1. curs profesiile

8/16/2019 1. Curs Profesiile

1/9

PROFESIA. TRĂSĂTURI I CLASIFICĂRI ALE PROFESIILOR Ș

Capitalul uman este stocul de cunoştinţe şi de calificare, utile şi valoroase regăsite în forţa de muncă. Omul

devine forţă de muncă în procesul de socializare. Învăţarea limbii, însuşirea normelor şi valorilor, preluarea

tradiţiilor comune, a valorilor şi a credinţelor sunt condiţii fără de care nici un om nu poate dispune de şansa

participării la viaţa socială comună. Membrii unei societăţi acceptă aceleaşi valori, folosesc aceleaşi reguli înstabilirea relaţiilor interpersonale sau sociale. Copiii, tinerii primesc fondul de cunoştinţe necesare şi câştigă

abilităţile de eersare a unei activităţi. !i dispun de un capital pe care îl vor utiliza conform aspiraţiilor şi în

raport cu condiţiile sociale concrete în care trăieşte. "e capitalul uman depinde avuţia oricărei societăţi.

#ar$ %. &ec'er ( afirma că investiţiile în capital uman produc capital, pentru că nu poţi separa o persoană de

cunoştinţele, calificările, sănătatea sau valorile ei. !ducaţia şi pregătirea profesională sunt cele mai

importante investiţii în capitalul uman. Companiile nu sunt interesate doar de diplome, ci capacităţile

formate i de competen ele care cresc performanţeleș ț ).

%uccesele ecepţionale ale *aponiei şi a altor ţări asiatice arată importanţa capitalului uman pentru creşterea

economică i dezvoltarea durabilă. %unt ţări care nu au resurse naturale, importă resurse energetice, dar ,,s+auș

spriinit pe o forţă de muncă bine şcolarizată, educată, conştiincioasă şi care munceşte din greu. !ducaţia şi

şcolarizarea ţin pasul cu sc-imbările te-nologice şi productivitatea avansată . În plus, rata şomaului tinde să

fie invers corelată cu nivelul de calificare. /ersoanele mai tinere sc-imbă mai des locul de muncă şi

beneficiază de mai multă pregătire şcolară şi pregătire la locul de muncă decât persoanele vârstnice. !istă o

relaţie între creşterea economică şi capitalul uman.

Resursele umane reprezintă ansamblul persoanelor dintr+un anumit spaţiu, privite simultan sub aspect

cantitativ + ca număr, şi calitativ + nivel de competenţă, de educaţie, nivel de formare profesională, stare de

sănătate.

Resursele de muncă sunt partea populaţiei ce posedă ansamblul însuşirilor biologice, fizice şi intelectuale

care fac posibilă participarea directă şi permanentă la o activitate social+economică utilă. /rincipalele

componente sunt0

1 &ec'er, #ar$ %., Capitalul uman. O analiză teoretică şi empirică cu referire specială la educaţie, 122, &ucureşti, (334, pp.(5+(6

2 7dem, pp. )8+)(

3 7bidem, pp. )6+)4

1


2/9

+ Populaţia activă care cuprinde persoanele apte de muncă şi de a produce bunuri şi servicii, în care se

includ0

9 Populaţia ocupată, alcătuită din ,,persoanele în vârstă de muncă, apte de a lucra, ce desfăşoară o

activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de

referinţă, în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii

:salariaţii civili, patronii, lucrătorii pe cont propriu, lucrătorii familiali neremuneraţi, ucenicii şistagiarii remuneraţi, personalul militar;


3/9

+ baza te-nică a muncii devine maşina care subordonează pe om în toate operaţiile0 ritm, solicitări fizice şi

mentale, precizia operaţiilor. Arecerea de la munca pe bază de unealtă simplă la maşină îl transformă pe

lucrător în muncitor parţial care+şi valorifică parţial capacităţile fizice şi intelectuale=+ scindarea muncii în operaţii cât mai simple duce la adâncirea ierar-izării muncii în activităţi inferioare şi

superioare, cu un grad redus de compleitate sau foarte comple= apare dependenţa muncitorului de

maşină=

+ diviziunea muncii profesionale în cadrul industriei maşiniste înseamnă o diminuare a personalităţiiumane=

+ munca în fabrici cu mari colective a impus o disciplină severă te-nologică şi organizatorică.

Ocupaţia este tipul de activitate socială desfăşurată într+o unitate economică sau socială şi care aduce un

venit + în bani sau în natură + unei persoane. Cu toţii depindem unii de alţii pentru a ne câştiga eistenţa, ceea

ce înseamnă că orice ocupaţie răspunde unor necesităţi sociale. 1ctivităţile parazitare B furt, cerşit, speculă,

g-icit etc. deşi aducătoare de venit, nu sunt ocupaţii, pentru că aduc preudicii societăţii.

Meseria este un comple de cunoştinţe obţinute prin şcolarizare şi prin practică, în virtutea cărora o persoană

poate eecuta operaţii de transformare a obiectelor muncii, sau presta servicii.

Profesia este ansamblul de cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice dobândite de o persoană prin

pregătire şi se exercită prin meserie sauşi specialitatea !nsuşite. "ste o acti#itate socială practicată !n

temeiul unei pregătiri şi calificări profesionale$ concretizată !ntr%un document (diplomă sau certificat).

Constituirea profesiei a avut loc în cadrul procesului de profesionalizare a muncii. Conţinutul profesiei,

cerinţele practicării ei, beneficiile sunt epuse în profesiogramă. /rofesiile au apărut în procesul diviziuniisociale a muncii. !le s+au constituit şi ca grupări sociale distincte, cu tradiţii, cutume, practici specifice şi s+

au diferenţiat între ele nu numai prin conţinutul activităţii ci şi prin locul ocupat de posesorii lor în ierar-iile

sociale.

Cea mai simplă împărţire a muncii a fost cea între sarcinile bărbaţilor şi cele ale femeilor. 1poi s+a produs

diferenţierea şi separarea activităţilor sociale, a muncii pe sectoare specializate, pe operaţii specializate. În

plan social, s+a concretizat în diferenţierea în categorii recunoscute social şi specializate funcţional în forma

ocupaţiilor şi a unităţilor de producţie. %ociologic, studiul diviziunii muncii înseamnă identificarea factorilor

care determină ocuparea poziţiilor ocupaţionale de către anumite categorii de persoane, mecanismele

mobilităţii ocupaţionale intra sau intergeneraţionale, efectele sociale ale identificării unei persoane cu o

anumită poziţie din diviziunea muncii5.

5 2. lăsceanu, art. &i#iziunea muncii, în &icţionar de sociologie, pp. (D8+(D(

3


4/9

1proape toate activităţile de muncă cer o calificare :activităţile de manipulare a produselor, încărcare,

descărcare, transport manual nu impun o calificare anume


5/9

sociologie aung în posturi manageriale. În Eomânia, sunt adesea încadraţi în departamentele de resurse

umane sau în sistemul educaţional."upă principalul obiect de activitate sunt0

+ Profesii ,n care se 'ucrea*+ cu oamenii # eersate de persoane sociabile, dispuse să spriine pe ceilalţi, să

manifeste gria faţă de aceştia, să+i îndrume şi să+i convingă. În această categorie intră profesorii, g-izii,

consilierii, medicii, consilierii uridici sau financiari, vânzătorii de produse sau servicii, antrenorii, asisten iiț

medicali, terapeu ii, asisten ii sociali, angaa ii din serviciul public, agen ii de turism, lucrătorii în domeniulț ț ț ț

relaţiilor publice, managerii.

+ Profesii ,n care se 'ucrea*+ cu informaţii în care trebuie înclinaţie spre detaliu, compilare, căutare,

deducţie logică. !emple de asemenea ocupaţii0 contabil, economist, lucrător în domeniul bancar, auditor,

specialist în mar'eting, magaziner, analist de sistem, cercetător.

+ Profesii ,n care se 'ucrea*+ cu 'ucruri # dimensiunea practică include conceperea, crearea, modelarea,

construirea, producerea şi menţinerea în stare de funcţionare a diferite obiecte. /resupun aplicarea unor

principii ştiinţifice, mecanice, electrice, electronice sau de altă natură similară. !le pot solicita, de asemenea,folosirea unor cunoştinţe te-nice adesea mai importante decât îndemânarea :idul carierei, p. 8


6/9

*eserii legate de conducerea instituţiilor$ ser#iciilor$ proiectelor 0 responsabil cu proiecte în ingineria biblioteconomică,director de bibliotecă sau şef de servicii documentare şi culturale, responsabilul unităţii documentare.Hiecare se defineşte prin misiunea fundamentală pe care o are de îndeplinit 0 cercetarea$ prelucarea$ producerea şidifuzarea informaţiei$ în vederea satisfacerii nevoilor de informare eprimate propunând doritorilor surse de informarealcătuite din documente.Hişa descriptivă a meseriei poate fi structurată i astfel0ș+ "enumirea meseriei,+ 1lte denumiri sub care este cunoscută,+ "efiniţie,+ Contribuţia economicăIpedagogică,+ 1ctivităţi predominante,+ Mediul instituţional,+ Competenţe cerute.Competenţele necesare cerute de către fiecare meserie, constituie cadrul util de dezvoltare al unei strategii de formare."omeniile de competenţe sunt0+ Competenţe specifice +,& + Competenţe legate de comunicare+ Competenţe legate de gestiune şi organizaţie + Competenţe generale aplicate la +,&1ptitudinile cerute sunt cele de adaptare, de analiză, de anticipare, de comunicare, spiritul critic, curiozitatea spiritului, puterea deciziei, spiritul de ec-ipă, de iniţiativă, spiritul organizatoric, simţul pedagogic, perseverenţa, rigoarea, puterea desinteză etc.

Eecent a fost adoptată Clasificarea ocupaţiilor din România :COE< care cuprinde şi elemente de descriere a

fiecărei trepte= profesia este specialitatea :calificarea< obţinută prin studii, iar ocupaţia este specialitatea

:calificarea< eercitată la locul de muncă. %unt patru ni#ele de clasificare0

+ nivelul 7 B grupe maore+ nivelul 77 B subgrupe maore+ nivelul 777 B grupe minore+ nivelul 7 B grupe de bază

În Eomânia sunt0 (8 grupe maore, fiecare grupă împărţită în 3 subgrupe= fiecare subgrupă maoră se împarte

în 3 grupe minore= fiecare grupă minoră se împarte în 3 grupe de bază.

Codul unei profesii, ocupaţii este reprezentat de 6 cifre0 prima cifră reprezintă grupa maoră= a doua cifră

reprezintă subgrupa maoră= a treia cifră reprezintă grupa minoră= a patra cifră reprezintă grupa de bază=

ultimele două cifre identifică ocupaţia în cadrul grupei de bază.

7ată un eemplu0Cod 4 #rupa maoră B meseriaşi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şiinstalaţiilor Cod 4 ( %ubgrupa maoră B meseriaşi şi muncitori calificaţi în industria etractivă şi construcţii

Cod 4 ( ( #rupa minoră B mineri şi artificieri, tăietori şi cioplitori în piatrăCod 4 ( ( ( #rupa de bază B mineri şi lucrători în carierăCod 4 ( ( ( 8 ( Ocupaţia B miner în subteran

Clasificarea ocupaţiilor din Eomânia este i aliniere la standardele europene, dar ţine seama i de specificulș ș

economiei româneşti. 1stfel, ocupaţiile sunt clasificate în0

(. 2egiuitori, înalţi funcţionari şi conducători

6


7/9

). %pecialişti :cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice<

. Ae-nicieni

>. Huncţionari

5. 2ucrători, operatori în comerţ şi asimilaţi

6. Muncitori din agricultură şi pescuit

4. Muncitori şi meseriaşiD. Operatori pe instalaţii, maşini şi ansambluri de maşini, ec-ipamente şi alte produse

3. Muncitori necalificaţi

8. Horţele armate

!volutia economică la nivel mondial, procesul de globalizare si fenomenele specific române ti au ucat siș

oaca un rol important în :re


8/9

ocupational poate fi analizat folosind diverse teorii i modele0 functionaliste :K. "ur'-eim, A. /arsons


9/9

1r fi necesară investigarea prestigiului atribuit mai multor ocupatii din Eomânia :din toate grupele

ocupationale COE, atât ocupatii traditionale, cât si ocupatii noi< pentru a surprinde eterogenitatea sistemului

ocupational românesc.

Cercetare asupra pieţii muncii !in *ona (ucureşti#I'fo" :Mitulescu %orin ş.a.<Aopul celor mai solicitate meserii în anii )88) +)88, &ucureşti0(. Confecţioner îmbrăcăminte). 1gent pază şi ordine

. Muncitor necalificat>. Confecţioner încălţăminte5. ânzător Confecţioner tricotae6. ofer4. %udorD. 2ăcătuş3. #ardian public(8. 1gent comercial((. Jidar(). Pesător În udeţul 7lfov eistă o similaritate în structura acesteia, menţinându+se aproimativ aceeaşi ierar-ie relativă.Strate$ii !e recrutare a'e firme'or9 nivelul de instruire, orientarea către un personal adaptat la program în regim de stres şi apt de avea relaţii cu publicul.9 o perioadă de probă prin care se testează maturitatea gândirii, eperienţa, autoorganizarea, rezistenţa la stres.9 capacitatea de a lucra în condiţii de stres, un nivel peste mediu al cunoştinţelor legate de domeniu.Surse'e pentru recrutarea persona'u'uiCea mai importantă sursă de recrutare a personalului, atât pentru firme mari cât şi pentru firme mici rămâne recomandarea primită din partea prietenilor, cunoştinţelor, specialiştilor în domeniu şi partenerilor de afaceri. !ste bine ca tinerii să fieconştienţi de acest fapt şi să încerce să+l folosească în avantaul lor. "e eemplu, la plecarea de la o firmă la care au lucrateste foarte important să plece cu o recomandare bună sau cu o trimitere către un alt angaator din domeniu. !i trebuie să+şiconstruiască un sistem propriu de relaţii şi să fie atenţi la impresia pe care o lasă unora sau altora dintre oamenii cuinfluenţă şi care îi pot recomanda. Arebuie să fie conştienţi că se mişcă, trăiesc într+o lume de dimensiuni relativ mici încare mulţi angaatori comunică între ei şi impresia lăsată poate să conteze şi mai târziu. Fu este însă o strategie foarte eficientă de recrutare bazarea numai pe calităţile personale. 1cestea sunt foarte importante,sunt luate în considerare la momentul selecţiei.1nunţurile la mica publicitate ale firmelor interesate reprezintă de asemenea un canal important de comunicare întreangaatori şi potenţialii angaaţi.

Cererile de serviciu din partea candidaţilor sunt foarte puţin frecventate de angaatori. Fumai aproimativ o cincime dintre firme au declarat că apelează la serviciile /genţiilor de Ocupare a 'orţei de *uncă.Gna din D+(8 firme utilizează agenţii private de recrutare si selecţie a personalului.Aârgurile de ob+uri se bucură tot mai mult interesul angaatorilor.Criterii !e an$a-are+ cunoştinţele profesionale legate de specificul postului.+ studiile de specialitate şi calităţile personale+ eperienţa# potentialul de performaţă al tinerilor O/staco'e pri"in! an$a-area fortei !e munca conform ca'ificari'or o/tinute+ capacitatea lor financiară limitată+ personalul calificat care solicită salarii mai mari decât sunt patronii în stare să ofere.+ sistemul de formare care în multe cazuri nu furnizează meseriile şi specilizările de care angaatorii au nevoie.

9

1. curs profesiile

Documents