1 MARTIE 2014 - INTALNIREA II

Singurul criteriu al psihoterapiei este eficiena dovedit, pentru c nu exist o teorie unanim acceptat. n accepiunea ericksoniana singura teorie este relaia dezvoltatp cu clientul conceptualizarea clinica adic explicarea problemelor clientului din prizma unei teorii(acesta este un element important) 40% din rezultatele terapiei sunt datorate factorilor extraterapeutici (motivatia, caracteristiici individuale, mediu suportiv) 30% din variana rezultatelor relaia terapeutic- pentru c psioterapia este un proces interpersonal. Adic, calitatiile celor care sunt n relaia psihoterapeutic - clientul si terapeutul. Rolul psihoterapeutului n relaia psihoterapeutic este s neleag psiho-logica clientului(individualitatea) i nelegerea acestui mecanism, adic ceea ce are sens pentru pacient. Trebuie s ntlnim clientul pe terenul lui intervenia terapeutic, explicaia, trebuie s fie acceptat de client. Empatia este o alta calitate , fara s ne identificm cu clientul. Congruena terapeutului - a transmite acelasi mesaj pe toate canalale , verbal i nonverbal. S nu se dea impresia c se joaca un rol. 15% tehnica terapeutica 15% -efectul placebo credine i ateptrile clientului. Efectele pot fi somatice i de multe ori mpotriva substantelor active. credintele cele mai importante sunt credinele eficeniei perosnale - se face prin ancorarea n experiene trecute cu succes, sau darea de sarcini minore care sunt trecute cu succes si reactiveaz sistemul pozitiv de credine. Dei extrem de diferite , diversele terapii, produc efecte asemanatoare. Atitudinea terapeutului trebuie sa fie de accceptare pozitiva - nu trebuie deloc judecat credinta clientului.

Schimbarea psihoterapeuticaCnd schimbm, ce schimbm?Rezolvarea problemei depinde de cum o definim. Noi nu schimbm realitatea obiectiv, ci percepia oamenilor despre aceast realitate (nu schimbm teritoriul ci harta). n faa aceleai realiti oamenii au imagini diferite. Cuvintele nu doar descriu realitati pot i creea realiti.Teorema lui Thomas - definirea situaiei ca reale, devine reala, prin consecinele definirii ei ca fiind reala. Modficarea comportamentului datorit credinei, care valideaz credina.

CREDINELE POT CREA RELAITI SECURIZANTE SAU INSECURIZANTE Comportamentele care se dezvolt n aceste tipuri de credin pot interfera cu viaa social. Comportamentul uman are un deretminism foarte complex. Felul n care percepem realitatea ne influeneaz comportamentul fa de realitate. Daca vrem s schimbm comportamentul oamenilor, trebuie s schimbm percepia lor despre realitate.Sarcina terapeutului este de a provoca alternative pentru client. De a vedea i alte laturi ale realitaii. Adic schimbarea hrii, imaginii noastre despre lume.(harta=credintele,teritoriul=comportament) n general eficiena psihoterapiei este evaluat prin msura n care simptomul dispare sau diminueaz, este foarte valabil pentru terapiile scurte, unde se caut schimbarea simptomului. Perspectiva psihanalitic asupra schimbarii Eficiena este judecat din msura n care produce schimbari profunde de persoanlitate. Principalele elemente: topica constient-incontient, sine(principiul placerii)-eu(principiul relaitatii) -supraeu(principiul datoriei) . Interpretarea - interpretarea viselor, actelor ratate, mecanisme de aparare, comportamentul, simptoame. Interprearea introduce diferite explicatii n mintea contienta sub forma neconflictual. Cunoaterea nsemana putere - cunoscnd conflictul putem controla mai bine. Critici ale teoriei psihodinamice - modelul medical, i utilizarea determinismului care nu este adecvat sistemului psihic uman, nu vede psihicul ca un ansamblu de elemente. Interaciunea dintre sistemele vii este sub paradigma determinismului circular, nu liniar ca n psihanaliza. Eroarea succesiunii temporare, dac ceva se ntampl dup ceva nu nseamn c este cauza acelui efect. Utilizarea interpretrii risc s activeze rezistena, pentru c poate fi subiectiv. Explicaia valid este cea care produce schimbare, iar aceea este cea care ntrunete i ideile clientului. n realitate, nu numia trecutul determin prezentul, dar i prezentul determin trecutul - cauzalitate circulara. Interpretarea produce un insight, deci modific imaginea. Prezentul nu este determinat numai de trecut dar i de imaginea noastra despre prezent i viitor. Luarea n considerare numai a trecutului este pariala. Schimbarea comportamental poate de asemenea produce insight, pentru c facnd se schimb credina despre eficien. Credinele au o mai mare inerie dect comportamentul. Harta se schimb mai greu. (sarcina medicului/psihoterapeutului este , daca nu poate s vindece, este s invee pe oameni s traiasc cu boala, i neplcerea venit din aceasta)

Terapia strategica - nu este o terapie particular ci terapia n care terapeutul i clientul stabilesc obiective, i utilizeaza tehnici explicate clientului. Are iniiativ, i propune obiective i i asum responsabilitatea. M.E. spune c schimbarea este inevitabil nu numai posibil. Atunci terapeutul trebuie s i asume schimbarea. Cel mai important lucru este ca pacientul s se simt altfel, nu conteaza n ce sens, dupa ce a plecat de la terapie. Motorul schimbarii este de natur afectiva, nu neaparat intelectiv. Problemele nu apar din cauza unui deficit de informaie, ci de obicei pe fondul lipsei de credint n eficien. Interpretarea este un element intelectual dar trebuie facut pe un moment prielnic. Dac se ntmpl prea devreme se poate pierde clientul, mai ntai trebuie realizat ncrederea, transferul. Dac se ntampl prea trziu, se poate dezvolta nevroza de transfer - clientul nu simte c i se ofer aceleai sentimente pe care le investete n terapeut. Tensiunea afectiv a relaiei: dac scade, terapeutul i pierde eficiena. n acest caz apare rutina, previzibilitatea i trebuie propus creterea intervalului de intalniri. "s ne vedem mai rar" Deci este o necesitate s se menina relaia terapeutic la un nivel afectiv optim, far s se itelectualizeze. Investiia cu putere i ncrederea pe care o face clientul n psihoterapeut creaza cadrul de a rezolva problemele.

Dupa Paul Waslavic exista doua tipuri de schimbare: schimbarea de ordinul 1 are la baz principiul multiplicarii: a face mai mult din acel lucru - este util dac relaiile din sistem sunt functionale dar poate duce la meninerea problemei. Ideea c prima soluie care ne vine i o punem n practic este cea mai bun, iar motivul eurii este intrepretat c nu este aplicata bine. Schimbarea de ordinul 2 are la baz principiul: dac ceva nu merge f altceva. Pentru schimbarea solutiei este necesara reformularea problemei.

Etapele de parcurs:1. definirea clar a problemei n definirea situaiei curente pe care o traverseaz clientul. 2. delimitarea clar a terenului minat al soluiilor deja ncercate : s nu mai facem ceva ce am facut deja, pentru c pacientul de multe ori nu mai are ncredere. dac vrem s aplicm aceeai tehnica, o facem ntr-o form modificat, n funcie de credinele clientului. 3. definirea clar unde vrem s ajungem- obiectivele - obiectivele trebuie s fie realiste. Obiective minimal adaptative, nu maximal 4. aplicarea unui proiect de schimbare. 5. principalel tehnici - reframing-ul care actioneaz asupra hrii i prescriptiile paradoxale care acioneaz asupra teritoriului.

n funie de client se alege i tehnica. Prescripiile comportamentale , merg la copii i la perosane cu capacitate de introspectie sczut.

METAFORA TERAPEUTICA - este un tip de sugestie indirect este unul dintre cele mai vechi concepte ale limbajului. Aristotel - metafora este o comparaie prescurtat. Metafora - meta foreli - a duce dincolo, a transporta dincolo. a duce sensul unui cuvnt dintr-un domeniu n alt domeniu. Funcii generale ale metaforei:1. ne permite s evideniem semnificaii profunde, ascunse, deseori inaccesibile raionalitii. 2. permite verbalizarea realitatii psihologice strict individuale - semantica proprie. cele mai multe metafore sunt inspirate din natur, compararea cu realitatea naturii. Riscul este reificarea metaforei - confundarea hartii cu teritoriul. 3. ne permite verbalizarea unor realiti foarte abstracte, greu de intuit. "nu avem cuvinte pentru a descrie timpul" - l descriem de multe ori ca o demineiune spaial, dei este o dimensiune subiectiv. Re-creerea trecutului prin investirea afectiva, se aduce n prezent trecutul, i apare emoia fenomenul de regresi.4. este un instrument puternic de restructurare a imaginii noastre despre realitate. Aducem anumite caracteristici ale situaiei n prin plan, altele n plan secund, altele sunt marginalizate de tot. Oamenii triesc nevoia universului simbolic. Povestea din nefericire este devalorizata in viata de zi cu zi. Psihismul are o structura metafizic simbolica. Metaforele se folosesc n terapie din cele mai vechi timpuri. (carte recomandata Descantecele Romanilor de Artur Gorovei 1931, reeditata la chisinau in 1990.)Utilizarea metaforei n cteva coli de terapie Psihanaliza - Freud folosea foarte des metafora, complexele sunt metafore. Simptomul este o metafora a conflictului care l-a generat, spune Freud. Simptomul este mai profund cu ct este mai ndeprtat de conflict, este mai deghizat. Complexul Oedip = tendinta general uman de a nclca regulile. Depirea complexului lui Oedip nseamn internalizarea unor norme, dezvoltarea fiinei umane. O alta interpretare tendina infantil de a idealiza parintii, iar devenirea adultului este atunci cnd vede i imperfeciunile prinilor, acceptarea.

Conditionarea ntrirea sistematic - atunci cnd recompensa este imediatantrirea aleatorie - recompensa apare aleatoriu, si duce la comportamente care se sting greu.- se bazeaza pe placerea anticiparii evenimentului.

Povestiile terapeutice se adreseaza inconstientului, daca se cere sa explice ceea ce a inteles este activata partea analititca, logica a constientului, si nu este recomandat. cea mai buna interpretarea a povestilor este cea pe care o da clientul.

metafora in terapia ericksonianaerickson nu a explicat singur felul in care metaforele produc efecte insa impreuna cu rosi au spus ca emisfera dreapta este sediul afetivitatii si cea stanga a analizei. simptomul psiho comportamental este produs al emisferei drepte, pentru ca avem de aface cu comportament puternic afectiv. Utilizand metafora abordam simptomul in propriul limbaj!!! utilizarea poate sa fie mult mai eficienta decat interpretarea, pentru ca interpretarea se adreseaza mintii analitice. Cu cat rezistenta clientului este mai mare cu atat metafora este mai buna. Milton utiliza si prescriptiile comporamentale metaforice. Insightul este mai mult decat o clarificare logica, are o componenta afectiva. Atunci cand persoana refuza sa faca : de ce? clientul intelege relatia dintre prescriptie si problema lui? este prescriptia in acord cu resursele lui? ritualul de ardere a fricilor, functioneaza la copii . deseneaza pe hartie frica, si impreuna cu familia dau foc la hartie, sufla singur pe fereastra cenusa, dupa care primeste o mare recompensa. alt ritual este cel al ingroparii sau al ruperii hartiei. Copii reactioneaza foarte bine la interventiile simbolice. Trebuie sa explicam metaforele pacientilor nostri? NU! Cat de ermetica poate sa fie o metafora? Daca este expicata intra in mintea constienta, daca este prea usoara, este de asemenea procsata de mintea constienta si poate activa rezitente constiente. Nivelul de criptare trebuie sa fie suficient pentru a putea accesa partea inconstienta. La copii foarte bine merge metafora animalelor.Utilizarea metaforelor in NLP - trebuie sa parcurga 3 nivele - 1. nivelul structurii exterioare Ex: x si y se desparte2. semnificatiile exterioare activeaza o structura profunda asociata sicare este intr o maniera indirecta ascultatorului Ex: despartirile sunt triste3. structura de sensuri asociata activeaza si mai profund, intr o maniera directa - ex: am fost trist la moartea tatalui meucautarea inconstienta daca se finalizeaza cu identificarea strict persoanala se produce efectul. Metafora este si solutia si problema

Metafora in terapia familiei - Cloe Madanes. ca si in psihanaliza simptomul este o metafora a conflictului si atunci abordarea simptomului trebuie sa fie tot metaforica. exercitiu cu pixul (pentru cupluri) unde pixul este simbolul relatiei. 1. se observa cine conduce jocul, cine are initiativa, varietatea miscarilor - toate acestea reflecta relatia dintre acei doi.2. se pun intrebari de ce cred ei ca s-a intamplat ceva , a cazut pixul, sau succesul. - raspunsurile care se vor da vor fi de fapt despre relatia lor.

limbajul hipnotic Atunci cand un terapeut induce o transa - se adreseaza si mintii constiente si inconstiente. Continutul semantic constiente. elementele paraverbale si nonverbale -mintii inconstiente. stilurile adresative - stilul direct si indirectsugestiile directe - mentioneaza in mod explicit, rezultatul comportamental asteptat de terapeut din partea clientului. sunt formulate intr o maniera imperativa - creeaza presiune psihologica mare. diferenta dintre sugestie si ordin este relatia dintre cele doua persoane. ordinul apare intr-o relatie de autoritate. sugestia presupune alternativa de a se conforma sau nu, sa aiba constiinta faptului ca aleg. Pot fi formulate intr-o maniera imperativa sau permisiva. ( inchide ochii . Mai devreme sau mai tarziu ochii obositi se vor inchide) In metoda permisiva se permite intrarea in transa in ritmul propriu al clientului. Mai poate fi sugerat si modul in care se ajunge in transa, nu numai rezultatul. Angajarea voluntara si trairea involuntara a consecintei - relaxeaza (voluntar) bratul si constata ca nu il mai poti misca(involuntar). transa rezolva un conflict intre ce se sugereaza si ce se simte. Noi evadam dintr-un conflict intr un mod fizic (imi vine sa intru in pamant) sau psihic , in cazult acesta intrarea in transa. sunt specifice hipnozei traditionale"daca ceri ceva cuiva direct iti asumi riscul sa fi si refuzat" - M. EricksonDezavantajul sugestiei directe este ca poate activa rezistenta. - SE ACTIVEAZA MAI REPEDE atunci cand se repeta o sugestie la care nu raspunde clientul. oricat de mare poate fi presiunea psihologica nu va duce pe o persoana sa faca impotriva vointei sale constiente. Avantaje - mentine clientul centrat pe obiectivul terapiei. aplicarea in alte domenii ale vietii persoanale.

pentru a fi eficiente trebuie sa indeplineasca cateva conditii : 1. scurte - fraze nu foarte lungi. daca sunt lungi se activeaza sfera logica 2. trebuie sa valorifice credintele si asteptarile persoanei hipnotizate - intra intr-o stare de consonanta cu starea interna a individului.3. expresia condensata a unei interpretari (sugestiile terapeutice) propuse clientului si acceptate de acesta(daca pacientul accepta explicatia, va accepta si solutia). (Ex cazul balbaiala inlocuita cu strangerea pumnului - anxietatea duce la balbaiala, dar balbaiala poate fi inlocuita) - tehnica inlocuirii simptomului, inlocuirea cu un simptom care interfereaza mai putin cu viata sociala. sau tehnica de refocalizare a atentiei.4. formulate intr-o maniera permisiva pentru a diminua riscul aparitiie rezistentei ("daca vrei, cand vrei, ai putea sa" "descopera cat de mult te poti relaxa" sau "afla cum")

Sugestiile indirecte - relationarea intr-o maniera subtila, acoperita, cu rezultatul comportamental acceptat. "sugestii activatoare" scot la iveala ceea ce era invizibil la client pana la acel moment. moduri prin care se exprima inderictivitatea sugestiilor : 1. Din punct de vedere al formei - mentioneaza raspunsul comportamental asteptat, nu solicita in mod direct pacientului sa se comporte asa (Ex : tu nu stii cand ochiii tai se vor inchide, nici eu nu stiu, tocmai de aceea te invit sa ramai curios pentru a surprinde momentul in care ti se vor inchide ochii) Presupozitia - "cand bratul tau iti va atinge fruntea te vei simti bine" nu i-am spus sa duca bratul dar i-am sugerat ce sa faca. 2. Din punct de vedere al continutului - se refera fie la altceva decat obiectivul , fie la altcineva . Poate fi metafora. "transa este o experienta personala, fiecare o traieste in felul sau, sunt perosane care o traiesc ca o senzatie placuta de..(se descrie starea transei) in timp ce altele relateaza cu totul si cu totul alte senzatii" "cand dorm oamenii viseaza"

Cu cat rezistenta pacientului este mai mare, cu atat apelul la sugestiile nondirective este mai indicata. Cu cat terapeututl este investit cu o putere mai mare(participa puterea institutia) cu atat sugestiile directe produc efecte mai mare. A se evita dezvoltarea unei relatii de competitie intre pacient si psihoterapeut.Sugestiile se ajusteaza in functie de evolutia terapieii si relatiei terapeutice.

structura sugestiilorSugestiile pozitive - care nu contin negatii: adica afirmative, alcatuite din descriei. Cu cat descriem mai in detliu o anumita stare, situatie, cu atat pacientul se poate transpune mai usor. tip de sugestie "auzi zgomotul zilei de afara, din incapere simti contactul corpului cu fotoliu si pe masura ce resperi te simti din ce in ce mai bine, comunici din ce in ce mai bine cu corpul tau" "in timp ce mintea ta constienta continua sa fie atenta la detalii, sa aibe indoieli, sa isi puna intrebari, o alta parte din tine are deja disponibilitatea de a lua lucrurile asa cum sunt si stie ca orice problema are o solutie" - produce disocierea constient /inconstient. Sugestiile negative - "nu lua in considerare senzatia placuta care te cuprinde in corp" (mintea inconstient nu cunoaste non actiunea, deci va construi trairea si dupa va incerca sa lupte impotriva ei, de aceea formulam "nu bagi in seama senzatia pacuta")

sugestii referitoare la continut - descrierea in detaliu a unei situatii "imagineaza-ti fel de fel de senzatii, descrise in detaliu" - dezavantajul este ca cele descrise sa creeze o stare de neliniste pacientului, in cazul in care le leaga de experiente negative. Putem afla de la pacient ce anume ii da senzatia de onfort , stare de liniste din discutii anerioare. sugestii referitoare la procese - nu cuprind detaliile, ci procesul prin care se intampla - prin utilizarea unor cuvinte generale - "amintitri, emotiii senzatii prind contur in mintea ta. E posibil ca in zilele urmatoare sa te gandesti la lucruri la care nu te-ai gandit demult. Utilizarea submodalitatilor senzoriale propuse de NLP(programare neuro lingvistica) - imagini asociate - ma vad direct sau disociate ma vad pe mine vazand. Imagini statice sau in miscare , apropiate sau indepartate, clare sau difuze, alb-negru sau color. Submodalitati auditive : zgomote, sunete, cuvinte, absenta sunetelor, localizarea sursei sonore, distanta sursei sonore, timbrul, ritmul. Modalitati kinestezice - orice emotie: relaxare, detasare, textura, duritate, gust, miros.

sugestii post-hipnotice - sunt sugestii administrate in timpul transei dar care produc efecte dupa iesirea pacientului din transa. sugestii terapeutice mai generale "desi vei iesi din transa, mintea ta inconstienta va auta sa lucreze in continuare, iar in zilele viitoare, mai devreme sau mai tarziu, te vei gandi la lucruri la care nu te ai gandit demult (diferite sugestii de care pacientul are nevoie)." Pot fi utilizate in strategii de progresie de varsta: proiectarea momentului in viitor in care se "vindeca" simptomul (exemplul cu pacientul mutism psihogen).

Scari de hipnotizabilitate transa este a da frau liber unor tendinte de a actiona in baza sugestiilor se incepe cu sugestii permisive dupa care din ce in ce mai directive. transa a durat 45 de minute, dar am trait ca si cand au fost 20

Cotarea raspunsurilor 1- 0

Aplecarea capului in fata 1 inchiderea ochilor 1 coborarea bratului 1 imposibilitatea ridicarii bratului drept 1 inclestarea mainilor 1 item amnezie 0apropierea palmelor 1 - frecventa cea mai mare inhibitia comunicarii 1 halucinatia muste 0catalepsia pleoapelor 1 sugestia post hipnotica 0 amnezie 0 8 puncte

Scara de

Cotarea itemilor 0-4 0=incapacitatea totala de a te transpune 4= capacitatea de a trai ca si cum ar fi reale

1. greutatea bratelor - 42. ridicarea mainii- 23. anestezi degetului -1 4. halucinatia apei - 4 5. halucinatia olfactiv gustativa - 2 6. halucinatia muzicii - 3,47. halucinatia temperaturii - 28. deformarea timpului -1 9. regresia de varsta - 410. relaxarea corpului si a gandurilor - 3scor final 26 cu 26,64 de la scara anterioara (punctajul 8X3,33)

Limbajul ericksonian/limbajul miltonian - in opozitie cu metamodelul pentru limbaj propus de NLP

Obiectivul este de a creea un cadru in care se permite clientului proiectia ( Continutul semantic se adreseaza mintii constiente/ limbajul non verbal se adreseaza mintii inconstiente unul dintre cele mai importante elemente ale limbajului este vocea in limbajul ericksonian trebuie sa ne sincronizam cu ritmul clientului, indicatorul cel mai bun al ritmului este respiratia. timbrul vocii poate fi important - usor grav intensitatea vocii evitarea vorbitului in soapta - pentru a evita intimitatea crearea disocierii constient/inconstient - inconstient este nevoie de a vorbi ca sa sune de aproape, iar pentru a se adresa mintii constiente mai indepartat. truismele - adevaruri banale, simple, deseori pronuntarea lor ar putea fi un nonsens. Sunt utilizate in mod frecvent in terapie pentru ca efectul acestora se bazeaza deseori pe activarea potentialului ideodinamic al cuvintelor - pentru o comunicare ideomotorie (miscari de aprobare ale corpului) Ex: Corpul tau cunoaste senzatia(ideodinamic), miscarea (ideomotoriu) pentru a genera raspunsul sugerat in propriul ritm "cand corpul tau va fi pregatit/ cand mintea ta va fi pregatita va." "mai devreme sau mai tarziu" pentru a induce o regresie de varsta, "metafora invatarilor primare" : "aminteste-ti nu ti-a fost usor sa scrii " - se transmite ideea ca niciodata nu a fost usor de la inceput. Mintea ta inconstienta a invatat si invata si acum. "nu stii ca stii, cand vei stii ca stii ceea ce nu stii ca stii, vei invata" presupozitiile sau implicatiile orienteaza lantul asociatiilor mintii clientului intr o maniera diferita decat clientul o face. Adverbul "cand" ajuta - transmite ideea ca comportamentul sugerat se va petrece "cand vei dori vei.." se trensmite ideea ca "va dori". "cand problema ta va fi rezolvatavei descoperi ca situatiile pe care le-ai povestit vor deveni decat niste amintiri" - se induce ca problema va fi rezolvata oricum. Procedeul de plasare a terapeutului intr o relatie de inferioritate ex: "nu stiu daca" se creaza falsele alegeri "nu stiu daca mintea ta inconstienta va descoperi raspunsurile acum saumai tarziu". intr o maniera nonverbala : "este evident ca nu ai intrat in transa(pauza non verbala) pana acum/deocamdata" sugestiile deschise : orice raspuns comportamental este semnificat hipnotic. exploreaza capacitatea de rspuns hipnotic de a furniza comportamente care pot fi utilizate in scop terapeutic mentine subiectul ancorat in situatia hipnotica din moment de orice raspuns al subiectului poate fi considerat raspuns hipnotic. procedee : utilizarea tertului exlus - "esti aici sau nu esti" enumerarea completa: - a factorului timp, senzatii, capacitati sugestii care acopera toate clasele de raspuns la hipnoza :"sunt persoane care traiesc aceasta stare sub forma: senzatie placuta de: greutate corporala/ plutire/ etc, descopera felul in care corpul tau treieste aceasta stare acum" - intai formulam diferite raspunsuri + varianta altceva. se face o mica pauza dupa pentru a se observa daca reactioneaza, in cazul reactiei sau non reactiei se va spune "foarte bine.." sugestiile compuse: mai multe sugestii simple: "auzi zgomotele zilei de afara, din casa, auzi cuvintele mele" daca deschide ochii "acum ca ai deschis ochiii si constati ca totul este bine si poti sa ii inchizi la loc / sa faci parte din categoria care intra in transa cu ochii deschisi, imaginile incep sa vina din interiorul tau, nu din exteriorul tau. sugestii unite prin conjunctii: auzi zgomotul din exteriorul tau si constati cata liniste este in interiorul tau" - alaturarea prin contrariu sugestiile implicate: contin urmatoarele elemente: 1 element cu privire la timp sugestia propriu zisa feed-back-ul ca sugestia a fost pusa in act Exemplul: "cand vei descoperi nivelul de relaxare la care te simti cel mai bine, capul tau se va aplica usor in fata in semn de da " "cand" sau "de indata ce" - timpul; "vei descoperi nivelul de relaxare" - sugestia propriu zisa; feed-back-ul "capul se va apleca" Intrebari care focalizeaza atentia sugereaza si intaresc raspunsurile hipnotice - raspunsul nu va fi verbal, ci experiential. " corpul tau isi aminteste senzatia placuta de caldura" presararea (a presara pe o anumita suprafata fragmente dintr o substanta) "daca preferi te poti aseza cat mai confortabil n fotoliul in care stati " - accentuarea cu vocea anumitor cuvinte care ne intereseaza pentru a induce transa jocurile de cuvinte : "esti pe cale sa ti imaginezi ca iti construiesti propria casa utilizand propria casa: piatra sticla, vicii si virtuti" - elementul surpriza limbajul negativ: "nu este nevoie sa ma asculti, pentru ca oricum ceea ce este important ajunge pana la tine" Interzicerea este una dintre cele mai sigure cai de a il cafe pe client sa isi imagineze sau sa fac ceva. procedeul "a nu face , a nu stii" - "nu simti nevoia de a te gandi la ceva anume/ nu stii ca esti in transa" juxtapunerea elementelor opuse - accentuarea unei stari prin raportarea la starea opusa (evaluari prin comparatii pentru ca nu avem repere opuse). "cu cat mai multe zgomote sunt in jurul tau, cu atat mai profunda devine linistea din interiorul tau" "si nu stiu daca in momentul in care vei deschide ochi iti vei mai aminte ceea ce uti sau vei uita.si la ce bun ca oricum vei pastra pana mai tarziu placerea amintrii" seriile de aprobare : sunt facute cu ajutorul truismelor "yes set" (milton E mai utiliza si "no set") "stiai ca este atut de usor sa traiesti o transa asa de profunda?" lectura gandurilor: "esti pe cale sa iti imaginezi" "in timp ce o parte din tineo alta parte din tine se intreaba ce va urma" nominalizarile (substantivizarea verbelor) - orice inductie are la baza creerea unui sistem de confuzie pentru ca , confuzia destabilizeaza sistemul cognitiv, creeaza nevoia de coerenta. "nu e persoana care nu se impiedica sa intre in transa, si tu vei intra in transa" confuzia urmata de o sugestie care satisface nevoia de coerenta. surpriza : are in general conotatii pozitive. "si in urmatoarele momente vei fi tu insuti placut surprins sa constati ca bratul tau va fi amortit" "vei constata tu insuti placut surprins ca ." Diferenta intre a incerca si a face , a incerca este a investi efort si a nu face. Folosim incearca pentru a sugera idea insuccesului :" incercand sa ridici bratul vei constata ca " daca vrem sa inducem spunem "descopera, aflaca te relaxezi" nu spunem "incearca sa te relaxezi", si " descopera cum te relaxezi" Utilizarea verbului la trecut - pentru probleme timpul trectu iar pentru solutii si resurse timpul prezent al verbului

Convertirea clientului la doctrina inconstientului, prin exercitii simple. Exemplul cautatii - inceteaza la nivel constient si continua inconstient, iar raspunsul vine in scurt timp din inconstient. Cautarea mintii constiente esueaza pentru ca aceasta este prizoniera unor stereotipii comportamentale, automatisme de gandire. pentru a vedea nivelul de sugestibilitate - ii se propune clientului de a face un Exercitiu imaginativ pentru a ne permite sa il cunoastem mai bine.

Intrarea in contact cu mintea inconstienta. Exercitiul cu pendulul. Etapa 1 1. vom desen un cerc cu diametral 5-7 cm. pe circunferinta acestui cerc se vor desena capete de sageti in sensul acelor de ceasornic. / alt material un cerc de 5-7 cm intersectat de 2 linii - linia verticala axa Da/ orizontala Nu. 2. bratul pendulului trebuie sa aiba o lungime adecvata, nu trebuie sa tina prea strans ata pendulului, pentru a nu bloca micro miscariile. 3. "Te invit sa urmaresti cu privirea circumferinta cercului in sensul sagetiilor, si sa descoperi cat de repede pendulul incepe sa se miste singur in acelasi sens" (in continuare terapeutul verbalizeaza ceea ce observa : pendulul se misca usor, foarte bine, nu conteaza daca se misca circular..") Si pe masura ce continui sa urmaresti circumferinta cercului cu privirea in sensul sagetilor miscarea pendulului devine din ce in ce mai ampla, din ce in ce mai bine, foarte bine. 4. terapeutul intrerupe prin oprirea pendulului atunci cand se invarte la maximEtapa 2 1. in urmatoarele momente iti voi pune 2 intrebari foarte simple si dupa ce vei auzi intrebarile te vei concentra asupra pendulului si asupra desenului de sub el (materialul 2) in cazul in care raspunsul va fi da, pendulul va avea tendinta sa se miste singur pe axa lui Da, daca raspunsul este Nu , pendulul va avea tendinta sa se miste singur pe axa lui nu, iar penur nu stiu pendulul se va misca singur circular. Iata intrebarile: " Ne aflam in orasul X?" (se pun intrebari simple , factuale, nu de informatie)

Etapa 3 "In urmatoarele momente voi adresa mintii tale inconstiente o intrebare mult mai apropiata de ceea ce facem noi aici, iar mintea ta inconstienta va putea raspunde "Da", printr-o miscare pe axa lui da, "nu" printr o miscare pe axa lui Nu, "nu stiu" printr o miscare circulara, iata intrebarea : este de acord mintea ta inconstienta, profunda si inteleapta, ca astazi, sau data viitoare, sa te conduca intr-o transa confortabila si eficienta?" (se observa reactia clientului) Exista 3 raspunsuri posibile - Da, Nu , Nu stiu/ Daca raspunsul esteRaspunsul Da: constatam amandoi ca intreaga ta fiinta are disponibilitatea de a trai o transa confortabila si eficienta. Raspunsul Nu stiu : Acest raspuns ma informeaza in legatura cu faptul ca desi o parte din tine doreste sa traiasca aceasta stare, o alta parte din tine se teme, este ca atunci cand cineva te invita intr un teritoriu pe care ai dori sa-l cunosti, dar, in acelasi timp , ai dori sa poti controla fiecare pas pe are il vei face in acest teritoriu. Tocmai de aceea vom adresa mintii tale inconstiente o intrebare usor modificata : este de acord mintea ta inconstienta, profunda si inteleapta, sa te conduca treptat in cel mai bun ritm pentru tine intr-o transa confortabila si eficienta? observa ca nu am spus transa profunda, si confortabila si eficienta. Raspunsul Nu: Daca rezistenta apare din cauza conceptiilor negative despre hipnoza, se spune clientului ca se va face relaxare si imagerie dirijata.