1 caiet sarcini rezistenta

7/28/2019 1 caiet sarcini rezistenta

1/29

ANEXA A1TEHNOLOGII DE REPARARE PENTRU PERETI PORTANTI SI

NEPORTANTI DIN ZIDARIE DE CARAMIDA

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ANEXA A1

TEHNOLOGII DE REPARARE PENTRU PEREI PORTANI I

NEPORTANI DIN ZIDRIE DE CRMID

Tehnologiile urmresc repararea fisurilor din zidrie provocate de aciuneaseismic, alte tipuri de aciuni (tasri, sarcini climatice), uzur, etc. i vizeaznchiderea fisurilor, restabilirea continuitii zidriilor i a valorilor sarcinilorunitare capabile la eforturi de ntindere, compresiune i forfecare.

naintea lucrrilor de reparare se va realiza decaparea tencuielilor pe una saupe ambele fee ale zidriei. Decaparea se va executa local pe o lime de minim 30

cm. de o parte i de alta a fisurii sau, dup necesitate, pe toat suprafaa peretelui.Suprafaa peretelui se cur foarte bine de tencuial sau / i alte impuriti, rosturiledintre crmizi se adncesc pe circa 1 2 cm. i n final, suprafaa peretelui se periecu perii de srm, se cur cu jet de aer comprimat i ap sub presiune. Cu acest

prilej se elimin i bucile de crmid friabil, sfrmat, uor dislocabil.Procedeele de reparare sunt, n mod frecvent, urmtoarele :a) injectarea fisurilor cu mortar fluid, aderent, cu slab presiune, de jos n sus.b) reeserea (rezidirea) local a zonelor grav avariate, sau pe traseul unor

crpturi (dislocri) profunde i / sau ptrunse.

c)

baterea de scoabe dispuse transversal pe traseul crpturilor sau fisurilor.d) introducerea n crpturi, de regul prin batere, a unor pene din metal saucioplitur de beton sau piatr.

e) aplicarea de benzi (traifuri) de plas sudat pe traseul fisurilor saucrpturilor (minim 30 cm. lime)

f) cmuirea cu tencuieli armate pe suprafee ntinse, subansamble sauntregul obiect.

Procedeele de reparare se stabilesc n cadrul proiectului de intervenie asuprastructurii de rezisten (consolidare). n frecvente cazuri ele se definitiveaz direct peantier n funcie de defectele concrete ale zidriei evideniate dup decapareatencuielilor. Elementele tehnologice de detaliu ale procedeelor de reparaii enumerate

sunt urmtoarele :

a) Injectarea fisurilor cu mortar fluid, aderent, cu slab presiune, dejos n sus

Pe traseul fisurilor se execut cu bormaina guri de circa 13 mm. diametru,circa 40 mm. adncime, n care se introduc tuuri PVC. Distana ntre tuuri este decirca 40 cm. la fisuri de deschidere mic (maxim 5 mm.) i 50 60 cm. la fisuri dedeschidere mare sau crpturi.


2/29

ANEXA A1

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Traseul fisurii se tencuiete cu mortar nisip ciment M 100 minim 1,5 cm.grosime. Trebuie evitat ptrunderea mortarului de etanare n fisuri pe adncimemare pentru a face posibilumplerea lor ct mai complet cu pasta fluid de mortarinjectat ulterior.

Injectarea se execut dup minim 3 zile de la aplicarea mortarului de etanare.Cu cca. 30 minute nainte de injectarea pastei se introduce ap pentru umezireazidriei, verificarea calitii etanrii i a continuitii traseului fisurii. Mortarul deinjectare va fi de marca M 100 preparat din ciment nisip 1 : 3 cu adaos de

poliacetat de vinil (aracet).

Injectarea se face cu pompe de joas presiune (maxim 3 atm.) ncepnd cutuul cel mai de jos. Cnd pasta de ciment ncepe s deverseze prin tuul urmtor seoprete injectarea, se astup tuul inferior i se trece la tuul superior relundacelai ciclu tehnologic. Cnd injectarea se face pe ambele fee ale peretelui selucreaz fie cu dou pompe, fie cu cu o singur pomp, lucrnd alternativ pentru cainjectarea s se realizeze n aceiai zon.

Zona injectat se menine umed prin stropire cu ap timp de circa 7 zile i seprotejeaz de vnt i de nsorire direct (de exemplu cu rogojini).

Procedeul nu poate fi utilizat dect la temperaturi de peste +5 C. Procedeul

este relativ complicat, greu controlabil, reclam experien i spirit de rspundere,astfel c nu poate fi ncredinat dect unei antreprize specializat, experimentat nlucrri de consolidri i reparaii.

b) Reeserea (rezidirea) local a zonelor grav avariate, sau pe traseulunor crpturi (dislocri) profunde i / sau ptrunse

Zonele de zidrie grav avariate, dislocate, afectate de crpturi relativ largi,dense, uneori pe dou direcii diagonale (n form de X) se ndeprteaz minuiosastfel nct s se realizeze un gol mrginit de crmizi n stare bun, cu laturileverticale n trepi. Acest procedeu de reparare necesit de regul sprijiniricorespunztoare avnd n vedere c poriunea de zidrie dezafectat nu mai ofer pe

perioada lucrrilor nici o capacitate portant.Suprafeele de contur a golului creat se cur de mortar cu dalta i ciocanul

apoi se freac cu peria de srm, se ndeprteaz praful cu jet de aer i se udabundent.

Rezidirea se execut cu crmizi de acelai format. O atenie deosebit trebuieacordat realizrii conlucrrii dintre zidria existent i cea nou prin umplereacomplet cu mortar a rosturilor verticale i orizontale, eserea corect, eventualintroducerea de agrafe de oel beton 68 mm. / 60 cm. ascuite la capt i btute nrosturile orizontale ale zidriei de contur. Condiiile de ntrire trebuie s fie aceleaica la executarea oricrei zidrii. n cazul n care nu se dispune de crmizi formatcorespunztor sau zona dezafectat are form complicat, cavernoas, dezvoltat

profund n zidrie, de peste 2 crmizi repararea se poate facei cu beton demarc minim B 250 (C 16 / 20), fluid, preparat cu agregat mrunt. Betonul se aplic


3/29

ANEXA A1

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

de jos n sus, n strate subiri i se compacteaz de la centru spre extremiti prinbatere cu ciocanul de lemn i ndesare cu ipca. Ultima poriune de beton se toarn nexces, cu cofrajul n poziie oblic (turnare cu plnia). Betonul n exces sendeprteaz prin cioplire dup 24 36 ore.

O grij deosebit trebuie acordat condiiilor de ntrire i evitrii efectelorcontraciei (idem punctul anterior a : meninerea n stare umed circa 7 zile,protejarea cu rogojini mpotriva vntului i nsoririi, evitarea ocurilor accidentale, atrepidaiilor produse de alte lucrri n vecintate, etc.).

c) Baterea de scoabe dispuse transversal pe traseul crpturilor saufisurilor

Se utilizeaz scoabe din oel beton 6 8mm. ascuite la capete, preferabil

prin forjare (scoabe igneti). Ele se bat n rosturile orizontale ale zidriei sau seintroduc n goluri 25 30 mm. forate cu bormaina electric. Golurile se umplu cumortar de ciment injectat sub presiune.

Scoabele se bat n poziie transversal (perpendicular) pe traseul fisurii saucrpturii la 25 30 cm. echidistan. De regul acest procedeu se aplic la fisuri,crpturi profunde sau ptrunse, caz n care scoabele se bat pe ambele fee ale

peretelui.

d) Introducerea n crpturi a unor pene din metal sau cioplitur debeton sau piatr

Procedeul este relativ vechi, ntlnit la lucrri de raparaii i consolidriexecutate n perioada interbelic sau imediat dup cutremurul din 1940.

n crpturi se bat pene de oel sau cioplitur de beton de forme i dimensiuniconvenabile, apoi spaiile se umplu cu mortar nisip ciment ndesat energic cuvergeaua i ipca. Procedeul se poate asocia cu tehnologiile de reparaie descrise la

punctele ci e.e) Aplicarea de benzi (traifuri) de plas sudat pe traseul fisurilorsau crpturilor (minim 30 cm. lime)

Este un procedeu de remediere local, util la traseele relativ drepte ale fisurilori crpturilor.

traiful de plas sudat are minim 30 cm. lime (3 ochiuri a 10 cm.) i seprinde n cuie sau scoabe pe suprafaa de zidrie decapat de tencuieli. n funcie dedimensiunea construciei n ansamblu, a peretelui suport i a mrimii fisurilor saucrpturilor se utilizeaz traifuri i cupoane de plas sudat de la 3/100 x 3/100

pn la 6/100 x 6/100. Aplicarea tencuielii se va face respectnd tehnologia de lapunctul f.


4/29

ANEXA A1

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

f) Cmuirea cu tencuieli armate pe suprafee ntinse, subansamblesau ntregul obiect

Dup decaparea tencuielilor se repar defectele din zidrie cu unul din

procedeele detaliate la punctele anterioare (a e). Se traseaz i se execut nperete cu bormaina electric guri 25 30 mm. n vederea introducerii unoragrafe de oel beton 6 mm. care s lege ntre ele plasele sudate de pe cele dou feeale zidriei. Gurile se execut dup un caroiaj de 50 x 50 cm.

Dup introducerea agrafelor gurile se injecteaz cu past de ciment. Dacplasa se montez pe o singur fa a zidriei, ea poate fi prins (total sau parial) cucuie btute n rosturi. Plasele sudate sunt din STNB, cu ochiuri ptrate de 10 x 10 cm.

i diametrul 3 6 mm.; plasele se vor nndi pe minim 25 cm. lime (2 ochiuri).n cazul unor dificulti de aprovizionare, la solicitarea expres a antreprenorului,

reeaua se poate executa pe loc din oel beton OB 37 sau PC 52 6 / 10 cm. peambele direcii, cu acceptarea implicit a unor consumuri sporite de material imanoper. La montarea plaselor se folosesc distanieri care s asigure realizareaunui spaiu liber de cca. 3 cm. ntre perete i armtur.

Suprafaa peretelui se ud, se usuc i se aplic un strat fin de amors dinciment i nisip cuaros 01 mm. n proporie 1 : 1 (n greutate). Dup uscareaamorsei se realizeaz cmuirea din mortar nisip ciment M 100, n dou straturi(al doilea strat se aplic dup ntrirea primului, la un interval de circa 24 72 oren funcie de temperatura i umiditatea mediului).

Mortarul aplicat va asigura acoperirea armturii minim 1 cm. grosime.Grosimea total a cmuielii este de 3 4 cm. Pentru realizarea grosimii necesare acmuielii se folosesc reperi rigizi. Se recomand folosirea aditivilor i

plastifianilor pentru reducerea efectelor de contracie. Timp de 7 zile cmuielile sevor menine umede,se vor proteja mpotriva aciunii vntului, a radiaiei solaredirecte i a temperaturilor sub + 5 C.

Proiectant,

ing. Razvan Toader


5/29

BIROU DE ARHITECTURA

SC ARHIPOLIS SRL

CAIET DE SARCINI

STRUCTURA DE REZISTENTA

1.1 Denumire proiect : REABILITARE CAMIN CULTURAL

1.2 Amplasament : LOC.FILIPESTI , COM.SURDILA GAISEANCA

1.3 Beneficiar : PRIMARIA COM. SURDILA GAISEANCA

1.4 Proiect nr. : 3 / 2011

1.5 Faza : P.T.

Pentru realizarea corespunzatoare a lucrarii de catre executant, este necesar sa se respec

indicatiile din plansele de executie si prevederile din prezentul caiet de sarcini. In cele ce urmeaza sun

cuprinse prevederi generale aplicabile mai multor tipuri de lucrari din domeniul constructiilor urmand a

completate, daca este cazul, cu alte prevederi specifice fiecarei lucrari in parte.

A. Indicatii privind executia lucrarilor

A.1. Lucrari de sapatura si consolidare teren

Dupa adjudecarea lucrarii sau incredintarea directa a acesteia, constructorul va incepe lucrari

de terasamente numai dupa operatiunea de predare - primire a amplasamentului consemnat intr-un proce

verbal incheiat intre beneficiar, executant si proiectant.Proiectul va fi obligatoriu verificat de specialisti atestati pentru domeniile in care se incadreaz

din punct de vedere al sistemului constructiv si destinatiei constructiilor in conformitate cu prevederi

Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.

La punctul de lucru va exista obligatoriu un registru pentru procese verbale de lucrari ascuns

condica pentru dispozitii de santier si registru pentru evidenta calitatii betoanelor si a elementelor in car

acestea au fost turnate.

Trasarea pe teren a constructiei se va executa de personal specializat si dotat cu aparatur

corespunzatoare, in limitele tolerantelor admise precizate in STAS 9824/1/75 (vezi tabelul 1) incheindu-s

proces verbal de lucrari ascunse intre beneficiar si executant.

Lucrarile de terasamente se executa mecanizat, volumul sapaturii manuale fiind conditionat d

natura terenului, sistemul de udare adoptat si destinatia constructiei.

Sapatura se va incepe numai dupa eliberarea amplasamentului de eventuale retele edilitar

existente sau dupa protejarea acestora impotriva deteriorarii in cazul ramanerii acestora pe pozitie.

Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inaintea executarii lucrarilor pregatitoare, dupa caz

anume :

- defrisarea terenului si indepartarea tuturor materialelor ce provin din aceasta ;

- demolarea, in cazul ca exista, a constructiilor de pe amplasamentul noilor constructii

evacuarea materialelor provenite din demolari ;

- executarea de santuri de garda si pante de scurgere pentru dirijarea apelor in afara zonelor d

lucru. In cazul debitelor mici de apa, se vor executa rigole.

Trasarea pe teren cuprinde :- fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea constructiilor confor

proiectului ;


6/29

- trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatie se face pe baza planului de trasare, dup

fixarea pozitiei constructiei pe amplasamentul proiectat ;

- curatirea si nivelarea terenului.

Executarea sapaturilor si sprijinirilor

In cazul in care turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii,

terenurile sensibile la umezire, sapatura se va opri la o cota mai ridicata ca cea finala cu 20 - 30 cm.

In cazul terenurilor nesensibile la actiunea apei (pietris, terenuri stancoase, etc.) lucrarile dsapatura se executa de la inceput pana la cota prevazuta in proiect.

Schimbarea cotei fundului gropii de fundatii in timpul executiei, se face numai cu acordu

proiectantului.

Orice modificari de cote fata de proiect se vor consemna in registrul de procese verbale de lucra

ascunse care va fi semnat de constructor, beneficiar si geotehnician.

Pentru executarea de sapatura langa constructii existente sau in curs de executie, se iau masu

speciale constand in sprijinirea fundatiilor sau constructiilor existente, subzidiri in cazul unor sapatu

mai adanci, etc.

In cazul ca masurile luate nu concorda cu situatia din teren, executantul va lua imediat masu

pentru a asigura stabilitatea acestor constructii, sesizand de indata beneficiarul si proiectantul lucrarii

vederea stabilirii masurilor corespunzatoare.Pe parcursul executarii lucrarilor executantul este obligat sa solicite prezenta proiectantul

geotehnician pe santier la atingerea cotei de fundare si ori de cate ori se constata neconcordante intr

prevederile studiului geotehnic si dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului a nivelului

caracterului apelor subterane.

In cazul ca proiectantul geotehnician intervine cu modificari pe parcursul executiei, aceste

impreuna cu concluziile privind calitatea executarii solutiilor de fundare se vor atasa la carte

constructiei.

Executarea sapaturilor deasupra nivelului apelor subterane

Se pot executa cu adancimi pana la :

- 0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive ;- 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie ;

- 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.

In cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti trebuie luate urmatoarele masuri pentr

mentinerea stabilitatii malurilor :

- terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii ;

- pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1,0 m la margine

gropii de fundatie (pentru sapatura pana la 1,0 m, distanta se poate lua egala cu adancimea sapaturii) ;

- inlaturarea rapida a apelor accidentale sau provenite din precipitatii ;

- daca din unele motive turnarea fundatiilor nu se face imediat, se vor lua masuri de sprijinire

malurilor sau se executa taluz.

Executantul este obligat sa urmareasca aparitia crapaturilor paralele cu marginea sapaturii carindica inceperea surparii malurilor si sa ia masurile de prevenire a accidentelor.

Sapaturi cu pereti verticali, sprijiniti

Se executa in urmatoarele situatii :

- adancimea sapaturii depaseste conditiile indicate la sapaturile cu pereti nesprijiniti ;

- nu este posibila executarea taluzului.

Sistemul de sprijinire se face conform proiect.

Suprafetele sapaturilor mecanizate se vor rectifica manual.

Tipul si modul de sprijinire a peretilor sapaturii se vor aplica conform prevederilor Normativulu

C 169/88.

Sapatura cu pereti in taluz

Se executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii :

- pamantul are o umiditate de 12 - 18% fara ca acestea sa creasca ;


7/29

- panta taluzului sa respecte valorile din Normativ C 169/88 - tabel 1 .

Executarea umpluturilor compactate

Umpluturile se executa la interior (intre fundatii) si la exterior. De asemenea se mai fac umplutur

sub pardoseli.

Umpluturile se realizeaza din pamanturi loessoide, pamanturi coezive, compactate cu maiul greu

pamanturi necoezive compactate prin vibrare, respectandu-se Normativul privind imbunatatire

terenurilor de undare slabe prin procedee mecanice Indicativ C 29/85.Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii mari, argile moi c

continut de materii organice, resturi de lemn, etc.

Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de compactar

admitandu-se variatii de +2%.

Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor pana la cota prevazuta in proiect se vo

executa imediat dupa decofrarea fundatiilor.

Calitatea compactarii umpluturilor se va face cu respectarea prevederilor Normativului pentr

verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - Indicativ C 56/85 si

Normativului C 29/85.

La executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea masurilo

generale si a celor specifice lucrarilor de pamant, prevazute in Normativul pentru realizarea pe timfriguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente - Indicativ C 16/84.

Receptionarea lucrarilor de terasamente

Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se fac in conformitate c

Normativul C 56/85.

La receptionarea terasamentelor executate in pamanturi sensibile la umezire se va controla daca

au respectat si consemnat in procesele verbale de lucrari ascunse, prevederile din Normativele P 7/200

si P 70/79.

Pentru lucrarile de terasamente ce se executa in terenuri sensibile la umezire vor fi respecta

obligatoriu prevederile referitoare la lucrarile pregatitoare prevazute in anexa 10.

Pentru sapaturi ce se executa pentru fundarea pe pamanturi cu umflari si contractii mari (PUCMse vor respecta prevederile din Instructiunile tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilo

fundate pe pamanturi cu umflaturi si contractii mari (P.U.C.M.).

La executarea fundatiilor se vor avea in vedere urmatoarele :

a) materialele folosite trebuie sa corespunda prescriptiilor tip din standardele si normele d

fabricatie in vigoare,atestate prin calificative de calitate eliberate de bazele de aprovizionare si laborato

b) se va efectua controlul sapaturii de fundatii in prezenta specialistului geotehnician ;

c) pe distanta dintre doua rosturi de tasare fundatia se va executa pe cat posibil fara intreruper

Cand acest lucru nu este posibil, se va proceda in conformitate cu IndicativNE 012 /2-2010

- suprafata rostului de lucru va fi perpendiculara pe axa fundatiei sicanata sau verticala pe toa

inaltimea ;

astfel :

- benzile de fundatie se vor turna in straturi orizontale de 30 - 50 cm, iar turnarea cu luaremasurilor contra avarierii terenului si spalarii cimentului din beton, incheindu-se procese verbale d

lucrari ascunse intre beneficiar si executant

d) executarea rostului de tasare se va trata ca o lucrare ascunsa si se va receptiona de beneficia

in timpul executiei sale, incheindu-se proces verbal de lucrari ascunse ;

e) astuparea portiunilor de sapatura ramase in afara fundatiilor se va realiza conform c

Normativul C 169/1988 ;

f) cand constructia se fundeaza pe pamanturi loessoide sau argile contractile la executare

sapaturii vor fi luate masuri de sprijinire si de executare a umpluturilor conform cu normativele in vigoar

g) inaintea turnarii fundatiilor se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului d

bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor, dintre bare a verticalitatii, etc. Se verifica cofrajele daca au fost corect pregatite si corespund conform proiectului. Stratul de acoperire a

armaturilor de la partea inferioara la fundatii cu beton de egalizare este de 35 mm , iar pentru fete


8/29

fundatiilor in contact cu pamantul este de minim 45 mm. Se vor respecta acoperirile prevazute de SR E

1992-1-1-N/B (STAS 10107/0/1990). Dupa verificare se vor incheia procese verbale de lucrari ascunse ;

h) cand fundatiile sunt in contact cu ape agresive, se vor respecta prevederile din proiect si ce

prevazute de IndicativNE 012 /2-2010

i) receptia calitativa a fundatiilor se va face de catre beneficiar, executant si proiectant, cu car

ocazie se va proceda la :

, privind marcile de beton, dozajul de ciment, raportul A/C, tipul d

ciment, grosimea stratului de acoperire, in vederea asigurarii gradului de impermeabilitate impus ;

- examinarea notelor incheiate pe parcurs aratate mai sus, in ce priveste incadrarea

prevederile proiectantului si ale caietului de sarcini in limita abaterilor admisibile ;

- verificarea dimensiunilor geometrice si corectitudinea cotelor fundatiilor.

A.2. Lucrari de cofraje si sustinerea lor

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoare

conditii:

a) sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect c

inscrierea in abaterile admisibile din tabel 4;

b)sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;c) sa fie stabile si rezistente;

d) sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita;

e) sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza.

Pentru a se reduce aderenta intre beton si cofraje, cofrajele se vor unge cu agenti de decofrare p

fetele care vin in contact cu betonul, dupa curatirea prealabila si inainte de fiecare folosire.

Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stivele d

panouri de cofraje.

Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de precizarile date i

,,Ghidul pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor

Pregatirea lucrarilorIn baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va stabili tipul d

cofraj ce se va adopta si va elabora proceduri necesare realizarii lucrarilor de cofraje ce vor cuprinde:

- lucrarile pregatitoare;- fazele de executie;- pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare;- programul de control al calitatii in fazele de executie a cofrajelor;- organizarea locului de munca;

Montarea cofrajelor cuprinde :

- trasarea pozitiei cofrajelor;

- asamblarea si intretinerea provizorie a panourilor;

- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva.

Controlul si receptia lucrarilor de cofraje

Se vor efectua verificari etapizate astfel :

- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele de cofraj si sustineri;

- in cursul executiei, pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;

- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in Registrul de procese verbale pentr

verificarea lucrarilor ce devin ascunse.

A.3. Lucrari de armare a betonului

Otelurile pentru armaturi folosite sunt PC 52 si OB 37.

Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1/1989 si se v


9/29

Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul d

calitate si dupa certificarea produsului de un organism acreditat , de o copie dupa certificatul d

conformitate

Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoare

informatii :

- denumirea si tipul de otel ;-

toate informatiile pentru identificarea loturilor ;- masa neta ;- valorile determinate privind criteriile de performanta ;

Depozitarea

Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenaja

si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure :

- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;

- evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;

- asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

Controlul calitatii

Armaturile vor fi verificate conform Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de performant

pentru oteluri utilizate in constructii.Pentu fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va tine seama de prevederile

Cod NE 012 /2-2010 Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beto

precomprimat (partea II Executarea lucrarilor din beton):

- examinarea continutului documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscris

in certificat cu cerintele reglementate pentru produs ;

- constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie;

- verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere , alungirea

rupere )

- examinarea aspectului;

- verificarea prin indoire la rece.Fasonarea armaturilor

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stric

conformitate cu prevederile proiectului. Eventualele modificari vor putea fi facute numai cu acordu

proiectantului.

Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, inlaturandu-se eventualele impurita

sau rugina prin frecare cu peria de sarma numai in zonele de inadire prin sudura.

Otelul beton livrat in colaci inainte de fasonare va fi indreptat.

Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -100

Montarea armaturilor

C. Barele cu profil periodic c

diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.

La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii

compactarii betonului prin :

- crearea, la intervale de maxim 3 m, a unor spatii libere intre armaturile de la parte

ssuperioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarc

betonul;

- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului (minim 2,5 x vibrator), la interval d

maxim 5 ori grosimea elementului.

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigur

mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre, etc.). Se vor prevedea :

- minim patru distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete;- minim un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp pentru >12 mm, si cel put

d i di t ti i l fi t t 10


10/29

- minim un distantier intre randurile de armaturi la fiecare doi metri liniari de grinda in zona c

armatura pe doua sau mai multe randuri.

Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel - beton cu exceptia cazului dispuner

acestora intre armaturi (liniuta a III-a).

Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma d

armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj pentru a se asigura mentinerea pozitiei lor in timpu

turnarii betonului.Se recomanda folosirea carcaselor preasamblate.

Legarea armaturilor

La incrucisari, barele se leaga intre ele prin legaturi de sarma neagra conform STAS 889-90 sa

prin sudura electrica prin puncte. Se vor utiliza doua fire de sarma de 1 - 1,5 mm diametru pentru fiecar

legatura.

La placi si pereti, se vor lega obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturu

restul incrucisarilor din camp vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri (in sah).

La grinzi si stalpi, este obligatorie legarea barelor de colturile etrierilor si agrafelor, rest

barelor legandu-se din 2 in 2.

Fretele vor fi legate de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza.

Tolerante de executieIn NE 012/2-2010 sunt indicate abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor. I

tabelul 2 este prezentat un extras din aceasta anexa.

Abaterile mai mici prevazute prin proiect vor fi respectate, in caz ca exista.

Inadirea armaturilor

Inadirea barelor se face conform prevederilor proiectului si prevederilor SR EN 1992-1-1-N/

(STAS 10107/0-90) . Orice schimbare a modului de inadire este interzisa fara a avea acordu

proiectantului. Procedeele de inadire folosite sunt : prin suprapunere si prin sudura.

La executarea si controlul calitatii inadirilor se vor respecta reglementarile tehnice specifice.

Stratul de acoperire cu beton

Pentru asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare cu betonul es

necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire a armaturilor avan

grosimea corespunzatoare prevederilor din SR EN 1992-1-1-N/B (STAS 10107/0/1990) .

Pentru respectarea straturilor de acoperire prevazute prin proiect, se atrage atent

executantulului ca dimensiunile etrierilor sunt la interior fapt de care trebuie sa se tina seama obligatori

la fasonarea acestora.

Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect

Inlocuirea armaturilor cu bare de alt diametru sau cu bare din alt tip de otel decat cele prevazu

in proiect, se va efectua numai cu avizul proiectantului si se va depune la cartea constructiei.

A.4. Executarea lucrarilor de betonare

Pregatirea turnarii betonuluiExecutarea lucrarilor de betoane poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoare

conditii :

a) sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesar

(agregate, ciment, piese inglobate, etc.) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare,

conformitate cu procesul tehnologic;

b) sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie precum

asupra masurilor privind securitatea muncii si PSI;

c) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi.

Reguli generale de betonare

Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va fi permanent la locul d


11/29

Betonul trebuie pus in opera in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare.

Durata totala maxima a timpilor cumulati de la preparare si pana la turnare va fi de 90 minute.

La turnare se vor respecta urmatoarele reguli generale :

a) cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul proaspat vor f

udate cu apa cu 2 - 3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari v

fi inlaturata;

b) din mijlocul de transport descarcarea betonului se face in bene, pompe, benzi transportoarjgheaburi sau direct in lucrare;

c) daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilita

admise sau prezinta segregari, este interzisa punerea lui in lucrare;

d) inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul elementelor c

latime de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m in celelalte cazuri, inclusiv la elementele d

suprafata (placi, fundatii);

e) betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale sa

prin intermediul unui furtun sau tub avand capatul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care s

betoneaza;

f) betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, in straturi orizontale de maxim 5

cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior;g) se vor lua masuri de evitare a deformarii sau deplasarii armaturilor de la pozitia prevazuta i

proiect;

h) se va respecta grosimea stratului de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului;

i) nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea p

armaturi a vibratorului;

j) se va urmari ca in zonele cu armaturi dese betonul sa patrunda in intreaga sectiune

elementului ce se toarna;

k) se va urmari mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se masu

operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari;

l) circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine astfincat sa nu modifice pozitia armaturii. Se interzice circulatia directa pe armaturi sau pe betonul proaspa

m) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare nu trebuie sa depaseasca timpul d

incepere a prizei betonului care se considera doua ore in cazul cimenturilor cu adaosuri si respectiv 1,

ore in cazul cimenturilor fara adaosuri;

n) in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permis

numai dupa pregatirea suprafetelor rosturilor.

Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie

Betonarea elementelor de fundatii

Se face pe un strat de egalizare de 10 cm grosime.

Betonarea elementelor verticale :

Se respecta urmatoarele :a) in cazul elementelor cu inaltimea maxima de 3 m, daca vibrarea betonului nu este stanjenita d

grosimea elementului sau desimea armaturilor, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime

betonarea pe la partea superioara a elementului;

b) daca sunt dificultati in comportarea betonului in cazul inaltimilor mai mari de 3 m se adopt

una din solutiile :

- cofrarea unei fete de maxim 1 m inaltime si completarea cofrajului pe masura betonar

elementului;

- betonarea prin goluri lasate conform prevederilor anterioare.

Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor precizari suplimentare :

a) turnarea va incepe dupa 1 - 2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau a peretilor pe car

reazema;

b) grinzile in placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp; se admite creare


12/29

c) la placi se vor folosi reperi dispusi la distante de maxim 2,10 m pentru asigurarea grosimii d

proiect.

Betonarea cadrelor

Se da o atentie deosebita pentru a se asigura umplerea completa a sectiunii la noduri.

Compactarea betonului

Compactarea mecanica a betonului se va face prin vibrare.

Se admite compactarea manuala in urmatoarele cazuri :- introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunei sa

desimei armaturilor;

- intreruperea functionarii vibratorului; caz in care betonarea trebuie sa continue pana la pozit

corespunzatoaare unui rost.

- se prevede prin reglementari speciale.

Procedee de vibrare

- Vibrarea interna folosind vibratoare de interior;

- Vibrarea externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;

- Vibrarea de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a riglelor vibrante.

Alegerea tipului de vibrator se face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitatile d

introducere a corpului vibrator.Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna depinde de forma elementului

desimea armaturilor, putand varia intre L1 si L5Durata de vibrare optima se estimeaza intre minim 15 secunde si 30 secunde, in functie d

lucrabilitatea betonului si tipul vibratorului.

.

Semnele dupa care se recunoasate terminarea vibrarii betonului sunt :

- betonul nu se mai taseaza;

- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;

- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului.

Vibrarea externa este indicata la executarea elementelor prefabricate sau in cazul elementelo

turnate monolit de grosimi reduse si cu armaturi dese, care nu pot fi compactate prin vibrare interna. S

vor lua masuri constructive speciale prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea de legatu

elastice intre cofraje si elementele de sustinere sau rezemare.

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare externa se recomanda sa fie minim L3 Vibrarea de suprafata

.

Se utilizeaza la compactarea placilor cu grosimea de maxim 20 cm.

Lucrabilitatea betonului va fi minim L2Durata de vibrare 30 - 60 secunde.

.

Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel incat sa f

asigurata suprapunerea pe minim 5 cm.

Rosturi de lucru

In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru.Cand nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau fisa tehnologica.

La stabilirea pozitiei rostului de lucru se vor respecta urmatoarele reguli :

a) la stalpi, se vor prevedea rosturile numai la baza; in cazul unor tehnologii speciale se adm

rosturi la 3 - 5 cm sub grinda sau placa;

b) la grinzi, din motive bine justificate, se poate intrerupe turnarea in regiunea de moment minim;

c) in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la

3 - 5 cm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii;

d) la placi, rostul de lucru va fi situat la 1/5 - 1/3 din deschiderea placii;

e) la plansee cu nervuri, cand betonarea se face in directia nervurilor, rostul se va face in zon

cuprinsa intre 1.5 si 1/3 din deschiderea nervurilor;

f) la plansee cu nervuri cand betonarea se va face perpendicular pe directia nervurilor, rostul se v

face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor;


13/29

g) la bolti si arce se admit rosturi perpendiculare pe directoare, impartindu-se bolta sau arcul i

boltari dispusi simetric fata de cheie; nu se admit rosturi avand fata in plan orizontal;

h) la bolti cu latime mare, rosturile de lucru se pot face impartindu-se bolta intr-o serie de bol

mai inguste;

i) la placi curbe subtiri si la peretii rezervoarelor pentru lichide nu se admit rosturi de lucru;

j) in cazul diafragmelor sau peretilor de lungime mare se vor prevede rosturi verticale pentr

evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontonului de lucru la distante de maxim 15 m intre ele.Rosturile de lucru vor respecta urmatoarele reguli :

a) suprafata rosturilor de lucru la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa acestora, iar la pla

si pereti perpendiculara pe suprafata lor;

b) suprafata rostului de lucru va fi bine curatata, indepartandu-se betonul ce nu a fost bin

compactat si pojghita de lapte de ciment;

c) in rosturile verticale care nu au fost realizate cu tabla expandata, suprafata acestora se v

prelucra prin spituire (cu exceptia placilor);

d) imediat, inainte de turnarea betonului prevazut, suprafata rosturilor va fi spalata cu apa.

Tratarea betonului dupa turnare

Se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim7 zile dupa turnare (cu exceptia recipientilo

pentru lichide), protejand suprafetele libere prin :- acoperirea cu materiale de protectie;

- stropirea periodica cu apa;

- aplicarea de pelicule de protectie.

In cazul recipientilor pentru lichide se va mentine umiditatea betonului

14 - 28 zile, in functie de anotimp si conditiile de expunere.

Acoperirea betonului se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc. de indata ce betonul

obtinut suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.

Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.

Stropirea cu apa va incepe dupa 2 - 12 ore de la turnare, in functie de tipul de ciment utilizat

temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatsa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se repeta la intervale de 2 - 6 ore pentru ca suprafa

betonului sa se mentina permanent umeda.

Cand temperatura mediului este sub 50

Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat turnate vor fi acoperite cu prelate sau folii d

polietilena pentru a nu fi antrenata pasta de ciment.

C nu se va stropi cu apa, aplicandu-se materiale sa

pelicule de protectie.

Decofrarea

Partile laterale ale cofrajeleor pot fi indepartate dupa ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,

N/mm2

Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta, mentinand sau remontind popi d

siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa urmatoarele procente :

.

- 70% pentru elemente cu deschideri de maxim 6 m;

- 85% pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m.

Popii se vor indeparta cand rezistenta a atins :

- 95% pentru elemente cu deschideri de maxim 6 m;

- 112% pentru elemente cu deschideri de 6 - 12 m;

- 115% pentru elemente cu deschideri mai mari de 12 m.

Termenele de decofrare minime sunt indicate in tabelul 5.

La decofrare se vor respecta urmatoarele reguli :

a) operatia de decofrare va fi supravegheata direct de conducatorul punctului de lucru, in caz ca s

constata defecte de turnare care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demolareelementelor de sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;

b) sustinerile se vor demonta incepand din zona centrala si continuand simetric spre reazeme;


14/29

d) decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarii de elemente ce s

decofreaza.

La constructiile etajate cu deschideri mai mari de 3 m se vor mentine sau remonta popi d

siguranta conform tabelului 5 si anume:

- la grinzi cu deschiderea pana la 6 m se lasa un pop la mijlocul acestora, la deschideri mai ma

numarul lor va fi astfel ca distanta intre ei sau intre ei si reazeme sa nu fie mai mare de 3 m;

- la placi se va lasa cel putin un pop la mijlocul lor si cel putin un pop la12 m2

- intre etaje popii se vor lasa pe cat posibil unul sub altul.

de placa;

Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care s

cofreaza sau se decofreaza.

Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari de 12 m se vor cere precizari in legatura c

executarea acestora de la proiectant.

In termen de 24 de ore de la decofrare conducatorul punctului de lucru si delegatul beneficiarul

vor analiza amanuntit elementele de rezistenta ale structurii si se va incheia un proces verbal in care s

vor consemna calitatea lucrarilor precum si eventualele defecte constate. Este interzisa efectuarea d

remedieri inainte de aceasta examinare.

Tolerante de executie - sunt indicate in tabelul 4.Executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale

La executarea lucrarilor de beton in conditii sau prin procedee speciale se vor respecta prevederi

de detaliu date in Cod NE 012 / 1 -2010 si NE012 /2-2010 :

- betoane turnate prin pompare

- betoane turnate in cofraje glisante

- executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros, conform Normativului C 16/1984;

- turnarea betoanelor sub apa

Controlul calitatii lucrarilor

Obligatiile si raspunderile unitatilor beneficiare de investitii, de proiectare si de executie, i

asigurarea calitatii constructiilor, sunt reglementate prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea iconstructii.

In activitatea de control tehnic al calitatii se va respecta sistemul de evidenta stabilit pr

reglementarile in vigoare.

Este obligatorie verificarea calitatii materialelor componente si a betonului precum si a celorlal

materiale (otel - beton, plase sudate, prefabricate).

In cazul in care loturile de materiale aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate garantat

se interzice sau sisteaza utilizarea lor si se va incunostiinta furnizorul, beneficiarul si organe

Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor in maxim 48 de ore de la constatar

Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton armat fiind in majoritatea lor lucrari care dev

ascunse, verificarea calitatii acestora se consemneaza prin procese verbale pentru verificarea calitat

lucrarilor ce devin ascunse incheiate intre beneficiar si constructor.In cazul fazelor determinante este obligatorie convocarea si participarea delegatului Inspecti

Teritoriale pentru Constructii si a proiectantului.

Procesele verbale de receptie calitativa incheiate numai de constructor nu sunt valabile.

Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referito

la faza precedenta daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa.

La terminarea executarii sapaturilor pentru fundatii se va verifica :

- pozitia in plan;

- dimensiunile fundatiilor.

Referitor la verificarea cotei de fundare si a naturii terenului, se vor intocmi procese verbadistincte.

La terminarea executarii cofrajelor se va verifica :


15/29

b) incheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii acestora;

c) dimensiunile interioare ale cofrajelor, in raport cu cele ale elementelor care urmeaza a s

betona;

d) pozitia cofrajelor, in raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare;

e) pozitia golurilor.

La terminarea montarii armaturilor se va verifica :

a) numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementelostructurii;

b) distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;

c) lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate

elemente ce se toarna ulterior;

d) pozitia inadirilor si lungimile de petrecere a bareelor;

e) calitatea sudurilor;

f) numarul si calitatea legaturilor dintre bare;

g) dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;

h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;

i) pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.

In cursul betonarii elementelor de contructiise va verifica daca :a) datele inscrise in bonul de transport corespund comenzii;

b) lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;

c) conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;

d) se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe;

e) sunt asigurate masurile de mentinere ale pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor

f) se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat turnat.

In condica de betoane se vor consemna:

- bonurile de transport;

- locul unde a fost pus in lucrare;

- ora inceperii si turnarii betonului;- probele de beton prelevate;

- masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;

- evenimente intervenite;

- temperatura mediului in perioada de timp friguros;

- personalul care a supravegheat betonarea.

La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica :

a) aspectul elementelor cu mentionarea eventualelor defecte;

b) dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor;

c) distantele dintre diferitele elemente;

d) pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situa

la nivelul imediat inferior;e) pozitia golurilor;

f) pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior.

Calitatea betonului pus in lucrarese va aprecia tinand seama de rezultatele incercarii probelor d

verificare a clasei prezentate in buletinul emis de laborator si de rezultatele incercarilor nedistructive sa

incercarilor pe carote, daca s-a cerut efectuarea lor in cadrul controlului operativ.

Receptia structurii de rezistenta

Se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie (fundatie, tronson, scara, etc.

Aceasta receptie are la baza determinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul executiei.

Se vor verifica suplimentar :

- certificatele de garantie pentru materialele livrate;- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si al proceselor verbale pentr

fazele determinante;


16/29

- existenta si continutul certificatelor de calitate in cazul in care betonul a fost livrat de catre

alta unitate de constructii;

- constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, CTC sau alte organ

de control;

- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute

diferitele documente;

- consemnarile din condica de betoane;- buletinul unic privind calitatea betoanelor;

- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;

- dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;

- pozitia golurilor prevazute in proiect;

- pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei, a elementelor verticale (stalpi, diafragm

pereti) consemnandu-se evenetualele dezaxari;

- incadrarea in abaterile admise;

- compactarea la proba de umplere cu apa, in cazul recipientilor;

- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele, compozit

betonului, gradul de impermeabilitate, raportul A/C, etc.;

- orice alta verificare considerata necesara.Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaz

intr-un proces vebal incheiat intre beneficiar, proiectant si constructor, precizandu-se in concluzie dac

structura in cauza se atesta sau se respinge.

In cazul in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile d

remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie.

Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje, etc.) es

admisa numai pe baza dispozitiei de santier data de beneficiar si proiectant.

Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau in cazu

justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta.

A.5. Executarea lucrarilor pe timp friguros

Masurile pentru asigurarea bunei calitati a lucrarilor pe timp friguros sunt precizate in Normativ

C 16/84.

Santierul va tine la zi o evidenta prin urmatoarele documente :

- registru de hidrometeorologie ;

- registru de betoane si mortare care vor contine si temperatura in momentul turnarii si dup

turnare ;

- registrul de incercari cu rezultatele incercarilor efectuate asupra probelor de betoane, mortar

noduri, etc. de pe perioada de iarna ;

- lucrarile de pamant nu se vor executa de regula sub zero grade ;- lucrarile de fundatii nu se vor executa in teren inghetat sau cu grad sporit de umiditate ;

- lucrarile de beton monolit se vor executa cu luarea masurilor de incalzire pe timpul turnarii

pe perioada de intarire ;

- fasonarea armaturii se va face numai la temperaturi pozitive ;

- compactarea betoanelor prin vibrare mecanica este obligatorie ;

- dupa turnare, betonul trebuie sa aiba o temperatura minima de +5 grade C. pe toata perioad

de intarire pana la atingerea rezistentei de minim 50 kg/cmp.

A.6. Remedierea defectelor de executie

Denivelarile, zonele de beton segregat, zonele cu armaturi descoperite sau cu acoperir

insuficienta si cele necompletate cu beton, se remediaza in conformitate cu prevederile din Instructiuni


17/29

tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele din beton armat - C 145/87

publicate in Buletinul Constructiilor nr. 5/87.

In vecinatatea pieselor de trecere se recomanda ca remedierile sa se faca prin injectare cu lapte d

ciment sau cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice.

Fisurile se pot remedia prin injectarea cu rasini epoxidice conform prescriptiilor de aplicare

acestor metode. Solutia va fi data in urma analizarii cauzelor care au determinat aparitia fisurilo

solutiile de remediere a altor defecte de executie decat cele mentionate se vor elabora, in urma analizarcauzelor care au generat aparitia defectelor si cu avizul proiectantului.

A.7.Masuri de protectia muncii si de protectie contra incendiilor

Pe parcursul executarii lucrarilor vor fi luate masuri organizatorice, de instruire si dotare pentr

protectia muncii si pentru prevenirea si protectia impotriva incendiilor.

Vor fi respectate si aplicate prevederile urmatoarelor regulamente si normative :

* Legea nr. 319/2006 a Securitii i Sntii n Munc i Normele Metodologice de aplicare (H

1425/2006)

De asemenea vor fi respectate normele privind prevenirea i stingerea incendiilor nscrise n :

* Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiecterea i realizarea construciilor instalaiilor aprobate prin decretul nr. 290 / 1997

* Norme tehnice de proiectarea i realizarea construciilor la aciunea focului, indicativ P 118 - 9

* Amplasarea, dotarea tehnico material cu mijloace de prim intervenie n caz de incend

pentru organizarea de antier, indicativ C 300 - 1994

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat de MLPAT cu Ordin

nr. 9/N/15.03.1993;

- Norme generale de protectia muncii

- Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor

instalatiilor;

- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor dconstructii si instalatii aferente acestora.

B. Indicatii privind exploatarea

- administratorul constructiilor este obligat sa cunoasca documentatia cuprinsa in cartea tehnic

a constructiilor, sa o pastreze sa o completeze sub aspectul evenimentelor ce au afectat constructiile si

masurilor de interventie luate ;

- pentru urmarirea compactarii in exploatarea cladirilor si semnalarea din timp a fenomenelo

periculoase pentru siguranta acestora se va proceda la inspectiile periodice cel putin de 2 ori pe an (var

si toamna) si dupa orice eveniment deosebit (cutremur, incendiu, inundatie, furtuna, caderi de zapada, pl

abundente) ;- se va proceda la curatirea teraselor de resturi vegetale si de zapada ;

- se vor efectua citiri topometrice pentru urmarirea tasarii constructiilor pe durata de exploatar

a acestora ;

- vor fi verificate permanent instalatiile purtatoare de apa (apa, canalizare, incalzire) si repara

la nevoie in vederea eliminarii oricaror pierderi de apa ce pot afecta stabilitatea constructiilor ;

- se interzice efectuarea oricaror transformari constructive (crearea de goluri in pere

desfiintarea de stalpi, grinzi, fundatii, reducerea sectiunii elementelor de rezistenta prin cioplire, taier

fara aprobarea forului tutelar si pe baza unei documentatii avizate de proiectantul constructiilor ;

- se va elimina apa din subsoluri in cazul acumularii acesteia fie din scapari de conducte, fie d

patrunderea ploii, fie din panza freatica prin defecte de izolatie, fie prin refularea din canalizare

exterioara. Se vor gasi cauzele care au condus la acumularea apei in subsol si vor fi luate masurile d

eliminare ale acestora ;


18/29

- se vor asigura respectarea normelor de protectie contra incendiilor prin mentinerea libera

cailor de acces pentru pompieri ;

- se interzice depozitarea unor obiecte grele pe plansee care depasesc incarcarile maxime d

exploatare avute in vedere la proiectare ;

- se va tine evidenta in fisa de control a tuturor degradarilor observate pe toata perioada d

exploatare si in mod deosebit urmatoarele :

- aparitia de semne ale unei functionari neconforme si care ar putea periclita aptitudinecladirilor pentru exploatare (tasari uniforme ce se observa la rosturi, deformatii vizibile ale elementelo

constructive, stalpii grinzile si planseele, fisuri in elementele de rezistenta sau de umplutura, ruginire

componentelor metalice sau a armaturilor ascunse manifestate prin patarea suprafetelor acoperit

condensul si mucegaiul din subsoluri, casa scarilor, aparitia igrasiei in pereti, etc.) ;

- pentru degradari care necesita interventii de alta natura decat cele de exploatare si intretiner

se va solicita efectuarea unui diagnostic al starii tehnice a cladirilor pentru a se hotari masurile d

interventie necesare si executarea lor pe baza unei documentatii tehnice autorizate ;

- vor fi efectuate lucrari de intretinere periodice in vederea protectiei tuturor elementelo

structurale si nestructurale impotriva tuturor agentilor distructivi exteriori ;

- se va urmari comportarea in exploatare a constructieisub toate formele, se angajeaza daca es

cazul un responsabil autorizat si se dispune urmarirea speciala in caz de evolutie periculoasa iexploatarea constructiei, pe baza unui proiect elaborat in urma unei comenzi ;

- toate datele privind comportarea in exploatare , defectiunile intervenite si masurile d

remediere vor fi consemnate intr-un caiet atasat la cartea constructiilor.

C. Instructiuni privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor

Pentru asigurarea aptitudinii constructiilor pentru exploatare in ce priveste rezistenta

stabilitatea pe toata durata de serviciu, se va proceda in mod obligatoriu la supravegherea curenta a star

tehnice - urmarirea coerenta a acestora.

Prezentele instructiuni au fost elaborate avand la baza :- Normele metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor si inclusiv supraveghere

curenta starii tehnice a acestora - indicativ P 130/88;

- Instructiunile tehnice pentru determinarea tasarii constructiilor de locuinte, social culturale

industriale prin metode topografice.

Supravegherea curenta a starii tehnice (urmarirea curenta) au ca obiective :

depistarea si semnalarea din faza incipienta a situatiei ce pericliteaza aptitudinea pentru exploatare constructiilor sub aspectul durabilitatii, sigurantei, confortului si economicitatii in vederea luarii d

timp a masurilor de interventii necesare pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acestora ;

strangerea centralizata de date cu privire la starea tehnica a constructiilor, in vederea fundamentardeciziilor investitiilor, ale beneficiarilor de dotatie si ale proprietarilor, dupa caz ;

evidentierea aspectelor pozitive si negative cu caracter generalizat din comportarea constructiilor, vederea imbunatatirii proiectarii, executiei, exploatarii si cercetarii in constructii.

Prezentele instructiuni se refera la urmarirea curenta pentru asigurarea cerintei de siguran

numai in ce priveste rezistenta si stabilitatea.

Urmarirea curenta a starii tehnice are caracter permanent pe durata de serviciu efectiva, dar si p

perioada executiei.

Urmarirea curenta a starii tehnice se executa vizual, prin observarea directa si cu ajutorul uno

mijloace de masurare simple de uz curent.

Organizarea supravegherii curente a starii tehnice a obiectelor de constructie din dotare es

sarcina beneficiarului de dotatie, a unitatii de exploatare sau a proiectantului.

Pe parcursul executiei lucrarilor pentru constructii noi, urmarirea curenta se face de catrexecutant.

In acest sens, executantul are urmatoarele obligatii :


19/29

- sa monteze mijloacele de observare si masurare (reperii de citire) in conformitate c

prevederile proiectantului;

- sa efectueze citirile pe perioada de executie si sa predea beneficiarului documentatia lega

pentru cartea tehnica a constructiei conform prevederilor normativului C 167/77 cu completari

publicate in Buletinul Constructiilor 5-6/1983.

Supravegherea curenta a starii tehnice a constructiilor cuprinde doua perioade din via

constructiilor : Perioada de executie ; Perioada de exploatare, practic perioada de serviciu.

Pe perioada executiei, urmarirea curenta se va face prin :

- efectuarea de citiri topografice pentru determinarea deplasarilor reale ale constructiilo

datorita tasarii terenului de fundare;

- tinerea evidentei citirilor prin ecompletarea fiselor de masurare a tasarilor.

Pentru efectuarea masuratorilor, in vederea determinarii tasarilor, se procedeaza astfel :

Se monteaza reperii de citire in pozitiile si numarul prevazut in documentatie de catre constructoimediat ce s-a ajuns cu executia in stadiul ce permite montarea acestora;

Inainte de montarea reperilor de citire de pe constructii, in cazul in care, in zona nu exista, se execureperi ficsi de pe care se fac citirile.

Prima masuratoare se incepe dupa 24 de ore de la incastrarea marcilor (reperilor de citire) p

constructii.

Citirile se repeta in functie de ritmul executiei astfel incat intervalele intre citiri sa corespund

unui spor de incarcare a terenului de fundatie de aproximativ 1/4 din incarcarea totala a constructie, da

care sa nu depaseasca 30 zile. In caz de sistare a lucrarilor citirile se executa la intervale de timp c

pentru o constructie terminata.

In cazul in care tasarile masurate depasesc valorile admise, organul tehnic care efectueaz

masuratorile va instiinta de indata pe prroiectant.

Pe perioada de exploatare, se va da o atentie deosebita in cadrul activitatii de urmarire curent

urmarind : Efectuarea de citiri topografice pentru determinarea tasarilor, la intervale de 3 luniin primul an, la intervale de 6 luni in al doilea an si apoi din an in an, pana la stingerea completa

tasarilor.

In cazul in care tasarile se produc intr-un ritm accentuat, masuratorile se vor face la intervale d

timp mai mici care se vor stabili de proiectant cu consultarea proiectantului geotehnician.

Urmarirea oricaror semne de umezire ale terenului din jurul obiectelor de constructie ; Masuri de indepartare a apelor de la fundatia obiectelor de constructie prin executarea de pante catr

exterior pe cel putin 10 m ;

Etanseitatea rostului trotuar - cladire ;

Scurgerea apelor spre canalizatia exterioara; Integritatea si etanseitatea conductelor purtatoare de apa; Indepartarea resturilor vegetale (frunze, flori, etc) sau altor resturi de pe acoperisuri pentru evitare

infundarii gurilor de colectare a apelor ale coloanelor fluviale sau jgheaburilor, burlanelor, etc;

Defectele si degradarile la structura de rezistenta : fisuri, crapaturi, pete, exfolieri ; Defecte si degradari la elemente nestructurale (ziduri interioare de compartimentare, ziduri exterioar

de inchidere, pardoseli, tencuieli, etc) care pot da indicii ale unor degradari ascunse ale elementelo

de rezistenta.


20/29

Ing. Razvan Toader

TABEL 1

Tolerantele admise la trasarea pe

teren a constructiilor si trasarea fundatiilor

Lungimi in metri/tolerante in cm 25 50


21/29

Tolerante coordonate rectangulare de trasare T/d1 + 2 + 2

Pentru lungimi intermediare, tolerantele se stabilesc prin interpolare.

Trasarea fundatiilor

- la pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor + 10 mm

- la pozitia in plan vertical a cotei de nivel + 10 mm

TABEL 2

TOLERANTELE ADMISE LA EXECUTAREA

SI MONTAREA ARMATURILOR

- abateri limita la lungimea de petrecere la innadire prin sudare 3 d- idem la inadirea prin suprapunere - nu este permis -

Distantele intre axele barelor fata de proiect si prescriptiile

tehnice ( C. 56/85)

- la grinzi si stalpi 3 mm

- la placi si pereti 5 mm

- la fundatii 10 mm

- intre etrieri si pasul 10 mm

Plase sudate

Abateri la pozitia barelor de pe reazeme in raport cu punctul fata de care

se determina lungimea de ancorare + 25 mm

TABEL 3

Acoperirea cu beton a armaturilor si tolerante admise la

acoperirea cu beton a armaturilor si grosimea stratului de beton de protectie

Pentru betoane de clasa Bc 20

1. Acoperirea cu beton a armaturilor (conform STAS 10107/0/90) in mm va avea valorile de mai

jos:


22/29

Categoria elementului

..........................................................

a) elemente monolite I II III IV

- placi 10 15 20 -

- pereti 15 20 30 45

- grinzi, stalpi, bulbi, diafragme 25 30 35 -

- fundatii, funduri de rezervoare si de castele de apa 35 45

b) elemente prefabricate

- placi 10 15

- pereti structurali 10 15

- grinzi, stalpi, bulbi 20 25

Pentru betoane de clasa Bc 10 si Bc 15 valorile de mai sus se sporesc cu 5 mm la elementele din

categoriile II, III si IV.

TABEL 4

Abateri si tolerante ale cofrajelor

A. Abateri limita pentru cofraje

1. La dimensiunile panourilor gate confectionate

- lungimi 4 mm

- la latimi 3 mm2. La dimensiunea libera (lumina) cofrajelor gata confectionate

- pentru placi, pereti sau grinzi 10 mm

3. La dimensiunile sustinerilor transversale, la cofrajele gata

confectionate la :

- grosimi pereti si placi 2 mm

- stalpi si grinzi 3 mm

4. Tolerante de inclinare fata de orizontala a muchiilor si

suprafetelor, la cofrajele gata confectionate

- pe 1 m liniar 2%

- pe toata suprafata orizontala planseu si grinzi 1%

TABEL 6

Termenele minime pentru decofrarea fetelor laterale functie de

temperatura mediului si viteza de dezvoltare a rezistentei betonului

Viteza de dezvoltare

a rezistentei betonului

Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului (0C)

+ 5 + 10 + 15

Lenta 2 1 1/2 1


23/29

Medie 2 1 1

Termene minime recomandate pentru decofrarea fetelor interioare ale cofrajelor cu mentinere

popilor de siguranta

Conditii tehnologice Termenul (in zile) de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistenteibetonului

Lenta Medie

Temperatura mediului ( + 5 + 10 + 15C) + 5 + 10 + 15

Grinzi cu deschiderea de maxim 6,00

m

6 5 4 5 5 3

Grinzi cu deschidere > 6,00 m 1 0 8 6 6 5 4

Termene minime recomandate pentru indepartarea popilor de siguranta

Conditii tehnologice Termenul (in zile) de la turnare

Viteza de dezvoltare a rezistenteibetonului

Lenta Medie

Temperatura mediului (0

+ 5C) + 10 + 15 + 5 + 10 + 5

Grinzi cu deschiderea de maxim

6,00 m

18 14 9 10 8 5

Grinzi cu deschideri de 6 - 12 m 21 18 12 14 11 7

Grinzi cu deschidere > 12,00 m 36 28 18 28 21 14

TABEL 7

Durata maxima de transport a betonului cu

autoagitatoarea

Temperatura amestecului debeton 0

Durata maxima de transport (in minute)C


24/29

100 < t 30

0

t


25/29

1

BI ROU DE ARHI TECTURA

SC ARHI POLI S SRL

MEMORIU TEHNIC

REZISTEN

1. GENERALITI1.1 Denumire proiect : REABI LI TARE CAMIN CULTURAL

1.2 Amplasament : LOC.F I L I PESTI , COM.SURDI LA GAISEANCA

1.3 Benefi ciar : PRIMARIA COM . SURDI LA GAISEANCA

1.4 Proiect nr . : 3 / 2011

1.5 Faza : P.T.

Prezentul proiect trateaz n faza P.T. lucrarile privind consolidarea caminulucultural situat in loc.Filipesti , com.Surdila Gaiseanca si construirea a doua grupuri

sanitare adiacente caminului cultural .

2. I NCADRAREA CONSTRUCTIEI CONFORMNORMATIVELOR IN VI GOARE

Conform normativ P 100 - 1/2006,amplasamentul se afl in zona valorii de vrf aacceleraiei terenului pentru cutremure avnd IMR 100 ani ag = 0,24g i perioada decontrol (col) Tc=1,0 sec, iar construcia se incadreaz in clasa de importan II.

Conform CR 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra

constructiilor ; amplasamentul se afla in zona valorii caracteristice a incarcarii dinzapada pe sol 2.5 kN/m (250 daN/m).

Conform NP 082 -04 Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciuni asupraconstruciilor. Aciunea vntului. ; amplasamentul se afla in zona valorii caracteristice apresiunii de referinta a vantului = 0.5 kPa .

3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI - CAM INUL CULTURALMASURI DE I NTERVENTIE PROPUSE

Cladirea Caminului Cultural din satul Filipesti , com Surdila Gaiseanca , are

regim de inaltime PARTER , cu dimensiuni generale in plan 28.45 x 8.90m (salaspectacole ) si anexe la cele doua extremitati ale corpului principal , cu dimensiun

generale de 14.90 x 6.50 m .Pentru imobilul Camin Cultural a fost intocmita o expertiza de catre Exper

Tehnic Atestat M.D.R.T. Ing.Cornel Beliciu .

In cadrul expertizei s-a analizat nivelul de protectie antiseismic al structurii simasurile care trebuiesc intreprinse pentru consolidarea constructiei .


26/29

2

Din verificarile efectuate pe teren cladirea este executata in perioada anilor 50-60

are o structura de rezistenta din zidarie portanta , fundatii din beton simplu, planseu dinlemn , tavane din sipci de lemn si tencuieli tip smir , acoperis tip sarpanta din lemn ,

invelitoare din tabla tip tigla montata pe astereala din scanduri de 2.4 cm grosime dinrasinoase ; tamplaria la usi si ferestre din lemn rasinoase si geam simplu, pardoseli din

beton sclivisit sau lemn , finisajele sunt de tip inferior si in mare parte deteriorate .La data verificarilor pe teren,expertul a constatat : desprinderi tencuieli ,

prabusiri ale plafonului, burdusiri ale pardoselilor, crapaturi si fisuri pronuntatepatrunse in peretii perimetrali de zidarie de caramida portanta,lipsa rosturilor de tasaresi seismice,lipsa centurilor de beton armat,lipsa stalpisorilor de beton armat,lipsa

buiandrugilor de beton armat .Dupa starea tehnica actuala a constructiei cladirea a fost incadrata de catre

Expert Tehnic Atestat M.D.R.T. Ing.Cornel Beliciu in clasa de risc seismic RsIIceea ceinseamna ca sub efectul cutremurului cladirea poate suferi degradari structurale majore

Drept urmare este absolut obligatoriu sa se efectueze lucrari de consolidare , reabilitaresi asigurare a cladirii la conditiile corespunzatoare noilor acte normative .

Prin grija proprietarului s-au efectuat lucrari de protectie impotrivaintemperiilor : inlocuirea invelitorii din tabla zincata cu invelitoare tabla tip Lindab ,

reabilitare elemente din sarpanta , inlocuirea tamplariei de la usi si ferestre din lemn cutamplarie PVC si geam termopan .

Prin expertiza intocmita de Expert Tehnic Atestat M.D,R.T. Ing.Cornel Beliciu seprevad urmatoarele masur i de interventie:

- Protectia zidurilor de caramida prin camasuire cu plase sudate tip STNB cudiametrul de 6mm/10cm , montate pe o parte si pe alta a peretilor ,conlucrarea acestora facandu-se prin cupoane de armatura 4 12/mp , ce vor

ancora plasele sudate dispuse pe fetele peretilor . Camasuirile se vor executa in

straturi pe o grosime de maxim 2.5 -3 cm , cu mortar beton , aplicat pesteplasele sudate cu aparat de torcretat(intocmitorul expertizei Expert TehnicAtestat Ing.Cornel Beliciu recomanda aparat de torcretat tip MC-

Bauchemie . Torcretarea se aplica pe suprafele de zidarie ce au fost inprealabil pregatite prin decapari de tencuieli interioare si exterioare ,

adancimea rosturilor orizontale si verticale, cu o scoaba metalica pe oadancime de 1.5-2.00 cm , in vederea aderarii corespunzatoare a betonului

torcretat. Plasele se pozeaza pe pereti si se vor petrece pe cel putin 2 ochiuri , sivor fi inglobate la partea inferioara si superioara in centuri de beton inglobate

1/3 in grosimea zidurilor .- In zonele in care se vor intalni in masa zidariei crapaturi sau fisuri cu

deschideri de peste 1-1.5 cm , se vor efectua injectii in crapaturi sau fisuri mari

cu materiale de injectie pe baza de dispersii de acrilati , suspensii tip polimeri ciment , rasini reactive.

- Suplimentar proiectantul de rezistenta propune introducerea unor stalpisori dinbeton armat in planul zidariei . Executia acestora este optionala (hotararea va

fi luata de catre beneficiar )


27/29

3

4. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI GRUP SANI TARSTRUCTURA CONSTRUCTI VA

Constructia cu destinatia Grup sanitar are regim de inaltime PARTER , cu

dimensiuni generale in plan 7.45 x2.97 m . Constructiile vor fi amplasate conformplanului de arhitectura .

Structura constructiv a construciei, grup sanitar, este zidrie portant dincrmid, cu stlpiori i centuri din beton armat turnat monolitsi planseu din lemn .

Proiectarea structurii de rezistenta s-a facut in conformitate cu Cod deproiectare pentr ustructuri din zidrie,,-Cod CR6-2006 .

Avand in vedere prevederile codului de proiectare peretii portanti sunt prevazuticu stalpisori din beton armat inglobati in zidarie la toate intersectiile peretilor portanti.Conform codului CR6-2006 la nivelul oricarui planseu indiferent de materialul din care

este realizat, beton sau lemn ,se vor prevedea centuri de beton armat in planul peretilor .

Conlucrarea centurilor cu stalpisorii din beton armat inglobati in zidarie conduce

la marirea capacitatii de rezistenta a structurii.Centurile vor fi din beton armat , continue pe toata lungimea peretelui si vor

alcatui contururi inchise .Stalpisorii sunt realizati din beton armat C12/15, si au dimensiuni de 25x25 cm si

vor fi realizati pe toata inaltimea constructiei .

Stalpisorii si centurile din peretii de pe conturul cladirii vor fi prevazuti la exterior

cu protectie termica pentru evitarea formarii puntilor termice .Pentru golurile de usi si de ferestre se vor prevedea buiandrugi de beton armat ,

legati cu centura de la nivelul planseului ,conform CR6-2006 .

Reguli generale de alcatuire a zidariei: zidaria portanta se alcatuieste din

caramizi, marca minim 100, calitatea I, cu mortar marca M 50Z, asezate pe lat inranduri orizontale si paralele ,golurile fiind orientate obligatoriu numai

vertical ;inaltimea zidurilor trebuie sa fie realizata cu un numar intreg de asize ;

diferentele se regleaza prin stabilirea inaltimii centurii ;rosturile verticale vor fi realizateastfel incat suprapunerea caramizilor din doua randuri succesive in camp , la intersectii

ramificatii si colturi sa se faca pe minim 1/4 caramida ; teserea se va face obligatoriu lafiecare rand ;intreruperea zidariei se face in trepte .

Fundaiile sunt proiectate de tip tlpi continui sub ziduri dimensionate la opresiune p = 120 kPa la starea limit de deformaii (conform prevederilor din "Normativ

pentru proiectarea structurilor de fundare direct"- indicativ NP 112 - 04).Ansamblul fundaiilor formeaz o infrastructur rigid, capabil s preiaeforturile provenite din eventuale tasri difereniate.

5.Fazele determinante stabilite pe parcursul execuiei structurii de rezisten sunt :

FAZE DETERM INATE

- pozitionare si armare stalpisori in infrastructura cladirea existent- pozitionare plase sudate parter cladire existenta


28/29

4

- recepie cot fundare i natur teren fundare (recomandabil n prezenaproiectantului de specialitate geotehnic)-grup sanitar

- cofraj armare tlpi fundaii grup sanitar- armare stlpiori parter grup sanitar

6. DISPOZITII FI NALEProiectul pentru REABILITAREA CAMINULUI CULTURAL a fost realizat n

baza expertizei tehnice ntocmit de expert tehnic atestat M.D.R.T. Ing.Cornel BELICIUsi in baza urmatoarelelor STAS-uri i Normative :

Normativ P 100-1/2006 Normativ P 100-3/2008 Cod de proiectare seismicCod de proiectare seismic

Prevederi pentru evaluarea seismica cladirilor

existente

Normativ NP 112 - 04 Normativ pentru proiectarea structurilor defundare direct

Cod CR 6 - 2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidrie Legea 10 / 95 Legea calitii lucrrilor de construcii CR 1 - 1 - 3 - 2005 Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii

asupra construciilor SR EN 1191-1-2004

(STAS 10101/2-75STAS 10101/1-78)

SR EN1991 -1-1NA(STAS 10101/2A1-87)

Actiuni asupra structurilor .partea 1-1: Actiuni

generale .Greutati specifice , greutati proprii ,incarcari utile pentru cladiri

Actiuni asupra structurilor .partea 1-1: Actiunigenerale .Greutati specific , greutati proprii ,

incarcari din exploatare pentru constructii.Anexa nationala .

NE012-2-2010 Normativ pentru producerea si executarealucrarilor din beton, beton armat si beton

precomprimat (partea II Executarealucrarilor din beton)

Pe timpul execuiei vor trebui respectate urmtoarele prescripii tehnice :

Cod NE 012 /2-2010 Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor dinbeton, beton armat si beton precomprimat (partea II Executarea lucrarilor dinbeton)

C 83 - 75 Trasarea construciilor C167 - 77 ntocmirea crii tehnice a construciei C 16 - 84 Lucrri executate pe timp friguros


29/29

Legea 10 / 95 Legea calitii lucrrilor de construcii C 56 - 85 Recepia lucrrilor

Obiectul va fi ncredinat spre execuie unei firme specializate capabil sndeplineasc exigenele privind calitatea n construcii conform legislaiei n vigoare.

Este obligatorie verificarea proiectului la cerina rezisten i stabilitate dectre un verificator atestat n specialitatea A 1 (construcii de zidrie, beton i beton

armat).Se va solicita, ori de cte ori este nevoie, prezena proiectantului pe antier pentrusoluionarea problemelor ivite pe parcursul execuiei (situaii neprevzute,neconcordane, nlocuiri de materiale, etc.).

7. MSURI DE PROTECIA MUNCII I DE PREVENIRE A INCENDIILORn execuia lucrrilor ce fac obiectul prezentei documentaii se vor respecta

normele de protecia muncii nscrise n :* Legea nr. 319/2006 a Securitii i Sntii n Munc i Normele Metodologice

de aplicare (HG 1425/2006)De asemenea vor fi respectate normele privind prevenirea i stingerea incendiilor

nscrise n :

* Norme generale de protecie mpotriva incendiilor la proiecterea i realizareaconstruciilor i instalaiilor aprobate prin decretul nr. 290 / 1997

* Norme tehnice de proiectarea i realizarea construciilor la aciunea focului,indicativ P 118 - 99

* Amplasarea, dotarea tehnico material cu mijloace de prim intervenie n cazde incendiu pentru organizarea de antier, indicativ C 300 - 1994

Pe lng msurile cuprinse n normele menionate mai sus, constructorul ibeneficiarul sunt obligai a lua orice alte msuri pe care le consider necesare pentru aevita n totalitate producerea de accidente de munc sau contractarea de boli

profesionale, precum i cele necesare pentru prevenirea i combaterea incendiilor.

Proiectant,Ing. Razvan Toader

1 caiet sarcini rezistenta

Documents