(1) IntroducerePROBLEME TEHNICE IN TRATAREA JOCULUI DE MIJLOC

(partea I) Tema acestui material metodologic o constituie diversele probleme tehnice cu care se confrunta jucatorii, in apropierea zonei de trecere din jocul de mijloc in final. Ne vom referi in principal la situatiile in care una din parti a obtinut deja sanse mai bune (exprimabile in limitele +/= pana la ±, respectiv =/+ pana la µ) sau a preluat initiativa (sub diferite forme : atac, presiune, initiativa strategica ori psihologica), iar cealalta parte cauta sa echilibreze jocul. Vom incerca sa oferim un ghid orientativ pentru luarea deciziilor in partida, in situatii de joc de mijloc dupa mutarea 25-30, dar inainte de intrarea in final. Fie ca e in avantaj, fie ca se afla in aparare, un jucator poate rezolva problemele practice survenite in partida cu atat mai eficient, cu cat pregatirea sa tehnica are un nivel mai ridicat la parametrii uzuali ce definesc forta de joc : - capacitatea de calcul precis al variantelor ; - simtul de orientare strategica ; - abilitatea de a aprecia corect sansele in finaluri. In plus,experienta sahista personala si capacitatea ridicata de lupta pot ajuta pe jucator sa ia decizii adecvate in diversele momente critice ale partidei. Cum vom vedea in continuare, modalitatea optima de a reactiona intr-o anumita situatie depinde de factori obiectivi si subiectivi. Factorii obiectivi sunt : caracteristicile pozitiei, timpul de gandire ramas fiecarui jucator si conjunctura in care se disputa partida. Intre factorii subiectivi se pot enumera : scopul ce si l-a propus jucatorul, propriile lui preferinte tehnice, partile tari sau slabe ale adversarului, precum si modul cum a "curs" partida pana in acel moment. Pentru jucatorul care sta mai bine, pot exista 3 optiuni principale in alegerea planului : - sa declanseze sau sa continue jocul la initiativa (eventual la atac), daca situatia ii permite ; - sa incerce sa mentina presiunea, limitand contrajocul advers, in speranta maririi avantajului ; -sa propuna (sau eventual sa forteze) trecerea intr-un final

avantajos, daca asta-i posibil. Jucatorul care sta mai rau are si el 3 optiuni pentru a-si directiona jocul : - sa-si mobilizeze toate resursele pentru a realiza o aparare activa (neezitand chiar sa sacrifice material spre a obtine contrasanse) ; - sa simplifice pozitia, pentru a-si usura apararea ; - sa incerce sa-l "confuzioneze" pe adversar, ca acesta sa nu gaseasca solutia optima. Materialul este impartit in doua parti si are o sistematizare pe capitole tematice : PARTEA I - Introducere (cu exemplu ilustrativ - partida nr.2) - Cap.I Elemente tehnice de baza - I.a) Calculul exact al variantelor (cu exemple ilustrative - partidele 4-6); - I.b) Capacitatea de orientare strategica (cu exemple ilustrative - partidele 8–10); - I.c) Aprecierea corecta a sanselor in final (cu exemple ilustrative - partidele 12- 15). - Cap.II Atac, initiativa, contraatac si contrajoc (notiuni tehnice si ilustrare practica) - II.a) Jocul la atac (cu exemple ilustrative - partidele 17–19) ; - II.b) Jocul la initiativa (cu exemple ilustrative - partidele 21–23) - II.c) Contraatacul (cu exemple ilustrative - partidele 25-26) - II.d) Cautarea contrajocului (cu exemple ilustrative - partida 28) Aici se incheie aceasta prima parte a materialului, iar in cea de-a doua vor fi tratate urmatoarele teme, grupate tot pe capitole, cu exemple ilustrative : Cap.III Modalitati de promovare a pozitiei de catre partea mai tare (cu subcapitole privind tipuri de initiativa, jocul la mentiunea presiunii si trecerea intr-un final avantajos). Cap.IV Modalitati de joc ale partii in aparare (cu subcapitole despre aparare activa, simplificari in aparare si incercarea de a-l deruta pe adversar).

22

Atat in aceasta prima parte, cat si in cea de-a doua, fiecare subcapitol va incepe cu o prezentare generala, insotita de consideratii tehnice si indicatii metodice. Astfel de indicatii sunt oferite, acolo unde-i cazul, si in comentariile exemplelor ilustrative, fiind evidentiate in text prin scrierea cu litere mari. De mentionat ca toate exemplele ilustrative sunt extrase din practica jucatorilor romani, cele mai multe partide apartinand marelui maestru L.D.Nisipeanu.

(2) Gallagher,Joseph G - Nisipeanu,Liviu DieterOpen Cappelle la Grande, 2002[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9-+-tr-+-tr0

9zplwqnmkpzp-09-zp-vlp+-zp09+-+-+-+-0

9-+pzP-+-zP09+-zP-+N+Q09PzPL+-zPP+09tR-vL-tR-mK-0

xiiiiiiiiy Exemplul introductiv, extras din practica marelui maestru Nisipeanu, ilustreaza cateva dintre ideile sus-mentionate. Partida cu J. Gallagher s-a jucat la editia din 2002 a openului gigant de la Capelle la Grande (Franta), unde an de an isi disputa intaietatea cam 60–70 de mari maestri (uneori chiar mai multi), din cei peste 600 de participanti. La o astfel de competitie, cu concurenta acerba pentru primul loc, favoritii socotesc orice remiza (mai ales spre finalul concursului) ca o jumatate de punct pierduta. Asta-i obliga adeseori sa-si asume in mod constient riscuri, pentru a obtine sanse de castig. In exemplul de fata, GM Nisipeanu (care a terminat pe locul secund si avea la momentul respectiv 105 puncte ELO peste marele maestru elvetian) a adoptat de la bun inceput o strategie care sa-i permita jocul la castig cu negrul. Intr-o Aparare Caro-Kann, el a ales o linie mai putin uzitata,

33

preferand sa ramana cu regele in centru, pentru a creea un dezechilibru strategic. Partida este prezentata inca din faza de trecere din deschidere in jocul de mijloc, tocmai spre "a intra in atmosfera", ceea ce poate fi util pentru explicarea unor decizii ale celor doi jucatori : 20.b3 ( Albul se orienteaza corect din punct de vedere strategic, deschizand un al doilea "front" pe flancul damei ) [20.a4 ¥d5] 20...b5 [In favoarea albului ar fi fost 20...c:b3 21.¥:b3ƒ] 21.a4! ¥d5 ( Avand regele in centru, negrul trebuie sa fie atent in ce conditii permite deschiderea jocului ) [a) 21...c:b3? 22.¥:b3± …£:c3? 23.¦:e6*! cu castig; b) 21...b4 a fost prima intentie a negrului, care apoi a renuntat din cauza 22.¤d2! c:b3 23.¥:b3 cu initiativa la alb : 23...¢f8 (23...b:c3? 24.¦:e6*! ¢f8 25.¦:d6 £:d6 26.¥a3+-; 23...¦he8 24.¤c4 ¢f8 25.¤:d6 £:d6 26.c:b4 £:d4 duce la o pozitie pe "gustul" lui Gallagher, cu sanse de atac dupa 27.¦b1! £:b4 28.¥b2 £f4 29.¥c2 ¥d5 30.¥h7!) 24.¥b2 ¤f6 (24...¤b6 25.c4 ¥f4 26.¦e2²) 25.¤c4 si albul sta mai bine, fara mari riscuri si cu mutari destul de simple : 25...a5 (25...¥e7 26.c:b4 ¥:b4 27.¦ec1² , urmat de Ne5) 26.¤:d6 £:d6 27.c:b4 (sau 27.c4 h5 28.¦ad1 ¦h6 29.¦e5²) 27...a:b4 28.a5 ¤d5 29.£f3 (29.h5 ¦g8! 30.£h4 g5 31.h:g6 ¦:g6 da negrului contrajoc) 29...g5 (29...h5 30.¥c1 … Bg5 ) 30.¦e5²] 22.¤d2!² ( din nou decizia optima ) [a) 22.b:c4 b:c4 23.h5 ¦he8÷; b) 22.b4 a5! cu contrajoc, de exemplu : 23.b:a5 b4 24.c:b4 ¥:b4 25.¤d2 £:a5 26.¥a3 ¦b8 27.¦ab1 ¥:a3! 28.£:a3* ¢f6 29.£e3 ¦hc8 30.¤f1 ¢e7÷] 22...c:b3 [22...a6 23.¥e4! ¤f6 24.¥:d5 ¤:d5 25.b:c4 b:c4 26.¤e4 ¢e8 27.¤:d6* £:d6 28.¥a3 £c6 29.¦ab1 cu initiativa periculoasa] 23.¥:b3 ¥:b3 24.¤:b3

XIIIIIIIIY9-+-tr-+-tr0

9zp-wqnmkpzp-09-+-vlp+-zp09+p+-+-+-09P+-zP-+-zP09+NzP-+-+Q09-+-+-zPP+0

44

9tR-vL-tR-mK-0xiiiiiiiiy

24...b:a4 [Un prim moment critic ; sperand sa obtina complicatii favorabile, negrul evita raspunsul mai solid din punct de vedere obiectiv 24...b4 25.c:b4 ¥:b4 26.¥d2 ¥:d2 27.¤:d2 ¦he8 (27...¤f6?! 28.¦ac1 £f4 29.£a3*± …£d6?! 30.¦c7* ¦d7 31.¦c5! … Nc4, cu avantaj decisiv; 27...¢f8?! 28.£a3* ¢g8 29.£e7² / ±) , cand e la un pas de a evacua cu succes regele din centru, avand in vedere varianta 28.¤e4 ¢f8 29.¦ac1 £b8 (29...£f4?! 30.£a3* ¢g8 31.¤d6 ¦f8 32.¦e4± …£d2? 33.¤c4+-) 30.¦b1! (30.£a3* ¢g8 nu da mare lucru albului : 31.¦b1 £a8 32.¤d6 ¦f8) 30...£f4! (30...£a8? 31.¤d6 ¦e7 32.£a3±) 31.£a3* ¢g8 32.g3 (aici nu mai e eficient 32.¤d6 ¦f8 …33.¦e4?! £d2³) , caci dupa 32...£g4 33.¦b7 ¤f6 34.¤:f6* g:f6 35.¦:a7 £:d4 36.¦c7 pozitia e remiza "cu plus" la alb] 25.¤d2! [25.¦:a4 ¦he8 26.¤d2 (26.d5 ¤b6 27.¦d4 e5÷) 26...¢f8 27.¤e4 ¥e7 28.£f3 e5² / ÷] 25...¤f6 [25...¤b6 26.¤e4 ¢e8 cu sanse mai bune la alb dupa 27.£g4 ¥h2* (27...¥f8 28.¥f4) 28.¢h1 f5 29.£h3! (29.£g6* £f7=) 29...f:e4 30.£:e6* ¢f8 31.g3] 26.¦:a4 ¦d7 [Ca urmare a jocului exact al albului. negrul incepe sa aiba dificultati ; 26...a5 era tentant, dar insuficient dupa (nu da avantaj 27.c4?! ¥b4! (27...¦he8? 28.c5±) 28.d5 (28.¥a3 ¦:d4÷) 28...¦he8! (28...¢f8?! 29.d:e6 f:e6 30.¥a3! £d7 31.¥:b4* a:b4 32.¦a2 £d4 33.£b3 £c3 34.£b1±) 29.¥a3 ¢f8 30.d:e6 ¦:e6 31.¦:e6 f:e6 32.¤f1 £c5÷) 27.£f3! ( impiedica Qc6 ) 27...¦c8 (27...¦he8? 28.¤c4 ¥b4 29.c:b4 £:c4 30.¥a3+-) 28.c4 ¥b4 29.¥a3! ¦hd8 30.¥:b4* a:b4 31.¦:b4±] 27.c4 [27.£d3!? …Nc4 era alta posibilitate a albului de a dezvolta initiativa] 27...¦e8!? / ?!

XIIIIIIIIY9-+-+r+-+0

9zp-wqrmkpzp-09-+-vlpsn-zp09+-+-+-+-0

9R+PzP-+-zP09+-+-+-+Q09-+-sN-zPP+0

55

9+-vL-tR-mK-0xiiiiiiiiy

Negrul alege in mod inspirat un raspuns care va provoca adversarului o oarecare confuzie ; a)27...¦b8 l-ar fi putut "impinge" pe alb spre planul corect 28.c5! (mai putin periculoase sunt celelalte continuari, de exemplu : 28.¥a3 ¢f8 29.£c3 ¢g8 30.¥:d6 £:d6 31.¤f3 ¦db7; 28.¤f3 ¢f8 29.¤e5 ¥:e5 30.d:e5 ¤e8 ( … Qc6, Nc7 ) 31.£f3 ¢g8 32.£e4 a5) 28...¥f4 29.£a3! ¥:d2 (29...¢e8 30.¤f3 ¦b1 31.c6! ¦e7 32.¥:f4 ¦:e1* 33.¤:e1 £:f4 34.¤d3 £c7 35.¦b4+-) 30.¥:d2 (‹30.c6* £d6) 30...¢e8 31.g3 ¤d5 32.¦a6±; b) 27...£c6 28.¦a1 ¦e8 era poate mai bine, obiectiv vorbind, dar practic l-ar fi invitat pe alb sa joace 29.d5 £c7 30.d:e6 (incomod pentru negru e si 30.¥b2 ¢f8 31.£f3) 30...¢f8 , cand 31.¦a6! ¦:e6 (31...¦de7 32.¥a3 ¥c5 33.¤e4²) 32.¦:e6 f:e6 33.£:e6 ¦e7 da albului final mai bun dupa 34.£:d6 £:d6 35.¦:d6 ¦e1* 36.¢h2 ¦:c1 37.¦a6 ¦c2 38.¤f3 ¦:c4 39.¦:a7²] ( Un al doilea moment critic, de asta data tematic. Pana aici albul a actionat aproape impecabil, dar acum , parca sub efectul mutarii anterioare a negrului, rateaza ocazia de a obtine avantaj ) 28.¥a3 ( Albul se orienteaza spre simplificari prin schimbul nebunilor, dar un calcul simplu al variantelor arata ca mult mai tare ar fi fost alungarea Bd6 ) [a) 28.¤f3 ¢f8 29.¤e5 ramane in limitele a + / = dupa 29...¦dd8 (posibil e si 29...¥:e5 30.d:e5 ¤g8 31.¥a3* ¤e7 32.¥d6 £b7 33.¦ea1 ¢g8 34.£g4 ¤f5) 30.£f3 ¥:e5 31.d:e5 ¤d7 32.¥a3* ¤c5 (32...¢g8?! 33.¥d6 £b6 34.£a3±) 33.¦a6 ¢g8 (sau 33...¦c8 34.¦d6 ¢g8 35.£f4 ¦b8 36.¦e3 a5 37.¦g3 ¢h8) 34.¦c6 £a5 35.¦e3 ¤d7 36.£f4 ¦c8 37.¦d6 ¦c7 38.¦d4²; b) 28.c5! ar fi pus mari probleme negrului : 28...¥f4 29.£a3! ¢f8 (29...¥:d2 30.c6* £d6 31.c:d7+-) 30.¤f3 ¥:c1 31.¦:c1 ¢g8 32.¤e5 ¦de7 33.¦a1 ¦a8 34.¦a6 ¤d5 35.g3±] 28...¢f8 29.£c3 ¢g8 ( pozitia a redevenit + / = ) 30.¥:d6 £:d6 31.¤f3 ( pentru a-si instala calul la e5 a schimbat albul nebunii ) 31...¦b8 [31...¦b7 32.¤e5²] 32.£a3 [¹32.c5 £e7 (32...¤d5 33.£a3 £e7 34.¦a1 ¦a8 35.¤e5 ¦c7 36.£g3±) 33.¤e5 (33.£a3 ¦db7! 34.¤e5 ¦b1) 33...¦c7 34.¦ea1 ¤d5 35.£g3 (35.£a3 £:h4 36.¦:a7 £e4!÷) 35...¦b2 36.¤c4² dar in jocul albului pare sa se fi instalat deruta] ( A survenit un al doilea moment critic, de asta data in aparare ) 32...£c7!? [Albul nu

66

mai are prea mult timp de gandire si negrul pare sa-i fi "simtit" dezorientarea. In consecinta, GM Nisipeanu decide sa joace la castig o pozitie obiectiv mai rea, preferand sa se apere activ decat sa schimbe damele, ceea ce ar fi dus la un final probabil remiza dupa 32...£:a3 33.¦:a3 ¦b2 34.¦ea1 (34.c5 ¤g4 35.¦f1) 34...¤g4 35.¦3a2 ¦db7 36.¤d2 a5] 33.¦a1 ¤g4

XIIIIIIIIY9-tr-+-+k+0

9zp-wqr+pzp-09-+-+p+-zp09+-+-+-+-0

9R+PzP-+nzP09wQ-+-+N+-09-+-+-zPP+09tR-+-+-mK-0

xiiiiiiiiy ( mutarea nu cea mai exacta, care insa va ... castiga, in criza de timp a albului ! ) [33...¦b7 34.¦b4²; 33...e5!? 34.d:e5 ¤g4 35.e6 f:e6 36.c5 h5 37.¦a6²] 34.¦b4? (In criza de timp si oarecum derutat de linia adoptata de negru,albul gafeaza) [Corect era 34.c5 h5 (34...e5? 35.d5+-; 34...¦b5 35.¦c1! h5 36.c6 ¦e7 37.g3±) 35.g3! , de exemplu : 35...¦b7 (35...£c6 36.¦:a7±) 36.¦c1! (36.¦a6 £b8²) 36...£c8 (36...£c6? 37.¦a6+-) 37.c6 ¦bc7 38.¦a6 ¦d8 39.¦c5±] 34...¦:b4 35.£:b4 ¦:d4!µ ( Lovitura tactica omisa de alb, cand a jucat 34.Rb4? ) 36.¦c1 [36.¤:d4 £h2* 37.¢f1 £h1* 38.¢e2 £:a1µ] 36...¦d3?!“ [36...¦f4! 37.¦c3 (37.¢f1 e5–+ … e4) 37...¤e5 38.¤:e5 £:e5µ] 37.c5 h5 [37...¦:f3 38.£:g4³] 38.£c4?? [O ultima gafa in criza de timp ; dupa 38.¦b1 ¦d8³ albul putea opune rezistenta,gratie pionului liber c5 ] 38...¦:f3 Un exemplu instructiv pe tema influentei factorilor obiectivi si subiectivi asupra luarii deciziilor. In conjunctura specifica ultimelor runde in turneele open, negrul a optat din start pentru jocul la castig "cu orice pret", asumandu-si de cateva ori riscuri majore pentru a dezechilibra situatia si a evita o posibila remiza. In consecinta, albul a intrat in jocul de mijloc cu un

77

mic plus, pe care l-a pastrat si chiar l-a amplificat, reactionand foarte exact la "provocarile" adversarului. In opinia mea, cursul luptei a fost modificat de usoara "confuzie" indusa albului de linia de aparare aleasa de negru. Dupa ce a ratat consolidarea avantajului cu 28.c5, jocul albului a parut tot mai nesigur, la mutarea 32 scapand o noua oportunitate de a avansa c4-c5 in conditii favorabile. Apoi si-a spus cuvantul factorul obiectiv al crizei de timp, impreuna cu deruta produsa de decizia inspirata a negrului de a evita trecerea intr-un final de remiza, desi pozitia sa era obiectiv mai rea. Asa s-a produs gafa de la mutarea 34, ce a dus la victoria marelui maestru Nisipeanu, care a stiut sa gestioneze mai bine situatiile de criza din acest joc de mijloc tensionat. 0–1

(3) Calculul variantelor CAP. I ELEMENTE TEHNICE DE BAZA I.a) Calculul exact al variantelor Urmatoarele exemple arata importanta calculului exact al variantelor in pozitii de joc de mijloc, mai ales acolo unde exista motive tactice. O BUNA TEHNICA DE CALCUL ESTE CONDITIA ABSOLUT NECESARA PENTRU A OBTINE PERFORMANTA IN SAHUL MODERN. Calculul exact al variantelor constituie o arma de baza (atat in atac, cat si in aparare) in arsenalul tehnic al jucatorilor veritabili si nu de putine ori decide soarta luptei, cum vom vedea in exemplele urmatoare. Iata un motiv in plus pentru a adresa antrenorilor ce se ocupa de copii O INDICATIE METODICA FERMA : ACORDATI IN MOD CONTINUU ATENTIE AMELIORARII TEHNICII DE CALCUL , INCA DIN PRIMII ANI AI JUNIORATULUI ! Un repertoriu de deschideri bine pus la punct e util. fara indoiala, dar abilitatea de a calcula variantele rapid si corect se dovedeste mai productiva pe termen lung. Si chiar daca aceasta abilitate tine si de talent, ea poate fi stimulata si dezvoltata prin antrenament. Iar scepticilor le recomand sa parcurga, din orice baza de date, partidele tinerilor mari maestri din topul mondial, din generatia (destul de numeroasa) a celor sub 20 de ani. Faptul ca ei calculeaza aproape fara greseala variante lungi si complicate nu-i legat

88

doar de inzestrarea naturala, ci este rodul a sute si sute de ore de antrenament, petrecute in fata tablei de sah si a computerului! De mentionat ca in practica, TENSIUNEA LUPTEI SAHISTE POATE DIMINUA CAPACITATEA DE CALCUL A UNUI JUCATOR, comparativ cu rezultatele obtinute "la rece", fara miza si fara presiunea ceasului de control. Exemplele urmatoare ilustreaza si acest aspect, prezentand unele erori de calcul datorate stresului, presiunii psihologice exercitate de adversar sau crizei de timp.

(4) Nisipeanu,Liviu Dieter - Magerramov,ElmarOpen Dubai UAE, 2002[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9r+-wqk+-tr09+-+-vlpzpp09p+lzpp+-+09+p+-zP-+-09-+-+-zP-+0

9+-sN-wQ-+-09PzPP+-+PzP09+-mKR+L+R0

xiiiiiiiiy Desi ne aflam abia la trecerea din deschidere in jocul de mijloc, problemele legate de calculul variantelor sunt general valabile : 14.¤e4 ( Albul cauta sa obtina initiativa pe flancul regelui ) [Nu-i periculos 14.e:d6 ¥:d6 15.£d4 (15.¤e4 ¥:e4 16.£:e4 0–0=) 15...¥f8 16.£f2 ¥d6 (16...£c7!?) 17.£d4 ¥f8=] 14...¥:e4! ( raspunsul tipic al negrului in astfel de situatii , eliminand calul, ce poate devenii periculos ) [14...d5 15.¢b1 0–0 16.¤g5 …h6 17.h4!ƒ ofera albului sanse de atac ] 15.£:e4 0–0 [Alternativa era 15...d5!? , inchizand centrul] 16.h4! [Alte continuari nu promiteau prea mult : 16.e:d6 ¥:d6 17.¢b1 £c7=; 16.¥d3 g6 17.h4 d:e5 18.f:e5 £d5=] 16...£c7!? ( Reactie in "stil sicilian", necesitand insa un calcul precis al variantelor ) [Constructia tip "Franceza" dupa 16...d5 17.£f3 pare preferabila la alb, de exemplu : 17...f6

99

18.¥d3! £b6 (18...f:e5 19.£h5‚) 19.e:f6 ¥:f6 20.£h5 g6 21.£g4 ¥g7 22.g3 … h5 cu initiativa] 17.¥d3 g6 18.h5

XIIIIIIIIY9r+-+-trk+0

9+-wq-vlp+p09p+-zpp+p+09+p+-zP-+P09-+-+QzP-+09+-+L+-+-0

9PzPP+-+P+09+-mKR+-+R0

xiiiiiiiiy A survenit o pozitie tipica de joc de mijloc, cu rocade pe flancuri diferite . Specific e faptul ca lipsesc caii si alaturi de piesele grele se afla doar nebunii de culori contrare, ceea ce favorizeaza de regula partea care detine initiativa. Negrul trebuie sa joace exact pentru a nu "pica" sub atac : 18...d:e5! [a) 18...d5?! 19.£f3 ¥c5 20.£g4±; b) 18...¦fd8 ar fi permis albului sa pastreze initiativa dupa 19.¦h3 d:e5 20.h:g6 h:g6 21.f:e5 ¥f8 22.¦f1! ¥g7 23.¦hf3 £:e5 24.£:e5 ¥:e5 25.¦:f7²] 19.h:g6 [19.f:e5 ¥g5* 20.¢b1 ¦ad8 21.h:g6 f:g6!=] 19...h:g6 [nu 19...f:g6? 20.¦:h7!+-] 20.f:e5

XIIIIIIIIY9r+-+-trk+0

9+-wq-vlp+-09p+-+p+p+09+p+-zP-+-09-+-+Q+-+09+-+L+-+-0

9PzPP+-+P+0

1010

9+-mKR+-+R0xiiiiiiiiy

[20.¦h6? ¥f6µ] 20...¦ad8?? ( O gafa cu consecinte grave ; adeseori, in Siciliana e suficienta o singura greseala majora de calcul pentru a pierde partida ! ) [a) 20...¦fd8 21.¦h3 ¥f8 22.¦f1!² duce la varianta anterioara 18...Rfd8; b) 20...¥g5* era raspunsul corect : 21.¢b1 (21...¦ad8 permite 22.¦h3 ¢g7 (‹22...¦d5 23.¦e1 ¦fd8 24.£f3! ¦:e5 25.¦eh1±) 23.¦g3 £c4 (23...£e7 24.£g4 ¥h4 25.¦h3 ¦h8 26.¦f1 ¥g5 27.¦hf3ƒ) 24.£e2 £h4 25.¦h3 £d4 26.c3²) 21...¢g7! 22.¦h5!? (22.¦h3 ¦h8! 23.¦g3 £e7 24.¦f1 ¦a7 25.¦gf3 £e8 26.a3 ¦c7 si negrul tine echilibrul) 22...£e7 23.¦dh1 ¦h8 24.£:a8 (24.¦:h8 ¦:h8 25.¦:h8 ¢:h8 26.£a8* ¢g7 27.a3 b4÷) 24...¦:h5 25.¦:h5 g:h5 26.a3 £c5 (26...b4? 27.£e4±) 27.£e4 £d5= , de exemplu : 28.£h7* ¢f8 29.£h8* (29.£:h5 £:e5=) 29...¢e7 30.£b8 £:g2 31.£d6* ¢e8 32.£:a6 £h1* 33.¢a2 £d5*=] 21.£f4!+- [Penalizeaza imediat eroarea negrului, care luase probabil in calcul doar 21.£e3?! ¦fe8™ 22.¥:g6 ¦:d1* (22...f:g6? pierde dupa 23.¦h8*! ¢:h8 24.£h6* ¢g8 25.£:g6* cu mat) 23.¦:d1 , cand 23...¥f8! (23...f:g6 24.£h6 £:e5 25.£:g6* ¢f8 26.¦f1* ¥f6 27.¦:f6* ¢e7 28.¦f1±) 24.¥d3 ¥g7 25.¦e1 ¦d8 … Rd5 ar fi permis negrului sa se apere] 21...¦fe8 22.¦h7! f5 [22...¢:h7 23.£:f7* duce la mat] 23.¦dh1 cu castig. Gafa puternicului mare maestru Magerramov de la mutarea 20 poate fi explicata (cel putin partial) prin presiunea psihologica exercitata de jocul agresiv al albului, dar superficialitatea cu care negrul a tratat decizia intr-un moment critic al partidei ramane condamnabila. 1–0

(5) Tomescu,Vlad - Dumitrache,DragosCamp echipe Romania, 2003[Stoica]

XIIIIIIIIY9-+r+-+k+09+-+-+pzp-0

1111

9-zpPsnpsn-zp09+P+p+-+P09-+-zP-+-+0

9trQ+-sN-sN-09-tR-+RzPPmK0

9wq-+-+-+-0xiiiiiiiiy

Acest exemplu arata ca in pozitii de atac si contraatac la rege, calculul variantelor poate fi factorul decisiv : 29.£b4 ( Jocul de mijloc a "curs" in nota generala de dominare a albului, dar cu ultimele mutari negrul a patruns pe verticala "a", obtinand contrasanse ; situatia sa pare totusi critica, fiind atacat calul din d6 si amenintandu-se 30.Nc2 , dar... ) 29...¤c4™ [...negrul a pregatit acest raspuns salvator ; celelalte continuari sunt slabe si duc la pierdere : 29...¤de4? 30.¦e1+-; 29...¦:e3? 30.f:e3 ¤f5 (30...¤de4 31.¤:e4 ¤:e4 32.£e7+-; 30...¤c4 31.¦b1 £a7 32.e4+-) 31.¤:f5 ¤g4* 32.¢h3 e:f5 33.¦b1 £a8 34.¦f1+-] 30.¤:c4 [30.¦b1 ¦a4 (30...£:d4? 31.¤:c4 ¤g4* 32.¢h3 ¦:g3* 33.¢:g3 d:c4 34.£d2+-; 30...£c3 31.¤:c4 d:c4 32.£:c3 ¦:c3 duce la final preferabil albului dupa 33.¦a2 ¦d3 34.¦ba1 ¦:d4 35.¦a8 ¦dd8 36.¦:c8 ¦:c8 37.¦a4²) 31.£b3 £a3 (31...¦a3?! 32.£d1! £c3 33.¦c2±) 32.£:a3 ¦:a3 33.¤:c4 d:c4 34.¦c2 ¦a4 si negrul mentine echilibrul : 35.¤e2 (35.¦bc1 ¦b4 36.¦:c4 ¦:b5=) 35...¤d5 36.¤c3 (36.g4 ¢f8 37.¢g3 ¢e7=) 36...¤:c3 37.¦:c3 ¢f8 38.¦d1 ¦d8=] 30...¤g4* 31.¢h3 £h1*! [31...¤:f2*?! nu-l scapa pe negru de probleme : 32.¦:f2 £h1* 33.¢g4 f5* 34.¤:f5 e:f5* 35.¦:f5 (35.¢:f5? £h4–+) 35...£d1* 36.¦f3 £:d4* 37.¢h3! si se ajunge fortat la un final de piese grele avantajos albului dupa 37...¦:f3* 38.g:f3 d:c4 39.¦c2±] 32.¢:g4 ( Negrul a sacrificat ambii cai pentru a scoate regele advers "la plimbare") 32...f5* 33.¤:f5™ [33.¢f4 ducea la mat dupa 33...£h4* 34.¢e5 £f6* 35.¢d6 (35.¢f4 e5* 36.d:e5 £g5#) 35...¦d8* 36.¢c7 £f7* 37.¢:b6 (37.¢:d8 ¦a8#) 37...£a7#] 33...e:f5*

XIIIIIIIIY9-+r+-+k+09+-+-+-zp-0

1212

9-zpP+-+-zp09+P+p+p+P0

9-wQNzP-+K+09tr-+-+-+-0

9-tR-+RzPP+09+-+-+-+q0

xiiiiiiiiy34.¢:f5?? ( Surprins de schimbarea "filmului " si aflat in criza de timp, albul gafeaza si pierde imediat ) [Corect era 34.¢f4 , dupa care negrul se salveaza cu mutari unice ; PROFESIONIST ERA CA ALBUL SA OPTEZE ASTFEL PRIN EXCLUDERE , chiar daca nu vedea clar toate consecintele : (34...d:c4? e lent si pierde dupa 35.£:a3 £h4* 36.¢:f5! (acum pionul f5 trebuie luat : 36.¢e3?? e o gafa : 36...£g5* 37.¢f3 £g4* 38.¢e3 ¦d8! 39.£c3 ¦e8* 40.¢d2 £:e2* 41.¢c1 £f1* 42.¢c2 ¦e2* cu castig; 36.¢e5? £f6* 37.¢f4 £g5*=) 36...£:h5* (nu salveaza nici 36...£g5* 37.¢e4 £:g2* 38.¢e3 £g5* 39.¢f3 ¦f8* 40.£:f8* ¢:f8 41.¦e5+-) 37.¢f4 £g5* 38.¢f3 ¦f8* 39.£:f8* ¢:f8 40.¦e5 £f6* 41.¢e3+-) 34...£h4* 35.¢e5 (aici luarea calului e singurul raspuns corect : 35...¦d8? 36.¤d6! (nu 36.£:a3? £f6* 37.¢f4 £g5* 38.¢f3 £g4* 39.¢e3 d:c4 si castiga negrul, cum am vazut anterior) 36...¦d3 (36...£f6* 37.¢:d5+-) 37.¢:d5 si albul castiga : 37...¦:d6* 38.¢:d6 £d8* 39.¢e6 ¦:d4 40.£:d4 £:d4 41.¦bc2+-) 35...d:c4! (sau 36.£:a3 £f6* 37.¢f4 (37.¢d5? ¦d8* 38.¢:c4 £:d4* cu mat) 37...£g5*=) 36.£:c4* si aici negrul trebuie sa rezolve o ultima problema : unde trebuie deplasat regele ? 36...¢h8! (36...¢h7? 37.£e6! ¦d8 38.¦bd2+- , de pilda : 38...¦a7 39.g3 £:h5 40.£:f5* , trecand in final de 4 turnuri castigat) 37.£f7 (37.£e6? ¦d8!µ …38.¦bd2 ¦a7! 39.g3 £:h5–+ , caci pionul f5 nu se mai ia cu sah) 37...¦d8! 38.¦bd2 ¦a7! (38...¦aa8? 39.c7+-) cu sah etern dupa 39.£:a7 £f6* 40.¢f4 £g5*=] 34...£:h5* ( duce fortat la mat in cateva mutari ) 35.¢e6 [35.¢f4 £g5#] 35...£f7* 36.¢e5 ¦e8* 37.¢d6 ¦d8* 38.¢e5 £f6# In opinia mea, gafa ce l-a dus pe alb la pierdere s-a datorat nu numai crizei de timp, ci si unui anume amatorism. Surprins de schimbarea "cursului" jocului, el a cedat psihic la primul hop, cand a omis sa aplice REGULA PRACTICA A ELIMINARII MUTARILOR-CANDIDAT PRIN

1313

EXCLUDERE. 0–1

(6) Nisipeanu,Liviu Dieter - Vajda,LeventeCamp echipe Romania, 2003[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9-+-+-tr-+0

9+-zp-wq-vl-09-zpn+-+kzp09zp-+-zPp+-09P+-+-vL-+09+-zPrsNN+-09-zP-+-zPP+0

9+-wQ-tR-mK-0xiiiiiiiiy

Acest exemplu este luat dintr-o partida intre doi din jucatorii nostri de top, amandoi cotati foarte bine in privinta tehnicii de calcul a variantelor. Negrul a pierdut disputa strategica in jocul de mijloc si acum sta catastrofal, in ciuda calitatii in plus, din cauza proastei asezari a figurilor. Fara indoiala ca albul ar fi castigat fara istoric, daca n-ar fi fost criza reciproca de timp. Asa insa, cu mai putin de un minut de gandire ramas fiecarui jucator, ultimele mutari inaintea controlului vor avea o desfasurare dramatica : 32.£c2! ( Presiunea pe diagonala b1–h7 ar trebui sa decida rapid in conditii normale, dar in mare criza de timp toate reperele uzuale isi pierd din stabilitate! ) 32...£d8 [La 32...¦fd8 cel mai simplu pare 33.g3 (castiga si 33.e6 …£:e6 34.¥:c7 ¦8d7 35.¤:f5!+- , varianta care cere insa ceva timp de gandire) 33...£e6 34.¤:f5! cu atac decisiv, de pilda : 34...¢:f5 35.¤h4* ¢g4 36.£e2* ¢h3 37.f3+-] 33.g3 [Nu-i rau, insa castiga rapid 33.e6! ¤e7 34.¥:c7 £:c7 35.£:d3+-] 33...¢h7 [Ca martor ocular pot spune ca, incepand de aici pana la control, negrul a facut toate mutarile aproape instantaneu ; retragerea regelui a parut oarecum surprinzatoare pentru alb, dar sustinerea pionului f5 cu 33...¤e7 era inutila : 34.¤d4 ¦:d4 35.c:d4 £d7 (35...£:d4 36.£:c7+-) 36.¦d1 c6 37.£b3+-]

1414

34.¤:f5 [Probabil "confuzionat" de siguranta afisata de adversar, albul isi complica singur viata ; si acum era decisiv 34.e6! ¤e7 (34...¦:e3 35.¦:e3 ¤e7 36.¦d3 £a8 37.¦d7 £:f3 38.¦:e7+-) 35.¥:c7 £:c7 36.£:d3+-] 34...¦:f5

XIIIIIIIIY9-+-wq-+-+09+-zp-+-vlk09-zpn+-+-zp09zp-+-zPr+-09P+-+-vL-+09+-zPr+NzP-09-zPQ+-zP-+09+-+-tR-mK-0

xiiiiiiiiy35.¤d4? [Ofera negrului sanse reale de salvare ; un castig destul de simplu (in absenta crizei de timp!) ar fi asigurat 35.¦e3! ¦:e3 (35...¦d1* 36.¢g2 ¤e7 37.g4 ¤g6 38.£:f5+-) 36.£:f5* ¢h8 37.¥:e3 £d5 , una din caile spre victorie fiind 38.¤h4 ¤e7 39.¤g6* ¤:g6 40.£:g6 £:e5 41.£:g7*! ¢:g7 42.¥d4+-] 35...¤b4! [Raspunsul omis de alb, care spera sa castige dupa 35...¤:e5? 36.¥:e5 ¦:e5 37.£:d3*+-] 36.c:b4 [Nu era mai bine 36.£b1 ¦:f4! (37.g:f4 £e8 38.¢f1 (38.c:b4? £g6* 39.¢f1 ¦:d4µ) 38...£h5 39.c:b4 £h1* 40.¢e2 £e4* 41.¢f1 £h1* cu sah etern) 37.¤e6 ¦:f2! si negrul remizeaza dupa 38.¤:d8 ¦c2! , caci 39.¢h1 ¦dd2 40.c:b4 ¦h2* 41.¢g1 ¦hg2* duce tot la sah etern] 36...£:d4 37.¦e3?! [Criza de timp continua sa-si faca efectul ; pentru a treia oara in ultimele 5 mutari albul evita avansarea avantajoasa a pionului "e" ! Dupa 37.e6! ¥f8 38.£:c7* (38.e7?! ¥:e7 39.¦:e7* ¢g8÷) 38...¢h8 (38...¢g8?! 39.e7 ¥:e7 40.£:e7±) 39.e7 ¥:e7 40.£:e7 ¦d1 41.b5² albul pastra sanse de castig] 37...¦d1* 38.¢g2 £d7!= ( Tenacitatea negrului i-a permis sa echilibreze in mod nesperat sansele, pe fondul jocului nesigur si erorilor comise de alb in criza de timp ) 39.g4 £d5* 40.¦f3?

1515

XIIIIIIIIY9-+-+-+-+09+-zp-+-vlk09-zp-+-+-zp09zp-+qzPr+-09PzP-+-vLP+09+-+-+R+-0

9-zPQ+-zPK+09+-+r+-+-0

xiiiiiiiiy ( Deruta albului continua si ultima mutare inainte de control ii putea fi fatala! ) [40.¢h3? era de asemenea slab : 40...£h1* 41.¥h2 £f1* 42.¢g3 ¥:e5* 43.¦:e5 £d3*–+; 40.¢g3! era singurul raspuns corect : 40...¦g1* 41.¢h4 ¦h1* 42.¢g3 ¦g1*=] 40...¢h8?? [Cu steagul sus, negrul scapa ocazia de a castiga cu 40...¦d3!! 41.£:d3™ £:d3 42.¦:d3 ¦:f4 43.e6 (43.b:a5 ¥:e5 44.a6 ¦:a4 45.¦a3 ¦:g4* 46.¢f3 ¦g8–+; 43.¦e3 ¦:g4* 44.¢f3 ¦d4 45.e6 ¦d8–+) 43...¦e4 44.b:a5 b:a5 45.¦d5 ¦:g4* 46.¢f3 ¦g6 47.e7 ¦e6–+] 41.g:f5 [Si mai tare era 41.£:f5! , caci 41...£c4 nu-i periculos pentru alb decat la prima vedere : 42.b:a5 £f1* 43.¢g3 £g1* (43...£h1 44.¥e3 ¦g1* 45.¢f4+-) 44.¢h4 £g2 45.¥:h6! ¦h1* 46.¢g5 ¦:h6 (46...¥:h6* 47.¢g6+-) 47.a6+-] 41...¦d4 42.¥g3± ( Criza de timp a trecut si jocul reintra pe fagasul normal pentru alb ) 42...¥:e5 43.¥:e5* £:e5 44.b:a5 b:a5 45.£c6 ¦g4* [ceva mai bine ar fi fost 45...¦d6 46.£b7! ¦d8 47.£a6 ¦d6 48.£c8* ¢h7 49.£:c7* £g7* 50.£:g7* ¢:g7 51.¦c3±] 46.¢f1 £d6 [46...£h2 47.f6+-; 46...£:b2 47.£:h6* ¢g8 48.£e6* ¢f8 49.£c8*+-] 47.£:d6 c:d6 48.f6 ¢g8 [48...¦g8 49.¦d3+-] 49.¦g3!+- ¦:g3 50.f:g3 ¢f7 51.b4 Un exemplu ilustrativ, atat pentru ERORILE TACTICE MAJORE CE POT SURVENI IN MARE CRIZA DE TIMP, cat si pentru EFICIENTA CE O ARE UNEORI INCERCAREA APARATORULUI DE A-L "CONFUZIONA" PE ADVERSAR. 1–0

1616

(7) Orientare strategica I.b) Capacitatea de orientare strategica Urmatoarele exemple ilustreaza importanta unei orientari strategice corecte in jocul de mijloc, ce permite jucatorului sa actioneze logic si in conformitate cu cerintele pozitiei. In mod traditional, manifestarea acestei capacitati este socotita un semn de maturitate in joc, dar in sahul modern, odata cu scaderea varstei de obtinere a marii performante, tinde sa se modifice si acest considerent. Partidele juniorilor din elita mondiala sunt adeseori structurate foarte bine din punct de vedere strategic, cu planuri surprinzator de profunde si manevre pozitionale instructive. Cum asta nu se poate obtine decat printr-un antrenament asiduu si sistematic, se impune o indicatie metodica pentru antrenorii ce lucreaza cu copiii : ACORDATI ATENTIE CONTINUTULUI STRATEGIC AL PREGATIRII INCA DIN PRIMII ANI AI JUNIORATULUI ! Chiar de la primii pasi in sah, tinerii jucatori trebuie sa inteleaga rostul fiecarei mutari in deschidere si sa constientizeze necesitatea planului de joc, pentru a ajunge treptat sa "simta" interactiunea pieselor si directia optima spre care trebuie sa-si orienteze jocul.

(8) Markos,Jan - Nisipeanu,Liviu DieterOpen Cappelle la Grande, 2002[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9-+-+-+-+0

9zp-tr-+pmk-09-+-zp-wq-zp09+QzpP+Lzp-09-+-vlP+-+09zP-+-+-zPP09-+-+RzPK+09+-+-+-+-0

xiiiiiiiiy Iata un prim exemplu instructiv pe tema orientarii strategice : 34.¦c2 [Altfel pionul negru ajunge la c3 : 34.a4 c4 35.¦c2 c3

1717

36.a5 £e7 37.£d3 ¥f6 38.a6 £e5³] 34...£e7 35.a4 [Alta constructie a albului era 35.£e2 ¦b7 36.£d1 , pentru a nu da campuri de acces turnului negru, de exemplu : 36...£d8 37.¦d2 ¥e5 38.¦c2 … h4] 35...¦b7 36.£e2 (Pionul liber da negrului joc preferabil si albul se pregateste sa reactioneze activ pe flancul regelui, pentru a echilibra situatia) 36...¦b3 ( Negrul apreciaza in mod realist ca trebuie sa evite schimbul turnurilor, care i-ar diminua simtitor sansele de castig, in finalul de dame si nebuni contrari ) [a) 36...¦b1 ar permite 37.e5!? d:e5 38.¦:c5! £:c5 39.¥:b1 £:d5* 40.£e4 cand nebunii de culori diferite fac remiza foarte probabila, in ciuda pionului in minus al albului; b) 36...¦b4 37.¦c4! (37.a5 £d8 - vezi mai jos) 37...£b7 (37...¦b3 38.£d1! £b7 39.h4„) 38.¦:b4 c:b4 (la 38...£:b4 39.h4! albul obtine contrajocul dorit pe flancul regelui, de pilda : 39...£:a4 40.h:g5 h:g5 41.£h5 ¥f6 42.e5! ¥:e5 43.£:g5* ¢f8 44.f4 ¥d4 45.£d8*=) 39.£c4! si negrul nu poate exploata prezenta pionului liber : 39...£b6 (39...¥c5 40.e5 b3 41.¥b1 b2 42.£e4 ¢f8 43.e6=; 39...¥e5 40.¥c8! £b6 41.¥a6 b3 42.£b5=) 40.a5! £c5 41.£:c5 ¥:c5 42.e5! d:e5 43.¥c2 , urmat de Kf3 =] 37.£g4 ( Din nou albul se orienteaza corect ) [La 37.a5 £d8! (37...¦b1 permite 38.e5! , care functioneaza si cu pionul alb la a5 : 38...d:e5 39.¦:c5! £:c5 40.¥:b1 £:d5* 41.£e4 …£:a5 42.£h7* ¢f8 43.£:h6* ¢e8 44.£:g5=) 38.a6 ¦b1 negrul mentine initiativa, de exemplu : 39.h4 (39.e5 nu mai e la fel de eficient aici : 39...d:e5 40.¦:c5 ¦b2! 41.¦c2 £:d5* 42.£f3 £:f3* 43.¢:f3 ¦b6³) 39...g:h4 40.£g4* £g5³] 37...¦b4 38.a5 c4 39.h4 ( Pionul negru a inaintat, dar si albul deschide "front" pe flancul regelui ) 39...¥f6!? ( incearca sa puna cat mai multe probleme practice albului ) [39...c3 40.f4 si negrul tine echilibrul destul de simplu : 40...f6 (40...¦b2 41.e5 d:e5 42.f:g5=) 41.£h5 £f7 42.£:f7* ¢:f7 43.h:g5 h:g5 44.¢f3=] 40.h:g5 h:g5 41.f4! [Albul se orienteaza corect si de asta data ; mai slab era 41.£h5?! c3 , cand sansele sale de atac nu-s decat o iluzie : 42.f4 (42.¦c1 ¦b2 43.¦h1 ¢f8µ) 42...g:f4 43.£g4* (43.g:f4 ¦b2 44.£e2 ¥d4µ) 43...¢f8 44.¥h7 £d8 (nu 44...£b7? 45.£g8* ¢e7 46.¥g6!±) 45.£g8* ¢e7 46.£:d8* ¢:d8 47.g:f4 ¦b2µ , caci finalul de nebuni de culori diferite dupa 48.e5 d:e5 49.¦:b2 c:b2 50.¢f3 ¢e7 51.f:e5 ¥:e5 nu poate fi

1818

salvat de alb] 41...c3 [41...¦b2 nu da decat remiza : 42.e5! ¦:c2* 43.¥:c2 d:e5 44.f:g5 ¥:g5 45.d6=] 42.f:g5 ¥e5 43.g6! [Albul a egalat sansele ; mai slab era 43.£h5?! ¢f8! (43...¦b2 44.£h6*=) 44.¦c1 ¦b2*³] 43...¦b2!? [Raspunsul natural 43...£f6 l-ar fi condus pe alb spre remiza cu 44.g:f7* ¢:f7 45.£h5* ¢f8 46.¥d7 ¥d4 47.£f5= , asa insa negrul ofera adversarului o ultima ocazie de a gresi tactic...] 44.g:f7* ¢:f7 45.¦f2? [...ceea ce albul si face, dupa o lunga aparare exacta ; corect era 45.¦:b2 ( sau intai 45.Be6 + ) 45...c:b2 46.¥e6* ¢e8 47.£g8* £f8 48.¥d7* ¢e7 49.£e6* ¢d8 si aici mutarea unica, dar suficienta 50.¥b5! (nu 50.¥a4? £f1* 51.¢:f1 b1£* 52.¢f2 £a2* si Qxa4 –+) , care controleaza campul f1, ar fi dus la sah etern : 50...£g7 51.£e8* ¢c7 52.£c6*=] 45...£f6! 46.£d1 [46.¥e6* ¢e7–+; 46.£h5* ¢f8 si sahurile s-au terminat] 46...£g5–+ (Orientarea corecta a albului din punct de vedere strategic s-a dovedit inutila, din cauza unei grave erori de calcul) 47.£f3 [47.¥g4* ¢g7 48.¢f3 ¦:f2* 49.¢:f2 c2 50.£:c2 £:g4–+] 47...¢e7 48.¦:b2 c:b2–+ 49.£b3 ¢f6 50.g4 £d2* 51.¢f3 ¢g5 Acest exemplu arata ca ORIENTAREA CORECTA STRATEGIC LA TRECEREA DIN JOCUL DE MIJLOC IN FINAL POATE ESUA UNEORI, DIN CAUZA UNOR ERORI DE CALCUL. 0–1

(9) Nisipeanu,Liviu Dieter - Farago,IvanLjubljana, 2002[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9-tR-+-+-+0

9+p+-vlkzpp09p+-+-zpn+09+-+p+-+-09-+-sN-+-zP09+-zP-+-vL-0

9Pwq-+-zPP+09+-+R+-mK-0

xiiiiiiiiy

1919

Urmatorul exemplu e luat tot din practica marelui maestru Nisipeanu : 24.¤f3! [Albul se orienteaza foarte bine, impiedicand instalarea calului negru in centru ; la 24.¤f5 ¤e5! nu da decat remiza albului continuarea 25.¥:e5 f:e5 26.¤:e7 ¢:e7 27.¦:d5 £c1* 28.¢h2 £f4*=] 24...¤f8 25.a4! ¤d7 [25...£:c3?! 26.¦:b7±; 25...h5 26.¦:d5 £:c3 27.¦:h5²] 26.¦c8 ( Situatia e complexa din punct de vedere strategic ; jocul albului, cu 2 turnuri contra dama si pion, e preferabil, dar pozitia nu-i clara ) 26...£b3 27.¦e1! ( Albul isi construieste jocul pe ideea limitarii figurilor adverse) [27.¦a1 ar fi permis negrului sa remizeze, "hartuind" turnul alb cu 27...¤b6! (27...¤e5 28.¦c7! ¤:f3* 29.g:f3 ¢f8 30.¦e1²; 27...¤c5 28.¦e1 ¤e4 29.¦c7 cu initiativa) 28.¦c7 ¤a8!= , cu urmarire eterna] 27...£:a4 28.¦c7 ( Cu pretul pionului 'a", albul si-a activizat fortele ) 28...¥d8 [28...b6 29.¤d4 cu initiativa, de pilda : 29...¥c5 30.¤c6 ¢g6 31.¤e7* ¢h5 32.¤:d5 £g4 33.¤e3 ¥:e3 34.¦:e3 ¤c5 35.¦ee7²] 29.¦:b7 £c6 30.¦eb1 ¢e8 31.¤d4! £:c3 32.¤f5

XIIIIIIIIY9-+-vlk+-+0

9+R+n+-zpp09p+-+-zp-+09+-+p+N+-09-+-+-+-zP0

9+-wq-+-vL-09-+-+-zPP+09+R+-+-mK-0

xiiiiiiiiy ( Albul a dat si pionul "c" pentru activizarea figurilor ) 32...¥b6? [¹32...g6 33.¤d6* ¢e7 34.¦a7 a5 (34...¢e6 35.¦:a6±) 35.¦bb7 £c1* 36.¢h2 £c6²] 33.¤:g7* ¢d8 34.¤e6*± ( Excelenta orientare strategica a albului a fost rasplatita, greseala negrului dandu-i avantaj clar ) 34...¢e8 [34...¢c8 35.¦1:b6 ¤:b6 ducea la un final fara sperante pentru negru dupa 36.¦c7* £:c7 37.¥:c7 ¤c4 38.¥f4 a5 (38...¢b7 39.¤c5* ¢b6 40.¤d7* ¢b5 41.¤:f6+-) 39.¤c5+-] 35.¤c7*! ¢f8 [35...¥:c7 36.¦:c7 £d2 37.f3 … Rbb7 +- ; 35...¢d8 36.¤:d5

2020

£d3 37.¦7:b6 ¤:b6 38.¦:b6+-] 36.¦1:b6 ¤:b6 37.¦:b6 a5 [Ceva mai greu era castigul dupa 37...d4 38.¦:f6* ¢g7 39.¦f3! (‹39.¦:a6 d3) 39...£e1* 40.¢h2 £e2 , dar 41.¤d5! a5 (41...d3 42.¤c3! £c2 43.¥e5*! ¢g8 44.¤d5+-) 42.¦f5! £e6 (42...d3 43.¥e5* cu mat) 43.¥e5* ¢g6 (43...¢g8 44.¥:d4!) 44.g4 decide] 38.¤:d5+- £c1* 39.¢h2 a4 40.¦:f6* ¢e8 [40...¢g8 41.¤e7* ¢g7 42.¥e5+-] 41.¦e6* ¢f7 [41...¢d7 42.¦e7*+-] 42.¦e7* ¢g6 43.¥e5 a3 44.¤e3 1–0

(10) Nisipeanu,Liviu Dieter - Zelcic,RobertDresden, 2003[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9-+ktr-vlntr0

9zpp+-+pzp-09-+-zPp+-zp09+-zp-zP-+-09q+-+-+-zP09+-+Q+-sN-09PzPPvL-+P+09tR-+-mK-+R0

xiiiiiiiiy Si ultimul exemplu pe tema orientarii strategice provine tot din practica marelui maestru Nisipeanu, care e un adevarat "expert" al problemei : 16...f6! ( Orientare corecta in aparare : negrul submineaza pionii centrali adversi ) 17.b4! ( Si albul se orienteaza bine, avansarea pionului "b" fiind cea

2121

mai promitatoare idee pentru mentinerea initiativei ) [Nimic nu dadea albului 17.¥e3 f:e5!? (posibil e si 17...£c6 18.£c4 f:e5 19.£:e6* £d7 20.£:d7* ¢:d7 21.¥:c5 ¢c6) 18.¥:c5 £c6! 19.£e3 (19.¥:a7 ¦:d6³) 19...¥:d6 20.¥:d6 (20.¥:a7 ¤f6 21.0–0–0 ¤d5³) 20...¦:d6 21.0–0 ¤f6 22.£:a7 ¦hd8 cu joc bun la negru] 17...£c6!? [17...c:b4?! era in favoarea albului : 18.£c4* £c6 19.£:c6*! b:c6 20.¥:b4 f:e5 21.d7*! ¢b8 22.¥:f8 ¦:f8 23.¤e4 ¤f6 24.¤c5±] 18.£e4!? ( Albul e la o "rascruce" si se orienteaza spre final, dar probabil ca ar fi avut mai multe sanse cu dame pe tabla ) [a) 18.£f3 c4! (18...£:f3?! 19.g:f3 c:b4 20.f4±) 19.£:c6* b:c6 20.¤e4 f:e5 21.¦f1 ¥:d6 22.¤:d6* ¦:d6 cu egalitate dupa 23.¥c3 ¤f6 24.¥:e5 ¦d5 25.¥:f6 g:f6 26.¦:f6 ¦g8=; b) 18.b:c5! ar fi pus mult mai grele probleme negrului : (18...f:e5 (19.¥e3 £:g2 nu-i foarte clar dupa 20.¦g1 £d5 (20...£c6?! 21.£b3 …¤f6 22.£:e6* ¢b8 23.0–0–0±) 21.£a3 a6 22.¦d1 £f3÷) 19.£a3! b6 (19...£:g2 20.0–0–0 ¢b8 21.¦he1 ¤f6 22.¥a5+-; 19...¢b8 20.0–0 ¤f6 21.¦ab1 cu atac decisiv) 20.£:a7 £:c5 21.¦b1 ¥:d6 22.¦:b6±) 18...£:c5 19.¤e4 £c6 (19...£:e5? 20.£c4* ¢d7 21.¦b1 ¥:d6 22.¦b5+-) 20.¥a5! (20.0–0 f:e5 21.¥a5 ¤f6! 22.¥:d8 ¤:e4÷) 20...b6 21.£a6* ¢b8 (21...£b7 22.£:b7* ¢:b7 23.¤c5*!±; 21...¢d7 22.£:a7* ¢e8 23.0–0! £:e4 24.¦ae1 £d4* 25.¦f2‚ £c4 26.£:b6±) 22.0–0 ¦d7 (22...£:e4? 23.¥:b6+-) 23.¦ae1! si negrul are dificultati, de exemplu : 23...£a4 24.¦e3! £:a5 25.£:a5 b:a5 26.¤c5± Cum bine se spune, si zeii se inseala uneori...] 18...£:e4* [18...c4!? ar fi fost o posibila alternativa : 19.¥c3 f:e5 20.0–0–0 ¦:d6 21.¥:e5 £:e4 22.¤:e4 ¦:d1* 23.¦:d1 ¥:b4 24.¦d4 ¤e7!? (24...b5 25.a4²) , cu final echilibrat dupa 25.¦:c4* ¤c6 26.¥:g7 ¦g8=] 19.¤:e4 ( Aparent, albul are final superior, dar negrul reuseste sa se apere, schimband figurile usoare ) 19...f:e5! [Albul sta mai bine dupa 19...c:b4 20.¥:b4 f:e5 21.d7*! ¢b8 22.¥:f8 ¦:f8 23.¤c5 ¦d8 24.0–0–0 ¤f6 25.¦hf1 b6 26.¦:f6 g:f6 27.¤:e6 ¢b7 28.¦d6²] 20.b:c5 ¤f6 ( Din nou decizia optima : calul alb din centru trebuie eliminat ) 21.¤:f6 g:f6 22.0–0 f5 23.¦ab1 [La 23.¥c3 ¥g7 24.¦fe1 negrul se apara cu 24...¢d7 25.¥:e5 ¥:e5 26.¦:e5 si spargerea tipica 26...b6! rezolva finalul de 4 turnuri : 27.¦ae1 ¦he8 28.c:b6 a:b6 29.¦b5 ¦c8=] 23...b6!? [Posibil era si 23...¦g8 ] 24.¥c3 ¦g8! [24...b:c5?! 25.¥:e5 ¥:d6 26.¥:h8 ¦:h8 27.¦b5±]

2222

25.¥:e5 ¥g7 ( apararea negrului se bazeaza pe schimbul nebunilor, finalul de turnuri fiind remiza ) 26.¦fe1 ¥:e5 27.¦:e5 ¢d7 28.c:b6 a:b6 29.¦:b6 ¦b8 30.¦b3 ¢:d6 31.¦a5 [31.¦e2 ¦:b3 32.c:b3 ¦g4=] 31...¦a8= 32.¦b6* ¢d7 33.¦e5 ¦:a2 34.¦e:e6 ¦:c2 35.¦bd6* ¢c7 36.¦g6 ¦:g6 37.¦:g6 ¦c6 Un exemplu instructiv, in care problemele strategice (in jocul de mijloc si in final) s-au impletit cu cele tactice. Negrul s-a aparat cu tenacitate, folosind caracteristicile pozitiei, dar sarcina sa ar fi fost probabil mai dificila daca albul ar fi pastrat damele la mutarea 18-a. ½–½

(11) Aprecierea sanselor in final I.c) Aprecierea sanselor in final Exemplele din acest subcapitol se refera in special la modul de apreciere a sanselor, de catre partea ce propune (sau forteaza) trecerea din jocul de mijloc in final. Desfasurarea ulterioara a respectivului final e analizata tocmai spre a vedea in ce masura se confirma aprecierea initiala. Subiectul prezinta interes atat pentru partea in atac cat si pentru cea in aparare, atunci cand exista posibilitatea unei treceri favorabile in final. De regula, ar trebui ca JUCATORUL AFLAT IN AVANTAJ SA PROPUNA ( SAU SA ACCEPTE ) DOAR SIMPLIFICARI CE NU-I DIMINUEAZA SIMTITOR SANSELE DE CASTIG. In consecinta, inca de la varstele timpurii ale junioratului, e recomandabila CUNOASTEREA CONSTRUCTIILOR DE FINAL CU POTENTIAL DEFENSIV RIDICAT, pentru a le evita (pe cat posibil) cand ai avantaj. In plus, un jucator cu experienta trebuie sa-si analizeze jocul in mod autocritic, pentru a realiza care-s genurile de final unde-i nesigur sau cum se simte in anumite situatii, in criza de timp. Constientizand astfel de detalii tehnice personale, jucatorul in avantaj va fi mai bine pregatit sa ia decizia potrivita in partida : daca sa treaca intr-un eventual final sau sa continue jocul de mijloc. Probleme similare intampina si partea in aparare, in perspectiva unor eventuale simplificari. De regula, JUCATORUL IN DEZAVANTAJ TREBUIE SA EVITE SCHIMBUL PIESEI (sau pieselor) CARE-I COORDONEAZA APARAREA, CU EXCEPTIA CAZURILOR CAND SE TRECE IN FINALURI CU MARE POTENTIAL DE REMIZA ( cum sunt cele

2323

de nebuni contrari sau unele finaluri de turnuri ). Exista si factori subiectivi ce influenteaza uneori luarea deciziei, de pilda eventuala nesiguranta a adversarului in criza de timp. Asta il poate determina pe jucatorul in defensiva sa prefere o pozitie mai rea, dar complicata, unui final aparabil, in care adversarul s-ar descurca insa usor ( ca in partida anterioara Gallagher - Nisipeanu ).

(12) Nisipeanu,Liviu Dieter - Bruzon Bautista,LazaroFIDE WCh KO Moscow RUS, 2001[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9-tr-trn+k+09+p+-+p+p09psN-zplvlp+09zP-wq-+-+-09-tR-+PvL-+09+-zP-+-+P0

9-zP-wQL+P+09+-+R+-+K0

xiiiiiiiiy Acest exemplu din practica marelui maestru Nisipeanu este foarte instructiv atat in privinta orientarii strategice, cat si pe tema aprecierii sanselor la trecerea intr-un gen de final putin uzitat. Albul a castigat "duelul" in deschidere, preluand ferm initiativa intr-o Siciliana Scheveningen si acum 24.¤d5! pune serioase probleme negrului : 24...£:a5 [24...¥:d5 25.£:d5 £:d5 26.¦:d5± e genul de simplificare ce convine albului, piesele negrului fiind foarte pasive] 25.¥e3! [Albul se orienteaza corect spre capturarea damei adverse, ceea ce pare mai promitator decat renuntarea la propria dama in linia 25.¤:f6* ¤:f6 26.¥:d6 ¤e8 27.¥:b8 ¦:d2 28.¦:d2 £g5²] 25...¥:d5 [25...b5 26.¤:f6* ¤:f6 27.¥g5 si negrul n-are compensatie pentru calitate dupa 27...¤e8 28.¥:d8 ¦:d8 29.e5 ¤g7 30.g4±] 26.¥b6 £:b4!? ( Sacrificiul de dama e cea mai buna sansa practica a negrului ) [26...£a2 27.¥:d8

2424

¦:d8 28.£:d5 £:d5 29.e:d5 b5 30.¥f3 ¤c7 31.¦e4±] 27.c:b4 ¥:e4 28.¥:d8 ¦:d8 ( Asta e constructia, cu 2 piese usoare si 2 pioni pentru dama, in care negrul spera sa faca "fortareata" ) 29.£e3! [a) 29.¥f3 ¥:f3 30.g:f3 d5 , urmat de Ng7-f5 si ideea de aparare a negrului pare realizabila, pionii albi de pe flancul regelui neavand dinamica; b) 29.£f4 ¥c6 (29...d5?! 30.¥f3±) 30.¦f1 era mai putin clar : 30...¢g7! (30...¦d7 31.b5! a:b5 32.£b4±) 31.h4 (31.£f2 d5 …32.£b6 ¦d6!÷) 31...¦d7 …32.h5 (32.b3 ¦e7) 32...¥:b2 33.h6* ¢f8 34.¥f3 ¥b5²] 29...¥c6 [29...d5 nu rezolva toate problemele defensive ale negrului : 30.¥f3! ¤d6 31.¥:e4 ¤:e4 32.¢g1! …¥:b2 33.£b3 ¥f6 34.¦:d5±] 30.£b6! ¦c8 [30...¦d7 31.¥:a6! da avantaj albului dupa 31...¥d8 (31...¥:b2 32.¥b5+-) 32.£e3 ¦e7 33.£c3! ¦c7 34.¥c4±] 31.¥f3!± ¥d8 [la 31...¥:f3 32.g:f3 ¦c7 33.¦e1 ¥e7 34.b5 a:b5 35.£:b5 sparge "fortareata" negrului ] 32.£e3 ¤g7 33.¥:c6 ¦:c6 34.£a7 ( Patrunderea damei ar fi trebuit sa decida partida, ca o rasplata pentru modul exemplar cum s-a orientat albul intr-o situatie neobisnuita ) 34...¤e6 35.£:b7+- ¦b6 [35...¦c7 36.£:a6+-] 36.£d7?!“ [Mai simplu era 36.£c8 ¢f8 37.¦f1 ¢e8 38.£c3+- , dama alba patrunzand decisiv pe celalalt flanc] 36...¥f6 37.¦:d6 ¦:b4 38.¦:a6?! [In criza de timp, albul piede orientarea corecta ; castiga relativ simplu lovitura tactica 38.¦:e6! f:e6 39.£:e6* ¢g7 40.£d7* ¢f8™ (40...¢g8 41.£d6+-) 41.£:h7+-] 38...¦:b2

XIIIIIIIIY9-+-+-+k+0

9+-+Q+p+p09R+-+nvlp+09+-+-+-+-09-+-+-+-+09+-+-+-+P0

2525

9-tr-+-+P+09+-+-+-+K0

xiiiiiiiiy 39.£e8*? ( Ultima greseala ; albul alege trecerea in finalul nepotrivit, permitand negrului sa se salveze ) [In mod eronat, albul a vrut sa evite finalul D+2p contra T+3p, ce ar fi survenit dupa 39.¦a7 ¤d8 (39...¤g5 40.h4+-) 40.¦a8 ¢g7 41.¦:d8 ¥:d8 42.£:d8 ¦e2± , care se castiga, ce-i drept cu unele dificultati practice] 39...¢g7 40.¦a7 ¦b1* 41.¢h2 ¥e5* ( manevra subestimata de alb ) 42.g3 ¦b2* 43.¢h1 ¦b1* 44.¢g2 ¦b2* ( Pe neasteptate, regele alb e sechestrat in colt ) 45.¢h1 ¦b1* 46.¢g2 ¦b2* 47.¢f1 [singura posibilitate de evadare a regelui ; la 47.¢f3 negrul remizeaza usor cu 47...¤g5* 48.¢e3 ¥:g3=] 47...¦f2*! 48.¢:f2 ¥d4* 49.¢f3 ¥:a7 50.g4 h6= ( o pozitie de remiza care merita a fi retinuta ) 51.£a8 ¥d4 52.¢e4 ¥f6 53.£a3 ¤f8 54.¢d5 ¥g5 55.¢c6 ¥f6 56.£g3 g5= si toate incercarile albului s-au dovedit inutile : 57.¢d6 ¢g6 58.£d3* ¢g7 59.£f5 ¥d8 60.¢c6 ¥f6 61.¢c7 ¥e7 62.£e5* ¥f6 63.£d6 ¤g6 64.¢d7 ¤e5* 65.¢e8 ¤g6 66.£d7 ¤e5 67.£c7 ¢g8 68.£d6 ¢g7 69.£f8* ¢h7 70.£a3 ¢g7 71.£d6 ¤g6 72.£d1 ¤e5 73.£f1 ¤g6 74.£e1 ½–½

(13) Nisipeanu,Liviu Dieter - Dgebuadze,AlexandreOpen Trignac, 2002[Nisipeanu & Stoica]

2626

XIIIIIIIIY9r+l+-mk-+09+p+-snqvl-09-+-+p+-+09+-+p+-+Q09-tR-zP-zP-+09zp-+-vL-+-09-+L+-zPK+09tR-+-+-+-0

xiiiiiiiiy Urmatorul exemplu poarta tot "marca Nisipeanu" si ilustreaza un gen de situatii ce se intalnesc destul de frecvent in practica : partea in dezavantaj propune trecerea in final, spre a-si usura apararea. Aici albul are calitate in plus, pentru un pion, iar regele advers e cam expus, asa ca negrul a incercat sa evite un eventual atac si a pus damele la schimb. Cum trebuie sa reactioneze albul, avand in vedere si criza reciproca de timp ? 33.£:f7* [Avand putin timp de gandire, marele maestru Nisipeanu se orienteaza realist si accepta schimbul damelor ; alternativele nu erau mai promitatoare, de exemplu 33.£h7 ¤f5! 34.¥c1 (sau 34.¦b3 a2 35.¦b2 ¥:d4) 34...a2 35.¦a4 ¥:d4 si acum damele se schimba in conditii mai bune pentru negru decat in partida : 36.£:f7* ¢:f7 37.¦:a8 ¥:a1 38.¦:a2 ¥f6 39.¥b2 d4²; La 33.£g5 ¥f6 34.£h6* (34.£g4 e5 35.f5 e4÷) 34...¥g7 , pentru a evita varianta anterioara albul trebuie sa joace 35.£h4 ¥f6 36.£g3 £h5 (‹36...¤c6 37.¦a4 ¦:a4 38.¥:a4 ¥e7 39.¥:c6! b:c6 40.¥c1±) 37.¦b3 a2 38.¦b2 , cand 38...£e2 39.£f3 (39.¦b:a2 ¦:a2 40.¦:a2 £c4) 39...£:f3* 40.¢:f3 ¤c6 41.¦b:a2 ¦:a2 42.¦:a2 ¢e7² duce la un final similar celui din partida] 33...¢:f7 34.¦a4 ( In ciuda materialului redus, albul isi va realiza avantajul in final printr-un joc exact ) 34...¦:a4 35.¥:a4 ¤f5 36.¦:a3! [Mai tare decat 36.¦c1 (in timpul partidei, albul a crezut ca 36...b5 e apararea optima, dar (37.¥:b5 ¥:d4! 38.¥:d4 (acum 38.¦c7* ¢f6 nu mai este eficient ) 38...¤:d4²) 37.¦c7*! ¢g6 (37...¢f6 38.¥:b5 ¥b7 39.¥d3+-) 38.¥:b5 a2 39.¥e8* ¢h6 40.¦a7 decide) 36...a2 37.¥b3 ¥d7 (‹37...¤:d4

2727

38.¦c7*!) 38.¥:a2 ¥c6² , cand negrul reuseste sa aduca in joc nebunul din c8] 36...¢e7 [36...¤:d4 era preferabil, cand 37.¦a2 (‹37.¦d3 b5! 38.¥d1 ¤f5; 37.¦c3!? pare o alternativa promitatoare, desi in timpul partidei albul s-a temut ca 37...¤c6 38.¦c1 d4 39.¥d2 e5 ar reduce prea mult materialul, dar 40.f:e5 ¥:e5 41.¥c2 ¥e6 42.¥e4± da totusi un avantaj ce permite castigul ) 37...¢e7 (‹37...b5 38.¥:d4±) 38.¦d2 ¤c6! (38...¤f5 39.¥c5* ¤d6 40.¥b3 ¥d7 41.¥:d5!±) 39.¥c5* (39.f5 ¢d6 40.f:e6 ¥:e6 41.¥f4* ¢e7²) 39...¢f7 (39...¢d8 40.f5!±) 40.¦d1 e in avantajul albului, dar negrul poate opune mai multa rezistenta comparativ cu partida, de exemplu : 40...¤a5 (sau 40...¥d7 41.¦b1 ¥c8 42.¥d6 ¥f6 43.¦h1 ¥g7) 41.¥b5 ¥f6 42.¢g3 ¤c6 (‹42...¤c4 43.¦c1±) 43.¦c1 (43.¦b1 ¤e7) 43...¥d7] 37.¦d3 [Poate mai tare era 37.¦c3 ¢d8™ 38.¥c2 ¥d7 (38...¤:d4 39.f5! e:f5 40.¥:d4 ¥:d4 41.¦d3+-) 39.¥:f5 e:f5 40.¢f3 ¥f6 41.¦d3± , pregatind aducerea in joc a nebunului] 37...¥d7 38.¥c2 ¤h4* [38...¢d6 39.¦d1 b5 40.¥:f5 e:f5 41.¢f3±] 39.¢g3 ¤f5* 40.¢f3 ¤h4* 41.¢g4 ¥f6?! [41...¤f5 ar fi fost mai bine, dar totusi insuficient : 42.¦b3 ¤:d4 43.¥:d4 ¥:d4 44.¦:b7 ¢d6 45.f3 ¥c3 46.f5 e:f5* 47.¥:f5±] 42.¦b3± b5 43.¢g3 ¢d6 44.¥d2! ( interventia nebunului de campuri negre decide ) 44...¢c6 [44...¤f5* 45.¥:f5 e:f5 46.¥b4* ¢c6 47.¥c5+-] 45.¥b4 ¥e8 46.¦a3+- ¢b7 47.¥c5 ¥g6 [47...¤f5* 48.¥:f5 e:f5 49.¦a7* ¢b8 50.¦a6 ¥d8 51.¦d6+-] 48.¥:g6 ¤:g6 49.f5 1–0

(14) Dumitrache,Dragos - Danilov,VladimirCamp echipe Romania Predeal ROU, 2007[Stoica]

XIIIIIIIIY9r+-wq-trk+09vl-+-+pzpp09p+p+lsn-+09+-+-+-+-0

9N+-zP-vL-+09+-+-+-+-0

9PzP-+LzPPzP0

2828

9+-tRQ+RmK-0xiiiiiiiiy

Exemplul urmator ilustreaza cateva din subiectele tratate in acest material: orientarea strategica, trecerea in final si efectul psihologic al unui raspuns neasteptat asupra adversarului. Albul sta mai bine ( +/= ), gratie figurilor postate activ si negrul alege sa "tulbure apele", decizie ce se va dovedi pe termen lung foarte inspirata: 15...¥:a2!? [Negrul apreciaza corect ca trecerea imediata in final 15...£:d4 16.£:d4 ¥:d4 17.¦fd1 lasa sanse mai bune albului,intr-un joc ce "curge" liniar, de exemplu : A) 17...¥a7 18.b3 ¥g4 (18...¤e4?! 19.¥e3!±) 19.¥:g4 (19.¢f1 ¥:e2* 20.¢:e2 permite negrului sa obtina contrajoc dupa 20...¦ae8*! 21.¢f3 ¦e6 …22.¦d6 ¤h5!„) 19...¤:g4 20.¤c5 ¦fe8 21.¢f1²; B) 17...¦ad8 18.¦:c6 ¥:a2 (18...¤e4 19.¥e3! ¥:e3 20.f:e3 ¦:d1* 21.¥:d1 ¥:a2 22.¦:a6 ¥c4 23.¦a7²) 19.¦d6! ¥:f2* 20.¢:f2 ¤e4* 21.¢e1 ¤:d6 22.¦:d6 ¦:d6 23.¥:d6 ¦d8 24.¥c5²; C) 17...¦fd8 18.¥c7! (18.¦:c6 ¥:a2 19.¦d6 nu mai e la fel de eficient aici : 19...¦:d6 20.¥:d6 ¥a7 21.¤c5 ¦c8) 18...¦d7 19.¤b6 ¥:b6 20.¥:b6 ¥:a2 21.¦:c6 ¦:d1* 22.¥:d1 ¥d5 23.¦d6² , gratie perechii de nebuni] 16.b3 [Surprins de raspunsul adversarului, albul incearca sa demonstreze ca pionul a2 era "otravit" . Probabil insa ca mai multe probleme ar fi avut negrul cu dame pe tabla dupa 16.¥e5!? , de pilda : 16...¤d7 (16...¥d5 17.¤c3 ¥e6 18.¥f3 ¤d5 19.£a4² / ±) 17.¥g3 (incercarea de contrajoc 17...f5 e respinsa de 18.¥f4! g5 (18...¤f6? 19.b3+-) 19.¥d6 ¦f6 20.¥a3 ¦b8 21.¦e1 …¥b3 22.¥c4*±) 17...¥d5 18.¤c3 ¥b8 (18...£b6 19.¤:d5 c:d5 20.¥f3 ¤f6 21.¥e5²) 19.¤:d5 c:d5 20.¦c6 (nu da prea mult 20.f4 ¤f6 …21.¥h4 £b6) 20...¥:g3 (20...¦e8 21.f4²) 21.h:g3²] 16...£:d4 17.£:d4 ¥:d4 18.¥c4 ( … Rc2 ; in acest joc de mijloc fara dame, albul are compensatie pentru pion, dar negrul mentine echilibrul ) 18...¤d5 19.¥g3

XIIIIIIIIY9r+-+-trk+09+-+-+pzpp09p+p+-+-+09+-+n+-+-0

2929

9N+Lvl-+-+09+P+-+-vL-09l+-+-zPPzP0

9+-tR-+RmK-0xiiiiiiiiy

[19.¥d6 ¦fd8 20.¥c5 ¥:c5 21.¤:c5 a5 si albul nu poate exploata pozitia expusa a nebunului la a2 : 22.¦fe1 (22.¦a1 ¤b4 23.¦fd1 g6 24.¤a4 ¦:d1* 25.¦:d1 ¦b8 26.¤c3 a4! 27.¤:a4 ¤c2 28.¤c5 ¤a3 29.¥f1 ¥b1! 30.¦d6 ¥c2=) 22...¢f8 23.¦e2 (23.¦c2 ¤b4 24.¦b2 a4 25.¤:a4 ¥:b3! 26.¥:b3 ¤d3=) 23...¤b4 24.g3 g6 … Rd4 cu joc echilibrat] 19...¦fd8?! [Corect era 19...¥f6! , ce i-ar fi permis negrului sa depaseasca toate dificultatile, de exemplu : 20.¦a1!? (20.¦fd1 ¦fd8 - vezi in continuare 20...Bf6!) 20...¥:a1 21.¦:a1 ¤b4! 22.¤c3 (22.¥d6 ¦fe8 23.¥:b4 ¥:b3 24.¥:b3 ¦ab8=) 22...¥:b3! 23.¥:b3 a5 24.¥a4 ( … Ne4 ) 24...¦fe8 25.f3 ¦e3 26.¤e4 h6 … Kh7,f5 cu sanse aproximativ egale] 20.¦fd1 [a) ‹20.¦a1 ¥:a1 21.¦:a1 ¤b4; b) 20.¦fe1 ¦e8 (20...a5 21.¦c2 ¤b4 22.¦ce2 h6 da albului avantaj dupa 23.¥c7! ¦d7 24.¥b6) 21.¦ed1 ¥f6 22.¦c2 (‹22.¦d2 ¥g5) 22...¤b4 23.¦cd2 a5 24.¥d6² , de exemplu : 24...¦ad8 25.g3 c5 (25...¤d5 26.¥c5 ¤b4 27.¦:d8 ¦:d8 28.¦:d8* ¥:d8 29.¤c3 a4 30.¥:b4 ¥:b3 31.¥d3 ¥f6 32.¤e4 ¥b2 33.¤c5±) 26.h4²; c) 20.¦ce1!? pare si mai incomod pentru negru, de pilda : 20...¦ac8 (‹20...¦e8 21.¦d1! ¥f6 22.¦d2± , caci negrul nu mai are Bg5) 21.¦e2 ¤b4 22.¦e7 ¤d5 23.¦e4! ¤b4 24.¦f4 ¥f6 25.¤b6 cu initiativa periculoasa la alb] 20...¤b6?! ( O incercare obiectiv eronata de a forta evenimentele, jucata insa cu mult aplomb, ceea ce explica semnul ! din apreciere ) [Pentru egalitate era suficient 20...¥f6! 21.¤c5 a5 , de exemplu : 22.¦d2 ¤b4 23.¦:d8* ¦:d8 24.¥c7 ¦a8=] 21.¥c7? ( Albul isi pierde orientarea, derutat de siguranta afisata de adversar ) [a) 21.¤:b6 ¥:b6 22.¦e1 ¦d2 23.¦e7 ¦f8 24.¦ce1 ( … Rxf7 ! ) 24...¥c5! 25.¦c7 ¦b2 26.¦:c6 ¥d4 cu final echilibrat; b) 21.¦:d4! ar fi sanctionat greseala negrului : (21...¦:d4 22.¤:b6 ¦ad8 23.¦f1! (‹23.¢f1 ¦d1* 24.¦:d1 ¦:d1* 25.¢e2 ¦b1) 23...¦d1 24.¤a4 … Nc5 ±) 21...¤:a4 22.¦f4! ¤c5 23.¥:f7* ¢h8 24.¦f3! ¦d7 25.h3 ¤e4 26.¥c4 ¤:g3 27.f:g3 ( … Rf2 ) 27...¦d2 28.¥:a6 ¦b2 29.¥c4 ¦b8 30.¦cf1 g6 31.¦3f2±]

3030

21...¤:a4 [21...¤:c4! 22.¥:d8 ¦:d8 23.b:c4 ¥b3 ar fi dat sanse mai bune negrului dupa 24.¦d2 ¥:a4 25.¦a1™ ¥b3 26.¦b1 ¥:f2* (26...¥:c4? 27.¦:d4²) 27.¦:f2 ¥:c4 28.¦d2 ¦e8³] 22.¥:d8 ¦:d8 23.¦d2 [Cel mai simplu drum spre remiza era trecerea in finalul de turnuri : 23.b:a4 ¥:c4 24.¦:c4 ¥:f2* 25.¢:f2 ¦:d1 26.¦:c6=] 23...¤b2!

XIIIIIIIIY9-+-tr-+k+0

9+-+-+pzpp09p+p+-+-+09+-+-+-+-09-+Lvl-+-+09+P+-+-+-0

9lsn-tR-zPPzP09+-tR-+-mK-0

xiiiiiiiiy24.¦cc2?! [In jocul albului s-a instalat deruta ; egalitatea putea fi mentinuta cu 24.¥:a6 ¢f8 25.¦cc2! ¢e7 26.¦e2* ¢f6 27.¦ed2 ¢e7=] 24...¤:c4 25.¦:c4 [25.b:c4? ¥b3! 26.¦c3 ¦e8!–+] 25...¥f6³ 26.¦:d8* ¥:d8 27.¦:c6 ¥e7 28.¦:a6 ¥:b3 29.¦a8* ¥f8 30.h4 ¥e6

XIIIIIIIIY9R+-+-vlk+09+-+-+pzpp09-+-+l+-+09+-+-+-+-09-+-+-+-zP09+-+-+-+-09-+-+-zPP+09+-+-+-mK-0

xiiiiiiiiy3131

31.h5?“ [Corect era 31.f3 si nu-i deloc sigur ca nebunii pot invinge turnul, toti pionii fiind pe acelasi flanc si cei albi ramanand compacti] 31...f5! 32.¢h2 ¢f7 33.¦a7* ¥e7 34.¢g3 h6 35.f3 ¢f6 36.¦a6 ¥b4µ 37.f4 ¢f7 38.¦a7* ¢g8 39.¦b7 ¥e1* 40.¢h3 ¥c4 [‹40...¥f7 41.g4] 41.¦c7 ¥e2 42.¦c8* ¢h7 43.¦f8 ¥g4* 44.¢h2 ¥h4 45.g3 ¥f6 46.¦a8 ¥:h5 47.¦a5 ¥g4–+ 48.¢g2 ¢g6 49.¦a7 ¥e2 50.¦c7 ¢h5 51.¦c2 ¥a6 52.¦a2 ¥c4 53.¦a4 ¥d3 54.¦a3 ¥e4* 55.¢h3 g5 56.¦a6 ¥c3 57.¦a3 ¥h8 58.¦b3 ¥g7 59.¦a3 ¥f8 60.¦a6 ¥c5 61.¦e6 ¥e3 62.f:g5 h:g5 63.¦e8 g4* 64.¢h2 ¥d4 65.¦e6 ¥c3 66.¦a6 ¢g5 67.¦e6 ¥f6 68.¢g1 ¢g6 69.¦a6 ¢f7 70.¢h2 ¥e5 71.¦a7* ¢e6 72.¦a6* ¢d5 73.¦a4 ¥d6 74.¦a8 f4 75.g:f4 ¥:f4* 76.¢g1 g3 77.¦d8* ¢e5 78.¦e8* ¢d4 79.¦d8* ¥d5 0–1

(15) Berezovsky,Igor - Nisipeanu,Liviu DieterBundesliga 2003-4 Kreuzberg GER, 2003[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9r+-+-trk+09+p+-+-zpp09p+l+-zp-+09+-zpqzp-+-09P+Q+-+-+09+PvL-+-+-0

9-+PzP-zPPzP09tR-+-tR-mK-0

xiiiiiiiiy Ultimul exemplu pe tema aprecierii sanselor la trecerea in final provine tot din practica marelui maestru Nisipeanu. Albul s-a asigurat ca damele vor fi schimbate si spera probabil intr-o remiza destul de usoara, avand in vedere nebunii de culori diferite, dar negrul are alt punct de vedere : 19...a5! [In perspectiva jocului planuit de negru, dublarea pionilor adversi cu 19...£:c4 n-ar fi prea folositoare, caci se deschide coloana "b" si albului i-ar fi mai usor sa "tina directia" spre egalitate dupa 20.b:c4 a5 21.f3 ¢f7 22.d3 , de

3232

exemplu : 22...g5 (22...b6 23.¦eb1 ¦ab8 24.¢f2 g5 25.¦b2 si turnurile negre vor fi legata de apararea pionului b6 ) 23.¢f2 ¦g8 24.¥d2! h5 (24...g4 25.f4) 25.¥e3 si la 25...b6 26.¦eb1 ¦ab8 27.¦b2 ¦b7 (27...¦gd8 28.¦ab1 ¥:a4 29.¦a1 ¥e8 30.¦ab1=) 28.¦ab1 ¦gb8 29.c3 (posibil e si 29.¦a2 , cand nu-i prea clar cum poate progresa negrul) 29...¥:a4 30.d4 e:d4 31.c:d4 c:d4 32.¥:d4 si albul forteaza remiza] 20.£:d5* ¥:d5 21.d3 ¢f7 22.¦e3 (Albul nu simte pericolul ce-l prezinta avansarea pionilor adversi "g" si "h", in conditiile in care n-are contrajoc activ) [22.h4 nu-i principial, caci pe acest flanc vrea negrul sa deschida jocul : 22...¦g8! … g5, cu initiativa pe verticala "g"; in opinia lui Nisipeanu, constructia defensiva optima a albului era 22.f3 g5 23.¢f2 h5 24.h3 ¦g8 25.¦h1! b6 26.¦ag1³ / = , ingreunand cat mai mult spargerea g5-g4] 22...b6 [se putea si direct 22...g5 , caci 23.¦h3 ¦h8 24.g4 ¢g6 … h5 nu rezolva problemele albului, dar in astfel de finaluri e de obicei recomandabil SA NU FORTEZI EVENIMENTELE, CI SA DAI OCAZIA ADVERSARULUI SA GRESEASCA] 23.¦ae1?! ( Albul face o mutare "din considerente generale", dubland turnurile inutil pe o coloana ce nu se va deschide pana la sfarsitul partidei ) [23.h4 ¦g8 24.¦g3 ar fi fost preferabil, dand o utilitate turnului pe linia 3-a] 23...g5³ 24.¢f1 ¦g8 ( pregatind fara graba g5-g4 ) 25.h3 ¦g6 26.f3 h5 27.¢e2 [Preferabil pare 27.g3 ¦h8 (27...g4?! justifica turnurile albe pe "e" : 28.h:g4 h:g4 29.f4 e:f4 30.¦e7* ¢f8 31.¦d7 ¥f3 32.g:f4 ¦h6 33.¦e6=) 28.¢f2 g4 29.f:g4 h:g4 30.h4³ , pentru ca turnurile negre sa nu "zburde", ca in partida] 27...g4 28.h:g4 [28.f:g4 h:g4 29.¦g3 era mai rau : 29...g:h3 30.¦:g6 ¢:g6 31.g:h3 ¦h8 32.¦g1* ¢f7 33.¦g3 ¥e6µ] 28...h:g4 29.f:g4 ¦:g4 30.g3 ¦ag8 ( Initiativa negrului devine tot mai consistenta ) 31.¦f1 ¢e6 32.¦f4 [Albul continua sa apere indirect pionul g3, tactica pasiva 32.¥e1 ¦h8 33.¢d2 nefiind mai promitatoare dupa 33...¦g5 34.¦e2 ¦f5 sau 34...Rgh5] 32...¦4g6 33.¦f1 ¥b7 [pareaza singura idee de joc activ a albului : 33...¦h6?! 34.d4!] 34.¢d1 [34.¦g1 ¦h6 …35.d4? c:d4 36.¥:d4 ¦h2* 37.¢d1 ¦d8–+] 34...¦h6

XIIIIIIIIY9-+-+-+r+09+l+-+-+-0

3333

9-zp-+kzp-tr09zp-zp-zp-+-09P+-+-+-+0

9+PvLPtR-zP-09-+P+-+-+09+-+K+R+-0

xiiiiiiiiy ( Desi pionii sunt egali si nebunii de culori diferite, activitatea superioara a pieselor da negrului sanse bune de joc la castig ) 35.¦f2 [a) 35.¥e1 ¦gh8 … Rh1 , cu initiativa serioasa; b) 35.¢c1! , cu ideea d3-d4, ar fi opus o rezistenta mult mai darza : A) 35...¦h3 36.d4! ¦g:g3 37.¦:g3 ¦:g3 38.¥e1 ¦g2 39.d:c5 b:c5 40.¥:a5 ¥e4 41.¥d2 f5³; B) 35...¦h2 36.d4! c:d4 37.¥:d4 ¦c8 38.c4 ¦c6 39.¥c3 ¦d6 40.¦d1³; C) 35...¦g4 36.¦f4! ¦h1* 37.¢b2 ¦g8 38.d4 c:d4 39.¦:d4 ¥d5 40.¦d2³; D) 35...¢d6 36.¦e2! ¦gg6 (36...¦:g3? 37.¦:f6*!; 36...¦h1?! 37.¦:h1 ¥:h1 38.¦h2 ¥d5 39.¥e1³ / =) 37.¦ef2 ( … Bd2 ) 37...¢e6 (37...¢e7? 38.¥:e5!) , cand 38.¥e1 limiteaza avantajul negrului la = / + , de pilda : 38...¢e7 (38...¥c8 39.¥d2 ¦h3 40.g4! ¦h4 41.g5 f:g5 42.¦f8 ¥d7 43.¦8f5 g4 44.¦g5 ¦f6 45.¦:e5*!=) 39.¥d2 ¦h3 40.g4! si albul are sanse mari sa remizeze dupa 40...¦h1 41.¦:h1 ¥:h1 42.g5 f:g5 43.¦f5 g4 44.¦:e5* ¢f6 (44...¢f7 45.¦g5²) 45.¥c3 ¢f7 46.¦f5* ¢e6 47.¦e5* ¢d6 48.¦h5 ¥d5 49.¥e5* ¢c6 50.¥g3=; E) 35...¢d7!? 36.¥d2! (acum la 36.¦e2? urmeaza simplu 36...¦:g3µ) 36...¦h1 37.¦ee1 ¦:f1 38.¦:f1 ¢e7 (38...¢e6 39.¥e1 ¦h8 40.g4! ¦g8 41.¥h4 ¦g6 42.¦g1 , cu perspective reale de a mentine echilibrul) 39.¥e1 ¦h8 si defensiva albului are sanse bune de succes dupa 40.g4!? (40.¥d2 ¥c8 41.¦g1 ¥g4³) 40...¥c8 41.g5! f:g5 42.¥c3 ¢d6 43.¦e1 ¦e8 44.d4] 35...¦h1* 36.¢d2 [Albul a pierdut orientarea in final, CUM SE INTAMPLA ADESEA CAND UN JUCATOR MAI SLAB E SUPUS UNEI PRESIUNI DE LUNGA DURATA ; ¹36.¦e1 , pentru a nu ceda controlul primei linii, de pilda : 36...¦h3 (36...¦:e1* 37.¥:e1 ¦h8 38.¦f1 ¦h3 39.¢e2 f5³) 37.¦ef1 ¦g6 38.¥e1 ¢e7 39.¢c1 (39.g4?! ¦h1! 40.¦:h1 ¥:h1µ) 39...¥c8 40.¦g1³] 36...¦g1µ 37.¢e2 ¢e7 [nu 37...¦8:g3? 38.¦:f6*! ¢:f6 39.¥:e5*²; posibil era si 37...¦c1 38.¢d2 ¦h1 39.¢e2 ¢e7 40.¥e1 ¦gh8 41.c3 ¥c8µ] 38.¦h2 ¢f7 39.¢f2

3434

[39.¦h7* ¦g7 40.¦:g7* ¢:g7 41.¥e1 ¦g2* 42.¥f2 ¢g6 43.¢f1 ¢f5 44.¦e1 ¥f3µ] 39...¦h1 40.¦:h1 ¥:h1

XIIIIIIIIY9-+-+-+r+09+-+-+k+-09-zp-+-zp-+09zp-zp-zp-+-09P+-+-+-+0

9+PvLPtR-zP-09-+P+-mK-+09+-+-+-+l0

xiiiiiiiiy ( schimbul unei perechi de turnuri n-a usurat situatia albului ) 41.¦e2 [41.¦e1 ¦h8 42.¦f1 ¥c6 (42...¦h2*? 43.¢g1 ¦:c2 44.¥:e5=) 43.¢e2 ¦h2* 44.¦f2 (44.¢d1 ¢g6) 44...¦h5 45.¥e1 ¥d7! si aducerea nebunului la g4 decide ca in partida] 41...¥d5 42.¥e1 ¦h8 43.¢e3 ¢g6 44.¦f2 ¦h1 45.¢e2 [45.¥d2 ¦g1 si cade pionul g3] 45...¥e6! ( decisiv) 46.¥c3 [46.¦f1 ¥g4* 47.¢f2 ¦h2* si negrul castiga] 46...¦h8 ( fara graba ! ) 47.¥e1 ¥g4* 48.¢d2 ¦h1 ( albul e total paralizat ) 49.¦g2 f5 50.¦f2 [¹50.¥f2 ¥f3 51.¦g1 ¦h2 52.¦f1 (52.¢e3 ¥g4µ) 52...¢g5µ] 50...¢g5 51.c3 e4–+ 52.d:e4 f:e4 Un exemplu foarte instructiv, atat pentru APRECIEREA REALISTA A SANSELOR DE CATRE NEGRU LA TRECEREA IN FINAL, cat si pentru TEHNICA REMARCABILA DE REALIZARE A MICULUI AVANTAJ intr-o astfel de situatie, cu nebuni de culori diferite. 0–1

(16) Jocul la atac Cap. II Atac, initiativa, contraatac si cautarea contrajocului Pentru usurinta expunerii, vom considera ca primele doua notiuni din titlul capitolului sunt specifice pentru jocul partii mai tari, iar ultimele doua se refera la jocul partii in aparare. In practica insa, sunt si situatii cand jucatorul in dezavantaj initiaza un atac disperat, care uneori chiar reuseste, daca adversarul se relaxeaza prematur sau trateaza superficial faza defensiva. Referindu-ne la atac sau initiativa, o astfel

3535

de directionare a jocului partii mai tari este conditionata de cativa factori obiectivi (legati de caracteristicile pozitiei) si subiectivi (care tin de conjunctura disputarii partidei sau de specificul si preferintele fiecarui jucator). Atat jocul la atac cat si cel la initiativa necesita o ORIENTARE CORECTA DIN PUNCT DE VEDERE STRATEGIC , UN "SIMT" DINAMIC DEZVOLTAT SI ABILITATEA DE A CALCULA VARIANTELE REPEDE SI CAT MAI PRECIS. II.a) Jocul la atac In general, acest subcapitol se refera la anumite aspecte ale realizarii atacului contra regelui advers, dar exista si situatii cand tinta este alta piesa. Principalii factori obiectivi ce permit jocul la atac sunt : - avansul consistent de dezvoltare, soldat eventual cu ramanerea regelui advers in centru ; - pozitia expusa a regelui advers, insuficient protejat de pionii si piesele proprii ; - superioritatea de forte ale partii ce vrea sa declanseze ofensiva, in zona "de conflict". Iata si cativa dintre factorii subiectivi ce pot provoca jocul la atac : - necesitatea de a juca la castig in situatii neclare, cu regii in pozitii relativ nesigure ; - criza de timp a adversarului, in situatii care nu exclud amenintarile la rege ; - sesizarea unor eventuale puncte vulnerabile in jocul defensiv al adversarului. De subliniat IMPORTANTA FACTORULUI TIMP IN DESFASURAREA ATACULUI LA REGE, ceea ce justifica FRECVENTA SACRIFICIILOR DE MATERIAL (pioni sau piese, de la cele minore pana la dama chiar), pentru a sparge "blocada" apararii adverse. Chiar daca nu exista o formula (fie si aproximativa), care sa indice cam cati pioni merita un atac, in functie de gradul sau de periculozitate, ASA-ZISUL "SIMT AL ATACULUI" SE POATE CULTIVA PRIN STUDIU SI ANTRENAMENT ANALITIC. Bazat si pe experienta practica personala, un jucator veritabil are de regula o "grila" proprie, care-i spune cat material isi poate permite sa sacrifice pentru a tine regele advers in centru, spre exemplu, sau in ce conditii poate da o calitate pentru atac. Odata cu

3636

acumularea experientei sahiste si cresterea nivelului tehnic, UN JUCATOR AJUNGE SA "SIMTA" SI MOMENTUL POTRIVIT , ATAT PENTRU DECLANSAREA UNUI ATAC CAT SI PENTRU EVENTUALA RENUNTARE LA OFENSIVA IN FAVOAREA ALTEI CAI DE JOC LA CASTIG.

(17) Oms Pallise,Josep - Nisipeanu,Liviu DieterOpen Andorra la Vella , 2003[Stoica]

XIIIIIIIIY9-mk-tr-+-tr09zplzp-sn-+p09-zp-+-+-+0

9+P+pzPp+q09-+-+n+-zP09zP-+-+-zP-0

9-+QsN-zPL+09tR-vL-tR-mK-0

xiiiiiiiiy21...¦dg8!? [ Negrul s-a decis sa joace la atac pe flancul regelui, unde are deja instalate "trupe", carora li se adauga acum si cel de-al doilea turn. O astfel de strategie agresiva si nu lipsita de riscuri se bazeaza nu numai pe calculul variantelor (cele mai multe incheiate cu aprecierea ÷), dar si pe intuitie. Adeseori JUCATORII EXPERIMENTATI "SIMT" EVENTUALA VULNERABILITATE A ADVERSARILOR si isi adapteaza jocul in consecinta. In cazul de fata, marele maestru Nisipeanu a intuit corect nesiguranta in aparare a albului si o va exploata intr-o maniera instructiva, cum vom vedea in continuare ] [Natural era 21...¦hg8 , dar atunci albul s-ar fi orientat mai usor spre 22.¤:e4 (22.¤f3 n-ar mai fi tentant aici pentru alb, caci in afara sacrificiului la g3 din partida, negrul sta bine si dupa 22...d4; 22.a4!? ¤:f2 sau 22...Nxg3 ar duce la complicatii similare celor analizate mai jos, in varianta 21...Rdg8 !? 22.a4 !?) (22...f:e4 e posibil, dar calul nu mai poate apara din d5 campul c7 si albul obtine initiativa cu (23.¥g5 cu joc echilibrat : (23...¦de8 24.e6!

3737

(24.¦ac1 c5 25.b:c6 ¤:c6 26.e6 ¦:e6 27.f3 si negrul nu sta rau dupa 27...¦:g5 28.h:g5 £:g5 29.f:e4 £:g3) 24...£g4 25.¥f4 ¦c8 26.¦ec1 transpune la 23.e6 !) 23...¦:g5!? 24.h:g5 £:g5 25.e6 ¤f5 26.¦ac1 £e7 27.£c3 ¤g7 28.£e5 ¦d6÷) 23.e6! , de exemplu : 23...£g4 (23...¦g6 24.¥g5! ¦:e6 25.¥h3 e in favoarea albului) 24.¥f4 ¦c8 25.¦ec1 ¢a8 (‹25...£:e6 26.a4!‚; 25...¤g6 26.¥:c7* ¢a8 da albului joc mai bun dupa 27.e7! ¤:h4 28.£a4! ¦:c7 29.¦:c7 ¤:g2 30.¢:g2 £f3* 31.¢g1 e3 32.£f4 £:f4 33.e8£* ¦:e8 34.g:f4²) 26.¥:c7 (26.a4 ¤g6„) 26...£:e6 (26...d4 27.£b2 d3 28.a4ƒ … a5 ) 27.a4 ¥c6! 28.a5! b:a5™ 29.¦:a5 ¦:c7 30.£a2 ¦b8 31.b:c6ƒ) , cand situatia ramane echilibrata dupa 22...d:e4 23.¥g5 (cand calul poate ajunge la d5 23.e6 £g6 e ineficient) 23...¦de8 (23...¦:g5 24.h:g5 £:g5 25.¦ad1 ¤d5 26.e6 e preferabil la alb) , albul avand joc satisfacator cu mutari destul de simple : 24.¦ad1 ¤d5 25.£c4 £f7 26.£d4 (‹26.f3 h6! 27.f:e4 h:g5 28.e:d5 g:h4 29.£:h4 ¦g4 30.£f6 £g8ƒ) 26...£e6 27.¥h3! si nu se vede cum ar putea juca negrul la castig dupa 27...£:e5 28.£:e5 ¦:e5 29.f4 ¦ee8 30.¥:f5] 22.¤f3?! ( Un raspuns natural si tentant, dar de calitate indoielnica ; albul vrea sa blocheze campul d4, subestimand insa sacrificiul la g3, dupa care INITIATIVA NEGRULUI SE TRANSFORMA INTR-UN ATAC PUTERNIC SI GREU DE PARAT. Desigur, variantele ce urmeaza nu puteau fi calculate integral de negru in timpul partidei, de aceea INTUITIA TACTICA E O CALITATE CE MERITA A FI DEZVOLTATA PRIN ANTRENAMENT ! ) [a) 22.¥b2? omite complet amenintarea negrului si pierde fortat : 22...¤:g3! 23.£d1 (23.f:g3 ¦:g3 24.¥d4 ¦hg8–+) 23...£:h4 24.¤f3 ¤e2*! 25.¢f1 (25.£:e2 ¦:g2* 26.¢:g2 ¦g8* cu mat) 25...£h5 26.¢:e2 ¦:g2–+; b) 22.e6 ¤:g3! 23.f:g3 ¦:g3 da albului sanse de atac ce compenseaza figura sacrificata : 24.¤f1 ¦g4 (24...¦:g2*!? 25.£:g2 ¦g8 duce la joc neclar dupa 26.¥g5 f4! 27.¤g3!? f:g3 28.¥:e7 d4 29.£h3 d3 30.¦ad1 £f3 31.¦d2÷) 25.¥g5 (25.¤h2? £:h4! 26.¤f3 £g3 27.¢f1 d4–+; 25.¤e3 ¦:h4‚ , de exemplu : 26.£e2 £g6 27.£f2 ¦e4! 28.¢f1 d4 29.¤c2 £:e6µ) 25...d4 26.¦e2 ¦g8 27.¤h2 ¦g3 28.¤f1 cu complicatii greu de apreciat dupa 28...¦:g2*!? (28...¦g4 29.¤h2=) 29.¦:g2 ¥:g2 30.£:g2 f4!? (30...h6 31.¤g3 £g6 32.¥:e7 £:e6 33.¥b4 £e3* 34.¢h2 f4 35.¥e1 d3 36.¥f2 £e5©) 31.¤g3 f:g3 32.¥:e7 £e5 33.¥g5

3838

d3÷; c) 22.a4!? (22...¤:f2!? 23.¢:f2 (23...¦:g3 24.¢:g3 ¦g8* duce la egalitate : 25.¢f2 £:h4* 26.¢f1 ¦:g2 27.¢:g2 £:e1 28.¤f3 d4 29.¥b2 ¥:f3* 30.¢:f3 £e3* 31.¢g2 ¤d5 32.¢h2 (sau 32.£f2 ¤f4* 33.¢f1 £h3* 34.¢g1 £g4* 35.¢f1 £h3*=) 32...d3 33.£g2 ¤f4 34.¥c1 ¤:g2 35.¥:e3 ¤:e3 36.e6 ¢c8 37.¦a3™ d2 38.e7 ¤g4* 39.¢g3 d1£ 40.e8£* ¢b7 41.£c6*=) 23...f4!? (24.¤f3 ¦:g3 25.¥:f4 ¦:g2* 26.¢:g2 d4! (26...£g4* 27.¥g3 ¤f5 28.£f2 d4 29.¢h2 ¥:f3 30.e6) 27.¢h2 (27.¦a3? e tardiv : 27...£:h4–+) 27...¤f5 28.£f2 ¥:f3 cu initiativa la negru) 24.¦a3! ( iata la ce ajuta avansarea pionului "a" ! ) 24...f:g3* (24...¦:g3 25.¦:g3 f:g3* 26.¢g1 £:h4 27.¤f3 £h5 28.e6²) 25.¢g1 ¤f5 26.¤f1 ¤:h4 27.¤:g3 £g4÷) 22...¤:g3 23.f:g3 ¦:g3 24.¤f1 ¦g4 25.¤e3 ¦:h4 26.£e2 £g6 27.¥a3! ( din nou se vede utilitatea mutarii a3-a4 ) (27.£f2 ¦e4 28.¢f1 d4 29.¤c2 d3 30.¤e3 ¦g8!‚) 27...¦g8 (27...£g3 28.¤f1 £g7 29.¤e3 £g3=) 28.¥:e7 ¦e4 (29.£c2 f4! (29...d4 30.¦ac1) 30.a5 f:e3 31.a6 ¦:e5 32.£:g6 ¦:g6 33.¥d8 ¥a8 34.¦ac1 c5 35.b:c6 ¥:c6 cu sanse mai bune la negru) 29.£f3 d4 30.¦ad1 d:e3 31.¥f6 (in favoarea negrului e 31.¦e2 £e6 32.¥f6 £c4) , cand complicatiile dupa 31...£g4 (31...£f7 32.¦:e3) 32.¦d8* ¦:d8 33.¥:d8 ¥d5 34.¦:e3 £g8 par sa duca la echilibru : 35.e6! £:d8 36.¦d3 £d6 37.e7 £c5* 38.¢h2 £d6* 39.¢g1=; d) 22.¤:e4 era raspunsul principial, schimband calul activ al negrului, dar albul s-a temut probabil de himere, caci dupa (22...f:e4 ar putea fi o alternativa preferabila aici, de pilda : (23.¥g5 ¦:g5 24.h:g5 £:g5 25.e6 £f5 (25...¤f5 26.¦ac1 £e7 27.£c3 ¦g8 28.£e5 ¤d6 29.a4²) 26.¦ac1 ¦c8 …27.f3 d4÷) 23.e6 ¦g6 (mai slab e aici 23...£g4?! 24.¥f4 ¦c8 25.¦ec1± , caci la 25...¢a8 26.a4! fara turn la g8 nu mai exista ideea de contrajoc Ng6, iar 26...£:e6 27.a5 da albului atac decisiv) 24.¥g5 ¤f5 ( calul nu mai e legat, ca in linia similara dupa 21...Rhg8 ) 25.¦ac1 ¦c8 26.e7 (26.¥f4 ¤d4! 27.¥:c7* ¢a8 28.£d1 £:d1 29.¦c:d1 ¤:e6 30.¥e5 ¤c5 cu joc echilibrat) 26...¦:g5 27.h:g5 ¤:e7 (27...£:g5? 28.£:c7*!) 28.£c3 (28.£d2 ¤g6„ … Ne5) 28...h6!? (28...¤f5?! 29.£f6; 28...£:g5 29.¥h3²) 29.g:h6 (29.£g7 ¤f5÷) 29...£:h6 30.£e5 ¤g6÷) 22...d:e4 (23.¥g5 ¤d5 da joc bun negrului, de pilda : 24.¦ed1 (24.¦ac1 h6 …25.¥e3 f4!) 24...£e8! 25.£b2 h6 26.¥c1 (26.¥d2 f4µ) (26...f4!? 27.¦:d5! ¥:d5 (27...f3 28.¦d1 f:g2 29.¥e3±) 28.¥:f4²) 26...£e6!„ …

3939

27.a4?! f4 28.¦:d5 f3!µ 29.¦d1? f:g2–+) 23.¥b2! 23...f4? ( daca de asta s-a temut albul, inseamna ca a gresit grav calculul variantelor ! ) 24.e6! e3 (24...f:g3 25.f:g3 ¦:g3 26.¥:h8 e3 27.¦e2 ¥f3 28.¦f1+-) 25.¥:b7 (25...f:g3 26.f:e3 ¢:b7 27.¦ac1 £:h4 28.¦ed1! (28.£:c7*? ¢a8 29.¦e2 ¦c8 30.£f4 ¦:c1* 31.¥:c1 ¤g6) 28...g2 29.£:c7* ¢a8 30.¥:h8 £h1* 31.¢f2 £h4* 32.¢e2 £g4* 33.¢d2+-) 25...e:f2* 26.¢:f2 f:g3* 27.¢g1 (27.¢g2? ¦f8) 27...¢:b7 28.¥e5! (mai tare decat 28.¦ac1 £:h4 29.¥:h8 ¦:h8 30.£:c7* ¢a8 31.£c2±) 28...¦c8 29.¥:h8 ¦:h8 30.£e4* ¢b8 31.£e5+-; 23...¤d5 24.e6 £g6 25.a4 £:e6 26.£c4 h5 27.¥:h8 ¦:h8 28.a5² / ±; 23...¦g6 (24.¦ed1 ¤d5 25.e6 (25.¦d2 ¤f4!„ …26.£d1 e3) 25...¦c8 26.£c4 ¤f4! cu situatie echilibrata : 27.e7 ¤d3 28.¦:d3 e:d3 29.¥:b7 ¢:b7 30.£:d3 ¦d6 31.£e3 ¦e8 32.¦e1 ¦d1=) 24.£d1 £:d1 (25.¦e:d1 ¤d5 26.¦d2 ¤f4! 27.¦ad1 (27.¥f1 e3!) 27...¤d3 cu joc aproximativ egal) 25.¦a:d1 ( … Rd7 ) 25...¤d5 (25...¥d5 26.¥c1²) 26.¦d2 ¤f4 27.¥f1 ¤e6 28.¥c4²] 22...¤:g3!‚ 23.f:g3 ¦:g3

XIIIIIIIIY9-mk-+-+-tr09zplzp-sn-+p09-zp-+-+-+0

9+P+pzPp+q09-+-+-+-zP09zP-+-+Ntr-09-+Q+-+L+0

9tR-vL-tR-mK-0xiiiiiiiiy

24.¥g5?! ( Din nou albul nu gaseste cea mai buna aparare si atacul il va aduce pe negru in avantaj clar, cu mutari fortate ) [a) 24.¢f2? £g4 (sau 24...¦:g2* 25.¢:g2 d4 26.¥g5 £:f3* 27.¢h2 ¤g6µ / –+) 25.¥h1 d4–+; b) 24.£f2?! ¦hg8 25.¥g5 f4! (25...¦:g2*?! 26.¢:g2 h6 27.£d4! h:g5 28.h:g5 f4 29.¢f2÷; 25...¦g4!? …26.¤h2 ¦:g2* 27.£:g2 d4 28.£g3 h6 29.¤g4 ¦:g5! 30.h:g5 f4µ) 26.¤d4 ¦:g2*! 27.£:g2 h6 28.¢f2 (28.¦e2 h:g5 29.£f3 g:h4* 30.¢h2 £g5µ) 28...h:g5 29.h:g5 £h4* (‹29...¦:g5 30.£h1) 30.¢f1 c5! 31.¤f3 (31.b:c6? ¥a6*–+) 31...£h5 32.¢f2 d4µ; c) ¹24.¥f4 pentru a elimina turnul negru

4040

din g3 : 24...£:f3 (24...¦:f3 25.¥:f3 £:f3 26.£f2 £g4* 27.¢h2 ¤g6 28.¥g5 f4 29.¥f6 ¦e8³) 25.¥:g3 £:g3 26.£f2 £d3 27.a4 ¦g8 28.¢h2 cu sanse mai bune la negru, dar albul are inca resurse de aparare ] 24...d4 25.¦f1™ [25.£f2 f4! 26.£:g3 (26.¥:f4 ¦:g2* 27.£:g2 ¦g8–+) 26...f:g3 27.¤:d4 £g4 28.¤c6* ¥:c6 29.b:c6 £e6 30.¦ad1 h6–+] 25...¥:f3 26.¦:f3 £:f3µ 27.¥:e7 ¦hg8 [Castiga si 27...d3 28.£f2 £g4 29.¢h2 f4 30.¥g5 h6 31.¥:f4 ¦:g2* 32.£:g2 £:f4* 33.£g3 £c4–+] 28.¥g5 h6 [Nu 28...¦:g2*? 29.£:g2 £:g2* 30.¢:g2 h6 31.¢f3 h:g5 32.h:g5÷] 29.¦f1 [29.¢h2 ¦:g2* 30.£:g2 £h5–+] 29...£d5 30.¢h1 ¦h3* ( o metoda binecunoscuta de a castiga timp de gandire in criza : negrul repeta o data pozitia ) 31.¢g1 ¦g3 32.¢h1 ¦:g2 [Cel mai simplu in conditii de criza de timp, dar era posibil si 32...£:b5 33.£a2 (33.¦:f5 h:g5 34.£e4 ¦:g2 35.£:g2 d3–+) 33...£e8 34.£d5 ¦:g2 35.¢:g2 h:g5 36.h5 ¦h8–+] 33.£:g2 £:b5 34.¦:f5 h:g5 35.¦:g5 ¦e8 36.e6 [36.£e4 d3 37.e6 £b1* 38.¢h2 £a2* 39.¦g2 £:a3–+] 36...£b1* 37.¢h2 £e1–+ 38.£d5 d3 39.¦g6 d2 Un exemplu foarte instructiv despre rolul intuitiei in conducerea atacului ( sau a initiativei ), in pozitii neclare. 0–1

(18) Vasiesiu,Dan - Sofronie,IulianBlue Autumn Bucharest, 2003[Stoica]

XIIIIIIIIY9-tr-+-+-+0

9+P+-+pmk-09-+-+-+p+0

9+-wq-zp-wQP09L+-sn-+-+09zP-zp-+-+-09-+-+-zPP+09+R+-+-mK-0

xiiiiiiiiy Tema urmatorului exemplu este optiunea partii mai tari de a continua atacul, desi are si alte atuuri ( aici pionul liber b7, departe avansat si sustinut de turn) :. 38.h:g6 [a) 38.h6*

4141

¢h7 39.£f6 e mai putin promitatoare : 39...¢:h6 40.¦e1 c2™ 41.¥:c2 £:c2 42.£:e5 (42.¦e3 ¤e2* 43.¢h2 ¤f4 duce la egalitate dupa 44.£:e5 £:f2 45.¦g3 ¢h7! 46.£:b8 ¤:g2 47.¦:g2 £h4*=) 42...¤c6 43.£e3* ¢g7 44.¦c1 £b2 45.¦:c6 ¦:b7 si in ciuda pionului in minus, negrul are sanse bune de remiza in finalul de piese grele; b) 38.¥d1!? era alta optiune posibila, ce se incadreaza la subcapitolul referitor la mentinerea presiunii, de pilda : 38...¤e6 (38...c2 39.¥:c2 ¤:c2 40.h6* ¢h7 41.£f6 £f8™ 42.a4±) 39.£g3 ¤d4 40.£e3! (40.¦c1?! c2 41.¦:c2 ¤:c2 42.¥:c2 ¦:b7 43.h:g6 ¦b2 44.g:f7* ¢:f7=) 40...£c7 (40...g:h5 41.£g5* ¢h7 42.¦b4! c2 43.¥:c2* £:c2 44.£:e5±) 41.¦c1 ¦:b7 42.¦:c3 £a5 (42...£d6 43.h:g6 f:g6 44.£e4±) 43.h:g6 f:g6 44.¥g4 si albul are sanse bune sa-si valorifice pionul in plus] 38...f:g6 [38...f5 39.£h5 c2 40.¥:c2 £:c2 41.¦b6+-] Care e acum planul optim al albului ? 39.¥e8? ( Incercarea de a simplifica jocul scapa avantajul ) [a) 39.¦e1?? ¦:b7µ 40.¦:e5? ¦b1* 41.¢h2 ¤f3*!–+; b) 39.¦b6? ( Ideea de atac la rege e corecta, insa realizata eronat ) 39...¤e2* 40.¢f1 £:b6 (sau 40...¤g3* 41.£:g3 £:b6 42.£:e5* ¢h7 43.£:b8 £b1*=) 41.£:e5* ¢h7 42.£:b8 £b1* 43.¢:e2 £e4* 44.¢d1 £b1*= cu sah etern; c) 39.£e3!? cu mentinerea presiunii era o posibila alternativa, cu o desfasurare a jocului mai putin fortata , dar fara a necesita calculul unor variante lungi si complicate : A) 39...c2 40.¥:c2 £:c2 41.£:e5* ¢h7 42.£:b8 £:b1* 43.¢h2 si pionul b7 decide : 43...£b6 44.£c8 £d6* 45.¢h3 ¤c6 46.£:c6 £:c6 47.b8£ £c3* 48.£g3+-; B) 39...£d5 40.¦b6! cu atac decisiv : 40...c2 (40...£c5 41.¥c2!+-) 41.¥:c2 ¤:c2 42.£g5 £d1* (42...¦:b7 43.£:g6* ¢f8 44.¦d6+-) 43.¢h2 £h5* 44.£:h5 g:h5 45.a4 ¤a3 46.¦b4+-; C) 39...£c7 40.£e4 ¢h7 41.¥c2 ¤:c2 42.£:c2 ¦:b7 43.¦:b7 £:b7 44.£:c3± , avantajul pionului in plus fiind realizabil in acest final de dame; d) 39.¥c2! era inceputul planului optim (dar greu de calculat intr-o partida practica), de a continua atacul impotriva regelui advers : 39...¤e2* (39...¤:c2? 40.¦b6! £:b6™ 41.£:e5* £f6™ 42.£:b8 £e7™ 43.£g3 £:b7 44.£:c3*+-) 40.¢f1 ¤f4 41.¦b4! ( amenintand Rxf4 ) (41.¦b6? £c4*=; 41.¦e1 ¦:b7 42.¦:e5 £c4* 43.¢g1 ¦f7²) 41...£d6™ 42.¢g1! (Intoarcerea regelui, pentru a se feri de sahuri, e logica dar nu-i usor de vazut cu cateva mutari inainte ; nimic nu da

4242

42.¦b6?! £d5! 43.f3 £c4* 44.¢g1 £c5*=) 42...¤e2* (Celelalte mutari pierd rapid : 42...£d5 43.¦:f4+-; 42...£f6 43.£:f6* ¢:f6 44.a4+-; 42...¦h8 43.¦e4! ¦e8 44.£:f4+-) 43.¢h1! (43.¢h2 permite salvarea negrului cu 43...¤d4! 44.¥:g6 e4*! 45.¢h1 £:g6 46.£e5* £f6 47.£:b8 £h6* 48.£h2™ £c1*=) 43...¤f4™ (43...¤d4 44.¥:g6!+-; 43...¦h8* 44.¦h4+-; 43...£f6 44.£:f6* ¢:f6 45.g3 ¤d4 46.¥e4+-) 44.£h4! £c5 45.¢h2! ( Mutarea profilactica a regelui e a sasea cu semn de exclamare din ultimele 7 ! ) 45...£d6 46.¥e4 £c5 47.¦a4 …¦a8+-] 39...¦:e8 [39...¤e2*! era mai simplu : 40.¢h2 ¤f4 si acum la 41.¦b6 (41.¦b4 £d6! 42.¦:f4 e:f4 43.¥:g6 f3* duce tot la sah etern : 44.g3 £d2 45.£e5* ¢:g6 46.£:b8 £h6* 47.¢g1 £c1*=) 41...£:b6 42.£:e5* £f6 43.£:b8 £g5! 44.g3 (44.¥c6 £h5* 45.¢g1 ¤e2* 46.¢f1 c2 si albul e cel care trebuie sa forteze remiza cu 47.£f8* ¢:f8 48.b8£* ¢g7 49.£b2* ¢h7 50.£:c2 ¤d4 51.g4™ £h3* 52.¥g2 £:g2* 53.¢:g2 ¤:c2 54.a4=) 44...£h5* 45.¢g1 £d1*=] 40.b8£ ¦:b8 41.¦:b8 ( Asta-i finalul cu calitate in plus pe care a vrut sa-l obtina albul, dar negrul face remiza aproape fortat ) 41...£c7™ 42.¦e8 c2! [posibil era si 42...¢f7!? 43.¦:e5 c2 44.£f4* (44.¦c5? £d6–+) 44...¢g7 45.£:d4 c1£* 46.¦e1* ¢h7 47.¦:c1 £:c1* 48.¢h2 £:a3² / =] 43.¦e7* £:e7 44.£:e7* ¢h6 45.£f8* ¢h7 46.£f7* ¢h6 [46...¢h8? 47.£e8* ¢h7 48.£d7*! ¢h6 49.£c8 ¤e2* 50.¢h2 c1£ 51.£h8*! ¢g5 52.£:e5*±] 47.£c4 ¤e2* 48.£:e2 c1£* 49.¢h2 £:a3 50.£:e5 £a8 si incercarile albului de a-si realiza pionul in plus s-au dovedit inutile: 51.£f6 £b8* 52.f4 £c8 53.¢g3 £e8 54.£e5 £d8 55.¢h3 ¢h7 56.g3 £d1 57.¢h4 £d8* 58.¢h3 £d7* 59.g4 £d3* 60.¢h4 £d8* 61.£g5 £f8 62.£e5 £d8* 63.g5 £d3 64.£e7* ½–½

(19) Vasiesiu,Dan - Vajda,AlbertBlue Autumn Bucharest, 2003[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9r+-+-trk+0

9+-+qvlpzp-09p+-+-+-zp0

4343

9snp+pzP-+-09Psn-zp-+-+09tR-+-vL-+-0

9-zP-sNQzPPzP09+L+-+RmK-0

xiiiiiiiiy Iata un alt exemplu ilustrativ pentru optiunea jocului la atac : 22.¥:h6! [Singura continuare promitatoare e atacul imediat ; nimic nu da 22.¥:d4 ¤bc6 23.£d3 (23.¦d3 £e6÷) 23...g6÷] 22...d3 ( fortat ) [22...g:h6? 23.¦g3* ¥g5 (23...¢h8 24.£h5 £c6 25.¥f5! ¦ae8 26.¦e1+- … e6) 24.h4 (sau 24.£h5 f6 25.f4+-) 24...d3 25.£h5+-; 22...£e6? 23.¥:g7! ¢:g7 24.¦g3* ¢h6 25.£f3+-; 22...¦fe8? 23.¦g3 ¥f8 24.£h5 d3 25.¥:g7+-] 23.¦:d3! [nu 23.¥:d3? ¤:d3 24.¦:d3 g:h6 (25.¦h3 £e6 26.£e3 ¢h7 27.¤f3 (27.f4 f5–+) 27...¤c6–+) 25.¤e4 £e6 26.¤c3 d4 27.¦:d4 ¤c6 28.¦g4* ¢h8µ] 23...¤:d3 24.£:d3 ( Albul a sacrificat temporar o calitate pentru atac si sta clar mai bine ) 24...g6™

XIIIIIIIIY9r+-+-trk+09+-+qvlp+-09p+-+-+pvL09snp+pzP-+-09P+-+-+-+09+-+Q+-+-0

9-zP-sN-zPPzP09+L+-+RmK-0

xiiiiiiiiy [24...f5? pierde rapid : 25.e:f6 ¥:f6 26.£h7* ¢f7 27.¥f5+-] 25.£g3 ( … Bg6 +- ; aici existau si alte cai de realizare a avantajului, dar albul prefera sa continue atacul ) [a) 25.¥:f8 ( Albul incearca sa readuca jocul pe un fagas "linistit", recastigand imediat calitatea sacrificata, pentru a ramane cu pion in plus, insa acest plan nu pare de speriat pentru negru ) 25...¥:f8 (‹25...¦:f8 26.¦e1 ( … e6 ) 26...£e6 27.a:b5 ¤c4 28.¤f3 a:b5 29.¤d4 £b6 30.e6±) 26.¦e1 ¦e8 27.¤e4

4444

(27.a:b5 £:b5²) 27...¥g7 28.f4 ¤c4 (28...£a7* ofera mai multe sanse de castig albului : 29.¤f2 £c5 30.a:b5 a:b5 31.¦d1 g5 32.g3 ¦d8 33.e6! f:e6 34.£g6±) , dar dupa 29.b3 (29.¤c3 ¤:b2 30.£d4 ¤:a4 31.¤:d5 ¤b6 nu da foarte mult albului) 29...¤:e5! (‹29...¤a3 30.¤d6± …£:d6 31.e:d6 ¦:e1* 32.¢f2 ¦:b1 33.d7 ¥f6 34.£:d5+-) 30.f:e5 ¦:e5 situatia negrului nu e in nici un caz catastrofala : 31.¦e2 (31.a:b5 £:b5=) 31...b:a4 32.b:a4 £:a4²; b) 25.e6!? £:e6 26.£c3 obtine 2 figuri usoare pe turn, dar dupa 26...£f6! (26...¥f6 27.£:a5 ¦fc8 28.a:b5 a:b5 29.£b4!±) 27.£:a5 (27...¦fe8 pare sa dea mai mult albului, dar dupa (sau 28.¤f3 £:b2 29.a:b5 a:b5 (29...£:b5? 30.£c3+-) 30.£b6 b4 …31.¥:g6 ¦ab8 32.£c6 £f6²) 28.a:b5 a:b5 (‹28...g5 29.¥:g5 £:g5 30.b:a6 £f4 31.¤f3 £c4 32.¤e5 £:a6 33.£:d5 £e6 34.¥e4±) 29.£c3 (29.£:b5 g5) 29...£:c3 30.b:c3 ¦a3 31.¤f3 (nu pune probleme serioase negrului 31.¥d3 b4 32.¥b5 ¦b8 33.c4 d:c4 34.¥:c4 b3) 31...¦:c3 32.¥d2 (32.¦e1 b4 33.¥d2 ¦cc8) 32...¦a3 33.¦e1 ¦a1 albul n-are decat + / =) 27...¦fc8 28.¤f3 £:b2 avantajul albului e tinut sub control : 29.£e1!? (29.£b6 ¥c5 30.£b7 ¥:f2* 31.¦:f2 £:b1* 32.¦f1 £b4÷; 29.¥f4 ¥b4! 30.£b6 ¥c5÷) 29...¥f8 30.¥:f8 (30.¥e3 ¥g7 31.£d1 d4²) 30...¢:f8 31.£d1 ¦c5 32.¤g5 (32.h4? ¦ac8µ) 32...¢g7 (32...¦ac8? 33.£f3+-) 33.h4 ¦ac8 34.¥d3 ¦c1 35.£f3 ¦:f1* 36.¥:f1 £f6 37.£:d5 ¦d8 38.£a2²; c) 25.¦e1! ( … e6 ) ar fi fost (obiectiv vorbind) o solutie mai "economica" pentru alb, asigurandu-i avantajul dupa 25...£e6 (25...£c6 26.e6 f5 27.¥:f8 ¦:f8 28.£g3 ¢g7 29.a:b5 a:b5 30.h4±) 26.¥:f8 ¥:f8 (26...¦:f8 27.a:b5 ¤c4 28.¤f3± - vezi anterior 25.Bf8 Rf8) 27.a:b5 , de exemplu : 27...¥b4 (27...a:b5 28.£:b5 ¤c6 29.¤f3 ¦b8 30.£e2 ¥c5 31.£c2±) 28.¦d1 a:b5 (28...¥:d2 29.£:d2 a:b5 30.f4 ¤c4 31.£d4±) 29.¤f1 £:e5 30.£:b5 ¦b8 31.£:d5 £:d5 (31...£:b2 32.¥:g6+-) 32.¦:d5± , cand realizarea celor 2 pioni in plus e doar o problema de tehnica (in ciuda nebunilor de culori diferite) dupa 32...¤c4 33.b3 ¤a5 (33...¥f8 34.¥c2 ¤a3 35.¥d1) 34.¥c2 ¥c3 35.¤g3 ¦c8 36.h3 , dar unii jucatori pot prefera totusi jocul la atac; d) 25.£c3!? ar fi fost o alta optiune pentru cei ce vor sa joace cu dame pe tabla, de exemplu : 25...¤c6 (25...¤b7 26.¦e1 £e6 27.¥:f8 ¥:f8 28.a:b5 a:b5 29.¤f3 ¤c5 30.¤d4±; 25...b4 26.£g3 £e6 27.¤f3 duce la o pozitie similara celei din partida,

4545

inchiderea jocului pe aripa damei dupa b5-b4 fiind favorabila albului, cara ataca pe flancul opus ) (26.e6 trece intr-un final ce nu ofera prea mult albului : 26...d4™ 27.e:d7 d:c3 28.b:c3 ¦ad8 (28...¦fd8? 29.¥e4+-) 29.a:b5 a:b5 30.¤f3 ¦:d7 31.¥:f8 ¢:f8 32.¥e4 ¦c7² / =) 26.¦c1 ¤d8 (26...¦fc8? 27.e6+-) 27.¥:f8 ¥:f8 28.a:b5 a:b5 29.¤f3 ¤e6 30.£d2 si albul ramane cu pion in plus, dar in prezenta nebunilor de culori diferite negrul se poate inca "zbate" dupa 30...¦a4 31.g3 (31.¥c2 ¦b4 32.¥d3 ¤f4 33.¥f1 £g4 34.¢h1 ¦b3) 31...¤f4!? 32.b3 ¥h6!? , de pilda : 33.¢h1 £h3 34.¦g1 £g4 35.¤h4 ¦a6 asa ca situatia poate fi apreciata ± / +/=] 25...£e6 [a) 25...¢h7 26.£f4! cu atac decisiv : (26...b:a4 27.¤f3 £b5 (27...£c6 28.¤g5* ¥:g5 29.¥:g5 £c4 30.£f3+-) 28.e6 f:e6 29.¥:f8 ¦:f8 30.£g4 £e8 31.¦e1+-) 26...¤c4 27.¤f3 ¤:b2 28.¤g5* ¥:g5 (28...¢g8 29.£d4! £d8 30.£h4 f5 31.e:f6 ¥:f6 32.£g4+-) 29.¥:g5 f5™ 30.e:f6 £f7 31.£g4+-; b) 25...£c6 26.a:b5 (26.e6 £:e6 27.£c3 £f6 duce prin intervertire de mutari la varianta anterioara 25.e6!?) 26...a:b5 27.¤f3 (Deviza albului este "la atac!" ; posibil, dar mai "moale" pare 27.¥:f8 ¥:f8 28.¤f3 ¥g7 29.h4) 27...¤b3 28.¥f5! (…e6) 28...¥c5 29.e6 sparge blocajul defensiv al negrului : 29...¤d4 30.e:f7* ¦:f7 31.¤:d4 ¥:d4 32.¥:g6+-] 26.¤f3!

XIIIIIIIIY9r+-+-trk+09+-+-vlp+-0

9p+-+q+pvL09snp+pzP-+-09P+-+-+-+0

9+-+-+NwQ-09-zP-+-zPPzP09+L+-+RmK-0

xiiiiiiiiy[Albul joaca in mod consecvent la atac, evitand recastigarea materialului prin 26.¥:f8 ¥:f8 27.¤f3 ¥g7²] 26...¤c6 [a) 26...¦fd8? 27.¤d4 £b6 28.e6+-; b) 26...¤b3 27.¥:f8 (acum turnul trebuie luat, pentru a-l impiedica sa intervina in aparare din flanc : 27.h4?! ¦fc8! 28.h5 ¦c4) 27...¢:f8 (27...¥:f8

4646

28.¤g5+-; 27...¦:f8 28.a:b5 a:b5 29.h4 … h5 +-) 28.a:b5 a:b5 29.¥c2! (‹29.h4 ¦a4!) 29...¤c5 30.¤d4 £d7 31.¦e1 b4 32.h4 ( … e6 ) (prematur este 32.e6? ¤:e6 33.¤:e6* £:e6! din cauza slabiciunii primei linii) 32...¤e6 33.£g4 £c8 34.¥b3±; c) 26...b:a4 era poate preferabil din punct de vedere practic, dar totusi insuficient, in fata unui joc energic al albului : 27.¤d4 £b6 28.¤f5 ¦fe8 (28...¥c5? 29.¥g7!+- … Qh3) 29.e6! (29.¥g7?! ¥f8 30.¥f6 ¦e6÷) (29...¥f8 30.¥:f8 ¢:f8 31.e:f7 ¦e6 32.¤h4! ¢:f7 (sau 32...¢g7 33.¤:g6 ¦:g6 34.¥:g6 £:g6 35.£c3*) 33.¥:g6* ¦:g6 34.¤:g6 £:g6 35.£c7* ¢g8 36.£:a5+-) 29...£:e6 30.¤:e7* ¦:e7 (30...£:e7 31.£c3 £e5 32.£:a5 £:b2 33.£:a4 £c3 34.¥e3±) 31.£c3 d4 32.£:a5 £c4 33.£d2 ¦b8 34.h4±] 27.h4! [27.¦e1?! dadea ragaz negrului pentru 27...b:a4! (27...¦fe8 28.h4!‚; 27...¦fb8 28.a5! … h4 ) 28.¥:f8 (28.h4 ¦fb8! 29.h5 ¦b4 30.h:g6 f:g6÷) 28...¢:f8 si negrul capata contrajoc pe coloana "b" dupa 29.¥c2 ¦b8 , cand 30.¥:a4 ¦:b2 31.£f4 ¤d8! (31...¦b4 32.£h6* ¢g8 33.¥:c6! £:c6 34.e6 £e8 35.h4 ¥f8 36.e:f7* £:f7 37.£d2²) 32.£e3 (32.¦c1 £b6 33.¥c2 ¤e6) 32...£b6! duce la joc aproximativ egal] 27...¦fe8 [a) 27...¦fb8? 28.h5 ¥f8 (28...¢h7 29.h:g6* f:g6 30.¥g5+-) 29.¥f4! ¥g7 30.h:g6 f:g6 31.¥:g6+-; b) 27...b:a4 era insuficient aici : 28.h5 ¢h7 29.¥g5 (la atac, dar posibil e si 29.¥:f8 ¦:f8 30.¦d1±) 29...¢g7 (29...¢g8 30.¦e1! ¦ab8 pierde fortat dupa 31.h:g6 f:g6 32.¥f6! ¦:f6™ 33.e:f6 £:f6 34.¥:g6 ¥d6 35.£g4 ¤e5 36.¤:e5 ¥:e5 37.¦e3!+- , varianta tipica pentru acest gen de atac impotriva regelui expus) 30.¦e1! (slab este 30.h:g6? f:g6 31.¥f6* ¦:f6 32.e:f6* £:f6 cu joc echilibrat) 30...¦ae8 (30...¦ab8 31.h:g6 f:g6 32.¥f6* ¦:f6 33.e:f6* £:f6 34.¦:e7*! £:e7 35.£:g6* ¢f8 36.£h6* £g7 37.£:c6 ¦:b2 38.¥g6+-) 31.h:g6 f:g6 32.¥f6* ¦:f6 33.e:f6* £:f6 34.£g4!± ( … Re6 ), de exemplu : 34...¤d8 35.¥c2! ( amenintand Qd7 ) 35...¦f8 36.¥:g6 £:g6 37.¦:e7* ¦f7 38.£d4* ¢f8 39.¦e3± / +-] 28.¦e1 [Direct 28.h5 era la fel de tare : 28...¥f8 (28...¢h7 29.¥g5! ¢g7 30.h:g6 f:g6 31.¥f6* cu castig) 29.¥:f8 (29.¥f4 ¥g7 30.h:g6 ¤:e5! 31.¤g5 £e7 duce la un final avantajos albului dupa 32.¥:e5 ¥:e5 33.g:f7* £:f7 34.¤:f7* ¥:g3 35.f:g3 ¦e2 36.¥a2 ¦d2 37.¤h6* ¢h7 38.¤g4±) (‹29...¢:f8 30.h:g6 si albul castiga fortat dupa 30...¤:e5 (30...f:g6 31.¥:g6 ¦e7 32.¦e1+-) 31.g7* ¢g8 32.¤:e5 £:e5 33.¥h7*! ¢:h7 34.g8£*

4747

¦:g8 35.£:e5+-) 29...¦:f8 30.h:g6 (30.¦e1!? ¦a7 31.¤h4 b:a4 32.¥f5±) 30...f:g6 31.¥:g6 ¦:f3™ 32.g:f3! (‹32.£:f3 £:g6 33.£:d5* ¢g7 …34.¦c1?! ¦d8!) 32...£:e5 33.f4 £g7 34.¦e1± / +-] 28...¢h8 [a) 28...¢h7 29.¥g5! ¢g8 (29...¢h8 30.h5 g:h5 31.£f4+-) 30.h5 b:a4 31.¥:e7 ¤:e7 (31...¦:e7 32.¤g5 £d7 33.h:g6 f:g6 34.¥:g6+-) 32.¤g5 ¤f5 (32...£b6 33.h:g6 ¤:g6 34.e6+-) 33.£h3 £e7 34.¤:f7!+-; b) 28...b:a4 29.h5 ¢h7 (29...¢h8 - vezi mai jos 29...ba4) 30.¥g5! ¢g8 (30...¢g7 31.h:g6 f:g6 32.¥f6* e un motiv deja cunoscut) 31.¥:e7 cu castig ca in linia anterioara] 29.h5 ¦a7 [a) 29...b:a4 30.h:g6 f:g6 31.¥g5! ¢g8 32.¤h4 ¥:g5 33.£:g5 ¤e7 34.¦e3+-; b) 29...¦g8 30.¤g5 ¥:g5 31.¥:g5 g:h5 32.£f4 ¦g6 33.¥f5 £e8 34.¥:g6 f:g6 35.e6 ¦a7 36.e7 ¢g8 37.£d6+-] 30.h:g6 f:g6 31.¥e3 [desigur nu 31.¥:g6?? ¦g8] 31...¥b4 [31...¦b7 32.¥:g6+- ¦g8 33.£h2* cu mat] 32.¥:a7 ¥:e1 33.¥:g6+- ( triumful strategiei albului, care a jucat cu consecventa la atac ) 33...¦e7 34.¥c5 ¦g7 35.£h4* ¢g8 36.¥d3 ¤:e5 [36...¥a5 37.¤g5 £:e5 38.¥h7* cu castig] 37.£d8* Un exemplu foarte instructiv pe tema CONSECVENTEI IN ATAC : ALBUL NU S-A LASAT "TENTAT" DE FINALURILE AVANTAJOASE PROPUSE DE NEGRU si nu s-a oprit pana la mat. 1–0

(20) Jocul la initiativa II.a) Jocul la initiativa Acest subcapitol este ilustrat cu cateva exemple pe tema sustinerii initiativei in jocul de mijloc, dar in practica moderna jocul la initiativa a devenit o metoda tot mai frecventa de tratare a partidei si in celelalte faze (deschidere sau final). Posesia initiativei inseamna posibilitatea de a stabili principalele coordonate ale jocului si e conditionata in primul rand de activitatea pieselor. Jocul activ si principial din punct de vedere strategic nu-i insa suficient pentru preluarea initiativei, ceea ce necesita uneori sacrificii de material ( unul sau chiar mai multi pioni, o calitate sau eventual o figura ). Ca si in cazul atacului, JOCUL EFICIENT LA INITIATIVA PRESUPUNE UN "SIMT" DINAMIC DEZVOLTAT SI ABILITATEA DE A CALCULA VARIANTELE , APRECIIND CORECT CONSECINTELE LOR. Jocul la initiativa are ca scop fie

4848

concretizarea unui avantaj real, fie declansarea unui atac cu sanse de reusita impotriva regelui advers. REACTIA OPTIMA A PARTII IN DEFENSIVA E LEGATA DE OBTINEREA CONTRAJOCULUI, apararea pasiva fiind nerecomandabila. De mentionat ca initiativa poate avea continut predominant tactic sau strategic, dar in practica se intalneste destul de frecvent si INITIATIVA PSIHOLOGICA , BAZATA PE EXERCITAREA UNEI PRESIUNI ( NU NEAPARAT STRICT SAHISTE ... ) ASUPRA ADVERSARULUI.

(21) Nisipeanu,Liviu Dieter - Gelashvili,TamazTCh-GRE Aghia Pelagia GRE, 2004[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9-+r+k+-tr09+l+-vlp+p0

9pwq-zppzp-+09+p+-+-+-09-+-+PzP-+09+-sN-+L+-0

9PzPPwQ-+PzP09+K+R+-+R0

xiiiiiiiiy Primul exemplu pe tema jocului la initiativa provine din practica marelui maestru Nisipeanu si se refera la PRELUAREA INITIATIVEI INCA DE LA TRECEREA DIN DESCHIDERE IN JOCUL DE MIJLOC : 16.e5! ( Daca albul doreste sa realizeze aceasta "spargere" in centru, acum e momentul potrivit ) [La 16.¤e2 £c5 17.¤d4 b4 18.¦he1 a5 negrul si-a inceput contrajocul pe aripa damei si e totodata mai pregatit sa intampine avansarea pionului "e", de exemplu : 19.¦e3 (19.e5 ¥:f3 20.¤:f3 d:e5 21.f:e5 0–0 cu joc bun la negru) 19...0–0 si incercarea albului de a prelua initiativa pe flancul regelui cu 20.e5?! (¹20.h4 ¦fd8÷) 20...¥:f3 21.¦:f3 e respinsa de 21...d:e5! (21...f:e5 22.f:e5 £:e5 23.¦e1 ¥g5 24.¦:e5 ¥:d2 25.¦:a5 ¦c4 26.¦g3* ¢h8 27.¦d3 ¥f4 28.b3 ¦c5 cu joc echilibrat) 22.f:e5 (Mai tare decat 22...f5

4949

(‹23.£h6 £:e5 24.¦h3 ¦fd8 25.£:h7* ¢f8 26.¦g3 (26.¦hd3 ¥f6 27.£h6* ¢e7 28.£d2 ¢e8! 29.g3 £c5³) 26...¥g5! 27.¦gd3 (27.¦:g5? ¦:d4 28.¦c1 ¦:c2!–+) 27...¦d5³) 23.£e2 ¦fd8 24.¦fd3 ¢h8 25.¤b3 £b6 (25...£c7 26.¤d4= a4?! 27.¤b5²) 26.¤d4 cu joc echilibrat, caci la 26...a4? urmeaza 27.£h5±) 22...¦fd8! 23.a4 (23.e:f6? ¦:d4–+) (23...¦:d4 24.£:d4 £:c2* 25.¢a1 £:a4* (25...f:e5 26.¦g3* ¢f8 27.£d2 £:d2 28.¦:d2 ¥c5 29.¦c2 e4 30.¦e3 f5 31.¦e1 cu final aproximativ egal) 26.¦a3 £c2 27.£g4* ¢f8 28.¦g3 ¢e8 29.£d4 si negrul trebuie sa dea sah etern : 29...£a4* 30.¢b1 £c2*=) 23...£:e5! (24.¦g3* ¢h8 25.¦e3 (25.£h6 f5µ) 25...£c5! (25...£:h2 26.¦h3 £e5 27.£h6 £e4 28.¦dh1©) 26.¦g3 ¦:d4! 27.£:d4 £:c2* 28.¢a1 £:a4* 29.¢b1 £c2* 30.¢a1 ¦g8µ) 24.¦e3 (la 24...£:h2 25.¦h3 £e5 26.£h6 f5 situatia ramane neclara dupa 27.¦dd3! (‹27.£:h7* ¢f8 28.¦e3 £g7µ) 27...¥f6 28.¦he3 ¥g7 29.¦:e5 ¥:h6 30.¦:a5 ¥g7 31.¤f3 ¦:d3 32.c:d3 … Rb5, a5) 24...£c5! 25.¦g3* ¢h8 26.£h6 ¦g8 27.¦:g8* (27.¦h3 ¦g7 28.¦g3 ¦:g3 29.h:g3 ¥f8!µ; 27.¦dd3 f5µ) 27...¦:g8 28.¤b3 £c6µ Aceasta varianta ilustreaza EFICIENTA CONTRAATACULUI , CA ARMA IMPOTRIVA INCERCARII ADVERSARULUI DE A PRELUA INITIATIVA.] 16...¥:f3 [a) 16...f:e5 17.f:e5 si acum pastrarea nebunilor cu 17...d5 (17...¥:f3 18.g:f3 d5 19.¦hg1 duce la partida) 18.£h6! nu-l scapa pe negru de griji, de exemplu : 18...£c7 (18...£c5 19.¥h5! b4 20.¤e2 £:c2* 21.¢a1 £f5 22.¦hf1 £:e5 23.¤d4!±) 19.£g7 ¦f8 20.¦d2 h6!? ( … Bg5 ) (albul pastreaza initiativa si la celelalte raspunsuri, de pilda : 20...¥b4 21.¦d3; 20...b4 21.¤e2; 20...¥c5 21.¦f1) 21.¥h5 b4 22.¤d1! £c4 23.h4!? (23.£:h6 ¢d7©; 23.¦f2 ¢d7 24.¥:f7 £h4!? 25.£g6 ¦c6 26.¦hf1 £g5 duce la un final mai bun pentru alb dupa 27.£:g5 h:g5 28.¥:e6* ¦:e6 29.¦:f8 ¥:f8 30.¦:f8 ¦:e5 31.¦f7* ¢c6 32.¢c1²) 23...¢d7 (23...¥:h4?! 24.£:h6 ¥e7 25.£:e6±) 24.¥:f7 h5!? 25.g3! (‹25.¥:h5 ¦g8 26.£h6 ¦h8 27.£g6 ¦cg8 28.£f7 ¦f8=) 25...£g4 26.£:g4 h:g4 27.¦f1 a5 (27...¦c4 28.¦df2 ¦d4 29.¢c1±) 28.¦f4 si in ciuda perechii adverse de nebuni, albul are sanse reale sa-si valorifice pionul in plus, de exemplu : 28...¥c5 29.¦f6 ¦c6 30.¥g6! ¦:f6 31.e:f6 ¦c8 32.¤f2 ¥d6 33.¤:g4 ¥:g3 34.b3 (34.h5 ¦c4) 34...¦h8 (34...¥:h4 35.¦h2± … Rh7+; 34...¦f8 35.h5 e5 36.¥f5* ¢e8 37.¦g2 ¥f4 38.¤:e5! ¥:e5 39.¦e2 ¢f7 40.¦:e5 ¢:f6 41.¦e1±)

5050

35.h5 e5 36.¦g2 ¥f4 37.h6 ¢e6 38.h7 cu final dificil pentru negru. Aceasta lunga varianta analitica ilustreaza INITIATIVA DE DURATA , INCEPAND DIN DESCHIDERE PANA IN FINAL .; b) 16...d5!? fara schimbul pionilor in centru, ar putea fi o alternativa preferabila a negrului, de pilda : A) 17.¦he1 0–0 18.f5 (18.¤e2 £f2!? 19.¦f1 £h4÷) 18...b4 (19.¤:d5?! e:d5 20.£h6 ¢h8! (20...£c6?! 21.¦d4 ¢h8 22.¥:d5! £:c2* 23.¢a1 £f2 24.¦dd1 ¥:d5 25.e:f6 ¦g8 26.f:e7 ¦ce8 27.£d6 ¦:g2 28.£e5* f6 29.£:f6* ¢g8 30.£e5 ¥f7 31.f6÷) 21.g4 ¦g8 22.e6 f:e6 23.¦:e6 £c5µ / –+) 19.¤e2 f:e5 20.£h6 f6 21.f:e6 ¢h8÷; B) 17.¤e2!? a fost prima intentie a albului in timpul partidei, dar B1) 17...£f2 18.¦hf1 £h4 19.¤d4ƒ; B2) 17...¦c4 18.¤g3 (18.f5 f:e5 19.£h6©) 18...f5 (18...f:e5 19.f:e5 £c7 20.¦he1ƒ … Nh5) 19.¤h5 ¦g8 20.h3 …g4²; B3) 17...f:e5! 18.f:e5 £c7 19.¤d4 (19.¤f4 £:e5 20.¦de1 £f6 21.¦hf1 £g5) 19...£:e5 20.¦de1 (20.¦he1 £f6) 20...£g5 (20...£f6 21.¦hf1! …£g6 22.£d1ƒ; 20...£g7 21.¤f5) 21.¦e3 0–0 (21...h5!? 22.¦he1 ¢d7) 22.¥e4! d:e4 23.¦g3 ¦c5! (‹23...£g6 24.¦:g6* h:g6 25.¤:e6!) 24.£f4 £g6 25.¦:g6* h:g6 26.¤b3 ¥g5 27.£g3 ¦f5 … Bf4, cu sanse echilibrate. Negrul a reusit aici sa contracareze initiativa adversa, luand curajos pionul e5. De aici concluzia ca EVITAREA COMPLICATIILOR TACTICE NU TREBUIE SA FIE NICIDECUM O REGULA PENTRU PARTEA CARE SE APARA IMPOTRIVA INITIATIVEI, in situatii de acest gen; C) 17.f5!? b4 (17...f:e5 18.f:e6 f:e6 19.£h6ƒ) 18.¤a4 (18.¤e2?! f:e5³) 18...£b5!? (18...£c6 19.e:f6 ¥:f6 20.£:b4 £:c2* 21.¢a1² …¦c4 22.£:b7 £:a4 23.¥:d5!±; 18...£a5 19.b3 f:e5 20.f:e6 f:e6 21.¥g4ƒ) (19.e:f6 ¥:f6 20.b3 0–0 21.g4 ( …g5) e o modalitate a albului de a juca la initiativa fara sa dea pion, de pilda : 21...¦fe8 (21...e:f5 22.g:f5 ¢h8 23.¦hg1 ¦g8 24.£h6 ¥g7 25.£b6²; 21...¥g7 22.¦hf1 £c6 23.¥g2²) 22.g5 ¥e5 (22...¥c3 23.£f4ƒ …e5? 24.£h4±) 23.¥g4ƒ) 19.b3 f:e5 20.f:e6 f:e6 (20...0–0 21.£h6! e4 22.¥h5±) 21.¦de1! (21.¥g4?! £c6 e in favoarea negrului) , cand initiativa albului compenseaza pe deplin pionul sacrificat : 21...¥f6 (21...e4?! 22.¥h5* ¢d7 23.¦:e4 ¥g5 24.£d1!±; 21...¥d6 22.£h6 ¢d7 23.¥g4ƒ) 22.£h6 ¢e7 23.¦hf1© , de exemplu : (Negrul inapoiaza pionul ; mai slab e 23...¦cg8?! 24.¥e2! ¦g6 25.£d2 ¥g5 (25...£a5 26.¥h5 ¦hg8 27.¥:g6 ¦:g6 28.a3 e4 29.a:b4 £c7 30.¤c5±) 26.£d1 si

5151

negrul are probleme, din cauza lipsei de coordonare a figurilor dupa 26...£a5 27.¥h5 d4 28.£g4! e4 29.h4±) 23...¦hf8! 24.¥h5 (24.£:h7*?! ¦f7 25.£g6 ¦cf8³) 24...¥h8 25.¦:f8 ¦:f8 26.¥e2 (26.£:h7* ¢d6 cu joc bun la negru) 26...£c6 (26...£a5?? 27.£:h7*) 27.£h4* ¥f6 28.£:b4* ¢f7 si pozitia ramane echilibrata dupa 29.¦f1 ¢g8 30.¦f3 e4 31.¦g3* ¥g7 32.¤c5 ¥c8 33.£c3 ¦f7 34.¤:e4 £:c3 35.¤:c3 ¢f8÷ Doua concluzii se desprind dupa parcurgerea acestei variante instructive : 1. Cu dame pe tabla si piese active, INITIATIVA IMPOTRIVA REGELUI RAMAS IN CENTRU MERITA DE OBICEI UN PION. 2. Pentru partea in aparare, UNA DIN PRINCIPALELE METODE DE NEUTRALIZARE A INITIATIVEI E INAPOIEREA LA MOMENTUL POTRIVIT A MATERIALULUI SACRIFICAT.] 17.g:f3 f:e5 18.f:e5 d5 19.¦hg1 ( Fata de pozitia similara din linia anterioara 16...fe5, s-a deschis si verticala "g" pentru turnul alb, ceea ce sporeste presiunea albului. Cand sunt piese active si dame pe tabla, DESCHIDEREA LINIILOR SI DIAGONALELOR FAVORIZEAZA DE REGULA PARTEA CARE ARE INITIATIVA .) 19...¦c4 20.f4 ¥c5 [20...¥b4? 21.¤:d5! e:d5 22.£:d5+-; 20...b4 21.¤a4 (21.¤e2 ¥c5!) 21...£c6 22.b3 ¦e4 23.¦de1] 21.¦g3 ¦d4 22.¦d3 ¦:d3 23.£:d3 £c7 [23...0–0 era preferabil, desi albul pastra initiativa cu (24.£h3 f5! (24...¢h8?! 25.£h6 ¥e7 26.f5±) 25.¦d3 ¦f7 26.¦g3* ¦g7 27.£h5 £c6 (nu 27...£d8?? 28.£h6+-) 28.a3 £d7 e preferabil la alb, dar nu mai mult) 24.f5! ¢h8 25.£f3! ¦g8 26.¤e2 (26.f:e6 f:e6 27.¤e4 pare tentant, insa duce doar la egalitate dupa 27...¥e7! 28.¤d6 ¦g1=) 26...¦g5 (26...¥e7 27.¤d4 £c7 28.£e2±) 27.¤g3²] 24.£g3

XIIIIIIIIY9-+-+k+-tr0

9+-wq-+p+p09p+-+p+-+09+pvlpzP-+-09-+-+-zP-+0

9+-sN-+-wQ-09PzPP+-+-zP09+K+R+-+-0

5252

xiiiiiiiiy24...¥b4?! [¹24...¢f8 25.£g5 ¦g8 26.£h6* ¢e8 (26...¢e7?! 27.£:h7 ¦g4 28.f5! £:e5 29.f:e6 £:e6 30.£h5±) 27.£:h7 ¦g4 28.¤e2²] 25.¤e2± [Mai tare decat 25.£g7 ¦f8 26.¤e2 £c4! , cand 27.¤d4?! (¹27.£g4²) 27...¥d2! 28.c3 £d3* 29.¢a1 b4 30.£h6 b:c3 31.¤:e6= duce la remiza] 25...¢d8 [Acum e inutil 25...£c4 26.¤d4±] 26.a3 ¥c5 [26...¥f8 27.f5±] 27.£g7 ¦e8 28.£:h7 f5 29.£g6 £e7 30.¤c3+- ¢c8 31.¤:d5 e:d5 32.¦:d5 ¢b7 33.¦:c5 O partida foarte instructiva, in ciuda aparentei lipse de evenimente ! 1–0

(22) Nisipeanu,Liviu Dieter - Relange,Eloi11th Aosta Open Saint Vincent ITA, 2003[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9rwq-+r+k+09+p+lvlpzpp09pvL-zp-sn-+09zP-+-zp-+-09-sn-+PzP-+09+-sNL+N+-09-zPP+-+PzP09tR-+Q+R+K0

xiiiiiiiiy Si urmatorul exemplu pe tema jocului la initiativa provine tot din practica marelui maestru Nisipeanu, un adevarat expert al acestei maniere agresive de a aborda lupta : 16.¤g5!? ( Un plan surprinzator, bazat nu doar pe calculul concret al variantelor, ci si pe intuitie ; albul simte vulnerabilitatea adversarului, atunci cand e "scos din teorie" ) [Negrul se astepta probabil la continuarea naturala 16.f:e5 d:e5 17.¥c4 , cand albul sta mai bine : A) 17...¥e6 18.¥:e6 f:e6 19.£e2! (mai putin ofera 19.¤g5 £c8!) 19...¤c6 (19...¤h5 20.£c4±; 19...¤d7 20.¤a4±) 20.¤a4±; B) 17...¦c8 18.¥b3 si albul obtine avantaj in toate variantele : 18...¥e6 (18...¥g4 19.£e1! … Qg3 ±; 18...h6 19.¤h4!±; 18...¥c5 19.¤g5! ¥e8 20.¥:c5 ¦:c5 21.¤d5!±; 18...¦c6 19.¤:e5! £:e5

5353

20.¥d4 £c7 21.e5±) 19.¥:e6 f:e6 20.£e2 si piesele grele ale negrului sunt grupate intr-o zona unde nu se joaca: 20...¤d7 (20...¤h5 21.¦ad1 ¤f4 22.£d2±) 21.¦ad1! ¤:b6 22.a:b6 ¥f6 23.¦d7 ¦d8 (23...¦c6 24.£d2 h6 25.¤h4! ¥:h4 26.¦ff7±) 24.¦c7 ¦d6 25.¤g5! ¥:g5 26.¦ff7 ¥h6 27.£g4±; C) Insa prin 17...¥g4! 18.£e2 (18.h3 ¥h5 19.£e2 ¥d8!) 18...£c8 (18...¥d8? 19.¥:f7* ¢:f7 20.£c4* ¥e6 21.£:b4+-) 19.¤a4 (19.¦ad1 h6 20.¥b3 ¥f8²) 19...h6 20.c3 ¤c6 21.¥f2 ¦b8 (21...£c7 22.b4²) 22.¤b6 (nu da mare lucru 22.b4 ¥e6) 22...£c7 23.b4 ¤d8! … Ne6 , plusul albului este tinut sub control] 16...e:f4 17.£f3!? ( Albul continua sa-si surprinda adversarul , desi mutarea damei pare continuarea logica a planului sau ) [a) 17.¦:f4?! h6 18.¤:f7 ¢:f7 19.e5 ¤:d3 20.£:d3 d:e5 21.¦:f6* ¥:f6 22.£:d7* ¢g8 si atacul albului "se stinge" dupa 23.£d5* ¢h8 24.¤e4 £c8 25.¤:f6 g:f6 26.£f7 (26.¦f1 ¦e6µ) 26...£f5 27.c3 ¦ab8 28.¥a7 ¦f8 29.£e7 ¦bc8 30.£:b7 £h7µ; b) 17.¥c4 era natural, dar permitea 17...d5! 18.e:d5 ¥d6 , cand negrul nu sta mai rau] 17...h6 [17...d5 era o alternativa sanatoasa, in conformitate cu principiul general valabil al REACTIEI IN CENTRU , CA RASPUNS LA O ACTIUNE PE FLANC : 18.e:d5 (18.£:f4?! £:f4 19.¦:f4 ¥d6³) (posibil e si 18...h6 , cand 19.¤ge4 (¹19.¤h3 - vezi mai jos varianta 18...d5) 19...¤f:d5! (19...¤:d3?! 20.c:d3 ¤:e4 21.d:e4²; 19...¤b:d5 20.¤:f6* ¤:f6 21.¦ae1 ¥d6 22.¤e4 ¥e5=) 20.¤:d5 ¤:d5 e favorabil negrului : 21.¥c4 (‹21.¥d4 £c7µ) 21...¥c6 (incomod pentru negru e si 21...¤:b6 22.a:b6 ¥c6 23.£:f4 £:f4 24.¦:f4 ¢h8! …25.¥:f7?! ¦f8 26.¦e1 ¦ad8 27.¤c3 ¥g5µ) 22.¥d4 £c8! (22...£c7 23.£h5 ¥d6 24.¥:d5 ¦:e4 25.¥:e4 ¥:e4 26.£g4 g5 27.c3 £c6 28.¦f2 ¢h7 29.£h5 ¥g6 30.£h3 ¦e8÷) 23.¥:d5 (23.£h5 £e6³) 23...¥:d5 24.£:f4 £c6 25.£g3 £g6 26.£:g6 f:g6 27.¤c3 ¥c6³) 18...£e5!? 19.¤h3 (19.£:f4 £:f4 20.¦:f4 h6 21.¤f3 ¤b:d5 22.¤:d5 ¤:d5 23.¦c4 ¤:b6 24.a:b6 ¥d8³) 19...¤:d3 20.£:d3 (20.c:d3 ¥:h3 21.g:h3 ¥d6 22.¦ae1 £f5 23.¥d4 ¥c7³) , cand jocul negrului e preferabil dupa 20...¥f5! (20...¥:h3 21.g:h3!ƒ) 21.£c4 (21.£d4 ¥d6 22.¤:f4 ¥:c2³) 21...¦ac8 22.¥d4 ¦:c4 23.¥:e5 ¥:c2 24.¦:f4 ¦:f4 25.¤:f4 ¥d8! 26.¥d4 g5!? 27.¤h3 ¤e4 si negrul sta mai bine] 18.¤h3

5454

XIIIIIIIIY9rwq-+r+k+09+p+lvlpzp-0

9pvL-zp-sn-zp09zP-+-+-+-09-sn-+Pzp-+09+-sNL+Q+N09-zPP+-+PzP09tR-+-+R+K0

xiiiiiiiiy18...g5? ( Intuitia nu l-a inselat pe alb ; adversarul greseste si va cadea sub un atac greu de parat ) [a) 18...¤:d3 19.c:d3 d5 (19...g5 20.¤:f4! - vezi partida) 20.¤:f4 readuce jocul pe un fagas normal, dar cu sanse mai bune la alb, care are fortele mai centralizate : 20...d:e4 21.d:e4 £e5 (21...¥g4 e in favoarea albului dupa 22.£f2! ¥d6 23.¤fd5 ¥e5 24.¤:f6* ¥:f6 25.¤d5) 22.¤fd5 ¥e6 23.¥c7²; b) 18...¥:h3 era o alternativa preferabila fata de partida, chiar daca 19.g:h3!? (19.£:h3 £c8! 20.£f3 ¥d8 21.¥d4 £g4 cu joc echilibrat) , cu ideea Rg1, ar fi dat albului sanse la initiativa pe flancul regelui, exploatand "exilul" temporar al damei adverse pe cealalta aripa. Negrul poate "calma" insa jocul CU TIPICA REACTIE IN CENTRU , IMPOTRIVA UNEI OPERATII DE FLANC : 19...¤:d3 (19...£c8 20.¦g1 £e6 21.£:f4 ¤d7 22.¥e3 ¥g5 23.£g3ƒ; 19...g5 20.h4 d5 21.e:d5 ¤d7 22.h:g5 h:g5 23.¥e4 … Qh5 ‚; 19...¥d8!? nu-i rau, dar situatia ramane neclara dupa 20.¥d4 ( nimic nu da 20.Qxf4 d5 ) 20...¤c6 21.¥:f6 ¥:f6 22.£:f4 ¦f8 23.¦g1 ¢h8 ( 23...Bg5 !? … Qd8 ÷ ) 24.¤d5 ¥e5 ( 24...Bxb2? 25.e5!± ) 25.£h4 £a7!? … Rae8-e6 ÷; 19...d5 , amanand schimbul la d3, pare o posibilitate satisfacatoare pentru negru, de pilda 20.e:d5 ¥d6 21.¦a4

5555

¤:d3 22.£:d3 ¤d7 23.¥d4 £d8÷) (20.£:d3 permite 20...g5!? (20...d5 21.e:d5 ¥d6 22.¥d4 ¥e5 23.¦a4 …¤d7 24.£f5! cu initiativa) , cand 21.¥d4 (preferabile sunt actiunile pe "g" : 21.¦g1 ¤d7 22.¤d5 ¤e5÷ …23.£e2 f3!; sau 21.h4 ¤g4 22.¤d5 ¤e5 23.£e2 £c8 ( 23...f3 24.Rxf3! ) 24.h:g5 h:g5 25.¦g1 ¤g6! 26.¤c7 £d7÷) 21...¤d7! (21...£c8? 22.¦:f4! g:f4 23.¦g1* ¢h7 24.¤d5 cu atac puternic) 22.¤d5 ¤e5 da joc foarte bun negrului, de pilda : 23.£e2 ¥d8 24.£h5 ¦e6) 20.c:d3 (Acum 20...g5? 21.¥d4! pune mari probleme defensive negrului, de exemplu : 21...d5 (21...¤d7? 22.£h5+-; 21...£c8?! 22.¦g1± …¢h7 23.h4+-) 22.e5 ¤d7 23.£h5 ¤:e5 24.¦:f4!±) 20...d5! 21.e:d5 (‹21.¤:d5 ¤:d5 22.e:d5 £d6 23.¦a4 g5³) 21...¥d6 si negrul nu sta mai rau dupa 22.¦ae1 (22.¦g1 £c8! … Qf5, cu joc bun la negru dupa 23.¥d4 £f5 24.¤e4 ¥e5 25.¥:e5 ¦:e5 26.¤d6 £h5 27.£:f4 ¤:d5³; 22.¦ac1 g6! …23.h4 h5 24.¦g1 ¥e5) 22...¦:e1 23.¦:e1 ¤d7!? (sau 23...£c8 24.¥d4 £f5 25.¤e4 ¥e5 26.¤:f6* ¥:f6 27.£e4 £:e4* 28.¦:e4 ¥:d4 29.¦:d4 ¦d8=) 24.¥d4 £c7 25.h4 (‹25.£g4 ¤e5 26.£f5 ¤f3 27.¥b6 £c8³) 25...¤e5 26.£e4 (26...f3 27.£f5! (27.¥:e5?! ¥:e5³ 28.£:e5? f2–+) 27...f6 28.¤e4 £e7 29.¦g1ƒ) 26...f6! 27.¦g1 ¦f8!? (27...¢h8 28.£f5 ¤f3 29.¦:g7 ¢:g7 30.£:f6* ¢h7 31.£f5* ¢g8 32.£g6* ¢f8 33.£:h6* ¢e7 34.£e6* ¢f8 35.£h6*=) 28.¥b6 (‹28.£f5 ¤f3!) 28...£d7 29.£:f4 ¤:d3 30.£:h6 ¥e5©; c) 18...d5 era o continuare destul de sigura, care nu evita complicatiile, dar ar fi limitat sansele albului de a prelua iniatitiva : A) 19.e:d5 g5! 20.¤f2 £d6 21.¤fe4 (21.¦ad1 ¤:d3 22.£:d3 ¥d8! 23.¥d4 ¥:a5 24.¤fe4 ¤:e4 25.¤:e4 ¦:e4 26.£:e4 ¦e8 27.£d3 ¥g4 28.c4 ¥e2µ) 21...¤:e4 22.£:e4 f5 23.£f3 ¥f6³; B) 19.¤:f4 d:e4 20.¥:e4 (‹20.¤:e4 ¤:d3 21.c:d3 £e5!³) 20...¥g4 (‹20...¤:e4 21.¤:e4 £e5 22.¤d3) 21.£f2! (21.£g3 £c8 e fara probleme la negru) 21...¥d6! (21...£c8 22.¤fd5²; 21...¤:e4 22.¤:e4 £e5 23.¦ae1 £b5 24.¤c3 £d7 25.h3²; 21...¥f8 22.¥d5²) , cu egalitate dupa 22.¦ae1 ¤:e4 23.¦:e4 ¦:e4 24.¤:e4 ¥:f4 25.£:f4 £:f4 26.¦:f4 ¥e6; C) 19.¤:d5!? ¤f:d5 (19...¤b:d5 20.e:d5 g5 21.c4 …£e5 22.£d1! ¥:h3 23.g:h3 ¤e4 24.¦e1 f5 25.£h5 cu complicatii unde sansele albului par preferabile) 20.e:d5 g5 21.¤f2 (21.c4 £e5! , cand 22.£d1 ¤:d3 23.£:d3 £:b2 24.¥d4 ¥f5! duce la avantajul negrului) 21...£e5 (21...£d6 22.c4 ¦ac8 23.¦ae1! ¤:d3 24.£:d3 £g6

5656

25.£c3 … Bd4) 22.c4 ¦ac8 23.¦ae1!? (23.b3 ¥d6 cu joc bun la negru) 23...£:b2 24.c5 (‹24.¦e2 £g7 25.¦fe1 ¥f8µ) 24...¤:d3 25.¤:d3 £d2! (25...£b5 26.¤:f4! g:f4 27.£:f4©) 26.d6 (26.¤e5 ¥:c5 27.¦d1 £:d1 28.¦:d1 ¦:e5³) 26...¥f6 (27.£:b7 ¦:e1 28.¤:e1 (28.¦:e1 ¥f5 29.d7 ¦f8 30.£f3 ¥:d7 31.c6 ¥f5³) 28...£e2 29.¦g1 £b5 30.£d5 ¦e8³) 27.¦d1 £e2 28.¤b4 si albul tine echilibrul, de exemplu : 28...¦e3 29.£:e2 ¦:e2 30.c6!] 19.¤:f4! ( poanta jocului alb, clar subestimata de catre negru ) 19...g:f4 [19...¥g4 20.£g3 d5 21.¤f:d5 £:g3 22.¤:e7* ¦:e7 23.h:g3 ¤h5 24.¢h2 ¦d7 25.¥c4±] 20.£:f4 ( Cele doua piese grele ale negrului din coltul tablei sunt simple spectatoare la atacul albului ) 20...¤:d3 [20...¥e6 21.¤d5! (nu 21.£:h6? ¤g4÷ … Ne5) 21...¤f:d5 22.e:d5 ¤:d3 23.c:d3 (sau 23.£g3* ¥g5 24.d:e6 ¤e5 25.e:f7* ¤:f7 26.h4±) 23...¥g5 24.£f3 £c8 25.d:e6 £:e6 26.£:b7 ¥f6 27.¦a4 ¥:b2 28.¦af4] 21.c:d3 ¥e6

9rwq-+r+k+09+p+-vlp+-0

9pvL-zplsn-zp09zP-+-+-+-0

9-+-+PwQ-+09+-sNP+-+-09-zP-+-+PzP09tR-+-+R+K0

xiiiiiiiiy22.£:h6!± [Precizie pana la capat ; acum 22.¤d5 ¤g4 23.¤c7 ¥g5 dadea negrului sanse de salvare : 24.£g3 h5 25.¤:e6 ¦:e6 26.¦f5 f6 27.h3 d5 28.¥c7 £c8²] 22...¤h7 [Ceva mai bine era 22...¤g4 23.£h5 ¥f8 (23...¢g7 24.¦:f7*!+-; 23...¤e5 24.d4+-; 23...£c8 24.¥d4 f6 25.£g6* ¢f8 26.¦f4+-) 24.d4 ¤h6 25.¦f6±] 23.¦f3+- ¤g5 24.¦g3 f6 25.¥d4 Un exemplu instructiv, ce ilustreaza IMPORTANTA INTUITIEI IN JOCUL LA INITIATIVA , IN ANUMITE SITUATII NU FOARTE CLARE. Conform previziunilor albului, INITIATIVA CU PRONUNTAT CARACTER PSIHOLOGIC l-a dezorientat serios pe adversar, care a omis ideea binecunoscuta de reactie in centru la atacul de flanc, ceea ce l-a dus la infrangere. 1–0

5757

(23) Ionescu,Doru Alexandru - Luther,ThomasRomania-chT, 2005[Stoica]

XIIIIIIIIY9r+-+k+-tr09+-+n+p+p0

9p+-wqp+-zP09+-+p+-zp-09Q+-sN-+-+09+PzP-+-+-09-+-+-zPP+0

9tR-+-+RmK-0xiiiiiiiiy

Ultimul exemplu din acest subcapitol se refera la INITIATIVA CONSECVENTA. Inca din deschidere, albul a dat un pion pentru initiativa, obtinand suficienta compensatie, gratie avansului de dezvoltare. Acum negrul se pregateste sa-si evacueze regele din centru si se pune problema continuarii jocului la initiativa : 26.¦fe1!? ( Albul nu precipita evenimentele, preferand sa termine mobilizarea fortelor, avand in vedere ca regele negru va fi relativ expus si dupa rocada, din cauza "ghimpelui" din h6 ) [Continuarea mai naturala era "spargerea" imediata a centrului cu 26.c4 0–0 (26...d:c4? 27.¦fd1±) 27.c:d5 , ce punea probleme reale negrului, reactia sa optima fiind probabil 27...¤e5!? (Celelalte raspunsuri dau sanse mai bune albului, de exemplu : 27...£:d5? 28.¤c6! ¤c5 29.£g4 ¢h8 30.¦fd1±; 27...e:d5?! 28.¤f5 £e6 29.£g4 f6 30.f4ƒ; 27...¤c5 28.£b4! £:d5 29.¦a5 ¦ac8 30.£c3! e5 31.¤f5 £e6 32.g4²; 27...¤b6 28.£c6! £:c6 29.d:c6 ¦fd8 30.¦fd1²) 28.d:e6 f:e6 29.¦ad1 (29.¦fe1 ¦f4 30.¦ad1 ¦af8„) 29...¦f6 , pentru a elimina incomodul pion alb, de pilda : 30.¤e2!? (30.£a5 ¤f7 31.¤f3 £f4„ …32.¦c1 g4 33.¦c4 £f5) 30...£b8 31.£e4 ¤f7 32.¤d4 ¦:h6 33.g3©] 26...0–0 27.¤f3!? [Un moment critic : ALBUL OPTEAZA PENTRU INITIATIVA BAZATA PE JOC DE FIGURI , amanand iarasi "spargerea" centrului. Dupa 27.c4 compensatia sa pentru pion era consistenta, obligandu-l pe

5858

negru sa caute contrajoc, pentru a nu avea dificultati : A) 27...¤c5 28.£a5! (28.£b4 d:c4 29.¦ad1 ¤e4 30.£b7 ¤c5=) 28...d:c4 (28...f5 29.b4 ¤e4 30.f3 d:c4 31.¦ad1 ¤c3 32.¤:f5 £f4 33.£a1 e:f5 34.£:c3ƒ) 29.¦ad1 e5 30.¤f5 ¤:b3 31.¤:d6 ¤:a5 32.¦:e5 ¤c6 33.¦:g5* ¢h8 34.¦c5 ¤d8 35.¦:c4²; B) 27...e5 28.¤f5 £e6 29.g4!? (29.¤g7 £:h6 30.£:d7 ¢:g7 31.£:d5 ¦fd8 32.£:e5* £f6 si negrul tine echilibrul) 29...d:c4 30.b:c4 ¦fc8 31.¦ac1 ¦c7 32.£a3©; C) 27...d:c4 28.¤f3 (28.¦ad1 ¤e5! 29.b:c4 £c5÷) 28...¦fd8!? (28...¤b6 29.£a5 e5 30.¦:e5 f6 31.¦ee1 c:b3 32.¦ad1 £c6 33.¤d4 £b7 34.£b4 ¦f7 35.£:b3 ¤d5 36.£f3 si albul mentine initiativa) 29.¤:g5 (29.£:c4 £f4 30.¦a5 ¦ac8! …31.£:f4 g:f4 32.¦g5* ¢f8 33.¦g7 ¤f6 34.¤g5 ¦d7 cu joc aproximativ egal) 29...£f4! cu situatie echilibrata. de exemplu : 30.¦e3 ¤e5 31.¦g3 ¤g4 32.¤f3 (32.¤h3 £d4) 32...¦ac8 33.¦e1 ¢f8 34.£b4* ¢e8 35.£a4* ¢e7 36.£b4* ¢e8=] 27...f6 [27...¤c5!? ar fi dus la complicatii interesante, dar negrul si-a propus probabil sa evite momentele tactice : 28.£d4 f6 29.¤:g5!? (in favoarea negrului este 29.£g4 ¤e4 30.c4 f5 31.£h5 ¦f6! , cu ideea 32.¤:g5 £f4!µ) 29...¤:b3 30.£g4 f5 31.£a4 ¤:a1 32.¦:e6 £c7 (32...£c5 33.£:a1 ¦a7 34.£e1©) 33.£:a1 ¦fe8 34.c4! (34.¦f6 £e5! 35.¦f7 ¦e7³; 34.£:a6 ¦f8! 35.£d6 £:d6 36.¦:d6 ¦fd8 37.¦f6 ¦d7 38.¦:f5 ¦a1* 39.¢h2 ¦a6³) 34...d:c4 35.£d4! si totul se termina cu sah etern dupa 35...¦ed8 36.¦e8* (sau 36.¦g6* h:g6 37.h7* £:h7 38.£:c4* ¢h8 39.¤:h7 ¢:h7 40.£h4* ¢g8 41.£f6=) 36...¦:e8 37.£d5* ¢f8 38.£:f5* ¢e7 39.£e6* ¢f8 40.£f5*=] 28.£g4 e5

XIIIIIIIIY9r+-+-trk+09+-+n+-+p0

9p+-wq-zp-zP09+-+pzp-zp-09-+-+-+Q+09+PzP-+N+-09-+-+-zPP+0

9tR-+-tR-mK-0xiiiiiiiiy

( Nu-i gresit, insa de aici pleaca viitoarele necazuri ale

5959

negrului ) [Avansarea pionului "e" impiedica instalarea calului alb la d4, dar SLABIREA CAMPURILOR (in acest caz f5) FAVORIZEAZA DE REGULA PARTEA CARE JOACA LA INITIATIVA. Recomandabila in astfel de situatii e APARAREA ACTIVA, asa ca ar fi fost de preferat interventia calului negru 28...¤c5 , de pilda : 29.¤d4 (29.¦ad1 £f4! 30.£:f4 g:f4 31.b4 ¤e4 32.c4 ¦fe8 33.¦d4 ¦ad8 …34.¦a1 ¤c3!³; 29.c4 £f4! 30.£:f4 g:f4 31.c:d5 e:d5 32.¤d4 ¢f7 si negrul nu sta mai rau in final) , cand mentinerea unei structuri elastice cu 29...¦fe8! (29...e5 30.¤f5 - vezi mai jos 29.Nh4) 30.¦a5 (30.c4?! d:c4 31.b:c4 £f4³; 30.b4 ¤e4 31.f3 ¤:c3 32.¤:e6 si negrul poate forta remiza : 32...¤e4 33.¤g7 £b6* 34.¢h2 £c7* 35.¢g1 £b6*=) limiteaza potentialul initiativei albului dupa 30...¦ac8 (30...¦ab8 31.b4!? ¤e4 32.¦:e4 d:e4 33.¦:g5* ¢h8 34.¦a5©) 31.¦e3 £f4] 29.¦ad1!? ( In mod inspirat, dupa cum va demonstra partida, albul incheie centralizarea fortelor, continuand o strategie pe care a mai aplicat-o la inceputul acestui exemplu : nu forteaza evenimentele, incercand sa creasca presiunea ) [29.¤h4 era natural si tentant, dar probabil ca marele maestru german (aflat in fata unor amenintari concrete) ar fi gasit solutia corecta : 29...¤c5 30.¤f5 £c7! (30...£e6 31.f4! si albul mentine initiativa dupa 31...¦f7 32.f:g5 ¢h8 33.g6 h:g6 34.£:g6 ¦g8 35.¤g7ƒ) 31.¦ad1 ¦ad8 32.¤e3 £d7! (32...£c6?! 33.¤:d5!± …¦:d5? 34.£c4 ¦fd8 35.¦:d5 £:d5 36.¦d1+-; 32...£f7 33.£b4! ¤e4 34.¤:d5 ¦:d5 35.£:e4²) 33.£b4 £b5! 34.¤:d5 £:b4 35.¤:f6* ¢f7 36.c:b4 ¤d3=] 29...¦f7 [Alternativa era 29...a5!? 30.¤h4 ¤b6 31.¤f5 £c5 32.c4 a4÷] 30.¦d2 ( Dublarea turnurilor e o noua decizie inspirata, care pare ca-l va dezorienta pe adversar ) [La joc neclar ducea 30.¤h4 ¦b8 31.¤f5 £c6 32.c4 d4 33.f4 ¢h8÷] 30...¢h8?! [Derutat de jocul aparent "pasnic" al adversarului, negrul nu mai simte pericolul si isi duce regele in coltul tablei. Socotind ca a venit momentul sa-si realizeze pionul in plus, marele maestru german incearca inutil sa impiedica manevra Nf3-h4-f5 ; corect era 30...a5 31.¦ed1 (31.¤h4 £c5 32.¤f5 ¤b6 33.£f3 a4 cu joc bun la negru) 31...¤b6 32.c4 a4÷] 31.¦ed1 ¤b6 32.c4 d4 33.¤:d4! ( Sacrificiul de figura neprevazut sau subestimat de negru ) 33...e:d4 34.¦:d4

6060

XIIIIIIIIY9r+-+-+-mk09+-+-+r+p0

9psn-wq-zp-zP09+-+-+-zp-09-+PtR-+Q+09+P+-+-+-09-+-+-zPP+09+-+R+-mK-0

xiiiiiiiiy ( Albul are doar un pion pe figura, dar initiativa sa e periculoasa in conditiile jocului practic, data fiind pozitia expusa a regelui advers ) 34...£c7?“ [Isi spune cuvantul si criza de timp a negrului ; trebuia jucat 34...£e7 35.¦d6! ¦b8 36.£f5 ¢g8 cu initiativa la alb dupa 37.c5 ¤a8 38.¦d7 £e5 39.£c2ƒ] 35.£e6! ( Dominatia pieselor grele in centru asigura avantajul decisiv al albului, calul in plus al negrului nejucand nici un rol ) 35...¦af8 [35...¦b8 36.¦d8*! ¦:d8 37.¦:d8* £:d8 38.£:f7 £d1* 39.¢h2 £d6* 40.g3+-; 35...¦g8 36.¦d7! ¤:d7 37.£:f7+-] 36.¦d6! ¤c8 37.¦d7+- ¦:d7 38.¦:d7 £c5 39.¦d8 Un exemplu foarte instructiv, ce ilustreaza diverse aspecte practice ale jocului, cand una din parti sacrifica un pion pentru initiativa de lunga durata. Adesori CRESTEREA PRESIUNII E MAI EFICIENTA DECAT AMENINTARILE CONCRETE, in timp ce partea in defensiva nu trebuie sa neglijeze PRINCIPIUL GENERAL VALABIL AL APARARII ACTIVE. 1–0

(24) Jocul pe contraatac II.c) Contraatacul Pentru jucatorul aflat sub atac, prioritatea nr. 1 este sa prevada, sa preintampine si sa respinga amenintarile directe ale adversarului, ceea ce necesita o buna tehnica de calcul al variantelor. Pe un palier superior, accesat cu atat mai frecvent cu cat creste nivelul tehnic general al jucatorului, se situeaza incercarile partii in defensiva de a modifica "tabloul" luptei, apeland la simtul de orientare strategica. Pentru a-si

6161

usura apararea, un jucator cu experienta va cauta ( in functie de caracteristicile pozitiei ) fie momentul prielnic pentru declansarea unui eventual contraatac, fie idei viabile de contrajoc activ, iar daca situatia nu permite, va incerca sa reduca prin simplificari potentialul advers de atac. Contraatacul, ce constituie subiectul acestui subcapitol, este indreptat de regula impotriva regelui advers, dar in anumite situatii pot exista si alte tinte, cum ar fi de pilda pionii de pe un flanc, ramas neprotejat prin plecarea pieselor la atac. Regele partii in avantaj poate fi vulnerabil, cand pozitia sa devine relativ expusa prin deplasarea multor piese intr-o zona mai departata fie in atac, fie pentru a captura pioni. Inca din primii ani ai junioratului, e necesar ca tinerii jucatori sa inteleaga IMPORTANTA CATORVA FACTORI legati de aceasta tema : - MOMENTUL DECLANSARII CONTRAATACULUI ( de cele mai multe ori, momentul prielnic e de scurta durata si daca-i ratat, ocazia nu mai revine ) ; - FACTORUL TIMP ( in mod frecvent mai important decat cel material, pe durata contraatacului ) ; - "SIMTUL" DINAMIC AL ATACULUI SI CONTRAATACULUI ( legat de abilitatea de a calcula variantele rapid si relativ corect ). Asa cum demonstreaza practica, exista constructii de joc de mijloc unde confruntarea atac-contraatac se intalneste mai frecvent, cum ar fi schemele de tip sicilian, cu rocade diferite. In astfel de situatii, una din parti ataca pe un flanc si deplasarea fortelor sale creeaza conditii pentru un eventual contraatac pe flancul opus. Pentru jucatorii care au in repertoriu acest gen de sisteme, FAMILIARIZAREA CU PROBLEMELE SPECIFICE JOCULUI DE CONTRAATAC TREBUIE NEAPARAT SA COMPLETEZE PREGATIREA UZUALA IN DOMENIUL DESCHIDERILOR. De mentionat ca sansele de reusita ale unei actiuni de contraatac cresc daca adversarul e in criza de timp sau a fost surprins de schimbarea "tabloului" luptei si nu a izbutit sa depaseasca momentul psihologic.

(25) Efimenko,Zahar - Lupulescu,Constantin

6262

TCh-Europe Boys U18 Balatonlelle, 2001[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9-+-+k+-tr09tr-+-vlp+p09-+lzppzp-+09zppwq-+P+-09-+-+P+-wQ09+-sNL+-+-0

9PzPP+-+PzP09+K+R+-+R0

xiiiiiiiiy Iata un exemplu foarte instructiv pe tema confruntarii atac-contraatac, tipica in multe scheme din Siciliana : 17.e5!? [Albul vrea sa-si converteasca avansul de dezvoltare intr-un atac impotriva regelui advers ramas in centru si spera sa obtina mai mult decat i-ar putea oferi varianta mai naturala 17.f:e6 f:e6 18.e5!? f:e5 , cand 19.£g4 (sau 19.£h3 ¢d7 20.¥:b5!? ¥:b5 21.¦d5 £c6 22.¦:b5 ¦b7÷) 19...¢d7 20.¦hf1 a4 ( …a3 ) 21.a3 duce la joc neclar in varianta tematica 21...¦b8!? (21...¦aa8 22.¦f7 ¦ag8 23.£h4ƒ) 22.¥e2 h5! (nu 22...b4?? 23.£:e6* ¢:e6 24.¥g4#) 23.£g7 (23.£:h5?? b4–+ ilustreaza triumful contraatacului negru) 23...b4 24.¦f7 ¦e8 25.a:b4 £:b4 26.£:e5 a3 si confruntarea atac-contraatac se termina nedecis dupa 27.¤b5! ¥d5 28.£d4 ¦a4 29.b3 ¦f8! cu joc aproximativ egal] 17...f:e5 [17...d:e5? 18.f:e6±] 18.£h5 ( Asa spera albul sa "fixeze" regele advers in zona de atac ) 18...a4!? ( O mutare in spiritul pozitiei si al temei in discutie : NEGRUL NU SE APARA PASIV CI CAUTA CONTRAJOC ) [a) 18...¢d8?! e ineficient aici : 19.£:f7 e:f5 20.¥:b5! (mai tare decat 20.¥:f5 ¦f8 21.£:h7 a4 22.¥e4 a3÷) 20...¦f8 (20...¥:b5 21.£g7 ¦f8 22.¦d5±) 21.£g7 ¥a8 22.¥a4±; b) 18...e4?! nu rezolva problemele defensive ale negrului dupa (19.¥:e4 ¦c7! (19...b4 20.¥:c6* £:c6 21.¤e2 e5 22.f6! ¥:f6 23.¦hf1 ¦c7 24.£f5 ¥g7 25.¤g3©) 20.£e2 b4÷) 19.¤:e4! ¥:e4 20.¥:e4 ¥f6 21.¦he1!± (Impiedica formarea "bateriei" de contraatac dama+nebun ; oarecum paradoxal, regele negru ar fi mai in

6363

siguranta in centru dupa 21.£f3 ¢e7 22.f:e6 f:e6 23.¦de1 b4) 21...0–0 (21...¦e7 22.£h6 ¥e5 23.£h4±) 22.¦d3! ¥g7 23.¦g3 £e5 24.c3 si contraatacul negru pe diagonala a1–h8 nu face fata atacului alb, care dispune de mai multe forte : 24...e:f5 (24...b4 25.¦ee3 ¦b8 26.¥d3+-) 25.¦g5! £e6 26.¦:f5 £g6 27.£h4 h6 28.¦e3 d5 29.¦g3+-; c) 18...e:f5 era o alternativa "linistita", care lasa insa initiativa albului dupa (19.¥:b5!? ¥:b5 20.¦d5 nu da prea mult dupa 20...£c6 (20...¥e2 21.£:e2 £c6 22.¦f1 f4 23.g3©) 21.¦:b5 ¦b7 22.¦:b7 £:b7 23.£:f5 £:g2÷) 19.£:f5 ¥d7 20.£f3 (20...b4 21.¤e4 £c6 (21...£b6 22.¤f6* ¥:f6 23.£:f6± … Bc4) 22.¤f6* ¥:f6 23.£:f6ƒ) 20...a4!? 21.¤e4 (21...£c6 22.¤f6* ¥:f6 23.£:f6 ¦f8 (23...¦g8? 24.¥:h7 ¦:g2 25.¦:d6+-) 24.¦he1ƒ) 21...£b6 22.¤f6* ¥:f6 23.£:f6 ¦g8! 24.g3! (24.¥:h7 ¦:g2= …25.¦:d6? ¦g1* si negrul castiga; 24.¦hf1 ¥e6 25.g3 a3„) 24...¥e6 (24...h5? 25.¥h7 ¦f8 26.¦:d6+-) 25.¥:h7 ¦f8 26.¥f5²] 19.f:e6

XIIIIIIIIY9-+-+k+-tr09tr-+-vlp+p09-+lzpP+-+0

9+pwq-zp-+Q09p+-+-+-+09+-sNL+-+-0

9PzPP+-+PzP09+K+R+-+R0

xiiiiiiiiy19...a3! ( Poanta jocului negru : APARAREA SA SE BAZEAZA PE CONTRAATAC ) 20.¥:b5 [a) 20.¦df1? este prea lent si contraatacul negru triumfa : 20...¢d8! (sau 20...Qb4 !, dar nu 20...a:b2? 21.£:f7* ¢d8 22.£f2!÷) 21.e:f7 (21.£:f7 £b4 22.¤d1™ a:b2 23.£f2 £a5–+; 21.£e2 £b4 22.¤d1 e4–+) 21...£b4 22.f8£* ¥:f8 23.£g5* ¥e7 24.£c1 ¦g8–+; b) 20.¥e4 £b4! duce fortat la egalitate, similar desfasurarii jocului din partida : 21.¥:c6* ¢d8 22.¤a4™ ¦:a4 (nu 22...b:a4? 23.£:e5 ¢c7 24.£:h8 f6 25.¢c1 £f4* 26.¦d2 a:b2* 27.¢b1 £:d2 28.£e8+-) 23.£:e5 ¢c7 24.£:h8 f6 25.b3 £c3 26.¢c1 £e3* 27.¦d2 ¦d4=] 20...£b4! ( Raspunsul unic, dar suficient

6464

pentru salvare. In astfel de situatii, FACTORUL TIMP E ADESEA MAI IMPORTANT DECAT MATERIALUL ) [20...¦b7? 21.¦d5+-; 20...a:b2? 21.¥:c6* £:c6 22.e:f7* ¢d8 23.£:e5+-; 20...0–0 21.e:f7* ¢h8 22.¥d3+-] 21.¥:c6* ¢d8 22.¢c1 [22.¦:d6*?! ¥:d6 23.£g5* ¦e7! 24.£c1 (24.¤a4 ¢c7–+) 24...¦:e6µ] 22...£f4*

XIIIIIIIIY9-+-mk-+-tr09tr-+-vlp+p09-+LzpP+-+09+-+-zp-+Q09-+-+-wq-+09zp-sN-+-+-09PzPP+-+PzP09+-mKR+-+R0

xiiiiiiiiy23.¢b1 [Incercarea de a evita remiza cu 23.¦d2?! a:b2* 24.¢b1 (24.¢d1 ¦:a2!–+) 24...£:d2 25.£h3 da sanse mai bune negrului dupa 25...£f2! (25...¥g5 26.¢:b2™ £d4 27.¦d1 duce la complicatii neclare : 27...¥d2 28.¦:d2 £:d2 29.£h4* ¢c7 30.¤d5* ¢b8 31.e7) 26.¤d5 f:e6 27.£:e6 £d4 , de pilda : 28.¤:e7 ¦:e7 29.£b3 £a7 30.¦d1 ¢c7µ] 23...£b4 24.¤a4 ( ultima incercare ) 24...¦:a4 [24...¢c7? 25.c3 £c4 26.¥d5+-] 25.£:e5 ¢c7 [25...f6? 26.¦:d6*] 26.£:h8 [26.£b5? £:b5 27.¥:b5 ¦b4µ; 26.¦:d6?! ¥:d6 27.£:h8 ¦a5! 28.e7 ¥:e7 29.¦d1 ¥d6 30.b3 ¢:c6 31.£e8* ¢b7 32.£:f7* ¥c7 si pentru egalitate trebuie sa lupte albul] 26...f6= ( Negrul a calculat foarte exact "de la distanta" : pozitia e remiza, turnul in plus nefiind util albului pentru a scapa de sah etern ) 27.b3 [27.¢c1 £f4* 28.¦d2 ¦d4 29.b:a3 £:d2* 30.¢b1 ¦b4*!= cu sah etern dupa 31.a:b4 £:b4* 32.¢c1 £f4* 33.¢d1 £d4* 34.¢e2 £c4* 35.¢e3 £c3* 36.¢f2 £d4*] 27...£c3 28.¢c1 £e3* 29.¦d2 ¦d4 30.¦hd1 ¦:d2 31.¦:d2 £e1* 32.¦d1 £e3* 33.¦d2 £e1* 34.¦d1 Un exemplu ilustrativ atat pentru ACTIUNEA COMBINATA A NOTIUNILOR DE INITIATIVA, ATAC, CONTRAJOC SI CONTRAATAC IN PRACTICA, cat si pentru IMPORTANTA FACTORULUI TIMP IN POZITIILE CU ATAC-CONTRAATAC. ½–½

6565

(26) Pinter,Gabor - Raceanu,ValentinTCh-Europe Boys U18 Balatonlelle, 25.06.2001[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9-+-+-trk+0

9zpp+rvlpzp-09-+-+l+-zp0

9+-wqNzp-+-09-+L+P+PzP09+-+-+-+-0

9PzPP+Q+-+09+K+-+R+R0

xiiiiiiiiy Cel de-al doilea exemplu din acest subcapitol provine dintr-o partida jucata la aceeasi competitie ca si cea precedenta : campionatul european pe echipe sub 18 ani din 2001. Albul e pregatit sa declanseze atacul pe flancul regelui cu g4-g5, asa ca negrul trebuie sa caute contrajoc fara intarziere : 23...b5! [23...a6?! 24.g5 b5 25.¥b3± pierde un tempo important fata de partida; 23...¦c8?! e insuficient : 24.¥b3 …a5 25.g5 a4 (25...¢h7 26.£h5) 26.¥:a4 ¦:d5 27.e:d5 ¥:d5 28.¥b3! ¥:h1 29.¦:h1±] 24.¥b3 [Albul evita sa deschida verticala 'b", dar 24.¥:b5 ar fi pus mai multe probleme negrului : A) 24...¦b7 25.¥c4! (25.¥a6? ¥:d5 26.e:d5 ¦:b2*!µ) 25...¦fb8 26.¥b3 (sau 26.b3 ) 26...a5 27.a4²; B) 24...¥:d5 25.e:d5! (25.¥:d7 ¥c4 da sanse mari de remiza dupa 26.£f2 ¥:f1 27.£:c5 ¥:c5 28.¦:f1 ¦d8 29.¥b5 ¦d2 30.¥c4 ¦f2) 25...¦:d5 26.¥d3 £d6 27.g5 ¦d4 28.a3²; C) 24...¦:d5!? 25.e:d5 ¥:d5 26.¦h3 ¦b8 27.a4 ¥e6 (27...a6?! 28.¥:a6± …¥e6 29.¥b5 £d5 30.¦b3 £d4 31.¥c4+-) (28.¦d1!? , impiedicand Qd4 ar putea fi mai periculos pentru negru : 28...¥f6 (28...h5 29.¦c3! ¥:g4 30.¦:c5 ¥:e2 31.¦:e5 ¥:d1 32.¦:e7 cu final avantajos albului, de pilda : 32...g5 33.h:g5 ¦c8 34.¥d3 h4 35.¦e4 h3 36.¦h4±) 29.£e4 £c8 30.¦hd3!² …¥:g4 31.¥d7±) 28.¦c3 £d4! 29.g5 (29.¦c7 ¥:h4 30.c3 £d6! 31.¦:a7 £d5 da negrului contraatac periculos) 29...a6! (29...h:g5 30.h:g5 a6 31.¦d1 £f4 32.¦h1

6666

¥:g5 33.¥c4²) 30.¦d1 £f4 31.¦f3 (mai exact decat 31...£g4 32.¥c6! , cand albul pastreaza sanse mai bune : 32...h:g5 (32...¥a3? 33.b3± …¥:b3 34.c:b3 ¦:b3* 35.¢a1 ¥b2* 36.¢a2 ¦a3* 37.¢b1+- si dansul regelui alb decide) 33.h:g5 (33.£:e5 ¦c8÷) 33...¦b6 (33...¥:g5 34.£:e5 ¦c8 35.¥d5± …£:a4 36.¥:e6! £:c2* 37.¢a2 £a4* 38.¦a3+-; 33...¥a3?! 34.b3 £:g5 35.¦h1±) 34.¥d5 ¥:g5 35.¥:e6 ¦:e6 36.c4²) 31...¥g4! ( a 3-a mutare cu semn de exclamare din ultimele patru ale negrului ) 32.¦:f4 ¥:e2 33.¥:e2 e:f4 si negrul tine echilibrul in final, de exemplu : 34.¦d7 ¦e8 35.g:h6 ¥:h4 36.¥:a6 g:h6 37.¥c4 ¦e7] 24...a5„ 25.g5 a4

XIIIIIIIIY9-+-+-trk+09+-+rvlpzp-09-+-+l+-zp0

9+pwqNzp-zP-09p+-+P+-zP09+L+-+-+-0

9PzPP+Q+-+09+K+-+R+R0

xiiiiiiiiy ( Partida a intrat in scenariul tematic : CONTRAATACUL DECLANSAT LA TIMP CONTRABALANSEAZA FORTA ATACULUI ) 26.¤f6* ( O ultima "zvacnire" in atac, insa fara sorti de izbanda ) [Nu da nimic nici 26.¤:e7* ¦:e7 (26...£:e7? 27.¥:e6 £:e6 28.£:b5±) 27.¥:e6 ¦:e6 28.¦h3 ¦d8=] 26...g:f6 [Posibil era si 26...¥:f6 27.¥:e6 f:e6 28.g:f6 ¦:f6 29.¦:f6 g:f6 30.£g4* ¢f7 31.¦g1 (31.£h5* ¢g7=) 31...£f8 32.£e2 £c5 33.£g4=] 27.g:f6 ¥:f6 28.¦:f6 a:b3 si acum albul e nevoit sa forteze remiza : 29.£g2* [29.a:b3? ¦a8 30.¦:h6 £a7–+; 29.c:b3? ¢h7 30.£h5 £e3–+] 29...¢h7 30.¦:h6* ¢:h6 31.£g5* ¢h7 32.£h5* ¢g7 33.£g5* ¢h7 ½–½

(27) Cautarea contrajocului II.d) Cautarea contrajocului Atunci cand adversarul sta mai bine sau are initiativa, un jucator cu experienta stie ca trebuie sa caute contrasanse,

6767

evitand pe cat posibil apararea pasiva. Inca de la primii pasi in sah, copiii trebuie educati in spiritul jocului activ, pentru ca in partida sa manifeste o PERMANENTA PREOCUPARE PENTRU GASIREA SI APLICAREA IDEILOR DE CONTRAJOC. Importanta acestei directii in antrenamentul juniorilor e subliniata si de faptul ca, in majoritatea schemelor moderne de deschidere, strategia negrului se bazeaza in buna masura pe contrajoc. Se poate spune ca DEZVOLTAREA "SIMTULUI" PENTRU INITIATIVA SI CONTRAJOC, IN PARALEL CU AMELIORAREA CONTINUA A ABILITATII DE CALCUL AL VARIANTELOR, E CEL PUTIN LA FEL DE IMPORTANTA CA ALCATUIREA UNUI REPERTORIU DE DESCHIDERI "BETON".

(28) Hracek,Zbynek - Nisipeanu,Liviu DieterOlympiad Bled SLO, 01.11.2002[Nisipeanu & Stoica]

XIIIIIIIIY9-tr-+-trk+09+-+-+-zpp0

9p+-wq-zp-vl09+-+p+-+Q09-+-zp-zPP+09+-+L+-+-09PzP-+-+-zP09+-+-tRRmK-0

xiiiiiiiiy Iata un exemplu instructiv pe tema obtinerii contrasanselor : 25...£d7! [Negrul se afla intr-un moment critic : albul are initiativa pe flancul regelui, unde ameninta sa declanseze atacul cu g4-g5, asa ca e necesara o precautie sporita in ALEGEREA PLANULUI CARE OFERA CONTRASANSE REALE. Natural e 25...¦:b2 , dar dupa 26.g5 ¦d2 interventia nebunului pe diagonala c8-h3 pune pe negru in dificultate : A) 27.£h3 f:g5 28.f:g5 ¦:d3„; B) 27.¥b1 f:g5 28.f:g5 g6! 29.£:h6 ¦:f1* 30.¦:f1 £e7 31.¥:g6 (31.£h4? £e3* 32.¢h1 ¦d1; 31.£h3 £e3* 32.£:e3 d:e3=) 31...h:g6 32.£:g6* ¢h8=; C) 27.¥f5! ¢h8 (27...g6? pierde dupa 28.£:h6 g:f5 29.¢h1+-;

6868

27...f:g5 28.f:g5±) (posibil e si 28.g:h6 g6™ 29.£g4 (29.¥:g6?! h:g6 30.£:g6 £d7=) 29...¦:a2 30.¦e6 £c5 31.¥d3±) 28.¦e6! £a3 (29.g:f6?! g:f6 30.¢h1 ¦g8 31.¦c6 (31.¦e8 ¦:e8 32.£:e8* £f8=) 31...¦dg2! cu sah etern dupa 32.¦c7 ¦g1* 33.¦:g1 ¦:g1* 34.¢:g1 £e3*=) 29.g:h6 g6 30.£h3 (30.¥:g6? h:g6 31.£:g6 ¦g8 32.¦e8 £e3*!µ; 30.£g4 ¦:a2 31.¦fe1± e de asemenea posibil) 30...£:a2 (¹30...£c3 31.¦fe1!±) 31.¦:f6 (sau 31.¦fe1+- ) 31...¦:f6 32.¥b1 £c4 33.£d7+-] 26.¦e2 [a) 26.¥f5?! permite 26...g6! 27.£:g6* (‹27.£:h6 g:f5³) 27...h:g6 28.¥:d7 ¦:b2 29.¦d1 ¦fb8 30.¦:d4 ¦8b4 cu final preferabil la negru; b) 26.g5 ilustreaza in mod explicit ideea de contrajoc a negrului : 26...g6! 27.£:h6 (27.¥:g6 h:g6 28.£:h6 £g4*=) 27...£g4* 28.¢f2 (28.¢h1? ¦:b2–+) 28...¦:b2* (sau 28...f:g5 29.¦e7 £:f4*=) 29.¦e2 £:f4* 30.¢g1 £g4* 31.¢f2 £f4*= (nu insa 31...f:g5*? 32.£:f8* ¢:f8 33.¢e1*±) ] 26...¦be8! ( Cu doua mutari precise, negrul a egalat sansele ) 27.¦fe1 [a) 27.¦:e8 ¦:e8 28.g5 ¦e3! 29.¥b1 g6 (29...¦h3? 30.£d1±) 30.¥:g6 h:g6 31.£:h6=; b) 27.g5 f:g5 28.f:g5 ¦:f1* 29.¢:f1 ¦:e2 30.¢:e2 £e6* 31.¢d1 £e3=] 27...¦e3 [sau 27...¦:e2 28.¦:e2 £d6=] ( 28.¦:e3 d:e3 29.¦:e3 £d6 30.¢g2 ¢h8= ) ½–½

6969