CE SE INTELEGE PRIN POLITETE?Politeea este ceva care se nva. i se nva uor. Primele reguli de politee le nvm de la prini i bunici. Apoi, nvm de la doamna educatoare, de la doamna nvtoare i de la toi profesorii notri. Toi aceti oameni din jurul nostru ne dau sfaturi. i ne dau sfaturi zilnic: Mama spune: spune Bun ziua! cnd te ntlneti cu cineva cunoscut!; Bunica spune: Nu vorbi cu gura plin!; Tata spune: Pune-i batista la gur cnd strnui!; Doamna invatatoare spune Spune te rog cnd cand ceri ceva!;i multe, multe alte sfaturi.Este foarte bine c primim att de multe sfaturi. Noi, copiii, de cele mai multe ori inem cont de ele, dar, se ntmpl s mai i greim, nu-i aa? Cnd greim, nu suntem tocmai bucuroi pentru c, ntotdeauna, cineva are grij s ne fac observaii. i nu e deloc plcut s primim observaii i reprouri. Aceasta este o problem pentru noi. Din fericire, problema are o soluie: POLITEEA.Dac suntem politicoi cu toat lumea, n tot cursul zilei, scpm de observaii. Ba, mai mult, vom fi apreciai i ludai. Ceilali vor fi, la rndul lor, politicoi cu noi. Viaa noastr de zi cu zi va fi mai bun, mai armonioas i chiar mai vesel. Aadar, merit s ne strduim s fim politicoi. Cnd greim nu trebuie s ne speriem, ci s cutm s ne corectm. Cnd nu tim cum s ne comportm ntr-o situaie, trebuie s i ntrebm pe cei mari cum s procedm, fr s ne fie fric sau ruine. Pentru c, s ne reamintim, politeea se nva.A avea cei apte ani de acas nseamn a ne comporta respectuos i cu bun-cuviin tot timpul, n orice situaie, cu toat lumea: cu prinii, cu profesorii, cu colegii, cu prietenii, cu vecinii, etc.

SALUTUL

Pe cine salutm? Salutm orice persoan cunoscut, indiferent de locul n care o ntlnim: pe strad, la pia, n magazin, n parc etc. Salutm chiar dac nu suntem siguri c persoana creia i adresm salutul ne-a vzut. Dac nu ne rspunde la salut nu ne suprm. Probabil c nu ne-a observat. Dac ne ntlnim cu o persoan i ne ntrebm n gnd: Oare o fi X sau este doar o asemnare?, obligatoriu salutm. Salutm ntotdeauna la intrarea sau ieirea din lift, n compartimentele de tren, stewardesele care ne ntmpin la urcarea ntr-un avion, vnztorii din magazinele mici.Cine salut primul? Bieii salut primii fetele; brbaii salut primii femeile; Copiii i persoanele mai tinere salut persoanele mai n vrst; Cnd intrm ntr-o ncpere, i salutm pe cei aflai deja acolo; Cnd ne alturm unui grup, salutm primii. Dup ce salutm, nu ntrerupem discuia n care sunt antrenai membrii grupului; ntotdeauna salut cel care merge pe cel care st pe loc, cel care se afl ntr-o main pe cel care este pieton;Dar... Nu trebuie s ne sfiim s salutm primii, chiar dac regula cere s fim salutai. A saluta este o dovad de politee. A atepta s fii salutat dovedete impolitee.

Formele de salut Cand intalnim rude, prieteni, sau cunostinte apropiate, vom saluta verbal Buna seara!, Buna ziua!; Cand ne despratim de cineva, formulele de salut sunt: La revedere!, Buna seara!, Noapte buna! Strangerea mainii, o alta forma de salut, se practica mai ales cand cele doua persoane care se intalnesc urmeaza sa se opreasca si sa stea putin de vorba; sa refuzi o mana intinsa este o sanctiune de o gravitate exceptionala; un baiat se va ridica pentru a strange mana cuiva, iar fetele nu trebuie sa se ridice; Exista obiceiul ca doua persoane care se intalnesc sa se sarute pe ambii obraji; in plina strada acest lucru nu lasa o impresie buna, dar la gara sau la aeroport nu socheaza pe nimeni; sarutul si imbratisarea, din punct de vedere al bunei cuviinte, sunt interzise in public;CATE CEVA DESPRE...Este putin timid...!Aceasta este propozitia pe care ne simtim obligati sa o spunem cand prezentam un copil unui coleg, educatoarei, invatatoarei, bonei, pentru a explica de ce micutul nu intoarce zambetele care ii sunt oferite. In intentiile noastre, avertismentul ar trebui sa genereze o ami mare intelegere, dar in realitate nu face altceva decat sa-l blocheze pe micut intr-o pozitie, facand mai dificila sarcina de a se elibera de aceasta eticheta si de a manifesta resursele neexplorate. Este important, deci, sa nu catalogam copilul si, daca este nevoie, sa negam evidentul. Cand ni se spune Este timid! sa ne aratam surprinsi si sa spunem: Timid? Nu. Numai ca are nevoie de putin timp pentru a se obisnui.Magnetismul ochilor Daca in cultura noastra a privi interlocutorul in ochi este un semn de atentie si de interes, sunt multe popoare care atribuie diferite semnificatii modului in care se folosesc ochii pentru a intra in relatie cu ceilalti. La indienii Navajos, in cateva triburi din America de Sud sau japonia, a privi pe cineva direct in ochi in timpul unei conversatii este considerat semn de nepolitete si lipsa de respect: japonezii isi exprima propria concentrare coborand privirea sau inchizand ochii. Si printre europeni privirea este mai mult sau mai putin persistenta, in functie de cultura. Un suedez isi priveste interlocutorul mai putin decat o face un englez, dar dupa ce a fost stabilit contactul vizual, aceasta dureaza mai mult. La randul lor, oamenii din Europa meridionala se simt izolati si respinsi in momentul in care nu sunt priviti indeajunsm iar in America Latina este considerata lipsa de respect o persona care isi fixeaza foarte mult timp cu privirea un superior. De aceea un copil portorican, care este certat intr-o scoala din New York, instinctiv va cobora privirea in semn de respect si de obedienta in ciuda faptului ca profesorii sai, de cultura nord-americana, arprefera sa ii captureze privirea micutului raufacator. Depasirea fricii fata de strainiDupa varsta de 3 ani, sa-i cerem copilului sa-si priveasca in ochi oaspetele, sa-l salute si apoi sa se intoarca sa se joace, daca doreste acest lucru. Frecventand gradinita, copilul a cunoscut lumea regulilor: inainte de a manca, se spala pe maini, cand termina un joc, isi strange jucariile, pentru a urca pe tobogan, trebuie sa astepte sa-i vina randul. In acelasi fel, daca doreste sa se bucure de compania celor mari, trebuie mai intai sa-i salute. Daca ii veti invata sa salute, sa-i priveasca in fata pe ceilalti si sa se prezinte, copiii vostri nu vor intalni dificultati in a lega prietenii si a se bucura de compania celorlalti. Pentru acest lucru merita sa confruntati si sa rezolvati repede problema, scrie marele pediatru Marcello Bernardi. Copilul invata o modalitate de relationare care, in practica de fiecare zi, il va ajuta sa fie sociabil si cordial.

JOCURI SI ACTIVITATI

Asa da! Asa nu! In timpul predarii informatiilor corespunzatoare acestei teme se vor afisa pe panou si imagini sugestive asa da!asa nu. Copiii trebuie sa aleaga varianta corecta in urma primirii informatiilor, cunostintelor referitoare la tema. Exemplele vor fi sub forma de joc de rol, simulare a unei situatii, etc.

Jocul de-a doamneleIntr-o perioada in care jocurile electronice inca nu erau inventate, copiii se jucau deseori de-a doamnele. Imtau bunele maniere pe care mamele lor le puneau in scena cand se intalneau in salaonul special pentru a bea impreuna ceaiul. Readucerea la viata a acestui vechi joc ne ofera posibilitatea de a controla daca regulile au fost asimilate. Jocul solicita un numar mai mare de participanti. Se stabilesc obiectivele care trebuie atinse, apoi copiii vor fi invitati acasa la o masa de pranz sau o gustare, in cursul carora trebuie sa punna in practica tot ceea ce au invatat mai bine. Fiecare copil isi asuma un rol: bunica, invatatorul care a venit in vizita, fiica cea mica si fiul cel mare....Se fac prezentarile, se serveste ceaiul cu prajiturele si se insceneaza despartirile... .

Mult succes!4