1.-consilierea-carierei

8/16/2019 1.-Consilierea-carierei

1/14


2/14

9n alt element de diferentiere care intra in competenta mono%rafiei este 8pro$e%io"ra!a- ce cuprinde cerinte de ordin$iziolo"ic,!edical,etc,pe care le nece%ita o pro$e%ie.

9nele mono%rafii extinse cuprind si psi"o%rame. Este necesara de asemenea distinctia intre continutul unui profil si cel al unui standard ocupational. tat standardele,cat si profilele ocupationale contribuie la randul lor,la alcatuirea fisei postului,document ce prezinta indetaliu sarcinile cerute unui an%a:at. Profilul ocupational ramane unicul instrument destinat consultarii importante si rapide.El poate contine diferite cate%orii deinformatii.Pentru cele elaborate in ;omania s-a stabilit urmatoarea structura& Denu!irea ocupatiei/!e%eriei/pro$e%iei0 Codul ocupatiei re%pective din -Cla%i$icarea ocupatiilor din Ro!ania-COR0

De$initia ocupatiei din COR0

De%crierea ocupatieicurpinde un an%a!1lu de puncte de reper ce per!it identi$icarea pro$e%iei0

Continutul !unciiinclude de%crieri "enerale cu privire la activitatea propriuzi%a0

Unelte/in%tru!ente de lucrucontine precizari de%pre ace%tea0

Atri1utii %i re%pon%a1ilitatiinclude %arcinile de 1aza prevazute in $i%a po%tului0

+ro"ra!ul de lucruin$or!atii de%pre durata activitatii zilnice0

ediul de activitatein%ereaza date de%pre !ediul de lucru

'6. I'(E'TARUL DE I'TERESE +ROESIO'ALE A4SO'


3/14

Controlul %i !onitorizarea se refera la auto-controlul necesar in procesul implementarii deciziilor personale &stabilireamomentului actiuni amanarea eventuala implementarii , amticiparea si depasirea dificultatilor ,implementarea propriu-zisa .Procesul dezloltarii abilitatilor meta-co%nitive implica&identificarea %andurilor ne%ative depre abilitatea personala de a lua decizii,antrenarea interna pozitiva ,diminuarea %andurilor de tipul totul sau nimic ,dezvoltarea auto-controlului ,sporirea capacitatii de arezolva probleme etc.

'!. CLARIICAREA (ALORILOR @alorile reprezinta fundamental cu a:utorul caruia o persoana isi va construi o existent personala satisfacatoare. @alorile secristalizeaza prin intermediul modelelor sociale si experientelor sociale. onceptual de valoare este utilizat in diverse domenii,cum ar fi& sociolo%ie, antropolo%ie,psi"olo%ie, filosofie, educatie si consilierea carierei, dar cu semnificatii diferite.Teoriile ale%erii carierei afirma despre o profesie ca este productiva si stabila atunci cand este aleasa in mod liber, este selectatadintre mai multe alternative posibile, este in concordanta cu abilitatile, interesele si valorile persoanei si beneficiaza de spri:inulunor persoane semnificative din viata clientului.O cercetare realizata in 5anemarca evidentiaza trei sisteme de valori corespunzatoare urmatoarelor tipolo%ii& Persoana centrata pe cariera(Dareerist) 4alariatul (Da%e earner) 7ntreprinzatorul (DEntrepreneur)4uper (*??*) a creat Inventarul valorilor profesionale, care include * cate%orii& ltruismul @alorile estetice 4timularea intelectuala ;eusita profesionala

7ndependent Presti%iul onducerea altora vanta:ele economice 4ecuritatea profesionala mbitia de lucru ;elatii cu superiorii ;elatii cu cole%ii


4/14

Tinerilor si adultilor, aflati in cautarea unui loc de munca apreciat a fi corespunzator valorilor, personalitatii si intereselor acestora.

#+. OR)A'I6AREA CO')RESELOR, CO'ERI'TELOR SI SEI'ARIILOR +ROESIO'ALEon%resele, conferintele, seminariile, %rupurile de lucru, la nivel international, European, national, re%ional, local, or%anizate deinstitutii sau personae fizice vor face, in mod firesc, si mai mult parte din derularea cotidiana a oricarei profesii.+rincipalele cate"orii de activitati or"anizatorice:

7. )rupul de initiativa

7deea or%anizarii evenimentelor profesionale de tipul con%res, conferinta, seminar, atelier de lucru etc. partine unui %ruprestrans de initiativa sau unei persoane. Persoanele care se constituie in %rupul de initiativa sunt inalt motivate, perseverente si

bune or%anizatoare.2. Co!itetul de or"anizare

7n functie de tipul evenimentului, demersurile de or%anizare ale unui con%res, conferinta, seminar, atelier de lucru trebuiesa inceapa inainte cu *-' ani, 6 luni-* an, #-6 luni, *-# luni. omitetul de or%anizare este format din& +re%edinte-o persoana cu presti%iu profesional autentic si bine cunoscuta in comunitatea profesionala a consilierilor, curol de a asi%ura coordonarea %enerala a eforturilor or%anizatorice si nu se va implica direct in activitatile subcomisiilor,concentrandu-se in principal pe aspectele stiintifico-profesionale ale evenimentului e!1ri-persoane avanta:os plasate ca statut siHsau rol profesional si social pentru a putea lua decizii si obtine spri:inuloficial, financiar si lo%istic necesar, sunt coordonatorii diferitelor subcomisii. ctivitatea or%anizaorica a comitetului de or%anizare incepe cu stabilirea temei conferintei, data, locul desfasurarii,

sta#ilirea lim#ii$lim#ilor oficial"3. 8u"etul, necesar pentru&• acoperirea c"eltuielilor le%ate de inc"irierea salilor conferintei, ec"ipamentul, costul mapelor participantilor, mi:loace de

transport, bilete de intrare la diferite manifestari culturale, conexiunea la internet, c"eltuieli postale, pentru telefon si fax• acordarea unor anumite cate%orii de %ratuitati invitatilor (transport, cazare, masa)• acordarea de onorarii vorbitorilor in plenare• plata anumitor persoane implicate in or%anizare&traducatori, %"izi etc.• publicatii• costurile meselor si receptiilor• pro%ramul social. Au%etul se alcatuieste din taxe de participare, sponsorizari, grant -uri, taxe ceruteexpozantilor, contributii ale autoritatilor domeniului, vinderea spatiului publicitar alocat in acest sens in interiorul pliantelor,mapelor, posterelor.&. +ro"ra!ul, pentru a carui intocmire trebuie avute in vedere&• stabilirea sedintelor plenare si pro%ramarea vorbitorilor in cadrul acestora

• stabilirea atelierelor de lucru si coordonarea acestora• pro%ramarea tematica a comunicarilor participantilor• planificarea pe zile si ore a inceperii si terminarii lucrarilor in sedintele plenare si ateliere, a pauzelor de cafea, meselor,vizitelor• pro%ramarea activitatilor sociale.%edintele plenare-in functie de durata con%resului sau conferintei se pot planifica '-$interventii ale unor vorbitori in sedinte plenare recunoscuti ca presti%iu profesional si abilitati de exprimare in public, cu o duratade #+-$ minute, pana la o ora. &iscutii panel -pe o anumita tema, coordonate de un moderator, cu participanti din tari sau institutii diferite.

Atelire de lucru-tematica din cadrul acestora fiind esenta evenimentului profesionalrespectiv. Iiecare atelier de lucru va avea un moderator sau presedinte. Iiecare atelier de lucru trebuie asi%urat cu facilitati te"nice&video-proiector, computer, retroproiector. '(pozitii-printr-un pliant special Presedintele omitetului de or%anizare va prezenta daca se or%anizeaza o expozitie.

Programul social -se or%anizeaza o receptie de debut a conferintei si una finala, vizite la diferite obiective culturale,excursii. Pu#licarea comunicarilor stiintifice-tiparirea pe "artie sau copierea pe un 5 a textelor comunicarilor stiintifice prezentatein cadrul conferintei distribuite participantilor. 'valuarea evenimentului-c"estionarele de evaluare pot fi incluse in mapele participantilor sau sunt distribuite la momentuloportun si colectate imediat dupa completare, datele culese oferind informatii despre calitate or%anizarii valoarea interventiilor vorbitorilor, nivelul stiintific %eneral al comunicarilor participantilor etc.*. Co!unicarea

Procesul or%anizarii unui con%res, conferinta, seminar, atelier de lucru presupune un volum imens de sc"imburi de mesa:e prin telefon, fax, e-mail, Gebsite. Principalele cate%orii de parteneri ai comunicarii cu care or%anizatorii au sc"imburi de mesa:e sunt&

$


5/14

- participantii- vorbitorii in sedintele plenare- moderatorii atelierelor de lucru- invitatii oficiali- sponsorii- expozantii- ofertantii de servicii de traducere- ofertantii de servicii te"nice- ofertantii de servicii de cazare si masa- ofertantii de servicii socialeHculturale- ofertantii de servicii de transport.

Pliantul de prezentare-tiparit intr-un tria: ce trebuie sa depaseasca numarul maxim al potentialilor participanti. 4edistribuie %ratuit, inaintea derularii evenimentului. )e#site-ul evenimentului-este solutia adoptata de cei mai multi or%anizatori de con%rese si conferinte. Participantii- cate%oriile de persoane tinta care trebuie anuntate pentru a participa la con%res, conferinta, seminar etc.sunt& comunitatea consilierilor scolari, a celor din domeniul muncii, din universitati, presedintii si membrii asociatiilor profesionaleale domeniului consilierii si celor conexe, cadre didactice universitare cu preocupari profesionale in domeniu, persoane cu anumiteresponsabilitati oficiale si profesionale in domeniul consilierii carierei din institute si ministere etc. Inscrierea participantilor - se elaboreaza un formular de inscriere, imprimat pe "artiesau disponibil in format electronic. Apelul la oferte de comunicari stiintifice-prin formularul de inscriere, participantii ii anunta pe or%anizatori intentia lor dea supune spre aprobare o comunicare stiintifica.9. Alte a%pecte i!portante

Mapele participantilo-vor avea in interior pro%ramul, "artieHcarnet pentru notiteHinsemnari personale, rezumatulcomunicarilor, lista si adresa de e-mail a participantilorpe tari, pro%ramul social, pliante publicitare, "arta orasuluiHzoneiHtarii, pixinscriptionat, ecuson, insi%ne etc. 'cusoane- pentru participanti (si%la institutiei, denumirea evenimentului, domnulHdoamna nume, prenume, tara deori%ine) si pentru or%anizatori. 'tic*ete-cu numele persoanelor si tara celor de la tribune, ale vorbitorilor si monitorilor de ateliere.

37. +LA'IICAREA I DE6(OLTAREA CARIEREI

Teoria lui /inzber% din anul *?* privind planificarea 2i dezvoltarea carierei se bazeaz0 pe trei postulate&

a le%erea unei ocupa1ii este un process care dureaz0 din primii $- ani de via10 2i pJn0 la maturitatea tJrzie. Kn cadrul acestui proces se distin% teri etape&

-perioada fanteziei (6-** ani)& copilul crede c0 poate deveni orice 3n plan professional, caracteristica acestei perioade este lipsaanticip0rii consecin1ilor pe termen mediu sau lun% a unei astfel de ale%eri 2i i%norarea calit01ilor profesionale necesare pentruexercitarea profesei H ocupa1iei respective.-perioada tentativei (**-*ani)& etapa este caracterizat0 prin parcur%erea anumitor stadii& de incertitudine, explorare 2i auto-analiz0con2tient0&*.4tadiul intereselor ( **-*' ani)& copiii con2tientizeaz0 faptul c0 vor fi nevoi1i s0 fac0 o ale%ere cu privire la viitoarea profesie.

'. 4tadiul capacit01ilor ( *#-* ani) & elevii se orienteaz0 spre acele profesii la care au rezultate 2colare mai bune.

#. 4tadiul valorilor ( *-*6 ani)& tinerii fac le%0tura 3ntre capacit01ile lor 2i satisfac1ia pe care o vor putea avea prin exercitareaanumitor ocupa1ii.$. 4tadiul de tanzi1ie ( *6-* ani)& devine important0 stabilirea unei rela1ii directe 3ntre scopurilor 2i interesele personale 2irealiz0rile ob1inute pJn0 atunci.

-perioada ale%erilor realiste ( *-'' ani), cu urm0toarele faze&*. Exploararea ( *-'+ ani)& individual se informeaz0 asupra cerin1elor fizice 2i psi"ice necesare exercit0rii anumitor profesii.

'. ristalizarea ( '+-'' ani)& persoana esrte 3n posesia unor informa1ii suficiente 3n vederea ale%erii viitoarei cariere.

#. 4pecificarea- individual alle%e o anumit0 profesie. b. Procesul este ireversibilu cJt mai lun%0 pre%atirea pentru o anumit0 carier0 ca atJt va fi mai %reu de sc"imbat. 5e aceea, este mai important ca tinerii s0fie informa1i 3nc0 de timpuriu asupra posibilelor op1iunicorelate cu poten1ialul, cu capacit01ile lor intelectuale 2i practice.

c. ompromisul este un aspect esen1ial al fiecarei ale%eri


6/14

7ndividul aflat 3n c0utarea unei profesii este pus de multe ori 3n fa1a anor ale%eri& Lntre ceea ce 3i place 2i cea ce este util pentru el s0alea%0, 3ntre interese 2i aptitudinile personale, 3ntre ce vor p0rin1ii 2 ce vrea el, 3ntre ce a visat s0 fie 2 ice ofer0 2coala 2i pia1amuncii. Optarea pentru fiecare din aceste situa1ii presupune renun10ri 2i compromisuri rezonabile din punct de vedere practic.

4uper 3n anul *?# a elaborat o teorie la apari1ia 2i evolu1ia procesului orientat c0tre ale%erea unei profesii, astfel el identific0urm0toarele stadii&*. 4tadiul de cre2tere ( $- *+ ani)& apari1ia preocup0rii pentru viitor, cre2terea controlului asupra propriei vie1i, convin%erea c0trebuie s0 ob1in0 rezultate bune la 2coal0 2i 3n munc0, dobJndirea unor atitudini 2i deprinderi de munc0 bazate pe competen1e.

'. 4tadiul de explorare ( *$-'$ ani)& ameliorarea 3n1ele%erii lumii 3ncon:ur0toare 2i a propriei persoane , restrJn%erea cercului deop1iuni.#. 4tadiul de stabilizare ( '$-$$ ani)& an%a:area, consolidarea pozi1iei, avansarea.$.4tadiul de men1inere ($-6 ani)& interes pentru efectuarea 3n mod satisf0c0tor a muncii, introducerea de sc"imb0ri 2i inova1ii 3nmunc0 pentru evitarea rutinei.. 5ezan%a:area ( dup0 6 ani)& pensionarea,restructurarea stilului de via10.

Kn procesul de planificare a carierei la nivelul unei or%aniza1ii exist0 trei tipuri de rute ale dezvolt0rii unei cariere care variaz0 3nfunc1ie de m0rimea or%aniza1iei 2i cate%oriile de activit01i desf02urate de acesta&

a. ;uta tradi1ional0 & un an%a:at avanseaz0 vertical, de :os 3n sus, pe o linie prestabilit0 de func1ii 2i or%ani%ram0.

b. ;uta 3n re1ea& cJnd posturi diferite cer capacit01i asem0n0toare, formJnd familii de posturi, 3n acest caz an%a:atul se mi2c0 pevertical0 2i orizontal0, alternativ, 3n func1ie de activit01ile de munc0 2i capacit01ile necesare.

c. ;uta dubl0& cJnd an%a:a1ii contribuie cu abilit0tile lor la anumite activit01i f0r0 s0 se abat0 de la ruta lor anterior0.

Pentru planificarea unei cariere se apelez0 la un cumul de surse se informa1ii ce au rol de %"idare a persoanei&

- auto-evaluarea& persoana trebuie s0 aib0 3n vedere toate aspira1iile sale ca fiin10 uman0, corelate cu aptitudinile,cuno2tin1ele 2i poten1ialul de dezvoltare prin 3nv01are continu0. 5e asemenea, trebuie s0 evalueze caracteristicile mediului 3n care tr0ie2teHlucrez0.Procesul de auto-evaluare presupune cunoa2terea& aptitudinilor, atitudinilor intereselor, valorilor.

- apelarea la exper1iH consilieri& la experien1a 2i sfaturile unor persoane cu experien10 care poate oferi su%estii.

- valorificarea oportunit01ilor de dezvoltare, prin 3nscrierea la cursuri de formare, propunerea de noi obiective personale.

5up0 analiza profilului de personalitate este important s0 se reflecteze 2i suupra acelor aspecte de natur0 academic0 precum &titluri, cursuri, master, limbi str0ine etc, care ar trebui s0 fie parte a portofoliului personal. Ca finalul procesului de analiz0 se varealiza o matrice 4OT 3n care se vor pune 3n opozi1ie punctele forte cu punctele slabe. ;a1ionamentul care se face esteurm0torul & pe ce puncte forte se poate baza persoana avJnd 3n vedere oportunit01ile pe care le ofer0 pia1a muncii 2i care sunt

punctele slabe care necesit0 a fi dezvoltate 1inJnd cont de amenin10rile actuale.

Pentru o dezvoltare profesional0 eficace se parcur% trei faze&*) Iaza de orientare B implic0 determinarea tipului de carier0 profesional0 pe care o dore2te o persoan0 2i pa2ii care trebuie

parcur2i pentru atin%erea obiectivelor, 3n aceast0 etap0 este necesar0 o 3ndrumare profesional0 individualizat0 2i apelarea la diferitesurse de informare.') Iaza de dezvoltare- consist0 3n ac1iuni 3ntrepinse pentru a crea 2i dezvolta calit01ile necesare pentru poten1ialele oprtunit01i de

an%a:are, acest lucru se poate realize prin pro%rame de mentorin%, rotare 3n posturi, pro%rame de formare etc.

#) Iaza de evaluare- implic0 activit01i ce au le%0tur0 cu auto- evaluarea 2i evaluarea din partea celorlal1i, obiectivul acestei fazeeste identificarea punctelor forte 2i punctelor slabe ale persoanei.

Planurile de carier0 trebuie s0 fie dinamice, adaptate la circumstan1ele personale 2i s0 fie stimulative din punct de vedere professional. Iiecare persoan0 trebuie s0 fie dispus0 s0 32i adapteze planul cJnd intervin late variabile 3n discu1ie sau cJnd trece lao nou0 etap0 de dezvoltare a carierei profesionale.

6


7/14

Jnd vorbim despre planificarea 2i dezvoltarea carierei avem 3n vedere o cate%orie foarte mare de poten1iali beneficiary, de la persoane aflate 3nc0 pe b0ncile 2colii pJn0 la persoane aflate la finalul vie1ii active pe pia1a muncii &

a. Elevii care urmeaz0 s0 alea%0 o facultate trebuie s0 2tie ce sunt capabili s0 fac0 2 ice le ofer0 H cere pia1a munci.

b. 4tuden1ii care termin0 facultatea trebuie s0 32i analizeze foarte bine capacit01ile 2i la nivelul informa1ional pentru a decide careeste urm0torul pas 3n via1a lor ( master, doctorat, specialiyare, intrarea direct0 pe pia1a muncii ).

c. Tinerii 2i adul1ii care vor s0 i2i analizeze propiul profil profesional 2i s0 32i construiasc0 o strate%ie profesional0 pentru a-2i

dezvolta competen1ele 2i 3mplini aspira1iile.d. dul1ii afla1i 3n diverse etape ale dezvolt0rii personale 2i care vor s0 32i reorienteze cariera.

vanta:e &- identificare timpurie a capacit01ilor personale 3n vederea orient0rii spre anumite profesii.- verificarea periodic0 a dinamicii aptitudinilor 2i capacit01ilor pe parcursul carierei 2i descoperirea ariilor care ar trebui dezvoltate.

- or%anizarea unui traseu de via10 profesional0 3n vederea auto- dezvolt0rii continue.

5ezavanta:e &- unele persoane mai ri%ide nu pot s0 se mai adapteze planului de carier0 odat0 stabilit.

- dac0 nu se fac re-evaluari periodice, persoana poate continua un drum de dezvoltare profesional0 care nu 7 se mai potrive2te( de%radarea unor capacit01i, apari1ia altora noi, modificarea cerin1elor pe pia1a muncii ) .

32. I'CIDE'TUL CRITIC

Te"nica incidentului critic este abordarea constructiva a conflictului aparent intre cererea concreta exprimata in

cazul de consiliere si posibilitatea limitata de a o solutiona.

5upa sursa, incidentele critice se prezinta in urmatoarele variante tipolo%ice&1. incidente autobiografice(cele mai frecvente);

2. incidente consemnate din experienta altora, sau relatate.

7ncidentele autobio%rafice se impart dupa nivelul de profunzime la care s-au

petrecut&

*. incidente care sunt usor de memorat si de relatat ,uneori in ciuda timpului indelun%at scurs de la momentulintamplarii.aracteristicile pentru care merita stocate sunt incarcatura emotionala deosebita siHsau permanenta relevantei lor te"nice(cum ar fi solutiile personale de aplicat in cazuri de dubiu profesional)

'. incidente pe care fie le uitam instantaneu pentru ca sunt superficiale ,fie dorim sa le uitam pentru ca ne aduc pre:udicii mentale daca le-am mentine la nivel constient.

7n interpretarea incidentelor critice ,Tripp (*??#) propune luarea in considerare a unor aspecte metodolo%ice menite sa orienteze practicianul spre aprecierea mai multor variabile calitative&

1. legerea strategiei de gandire.Perspectiva de referinta asupra cazului este data de utilizarea automata sau orientata prinantrenament mental a uneia sau a mai multor strate%ii,de felul&

a)!on-evenimentele; a:uta sa intele%em importantaevenimentelor intamplate si sa constientizam motivele pentrucare alte evenimente nu s-au intamplat.ceasta strate%iecontribuie la atin%erea sau mentinerea ec"ilibrului intre

realizari si ceea ce trebuie de facut ,cu o tensiuneconstructiva spre evidentierea a ceea ce trebuie obtinut

pe termen scurt sau mediu.


8/14

b)"lus,minus,interesant# exista aspecte pozitive si ne%ative intoate situatiile, iar uneori vedem doar aspectele relevante

pentru con:uctura data sau pentru o anumita persoanaimplicata.5in orice incident critic transpare pozitia %enerala

a persoanei care a relatat sau consemnat,sistemul sau de referinta si scala sa de valori.

c)parti si calitati# putem privi orice fapt de viata ca o suma de parti (abordare rationala) sau ca un set de calitati %enerate prin an%rena:ul partilor(abordare structurala si relati

'. "rovocarea celei mai apropiate exlicatii cau$ale. 4e recomanda explorarea succesiva a motivelor care au condusla incidentul critic, din aproape in aproape, cu a:utorul intrebarilor de tipul D5e ceM, 7n ce fel conteaza pentru noiM.onstructul social al opiniei este supus modificarii de perspective,dupa cumexprima convin%erile sau interesele noastre.

2. %ilema identificarii. O data ce recunoastem ce ne pune in dificultate profesionala, putem luamasuri de ameliorare a situatiei.7n plus, este important sa constientizam ca este o limita personala ca practicieni sau tine deconflictualitatea inerenta situatiei.

&. 'eoria personala . nsamblul de valori si :udecati format in timp prin educatie si experienta B denumit aiciteorie personala- ne influenteaza modul in care percepem si actionam in cadrul incidentelor critice . 5e aceea,

competenta practicianului nu trebuie apreciata numai dupa implicarea in cazuri izolate, ci mai ales dupa conduita sa %enerala insituatii de limita, stapanirea de sine, stilul de lucru cu clientul.

Ca o prima privire ,te"nica incidentului critic se adreseaza practicianului reflexiv, adica persoanei care identificaincidentul in propria sa activitate(didactica, de consiliere etc.) si se decide sa prezinte elementele caracteristice ale cazului incomunitatea profesionala, de obicei in publicatii periodice sau in intalniri or%anizate.

Ca o analiza mai atenta, promovarea incidentelor critice are valoare formativa atat asupra persoanei implicate,cat si asupracole%ilor de breasla sau specialitati inrudite.;olul acestui demers poate fi dupa caz& +" impartasirea dilemei pentru atragerea de comentarii si o#servatii constructive de la colegi si astfel reglarea

orientarii sau a a#ordarii propriei specialitati;" perpetuarea codului de dezlegare a incidentului critic intr-o maniera rezolutiva corecta;

" semnalarea unei situatii de limita pentru care nu e(ista rezolvari traditionale verificate;$. atragerea energiilor creatoare din alte domenii pentru solutii inedite adaptate cazului.

33. TAR)UL OERTELOR DE EDUCATIE

Notiunea de tar% este vec"e. 7nsa, totdeauna, acesta a fost un motiv de intalnire, informare, invatare, sc"imb de pareri, prile: de promovare, a face comert si de a impartasi practicile de success. e se asociaza, de obicei, cuvantului Dtar%M 5e cele mai multeori referirile vizeaza& tar%urile auto, de carte, ale olarilor, de produse electronice, de animale, bunuri de consum, aparate pentrusport si relaxare, de turism, educatie si formare, de afaceri etc.

Tar"ul o$ertelor de educatie reprezinta o modalitate de comunicare cu clientii si de informare a elevilor, studentilor,cadrelor didactice, parintilor, institutiilor de educatie si formare, un prile: de auto-evaluare a beneficiarilor, de planificarea sidezvoltarea carierei prin investi%area pietei educationale. Tar%ul ofertelor de educatie este, totodata, o cale de a afla noutati,

cerceta, interactiona si, mai ales, de a demonstra un mana%ement eficient al informatiilor, pentru ca ofera elevilor, studentilor siadultilor nu numai informatii, ci ii a:uta sa ia o decizie cu privire la dezvoltarea carierei personale.Tar%ul ofertelor de educatie are anumite caracteristici&

• 4e desfasoara pe sectiuni specifice& numai pentru un anumit %rup tinta, centrat pe anumite discipline deinvatamant• 4e prezenta intr-un mod static, unidirectional, asemanator metodelor de educate traditionale• 4e primeau pasiv informatii fara a implica responsabilitatea participantilor• 4e aprecia ca participantii aveau posibilitatea de a efectua putine ale%eri• 4e manifesta o oarecare ri%iditate si tendinta spre rutina.

e este tar%ul ofertelor de educatieM

!


9/14

• ea mai importanta strate%ie de mar>etin% educational pentru a face cuoscuta publicului, oferta educationala ainstitutiilor de invatamant si oportunitatile de formare profesionala.• Evenimentul educational care reuneste numeroase resurse pentru luarea celei mai bune decizii de catre clienti cu privirela cariera.•


10/14

• 7nvitati de onoare• eremonia de inau%urare& conferinta de presa, invitati• Tipurile de activitati• Expozitii, tar%uri paralele.

Ce o$era un tar" al o$ertelor de educatie;

7. In do!eniul educatiei

• 7nformatii despre pro%ramele de instruire si formare oferite de scoli %enerale, licee, %rupuri scolare, cole%ii,

universitati, alti furnizori de servicii similare.• 7nformatii despre numarul de locuri disponibil in diferite institutii de educatie si formare profesionala.• 7nformatii cu privire la rutele educationale din diferite institutii educative& Tipurile de scoli existente in diferite zone Profilurile si specializarile institutiilor de educatie, alte pro%rame educationale onditii de admitere, scolarizare, facilitati si dotari existente


11/14

Avanta#e:

• u un caracter puternic educational prin natura prezentarilor• 4unt forme dinamice si adaptate nevoilor clientilor de evidentierea ofertelor de educatie si formare• Pun accent pe calitatea produselor si serviciilor oferite• 4timuleaza dezvoltarea identitatii profesionale si pre%atirea elevilor pentru cariera• 4e adreaza unui public lar%, nu numai se%mentului de populatie tanara implicata in domeniul educational• n%a:eaza participantii in activitati de observare, discutii, consultarea materialelor expuse si experimentarea exploatarii si

or%anizarii informatiilor• oreleaza puternic cu tar%urile de :oburi, fiind un pas important pentru ale%erea carierei• Iaciliteaza realizarea de contacte directe cu persoane c"eie din domeniul educatiei.

Dezavanta#e:

• 7mportanta investitia de timp pentru or%anizare• 4tanduri de diferite profiluri ale expozantilor• 4e or%anizeaza, de obicei, doar la nivelul re%ional, national• n%a:eaza costuri semnificative pentru or%anizare, asi%urarea materialelor expuse, tiparire de pliante etc.

3&. +ROIECTUL +ERSO'AL

.E.Filpatric>(*!+-*?6) a introdus metoda proiectului in *?*!,ca initiativa peda%o%ica de predare la clasa prin care dorea sastear%a diferentele ri%ide dintre disciplinele academice.7nteresul pentru invatare al elevilor este stimulat de scopuri valoroase insituatii sociale care induc increderea,initiative,dorinta de cooperare si pentru atin%erea carora profesorii trebuie sa le creeze conditiide interactiune cu cole%ii,parintii si societatea.Orice actiune cu scop se califica pentru denumirea de Dproiect.

Proiectul desemneaza atat esenta inceputului(ca idee,sc"ita),cat si procesul ce se desfasoara pentru a-i da continuitate si a-itransforma in realitate.7n momentul obtinerii produsului,calitatea demersului se sc"imba retrospectiv din Dproiect in Dplan deactiune.onsilierul se afla in pozitia privile%iata de a pre%ati cadrul mental favorabil construirii proiectelor personale ale clientilor si de acontribui la mobilizarea si activarea resurselor adecvate.Iiecare persoana are un stil propriu de a intele%e,reactiona si de a-siinte%ra situatiile in viata.7n plan psi"olo%ic exista o explicatie a unor comportamente neasteptate din partea oamenilor.ronson('++$)utilizeaza pentruaceasta termini corelativi 1ustificare e(terna(presiunea pe care o exercita %rupul sau situatia asupra %rupului)si D 1ustificareinterna”(individual se afla in situatia de a-si sc"imba pozitia sau de a declara contrariul a ceea ce obisnuia sa se spuna deobicei,pentru motive aparent necunoscute).adrul conceptual in care trebuie vazuta activitatea de proiect este planificarea carierei.

De%crierea !etodei

4tudiul lui Fnoll releva doua metode istorice de aplicare a metodei proiectului,valabile astazi in formarerafinate&prima(reprezentata de oodGard,*!!)sustine ca elevii invata in timpul educatiei scolare abilitati si cunostintele pe care leutilizeaza apoi independent si creative in proiecte practicea doua(reprezentata de ;ic"ards,*?++)nu precede,ci inte%reaza

proiectul,conform ideei ca,daca avem in vedere interese si ac"izitii valoroase,trebuie sa ne orientam spreintre%uri naturale.9n proiect personal in consiliere se defineste printr-o structura orientativa si in e%ala masura,prin stilul si %radul de indeplinire a

punctelor sale de referinta.Principalele domenii de analiza a proiectului personal&finalitate(definirea scopului,particularizareascopului la contextul in care se aplica,amploarea modificarii)procesul(resursele disponibile,calendarul,efectele personale si

sociale,planuri alternative)evaluarea(de pro%res,finala,recunoasterea succesului).Proiectul personal care este un plan individual pentru dezvoltarea carierei.Orice investitie in constientizarea,asumarea,ameliorareasi personalizarea carierei reprezinta un casti% in sine pentru subiecti ,de aceea nu se aplica o sin%ura unitate de masura pentru

proiectele personale %enul admisHrespins.

3*. SIULAREA

In%pirata din tendinta naturalu!ana de a i!ita,%i!ularea %a i!pu% ca !etoda educationala inca din anticnu!it onopolo"%?,apartine Corporatiei Rand US Air

orce %i e%te de%tinat pre"atirii %trate"ice a per%onalului !ilitar.In 7=@ ,ia na%tere A%ociatia Internationala pentru

Si!ulare %i ocuri %i %e dezvolta o 1o"ata literatura in do!eniu.La %$ar%itul anilor B %e inre"i%trau de#a 72 pu1licatii

**


12/14

periodice pe ace%t %u1iect %i !ai 1ine de @ de #ocuri de %i!ulare pe calculator.In prezent pro"ra!ele %i!ulative %unt

aproape indi%pen%a1ile in orice proce% educational >cla%ic %au pe %uport electronic?,iar e$icienta lor in activarea %i !otivarea

elevilor e%te unani! recuno%cuta.

Anual,zeci de !ani$e%tari %tiinti$ice nationale %i internationale %unt dedicate $eno!enului denu!it "eneric !odel

%i!ulativ.In $unctie de contet,actul %i!ularii pre%upune a i!ita, a %e pre$ace, a contra$ace,a reproduce,a !odela,a%i

a%u!a o $al%a in$ati%are.A%t$el,%e eplica dezvoltarea unor variante ale !etodei %i !ai !ulte niveluri de intele"ere

:iconica,%i!1olica,$or!alizata.

Si!ularea iconica e%te $or!a cea !ai utilizata in %tiintele %ociale,%e 1azeaza pe nivelul co!un de%criptiv al cunoa%terii %i %e

prezinta %u1 $or!a #ocurilor de %i!ulare.

Si!ularea %i!1olica e%te o continuare a %i!ularii iconice reproducand cu a#utorul calculatorului retele %i %i%te!e den%e de

interactiune %ociale la nivel international in %copuri evaluative.

Si!ularea $or!alizata %tudiaza interactiv %i%te!ul %i!ulat intrun li!1a# $or!al,lo"ic %au !ate!atic.

Caracteri%ticile %i!ularii pot $i %urprin%e !ai 1ine daca analiza! variantele !etodei utilizate la $iecare din nivelurile

a!intite:

e%te o te


13/14

• de interese si nevoi speciale• despre valori si atitudini• de evaluare a ac"izitiilor academice etc.Practica activitatii de consiliere arata ca,in cele mai multe cazuri,consilierii utilizeaza inventare de interese si aptitudini si mai

putin,teste psi"olo%ice de performanta si de personalitate.

7ata ce pot face inventarele si testele psi"olo%ice in procesul de consilierea carierei&

• identifica ariile de intereseHpreferinte din sfera ocupatiilor

• identifica aptitudinile,abilitatile,deprinderile,cat si nivelurile de performanta ale acestora,utilie in diferite ariiocupationale• identifica aspecte ale personalitatii compatibile sau nu cu anumite domenii ocupationale• identifica-in cazul celor an%a:ati-cauzele insatisfactiei sau lipsa de pro%ress professional• identifica bloca:e personale si stereotipuri existente in luarea deciziilor din domeniul ocupational al clientilor etc.

7nterpunerea intre consilier si client a testelor si inventarelor nu este scutita de critici.Printre acestea,cele mai pertinente se refera lafaptul ca&

• actul deconsiliere nu presupune testare.cu necessitate• evaluarea prin teste se interpuneHbruiaza relatia consilier-client• testele sporesc dependenta clientilor de surele externe de luarea deciziei sau de auto-evaluare,auto-conducere,insertie-

profesionala auto-asumata• testele nu sunt infailibile si sunt,adesea,responsabilede cate%orisire culturala si de %en• unele rezultate la testele psi"olo%ice si inventare au,pentru anumite cate%orii de clienti,un impact ne%ative,ii descura:eaza,leafecteaza ne%ative ima%inea de sine in loc sa le-o imbunatateasca etc.Tine,de consilier modul in care se ale% testele si inventarele potrivite pentru fiecare client si cate%oriile de probleme pe care leare,de felul in care se administreaza aceste instrumente si mai ales, de modalitatea in care se interpreteaza rezultatele,cat si denormele de etica profesionala pe care acesta le aplica in practica.

• consilierii utilizeaza teste psi"olo%ice si inventare,in principal,in doua cazuri&• atunci cand vor sa economiseasca timp,in cazul ca sunt numerosi clienti care ii solicita• cand vor sa compenseze lipsa de informatii despre noii clientii.


14/14

e ar trebui sa stie un bun profesionist in consiliereM

onsilierul ar trebui sa posede cunostinte temeinice despre&• metodele,te"nicile si instrumentele de evaluare a unor caracteristici si trasaturi individuale aleclientilor,precum&aptitudinile,trasaturile de personalitate,interese si valori etc.• stiluri personale de invatare si decizie,ima%inea de sine,"obby-uri,maturitatea in ale%erea carierei,mediei de munca etc.• aptitudini de evaluare in consens cu procedurile stabilite de autorii instrumentelor de evaluare etc.7n clasificarea metodelor utilizate in consilierea carierei se pot avea in vedere urmatoarele criterii&nevoile clientilor,scopul simodalitatile in care se desfasoara activitatile de consiliere,fazele acestui proces,momentele unei sedinte de consiliere, tipurile de

consiliere,fazele acestui process,momentele unei sedinte de consiliere,tipurile de consiliere,%radul de standardizare ainstrumentelor utilizate in consiliere si orientare.

7n functie de scopul urmarit in activitatile de consiliere,metodele de lucru se clasifica astfel&• Metode pentru o#tinere informatiilor despre client &test psi"olo%ic,c"estionar,observatie,interviu,autobio%rafie etc.• Metode de comunicare&convorbire,:oc de rol,simulare,exercitii pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare,:ocul

peda%o%ic etc.• Metode de informare a clientilor &materiale utilizate in diseminarea informatiilor,profile ocupationale,conferinte,lecture

personale etc.• Metode de investigare a pietii muncii&exercitii pentru dezvoltarea abilitatilor de cautarea informatiilor si mana%ementullor,stimularea situatiilor de munca,vize,metoda umbrei,tar%uri educationale etc.

*$

1.-consilierea-carierei

Documents