057. gp 072 02 ghid de proiect exec si expl a protec anticor pt constr hidrotehn gp 072 02 ghid de...

8/19/2019 057. GP 072 02 GHID DE PROIECT EXEC SI EXPL A PROTEC ANTICOR PT CONSTR HIDROTEHN Gp 072 02 Ghid de …

http://slidepdf.com/reader/full/057-gp-072-02-ghid-de-proiect-exec-si-expl-a-protec-anticor-pt-constr-hidrotehn 1/45

GHID DE PROIECTARE, EXECUŢIE I EXPLOATARE A PROTECŢIILORANTICOROZIVE PENTRl CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE

Indicativ GP 072-02

Cuprins

* PREVEDERI GENERALE * SPECIFICAŢIE DE PERFORMANŢA PRIVIND PROTECŢIA ANTICOROZIVA A ELEMENTELOR DIN OŢEL,BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT ALE CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE * CONDIŢII I CERINŢE DE CONCEPŢIE I PROIECTARE * SISTEME DE PROTECŢIE ANTICOROZIVĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN OŢEL, BETON, BETONARMAT I BETON PRECOMPRIMAT * URMĂRIREA COMPORTĂRII IN EXPLOATARE A PROTECŢIILOR ANTICOROZIVE. LUCRĂRI DEINTERVENŢIE * MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA I IGIENA MUNCII * MĂSURI PRIVIND PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR * ANEXA I: Clasificarea mediilor agresive asupra elementelor din otel supraterane * ANEXA II: Clasificarea mediilor agresive atmosferice asupra construcţiilor şi elementelor de construcţie dinbeton, beton armat şi beton precomprimat * ANEXA III: Aspecte, fenomene şi parametrii care se supun urmăririi speciale

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul ghid se referă la condiţ iile de proiectare, execuţ ie şi exploatare a protecţ iilor anticorozive pentru:

- construcţ ii şi echipamente hidrotehnice din oţ el (stavile, batardouri, porţ i de ecluză, grătare, graifere etc.) ale cărorelemente componente sunt supuse atât acţ iunii agenţ ilor agresivi ale mediilor atmosferice cu diferite clase deagresivitate, cât şi acţ iunii apelor naturale cu care vin în contact;

- construcţ ii hidrotehnice din beton, beton armat şi beton precomprimat (baraje şi lucrări aferente acestora: diguri,peree, galerii, centrale etc.) supuse agresivităţ ii atmosferice.

1.1.2. Ghidul nu se referă la construcţ iile imersate parţ ial sau total în medii cu agresivitate chimică (recipienţ i, bazineetc).

1.1.3. Ghidul stabileşte condiţ iile tehnice, criteriile şi nivelurile de performanţă privind atât protecţ ia anticorozivă aelementelor de construcţ ii hidrotehnice din oţ el supuse agenţ ilor agresivi atmosferici şi acţ iunii apelor naturaleagresive, cât şi pentru protecţ ia primară şi secundară a elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimatsupuse agenţ ilor agresivi atmosferici.

1.1.4. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protecţ ie anticorozivă a armaturii din oţ el. cum sunt: acoperiri metalice şinemetalice, inhibitori de coroziune, protecţ ia electrochimică (catodică, anodică) etc.

1.1.5. Ghidul se aplică pentru protecţ ia anticorozivă a elementelor de construcţ ii hidrotehnice din oţ el supuse agenţ iloragresivi atmosferici şi acţ iunii apelor naturale agresive, precum şi pentru protecţ ia anticorozivă a elementelor deconstrucţ ii hidrotehnice din beton, beton armat şi beton precomprimat supuse agenţ ilor agresivi atmosferici.

1.2. Terminologie

Termenii de specialitate utilizaţ i în cuprinsul prezentului ghid sunt prezentaţ i în tabelul nr. 1.

Tabel nr. 1.



Pct Termen Definiţie

1. Coroziune

Interacţ iune fizico-chimică între un material de construcţ ie (beton,oţ el) şi mediul său înconjurător, care conduce la modificareaproprietăţ ilor materialului şi adeseori la degradarea funcţ ională aacestuia, a mediului încojurător sau a sistemului constituit din cei doifactori.

2. Agent agresiv(coroziv )

Factor de mediu ce acţ ionează distructiv asupra construcţ iei sau adiverselor sale părţ i componente, provăcând coroziunea materialelorde construcţ ie.

3. Mediu agresiv

(coroziv )

Mediu care conţ ine unul sau mai mulţ i agenţ i agresivi (corozivi).

4. Degradare cauzată

de coroziune

Efect al coroziunii considerat dăunător pentru materialul deconstrucţ ie , mediul sau sistemul tehnic pe care aceşti doi factori îlformează.

5. Rezistenţ a la

coroziune

Capacitatea unui material de construcţ ie de a rezista la coroziune într-un mediu agresiv (coroziv).

6. Clasa de

agresivitate Caracteristica tehnică măsurabilă a intensităţ ii acţ iunii mediuluiagresiv asupra materialului de construcţ ie.

7. Sistem de protecţ ie

anticorozivă

Ansamblu de straturi aplicate pe o suprafaţă suport ( beton, oţ el),pentru a proteja împotriva coroziunii.

8. Acoperire organică Termen general pentru unul sau mai multe straturi compatibile întreele, alcătuite din materiale de acoperire organice ( lacuri, vopsele,emailuri, chituri), aplicate pe o suprafaţă suport ( beton, oţ el).

9. Protecţ ie primară

Protecţ ie anticorozivă a elementelor de beton armat asigurată princalitatea betonului ( tip ciment, raport a/c, dozaj ciment, agregat),natura materialelor ce intră în compoziţ ia acestuia şi acoperireaarmăturii.

10. Protecţ ie secundară Protecţ ia peliculogenă uni sau multi – strat, de natură organică aplicate pe o suprafaţă – suport de beton.

11. Betoane

hidrotehnice

Betoane destinate construcţ iilor care se află în contact permanentsau periodic cu apa, având caracteristici care asigură durabilitatea în aceste condiţ ii.

12. Grad de

impermeabi-litate laapă, P

Capacitatea betonului întărit de a frâna pătrunderea apei subpresiune în masa sa prin microfisuri sau fisuri.

13. Grad de gelivitate, G

Numărul de cicluri de îngheţ – dezgheţ la care trebuie să rezistebetonul ,fără ca rezistenţ a sa la compresiune să scadă cu mai multde 25% sau fără ca modulul său de elasticitate dinamic relativ să sereducă cu mai mult de 15%

14. Betoane masive Elemente de construcţ ie de beton la care dimensiunea cea mai mică



depăşeşte 2 m şi care de regulă necesită măsuri speciale pentrulimitarea eforturilor care apar ca urmare a degajării de căldură la întărirea betonului.

1.3. Referinţe

1. Legea nr. 10/1995 – Legea privind calitatea în construcţ ii.

2. Legea nr. 137/1995 – Legea privind protecţ ia mediului.

3. Legea nr. 90/1996 – Legea privind protecţ ia muncii, republicată în temeiul art. III din Legea 177 din 18 oct. 2000.

4. O.G.R. nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor ( aprobată prin Legea nr. 212/1997).

5. Regulament privind conducerea şi asigurarea calităţ ii în construcţ ii (aprobat prin HGR. Nr. 766/1997 ).

6. Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţ iilor (aprobat prin HGR. nr. 766/1997).

7. Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţ iile în timp şi post-utilizarea construcţ iilor (aprobatprin HGR. nr. 766/1997).

8. Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţ ii (aprobat prinHGR. nr. 766/1997).

9. Regulament de recepţ ie a lucrărilor de construcţ ii şi instalaţ ii aferente (aprobat prin HGR. nr. 273/1994).

10. Regulamentul privind protecţ ia şi igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/ l5.03.1993 al MLPAT.

11. Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţ ia muncii, aprobat cu Ordinul nr.225/1995.

12. Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI nr. 775/1998.

13. Normativ de siguranţă la foc a construcţ iilor - indicativ P 118.

14. Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţ ii şi instalaţ ii aferenteacestora, indicativ C 300, aprobat cu Ordinul nr. 20 - N/94 al MLPAT.

15. Dispoziţ ii generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - D.G.P.S.I. -001, aprobate cuOrdinul M.l. nr. 1.023/1999;

16. Dispoziţ ii generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002, aprobate cuOrdinul M.l. 1.080/2000.

17. Normele generale de protecţ ia muncii, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţ iei Sociale în colaborare cuMinisterul Sănătăţ ii - 1996;

18. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice, aprobate prinOrdinul nr. 339/1996 al MMPS;

19. NC 001 - Normativ cadru privind detalierea conţ inutului cerinţ elor stabilite prin Legea nr. 10/1995.

20. NP 039 - Normativ privind criteriile de performanţă pentru protecţ ia anticorozivă a construcţ iilor supuse acţ iuniimediilor agresive industriale.

21. GP 047 - Ghid de proiectare, execuţ ie şi exploatare privind protecţ ia anticorozivă a elementelor din beton armat şibeton precomprimat supraterane, situate în medii agresive.

22. GP 035 - Ghid de proiectare, execuţ ie, exploatare (urmărire, intervenţ ii) privind protecţ ia anticorozivă aconstrucţ iilor din oţ el.



23. NE 012 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat.

24. PE 713 - Instrucţ iuni tehnice departamentale pentru executarea betoanelor construcţ iilor hidroenergetice.

25. C21 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton precomprimat.

26. C 56 - Normativ pentru verificarea calităţ ii şi recepţ ia lucrărilor de construcţ ii şi instalaţ ii aferente.

27. C 130 - Instrucţ iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor.

28. C 149 - Instrucţ iuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi betonarmat.

29. C 155 - Normativ privind prepararea şi utilizarea betoanelor cu agregate uşoare.

30. P 130 - Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţ iilor.

31. PC 1/2 - îndrumător pentru investigarea şi diagnosticarea stării structurilor din beton armat, beton precomprimat şioţ el, situate în medii agresive.

32. PC 1/3 – Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a construcţ iilor situate în medii agresive.

33. SR 388 – Ciment Portland.

34. SR 1500 - Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV şi V.

35. SR 3011 - Cimenturi cu căldură de hidratare limitată şi cimenturi cu rezistenţ a la agresivitatea apelor cu conţ inutde sulfaţ i.

36. STAS 3349/2 - Prescripţ ii pentru stabilirea agresivităţ ii apei faţă de betoanele construcţ iilor hidroenergetice.

37. STAS 6102 - Betoane pentru construcţ ii hidrotehnice.

38. STAS 10107/0 - Construcţ ii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, betonarmat şi beton precomprimat.

39. STAS 2833 - Încercări pe betoane. Determinarea contracţ iei axiale a betonului întărit.

40. STAS 1667 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţ i minerali.

41. STAS 2386 - Agregate minerale uşoare. Condiţ ii tehnice generale de calitate.

42. STAS 7343 – Agregate minerale uşoare. Granulit.

43. STAS 790 – Apa pentru betoane şi mortare.

44. ST 009 - Specificaţ ie tehnică privind cerinţ e şi criterii de performanţă pentru produse din oţ el utilizate ca armături în structuri de beton.

45. ST 031 - Specificaţ ie tehnică privind cerinţ ele de calitate pentru punerea în operă a betoanelor (în curs depublicare, apare în BCnr.13/ 2001).

46. STAS 438/1- Produse de oţ el pentru armarea betonului. Oţ el beton laminat la cald.

47. STAS 6482/2 - Sârme de oţ el şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă netedă.

48. STAS 6482/3 - Sârme de oţ el şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă amprentată.

49. STAS 6482/4 - Sârme de oţ el şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Toroane.

50. SR ISO 4618-1: Vopsele şi lacuri. Vocabular. Termeni generali.



51. SR ISO 4618-2: Vopsele şi lacuri. Vocabular. Terminologie referitoare la defectele iniţ iale şi la modificărilepeliculelor în timpul îmbătrânirii.

52. SR ISO 4618-3: Vopsele şi lacuri. Terminologie răşini.

53. STAS 3519: încercări pe betoane. Determinarea gradului de impermeabilitate faţă de apă.

54. SR ISO 2409: Vopsele şi lacuri. încercarea la caroiaj.

55. SR EN 24624: Vopsele şi lacuri. încercarea la tracţ iune.

56. SR EN ISO 6272: Vopsele şi lacuri. încercarea la căderea unei mase.

57. SR ISO 1522: Vopsele şi lacuri. încercarea la amortizarea pendulului.

58. STAS 8009: Protecţ ia suprafeţ elor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.

59. SR ISO 7253: Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţ ei la ceaţă salina neutră.

60. SR ISO 11503: Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţ ei la umiditate (condensare repetată).

61. STAS 8393/4: încercări climatice şi mecanice. Încercarea la căldura umedă continuă.

62. STAS 8393/9: Încercări climatice şi mecanice. Ghid pentru încercările la căldura umedă.

63. STAS 8393/14: Încercări climatice şi mecanice. Încercarea la variaţ ii de temperatură.

64. STAS 8393/23: Încercări climatice şi mecanice. încercarea la acţ iunea radiaţ iilor solare.

65. STAS 8393/27: Încercări climatice şi mecanice. Ghid pentru încercări la variaţ ii de temperatură.

66. STAS 11372: Protecţ ia contra coroziunii a construcţ iilor din beton şi beton armat. Determinarea rezistenţ ei chimicea acoperirilor cu lacuri şi vopsele.

67. SR EN ISO 2812-1: Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţ ei la lichide. Metode generale.

68. STAS 6203: Încercări de aderenţă a mortarelor.

69. STAS 6174: Determinarea stabilităţ ii termice Martens.

70. SR EN ISO 2431 - Vopsele şi lacuri. Determinarea timpului de scurgere prin utilizarea cupelor de scurgere.

71. STAS 2096 - Lacuri şi vopsele. Determinarea timpului de scurgere.

72. SR ISO 2811- Vopsele şi lacuri. Determinarea masei volumice.

73. STAS 10030 - Lacuri şi vopsele. Determinarea viabilităţ ii produselor cu mai mulţ i componenţ i, care se livrează separat, prin verificarea vâscozităţ ii.

74. STAS 2875 - Lacuri şi vopsele. Determinarea uscării peliculei.

75. SR EN 29117 - Vopsele şi lacuri. Determinarea uscării în adâncime şi a timpului de uscare în adâncime. Metodade încercare.

76. SR EN 196-3 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priză şi a stabilităţ ii.

77. STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţ i minerali. Metode de încercare.

[top]



2. SPECIFICAŢIE DE PERFORMANŢA PRIVIND PROTECŢIA ANTICOROZIVA AELEMENTELOR DIN OŢEL, BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT ALE

CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE

2.1. Tipuri de protecţie anticorozivă

În tabelul nr. 2 se prezintă tipurile de protecţ ie anticorozivă pentru care se apreciază criteriile şi nivelurile de

performanţă.

2.2. Agenţi agresivi care acţionează asupra elementelor de construcţii hidrotehnice

2.2.1. Agenţ ii atmosferici agresivi care acţ ionează asupra elementelor componente ale construcţ iilor hidrotehnice seclasifică, după natura şi originea lor, aşa cum se arată în Anexa I (pentru oţ el) şi în Anexa II (pentru beton, betonarmat şi beton precomprimat).

2.2.2. Acţ iunea mediilor agresive atmosferice asupra elementelor de construcţ ii din oţ el, şi respectiv ale construcţ iilorhidrotehnice supraterane din beton, beton armat şi beton precomprimat se clasifică, conform GP 035 şi respectiv GP047, după cum este prezentat în tabelul nr. 3.

Clasa de agresivitate a mediului se stabileşte în funcţ ie de caracteristicile agenţ ilor agresivi şi/sau viteza de coroziune

a materialului de construcţ ie, conform Anexelor I şi II.

2.2.3. Stabilirea clasei de agresivitate a mediului în care se va amplasa o construc ţ ie nouă se va face de cătreproiectant, pe baza analizei mediului şi a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existenţ a, natura şiconcentraţ ia agenţ ilor agresivi.

Tabel nr. 2.

Materialul deconstrucţie

Factori ce determină natura solicitării şiintensitatea atacului coroziv

Tip de protecţie

Oţ el

a) Zona supusă atacului:

- zona imersat ă (aflată permanent sub apă), ataccoroziv în general slab;

- zona de inversare alternativ ă (cu variaţ ii alenivelului apei, datorită unor cauze naturale sauartificiale), atac coroziv foarte puternic;

- zona aflat ă deasupra nivelului apei , deasuprazonei de imersare alternativă (poate fi solicitată prin ridicarea nivelului apei, pe o perioadă limitată), atac coroziv puternic.

b) Tipul de apă (dulce, salmastră, sărată);

c) Conţ inutul de impurităţ i chimice;

d) Factori mecanici:

suspensii uşoare, corpuri solide aduse de viituri,

Peliculară, alcătuită dinprotecţ ii anticorozive, uni-

sau multistrat:

I ) Pentru construcţ ii vechi:

- acoperire prin vopsire(grund, vopseaintemediară, email);

- acoperire prin metalizareşi vopsire .II ) Pentruconstrucţ ii noi:

- acoperire prin vopsire

(grund, vopseaintemediară, email);

- acoperire prin metalizare;

- acoperire prin metalizareşi vopsire.



Beton, betonarmat, beton

precom-primat

nisip, pietriş, aluviuni, sloiuri de gheaţă etc.

e) Factori biologici:

vegetali, minerali, bacteriologici;

f) Curenţ i vagabonzi,

datorită curenţ ilor de sudură, instalaţ iilor de

protecţ ie catodică, vecinătăţ ii reţ elelor electrice;

g) Solicitări combinate

(pe o parte apa, conform clasificării de mai sus azonelor, pe cealaltă parte pământ, de exemplu lapereţ ii planşei )

h) Existenţ a unor solicitări atmosferice ( zona deimersare alternativă şi zona de deasupranivelului apei) .

Primară, prin compoziţ ia şicaracteristicile betonului.

Secundară

( protecţ ie prin vopsire),pentru anumite construcţ iihidrotehnice noi si pentruconstrucţ iile vechi, cu

degradări, supuse agenţ iloragresivi atmosferici.

Beton, betonarmat, beton

precom-primat

Tabel nr. 3.

Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice

Construcţ ii din oţ el ( conform GP 035) Construcţ ii din beton(conform GP 047)

1m – neagresive

2m – slab agresive

3m – cu agresivitate medie

4m – cu agresivitate puternică

1b – neagresive

2b – slab agresive

3b – cu agresivitate medie

4b – cu agresivitate puternică

Pentru stabilirea clasei de agresivitate a mediului în care este amplasata o construcţ ie aflată în exploatare, în tema deproiectare vor fi precizate rezultatele analizelor calitative şi cantitative de noxe (agenţ i agresivi) şi umiditatea relativa aaerului, atât pentru interior, cât şi pentru exterior, efectuate de un institut/laborator de specialitate în domeniu şi înscrise în buletine de analiza.

2.2.4. În cazul prezenţ ei mai multor agenţ i agresivi, la stabilirea clasei de agresivitate a mediului se va adopta criteriulagentului celui mai agresiv.

2.2.5. În prezentul ghid nu se recomandă protecţ ii pentru construcţ iile hidrotehnice din oţ el, beton, beton armat şibeton precomprimat situate în clase de agresivitate mai mari de 4m, respectiv 4b. în cazurile în care mediile în caresunt situate elementele de construcţ ie respective depăşesc clasa de agresivitate 4m, respective 4b se va acţ iona, prin

măsuri specifice, pentru aducerea mediilor la clasa de agresivitate 4m, respectiv 4b. Dacă aceste măsuri nu suntposibile, se va studia fiecare caz în parte. Studiul se va executa de către institute de specialitate sau firme deconsultanţă specializate şi acreditate.

2.3. Cerinţe de calitate, condiţii tehnice şi criterii de performanţă

Protecţ ia anticorozivă a construcţ iilor hidrotehnice din oţ el, beton, beton armat şi beton precomprimat asigură menţ inerea în timp a tuturor performanţ elor care răspund exigenţ elor utilizatorilor, a cerinţ elor de calitate, a condiţ iilortehnice şi criteriilor de performanţă aplicabile construcţ iilor supuse acţ iunii mediilor agresive, conform Legii nr.10/1995.



Criteriile (parametrii) de performanţă care trebuie satisfăcute de protecţ iile anticorozive pentru construcţ iilehidrotehnice din oţ el, beton, beton armat şi beton precomprimat situate în medii agresive de exploatare, în vedereaasigurării cerinţ elor de calitate din Legea nr. 10/1995, sunt prezentate în tabelul nr. 4.

Tabelul nr.4.

Cerinte de calitate

(performanta) Conditii tehnice de performanta

Criterii (parametri) de performanta

pentru protectii anticorozive

B. Siguranta in

exploatare

Siguranta in exploatare a constructiei,

prin:

- comportarea satisfacatoare la actiuni

ale agentilor mecanici (provenite

dintr-o exploatare normala);

- comportarea satisfacatoare la actiuniale agentilor agresivi chimici dinmediul exterior (agenti agresiviatmosferici, ape naturale agresive,uleiuri).

Pentru sisteme peliculogene de

protectie anticoroziva (acopeririorganice, metalice, combinate):

- aderenta la suport

- rezistenta la lovire

- rezistenta la zgariere

- flexibilitatea

- duritatea

- porozitatea

- rezistenta la ceata salina

- rezistenta la umiditate

- rezistenta la caldura si umiditate

- rezistenta la variatii de temperatura- rezistenta la radiatii UV

- rezistenta la agenti chimici agresivi(atmosferici, apa, uleiuri)

B. Siguranta inexploatare

Siguranta cu privire la factori

agresanti

Siguranta cu privire la evitarea

accidentelor:

a. intoxicare

b. contaminare si otravire

C. Siguranta la foc

Riscul de incendiu

- clasele de combustibilitate ale

elementelor si materialelor de

constructii, precum si a protectiilor

anticorozive

- clasele de periculozitate ale

materialelor si substantelor utilizate la

realizarea (alcatuirea) sistemelor deprotectie anticoroziva

Preintampinarea propagarii incendiilor - conditiile de siguranta la foc privind

degajarile de fum, gaze fierbinti si

produse nocive

Comportarea la foc a materialelor si

elementelor de constructii, inclusiv a

protectiilor anticorozive

- contributia la foc (potentialul

calorific) data de densitatea sarcinii

termice a materialelor combustibile ce

intra in componenta sistemelor de

protecti anticoroziva

D. Igiena, sanatatea

oamenilor, refacerea

si protectia mediului

Igiena aerului

Concentratia de substante poluante

(noxe) in timpul exploatarii si

executiei:

- concentratia maxima de substante

toxice

- concentratia maxima admisibila de

pulberi

- limita maxima a emisiei de mirosuri

dezagreabile provenite din materiale de

protectie anticoroziva

Igiena higrotermica a mediului interior

Comportarea la umiditate si

temperatura:

- rezistenta la umiditate

- rezistenta la caldura si umiditate



- rezistenta la variatii de temperatura

- impermeabilitate la apa

Insorirea

Comportarea la actiunea razelor solare

(pentru protectii de exterior)

- rezistenta la radiatii UV

Iluminatul

Comportarea la lumina artificiala

(pentru protectii de interior)

- rezistenta la lumina

E. Izolatie termica,

hidrofuga si

economia de energie Izolare hidrofuga

Comportarea protectiei primare la

actiunea apei

- impermeabilitate

- rezistenta la inghet - dezghet

- rezistenta la actiunea agresiva a apei

2.4. Criterii si niveluri de performanta pentru suprafata suport si pentru sistemele de protectie anticoroziva

2.4.1. Criterii si niveluri de performanta pentru suprafata suport

2.4.1.1. Criterii si niveluri de performanta pentru suprafata suport de otel

Principalele criterii (caracteristici) si niveluri de performanta care trebuie satisfacute de suprafata de otel pe care seaplica protectiile anticorozive sunt prezentate in tabelul nr. 5.

Tabelul nr.5.

Nr.crt.

Criterii de performanta(caracteristici)

Metoda dedeterminare

U.M. Niveluri de performanta

1. Gradul de pregatire al

suprafetei

STAS 10166/1(ISO 8501-1)

(ISO 8501-1)

grad

Suprafete supuse ataculuiatmosferic:min.: 3 (St3, PSt 3)optim: 1 (Sa 3, PSa 3) sau

2 (Sa 2,5, PSa 2,5)Suprafete imersate in apa:min. Sa 2,5

2. Rugozitatea suprafetei 1) SR ISO 8503-1 clasa profil(microni)

min. <<mediu>>G(60...100)min. <<mediu>>S(40...70)

3. Umiditate SR ISO 8502-4 % lipsa

4. Temperatura SR ISO 8502-4 0C min.: +3 peste punctul deroua;max.: +40

5. Prezenta clorurilor SR ISO 8502-4 µg/cm2 concentratia maximaadmisibila: 7

6. Alte impuritati (saruri,

uleiuri, grasimi etc.)

vizual - lipsa

7. Praf SR ISO 8502-3 etalon max. 2.

1) Se refera la profilul obtinut dupa pregatirea suprafetei prin decapare (conf. SR ISO 8502-4) cu jet abraziv de nisip(G) sau de alice (S), la gradele de curatare Sa 2,5 si Sa 3. Rugozitatea suprafetei se coreleaza cu grosimea stratuluide grund.

2.4.1.2. Criteri şi niveluri de performan ţă pentru suprafa ţ a suport de beton

Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de suprafaţ a suport de beton pe care se aplică protecţ iile anticorozive sunt prevăzute în tabelul 6.



Tabel nr. 6.

Criterii de performanţă (caracteristici)

Metode dedeterminare

U.M. Niveluri de performanţă

Alcalinitate( pH )

STAS 8619 Unităţ i

pH min. 8

max. 12

Rugozitatea

suprafeţ ei - -

Corespunzătoare naturii

betonului si tipului deprotecţ ie anticorozivă

Umiditate SRISO 8502-4

asimilat % max. 41/

Temperatură SR ISO 8502-4

asimilat 0C

min.: + 3 peste punctual derouă1/

max.: + 40

Praf SR ISO 8502-4

asimilat etalon max. 2

Impurităţ i ( ulei dedecofrare, urme de

grăsimi, mortar,săruri, eflorescenţ e,

rugină, etc.)

vizual - lipsă

Defecte de suprafaţă (defecte locale :fisuri,goluri, segregări, laptede ciment întărit etc.)

vizual - lipsă

Coeziune superficială (aderentă) STAS 6203 MPa

min. 1,0 ( beton)

min. 0,5 ( mortar)

1/ Dacă fişa produsului de protecţ ie anticorozivă nu se specifică altfel.

2.4.2. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile anticorozive

2.4.2.1.Criterii şi niveluri de performan ţă pentru protec ţ iile anticorozive peliculogene aplicate pe suprafa ţ a de beton

Criteriile şi nivelurile minime de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească protecţ iile anticorozive secundare(sisteme organice peliculogene) aplicate pe suprafeţ e de beton supuse acţ iunii agenţ ilor atmosferici sunt prezentate întabelul nr. 7.

Tabel nr. 7

Criterii deperformanţă


UM

Niveluri de performanţă1

clasa1b

clasa2b

clasa3b

clasa4b

Aderenţ a lasuport –

SR ISO Nivel 1 1 0 0



metodagrilei2

- metodasmulgerii3

2409

SR EN24624

MPa min. 1,0 min. 1,5 min. 1,5 min. 1,5

Rezistenşala lovire4

(înălţ imeaminimă decădere amasei de500g, la careaparamprente cufisuri)

SR EN ISO6272

cm min. 30 min. 40 min. 60 min. 60

Rezistenţ a lazgâriere(greutateaminimă lacare apar

zgârieturifine )

SR ISO1518

G min. 250 min. 250 min. 300 min. 400

Duritatea(pendulPersoz,Kőnig)

SR ISO1522

s min. 70 min. 70 min. 70 min. 70

Porozitatea STAS 8009

asimilat Clasa 2P 2P 1P 1P

Rezistenţ a laceaţ asalină5/

SR ISO7253

asimilat ore - - min. 720 min. 1440

Rezistenţ a laumiditate5/

SR ISO11503

asimilat ore - min. 504 min. 720 min. 1440

Rezistenţ a lacăldură şiumiditate5/

STAS8393/4

STAS8393/9asimilat

ore - min. 504 min. 720 min. 1440

Rezistenţ a lavariaţ ii detemperatură

STAS8393/4

STAS8393/27asimiltat

cicluri min. 25 min. 25 min. 56 min. 56

Rezistenţ a laradiaţ ii UV6/

STAS8393/23asimilat

cicluri min. 56 min. 56 min. 56 min. 56

Rezistenţ a laagenţ ichimici

STAS11372

ore - - min. 720 min. 1440



agresivi /

- metodaelctrochimică

- metodaimersiei

SR ISO2812-1asimilat

ore - - min. 720 min. 3000

1/ - În tabelul nr. 7 sunt prezentate nivelurile de performanţă sub formă de valori concrete pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecţ ie. Experienţ a a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obţ ine o protecţ ieanticorozivă eficientă.

2/ - Metoda grilei se utilizează pentru determinarea aderenţ ei acoperirilor cu grosimi de până la 250 microni.

3/ - Metoda smulgerii se utilizează pentru determinarea aderenţ ei acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni.

În cazul acoperirilor cu deformabilitate ridicată, desprinderea nu trebuie să se producă la nivelul suportului debeton/mortar.

4/ - Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecţ ie cu deformabilitate ridicată.

5/ - Determinarea se efectuează pe epruvete din beton armat.

6/ - Determinarea se efectuează pentru acoperiri de protecţ ie aplicate la exterior.

7/ - Pentru medii cu clasă de agresivitate 4b, se recomandă utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu rezistenţ ala atmosferă umedă cu bioxid de sulf (STAS 8009), rezistenţ a la îmbătrânire artificială (pentru protecţ ii anticorozive deexterior) etc.

Performanţ ele sistemului de protecţ ie anticorozivă, în cazul în care nu se găsesc în standarde, norme interne sau înagremente tehnice, vor fi atestate prin buletine de încercare elaborate în conformitate cu reglementările tehnice învigoare de către institute sau laboratoare de specialitate, autorizate şi acreditate potrivit Regulamentului privindautorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţ ii, aprobat cu HGR nr. 766/1997

2.4.2.2.Criterii şi niveluri de performan ţă pentru protec ţ iile anticorozive aplicate pe suprafa ţ e de o ţ el

Criteriile şi nivelurile de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească protecţ iile anticorozive aplicate pe suprafeţ ede oţ el sunt prevăzute in tab. nr.8.

Tabel nr. 8.


Niveluri de performanţă )


UM Agresivitate atmosferică

Imersie 1m 2m 3m 4m

Aderenţ a lasuport

- metodagrilei2)

- metodasmulgerii3)

SR ISO2409

cifra deaderenţă

MPa

2 1 0 0 0

SR EN24624

min.0,5 min.0,7 min.1,0 min.1,0 1,0

Rezistenţ a lalovire4) înălţ imea mini-

SR ENISO 6272

cm min. 40 min. 50 min. 60 min. 60 min. 60



mă de lovire încm, la careapar amprentecu fisuri)

Rezistenţ a lazgâriere cu acde oţ el(greutateaminimă la careapar zgârieturifine)

SR ISO1518

g min.250 min.250 min.300 min. 400 min. 400

Flexidilitateape dorn conicsau cilindric(diametrul lacare aparfisuri)

STAS3212 SRISO 6860

mm min.20 min.10 min.10 min.7 min.7

Duritatea(pendululPersoz, Kőnig)

SR ISO1522

s min.70 min.70 min.70 min.70 min.70

Porozitatea STAS 8009 clasa 2P 2P 1P 1P 1P

Rezistenţ a laceaţă salină

SR ISO7253

ore - - min.720 min.1440 min.1440

Rezistenţ a lacăldură şiumiditate

SR ISO11503

ore - min.504 min.720 min.1440 min.1440

Rezistenţ a lavariaţ ii detemperatură

STAS8393/14STAS

8393/27

cicluri min.25 min.25 min.56 min.56 min.56

Rezistenţ a laradiaţ ii UV5)

STAS8393/23

cicluri min.56 min.56 min.56 min.56 min.56

Rezistenţ a laagenţ i chimiciagresivi6) (metodaelectrochimică)

STAS11372

adaptat ore - - min.720 min.1440 -

Rezistenţ a laagenţ i chimiciagresivi(metoda

imersiei)

SRISO2812-1

ore - - min.720 min.1440 min.3000

1) În tabelul nr. 8. sunt prezentate nivelurile de performanţă sub formă de valori concrete pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecţ ie. Experienţ a a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obţ ine o protecţ ieanticorozivă eficientă.

2) Metoda grilei se utilizează pentru determinarea aderenţ ei acoperirilor cu grosimi de până la 250 microni.

3) Metoda smulgerii se utilizează pentru determinarea aderenţ ei acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni.

În cazul acoperirilor cu defonnabilitate ridicată, desprinderea nu trebuie să se producă la nivelul suportului.



4) Determinarea nu se efectuea/ ă pentru acoperiri cu deformabilitate ridicată.

5) Determinarea se efectuează pentru acoperiri de exterior (de exemplu pentru ecluze, supuse ac ţ iunii radiaţ iilor UV înperioadele în care sunt ridicate).

6) Pentru medii cu clasă de agresivitate 4m. se recomandă utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu rezistenţ ala atmosferă umedă cu bioxid de sulf (STAS 8009), rezistenţ a la îmbătrânire artificială (pentru protecţ ii anticorozive deexterior) etc.

[top]

3. CONDIŢII I CERINŢE DE CONCEPŢIE I PROIECTARE

3.1. Condiţii generale de concepţie şi proiectare a protecţiilor primare pentru elementele din beton, betonarmat şi beton precomprimat ale construcţiilor hidrotehnice supuse agenţilor agresivi atmosferici

3.1.1. La proiectarea elementelor de construcţ ii hidrotehnice din beton, beton armat şi beton precomprimat situate înmedii agresive atmosferice, proiectantul va întocmi în cadrul documentaţ iei tehnice de execuţ ie, caiete de sarciniprivind execuţ ia, exploatarea şi întreţ inerea protecţ iilor anticorozive conform GP 047 şi NE 012.

3.1.2. La proiectarea elementelor de construcţ ii hidrotehnice din beton, beton armat şi beton precomprimat imersatetotal sau parţ ial în ape naturale agresive proiectantul va întocmi în cadrul documentaţ iei tehnice de execuţ ie, caiete desarcini privind execuţ ia, exploatarea şi întreţ inerea protecţ iilor anticorozive conform PE 713 şi STAS 3349/1,2.

3.1.3. Proiectul de execuţ ie trebuie să precizeze clasa de agresivitate a mediului şi delimitarea spaţ iilor, ţ inând seamade caracteristicile principale ale mediului agresiv, conform Anexei II.

3.1.4. Fixarea utilajelor, instalaţ iilor şi conductelor tehnologice se va proiecta astfel încât prin piesele metalice (bride,plăcuţ e cu praznuri, ştuţ uri de trecere, bolţ uri etc.) să nu se transmită coroziunea la armătura de rezistenţă aelementelor de construcţ ie.

3.1.5. În medii cu clasa de agresivitate 4b nu se vor utiliza elemente de beton precomprimat, folosirea lor putându-seadmite numai pe baza cercetărilor experimentale efectuate de un institut de specialitate.

3.1.6. În medii cu clasa de agresivitate 3b şi 4b nu se vor utiliza grinzi cu zăbrele din beton armat şi betonprecomprimat.

3.1.7. Elementele de beton, beton armat şi beton precomprimat cu agregate de granulit se vor utiliza numai în mediicu clasa de agresivitate 1b şi 2b.

3.1.8. Sistemele de protecţ ie anticorozivă secundară ale suprafeţ elor elementelor de beton, beton armat şi betonprecomprimat se vor alege în funcţ ie de starea suportului de beton, de clasa de agresivitate a mediului, conformprevederilor din capitolul 4.

3.1.9. Aplicarea sistemelor de protecţ ie anticorozivă secundară nu înlocuieşte realizarea măsurilor de protecţ ieprimară prevăzute la pct. 3.2.

3.1.10. Sistemele de protecţ ie anticorozivă se pot aplica în mod diferenţ iat pe suprafaţ a elementelor din alcătuireaconstrucţ iei hidrotehnice şi pe diferitele porţ iuni ale aceluiaşi element. în funcţ ie de forma elementului de construcţ ie şide modul în care acţ ionează mediul agresiv.

3.1.11. Prin proiect se va asigura posibilitatea observării şi întreţ inerii tuturor feţ elor elementului de construcţ ie. Încazuri excepţ ionale, când pentru unele porţ iuni nu se poate respecta această condiţ ie, se vor prevedea măsuri de închidere şi etanşare a acestora sau se va prevedea o protecţ ie suplimentară faţă de cea stabilită pentru feţ ele carerămân vizibile şi accesibile.

Se va indica modul de protecţ ie anticorozivă a tuturor detaliilor constructive: îmbinări, locuri de ancorare, locuri defixare a unor utilaje, dispozitive etc. Aceste lucrări vor fi executate înaintea aplicării sistemelor de protecţ ieanticorozivâ.



3.1.12. Prin proiect se va preciza clasa de combustibilitate pentru protec ţ iile anticorozive secundare adoptate, privindreglementările tehnice specifice în vigoare.

3.2. Criterii şi niveluri de performanţă pentru beton cu protecţie primară

Criteriile şi nivelurile minime de performanţă care trebuie satisfăcute de beton ca protecţ ie primară sunt prezentate întabelul nr. 9.

Tabel nr. 9.


Metode dedeterminare

U.M. Niveluri de performanţă

Rezistenţ a la îngheţ -

dezgheţ 1.2. STAS 3518 Grade degelivitate G

a) În funcţ ie de numărul schimbărilor niveluluide apă la suprafaţ a spălată a betonului întimp de iarnă sau numărul de cicluri de îngheţ -dezgheţ :

a1 ) Când temperatura medie a lunii celei maireci t< - 5 0C

- Pentru < 50 cicluri : G50

- Pentru ≥ 50 cicluri : G100

a2 ) Când temperatura medie a lunii celei maireci este :

-5 0C < t < - 10 0C :

- Pentru < 50 cicluri : G100

- Pentru ≥ 50 cicluri : G150

Clasa STAS 1275 N/mm2 În funcţ ie de tipul betonului, în conformitate

cu prevederile NE 012 şi PE 713

Omogenitatea STAS 3622 Grad deomogenitate

Omogenitatea betonului proaspăt se asigură prin uniformitatea componenţ ilor, aamestecului, a densităţ ii aparente şi alucrabilităţ ii, stabilite prin reţ eta indicată înproiect .

Lucrabili-tatea STAS 1759 cm (tasareaconului )

Se stabileşte prin proiect, în funcţ ie de:dimensiunile construcţ iei, procentul dearmare, tehnologia de transport, punerea înlucru, modul de compactare a betonului .Înlipsa acestor precizări, lucrabilitatea va fi

- la betoanele pentru construcţ ii masive dinbeton şi beton armat (cu armare de până la0,5 % din suprafaţ a secţ iunii calculate ) :

- max. 2 – pentru beton cu aditiv

- max 3 – pentru beton fără aditiv

- la betoanele pentru costrucţ ii din betonarmat cu peste 1% armare :



- 5 … 8 pentru beton cu aditiv

- 6 10 pentru beton fără aditiv

- la betonul pus în lucrare cu pompa :

- 7 . . 10 pentru beton cu aditiv

- 7 … 12 pentru beton fără aditiv

Rezistenţ a laacţ iuneaagresivă a apei

STAS3349/1STAS3349/2

- Betonul să nu prezinte semne de degradare(aspect poros, agregat aparent, fisuri,exfolieri etc.)

Lipsa reacţ ieialcalii-agregat

STAS 5440

-

Betonul să nu prezinte fisuri ca urmare aschimbărilor de volum periculoase aleconstrucţ iei, rezultate prin reacţ ia alcaliilor dinciment cu agregatul .

1) În lipsa unor date cu privire la numărul de cicluri naturale de îngheţ -dezgheţ se recomandă ca acest număr să se iaegal cu diferenţ a între numărul zilelor cu temperatură minimă sub 0 °C şi numărul zilelor cu temperatura maximă sub

0°C2) Temperaturile medii, numărul zilelor cu temperatură minimă sub 0°C şi a celor cu temperatura maximă sub 0°C,pentru zona în care se face construcţ ia, se iau din datele hidrometeorologice oficiale.

3) Datele din tabel nu se aplică în cazul folosirii superplastifianţ ilor.

3.3. Cerinţe de bază privind alcătuirea elementelor de construcţii din beton, beton armat şi betonprecomprimat, pentru asigurarea protecţiei lor anticorozive primare

3.3.1. Cimenturi

3.3.1.1. Alegerea tipului de ciment pentru elementele de construcţ ii hidrotehnice destinate a fi exploatate în mediile

atmosferice agresive, la care se referă prezentul ghid, se va face ţ inându-se seama de următoarele precizări:

- în medii cu clasele de agresivitate 1b şi 2b sunt indicate cimenturile compozite (cu adaosuri de maximum 35 %) - detip II, IV şi V - conform SR 1500, pentru elementele din beton armat şi cimenturile portland (fără adaos) -de tip Iconform SR 388. pentru elementele din beton precomprimat;

- în medii cu clasele de agresivitate 3b şi 4b (medii cu SO2, SO3, H2S, H2SO3 H2SO4. sulfaţ i, azotaţ i, medii alcalineetc.) sunt indicate următoarele tipuri de cimenturi:

• cimenturile de tip SR I, SR II/A-S şi SR Il/A-P (conform SR 3011), pentru elementele din beton armat;• cimentul de tip SR I (conform SR 3011), pentru elementele din beton precomprimat;

- în medii cu clasele de agresivitate 3b şi 4b (medii cu CN, HCI, aerosoli salini, azotaţ i, medii slab alcaline etc.) sunt

indicate cimenturile portland fără adaos, de tip I (conform SR 388) sau cimenturile portland cu adaosuri de maximum15%, de tip 11 (conform SR 1500);

- la prepararea amestecurilor de injectare a fasciculelor în canalele elementelor din beton precomprimat cu armăturapostîntinsă se vor utiliza cimenturile portland fară ados, de tip 1 (conform SR 388).

3.3.1.2. Alegerea tipului de ciment pentru elementele de construcţ ii hidrotehnice destinate a fi imersate total sauparţ ial în apele naturale agresive, la care se referă prezentul ghid tehnic, se face conform STAS 3349/1, 3349/2 şi PE713.

Pentru situaţ ii speciale de acţ iune combinată a agenţ ilor agresivi, alegerea tipului de ciment se va efectua pe bazaavizului unui institut sau laborator de specialitate, autorizat şi acreditat potrivit Regulamentului privind autorizarea şiacreditarea laboratoarelor de analize şi încercări in construcţ ii, aprobat cu HGR nr. 766/1997.



3.3.2.Agregate

Agregatele naturale trebuie să provină din surse certificate conform legislaţ iei în vigoare şi trebuie să îndeplinească cerinţ ele prezentate în PE 713 şi cele ale standardelor STAS 1667. STAS 2386 şi STAS 7343 sau ale altorreglementari tehnice, cu acordul prealabil dintre producător şi utilizator.

Agregatele nu trebuie să conţ ină constituenţ i dăunători în cantităţ i care să influenţ eze negativ proprietăţ ile betonuluisau să conducă la coroziunea armăturii:

- se interzice utilizarea agregatelor calcaroase în medii acide, folosirea lor putându-se admite numai pe baza

cercetărilor efectuate de un institut de specialitate, autorizat şi acreditat potrivit Regulamentului privind autorizarea şiacreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţ ii, aprobat cu HGRnr. 766/1997;

- se interzice utilizarea agregatelor ce reacţ ionează cu alcaliile din ciment:

- nu se admite utilizarea nisipului de mare.

3.3.3. Apa de amestecare

Apa utilizata la prepararea betoanelor pentru lucrări de beton armat şi beton precomprimat poate proveni din reţ eauapublică sau din altă sursă, caz în care trebuie să îndeplinească cerinţ ele prevăzute în STAS 790.

Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale la prepararea betoanelor.

3.3.4. Aditivi

Aditivii trebuie să îndeplinească cerinţ ele reglementărilor tehnice sau agrementelor tehnice româneşti în vigoare.

Aditivii nu trebuie să conţ ină substanţ e care să influenţ eze negativ proprietăţ ile betonului sau să conducă lacoroziunea armăturii.

La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivii:

- aditivi antrenori de aer;

- aditivi întârzietori de priză;

- aditivi plastiflanţ i;

- aditivi superplastifianţ i;

- acceleratori de priză;

- acceleratori micşti (plastiflanţ i şi antrenori de aer).

Se interzice utilizarea ca aditiv a clorurii de calciu.

Folosirea altor aditivi se va face numai cu avizul unor laboratoare specializate, atestate potrivit Regulamentului privindautorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analiză şi încercări în construcţ ii, aprobat cu HGR nr.766/1997.

3.3.5. Adaosuri

Utilizarea adaosurilor la prepararea betoanelor se face numai pe baza unor studii întocmite de institute de specialitate(mai ales atunci când betonul conţ ine ciment cu adaos), pentru a se asigura îndeplinirea cerin ţ elor de durabilitatepentru betoane, funcţ ie de clasa de agresivitate a mediului.

Adaosurile trebuie să îndeplinească cerinţ ele reglementărilor tehnice sau agrementelor tehnice româneşti în vigoare.

Adaosurile nu trebuie să conţ ină substanţ e dăunătoare (cloruri, sulfaţ i etc.) în cantităţ i care pot afecta durabilitateabetonului sau pot conduce Ia coroziunea armăturii.



3.3.6. Armături

3.3.6.1. Armăturile principale de rezistenţă pentru elementele din beton armat vor fi realizate din oţ el-beton şi trebuiesă îndeplinească cerinţ ele din STAS 438/1, 2, utilizându-se cu precădere cele cu profil periodic (PC 52, PC60).

În medii cu clasa de agresivitate 3b şi 4b se interzice utilizarea armăturilor din sârmă trasă mată.

3.3.6.2. Armaturile pretensionate pentru elemente din beton precomprimat vor fi realizate din oţ el de înaltă rezistenţ aşi trebuie sâ îndeplinească cerinţ ele din STAS 6482 2,3.4.

Utilizarea altor armături se va face pe baza avizului unui institut de specialitate.

3.3.7. Betoane

3.3.7.1. Betoanele pentru elementele din beton armat şi beton precomprimat ale construcţ iilor hidrotehnice destinate afi exploatate în mediile atmosferice agresive prevăzute în prezentul ghid trebuie să îndeplinească criteriile şi nivelurilede performanţă indicate în tabelul nr. 10, în funcţ ie de clasa de agresivitate a mediului.

Tabel nr. 10.


Niveluri de performanţă

clasa 1b clasa 2b clasa 3b clasa 4b

Pentru elemente din beton armat

Clasa betonului Bc 15 Bc 20 Bc 22,5 Bc 30

Grad deimpermeabilitate min.

- P6 P8 P12

Dozaj minim deciment, kg/m3, pentru

aggregate:

0 … 16 mm 325 385 430 475

0 … 31 mm 290 350 390 435

Raport a/c, max. 0,60 0,55 0,50 0,45

Pentru elemente din beton precomprimat

Clasa betonului Bc 30 Bc 30 Bc 40 -

Grad deimpermeabilitate min.

P8 P8- P12 P12 -

Dozaj minim deciment,kg/m3,pentruagregate:

0 … 16 mm 440 490 550 -

0 … 31 mm 400 445 500 -

Raport a/c, max. 0,50 0,45 0,40 -

Observaţ ii la tabelul nr.10:



1. În cazul elementelor din beton armat situate în medii cu clasa de agresivitate 2b datorate degajărilor de aburi(Anexa I, tabelul 1, clasa 2b - pct.a), se vor prevedea betoane cu grad de impermeabilitate min. P8.

2. Dozajele de ciment indicate în tabel sunt minime indiferent de clasa de rezisten ţă a cimentului.

3. Betoanele cu agregate de granulit trebuie să îndeplinească cerinţ ele din Normativul C 155. cu respectarea graduluide impermeabilitate indicat în tabelul nr. 10. din prezentul ghid.

3.3.7.2. Betoanele hidrotehnice amplasate în soluri cu ape naturale agresive trebuie sa îndeplinească cerinţ ele şinivelurile de performanta din PE713, în funcţ ie de gradul de agresivitate al apei şi al solului.

3.3.8. Grosimea stratului de acoperire cu beton

3.3.8.1. Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armăturilor de rezistenţă nepretensionate saupretensionate (armături preîntinse şi armături postîntinse exterioare) sunt prezentate în tabelul nr. 11.

Se admit abateri numai în sens pozitiv.

Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armăturilor postîntinse sub formă de fascicule vor trebui să fiede:

- 30 mm în plăci cu grosimea mai mică de 100 mm şi 35 mm în celelalte elemente, pentru medii cu clasele deagresivitate 1b şi 2b;

- 40 mm pentru medii cu clasa de agresivitate 3b.

În cazul realizării canalelor cu ţ evi din materiale plastice ce nu se extrag, grosimile minime de mai sus se pot reducecu 5 mm.

3.3.8.2. Armăturile cu rol constructiv în grinzi care se afla în medii cu clasele de agresivitate 3b vor avea o acoperirecu beton de cel puţ in 25 mm.

3.3.8.3. Armăturile elementelor de beton masiv vor avea o acoperire de beton de cel puţ in 50 mm.

Tabel nr. 11.

Clasa deagresivitatea mediului

Grosimea minimă de acoperire cu beton a armăturii, mm

Armături nepretensionate de rezistenţă Armături pretensionate

în plăci în pereţ i în grinzi în stîlpi

în plăci cugrosimea ≤ 100

mm

în celelalteelemente

sârmă toron sârmă toron

1b 15 20 30 30 20 25 25 30

2b 15 20 30 35 25 30 30 35

3b 20 30 35 40 30 35 35 40

4b 20 35 40 45 - - - -

3.3.8.4. Părţ ile metalice ale unor îmbinări ce rămân neacoperite cu beton se vor proteja conform reglementarilortehnice specifice în vigoare.

3.3.9. Fisuri în beton

3.3.9.1. La proiectarea elementelor din beton armat în medii agresive, deschiderea maximă de calcul a fisurilornormale pentru încărcările de exploatare normate se limitează la valorile din tabelul nr. 12.



Tabelul nr.12.

Clasa de agresivitate a mediului Deschiderea maximă de calcul a

fisurilor normale, mm

1b 0,30

2b 0,20

3b 0,15

4b 0,10

La elementele din beton armat care se proiectează în medii cu clasele de agresivitate 2b, 3b, deschiderile maxime decalcul a fisurilor normale de mai sus, se pot spori cu 0,05 mm, în condiţ iile aplicării pe suprafaţ a betonului a unorsisteme de protecţ ie anticorozivă elastice.

La elementele din beton armat care se proiectează în medii cu clasele de agresivitate 3b şi la care deschidereamaximă de calcul a fisurilor normale se limitează la 0,15 mm, respectiv 0,10 mm, se va prevedea armătură suplimentară numai în zonele în care această armare este strict necesară.

3.3.9.2. Verificarea elementelor din beton precomprimat la fisurare se va efectua pe baza STAS 10107, cu

următoarele precizări:

- în medii cu clasa de agresivitate 1b se limitează mărimea deschiderii fisurilor normale la 0,10 mm, conform clasei IIde fisurabilitate;

- în medii cu clasa de agresivitate 2b se limitează mărimea deschiderii fisurilor normale la 0,10 mm (clasa II defisurabilitate), în condiţ iile în care sistemele de protecţ ie aplicate pe beton preiau defonnaţ iile sporite din dreptulfisurilor.

În cazul mediilor cu clasa de agresivitate 3b, se impun condi ţ ii de asigurare a închiderii eventualelor fisuri sub încărcări totale de exploatare (clasa I de fisurabilitate). Pentru elementele din beton precomprimat tipizate, calculelepentru clasa II de fisurabilitate, destinate a fi exploatate în medii cu clasa de agresivitate 3b, se poate adopta tipul deelement pentru 1-2 clase de încărcare superioare.

[top]

4. SISTEME DE PROTECŢIE ANTICOROZIVĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DINOŢEL, BETON, BETON ARMAT I BETON PRECOMPRIMAT

4.1. Condiţii generale

4.1.1. Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de oţ el pe suprafaţ acăruia se aplică protecţ iile anticorozive sunt precizate la pct. 2.4.1.2. (tabelul nr. 5.).

4.1.2. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecţ ieanticorozivă aplicate pe suprafeţ e de oţ el sunt precizate la pct. 2.4.2.2. (tabelul nr. 8.).

4.1.3. Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de beton pe suprafaţ acăruia se aplică protecţ iile anticorozive sunt precizate la pct. 2.4.1.1 (tabelul nr. 6.).

4.1.4. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de protecţ ieanticorozivă aplicate pe suprafeţ e de beton supuse agresivităţ ii agenţ ilor atmosferici sunt precizate la pct. 2.4.2.1.(tabelul nr. 7.).

4.1.5. Sistemul de protecţ ie anticorozivă a elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat se va alege înfuncţ ie de clasa de agresivitate a mediului în care acestea sunt sau vor fi amplasate şi exploatate, de starea suportuluide beton (umiditate, fisuri etc.) şi de considerente economice.



4.1.6. Protecţ ia împotriva coroziunii este, de regulă, cu atât mai economică cu cât este mai rezistentă, deoarece astfelse reduce la minimum numărul lucrărilor de întreţ inere sau de refacere pe durata de viaţă sau de exploatare aconstrucţ iei protejate.

4.1.6. Elementele de construcţ ii expuse la acţ iunea corozivă a mediului şi care, după montaj, nu mai sunt accesibile,vor trebui protejate împotriva coroziunii în aşa fel încât, pe perioada prevăzută de exploatare a construcţ iei să nuafecteze durabilitatea acesteia. Dacă accesul pentru aplicarea protecţ iei anticorozive cu acoperiri organice nu esteposibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţ ia elementului dintr-un material rezistent la coroziune,asigurarea posibilităţ ii înlocuirii elementelor degradate etc.

4.1.7. La execuţ ia protecţ iei anticorozive trebuie să se respecte reglementările în vigoare privind protecţ ia mediului înconjurător, măsurile de protecţ ia muncii şi măsurile privind prevenirea incendiilor.

4.2. Alcătuirea sistemelor de protecţie anticorozivă

Clasificarea şi alcătuirea generală a sistemelor de protecţ ie anticorozivă a construcţ iilor existente şi noi pentru oţ el,beton, beton armat şi beton precomprimat, precum şi clasele de agresivitate în care se recomandă a fi aplicate suntprezentate în tabelul nr. 13.

Tabelul nr.13.

Tipulsistemului de

protecţ ie

Alcătuire sistemului de protecţ ie Domeniul de utilizare

pe supportde oţ el

pe supportde beton

Sisteme deprotecţ iepeliculare

acoperire formată din:

- strat primar (grund)

- trat(uri) intermediar(e)(strat de nivelare,vopsea)

- trat(uri) de finisare(vopsea, email)

acoperire sub formă depaeliculă alcătuită din:

- strat primar (amorsă)

- strat(uri)intermediar(e) (strat denivelare, vopsea)

- strat(uri) de finisare(vopsea, email)

- protecţ ie anticorozivă aelementelor de construcţ iihidrotehnice din oţ el, suprateranesau imersate, sau refacereasistemelor de protecţ ie dejaexistente, pentru medii cu claselede agresivitate 1m ... 4m;

- protecţ ie anticorozivă aelementelor de construcţ iihidrotehnice din beton, betonarmat si beton precomprimat

supraterane, care nu au fostprotejate iniţ ial sauremedierea/refacerea sistemelorde protecţ ie deja existente, pentrumedii cu clasele de agresivitate 1b… 4b.

Acoperirimetalice

-

a) – strat de zinc depustermic

b) – strat de zinc saualuminiu depus prin

metalizare (pulverizare)

c) – strat de zinc depuselectrochimic

- numai pentru protecţ iaanticorozivă a elementelor deconstrucţ ii din oţ el noi (mediiatmosferice cu clasa deagresivitate 1m, 2m şi 3m -condiţ ionat)

Acoperiricombinate(duplex)

-

a) – strat de zinc depustermic, acoperit cupelicule organice

b) – strat de zinc saualuminiu depus prin

metalizare, acoperit cupelicule organice

- numai pentru protecţ iaanticorozivă a elementelor deconstrucţ ii din oţ el noi, în special acelor greu accesibile remedierilor,pe întreaga durată de serviciu aconstrucţ iei (medii cu clasa deagresivitate 3m şi 4m)

4.2.1. Alcătuirea sistemelor de protecţie anticorozivă pentru oţel



4.2.1.1. Se vor folosi următoarele tipuri de materiale de acoperire la protecţ ia anticorosivă a construcţ iilor hidrotehnicedin oţ el:

a) Acoperiri pe baza de răşini

- acoperiri pe bază de răşină epoxidică (se aplică materiale pe bază de solvent, cu puţ in solvent sau fără solvent);

- acoperiri epoxi-gudron;

- acoperiri pe bază de poliuretani;

- acoperiri pe bază de poliuretani şi gudron.

b) Acoperiri pe bază de elastomeri

- acoperiri pe bază de clorcauciuc;

- acoperiri pe bază de amestecuri de polimeri vinilici şi clorcauciuc;

- poliesteri şi elastomeri.

c) Acoperiri cu pulbere de zinc incoroporată - acoperiri pe bază de materiale anorganice (silicaţ i) sau organice (răşini

epoxidice).

d) Acoperiri metalice pe bază de zinc, sub forma de metalizare prin pulverizare sau prin zincare termică şi pulverizarecu aluminiu.

4.2.1.2. Metalizarea cu zinc se va aplica la construcţ iile hidrotehnice în funcţ ie de tipul apei. în cazul apei cu conţ inutmare de cloruri nu este recomandată utilizarea acoperirilor metalice.

4.2.1.3. Protecţ ia anticorosivă pentru suprafeţ e de oţ el (acoperire prin vopsire, prin metalizare sau prin metalizare şivopsire sisteme duplex) va fi aleasă în funcţ ie de solicitările corozive ale mediului în care va fi amplasată şi în care vafi exploatată construcţ ia hidrotehnică, de durata de viaţă scontată a protecţ iei anticorosive, precum şi de considerenteeconomice.

4.2.1.4. Pe suprafeţ ele metalizate cu zinc prin pulverizare, care urmează a fi expuse acţ iunii apei, va fi aplicată oacoperire prin vopsire. În zona de deasupra nivelului apei pot fi utilizate zincările la cald şi acoperirile cu vopselebogate în zinc şi fără un strat acoperitor, nu însă şi zincările aplicate prin pulverizare. Acestea sunt indicate în specialpentru elementele de construcţ ie suple (balustrade, stâlpi, schelării), pentru a uşura întreţ inerea acestora.

4.2.1.5. Clasificarea şi simbolizarea sistemelor de protecţ ie pentru oţ el este prezentată în tabelul nr. 14.

Tabelul nr.14.

Denumire Simbol Condiţ ii de realizare

Sisteme de

acoperire prinvopsire

- cu uscare peliculelorla aer AVa -

Acoperirimetalice

- termice de zinc AM1 STAS 7221

- prin metalizare prinpulverizarec cu zincsau cu aluminiu

AMp STAS 7548

- electrochimice dezinc

AME STAS 7222



Acoperiricombinate

- termice de zinc şivopsire

AMT +

AVa

-

- prin metalizare cuzinc sau aluminiu şivopsire

AMP +

AVa

-

4.2.2. Alcătuire sistemelor de protecţie anticorozivă pentru construcţii şi elemente de construcţii din oţel,situate în medii cu diferite clase de agresivitate

4.2.2.1. Pentru medii cu clasa de agresivitate 1m

Sistemele de protecţ ie prin vopsire sunt prezentate în tabelul nr. 15.

Tabelul nr.15.

Materiale de bază alesistemului de acoperire

AVa

Grosimea totală minimă de acoperire Ava

(microni) a peliculeiuscate

Observaţ ii

1. Răşini alchidice simplesau modificate

170 pt. exterior

Se vor alegemateriale cu

durata de viaţă de min. 10ani

100 pt. interior

2. Produse pe bază deulei

170 pt. exterior

100 pt. interior


140 pt. exterior


durata de viaţă

de min. 8 ani

80 pt. interior

4. Produse pe bază deulei 140 pt. exterior 80 pt. interior


100 pt. exterior


durata de viaţă de min. 4 ani

60 pt. interior

6. Răşini acrilice 150 pt. exterior

100 pt. interior

7. Produse pe bază deulei

100 pt. exterior

60 pt. interior

Sistemele de protecţ ie prin metalizare sunt prezentate în tabelele nr. 16.şi 17.

Tabelul nr.16.

Materiale de bază alesistemelor de acoperire

Grosimea acoperiri(microni), a peliculei

uscate Observaţ ii



Aluminiu

\

Zinc

60 ... 80 pt. exterior Durata estimativă 15-20 ani

40 ... 50 pt. interior

30 ... 60 pt. exterior Durata estimativă 8-14 ani


Tabelul nr.17.


AME

Grosimea totală minimă a acoperiri (microni) a

peliculei uscate Observaţ ii

Zinc

25

Acoperirileelectrochimice de zincse folosesc în special

pentru şuruburi,

buloane, piese de îmbinare

Durataestimativă 8-14ani

20 Durataestimativă 8-14ani

15

Durataestimativă 8-14ani



Tabelul nr.18.


AVa

Grosimea totală minimă de acoperire Ava


Observaţ ii

Răşini alchidice simple saumodificate

180 pt. exterior



140 pt. interior

Produse pe bază de ulei 180 pt. exterior

140 pt. interior

Răşini alchidice simple saumodificate 150 pt. exterior Se vor alegemateriale cu


120 pt. interior

Produse pe bază de ulei 150 pt. exterior

120 pt. interior


100 pt. exterior Se vor alegemateriale cu


70 pt. interior

Răşini acrilice 100 pt. exterior



70 pt. interior

Produse pe bază de ulei 100 pt. exterior Se vor alege

materiale cudurata de viaţă de min. 3 ani 70 pt. interior


Tabelul nr.19.

Materiale de bază alesistemelor de acoperire AMT

Grosimea minimă aacoperiri (microni), a


Zinc

120 ... 200 pt. exterior Durataestimativă 12-20 ani


60 ... 160 pt. exterior Durataestimativă 5-

11 ani 30 ... 120 pt. interior

Zinc

200 ... 340 pt. exterior Durataestimativă 5-11 ani


Tabelul nr.20.

Materiale de bază ale

sistemului de acoperire AME

Grosimea totală minimă a

acoperiri (microni) apeliculei uscate Observaţ ii

Zinc

45

Acoperirileelectrochimice dezinc se folosesc în

special pentruşuruburi, buloane,piese de îmbinare

Durataestimativă 12-20 ani

25 Durataestimativă 5-1 ani

20 Durataestimativă 3-4 ani



Tabelul nr.21.

Materiale de bază alesistemelor de acoperire AVa

Grosimea totală minimă asistemului de acoperire

Ava (microni), a peliculeiuscate

Observaţ ii



Răşini epoxidice

300

În condiţ ii deexterior seutilizează materiale cuconţ inut ridicatde solide Se vor alege

materiale cudurata de

viaţă de min. 8ani .

250

În condiţ ii deinterior sau înmedii fără radiaţ ii UV sepot utilizamateriale cuconţ inut mediude solide

Răşini alchidice simple sau

modificate

200

Se vor utiliza înspecial înatmosfera cuumiditate relativă (Ur>75%), înlipsa emanaţ iilorde noxe chimice,când este

necesară ouscare mairapidă asistemului deprotecţ ie sau orefacere aacestuia


durata de


Răşini epoxigudron 250

Se va evitafolosirea pentruprotecţ iaanticorozivă asuprafeţ elor dinoţ el expuse la

exterior uneiinsoleieriputernice


durata deviaţă de min. 4

ani

Răşini alchidice simple saumodificate + răşini epoxigudron

250

Se folosesc înspecial pentruremedieri, încazulelementelor deconstrucţ iivopsite iniţ ial cumateriale pebază de răşinialchidice. Se

evită folosireapentru protecţ iaanticorozivă asuprafeţ elor deoţ el expuse laexterior unorinsoleieriputernice


durata de

viaţă de min. 4ani

Clorcauciuc 200

Se folosesc înmedii a căroragresivitate estedatorată



prezenţ eiagenţ ilor chimici.

Polietilenă sulfo-clorurată 200

Se utilizează când estenecesară o mareflexibilitate asistemului deprotecţ ie (deexemplu candsistemul trebuiesă se aplice peelemente deconstrucţ iisupuse unei încovoieriputernice)


100

Se utilizează înmedii a căroragresivitate sedatorează umidităţ ii relativeridicate şi nu

prezenţ einoxelor chimice .

Se vor alegemateriale cudurata de


Clorocauciuc 100

Se utilizează înspecial în mediia căroragresivitate sedatorează prezenţ einoxelor chimice.

Răşini acrilice 120

Se utilizează înspecial peelemente deconstrucţ ii caretrebuie întreţ inuteperiodic



ani .


Tabelul nr.22.

Materiale de bază alesistemelor de acoperire

Grosimea minimă aacoperirii (microni), a


Sistem de acoperire AMT pebază de zinc

120 – 200

Acoperireametalică termică de zinc se poateutiliza ca atare(neprotejată suplimentar)numai în cazul încare nu există emanaţ ii de noxechimice şivaloarea ph uluimediului

Durataestimată 4-7

ani.



înconjurător se înscrie între 5,5 -10

Sistem de acoperire AMP pebază de zinc

200 – 240 Se pot utiliza caatare, fără acoperiresuplimentară prinvopsire numai încazul în care nuexistă emanaţ iide noxe chimiceşi ph-ul mediului înconjurător se înscrie între 5,5 -10

Sistem de acoperire AMP pebază de aluminiu

300 - 340

Tabelul nr.23.

Materiale de bază alesistemelor de acoperire AME

Grosimea minimă aacoperirii (microni), a


Aluminiu

\

Zinc

45 Acoperirileelectrochimice dezinc se pot utilizaca atare, fără acoperiresuplimentară prinvopsire numai încazul în care nuexistă emanaţ iide noxe chimiceşi ph-ul mediului înconjurător se înscrie între 5,5 -

10

Durataestimată 4-

7 ani.

25 Durata

estimată 2-3 ani.

Tabelul nr.24.

Acoperiri prin metalizare (AM) Acoperiri prin vopsire

(Ava)

Grosimeatotală a

protecţ iei(microni)

Observaţ ii Materialulmetalic deprotecţ ie

Procedeulde realizarea protecţ iei

metalice

Grosimeaacopeririimetalice(microni)

Materialul debază al

acoperirilorsuplimentareprin vopsire

(Ava)

Grosimeatotală a

protecţ ieiprin

vopsire, apeliculeiuscate

Zn Depunere

termică (AMT)

30

Răsinialchidice

simple saumodificate

120

120

AMT +Ava = 150

AMT +Ava = 150

Se vor utiliza înmedii cuumiditate relativmare, dar fără emanaţ ii de gazeagresive cu pH între 5,5 şi 10. Sevor utiliza în mediicu umiditatearelativă medie şicu gaze agresive în concentraţ ii

Se voralege

materialecu durată de viaţă de min 8

ani



mici sau medii(vezi grupele A şiB din STAS10128)

Zn Depunere

termică (AMT)

30 Răşini

epoxidice cugudron

120 150

Se vor utiliza înspecial în mediicu umiditaterelativă mai marede 75% şi lipsitede radiaţ ii UV

Se voralege

materialecu durată de viaţă

de min. 8ani. Zn

Depuneretermică (AMT)

30 Copolimeri

vinilici 120 150

Se vor utiliza înspecial în mediicu umiditaterelativă mai marede 75% şi maipuţ in lipsite deradiaţ ii UV

Zn

Metalizareprin

pulverizare(AMP)

80

Răşinialchidice


120 150 Conform nr. Crt.1, coloana 7, dinprezentul tabel Se vor

alegemateriale

cu durată de viaţă de min. 8

ani.

Zn

Metalizareprin

pulverizare(AMP)

120

Răşini

epoxidice cugudron 90 200

Conform nr. Crt.

2, coloana 7, dinprezentul tabel

Zn

Metalizareprin

pulverizare(AMP)

80 Copolimeri

vinilici 120 200

Conform nr. Crt.3, coloana 7, dinprezentul tabel

Al

Metalizareprin

pulverizare(AMP)

160

Răşinialchidice



alegematerialecu durată

de viaţă de min. 8ani.

Al

Metalizareprin

pulverizare(AMP)

160 Răşini

epoxidice cu

gudron

120 280 Conform nr. Crt.2, coloana 7, din

prezentul tabel

Al

Metalizareprin

pulverizare(AMP)

160 Copolimeri

vinilici 120 280


Zn Depunere

termică (AMT)

80

Răşinialchidice



alegematerialecu durată de viaţă

de min. 4ani.

Zn Depunere

termică (AMT)

120 Copolimeri

vinilici 100 120


Zn Metalizareprinpulverizare

(AMP)

80 Răşini

alchidice 120 200


4.2.2.4. Pentru medii cu clasa de agrsivitate 4m

Sistemele de protecţ ie prin vopsire sunt preséntate în tabelul nr. 25.

Tabelul nr. 25.

Materiale de bază ale sistemelor Grosimea minimă de Observaţ ii



de acoperire AVa acoperire Ava (microni),a peliculei uscate

Răşini epoxidice 350 Materiale deprotecţ ie pe

bază de răşiniepoxidice şimateriale deprotecţ ie pe

bază de răşinipoliuretanice cuconţ inut ridicatde substanţ e

solide



ani.

Răşini epoxidice şi poliuretanice 400

Sistemele de protecţ ie prin metalizare urmate de vopsire sunt preséntate în tabelul nr. 26.

Tabelul nr. 26.

Acoperiri prin metalizare (AM) Acoperiri prin vopsire (Ava)

Grosimeatotală a

protecţ iei

(microni)

Observaţ ii Materialulmetalic deprotecţ ie

Procedeul derealizare a

protecţ ieimetalice

Grosimeaacoperirii

metalice(microni)

Materialul debază al

acoperirilor

suplimentareprin vopsire(Ava)

Grosimeatotală a

protecţ iei prin

vopsire, apeliculeiuscate

Zn Depuneretermică (AMT)

50

Răşini epoxidice 150 200 Se vor alegemateriale de

durată de viaţă demin. 4 ani.

Se vor aplicanumai materiale

de protecţ ieepoxidice cu un

conţ inut ridicat desolide.

Se vor aplicanumai amteriale

de protecţ iepoliuretanice cu

un conţ inut mediude solide.

Răşini epoxidiceşi răşini

poliuretanice 150 200

Zn

Metaliza-re

prinpulverizare(AMP)

80

Răşini epoxidice 150 230



Zn 160

Răşini epoxidice 150 310



Sistemele de protecţ ie prin vopsire pentru suprafeţ ele de oţ el imersate în apă sunt prezentate în tabelul nr. 27.

Tabelul nr. 27.

Materiale de bază ale sistemelor deacoperire AVa

Grosimea minimă deacoperire AVa


Observaţ ii

- Răşini epoxidice cu zinc

- Rămăşiţ e epoxidice

- Rămăşiţ e epoxi-gudron

- Răşini epoxidice + răşini

75

300

400

400

Se vor utiliza materiale deprotecţ ie pe bază de răşini

epoxidice şi poliuretanice cuconţ inut ridicat de solide şi durata

de viaţă de min. 5ani



epoxipoliuretanice

- Rămăşiţ e epoxidice fără solvent

- Rămăşiţ e epoxi-gudron fără solvent

- Gudron-poliuretan

500 Se vor alege produse cu durata

de viaţă de min. 5 ani

4.2.3. Sisteme de protecţie anticorozivă pentru beton

4.2.3.1. Sisteme de protec ţ ie pentru medii cu clasa de agresivitate 1b

Se vor prevedea finisaje obişnuite (ex. Finisaje pe bază de răşini acrilice în dispersie apoasă), pentru asigurareaprotecţ iei betonului împotriva fenomenului de carbonatare.


Sistemele de protecţ ie anticorozivă pentru medii cu clasa de agresivitate 2b sunt prezentate în tabelul nr. 28.

Tabelul nr.28.

Materiale de bază ale sistemului de

protecţ ie

Grosimea totală minimă asistemuluide protecţ ie, microni

Observaţ ii

Răşini acrilice

200 - Se vor alege materiale pentru exteriorcu durata de viaţă de min. 2 ani .

150 - Se vor alege materiale pentru interior cudurata de viaţă de min. 3 ani .

Răşini epoxidice cugudron (vopsele detip epoxi-gudron)

150

- Se utilizează în medii a căroragresivitate este datorată în principal

umidităţ ii ridicate a aerului

- Nu se utilizează în medii cu radiaţ ii UV .

- se vor alege materiale cu durata deviaţă de min. 4 ani.

Produse pe bază declorcauciuc

150

- Se utilizează în medii a căroragresivitate este datorată în principalagenţ ilor agresivi chimici

- Nu se utilizează în medii cu radiaţ ii UV .

- se vor alege materiale cu durata deviaţă de min. 3 ani.



Tabelul nr.29.


Grosimea totală minimă asistemuluide protecţ ie,

Observaţ ii



protecţ ie microni

Răşini epoxidice 200

- În condiţ ii de exterior se utilizează materiale cu conţ inut ridicat de solide

- Se vor alege materiale cu durata deviaţă de min. 7 ani

150

- În condiţ ii de interior sau în medii fără

radiaţ ii UV se utilizează materiale cuconţ inut mediu de solide


Răşini epoxidice +răşini poliuretanice

200

- Se utilizează în medii cu radiaţ ii UV


Răşini epoxidice cugudron (vopsele de

tip epoxigudron) 250

- Se utilizează în medii a căroragresivitate este datorată în principalumidităţ ii ridicate a aerului

- Nu se utilizează în medii cu agresivitatedatorată acţ iunii radiaţ iilor UV. Se vaevita utilizarea lor pentru protecţ iasuprafeţ elor din beton expuse uneiinsoleieri puternice


Produse pe bază declorcauciuc

200

- Se utilizează în medii a căroragresivitate este datorată în principalprezenţ ei agenţ ilor agresivi chimici

- Nu se utilizează în medii cu agresivitatedatorată acţ iunii radiaţ iilor UV

- Se vor alege materiale cu durata deviaţă de min. 3ani

Polietilenă sulfoclorurată

200

- Se utilizează pentru sisteme cudeformabilitate sporită


Răăini polisulfidice,

simple saucompoundate 200

- Se utilizează pentru sisteme cu

deformabilitate sporită




Tabelul nr.30.




protecţ ie

Grosimea totală minimă asistemuluide protecţ ie,

microni Observaţ ii

Răşini epoxidice 250 - Se vor utiliza material de protecţ ie pebază de răşini epoxidice cu un conţ inutridicat de solide şi materiale de protecţ iepoliuretanice cu conţ inut mediu/ridicat desubstanţ e solide

- Sistemele pe bază de răşini epoxidice +răşăni poliuretanice se utilizează în mediicu agresivitate datorată acţ iunilormecanice ale apei


Răşini epoxidice +răşini poliuretanice

300

4.3. Execuţia lucrărilor de protecţie anticorozivă

Fazele de execuţ ie a lucrărilor de protecţ ie anticorozivă sunt:

- pregătirea suportului;

- pregătirea materialelor de protecţ ie;

- aplicarea materialelor de protecţ ie;

- aplicarea unei protecţ ii temporare (dacă este cazul);

- aplicarea protecţ iei definitive.

Execuţ ia fiecărei faze se face conform prevederilor din NE 012, GP047, GP 035, NP 039, PE 713, C 21 şi C 56.

4.4. Condiţii de verificare a calităţii lucrărilor de protecţie anticorozivă

Verificarea calităţ ii lucrărilor de protecţ ie anticorozivă a elementelor din beton, beton armat, beton precomprimat şi oţ else realizează în conformitate cu prevederile documentaţ iei de execuţ ie şi a fişelor tehnice ale materialelor deprotecţ ie, atât pentru fazele intermediare, cât şi pentru întregul sistem de protecţ ie anticorozivă aplicat.

În cazul în care unitatea executantă are sistem propriu de conducere şi asigurare a calităţ ii, atunci aceste lucrări vorface obiectul respectivului sistem (proceduri de execuţ ie, plan de control al calităţ ii etc).

Pentru asigurarea calităţ ii lucrărilor de protecţ ie anticorozivă a elementelor din beton, beton armat, betonprecomprimat şi oţ el se impun următoarele etape:

- recepţ ia materialelor de protecţ ie;

- păstrarea şi depozitarea materialelor;

- controlul calităţ ii la punerea în operă;

- recepţ ia lucrărilor de protecţ ie anticorozivă executate.

4.4.1. Recepţia materialelor de protecţie

Recepţ ia materialelor de protecţ ie se bazează, în primul rând, pe certificatele de calitate şi termenele de valabilitateemise de producător, pentru fiecare lot de materiale.



Controlul de calitate pentru materialele de protecţ ie, care să ateste conformitatea cu documentaţ ia producătorului, seexecută pe şantier, de către personal specializat şi atestat, sau în institute/ laboratoare specializate.

Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale:

- pentru materiale lichide:

• vâscozitate, conform SR EN ISO 2431 şi STAS 2096;• densitate, conform SR ISO 2811;• timp de lucrabilitate (pot-life), pentru materiale în doi sau mai mulţ i componenţ i, conform STAS 10030;• timp de uscare, conform STAS 2875 şi SR EN 291 17;• timp de întărire în masa, conform SR EN 196-3.

- pentru materiale solide:

• sorturi granulometrice, conform STAS 5870;• densitate aparentă în stare uscată, conform STAS 4606;• umiditate, conform STAS 167/2.

4.4.2. Păstrarea şi depozitarea materialelor de protecţie

Condiţ iile de păstrare şi depozitare a materialelor care alcătuiesc sistemele de protecţ ie anticorozivă a elementelor dinbeton, beton armat, beton precomprimat şi oţ el, sunt precizate de producătorul acestora prin fişele tehnice alematerialelor.

În general, trebuie respectate următoarele condiţ ii de depozitare:

- componenţ ii în stare lichidă se depozitează în ambalaje originale, în spaţ ii închise, ventilate şi la temperaturicuprinse intre + 5°C şi + 30°C;

- componenţ ii în stare solidă se depozitează în ambalaje originale, în spaţ ii închise şi uscate (umiditatea relativa aaerului maximum 70 %).

4.4.3. Controlul calităţii la punerea în operă

Controlul calităţ ii la punerea în operă a protecţ iilor anticorozive a elementelor din beton, beton armat, betonprecomprimat şi oţ el, se efectuează de către coordonatorul lucrărilor de execuţ ie sau de către un reprezentant alacestuia, în conformitate cu prevederile documentaţ iei de execuţ ie şi a fişelor tehnice ale materialelor de protecţ ie,respectându-se următoarele etape şi cerinţ e:

a) asigurarea utilajelor, sculelor şi dispozitivelor necesare, a spaţ iilor de acces sau necesare pentru protecţ ia muncii;

b) asigurarea condiţ iilor de microclimat necesare pregătirii materialelor; dacă în fişele tehnice ale producătorului nu sefac alte precizări, condiţ iile trebuie să fie următoarele: temperatura cuprinsă între + 5°C şi + 30°C, umiditatea relativa aaerului maxim 70 %;

c) condiţ ionarea materialelor, cu cel puţ in 24 ore înainte de preparare şi aplicare; materialele trebuie aduse din spaţ iilede depozitare şi menţ inute la temperaturi cuprinse între + 15°C şi + 25°C;

d) asigurarea calităţ ii stratului suport, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţ ii: umiditatea, conform fişelortehnice ale produselor; temperatura + 3°C peste punctul de rouă;

e) respectarea strictă a următoarelor cerinţ e la aplicarea straturilor de protecţ ie:

- compoziţ iile şi dozajele;

- timpul de lucrabilitate;

- modul de aplicare;

- timpul şi condiţ iile de păstrare pe perioada de reticulare;



- timpul de reticulare;

- aderenţ a şi compactarea, pe toată suprafaţ a.

În afara cerinţ elor de mai sus, executantul va efectua următoarele verificări:

- verificarea calităţ ii materialelor de protecţ ie, în legătură cu: timpii de lucrabilitate şi de întărire, în funcţ ie detemperatura mediului ambiant etc;

- stabilirea porţ ionării amestecului din doi sau mai mulţ i componenţ i, la materialele cu întărire exotermă, pe bază de încercări preliminare efectuate la faţ a locului;

- verificarea consumurilor specifice şi a grosimilor efective ale straturilor de protecţ ie aplicate;

- verificarea, prin încercări, a aderenţ ei la suport;

- verificarea gradului de întărire a materialelor de protecţ ie puse în operă.

4.4.4. Recepţia lucrărilor de protecţie anticorozivă

Recepţ ia lucrărilor de protecţ ie anticorozivă a elementelor din beton, beton armat, beton precomprimat şi oţ el, se vaexecuta, în comun, de către beneficiar, proiectant şi executant, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. Se vor avea în vedere următoarele:

- aspectul suprafeţ elor protecţ iilor anticorozive aplicate (care trebuie să fie continui, uniforme, aderente la suport, fără băşici, încreţ ituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte), consemnate atât pe etape, prin procese verbale de lucr ări ascunse,cât şi pentru toata protecţ ia, prin procese verbale de recepţ ie;

- abaterile dimensionale prevăzute în documentaţ ia de execuţ ie elaborată de proiectant;

- consemnarea acestor date în documentele de recepţ ie a lucrărilor.

[top]

5. URMĂRIREA COMPORTĂRII IN EXPLOATARE A PROTECŢIILOR ANTICOROZIVE.LUCRĂRI DE INTERVENŢIE

5.1. Urmărirea comportării în exploatare a protecţiilor anticorozive

5.1.1. Urmărirea comportării în exploatare a protecţ iilor anticorozive presupune urmărirea atât a protecţ iei primare,pentru elementele de beton, beton armat şi beton precomprimat, cât şi a protecţ iei anticorozive peliculogenă, aplicatepe suprafeţ ele de beton şi oţ el.

Urmărirea curentă a părţ ilor care nu sunt sub apă se efectuează asupra tuturor construcţ iilor hidrotehnice şiechipamentelor hidromecanice ale acestora, indiferent de tipul şi importanţ a lor.

5.1.2. Urmărirea specială poate avea caracter permanent sau temporar şi se face pe bază de proiect desupraveghere. Aspectele, fenomenele şi parametrii care se supun urmăririi speciale sunt indicaţ i în Anexa III. Dacă seconsideră necesar, pot fi urmărite şi alte elemente.

5.1.3. Urmărirea curentă a părţ ilor care nu sunt în apă şi urmărirea specială se fac cu frecvenţ a indicată în instrucţ iunesau în proiect, care poate fi adaptată pe parcurs pe baza analizării comportării şi stării tehnice a construcţ iilor şifuncţ ie de evoluţ ia fenomenelor ce influenţ ează aptitudinea de exploatare a acestora.

5.1.4. În situaţ ii deosebite (solicitări excepţ ionale, date contradictorii, modificări bruşte ale evoluţ iei parametrilor,apropierea parametrilor principali de limitele stabilite), măsurările se fac cu frecvenţ a indicată de organe competente.



5.1.5. Urmărirea comportării în exploatare a protecţ iilor anticorozive aplicate pe suprafaţ a elementelor supraterane dinoţ el, beton, beton armat şi beton precomprimat, situate în medii agresive se va face în conformitate cu prevederilereglementărilor tehnice în vigoare:

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţ ii;

- Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţ iile în timp şi postutilizarea construcţ iilor (aprobatprin HG nr. 766/1997);

- Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţ iilor, P130;

- Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a construcţ iilor situate în medii agresive PC 1/3.

5.1.6. Asigurarea urmăririi comportării în timp în condiţ ii normale de exploatare a sistemelor de protecţ ie anticorozivă aplicate pe suprafaţ a elementelor de construcţ ii hidrotehnice se va face prin grija beneficiarului, după următoareleintervale de timp (urmărirea curentă):

- în medii cu clasă de agresivitate foarte slabă

(1m,1b) o dată la 5 ani;

- în medii cu clasă de agresivitate slabă

(2m, 2b) o dată la 3 ani;

- în medii cu clasă de agresivitate medie

(3m, 3b) o dată la 2 ani;

- în medii cu clasă de agresivitate medie

(4m, 4b) o dată la 1 an.

5.1.7. Urmărirea comportării în timp a protecţ iilor anticorozive aplicate pe suprafeţ ele elementelor de construcţ iihidrotehnice din oţ el imersate se va face la aceleaşi termene precizate la pct. 5.1.6. sau, de fiecare dată când seobserva semne de degradare a protecţ iilor în zona cu nivel variabil al apei.

5.1.8. În cazul unor accidente în urma cărora se produc avarii, intervenţ iile trebuie efectuate imediat după producereaacestora.

5.2. Lucrări de intervenţie

5.2.1. Generalităţi

Lucrările de intervenţ ie pentru remedierea/refacerea protecţ iilor anticorozive se efectuează în următoarele situaţ ii:

- Ia constatarea unor defecte şi degradări ale protecţ iilor anticorozive (băşicări, fisurări, exfolieri şi desprinderi,distrugeri cauzate de acţ iuni corozive, mecanice, termice etc);

- în cazul elementelor de beton, beton armat, beton precomprimat şi oţ el degradate datorită coroziunii, care necesită intervenţ ii pentru repararea/consolidarea elementelor şi asigurarea măsurilor de protecţ ie anticorozivă ulterioară;

- în cazul producerii unor avarii, indiferent de cauzele care le-au generat.

Necesitatea lucrărilor de intervenţ ie rezultă în urma efectuării expertizei tehnice a construcţ iei, în conformitate cureglementările tehnice în vigoare, ţ inându-se seama de prevederile din Îndrum ătorul pentru investigarea şidiagnosticarea st ării structurilor din beton, beton armat, beton precomprimat şi o ţ el, situate în medii agresive -PC 1/2.

5.2.2. Faze de execuţie

Fazele de execuţ ie a lucrărilor de intervenţ ie pentru remedierea/ refacerea protecţ iilor anticorozive sunt:



- pregătirea suportului;

- pregătirea materialelor de protecţ ie;

- aplicarea materialelor de protecţ ie.

5.2.2.1. Preg ătirea suportului

Înainte de aplicarea sistemelor de protecţ ie anticorozivâ se va efectua pregătirea suprafeţ ei elementelor din oţ el,beton, beton armat, beton precomprimat, atât a zonelor/elementelor remediate (reparate, consolidate), cât şi azonelor/elementelor pe care trebuie refăcuta protecţ ia anticorozivâ.

Pregătirea suportului din beton şi din oţ el se va efectua conform pct.4.3.

5.2.2.2. Preg ătirea şi aplicarea materialelor de protec ţ ie

Pregătirea materialelor de protecţ ie, la locul de aplicare, se va efectua conform pct. 4.3.

Aplicarea succesivă a straturilor de protecţ ie din alcătuirea sistemelor de protecţ ie anticorozivă prevăzute la pct. 4.2.,se va efectua conform pct. 4.3

În cazul în care protecţ ia veche nu se îndepărtează complet, se va efectua un test de compatibilitate între sistemulvechi de protecţ ie şi cel nou, care urmează să fie aplicat.

5.2.3. Verificarea calităţii lucrărilor de intervenţie

Verificarea calităţ ii lucrărilor de intervenţ ie pentru remedierea/ refacerea protecţ iilor anticorozive se va efectuaconform pct. 4.4.

[top]

6. MĂSURI PRIVIND PROTECŢIA I IGIENA MUNCII

Măsurile privind protecţ ia şi igiena muncii vor fi cuprinse, în mod obligatoriu, în documenta ţ ia de execuţ ie întocmită deproiectant.

Aceste măsuri vor fi bazate, în funcţ ie de tipul protecţ iilor anticorozive a elementelor de construcţ ii, pe prevederileindicate de producătorii materialelor de protecţ ie, precum şi pe următoarele reglementari tehnice, în domeniu, învigoare:

- Legea 90/1996 - Legea protecţ iei muncii, republicată în temeiul art. III din Legea 177 din 18 oct. 2000;

- Normele generale de protecţ ia muncii, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţ iei Sociale în colaborare cu MinisterulSănătăţ ii-1996;

- Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice, aprobate prinOrdinul nr. 339/1996 al MMPS;

- Regulamentul privind protecţ ia şi igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/l5.03.1993 al MLPAT;

- Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţ ia muncii, aprobat cu Ordinul nr. 225/1995;

În afara reglementărilor tehnice menţ ionate, se fac şi următoarele precizări:

- muncitorii care execută protecţ iile anticorozive, precum şi persoanele care supraveghează lucrul trebuie să poartecostume speciale şi mănuşi speciale de protecţ ie;



- la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie să-şi cureţ e mâinile cu solvenţ i adecvaţ i, după care se spală cu apă, cudetergent sau săpun şi se ung cu o cremă emolientă;

- păstrarea alimentelor şi consumul lor la locul de muncă sunt strict interzise.

[top]

7. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR

Măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor vor fi cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaţ ia de execuţ ie întocmită de proiectant.

Aceste măsuri vor fi bazate, în funcţ ie de tipul protecţ iilor anticorozive a elementelor de construcţ ii, pe prevederileindicate de producătorii materialelor de protecţ ie, precum şi pe următoarele reglementari tehnice în domeniu învigoare:

- O.G.R. nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997;

- Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI nr. 775/1998;

- Normativ de siguranţă la foc a construcţ iilor, indicativ P 118;

- Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţ ii şi instalaţ ii aferenteacestora, indicativ C 300, aprobat cu Ordinul nr. 20 N/94 al MLPAT;

- Dispoziţ ii generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - D.G.P.S.l. - 001, aprobate cuOrdinul M.I.nr. 1.023/1999;

- Dispoziţ ii generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor - D.G.P.S.l. - 002, aprobate cuOrdinul M.I. 1.080/2000.

[top]

ANEXA I

CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ASUPRA ELEMENTELOR DIN OTEL SUPRATERANE

1. Mediile agresive atmosferice luate în considerare în prezentul ghid se clasifică în patru clase de agresivitate asupraelementelor din oţ el:

- 1m - medii cu agresivitate foarte slabă;

- 2m - medii cu agresivitate slabă;

- 3m - medii cu agresivitate medie;

- 4m - medii cu agresivitate.

2. Clasa de agresivitate se stabileşte în funcţ ie de:

- starea fizică a factorilor agresivi, conform pct. 2.1.;

- felul mediilor, conform pct. 2.2., numai cu justificare, în cazul în care se dispune de datele necesare pentru încadrarea conform pct. 2.1.

2.1. Stabilirea clasei de agresivitate în funcţ ie de starea fizică a agenţ ilor agresivi.



2.1.1. Agenţ ii agresivi pot fi sub stare:

- gazoasă (gaze agresive de diferite feluri, ceaţă provenită din condensul vaporilor ce apar în urma variaţ iei umidităţ ii);

- lichidă (ape pluviale, uleiuri, grăsimi etc);

- solidă (săruri, cenuşi, praf, pământ etc).

2.1.2. Clasa de agresivitate a mediilor cu agenţ i agresivi în stare gazoasă se stabileşte în funcţ ie de umiditatearelativă a aerului, de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive, conform tabelului nr. 1.

Tabelul nr.1.

Clasa deagresivitate a

mediului

Umiditatea reletivă a aerului

(%)

Temperaturamedie

(%)

Caracteristica gazelor agresive(tabelul 2)

1m a) 61 ... 75

max. 50 fără gaze agresive

b) ≤ 60 gaze agresive din grupa A

2m

a) > 75

max. 50

fără gaze agresive

b) 61 … 75 gaze agresive din grupa A

c) ≤ 60 gaze agresive din grupa B

3m

a) > 75

max. 50

gaze agresive din grupa A

b) 61 … 75 gaze agresive din grupa B

c) ≤ 60 gaze agresive din grupa C

4m a) > 75

max. 50 gaze agresive din grupa B

b) 61 … 75 gaze agresive din grupa C

Observa ţ ii:

1. La temperature ale mediului cuprinse între 70 0C şi 80 0C, clasa de agresivitate din tabelul 1. se măreşte cu o clasă.

2. În cazul în care temperatura mediului este de 50 … 70 0C şi umiditatea relativă a aerului este mai mare de 75%,clasa de agresivitate rezultată din tabelul 1., la aprecierea proiectantului, poate fi sporită cu o unitate.

3. În cazul în care concentraţ iile de gaze agresive sunt mai mari decât la cele din grupa C şi umiditatea relativă aaerului este mai mică decât 60 %, mediile agresive respective se considera în clasa 4m.

4. În cazul în care gazele agresive sunt din grupa C şi umiditatea relativa a aerului este mai mare de 75 %, în cazurile

în care după aplicarea corecţ iilor precizate la observaţ iile 1, 2 şi 3 rezultă o clasa de agresivitate mai mare de 4m,precum şi în cazul în care concentraţ iile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C şi umiditatearelativa a aerului este mai mare de 60 %, mediile agresive respective se considera medii speciale şi se analizează fiecare în parte.

5.În cazul prezenţ ei mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivitate se stabileşte pentru gazul celmai agresiv.

Încadrarea gazelor agresive în grupele A, B şi C specificate în tabelul nr. 1 se face conform tabelului nr. 2.

Tabelul nr.2.



Grupa deconcentraţ ie a

gazelor agresive

Denumirea gazuluiagresiv

Forma chimică Concentraţ ia gazeloragresive (mg/m3 aer)

Grupa A

Bioxid de sulf SO2 < 0,10

Hidrogen sulfurat H2S < 0,01

Clor Cl2 < 0,03

Acid clorhidric HCl2 < 0,015

Oxizi de azot NO,NO2 < 0,05

Amoniac NH3 < 0,10

Grupa B

Bioxid de sulf SO2 0,1 … 5,0

Hidrogen sulfurat H2S 0,01 … 0,5

Clor Cl2 0,03 … 0,5

Acid clorhidric HCl2 0,015 … 0,5

Oxizi de azot NO,NO2 0,05 … 1,5

Amoniac NH3 0,5 … 5,0

Grupa C



Clor Cl2 0,51 … 2,0




Observa ţ ii:

Determinarea concentraţ iei se face pentru:

- bioxid de sulf, conform STAS 10194;

- hidrogen sulfurat, conform STAS 10814;

- clor gazos, conform STAS 10946;

- acid clorhidric, conform STAS 10943;

- oxizi de azot, conform STAS 10329;

- amoniac, conform STAS 10812;

Apa pluvială se încadrează în clasa de agresivitate 1m.

2.1.3. Clasa de agresivitate a mediilor cu agenţ i agresivi în stare solidă se stabileşte în funcţ ie de umiditatea relativă aaerului şi caracteristica solidului, conform tabelului nr. 3., în interiorul construcţ iilor, şi tabelul nr. 4, în aer liber.Caracterizarea solidelor se face conform tabelului nr. 5.



Tabelul nr.3.

Clasa de agresivitatea mediului

Umiditatea reletivă aaerului

(%) Caracteristica solidului 1)

1m 61 … 75 slab solubil

≤ 60 uşor solubil – puţ in higroscopic

2m

> 75 slab solubil

61 … 75 uşor solubil – puţ in higroscopic

≤ 60 uşor solubil – higroscopic

3m > 75 uşor solubil – puţ in higroscopic


4m > 75 uşor solubil – puţ in higroscopic

Tabelul nr.4.


Umiditatea reletivă aaerului

(%) Caracteristica solidului 1)



≤ 60 uşor solubil – prin higroscopic

3m

> 75 slab solubil


≤ 60 uşor solubil – higroscopic

4m > 75 uşor solubil – higroscopic

61 … 75 uşor solubil – higroscopic

1) Mediile cu solide cu agresivitate ridicată (notate cu asterisc în tabelul nr. 5. ), conferă mediului clasă de agresivitate4m, indifferent de caracteristica solidului respective şi de umiditatea relativă a aerului.

Tabelul nr.5.

Denumirea agentului agresi în stare solidă Caracteristica solidului

Praf de siliciuCarbonat de calciuOxid de fier

Slab solubil

Clorură de sodiu *Clorură de potasiu *Clorură de amoniu *Sulfat de sodiu *

Uşor solubil – puţ in higroscopic



Sulfat de potasiu *Sulfat de amoniu *Sulfat de calciuCarbonat de sodiuHidroxid de calciuHidroxid de magneziuAzotat de potasiu *Azotat de magneziuClorura de calciuSulfat de magneziu *

Sulfat de manganSulfat de zincSulfat de fierAzotat de amoniu *Fosfaţ i primariFosfat secundar de sodiuHidroxid de sodiuHidroxid de potasiu

Observa ţ ii:

1.Solidele notate cu asterisc sunt puternic agresive.

2.Determinarea pulberilor în suspensie se face conform STAS 10813

2.2. Clasa de agresivitate, în funcţ ie de felul mediului, se stabileşte conform tabelului nr. 6.

Tabelul nr.6.

Clasa de agresivitate a mediului Felul mediului

1m Rural

2m Urban

3m Industrial

4m Chimic

Observa ţ ie:

În caz de suprapunere se ia în considerare clasa de agresivitate cea mai mare.

Stabilirea clasei de agresivitate a mediului se face în func ţ ie de valoarea indicelui de penetraţ ie.

În tabelul nr. 7. sunt prezentate valorile indicelui de penetra ţ ie p,mm/an.

Observa ţ ie:

Indicele de penetraţ ie se determină cu relaţ ia:

p = 8,76 x Vcor / ρ

în care:

ρ = densitatea oţ elului, în g/cm3

Vcor = indice gravimetric, în g/m2 şi ora, care se determină cu relaţ ia:



Vcor = m / S x t g/m2h,

în care:

m – variaţ ia masei prin coroziune, în g, determinată conform STAS 9684 ;

S – aria suprafeţ ei corodate, în m2;

t – timpul de coroziune, în ore.

Tabelul nr.7.

Clasa de agresivitate a mediului Valoarea indicelui de penetraţ ie,

ρ, mm/an

1m < 0,010

2m 0,011 ... 0,10

3m 0,11 ... 0,5

4m > 0,5

[top]

ANEXA II

CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ATMOSFERICE ASUPRA CONSTRUCŢIILOR IELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE DIN BETON, BETON ARMAT I BETON

PRECOMPRIMAT

1. Mediile agresive atmosferice luate în considerare în prezentul ghid se clasifică în patru clase de agresivitate asupra

elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat:

1b medii cu agresivitate foarte slabă;

2b- medii cu agresivitate slabă;

3b- medii cu agresivitate medie;

4b- medii cu agresivitate puternică.

2.1. Clasa de agresivitate se stabileşte în funcţ ie de:

- starea fizică a factorilor agresivi, conform pct. 2.1.;

- felul mediilor, conform pct. 2.2., numai cu justificare, în cazul în care se dispune de datele necesare pentru încadrarea conform pct. 2.1.

2.1. Stabilirea clasei de agresivitate în funcţ ie de starea fizică a agenţ ilor agresivi.

2.1.1. Agenţ ii agresivi pot fi sub stare:

- gazoasă (gaze agresive de diferite feluri, ceaţă provenită din condensul vaporilor ce apar în urma variaţ iei umidităţ ii);

- lichidă (ape pluviale, uleiuri, grăsimi etc);



- solidă (săruri, cenuşi, praf, pământ etc).

2.1.2. Clasa de agresivitate a mediilor cu agenţ i agresivi în stare gazoasă se stabileşte în funcţ ie de umiditatearelativă a aerului, de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive, conform tabeluluinr. 1.

Tabelul nr.1.


Umiditatea reletivă a aerului

(%)

Temperatura medie(%)

Caracteristica gazeloragresive (tabelul 2)

1b a) 61 ... 75

max. 50 fără gaze agresive

b) ≤ 60 gaze agresive din grupa A

2b

a) > 75

max. 50

fără gaze agresive

b) 61 … 75 gaze agresive din grupa A

c) ≤ 60 gaze agresive din grupa B

3b

a) > 75

max. 50

gaze agresive din grupa A

b) 61 … 75 gaze agresive din grupa B

c) ≤ 60 gaze agresive din grupa C

4b a) 61 … 75

max. 50 gaze agresive din grupa B

b) ≤ 60 gaze agresive din grupa C

Observa ţ ii:

1. La temperature ale mediului cuprinse între 50 0C şi 80 0C, clasa de agresivitate din tabelul 1. se măreşte cu o clasă.

2. În cazul în care pe suprafaţ a elementelor de construcţ ii este posibilă formarea condensului, agresivitatea semăreşte cu o clasă, dacă mediul conţ ine gaze agresive.

3. În cazul în care concentraţ iile de gaze agresive sunt mai mari decât la cele din grupa C şi umiditatea relativă aaerului este mai mică decât 60 %, mediile agresive respective se considera în clasa 4b.

4. În cazul în care gazele agresive sunt din grupa C şi umiditatea relativa a aerului este mai mare de 75 %, în cazurile în care după aplicarea corecţ iilor precizate la observaţ iile 1, 2 şi 3 rezultă o clasa de agresivitate mai mare de 4m,precum şi în cazul în care concentraţ iile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C şi umiditatearelativa a aerului este mai mare de 60 %, mediile agresive respective se considera medii speciale şi se analizează fiecare în parte.

5.În cazul prezenţ ei mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivitate se stabileşte pentru gazul celmai agresiv.

Încadrarea gazelor agresive în grupele A, B şi C specificate în tabelul nr. 1 se face conform tabelului nr. 2.

Tabelul nr.2.

Grupa deconcentraţ ie a

gazelor agresive

Denumirea gazuluiagresiv

Forma chimică Concentraţ ia gazeloragresive (mg/m3 aer)

Grupa A Bioxid de sulf SO2 < 0,10



Hidrogen sulfurat H2S < 0,01

Clor Cl2 < 0,05

Acid clorhidric HCl2 < 0,05

Oxizi de azot NO,NO2 < 0,05

Amoniac NH3 < 0,10

Grupa B



Clor Cl2 0,05 … 0,5




Grupa C



Clor Cl2 0,51 … 2,0




Observa ţ ii:

Determinarea concentraţ iei se face pentru:

- bioxid de sulf, conform STAS 10194;

- hidrogen sulfurat, conform STAS 10814;

- clor gazos, conform STAS 10946;

- acid clorhidric, conform STAS 10943;

- oxizi de azot, conform STAS 10329;

- amoniac, conform STAS 10812;

Apa pluvială se încadrează în clasa de agresivitate 1m.

2.1.3. Clasa de agresivitate a mediilor cu agenţ i agresivi în stare solidă se stabileşte în funcţ ie de umiditatea relativă aaerului şi caracteristica solidului, conform tabelului nr. 3., în interiorul construcţ iilor, şi tabelul nr. 4, în aer liber.Caracterizarea solidelor se face conform tabelului nr. 5.

057. gp 072 02 ghid de proiect exec si expl a protec anticor pt constr hidrotehn gp 072 02 ghid de...

Documents