB fapt însă strigătele m zuirea tratatelor de p, strigăte de război. 0 pildă sar uni Austria i mania, este evident că din populafie ar fi f0j, tumită. O altă parte inşi testa împotriva acesta Tot astfel este şi cu < polonez dela Danzig. ( din Prusia orienială s a dacă s-ar revizui dispoi ritoriale pe această I insă polonezii din acele nu s-er Împăca nicl-o realfpirea de Germania dorului.

Din această cauză s-i prin revizuirea tratatelor focare de agitafii io cei ropei şi în Sud Est de un nou incendiu s-ar pi tinde foirte uşor peste întreagă.

în s c rie r ilela Academia de lij s t u d i i com erciale!1 duslriale din Cluj-

Academia de Insila stal mereiai« şl industriale do aduce la cunoşlinl« 83ne‘1 înscrierile la Academie anul şcolar 1930-19îly începe la data de 2« .vrie 1930 şi « j A j la 31 Octomvrie 193«

Adele necesare b K pentru anul preparatormătoarele : pitiri

1. Diploma de «W» Scoriei sup. de c0^ pioma de b aca lar#

2. Actul de naşte«- |f3. Certificat me ^ j

de un m e d i c o f - a ^ j că nu sufere de * « 0fecto-cantagioasi- L

4- 4 ' « S i reTax» de in“ * r£J j í l! preparator este d « j; <)|j■eparator esi« . <pr

Examenele res ^ g# anii, vor începe la vrie 1930.

pt. RectorProf. Dr. S CioW ^

OAe ï ï A T S Ä K sa titO fci : : « .

fe a t i i m a 9 ^ a r 'kW J „irului maghiar din

rup® i n« B u d a p e s ta , a n u n -K*'»a “ nre«ntaW dedoaarflsor. Dat fiindcă in- î0 ,1 inu«u artişti distinşilori Îgurau

I, ca Gozon Gyula,' '■ ■ B a T s o n y I., Da)buk.l

^■ reprezentaţia de a-■ lîs lS c u V pe deplin aş b ib licu lu i, atât prin va-

^ ■ ^ m u lu i şi buna se- — «singuraticelor puncte,

J jocul ireproşabil almei multe bu*

J ţ i ultima reprezentaţie db I c diseară, tot la Re-

cu un programivea %c 9 ‘ ora f I*'

ect I

i î f u r ^ or sSnătos şi ila ors nenumărate apiaau - - - - - - .

_ e simpatiei generalecât actorii au ştiut

pensionH băeţii de liceuStr. fabricei No. 42, Bra*em deschis pension pen-

hăejipe liceu curs inferior, eiară de pensiune conru j se predă meditaţie de ’Fraiceză, iar cei slabi la obl cte, sunt pregătiţi spe* Adi itatea elevilor este

Ifcolati săptămânal şi părin*' nliji 1 curent,

itj jsă pună, îngrijire părin iioi<| tă şijvială ordonată se ga ilili azălCostul ptnsiunei ccm

cu meditaties este 3000 >i lui ar, plătit anticipativ ilâi al fie cărei luni.'ormTţiuni şi înscr.eri la a a delmei sus. Elevul va tre*

i apă la intrarea în pen 1|saltea, 1 pernă cu 3

^^■earceafuri de paf, 3 :ceaflri de plapome, 1 pia- ă sar pătură, cel puţin 3 uri 1 fă. ie de corp, perie

ie, de cap, de ghete şi dinţi, enel săpun, pastă de dinţi, ă de ghete, ace, aţă albă

OiiJesg.â etc. o cutie sau un arji nantln cu lacăt si cheie,

aiul lebue să fie Un bună

( ■ n ret Ioan R ădulescuojjlj ornat a! Institutului „Coi aiiF1 W n Tourcoirg Franţa-

1-5

Comitetul Căminului de Ucenici Ind. şi Comerciali de stat Bra­

şov, Str. Pe Tocile Nr. 19.

rănit olii5«Dà!Cl 0

irle,,ï „„)a fii:Qi

nă

•arrdäijaìrit t i i b i i c a ţ i u n e

coalJ normală de conducă* »Şomniţa Florica* din

jg iov »trata I, 1. C- Brătianu, să se aproviz oneze cu

Re dt foc circa 12 vagoane, tă d fag neplutite călită a, lansportate şi aşezate

udei şcoaler, publică o nouă lei» alie lentru ziua ci.- 23 Au ale? a. ţ,, ora 6 d. rn,, în cam ;iaj, jna ş oalei.

;ertel ! vor fi închise şi a- tete direcţiunii şocalsi, Ter

r I i OT-darea lemnelor esle ieri 6 lai 50 August a. c. e ţa omni ofedanti oot consulta se Bl d ssrcini lip, în orice Sef B t J fu ţn canteiaria şcoa- (I® î‘ [î1" ! ^ele 5-—5 d. m.Ii este obligatorie,iiscţ H Direcţiuneasi'

Olili!

Nr. 99—1930.

PabhcaţiuePentru aprovizionarea Cămr

" u|uj de Ucenici din Str. Pe locile Nr. 19 eu alimentele ne­cesare, doritorii de a furniza (pâine, carne, făină, coloniale, lapte e tc ) aceste alimente îşi vor înainta ofertele lor timbrate (2 exemplare) închise şi sigilate până la 25 August a. o , adre* sate pe numele Comitetului Că* minului din Str. Pe Tocile Nr. 19.

Infounatiuni se pot lua în fie cere zi de lucru între orele 3 ~ 6 p. m i la biroul Comitetului.

Braşov, din şedinţa Comite* tului Căminului ţinută la 9 Au gust Î930.655 1— 1 Comitetul.

RomâniaAdministraţia judeţului Braşov.

Serviciu! Administrativ.

No. 8255-1930.

CONCURSSe aduce !a cunoştinţă gene­

rală că pentru ocuparea postu­lui de notar al comunei Vlădeni judeţul Braşov, se desch:de con­curs începând cu data de 10 August 1930.

Doritorii de a ocupa acest post vor înainta cererile im ;re ună cu actele prevăzute la ari.7 din Legea Statutului functio* narilor publici până cel mai târ ziu 10 Sept. 1930, la Prefectura judeţului Braşov.

Condiţiile de studii sunt cele prevăzute la Art 178 din L ,0 A.L.

Salarul va fi cel prevăzut în bugetul comunei pe anul 1930

Se preferă candidaţii cari au mei ocupai funcţiunea de notar.

Braşov, 11 August 1930. p Preşedinte :Ioan P odea.

Şeful Serv. Administrativ» (şs) losif Com ănescu .

658 1— 1

Corpul P o rtăreilo r Tribuna* lului Braşov .

No. I. 5010-1930

Publicaţiung de licitaţieSubsemnatul Şef portărel prin

aceasta publică că în baza deciziunii No. G. 1644—1930 a judecătoriei de ocol Braşov in favorul reclamantului firma Fraţi Schiel S. A. repr. prin ad­vocatul dr, Frilz Schnell pentru încasarea creanţei de 2916 lei şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 28 Augusl 1930, orele 19 a m., la faţeta oului în comuna Codlea No. 317 unde se vor vinde prin licita tiune publică judiciară mâşifîă de cusut, coastine, garderop, oglindă, canapea, pendulă, ma să ele. în valoare de 10,000 lei.

In caz de neVoie şi sub pre­ţul de estimare.

Braşov, Ia 22 Iunie 1930,Gh. Stănculeanu,

657 1—1 Şef portărei

Comitetul Căminului de Ucenici Ind. şi Comerciali de stat din

Braşov Str. Pe Tocile Nr. 19

Nr. 100-1930.

PuhlicaţixmeComitetul Căminului "aduce la

cunoştinţă publică darea în an trepriză a reparaliunilor ce se vor face la localul Căminului din Str. Pe Tocile Nr. 19 con* form devizului. Doritorii de a executa aceste lucrări îşj vor inainta ofertele lor timbrate, în­chise şi s'gilate cel mult până la 25 August a. c. Comitetului acestui Cămin.

Informatiuni se pot lua la bi* roul Comitetului în fiecare zi de lucru între orele 3—6 p. m. 656 1—1 Comitetul.

Primăria comunei Bod.

No. 821.

PablieaţimisPrimăria comunei Bod adu­

ce la cunoştinţă generală, că în ziua de 30 August 1930 ora 15 va tine licitaţie publică conf art. 81—104 din legea conteb; litătii publice pentru arendarea moarei comunale din comuna Bod No. 288, renovată şi pre* văzută cu turbină 55 cai putere locuinţă nouă pentru morar.

Condiţiunîle de plată se pot vedea la Piimăria comunală Bod, între orele oficioase.

Ofertele înch se şi sigilate con* form legei împreună cu vadiul de 10% din preţul de shigare, care este de lei 100,000 se vor înainta comîsiunei de licitaţie în şedinţă publică în ziua de licitaţie pâră la o»a 13.

Bod, la 12 August 1930.651 2—2 Primăria com unală .

U C E N I Cse primeşte imediat la

firma

W . K 0 R N E Rvopsitorie şi spălătorie chi­mică, Strada Năsipului de

jos 1.£ 646 3 - 3

Dr. C. H. I L I E S C Uspecializat în ţară şi

streinState

RAZE X(RSntgen)

| Diatherm ie, Ultraviolete, | f C urenţi electrici. || Consuli 3 —6 || Strada P orţii No. 9. }

A v i 7 Perzându-se permisul A .VIL* da circulare pentru bi­cicletă No. 1178 Seria 493013 em:s de Chestura Po’iţiei Bra­şov pe numele Nicolae S ece- lean din Dârste-Braşov. II de­clar nul şi fără valoare în mâ­na oricui s’ar afla. 662 1— 1

~ ~ m Uz .Abonaţii cari ne fac re•

clamaţiuni şi comunicări in scris in chestia ziaru­lui sunt rugaţi a ne in­dica întotdeauna şi n-ral de pe adresă sub care H se trimite ziarul\

Administraţia.

B A I L E B U Z I A ŞCu renumitele sale surse foarte bogate în 'Acid Carbonic, radio­active şi feruginoase, cu efecte mari în boli de inimă, aortite, ar- terio-sclerose, hypertensiuni, boli nervoase, boli de femei anemii

etc. Hoteluri şi pensiuni de pri­mul rang. Confort modem. P re­turi moderate. Bucătărie şi Die- tică specială. Ştrand cu plajă şi basin nou construite în condiţiuoi moderne.

SA ISO N d e la 15 M ai p â n ă la I O c to m v r ie .

P r o s p e c t e l a c e r e r e .

654 1—3 D irecţiunea B ăilor Buziaş, B a n a t.

De tiebirlat o brutărie 2 camere şi

prăvălie, bucăfărie şi grajd. In* formaţiuni la proprietar. Strada Lungă No. 196. 663 1— 4

odae m o* b i 1 a t ă.

Hheprenoîul de autobuze HANS PRE1D autobu■ instalat pentru 38 persoene de tot nou, comod şi elegant, “ atdrie

Băileloi 4? conjur in 6 z le tre cum «rniu^ă : Breşov—Si

Ocna Sibiului—Sebeş—Deva—Timişoara—Domeniile ‘.er Regina—Slatna—Băile Hgrcu!ane-~0;şova—insula Ada-e‘ Piste PnrfiU Fier 3C__ ___________ ,

mele1 Mari—Râmnicul-Vâlcea—Curtea de Ar-^ J s t e Porţile de Fier 30 km. la Dunăre până la TurnuSe- -^rl^rsu’Jiu—Ocnele5 Mari—Râmnicul-Vâlcea—Curtea de Ar.

i »'îylmPulUng— Rucăi— Prepastia—Dâmbovicioera— Bran Poar- 8' « roia: v,

nţ eputul călătoriei va fi Luni în 25 August, ora 4 dim.din lis vi ;avj jjg j bfejfja Himesch şi ţine până Sâmbâiă în 30 August.

^°ilul de călătorie pentru o peisoană Lei 1000.^■^torii cari vreau să ia amănunte pentru această călăto* ■ « a dela firma MECHEL & FREDEL Prundul Rozelor ■ 4 mai târziu până Sâmbătă în 16 August ora 5 p. m„ !■ > sî» ua mUrmniistni mRi np 1 arc desDre oroaramul

»tetorit se va da informatiuni m&i pe larg despre programul661 1—2

De închiriatStr. Pajişte â) No. 31.

£ wîi? Perzându’ ss carnetul de A l U * şofer No. 4437-1929 el berat de Politia B aşov pe numele Rotbecher Martin din Hălchiu il declar nul şi fără vaioare 659 1— 1

 l f l U f Caut pentru 15 Sept. £ i l l iS S J ,a a. c., gezlă în ora* şui Br/ şov, în apropiere de li­ceul de fete »Principesa Elena* pentru o elevă de clasa 7 dela acel liceu, cu toată întreţinerea necesară. Rog a mi se comu- nica oferte cu arătarea costu* iui lunar şi adresa.

Ioan Bălănescu, secretar de plasă comuna Gra*

tia jud. Vlaşce.659 1— 1

Consumaţi numai

VINURILE NATURALE

la sticle originale dela podgoria

Dealul Zorilor“Şt. G. Ardeleanu & Fiu.

Bucureşti.

Depozit de vânzare la Braşov: str. Gării (luliu Maniu) No. 67. Cereţi preţul curent. Se caută

agenţi revânzători.650 3—15

Corespunzând cererilor în creştere am deschis Lnnl 18 August a. c.

Ş i în Piaţă; Locul de oprire al tax iu rilo r

ŞIRUL IMULUI No. 39

un depozit pentru eS1tau!‘a! cârnăţăriilor şi mezelurilor mele.

Prea onoraţii clienţi găsesc şi aici ca şi în pră­vălia mea din Strada Hirscher, pe care o conduc mai departe ca sucursală, produsele mele cunoscute de bu­ne, pe lângă un serviciu punctual şi prevenitor.

Fabrica mea modernizată cu un nou gheţar stă sub conducerea mea personală făcându-mi astfel posi­bil să satisfac atât calitativ cât şi cantitativ toate cererile.

Mezelurile mele sunt zilnic vara şi toamna proas­pete şi inexcepţionabile din punct de vedere igienic.

inii ţi b HM A R Ţ I I B R U S S , B r a ş o v

Depozit prînoip.i Şirul Inului 3 0 Telefon 432 S u c u rs a le : S tr . H irscher No. 2

S tr . Lungă No. IF a b r ic a : S tr . Lungă No 113 Telef. 757

V

Mare depozit de imprimate administrative, comunale şi advocaţiale.

Registre comerciale Copiere

Preţurile cele mai ieftina.Primirea comenzilor pentru imprimate :

Iilb rä rie — Papetàrle — Legătorie de e&rţi

H E R ZBRAŞOV, Strada P rin ţu l C aro l 99

Telefon interurban 229.

9i «A Z IT ASTRARSI W A N »

O punere la puncfR estab ilirea unui adevăr.

Să scrii, e uşor desigur. To ce-Ji frece prin mfnfe (nu însă şi rămâne) şi tot ceiace do* veşti. Numai ca dorinţa să (ie sinceră şi izvorâtă din sufUt şi supusă judecăţii conştiinţei. Alt' fef, toată parada făcută „doru lui năstruşnic" e sortită mai dinainte insuccesului şl de multe ori chiar descalilicării autorului.. Care sentinţă dată de opinia publică nu mai e nevoe s’o co­mentăm, ci decât de o simplă înregistrare.

Să scrii, să fi ziarist, croni* car obiectiv al faptelor coti­diene, strălucitor prin idei şi vervă, înmuindu-Ji condeiul în sânge şi venin, pentru ca Jsă spui adevărul şi să descrii rea­litatea e o meserie cinstită şi frumoasă (mai pu|in rentabilă)

e chiar idealul.Dar neîn{elegând o chemare,

necunoscând un ideal, neco­rectat de conştiinţă şi totuşi să scrii cu pretenţia de a fi crezut că ştii şi ai curajul opiniei — să strigi adevărul, iată un adevăr dureros, iubit de unii „ziarişti* redactori ai unor ziare din ca* pllală şi luat ca o necesitate în exercitarea scrisului lor. (Nu şi al altora). Care scris, pentru în­lăturarea acuzaţiilor noastre, îl | arătăm celor ce vor să cu­noască lucrurile aşa cum sunt

Astfel, redactorii ziarelor „U- niversul şi Dimineaţa" dintr’o pornire pătimaşe, au scris in numerile de Duminece 17 c. cu ocezla sosirii d-lui ministru Valda-Voevod Vineri, după a- miază la Braşov, unele neade* văuri, revoltătoare chiar.

p Atribuindu-i vizitei d-sale, un scop în totul fals şi tendenţios: că a venit pentru a se interesa de activitatea consiliului comu­nal, intenţionând dizolvarea lui, pentru a aplana un „conflict* ivit în organizaţia naţional'ţără­nistă şi că a „refuzat* a primi în vizită pe d-I dr. Voicu Ni- (eseu, fost ministru şi preşedin­tele organizaţiei.

Orf, pentru o punere la punct şi a face cunoscut şi celor ce nu ştiu încă adevărul, precizăm:

D'l ministru Vaida a venit Vineri, a dormit peste noapte la hotel „Coroana" şl nu în Poiană, iar Sâmbătă dimineaţa a plecat la Sovata. N’a venit cu nici o intenţie de dizolvarea consiliului comunal, neavând nici pentru ce, nici pentru apla­narea conflictului imaginar în organizaţia locală, şi nici că a refuzat a primi pe d-1 Voicu Nitescu.

Fiindcă acesta nici nu se găseşte în localitate. Se ştie doar, că d-1 Voicu Nitescu este plecat la Karlsbad dela 30 Iulie de unde nu s ’a reîntors încă. Cum se explică atunci toate cele scrise de d-nii „ziarişti" dela „Universul şi Dimineaţa" şi pe ce se bazează ? Pe ine­xactităţi şi pe cele arătate în introducere, pasajul ultim. A- cesla i curatul adevăr pe care îl supunem ca argument şi des- mintire celor scrise de ziarele suscitate. Opinia publică, judece şi califice, ori cum doreşte scrisul „senzaţional".

D.

InformaţiiD l Iuliu Maniu, preşedintele

consiliului de miniştri şi d-1 mi­nistru de interne Valda-Voevod, cu trenul No. 36, au trecut spre Bucureşti asnoapte.

A verea Fundatiunei ro m â ­neşti G ojdu (din Budapesta. Pentru fixarea modalităţii de preluare o averei fundatiunei Cojdu, avere rămasă în Unga­ria, s-a hotărât instituirea unei comisiuni mixte româno ungara.

Din partea României fac parte în comisiune d-nii subsecretar de stat dr. Valeriu Moldovanu Ion Lapedatu, fost ministru şi M. Şerban, deputat şi rector al Academiei agricole din Gluj şi trei experţi.

Averea fundaţiei constă — după cum se ştie — din nume­roase şi valoroase Imobile In Budapesta.

Z ă p a d ă ş i f u r t u n i

ta 9^De câteva zile în toată Ger­

mania timpul este foarte rău. Din mai multe regiuni se sem­nalează furtuni foarte puternice, precum şi ploi continui, cari au cauzat până acum mari pagube.

In Marea Nordului vasele de pescuit au avut de înfruntat fur­tuni îngrozitoare, din care cauză întreaga activitate a pescarilor a fost paralizată.

Apele fluviilor W esser şi Elba, au crescut foarte mult provo- când în mal multe locuri inun- Cu z8n«riV7î1,111 m l

| darea ţinuturilor din apropiere, solite Ph»In regiunea munţilor Rlesen- I 1 de «"«ren«? J

flebirge şj »,

de . i r* r s ä jH«Bisfral oDPraln-, ! . iua*e ».Ai

Gassa de Credit şi Economiea personalului C. F. R.

— Ea va lua fiinţă in Septembrie. —Cons liul de administraţie el

Casei autonome pentru ocroti­rea şi ajutorarea personalului cfr., în şedinţele linute a luat în discuţie chestia înfiinţării cassei de credit şi economie a perso­nalului căilor ferate.

Consliul a studiat proectul întocmit în acest sens, şi a a- probat cea mai mare parte din el.

, Cassa de credit va veni în- fr o mare măsură în ajutorul personalului ceferist, ,prin acor­darea de icredte eftine şi pe termen lung.

Dator -le personalului ceferist vor fi preluate de către această cesă.

Se vor acorda împrumuturi Pentru construcţii de case, cum­părări de terenuri pe cari să se construiască locuinţe, etc

Deasemenee, Cassa de Cre­dit va cumpăra un teren pe ca­re va construi locuirţe şi la va

da în folosinţa personalului căi­lor ferate : aceştia având pu­tinţa să devină proprietarii imo­bilelor locuite-

Suma necesară pentru func­ţionarea Cassei de Credit va fi afectată zilele acestea.

Pe de sită ,parte, Cassa de Credit şi Eeonomie C. F . R se va ocupa şi cu strângerea e- conomiilor personalului.

In acest scop se fee reţineri de 5 la sută din salariile per­sonalului, reţineri cari suni văr­sate Cassei de Credit. La aces­te reţineri se adaugă dobânda — care urmează a fi f.xată de Consiliul de »Administraţie. Ea nu va fi în .nici un caz mai mare ca dobânda percepută împrumuturilor.

Proectul Casei de credit va fi guta zilele acestea, iar la 1 Septembrie Cassa de Credit va lua flintă.

186 in ş i muşcaţi de un câ in e tu rb a t La Institutul Pas- teur din Paris au fost internat! într’o singură zi .186 persoane, muşcate de un câine turbat, în- tr’un sat din apropiere de Nissa. Starea lor nu prezintă nici o gravitate, dar este un cez fără precedent ca un număr atât de mare de oameni să fi fost vic­tima unui singur animal atins de turbare.

La Ş c o a la P ro fes io n a lă R eu n iu n ea F em eilo r R om â­

n e " din B raşov , înscrierile se fac dela 20 August până la 15 Septembrie.

Conditiunile pentru cl. I : vâr­sta de 11— 14 ani şi cel puţin 4 clase primare. Eevele dela alte şcoale secundare, se pri­mesc în condiriuniJe regulamen­tului şcoalelor profe sionale. § zoa- la are 5 secţiuni: croitorie, len gerie» lesut» mode- flori şl gos­podărie-

In Infernalul şcoalei se pri­mesc bursiere, (vacante 3 bur­se) şi solvente.

Examenul de bursă la 12Sep tem brie.

A nins p e B u ceg i. Din Pre­deal se anun{ă : Timpul s-a ră­corit simţitor în ultimele zile. Duminecă dimineaţa munţii Bu- cegilor erau acoperiţi cu un strat gros de zăpadă,

3000 le i prem iu. Din bise­rica evangelico-lutherenă ma­ghiară s-au pierdut3 covoare per­siane vechi. Cine va da de urma covoarelor pierdute va primi un premiu de 3000 lei. — Ofi­ciul parohial evangelico-luth. maghiar, Braşov ^Târgul Cailor 34, Etajul 1. dreapta.

Medio P r im a r Ju d e­ţean D r. POMPILIU NI5 - TOR co n su ltă boli in te r­ne, sifilis e t c . S t r . P ru n ­dului 37 .

7 - 9 9i 2 - 3

Congresul anual F. 9. C. 5. R.Intre 22 şt 31 August a, c.

va avea loc la Vălenii de Munte In localul Universităţii libere N. lorga cel de al X-lea congres anual al Federaţiei Asociaţiilor Creştine Studenţeşti din Româ- pie- Lucrările congresului sunt împărţite în cadrul a nouă (9) conferinţe şi trei (3) cercuri de studii religioase, precum ur­mează:

I. C o n fe r in ţ e :1. Prot Univ. Nae Ionescu:

Creştinism şi filozofie,2. Pâr, Ec. G. Comana: Creş­

tinism şi morală,3. Prot. Univer. Nichifor Crai­

nic: Creştinism şi politică.4. Prof. Dr, N. Popescu: Creş­

tinism şi economie.

5. Prof. Univer. L, Zander: Creştinism şi cultură.

6. Păr. prof. Nicolae Popescu: Creştinism şi artă.

7. Prof. Univ. f. G . Savin: Creştinism şi metafizica.

Prof. Univ. ^Tavaszy: Creşti­nism şi metafizică.

8. Prof. Univ. L. Zander: C reş­tinism şi teoria cunoaştere],

9. P, S. Tif. Târgovişteanu: Creştinism şi viata tainică.II. C ercuri d e stu d ii r e lig io a s e :

1. Asupra Maicii Domnului, conducător M. Vulcănescu.

2. Asupra Păcatului, condu­cător L. Zander.

3. Asupra unei Evanghelii, conducător Kovács Géza.

Tema generală a lucrărilor

congresului e s te : problemele şi concepţiile creştine despre viată.

Deschiderea congresului se va face în dimiaea|a zilei de 22 August e. c. cu liturghie şi predică la Biserica din Vălenii de Munte (jud. Prahova).

Lumea studenţească care este preocupată spiritualiceşte, e in­vitată în chipul acesta s& parti­cipe la toate lucrările congre­sului, venind direct la Vălenii pe Munte, unde va fi găzduită şi ospătată in localul Univers!- lăţii libere. Costul întregei în­treţineri este de 60 iei pe zi.

La sfârşitul congresului va avea loc o excursie in mun|ii Prahovei.

Se beneficiază de reducere pe C. F. R.

C om itetu l d e o r g a n iz a r e .

I f r C t t R A F l A A. M H e W A h ìU a B B A N IÌ6 E £ C O M P . B R A ŞO V ,

C r o n i c a l o ^In sp ecţie m in isteria lă . D-1

ministru subsecretar de stai Po- târcă a venit pentru 2 zile la Braşov. Duminecă a primit la prefectura judeţului în prezenta d-lui prefect şi a d-lor senatori I. Clinciu şi V. Branisce şi a d-lui consilier agricol Bergheanu câteva delegaţii din judeţ re­zolvând unele chestiuni de or­din agrar. La amiaz a plecat însoţit de d-1 prefect ol judeţu­lui dr. Aron Suciu în judelui Făgăraş unde a inspectat fer­mele stalului. Eri după amiazi a plecat peste Bran la Bucu­reşti.

D-1 Potârcă va reprezenta la conferen|a statelor agricole, care începe la 29 August în Varşo­via, guvernul român.

C ununie. Dr. Alexe Sulică şi d-şoara Viorica Popovici şi-au celebrat căsătoria religioasă in cerc Intim familiar, Sâmbătă in 16 August 1930 in biserica din Buşteni.

F e lic ită r i.

Petrecerea de toamnă a Societăţilor Unite din Bra- şov-Schei. Societăţile româ­neşti unite din Braşov-Schei aranjează, în caz de timp favorabil, Duminecă în 24 August a. c., petrecerea de ^Maşină urmărită.

___* . . ’ ~ . Uniilioi fîrniova CU

Atacfuncţionar1 j f i í i S

b -m s S;5 indivizi . omasi na jefuindu-1 de tot9 " ^.cei

un «

pra lui; 8uma ^Jele .personale Braving.

Tot aceşti indivizi, b noap te , au atacat ş| p e d 1 PopescuAdm inistraţia lu a t minuţioase m ărire .

Arestat pentru furt dul Constantin Stan, zii ţigan nomad, a fost an către Circ. II-a de Polifii naintat Chesturet, penii unei haine, în valoare 4 Lei, în dauna Iul Lazait comuna Santa-Maria (Cl

A restată pentru fiul vida Szabo Berta, servil Sanatorui dr. Depner, a restată pentru furtul sui 1200 Lei, comis in dai de caritate Hermina Hei fast dată Legiunei de li pentru desăvârşirea cei In comuna ei natali.

toamnă obicinuită în Poia­nă, pe Livada Junilor bă­trâni. In caz de timp nefa­vorabil se amână pe Dumi­neca viitoare.

Venitul fiind destinat pen­tru ajutorarea copiilor jsă- raci din Gchei, rugăm on. public braşovean să parti­cipe în număr cât mai ma­re pentru ca ajutoarele ce se vor distribui să poată înveseli cât mai multe feţe întunecate de suferinţe şi mizerie. — Comitetul So­cietăţilor Unite.

Politiei Craiova cu No. 12515-1920, cere in automobilului No. 102/

Ameninţare . Mal vina Peter, din 1 Vlaicu No. 103, a ha mafie in contra lui Sun tan, pentru ameninţ loasâ.

Cu gh iocu — n en o ro cu . Tânără Henerik Ecaterlna dela Sanatoriul Dr. Flechtenmacher din Calea Victoriei Nr. 42, in ziua de 15 1. a a primit în ca­mera ei o (igancă să-i dea cu ghiocu. ca să-l ghicească no- rocu. Şi din nenorocire, ţiganca i-a „ghicii aşa de bine", încât şi norocul ce-l stăpânea a fost ghicit. Adecă 3500 lei puşi bine într-o cutiuţă, au fost ghici|i şi şterpelit!. Norocul, cum îl ghi­ceşte, t'ganca cu ghiocul

A cte g ăsite . Teutsch Petru, comerciant din comuna Prejmer eri a depus la Circ. II-a de Politie un pachet, conţinând mai mulle acte personale, privitor pe d-1 Kiochner Wilhelm, cu domiciliul in str. Lungă No. l'A5, pe care le-a găsit în str. Iuliu Maniu.

Furt. Welss Roberi, < ciliul in str. dr. Babei anun|at Circ. ca atârâtori necunoscuţi •*îacaiuu - - ..dus prin escladarcjaus pnu ----- . inprin spargerea uşe. J ta-if de unde au M valoare de 6000 M-

Furt deru ri « buzunar Weisl, cu domicil“| ‘JJ, r e c i tziua de 14 * #

suma de 8000 Le.

Căruţă lovită^Gheorghe Nun. 1 __.... * reclamaipelru, a rec*“ a lűa

poli

B?- . .o paguba de 5000 Lei.

Din cercuridr. Alexe Sulle®

lost!% 1 1U până la 15 d

tl înlocuit P pfjBCva ii »“•y— yri

s r s ? s s * >

Seéastor recffeasabü i

toate ««»“ i-forluafini turi reduse. 0 rogi d e e jre u W ^ -J