document06

5
 Analele UVT-Seria EFS, No.4 – Noiembrie 2002 SELECTIA PORTARULUI IN HANDBAL (STUDIU DE CAZ) Mihaela TOMESCU 1  Robert IVAN 2 REZUMAT : Obiective - în desf ăşurarea experimentului pedagogic s-a avut ca obiectiv selscţia portarilor dintre sportivii înal ţi, cu dezvoltare fizică armonioas ă, care trebuie să fie supli şi să  poată  efectua cu u şurinţă  mişcările cele mai compli cat e.  Material  şi me tod ă - în desf  ăşurarea experimentului pedagogic s-au urm ărit următoarele criterii de selecţie : vârsta, criterii medico-  biologice, dezvoltarea fizic ă, dezvoltarea calit ăţilor motrice şi dezvol tarea psihic ă. În cazul nostru, subiectul A.M. - în vârstă de 13 ani, a fost cuprins în programul de selecţie în urmă cu trei ani, pe  parcursul cărora s-au aplicat anumite teste, specifice postulu i de portar . Rezultate - din cercetarea f ăcută  reiese că  subiectul nostrua fost bine selctat, se incadreaz ă  în standardele naţionale, a f ăcut  progrese vizibile, toate acestea datorate antrenorului. Concluzii  - rezultate sportive deosebite se ob ţin doar cu tineri ce prezint ă calit ăţi de excepţie pentru practicarea ramurii sportive alese. Selec ţia pentru sportul de performanţă, trebuie să aibă un caracter restrictiv şi să nu permit ă intrarea în sistem decât a elementelor de cert ă perspectivă. Cuvinte cheie : portar, handbal, selec  ţ ie, performan  ţă. Motivaţia alegerii temei: Jucătorului specializat pe postul de portar îi revine sarcina deosebit de grea de a rez ista la sal tur ile adv ersarilor car e înc earca s ă-i învingă  vigilenţa prin aruncări puter nice şi bine dirijate spre col ţurile libere ale por ţii. De aceea selecţia  portarului este foarte importantă. Scopul lucrării: În handbalul contem poran , porta rii sunt selecta ţi dintre sportivii înal ţi cu dezvoltare fizică, armonioasă, care trebuie s ă  fie suplii şi să  poată  efectua cu uşurinţa mişcările cele mai complicate. Ipoteza lucrării: Din punct de vedere motric, subiectul trebuie s ă dea dovada unei bune viteze de reacţie, viteză de deplasare, for ţă generală şi mobilitate articular ă. Nu este lipsită de interes prezenţa calităţilor psihice, în mod deosebit curajul, precum şi încrederea în for ţele proprii, spiritul de anticipa ţie. 1  Asistent - Universitatea “Tibiscus” Timi şoara 2  prep. univ - Universitatea “Eminescu”Timi şoara 35

Upload: 1mirela

Post on 03-Nov-2015

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Analele UVT-Seria EFS, No.4 Noiembrie 2002

    SELECTIA PORTARULUI IN HANDBAL (STUDIU DE CAZ)

    Mihaela TOMESCU1 Robert IVAN2

    REZUMAT : Obiective - n desfurarea experimentului pedagogic s-a avut ca obiectiv selscia portarilor dintre sportivii nali, cu dezvoltare fizic armonioas, care trebuie s fie supli i s poat efectua cu uurin micrile cele mai complicate. Material i metod - n desfurarea experimentului pedagogic s-au urmrit urmtoarele criterii de selecie : vrsta, criterii medico-biologice, dezvoltarea fizic, dezvoltarea calitilor motrice i dezvoltarea psihic. n cazul nostru, subiectul A.M. - n vrst de 13 ani, a fost cuprins n programul de selecie n urm cu trei ani, pe parcursul crora s-au aplicat anumite teste, specifice postului de portar. Rezultate - din cercetarea fcut reiese c subiectul nostrua fost bine selctat, se incadreaz n standardele naionale, a fcut progrese vizibile, toate acestea datorate antrenorului. Concluzii - rezultate sportive deosebite se obin doar cu tineri ce prezint caliti de excepie pentru practicarea ramurii sportive alese. Selecia pentru sportul de performan, trebuie s aib un caracter restrictiv i s nu permit intrarea n sistem dect a elementelor de cert perspectiv.Cuvinte cheie : portar, handbal, selecie, performan.

    Motivaia alegerii temei:Juctorului specializat pe postul de portar i revine sarcina deosebit de grea

    de a rezista la salturile adversarilor care ncearca s-i nving vigilena prin aruncri puternice i bine dirijate spre colurile libere ale porii. De aceea selecia portarului este foarte important.

    Scopul lucrrii:n handbalul contemporan, portarii sunt selectai dintre sportivii nali cu

    dezvoltare fizic, armonioas, care trebuie s fie suplii i s poat efectua cu uurina micrile cele mai complicate.

    Ipoteza lucrrii:Din punct de vedere motric, subiectul trebuie s dea dovada unei bune viteze de reacie, vitez de deplasare, for general i mobilitate articular. Nu este lipsit de interes prezena calitilor psihice, n mod deosebit curajul, precum i ncrederea n forele proprii, spiritul de anticipaie.1 Asistent - Universitatea Tibiscus Timioara2 prep. univ - Universitatea EminescuTimioara

    35

  • Analele UVT-Seria EFS, No.4 Noiembrie 2002

    Organizarea si desfurarea experimentului pedagogic:Din experiena mea didactic si de sportiv de performant (pe postul de

    portar) am nominalizat urmtoarele criterii de selecie - de care s-a inut seama n cazul subiectului nostru:

    1 - Vrsta Are un caracter eliminatoriu. Vrsta optim de selecie se obine plecnd de la vrsta optim de debut a

    performanelor nalte, din care se scoate durata necesar pregatirii. n prima etapa, de 9-10 ani, viitorii portari vor activa ca juctori de cmp

    ca s deprind tehnica de baza precum i unele noiuni fundamentale de tactic. n a doua etapa, de la 11-14 ani, portarul trebuie s-i perfecioneze cele

    nvate n prima etap i s adauge acestor deprinderi, priceperi i cunotinte a tot ceea ce este cuprins n jocul portarului.

    In etapa a treia, la 16-18 ani, se urmreste perfecionarea elementelor tehnico-tactice, dezvoltarea calitilor la nivel maxim si ctigarea experienei de joc. In aceast etap i formeaz stilul portarului n funcie de calitile motrice i psihice, se contureaz personalitatea sa.

    n cazul subiectului nostru el se afla la nivelul celei de a doua etape avnd vrsta de 13 ani. nainte de a-i alege handbalul ca performan a practicat i alte ramuri sportive: carate, dansuri. A nceput ca juctor de cmp, iar apoi pe postul de portar.

    2 - Criterii medico-biologiceAcest criteriu se refer la starea de sntate i are deasemenea un caracter

    eliminatoriu. Cele mai importante criterii sunt:-stare de sanatate-bun n cazul subiectului nostru-stare functionala- bun n cazul subiectului nostru-control medico-sportiv de-a lungul etapelor de selecie cu rezultat APT PT. SPORT de fiecare data3 - Dezvoltare fizicn etapa iniial a seleciei examenul trebuie s precizeze :-nivelul de dezvoltare fizic-aspectele de dezvoltare fizic favorizante pentru obinerea performanei-deficiene fizice care contraindic sportul de performant. n cazul subiectului nostru el s-a remarcat prin aspectul fizic.

    In acest sens vor fi efectuate urmtoarele examene: I). Examen antropometric :

    -talia 1,62-1,75 m-greutate 48-54kg

    36

  • Analele UVT-Seria EFS, No.4 Noiembrie 2002

    -anvergura 1,60-1,76-perimetru toracic n repaus, n inspiraie profund i expiraie forat-diametrul biacromial si bitrohanterialII). Creterea taliei i greutii pe vrste. Aceste procese nu respect

    acelai ritm, ntre ele neexistnd un paralelism, apar perioade de ncetinire sau chiar stagnare, distribuia neuniform de-a lungul ntregii perioade de evoluie, urmat de puseuri mai mult sau mai puin viguroase.

    Subiectul A.M. a avut o perioad de cretere brusc dup primul an de handbal, urmat de o stagnare iar apoi o cretere mai lent. Pe parcursul a 3 ani s-a nregistrat o cretere de 13 cm.

    Procesele de cretere n nlime se opresc n general la fete n jurul vrstei de 17-20 ani, iar la biei la 21-25 ani. Prognoza privind evoluia creterii n nlime: acordnd mediei nlimii

    pe ar la 10 ani nlimea bieilor reprezint 78,21%, iar la 13 ani nlimea bieilor reprezint 87,18% se observ o cretere cu aprox. 10% pe parcursul a 3 ani. In corpul subiectului A.M. creterea n nlime a fost vizibil i chiar menionat mai sus.

    Evoluia creterii principalelor segmente: anvergura reprezint 92,4% din talie la natere, 101% la 6 7 ani i 103% la 16 ani, evoluie vizibil i n corpul subiectului A.M.

    Membrele inferioare reprezint 40% din lungimea corpului i 16% din lungimea trunchiului, se dubleaz la 3 ani, se tripleaz la 6 ani, sunt de 4 ori mai mari la 12 13 ani i de 5 ori mai mari la vrsta adult, ajungnd n medie de 88cm la brbai. n corpul subiectului A.M. se poate remarca o uoar disproporionalitate, avnd membrele mai lungi dect lungimea trunchiului.

    4- Dezvoltarea calitilor motrice. Pentru reuita n procesul de selecie este necesar ca, pe deoparte s se

    cunoasc calitile motrice n practicarea sportului respectiv, iar pe de alt parte ce-i supui seleciei s posede acele caliti la un nivel ct mai nalt, cunoscnd c unele dintre acestea sunt perfectibile prin antrenament, iar altele mai puin.

    Viteza : evolueaz ntre 12-17 ani, la 13-14 ani bieii depun 86-89% din vitez;

    Indemnarea : la 12 ani structura ariei motrice are acelai aspect ca la aduli ;

    Fora : la 10 14 ani bieii depun 56% din fort ;Rezistena general : la 16 ani la biei este de circa 8% din valorile care le

    vor avea la vrsta adult ;Detenta : cercetrile arat c att la biei ct i la fete prezint ntre 14-16

    ani o adevrat explozie a ritmului de dezvoltare a acestei caliti combinate ;

    37

  • Analele UVT-Seria EFS, No.4 Noiembrie 2002

    Mobilitatea articular : atinge valori maxime abia ntre 1516 ani. Pentru verificarea calitilor motrice s-a aplicat subiectului nostru un scurt test, pe parcursul a 3 ani (50 metri, 100 metri, sritura de pe loc in lungime, aruncarea mingii de handbal la aceeasi lungime).

    A.M. s-a ncadrat n standardele menionate i s-a observat mbuntirea vizibil a rezultatelor de la teste, n ceea ce privete calitile motrice. Cu o singur precizare n ceea ce privete mobilitatea articular, o mic ascensiune asupra acestei caliti. n cazul subiectului A.M. se poate spune c este cam privat (duce lips) n ceea ce privete mobilitatea.

    5- Dezvoltarea psihicCa prim aciune orientativ se recomand o informare indirect i discret

    asupra antecedentelor normale i patologice, personale i formidabile. Toate acestea urmate de o apreciere asupra : vointei, memoriei i inteligenei.

    Rezultate : Din cercetarea fcut reiese c subiectul nostru a fost bine selectat, se

    ncadreaz n standardele naionale, a fcut progrese vizibile, toate acestea datorate ochiului de specialist , a antrenorului.

    ConcluziiDe-a lungul timpului tehnica i tactica portarului a evoluat. La ora actual

    s-au conturat mai multe maniere de-a apra ; astfel unii portari stau pe linia porii alii ies mult n fa, atacnd mingea. Maniera de aprare i are originea n particularitile fizice i psihice ale portarilor respectivi. Rezultatele de excepie se obin doar cu tinerii ce prezint caliti de excepie pentru practicarea ramurii sportive alese (handbal postul de portar).

    O selecie compromis v-a compromite la rndul ei performana.Nivelul performanelor n perioada de cretere este strns legat de gradul

    de maturizare al substratului morfofuncional al calitilor pe care le reclam sportul (handbalul n cazul nostru), maturizare care se termin la diferite vrste.

    n cea mai mare parte a situaiilor cnd rezultatele nu sunt pe msura ateptrilor, acest lucru se datorete faptului c n sistemul sportului de performan intr cine vrea i nu cine trebuie. Nu putem spune acelai lucru i de subiectul nostru ales.

    Propuneri : Selecia pentru sportul de performan (handbalul postul de portar)

    trebuie s aibe un caracter restrictiv, s nu permit intrarea n sistem dect a elementelor de cert perspectiv. Acest lucru ar reprezenta o premis favorabil

    38

  • Analele UVT-Seria EFS, No.4 Noiembrie 2002

    obinerii unor performane superioare, a promovrii n circuitul sportului de nalt performan a unor sportivi de valoare.

    n vederea evitrii apariei unor goluri n generaii se impune efectuarea cel puin a unei aciuni de selecie pe an.

    Pregtirea portarului n toate etapele se realizeaz n comun cu restul juctorilor deci cu echipa, dar i individual.

    BIBLIOGRAFIE :1 VOICU, Sorinel Teoria si metodica handbalului, Tipografia Universitatii de Vest Timisoara 1995.2 DORU, Ciosici Factori care limiteaza sau favorizeaza obtinerea performantelor sportive, Editura

    Excelsior Timisoara.3 POPA, Gh. Metodologia cercetarii stiintifice in domeniul CFS, Editura SC Helicon Banat

    Timisoara 1997 .4 Dr. STRAUT, Ioan Efortul sportiv aspecte fiziologice, Editura MIRTON Timisoara 1996.5 G. M.: Curs handbal, Editura Augusta 2002 Timisoara

    39