06 decembrie 2010

LUNISÃPTÃMÂNA A II-A DIN ADVENT

InvitatoriulV. Doamne, deschide-mi buzele.R. ªi gura mea va vesti lauda ta.Ant. Regelui care va veni, Domnului nostru, veniþi

cu toþi sã ne-nchinãm.

Psalmul 94 (95)Chemare la preamãrirea lui Dumnezeu

Îndemnaþi-vã unii pe alþii în fiecare zi, pânã când putemzice: „Astãzi!” (Evr 3,13).

1 Veniþi sã cântãm cu veselie Domnului,sã strigãm cu bucurie cãtre stânca mântuirii noastre!

2 Sã mergem înaintea lui cu cântece de laudãºi în cântãri de psalmi sã-l preamãrim!

3 Cãci mare Dumnezeu este Domnulºi mare împãrat peste toþi zeii;

4 în mâna lui sunt adâncurile pãmântuluiºi ale lui sunt înãlþimile munþilor;

5 a lui este marea, cãci el a fãcut-o,ºi mâinile lui au plãsmuit uscatul.

6 Veniþi sã ne închinãm ºi sã ne plecãm în faþa luiºi sã îngenunchem înaintea Domnului,

creatorul nostru,7 cãci el este Dumnezeul nostru,

iar noi suntem poporul pe care el îl pãstoreºte,turma pe care mâna lui o cãlãuzeºte.

8 O, de aþi asculta astãzi glasul lui:„Nu vã împietriþi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Massa, în pustiu;

9 acolo m-au ispitit pãrinþii voºtri,m-au pus la încercare, deºi au vãzut lucrãrile mele.

10 Patruzeci de ani m-a dezgustat neamul acesta;de aceea am zis:

Este un popor cu inima rãtãcitã,11 nu au cunoscut cãile mele;

de aceea am jurat în mânia mea:Nu vor intra în odihna mea!”

Slavã Tatãlui, ºi Fiului, ºi Sfântului Duh.Precum era la început, ºi acum, ºi pururea,

ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Regelui care va veni, Domnului nostru, veniþi

cu toþi sã ne-nchinãm.Psalmul cu antifona sa se poate eventual omite, dacã

Invitatoriul se spune înainte de Laude.

Oficiul lecturilor

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.


ºi în vecii vecilor. Amin. Aleluia.

IMNUL

Fiule nãscut din Tatãl, cel de toate mai presus,Tu, Luminã din Luminã, care nu cunoºti apus,Când s-a împlinit sorocul hotãrât de CreatorAi luat dintr-o femeie chip smerit de slujitor.Sufletul ni-l lumineazã cu cereasca ta luminãªi-l aprinde cu cãldura ºi iubirea ta divinã.Vestea bunã ce-ai adus-o, neatinsã-n noi rãmânã,În primejdii de tot felul ocroteascã-ne-a ta mânã.Dupã-a ta fãgãduinþã vei veni din nou o datãCu putere ºi mãrire spre a þine judecatã;Recompensã sau pedeapsã fiecãrui vei împarteDupã cele fãptuite cum sunt scrise-n marea carte.

Luni, sãptãmâna a II-a din Advent2

Noi acuma recunoaºtem ale noastre fapte releªi rugãm a ta-ndurare sã le ierte, sã le spele,Ca sã fim în ziua-aceea puºi în ceata celor sfinþi,Nu la stânga unde-i plânsul, unde-i scrâºnetul din dinþi.Laudã, cinste ºi mãrire Fiului iubit sã-i fie,Ca ºi Tatãlui cu care el domneºte din vecie.Duhul Sfânt primeascã slavã, el, izvorul de luminãCare-n orice suferinþã ne-ntãreºte ºi ne-alinã. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Pleacã-þi urechea spre mine, Doamne, ºi mân-tuieºte-mã.

Psalmul 30 (31),2-17.20-25

Rugãciunea plinã de încredere a celui mâhnitTatã, în mâinile tale încredinþez sufletul (Lc 23,46).

I2 Doamne, în tine mã încred, †

sã nu fiu dat nicicând de ruºine; *mântuieºte-mã în dreptatea ta.

3 Pleacã-þi urechea spre mine, *grãbeºte-te sã mã eliberezi.

Fii pentru mine o stâncã de scãpare, *o cetate întãritã ca sã mã mântuieºti.

4 Tu eºti stânca mea, cetatea mea, *pentru numele tãu, condu-mã ºi cãlãuzeºte-mã.

5 Scoate-mã din laþul pe care mi l-au întins, *cãci tu eºti tãria mea.

6 În mâinile tale îmi încredinþez sufletul, *tu mã vei mântui, Doamne, Dumnezeule adevãrat.

7 Tu îi urãºti pe cei care se închinã deºertãciunii idolilor, *eu însã îmi pun încrederea numai în Domnul.

8 Mã voi bucura ºi mã voi veseli de îndurarea ta, †cãci ai privit la neputinþa mea, *tu cunoºti frãmântãrile sufletului meu.

Oficiul lecturilor 3

9 Nu m-ai lãsat în mâinile duºmanului *ºi ai pus în loc sigur picioarele mele.

Ant. Pleacã-þi urechea spre mine, Doamne, ºi mântu-ieºte-mã.

Ant. 2 Fã sã strãluceascã faþa ta peste slujitorul tãu,Doamne.

II10 Îndurã-te de mine, Doamne,

cãci sunt în strâmtorare; *mi s-au uscat de mâhnire ochii, sufletul ºi trupul.

11 Cãci se sfârºeºte în durere viaþa mea *ºi anii mei în suspine;

sãrãcia mi-a sleit puterile *ºi oasele mele s-au mãcinat.

12 Am ajuns de râsul duºmanilor mei: †spaimã mare pentru vecinii ºi cunoscuþii mei; *cei care mã vãd pe drum mã ocolesc.

13 Sunt dat uitãrii ca un mort, †ca unul fãrã inimã, *am ajuns ca o oalã spartã.

14 Când aud învinuirile multora,groaza mã înconjoarã, †

când împreunã se înþeleg între ei împotriva mea, *uneltesc sã-mi ia sufletul.

15 Dar eu mã încred în tine, Doamne, †ºi spun: „Tu eºti Dumnezeul meu, *

16 soarta mea este în mâinile tale!”Scapã-mã din mâinile duºmanilor mei *

ºi de cei care mã persecutã.17 Fã sã strãluceascã faþa ta peste slujitorul tãu, *

mântuieºte-mã în îndurarea ta.Ant. Fã sã strãluceascã faþa ta peste slujitorul tãu,

Doamne.Ant. 3 Binecuvântat sã fie Domnul, cãci a fãcut pentru

mine lucruri minunate.


III20 Cât de mare este bunãtatea ta, Doamne, †

pe care ai pregãtit-o pentru cei care se tem de tine *ºi cu care îi copleºeºti pe cei care se încred în tine

înaintea ochilor tuturor.21 Tu îi ascunzi sub protecþia feþei tale

de uneltirile oamenilor, †îi adãposteºti în cortul tãu, *departe de limbile care îi clevetesc.

22 Binecuvântat sã fie Domnul, †cãci a fãcut pentru mine lucruri minunate, *într-o cetate întãritã.

23 În neliniºtea mea ziceam: *„Sunt izgonit dinaintea ta”,

dar tu ai ascultat glasul rugãciunii mele *când am strigat cãtre tine.

24 Iubiþi, aºadar, pe Domnul, voi, toþi credincioºii lui! †Domnul îi pãzeºte pe cei credincioºi *ºi îi pedepseºte cu vârf ºi îndesat pe cei mândri.

25 Fiþi tari, prindeþi curaj, *voi, toþi cei care nãdãjduiþi în Domnul!

Ant. Binecuvântat sã fie Domnul, cãci a fãcut pentrumine lucruri minunate.V.Aratã-ne, Doamne, milostivirea ta.R. ªi dã-ne mântuirea ta.

LECTURA ÎNTÂI

Din Cartea profetului Isaia 24,1-18

Domnul se va arãta în ziua saºi cetatea haosului va fi distrusã

1 Iatã, Domnul pustieºte pãmântulºi-l transformã în deºert,îi rãstoarnã faþa ºi risipeºte locuitorii;2 precum se întâmplã poporului, se întâmplã ºi preotului,precum slujitorului, ºi stãpânului sãu,precum slujitoarei, ºi stãpânei sale,


precum celui care cumpãrã, ºi celui care vinde,precum celui ce dã cu împrumut,ºi celui ce ia cu împrumut,precum datornicului, ºi celui cãruia îi este dator.3 Þara este pustiitã de tot ºi prãdatã;cãci Domnul a spus cuvântul acesta.4 Þara este tristã, sleitã de puteri;locuitorii sunt mâhniþi ºi tânjesc;cãpeteniile poporului sunt fãrã putere,5 cãci þara a fost profanatã de locuitorii ei;ei calcã legile, nu þin poruncileºi au rupt legãmântul cel veºnic!6 De aceea þara este devastatã de blestemºi locuitorii ei suportã pedepse;de aceea sunt risipiþi locuitorii þãriiºi oamenii rãmaºi sunt puþini la numãr.7 Mustul este în doliu, via este veºtejitã;toþi cei ce erau cu inima veselã, suspinã.8 A încetat bucuria timpanelor,s-a sfârºit zgomotul celor veseli,a încetat bucuria harpei.9 Nu se mai bea vin cântândºi bãutura este amarã pentru cei care o beau.10 Cetatea pustie este în ruinã;toate casele sunt închise, nimeni nu mai intrã în ele.11 Pe uliþe se strigã dupã vin;a fost ucisã desfãtarea,nu mai este nici o veselie în þarã.12 În oraº n-a rãmas decât singurãtateºi porþile stau dãrâmate.13 Da, în þarã, în mijlocul popoarelor,este ca atunci când se scuturã mãslinulsau ca la culesul ciorchinilor rãmaºi dupã culesul viei.14 Ceilalþi însã îºi înãlþã glasul,scot strigãte de bucurie;laudã maiestatea Domnului;Scot strigãte de pe þãrmul mãrii.15 De aceea preamãriþi-l pe Domnul în regiunile luminiilãudaþi numele Domnului, Dumnezeul lui Israel,


în insulele mãrii!16 De la marginile pãmântului auzim cântând:„Slavã celui drept!”Dar eu zic: „Vai de mine! Vai de mine! Sunt pierdut!”Jefuitorii jefuiesc, jefuitorii se înverºuneazã la jaf.17 Spaima, groapa ºi laþulvin peste tine, locuitor al þãrii!18 Cel ce fuge dinaintea strigãtelor de groazãcade în groapã,ºi cel ce se ridicã din groapã se prinde în laþ;cãci se deschid stãvilarele de susºi se clatinã temeliile pãmântului!

RESPONSORIUL Is 24,14.15; Ps 95 (96),1R.Ei îºi înalþã glasul ºi laudã maiestatea Domnului.

* În regiunile luminii preamãriþi-l pe Domnul.V.Cântaþi Domnului un cântec nou, cântaþi Domnu-

lui, toþi locuitorii pãmântului. * În regiunile.

LECTURA A DOUA

Din tratatul Urcarea muntelui Carmelde sfântul Ioan al Crucii, preot

(Cartea 2, cap. 22)

Dumnezeu ne-a vorbit în CristosMotivul principal pentru care, în Legea veche, era

permis sã fie întrebat Dumnezeu ºi era drept ca preoþiiºi profeþii sã doreascã viziuni ºi revelaþii divine, esteacesta: credinþa nu era încã întemeiatã ºi legea evan-ghelicã nu era încã stabilitã. De aceea, era necesar caDumnezeu sã fie întrebat ºi ca Dumnezeu sã rãspundãprin cuvinte sau prin viziuni ºi revelaþii, prin figuri ºiasemãnãri, sau prin alte mijloace de exprimare. Într-ade-vãr, tot ceea ce el rãspundea, vorbea sau revela eraumistere ale sfintei noastre credinþe ori adevãruri care serefereau la ea sau conduceau la ea.

Acum însã, când credinþa este fundamentatã pe Cristosºi legea evanghelicã este stabilitã, în aceastã epocã a


harului, nu mai este necesar sã-l consulþi pe Dumnezeuîn acel mod, nici ca el sã vorbeascã aºa cum o fãceaatunci. De fapt, dându-ni-l, aºa cum ni l-a dat, pe Fiulsãu, care este Cuvântul sãu unic ºi definitiv, ne-a spusºi ne-a revelat totul dintr-o datã, prin acest Cuvânt unic,ºi nu-i mai rãmâne nimic de spus.

Acesta este sensul genuin al acelui text în care sfântulPaul vrea sã-i convingã pe evrei sã renunþe la vechilepractici de a trata ºi de a se comporta cu Dumnezeudupã Legea lui Moise ºi sã-ºi îndrepte ochii numai spreCristos: Dupã ce în trecut a vorbit în multe rânduri ºi înmulte moduri pãrinþilor noºtri prin profeþi, Dumnezeu,în aceste zile din urmã, ne-a vorbit nouã prin Fiul(Evr 1,1-2). Prin aceste cuvinte, Apostolul ne învaþã cãDumnezeu ne-a spus toate prin acest Cuvânt al sãu,încât nu mai rãmâne nimic de dorit; cãci tot ce spuneaodinioarã, în afirmaþii parþiale, prin profeþi, ne-a spusacum în mod complet, oferindu-ni-le pe toate în Fiul sãu.

De aceea, cel care ar mai vrea acum sã-l întrebe peDomnul ºi sã-i cearã viziuni sau revelaþii l-ar ofensa peDumnezeu, pentru cã ochii sãi nu sunt îndreptaþi în toateasupra lui Cristos, ci cautã alte lucruri în afara lui.

Acestuia, Dumnezeu ar putea sã-i rãspundã: Acestaeste Fiul meu cel iubit în care este mulþumirea mea;ascultaþi de el! (Mt 17,5). Eu þi-am spus deja totul prinCuvântul meu: fixeazã-þi privirea doar asupra lui; în elþi-am spus ºi þi-am revelat totul; în el vei gãsi mult maimult decât poþi dori sau cere.

Eu am coborât deja asupra lui, împreunã cu Duhulmeu, pe muntele Tabor, ºi am spus: Acesta este Fiulmeu cel iubit în care este mulþumirea mea; ascultaþi deel! (Mt 17,5). Nu mai ai de ce sã cauþi noi modalitãþi dea învãþa ºi de a rãspunde; dacã am vorbit înainte, erapentru a vi-l promite pe Cristos; dacã mi-au fost adresateîntrebãri, ele erau îndreptate spre cãutarea ºi sperarea luiCristos, în care se putea gãsi tot binele, aºa cum dovedeºteacum toatã învãþãtura evangheliºtilor ºi a apostolilor.


RESPONSORIUL Mih 4,2; In 4,25R. Se vor apropia popoare multe ºi vor spune: veniþi

sã ne suim la muntele Domnului. * El ne învaþã cãilesale ºi noi vom merge pe cãrãrile lui.V.Vine Mesia, care se numeºte Cristos; când va veni

el, ni le va vesti pe toate. * El ne învaþã.

Rugãciunea de încheiereSã se înalþe, Doamne, rugãciunea noastrã înaintea feþei

tale, pentru ca, prin dorinþe ºi fapte tot mai sfinte, sã nepregãtim pentru celebrarea marelui mister al întrupãriiFiului tãu unul-nãscut. Prin Domnul nostru Isus Cristos,Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cu tinevieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, în toþivecii vecilor. R. Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

Laudele

V. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.



IMNUL

Rãsunã-acum un glas frumosCe poarta zilei a deschis;Sã renunþãm la orice vis,Pe cer a strãlucit Cristos.Zâmbeºte soarele de susGonind ce-a fost urât în somn;În el vedem pe-al nostru Domnªi bun Mântuitor Isus.Isus, dumnezeiescul Miel,A fost jertfit pentru pãcat;

Laudele 9

Noi, cei cu sufletul pãtat,Iertare cerem de la el.Ca-n ziua mare de apoi,Când fi-va plânset ºi amar,Pãrtaºi l-al mântuirii harSã fim aflaþi atunci ºi noi.Sã-l preamãrim cu-al nostru cântPe Tatãl, veºnic Creator,Pe Fiul ºi iubirea lorS-o adorãm în Duhul Sfânt. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Când voi veni ºi mã voi arãta în faþa Domnului?

Psalmul 41 (42)Dorul dupã Dumnezeu ºi dupã templul sãu

Cel cãruia îi este sete sã vinã; cel care vrea, sã primeas-cã apa vieþii (Ap 22,17)

2 Cum doreºte cerbul izvoarele de apã, *aºa te doreºte sufletul meu pe tine, Dumnezeule.

3 Sufletul meu e însetat de Dumnezeu,de Dumnezeul cel viu; *

când voi veni ºi mã voi arãtaîn faþa lui Dumnezeu?

4 Lacrimile îmi sunt pâine ziua ºi noaptea *când mi se zice în fiecare zi:

„Unde este Dumnezeul tãu?”5 Îmi aduc aminte de aceasta

– ºi sufletul se topeºte în mine – †cum înaintam prin mulþime

pânã la casa lui Dumnezeu *în strigãtele de bucurie ºi de mulþumire

ale unei mulþimi în sãrbãtoare.6 Pentru ce eºti mâhnit, suflete al meu, *

ºi pentru ce gemi înlãuntrul meu?Încrede-te în Dumnezeu, cãci iarãºi îl voi lãuda *

pe el, care este mântuirea meaºi Dumnezeul meu.


7 E mâhnit în mine sufletul, †de aceea mã gândesc la tine *din þara Iordanului ºi din Hermon,

de pe muntele Misar.8 Un abis cheamã un alt abis la vuietul cascadelor tale; *

toate talazurile ºi valurile tale trec peste mine!9 Ziua îmi trimite Domnul îndurarea sa †

ºi noaptea cântarea lui mã însoþeºte *ca o rugãciune cãtre Dumnezeul vieþii mele.

10 Îi spun lui Dumnezeu, stânca mea: †„De ce m-ai uitat? *De ce umblu trist, oprimat de duºmanii mei?”

11 Mi se sfãrâmã oaselecând mã batjocoresc asupritorii mei †

ºi mã întreabã toatã ziua: *„Unde este Dumnezeul tãu?”

12 Pentru ce eºti mâhnit, suflete al meu, *ºi pentru ce gemi înlãuntrul meu?

Încrede-te în Dumnezeu, cãci iarãºi îl voi lãuda, *pe el, care este mântuirea mea

ºi Dumnezeul meu.Ant. Când voi veni ºi mã voi arãta în faþa Domnului?

Ant. 2 Aratã-ne, Doamne, lumina îndurãrilor tale.

Cântarea Sir 36,1-7.13-16

Rugãciune pentru Ierusalim, cetatea sfântãAceasta este viaþa veºnicã: sã te cunoascã pe tine, singu-rul Dumnezeu adevãrat, ºi pe acela pe care l-ai trimis,pe Isus Cristos (In 17,3).

1 Îndurã-te de noi, Doamne, Dumnezeul tuturor, †îndreaptã-þi privirea asupra noastrã *ºi aratã-ne lumina îndurãrilor tale,

2 revarsã frica ta asupra neamurilor *care nu te-au cãutat pe tine,

ca sã priceapã cã nu este alt Dumnezeu afarã de tine *ºi sã povesteascã faptele tale minunate.

Laudele 11

3 Ridicã mâna ta asupra neamurilor strãine, *ca sã vadã puterea ta.

4 Dupã cum te-ai arãtat sfânt în noi înaintea lor, *tot astfel, sã fii preamãrit în ei înaintea noastrã,

5 ca sã te recunoascã,dupã cum ºi noi te-am recunoscut, *

cã nu este un alt Dumnezeuîn afarã de tine, Doamne!

6 Reînnoieºte semnele taleºi repetã faptele tale minunate, *

7 preamãreºte mâna ta ºi întãreºte braþul tãu cel drept.13 Adunã toate seminþiile lui Iacob *

ºi le vei avea ca moºtenire aºa ca la început.14 Îndurã-te, Doamne, de poporul tãu *

asupra cãruia este invocat numele tãu,ºi de Israel, pe care þi l-ai ales *

ca pe întâiul tãu nãscut.15 Îndurã-te de cetatea sfinþeniei tale, *

de Ierusalim, locul odihnei tale!16 Umple Sionul de strãlucirea ta *

ºi templul tãu de gloria ta!Ant. Aratã-ne, Doamne, lumina îndurãrilor tale.

Ant. 3 Binecuvântat eºti, Doamne, în tãria cerului.

Psalmul 18 A (19 A)

Laudã lui Dumnezeu, creatorul a toateNe va vizita Cel care Rãsare din înãlþime... ca sãîndrepte paºii noºtri pe calea pãcii (Lc 1,78.79).

2 Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu *ºi firmamentul vesteºte lucrarea mâinilor sale.

3 Ziua încredinþeazã zilei mesajul, *iar noaptea transmite nopþii înþelegerea.

4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte *ale cãror glasuri sã se poatã auzi,

5 ºi totuºi, vocea lor strãbate tot pãmântul, *vestea lor ajunge la marginile lumii.


6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, †ºi el, ca un mire, iese din camera sa nupþialã, *se bucurã ca un viteaz ce porneºte la drum în grabã.

7 Rãsare la un capãt al cerurilor †ºi-l strãbate pânã la celãlalt capãt, *ºi nimic nu se poate ascunde de cãldura lui.

Ant. Binecuvântat eºti, Doamne, în tãria cerului.

LECTURA SCURTÃ Is 2,3Veniþi sã urcãm pe muntele Domnului, la casa Dumne-

zeului lui Iacob, ca el sã ne înveþe cãile sale ºi sã umblãmpe cãrãrile lui. Cãci din Sion va ieºi Legea ºi cuvântulDomnului, din Ierusalim.

RESPONSORIUL SCURT

R.Asupra ta, Ierusalime, * va rãsãri Domnul. Asupra ta.V. ªi gloria lui se va arãta în mijlocul tãu; * va rãsãri

Domnul. Slavã Tatãlui. Asupra ta.Ant. la Benedictus: Faceþi pocãinþã, spune Domnul,

cãci s-a apropiat împãrãþia cerurilor, aleluia.CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – BENEDICTUS Lc 1,68-79

Despre Mesia ºi Înaintemergãtorul sãu68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *

pentru cã a vizitat ºi a rãscumpãrat poporul sãu,69 ºi ne-a înãlþat o putere de mântuire *

în casa lui David, slujitorul sãu,70 precum a promis prin gura sfinþilor sãi profeþi *

care au fost în vechime,71 sã ne mântuiascã de vrãjmaºii noºtri *

ºi de mâna tuturor acelora care ne urãsc.72 Astfel îºi aratã îndurarea faþã de pãrinþii noºtri *

ºi îºi aduce aminte de legãmântul sãu cel sfânt.73 De jurãmântul pe care l-a fãcut lui Abraham,

pãrintele nostru, *cã ne va dãrui harul,

Laudele 13

74 ca, eliberaþi din mâna duºmanilor noºtri, *sã-i slujim fãrã teamã,

75 în sfinþenie ºi dreptate, sub privirea lui, *în toate zilele vieþii noastre.

76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema: *cãci vei merge înaintea Domnului

sã pregãteºti cãile sale,77 pentru a da poporului sãu cunoºtinþa mântuirii *

întru iertarea pãcatelor,78 prin iubirea îndurãtoare a Dumnezeului nostru, *

cu care ne va vizita, Cel care Rãsare din înãlþime79 ca sã lumineze pe cei care se aflã în întuneric

ºi în umbra morþii *ºi sã îndrepte paºii noºtri pe calea pãcii.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.Ant. Faceþi pocãinþã, spune Domnul, cãci s-a

apropiat împãrãþia cerurilor, aleluia.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Fraþilor preaiubiþi, sã-l rugãm pe Cristos, Rãscumpã-rãtorul nostru, care vine sã-i elibereze din puterea morþiipe cei care se întorc la el, ºi sã-l implorãm cu stãruinþã:

Vino, Doamne Isuse!Curãþã-ne inima de orice deºertãciune,– nouã, care vestim venirea ta.Bisericii tale, pe care ai întemeiat-o,– dã-i harul sã te preamãreascã la toate neamurile.Legea ta, Doamne, care lumineazã ochii,– sã ocroteascã popoarele care se încred în tine.Prin Bisericã, tu ne aduci vestea venirii tale:– dã-ne harul sã te aºteptãm cu bucurie.Tatãl nostru.



tale, pentru ca, prin dorinþe ºi fapte tot mai sfinte, sã nepregãtim pentru celebrarea marelui mister al întrupãriiFiului tãu unul-nãscut. Prin Domnul nostru IsusCristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cutine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, întoþi vecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

Ora medieV. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.



IMNUL

O, Dumnezeule preasfânt,Luminã tu ne dai în zori,Iar la amiazã ne cobori,De sus, cãldurã pe pãmânt.Al patimii nãvalnic focTu stinge-l, Doamne, în noi toþi;Din inimi ura sã o scoþiªi dragoste sã pui în loc.Sã fie Tatãl lãudat,ªi Fiul cel nãscut din el,ªi Duhul dragostei, la fel,Primeascã cinste ne-ncetat. Amin.

PSALMODIA

Ant. Îngerul Gabriel i-a spus Mariei: Bucurã-te, ceaplinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tuîntre femei.

Ora medie 15

Psalmul 118 (119),41-48

VI (Vau)41 Sã coboare asupra mea bunãvoinþa ta, Doamne, *

ºi mântuirea ta aºa cum ne-ai promis;42 atunci voi rãspunde celor care mã defãimeazã, *

cãci mi-am pus încrederea în cuvântul tãu.43 Tu sã nu iei niciodatã din gura mea

cuvântul adevãrului, *cãci mã încred în judecãþile tale.

44 Voi pãzi de-a pururi legea ta, *întotdeauna ºi pe vecie.

45 Voi umbla fãrã grijã, *deoarece caut învãþãturile tale.

46 Voi vorbi despre învãþãturile tale în faþa regilor *ºi nu mã voi ruºina.

47 Bucuria mea sunt poruncile tale, *pe care le iubesc.

48 Voi ridica mâinile mele cãtre hotãrârile tale,pe care le iubesc, *

ºi voi cugeta la îndreptãrile tale.

Psalmul 39 (40),2-14.17-18

Aducere de mulþumire ºi cerere de ajutorTu n-ai voit nici jertfã nici ofrandã, ci mi-ai alcãtuit untrup (Evr 10,5).

I2 Cu dor l-am aºteptat pe Domnul, †

iar el s-a plecat spre mine *3 ºi mi-a ascultat strigãtul.

M-a scos din prãpastia nenorocirii, *din noroi ºi mocirlã,

mi-a pus picioarele pe stâncã, *mi-a întãrit paºii.

4 El a pus în gura mea un cântec nou, *un imn de laudã pentru Dumnezeul nostru.


Mulþi vor vedea ºi vor fi cuprinºi de teamã *ºi îºi vor pune încrederea în Domnul.

5 Fericit bãrbatul care ºi-a pus încrederea în Domnul †ºi nu-ºi întoarce faþa cãtre cei îngâmfaþi, *nici cãtre cei rãtãciþi în minciunã.

6 Multe sunt minunile pe care le-ai fãcutºi planurile tale pentru noi, †

Doamne, Dumnezeul meu! *Nimeni nu este asemenea þie!

Aº vrea sã le povestesc ºi sã vorbesc despre ele, *dar ele se înmulþesc fãrã numãr.

7 Jertfã ºi ofrandã tu nu doreºti, †tu mi-ai deschis urechile; *nu ceri nici arderi de tot, nici jertfã de ispãºire.

8 Atunci am zis: „Iatã, vin †– în sulul cãrþii este scris despre mine – *

9 ca sã fac voinþa ta.Dumnezeul meu, aceasta o doresc. *

Legea ta este în adâncul inimii mele”.

II10 Vestesc dreptatea ta în adunarea cea mare; *

nu-mi închid buzele, tu ºtii lucrul acesta, Doamne!11 Nu am tãinuit dreptatea ta, *

ci vestesc fidelitatea ºi mântuirea ta.Nu am ascuns îndurarea ºi adevãrul tãu *

în adunarea cea mare.12 Iar tu, Doamne, nu-þi îndepãrta îndurarea de la mine, *

milostivirea ºi adevãrul tãusã mã întãreascã pururi,

13 cãci m-au împresurat rele fãrã numãr, †pãcatele mele m-au înconjurat *ºi nu mai pot vedea.

S-au înmulþit mai mult decât perii capului meu *ºi mi-a pierit curajul.

14 Binevoieºte, Doamne, a mã elibera! *Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi!

Ora medie 17

17 Sã se bucure ºi sã se veseleascã în tinetoþi cei care te cautã; †

cei care iubesc mântuirea ta sã zicã fãrã încetare: *„Preamãrit sã fie Domnul”.

18 Eu sunt sãrac ºi nefericit, *dar Dumnezeu are grijã de mine.

Tu, ajutorul ºi eliberatorul meu, *Dumnezeul meu, nu întârzia!

Ant. Îngerul Gabriel i-a spus Mariei: Bucurã-te, ceaplinã de har, Domnul este cu tine, binecuvântatã eºti tuîntre femei.

LECTURA SCURTÃ Cf. Is 10,24.27Aºa zice Domnul, Dumnezeul oºtirilor: „Nu te teme,

poporul meu, care locuieºti în Sion! În ziua aceea va filuatã povara de pe umerii tãi ºi jugul de pe grumazul tãu”.V.Adu-þi aminte de noi, Doamne, în bunãtatea ta.R.Vino ºi ne viziteazã cu mântuirea ta.


tale, pentru ca, prin dorinþe ºi fapte tot mai sfinte, sã nepregãtim pentru celebrarea marelui mister al întrupãriiFiului tãu unul-nãscut. Prin Cristos, Domnul nostru. R.Amin.

Se încheie, cel puþin când se recitã comun, cu aclamaþia:Sã-l binecuvântãm pe Domnul.R. Mulþumim lui Dumnezeu.

VespereleV. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.




IMNUL

Ziditor atotputernic de luminãtori cereºti,Celor care cred în tine veºnicã luminã eºti,Rãscumpãrãtorul nostru, tu, Cristoase, Doamne sfinte,Cãtre cei ce þi se-nchinã cu-ndurare ia aminte.Pe când greu zãcea tot omul în pãcate ºi dureriªi vreo razã de speranþã nu venea de nicãieri,Ai vãzut de sus cã-n lume disperarea e stãpânãªi n-ai vrut ca omenirea pradã morþii sã rãmânã.Iar când lumea muribundã greu putea sã mai respire,Ai ieºit atunci, Isuse, din iatacul tãu de mire;Buna Mamã ºi Fecioarã, sânul ei imaculatÞi-a fost nouã luni palatul ca ºi tronul de-mpãrat.Doamne, mare þi-e puterea, deºi zaci culcat pe paie!Doar în faþa ta se cade tot genunchiul sã se-ndoaie.Cerul, marea ºi pãmântul, toatã firea strigã-n cor:Singur tu eºti împãratul ºi stãpânul tuturor!Cum mereu ne pasc primejdii ºi ne zbatem în nevoi,Mâna ta cea milostivã þine-o pururi peste noi.ªtim cã la sfârºitul lumii tu vei mai veni o datã;Fii cu noi plin de-ndurare la obºteasca judecatã.Laudã, cinste ºi mãrire Fiului iubit sã-i fie,Ca ºi Tatãlui cu care el domneºte din vecie.Duhul Sfânt primeascã slavã, el, izvorul de luminãCare-n orice suferinþã ne-ntãreºte ºi ne-alinã. Amin.

PSALMODIA

Ant. 1 Tu eºti cel mai fermecãtor dintre fiii oamenilor;har a fost revãrsat pe buzele tale.

Psalmul 44 (45)

Nunta regeluiIatã, vine Mirele: ieºiþi în întâmpinarea lui! (Mt 25,6).

I

Vesperele 19

2 Din inima mea se revarsã cuvinte frumoase, †eu vreau sã-i prezint regelui opera mea. *Limba mea sã fie ca pana unui scriitor iscusit.

3 Tu eºti cel mai fermecãtor dintre fiii oamenilor; †har a fost revãrsat pe buzele tale *ºi, de aceea, te-a binecuvântat Dumnezeu în veac.

4 Încinge-þi sabia peste coapsa ta, viteazule, *ea este strãlucirea ºi mãreþia ta.

5 Înainteazã cu maiestate, suie în carul de luptã, †pentru adevãr, blândeþe ºi dreptate, *ºi te va învãþa lucruri minunate dreapta ta.

6 Sãgeþile tale sunt ascuþite,†pãtrund în inima duºmanilor regelui; *popoarele cad la picioarele tale.

7 Tronul tãu, Dumnezeule, este veºnic; *sceptrul dreptãþii este sceptrul domniei tale.

8 Ai iubit dreptatea ºi ai urât fãrãdelegea; †de aceea te-a uns Dumnezeu, Dumnezeul tãu,

cu untdelemnul bucuriei, *ca pe nimeni altul dintre semenii tãi.

9 Mir, aloe ºi casia înmiresmeazã toate hainele tale; *din palate de fildeº, coarde de harpã te înveselesc.

10 Fiice de regi sunt în preajma ta, *regina stã la dreapta ta, împodobitã cu aur de Ofir.

Ant. Tu eºti cel mai fermecãtor dintre fiii oamenilor;har a fost revãrsat pe buzele tale.

Ant. 2 Iatã, Mirele vine: ieºiþi în întâmpinarea lui.

II11 Ascultã, fiicã, priveºte ºi pleacã-þi urechea, *

uitã de poporul tãu ºi de casa tatãlui tãu.12 Regele râvneºte frumuseþea ta; *

el îþi este stãpânul, pleacã-te în faþa lui.13 Fiicele Tirului aduc daruri *

ºi bogaþii poporului cautã faþa ta.14 Fiica regelui este strãlucitoare *

când îºi face intrareaîmbrãcatã în haine brodate cu aur.


15 În haine strãlucitoare e adusã la rege; †fecioare formeazã alaiul ei, *prietenele ei sunt aduse la tine.

16 Sunt aduse în bucurie ºi veselie, *sunt conduse în palatul regelui.

17 În locul pãrinþilor tãi vor fi copiii tãi, *ºi îi vei pune stãpânitori peste tot pãmântul.

18 Îmi voi aduce aminte de numele tãudin neam în neam; *

de aceea te vor lãuda popoarele în veciºi în vecii vecilor.

Ant. Iatã, Mirele vine: ieºiþi în întâmpinarea lui.Ant. 3 Dumnezeu a hotãrât de mai înainte ca, la împli-

nirea timpurilor, sã refacã toate în Cristos.

Cântarea Ef 1,3-10

Planul de mântuire al lui Dumnezeu3 Binecuvântat sã fie Dumnezeu

ºi Tatãl Domnului nostru Isus Cristos, *care ne-a copleºit cu binecuvântarea sa spiritualã

în ceruri, în Cristos.4 În el, Dumnezeu ne-a ales

înainte de întemeierea lumii, *ca sã fim sfinþi ºi fãrã prihanã în faþa lui,

în dragoste.5 El a orânduit de mai înainte †

sã fim adoptaþi ca fii, prin Isus Cristos, în el, *dupã bunul plac al voinþei sale,

6 spre lauda gloriei harului sãu, *pe care ni l-a dãruit prin Fiul sãu preaiubit.

7 Prin sângele lui avem rãscumpãrarea, *iertarea pãcatelor;

prin bogãþia harului sãu †8 care a prisosit în noi, *

în toatã înþelepciunea ºi înþelegerea.

Vesperele 21

9 El ne-a descoperit misterul voinþei sale *dupã bunãvoinþa sa,

pe care îl hotãrâse de mai înainte în el, *10 ca sã-l înfãptuiascã la împlinirea timpurilor,

recapitulând toate în Cristos, *cele din cer ºi cele de pe pãmânt.

Ant. Dumnezeu a hotãrât de mai înainte ca, laîmplinirea timpurilor, sã refacã toate în Cristos.

LECTURA SCURTÃ Fil 3,20b-21Îl aºteptãm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos. El

va schimba trupul umilinþei noastre, fãcându-l asemã-nãtor cu trupul gloriei sale prin puterea cu care este înstare sã-ºi supunã toate.

RESPONSORIUL SCURT

R.Vino ºi ne elibereazã, * Doamne, Dumnezeul puteri-lor! Vino.V.Aratã-ne faþa ta ºi vom fi mântuiþi, * Doamne, Dum-

nezeul puterilor! Slavã Tatãlui. Vino.Ant. la Magnificat: Iatã, vine Domnul, regele nostru,

el va rupe jugul robiei noastre.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – MAGNIFICAT Lc 1,46-55Tresãltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *îl preamãreºte pe Domnul

47 ºi duhul meu tresaltã de bucurie *în Dumnezeu, mântuitorul meu,

48 cãci a privit la smerenia slujitoarei sale. *Iatã, de acum toate popoarele mã vor numi fericitã,

49 cãci mi-a fãcut lucruri mari Cel Atotputernic, *ºi numele lui e sfânt.

50 Milostivirea lui rãmâne din neam în neam *peste cei ce se tem de el.

51 A arãtat puterea braþului sãu, *i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,


52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *ºi i-a înãlþat pe cei smeriþi;

53 pe cei flãmânzi i-a copleºit cu bunuri, *iar pe cei bogaþi i-a lãsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul sãu, *amintindu-ºi de îndurarea sa,

55 dupã cum a promis pãrinþilor noºtri, *lui Abraham ºi urmaºilor lui în veci.

Slavã Tatãlui ºi Fiului *ºi Sfântului Duh.

Precum era la început ºi acum ºi pururea *ºi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Iatã, vine Domnul, regele nostru, el va rupe jugulrobiei noastre.

RUGÃCIUNEA UNIVERSALÃ

Fraþilor preaiubiþi, sã-l rugãm fierbinte pe CristosDomnul, care este judecãtorul celor vii ºi al celor morþi,ºi sã-i spunem cu încredere:

Vino, Doamne Isuse!Doamne, fã ca lumea sã recunoascã dreptatea ta, pe careo vestesc cerurile,– ºi slava ta sã se aºeze pe pãmântul nostru.Tu, care pentru noi ai binevoit sã iei asupra ta slãbiciu-nile firii omeneºti,– ocroteºte-i pe oameni cu puterea dumnezeirii tale.Vino ºi lumineazã-i cu strãlucirea cunoaºterii tale– pe aceia care sunt þinuþi în întuneric, departe de tine.Tu, care, umilindu-te, ai luat asupra ta fãrãdelegea noastrã,– acum, când te afli în slavã, cãlãuzeºte-ne la fericirea

veºnicã.Tu, care te vei arãta ca sã judeci lumea,– primeºte-i în împãrãþia cerurilor pe fraþii noºtri rãposaþi.Tatãl nostru.

Completoriul 23


tale, pentru ca, prin dorinþe ºi fapte tot mai sfinte, sã nepregãtim pentru celebrarea marelui mister al întrupãriiFiului tãu unul-nãscut. Prin Domnul nostru IsusCristos, Fiul tãu, care, fiind Dumnezeu, împreunã cutine vieþuieºte ºi domneºte, în unire cu Duhul Sfânt, întoþi vecii vecilor. R. Amin.

Dacã se recitã individual, se face încheierea astfel:Domnul sã ne binecuvânteze, sã ne apere de orice

rãu ºi sã ne ducã la viaþa veºnicã. R. Amin.

CompletoriulV. Dumnezeule, vino în ajutorul meu.R. Doamne, grãbeºte-te sã mã ajuþi.



IMNUL

Acum, când e timpul de mers la culcare,În rugã mai cerem o datã-ndurare:Privirile tale ce pururi sunt trezeAsuprã-ne, Doamne, mereu sã vegheze.În vis mintea noastrã te aibã pe tineIar inima noastrã de doru-þi suspine,Te cânte pe tine, te simtã aproape,Sã nu laºi ca bezna de tot sã ne-ngroape.Ne fie odihna ºi somnul în pace;Cât timp trupul nostru puterea-ºi reface,ªi-i noapte adâncã, ºi bezna dominã,Ne fii tu, Cristoase, în beznã luminã.Rugãmu-ne þie cu fruntea plecatã,Ascultã-ne ruga, cerescule Tatã,Cu Fiul cel care-i cu tine de-o fireªi Duhul cel Sfânt cel ce-i Duh de iubire. Amin.


PSALMODIA

Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin deîndurare.

Psalmul 85 (86)Rugãciunea sãracului la vreme de restriºte

Binecuvântat sã fie Dumnezeu, care ne mângâie înorice strâmtorare (2Cor 1,3.4).

1 Pleacã-þi, Doamne, urechea ºi rãspunde-mi, *pentru cã sunt sãrman ºi nefericit.

2 Pãzeºte-mi sufletul, pentru cã îþi sunt credincios. †Mântuieºte, Dumnezeul meu, pe slujitorul tãu, *care ºi-a pus încrederea în tine.

3 Ai milã de mine, Doamne, *cãtre tine strig toatã ziua.

4 Fã sã se bucure sufletul slujitorului tãu, *cãci eu înalþ sufletul meu cãtre tine, Doamne!

5 Cãci tu, Doamne, eºti bun ºi îndurãtor, *plin de dragoste faþã de cei care te cheamã.

6 Ascultã-mi, Doamne, rugãciunea; *ia aminte la glasul cererii mele.

7 În ziua necazului meu, strig cãtre tine *pentru cã tu îmi dai ascultare.

8 Doamne, nu este nimeni asemenea þie între dumnezei *ºi nimic nu este ca lucrãrile tale.

9 Toate popoarele pe care le-ai fãcut vor veni, †se vor prosterna în faþa ta, Doamne, *ºi vor preamãri numele tãu,

10 pentru cã eºti mare ºi sãvârºeºti lucruri minunate, *tu singur eºti Dumnezeu!

11 Învaþã-mã, Doamne, calea ta *ºi voi umbla în adevãrul tãu;

dã-mi o inimã simplã *ca sã se teamã de numele tãu.

12 Îþi mulþumesc, Doamne, Dumnezeul meu,din toatã inima mea, *

ºi voi preamãri numele tãu în veac.

Completoriul 25

13 Cãci mare este mila ta faþã de mine *ºi tu ai eliberat sufletul meu

din adâncul infernului.14 Dumnezeule, cei mândri s-au ridicat împotriva mea, †

ºi o adunãturã de oameni violenþi vor sã-mi ia sufletul, *

ºi nu te-au pus pe tine înaintea lor.15 Tu, Doamne, eºti Dumnezeu îndurãtor ºi bun, *

încet la mânie ºi plin de dragoste ºi adevãr.16 Priveºte-mã ºi fie-þi milã de mine; †

dã slujitorului tãu putere, *ºi mântuieºte-l pe fiul slujitoarei tale.

17 Fã un semn de bunãvoinþã faþã de mine, †ca sã vadã cei ce mã urãsc ºi sã se ruºineze, *cãci tu, Doamne, m-ai ajutat ºi m-ai mângâiat.

Ant. Doamne Dumnezeule, tu eºti rãbdãtor ºi plin deîndurare.

LECTURA SCURTÃ 1Tes 5,9-10Dumnezeu ne-a rânduit pentru dobândirea mântuirii

prin Domnul nostru Isus Cristos, care a murit pentrunoi pentru ca, fie cã veghem, fie cã dormim, sã trãimîmpreunã cu el.

RESPONSORIUL SCURT

R. În mâinile tale, Doamne, * încredinþez sufletulmeu. În mâinile tale.V.Ne-ai rãscumpãrat, Doamne, Dumnezeul adevã-

rului, * îþi încredinþez sufletul meu. Slavã Tatãlui. Înmâinile tale.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

CÂNTAREA DIN EVANGHELIE – NUNC DIMITTIS Lc 2,29-32

Cristos - lumina neamurilor ºi slava lui Israel


29 Acum slobozeºte pe slujitorul tãu, Stãpâne, *dupã cuvântul tãu, în pace,

30 cãci au vãzut ochii mei *mântuirea ta,

31 pe care ai pregãtit-o *înaintea tuturor popoarelor,

32 luminã spre luminarea neamurilor *ºi slava poporului tãu, Israel.

Ant. Mântuieºte-ne, Doamne, când veghem, ocro-teºte-ne când dormim, ca sã veghem cu Cristos ºi sã neodihnim în pace.

Rugãciunea de încheiereDãruieºte, Doamne, trupurilor noastre odihnã spre

întãrire, iar ceea ce am semãnat astãzi prin muncanoastrã, fã sã aducã rod de viaþã veºnicã. Prin Cristos,Domnul nostru. R. Amin.

Apoi se spune binecuvântarea, chiar ºi atunci când se recitãîn particular:

Noapte liniºtitã ºi sfârºit bun sã ne dea nouã atotputer-nicul Dumnezeu. R. Amin.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria

Apoi se spune una dintre urmãtoarele antifone:Maicã binecuvântatã a Rãscumpãrãtorului,

Poarta cerului pururi deschisã, Steaua mãrii,vino în ajutorul poporului ce cade ºi vrea sã se ridice,

tu, care ai nãscut, spre uimirea fãpturii,pe Cel Preasfânt ce þi-e Pãrinte,

Fecioarã de-a pururi,care ai primit din gura îngerului Gabriel vestirea,

îndurã-te de noi, pãcãtoºii.Sau:

Te bucurã, a cerului Reginã,A îngerilor Doamnã ºi Stãpânã.

Antifone finale cãtre sfânta Fecioarã Maria 27

Tu-ai odrãslit mlãdiþa mântuiriiªi poartã eºti luminii nemuririi!Te bucurã, Fecioarã preaslãvitã,Decât fãptura toatã mai mãritã!Te salutãm, a cerului minune;Du la Cristos a noastrã rugãciune!

Sau:Bucurã-te, Reginã, Maica milei,

viaþa, mângâierea ºi speranþa noastrã, bucurã-te!Cãtre tine strigãm, surghiuniþii fii ai Evei;cãtre tine suspinãm, gemând ºi plângând

în aceastã vale de lacrimi.Aºadar, Mijlocitoarea noastrã,

întoarce spre noi ochii tãi cei milostiviºi, dupã surghiunul acesta,

aratã-ni-l nouã pe Isus,binecuvântatul rod al trupului tãu.

O milostivã, o blândã, o dulce Fecioarã Marie!Sau:

Sub ocrotirea ta alergãm, sfântã Nãscãtoare de Dum-nezeu, nu ne dispreþui rugãciunile în nevoile noastre, cine mântuieºte pururea de toate primejdiile, Fecioarãslãvitã ºi binecuvântatã. Amin.


06 decembrie 2010

Documents