05 caiet de sarcini cheson

7/29/2019 05 Caiet de Sarcini Cheson

http://slidepdf.com/reader/full/05-caiet-de-sarcini-cheson 1/57

CONSOLIDARE VERSANT PE DN 28B KM 63+800 – 64+200

FAZA: P.Th.+D.D.E.

CAIET DE SARCINI CHESON CU FORAJE ORIZONATALE

DRENANTE

Beneficiar: C.N.A.D.N.R. - S.A. – DIREC Ţ IA REGIONAL Ă DE DRUMURI ŞI PODURI IAŞI

Obiectiv: Consolidare versant pe DN 28B km 63+800 – 64+200

Proiectant: S.C. PROEXROM S.R.L. Ia şi

Nr/Data: 680/10.10.2011

Exemplar nr. Revizie nr. Beneficiar Întocmit Verificat

-C.N.A.D.N.R. S.A. –D.R.D.P. IAŞI

S.C PROEXROM S.R.L.



S.C. PROEXROM S.R.L. 2

CHESOANE CU FORAJE ORIZONTALE

DRENANTE

C U P R I N S

I. SPECIFICAŢII GENERALE

II. MATERIALE UTILIZATE – CONDITII DE CALITATE

III. DESCRIEREA LUCRARILOR DE EXECUTIE

IV. PROTECŢIA MEDIULUI

V. PROTECŢIA MUNCII

VI. RECEPŢIE LUCRĂRI ŞI MATERIALE

ANEXA A - LISTA STANDARDELOR ŞI NORMATIVELOR

TEHNICE ÎN VIGOARE (ANEXA A)




I. SPECIFICAŢII GENERALE

Proiectul "CONSOLIDARE VERSANT PE DN 28B KM 63+800 - 64+200 ", s-a întocmit în baza contractului de prestare servicii nr. /, încheiat între C.N.A.D.N.R. - S.A. - DIREC Ţ IA REGIONAL Ă DE

DRUMURI ŞI PODURI IAŞI în calitate de achizitor şi S.C. PROEXROM S.R.L. IAŞI în calitate de prestator.

1. CHESOANE CU FORAJE ORIZONTALE DRENANTE

S-au proiectat 3 chesoane din beton armat, care pe lângă consolidarea locală a versantului dreapta al drumului, îndeplinesc şiurmătoarele roluri:

- asigură diferenţa de nivel necesară funcţionării drenurilor sifon- asigură camera de vizitare pentru sasurile automate

- asigură legătura cu reţeaua de evacuare din aval- asigură drenajul local al versantului dreapta al drumului.Chesoanele vor fi realizate în 5 tronsoane, cu înălţimi de 2 şi 3 m,

iar pentru înaintarea lor se va lăsa o lungime de arc de cerc de 1.13 m,aceasta putând fi modificată funcţie de comportarea în teren.

Se va acorda o deosebita atentie verticalitatii chesonului, pentru ase evita blocarea chesonului.

Pe masura saparii, chesonul coboara. Daca greutatea proprie nueste suficienta pentru a asigura coborarea chesonului deasuprachesonului se aseaza o platforma pe care se pune un lest.

Săpătura pentru cheson se va realiza manual sau mecanizat, funcţiede condiţiile de acces şi de procurare a utilajelor, pământul fiinddepozitat la cel puţin 15 m depărtare.

Chesoanele au secţiune circulară, cu diametrul interior de 4.00 m şicel exterior (având formă tronconică) de la 4,90m la 5.90m. Cotainferioară a cuţitului ajunge până la adâncimea de 14.00 m faţă de CTN.La partea superioară, chesoanele sunt prevăzute cu o placă din beton




armat ce are o trapa cu diametrul de 80 cm. Pentru acces se vor montascări pe pereţii chesoanelor

Un cheson este compus din următoarele componente:1. Pereţii chesonului2. Radierul chesonului

3. Placa chesonului4. Forajele orizontale

1. Peretii chesonuluiPeretii chesonului au sectiune circulara, cu grosime variabila,

grosimea maxima este de 90 cm si grosimea minima de 45 cm. Ininterior peretele este perfect vertical, iar in exterior este inclinat cu 2 0 ,pentru a inlesni inaintarea chesonului, micsorand forta de frecare.

Peretii chesonului sunt realizati din beton C25/30, armat cu plasasudata STPB si STNB, si bare independente PC52 si OB37.

2. Radierul chesonuluiRadierul chesonului este din beton simplu C8/10, avand grosimi

diferite de la cheson la cheson, pentru realizarea pantei conductei deevacuare. Radierul va avea o panta de minim 2% pentru scurgerea apei.

3. Placa chesonuluiEste de forma circulara, cu grosimea de 20 cm, realizata din beton

C25/30, armat cu bare independente PC52 si prezinta o gura de accescu diamentrul de 80 cm.

4. Forajele orizontalea. Forajele suborizontale drenante Φ100 mm, care vor fi amplasate

astfel:- în plan vertical pe 2 rânduri. Fiecare rând va fi dispus în dreptul

stratelor acvifere (la 4,50 m, respectiv 11,00 m).- în plan orizontal forajele vor fi amplasate la cca. 2,00 m interax,

nivelurile consecutive alternând sub forma de sah (intercalat). Unghiulfăcut de axele a două foraje consecutive de la acelaşi nivel este de 200.

- înclinarea faţă de orizontală a forajelor va fi de cca. 5°, iar

lungimea lor de cca. 15,00 m faţă de peretele chesonului.Dacă în urma săpăturilor se interceptează alte straturi acvifere decâtcele indicate, se va anunţa proiectantul de specialitate.

b. Reţeaua de evacuare a apelor drenateReţeaua se va realiza prin foraj orizontal Φ 200 mm echipat cu

conductă metalică protejată la coroziune. Panta minimă la care vor firealizate este de 1%, conform profilelor longitudinale




Forarea se va face din cheson, iar capătul aval va fi prevăzut cu ogură de evacuare către şanşurile colectoare proiectate.

Accesul în cheson se va face prin treptele din oţel beton, iar placachesonului va fi realizată după execuţia în prealabil a forajelor orizontalede colectare şi evacuare.

II. MATERIALE UTILIZARE – CONDITII DE CALITATE

1. PREVEDERI GENERALE

Acest capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare laproiectarea şi execuţia elementelor sau structurilor din betonsimplu, beton armat şi beton precomprimat.

La execuţia lucrărilor din beton de ciment se vor respecta

prevederile Codului de practică pentru execuţia lucrărilor din beton,beton armat şi beton precomprimat” partea I-a, indicativ NE 012-99 cuparticularităţile cuprinse în prezentele caiete de sarcini şi reglementăriletehnice în vigoare la data execuţiei lucrărilor.

CONDITII DE CALITATE PENTRU CIMENT

1. Tipuri de ciment. Clase şi cerinţeCimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de

produs sau din agrementele tehnice în vigoare.2. Tipurile de ciment ce se pot utiliza sunt urm

ătoarele:

În cazul elementelor masive se vor folosi cimenturi care prezintă valori mici ale căldurii de hidratare în vederea fisurării termice şi aditivi întârzietori de priză.

În cazul în care temperatura în timpul turnării este scăzută, se vorfolosi cimenturile cu întărire rapidă (R) şi aditivi acceleratori, iar în cazulturnării pe timp călduros, cimenturile cu întărire lentă şi aditivii întârzietori.

În condiţii speciale de expunere, dacă betonul este în contact cuapa ce conţine de ex.: sulfaţi peste 500 mg./l. sau cu solul cu conţinut depeste 3000 mg./kg. se recomandă folosirea cimenturilor rezistente lasulfaţi.3. Livrare şi transport

Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau în vractransportat în vehicule rutiere, vagoane de cale ferată, însoţit dedocumentele de certificare a calităţii.




În cazul cimentului vrac transportul se face numai în vehicule rutierecu recipiente speciale sau vagoane de cale ferată speciale cudescărcare pneumatică.

Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozităriişi transportului.

În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare) livrarea cimentului va fi însoţită de o declaraţie deconformitate, în care se va menţiona:

- tipul de ciment şi fabrica producătoare;- data sosirii în depozit;- numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi

datele înscrise în acesta;- garanţia respectării condiţiilor de păstrare;- numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată

de un laborator autorizat şi datele conţinute în acesta inclusiv

precizarea condiţiilor de utilizare în toate cazurile în caretermenul de garanţie a expirat.Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor

înscrie în contractul între furnizor şi utilizator.Conform standardului SR EN 196 - 7 pentru verificarea

conformităţii unei livrări sau a unui lot cu prevederile standardelor, cucerinţele unui contract sau cu specificaţiile unei comenzi, prelevareaprobelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenţa producătorului(vânzătorului) şi a utilizatorului. De asemenea prelevarea probelor deciment poate să se facă în prezenţa utilizatorului şi a unui delegat a cărui

imparţialitate trebuie să fie recunoscută atât de producător cât şi deutilizator.Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul

livrării. Totuşi dacă este necesar, se poate face după livrare, dar cu o întârziere de maximum 24 de ore.4. Depozitarea

Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă a cimentului conform prevederilor din Anexa VI.1. din NE 012inclusiv prin constatarea existenţei şi examinarea documentelor decertificare a calităţii şi examinarea documentelor de certificare a calităţii

şi verificarea capacităţii libere de depozitare în silozurile destinate tipuluirespectiv de ciment sau în încăperile special amenajate.Până la terminarea efectuării determinărilor acesta va fi depozitat în

depozitul tampon inscripţionat.Depozitarea cimentului în vrac se va face în celule tip siloz, în care

nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscrierevizibilă a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat în sacitrebuie să se facă în încăperi închise. Pe întreaga perioadă de




exploatare a silozurilor se va ţine evidenţa loturilor de ciment depozitatepe fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor. Saciivor fi aşezaţi în stive pe scânduri dispuse cu interspaţii pentru a seasigura circulaţia aerului la partea inferioară a stivei şi la o distanţă de 50cm de la pereţii exteriori, păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient

pentru circulaţie. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi.Nu se va depăşi termenul de garanţie prescris de producător pentrutipul de ciment utilizat.

Cimentul rămas în depozit peste termenul de garanţie sau în condiţiiimproprii de depozitare va putea fi întrebuinţat la lucrări de beton şi betonarmat numai după verificarea stării de conservare şi a rezistenţelormecanice.

Controlul calităţii cimentului se face:- la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de

calitate/garanţie emis de producător sau de baza de livrare,

conform prevederilor din ANEXA VI.1. punctul A.1 din NE 012;- înainte de utilizare, de către un laborator autorizat,

conform prevederilor din ANEXA VI.1. punctul B.1.Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SR EN

196-1, 196-2, 196-3, 196-4, 196-5, 196-6, 196-7, 196-21 .

CONDITII DE CALITATE PENTRU AGREGATE

La execuţia elementelor şi construcţiilor din beton şi beton armat cudensitate aparentă normală (2001-2500 kg/m3), se folosesc agregate cu

densitate normală (1201-2000 kg/m

3

) provenite din sfărmarea naturală şi/sau concasarea rocilor.Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute în SR EN 12620-2003 -

Agregate pentru beton.Deţinătorii de balastiere/cariere sunt obligaţi să prezinte la livrare

certificatul de calitate pentru agregate şi certificatul de conformitateeliberat de un organism de certificare acreditat.

Staţiile de producere a agregatelor vor funcţiona numai pe bază deatestat eliberat de o comisie internă în prezenţa unui reprezentantdesemnat de Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Granulozitatea agregatelor este verificată în conformitate cu SR EN12620-2003 şi STAS 4606.Toate agregatele trebuie notate în raport cu clasa granulară d/D, cu

excepţia agregatelor de adăugat cât şi a filerelor, care trebuie specificateca filere şi care trebuie să respecte caracteristicile de granulozitatestabilite.




Clasele de granulozitate trebuie să fie stabilite prin utilizareadimensiunilor sitelor prezentate în tabelul 1 şi să conţină seria de bază,sau seria de bază plus seria 1, sau seria de bază plus seria 2.

Tabelul 1. Dimensiunile sitelor pentru stabilirea claselor de granulozitate:

Serie de bază mm

Serie de bază+ seria 1mm

Seria de bază +seria 2mm

0 0 01 1 12 2 24 4 48 5,6(5) 8 6,3 ( 6) 8- - 10- 11,2(11) 12,5(12) 14

16 16 16- - 2031 ,5 (32) 22,4 (22) 31,5(32) 31,5(32) 40- 45 -63 63 63NOT Ă - Dimensiunile rotunjite dintre paranteze pot fi utilizate pentrudescrierea simplificată a claselor de granulozitate

Nu este admisă combinarea dimensiunilor sitelor din seria 1 şi dinseria 2.

Raportul dintre cea mai mare dimensiune D şi cea mai mică dimensiune d a claselor granulare nu trebuie să fie mai mic de 1,4.

Toate agregat grosierele trebuie să corespundă caracteristicilorgenerale de granulozitate stabilite în tabelul 2, în funcţie de clasa lorgranulară şi de categoria aleasă din tabelul 2:

Tabelul 2.Caracteristici generale ale granulozităţii:Agregat Dimensiune Procent de trecere ( în masă ) Catego

rieG

2D 1,4Da&b Dc db d/2a&b

Agregatgrosier

D/d=2 sauD=11,2mm

100100

ntre 98 şi100Între 98 şi100

ntre 85 şi99 ntre80 şi 99

Între0şi20 ntre 80şi 99

ntre 0şi 5Intre 0şi 5

Gc 85/20Gc 80/20

D/d > 2 şiD >11,2mm

100 Între 98 şi100

ntre 90 şi99

ntre 0 şi15

ntre 0şi 5

Gc 90/15

Nisip D=4 mm şi d 100 Între 95 şi Între 85 şi - - GF 85




= 0 100 99Agregatde clasă naturală 0/8

D ≤ 8 mm şid=0 100 ntre 98 şi

100ntre 90 şi

99 - - GNG 90

Amestecagregat D ≤ 45 mm şid=0 100100 ntre 98 şi100 Între98 şi 100

ntre 90 şi99 Între85 şi 99

- - GA 90GA 85

a Atunci când dimensiunile calculate nu corespund sitelor exacte din seria ISO565:1990 R20, trebuie adoptate sitele cele mai apropiate.b Cerinţe suplimentare pot fi stabilite pentru betoane cu granulozitate discontinuă şi pentru utilizări specifice.c Procentul în masă trecut prin D poate fi mai mare de 99%, dar în acest caz,producătorul trebuie să documenteze şi să declare granulozitatea tip cu sitele D,d, d/2 şi cu sitele intermediare între d şi D ale seriei de bază plus seria 1 sau ale

seriei de bază plus seria 2. Pentru fiecare din sitele intermediare, este necesară supravegherea ca raportul dintre două site consecutive să fie mai mare sau egalcu 1,4.d Normele relativ la alte produse de agregate stabilesc cerinţe diferite

Pentru agregatul grosier ale cărui granulozitate este alta decât:D>11,2 mm şi D/d < 2 ; sauD < 11,2 mm şi D/d < 4 ;

nu sunt necesare cerinţe suplimentare în raport cu cele din tabelul 2.

Pentru agregatele grosiere cu granulozitatea cuprinsă între:D >11,2 mm şi D/d > 2 ; sauD < 11,2 mm şi D/d >4 ;

trebuie aplicate cerinţele suplimentare (i) şi (ii) de mai jos, în funcţie deprocentul în masă al trecerii prin sitele intermediare:

i)- toate granulozităţile trebuie să respecte limitele generale prezentate în tabelul 3;

ii)- producătorul trebuie să determine şi să declare trecerea tip pesitele intermediare şi toleranţele categoriei alese în tabelul 3.




Tabelul 3.Limite generale şi toleranţe ale granulozităţii pentru agregatgrosier cernut prin site cu dimensiuni intermediareD/d Site

intermediare

mm

Limite generale şi toleranţe ale sitelorintermediare(Procent în masă trecut )

Categorie

GT Limite generale Toleranţe alegranulozităţii tipdeclarate de cătreproducător

<4≥4

D/1,4D/2

Între 25 şi 70Între 25 şi 70

±15±17,5

GT 15 GT

17,5 Atunci când dimensiunile sitelor intermediare, calculate ca mai sus, nucorespund dimensiunilor sitelor exacte din seria R 20 din ISO 565:1990,se recomandă utilizarea sitelor având deschiderea ochiurilor cele mai

apropiate.

Nisipul trebuie să fie conform caracteristicilor generale degranulozitate stabilite în tabelul 2, corespunzător claselor degranulozitate.

Cerinţele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlulregularităţii nisipului.

Producătorul trebuie să determine, la cerere, şi să declaregranulozitatea tip pentru fiecare tip de nisip produs. Această granulozitate tip este exprimată în procente de masă a nisipului, trecut

prin sitele ale căror dimensiuni sunt stabilite în tabelul 4.Majoritatea nisipurilor utilizate în mod curent satisfăcător pentru cea

mai mare parte a aplicaţiilor trebuie să respecte cerinţele din tabelul 4.Atunci când sunt destinate unor aplicaţii particulare sau atunci cândtrebuie ameliorată regularitatea granulozităţii, toleranţele granulozităţiisunt cele prezentate în anexa C.

Tabelul 4 - Toleranţe aplicabile granulozităţii tip ale nisipului utilizat curent,declarate de către producătorDimensiuni ale siteimm

Toleranţe în procent de masă trecut

0/4 0/2 0/1

4210,250

±5a -±20±20

-±5a ±20±25

--±5a ±25




0,063b ±3 ±5 ±5a Toleranţele de ± 5 sunt, de altfel, reduse prin specificaţiile lui D dintabelul 2b În afară de toleranţele indicate, valoarea maximă a conţinutului departicule fine corespunzătoare categoriei alese din tabelul 11 se aplică

ca procent, trecut prin sita de 0,063 mm

Agregatele de clasă naturală 0/8 mm trebuie să fie conformecaracteristicilor generale de granulozitate stabilite în tabelul 2.

Cerinţele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlulvariabilităţii clasei naturale 0/8 mm ale agregatelor.

Producătorul trebuie să determine, la cerere şi să declaregranulozitatea tip pentru fiecare agregat produs.

Granulozitatea trebuie să fie conformă cu toleranţele indicate în tabelul5.

Tabelul 5 - Toleranţe aplicabile granulozităţii tip a agregatelor clasei naturale0/8 declarate de către producătorDimensiune a siteimm

Toleranţe în procent de masă trecut

8 ±52 ±101 ±100,2500,125

±10±3

0,063 ±2

Amestecul agregat trebuie livrat sub formă de amestec de agregatgrosier şi agregate fine (nisip) cu D ≤ 45 mm şi d = 0. Amestecurileagregat trebuie să satisfacă caracteristicile generale de granulozitate,stabilite în tabelul 2.

În funcţie de clasele lor granulometrice, amestec agregatele suntsupuse caracteristicilor suplimentare, prezentate în tabelul 6, fiind marcatprocentul de trecere prin două site intermediare.

Tabelul 6 - Caracteristici suplimentare ale granulozităţii amestecuriloragregatClasa granulară mm

Limite generale ale sitelorprezentate mai jos(procent de masă trecută)

Seria principală plus seria 1

Seria principală plus seria 2 40 ±20 70 ±20




Pentru sită mm

-0/8-

0/1,2(11)--0/16-0/22,4 (22)0/31 ,5 (32)-0/45

0/6,30/80/10

-0/12,5(12)0/140/160/20-0/31,5(32)0/40-

111

222222444

444

5,6 ( 5)6,3(6)881011,2(11)162022,4 (22)

NOT Ă - Dimensiunile dintre paranteze pot fi utilizate pentru descrierea

claselor granulometrice într-o manieră simplificată.

Granulozitatea filerelor, determinată conform EN 933-10, trebuie să fie conformă limitelor stabilite în tabelul 7.

Tabelul 7 - Caracteristicile de granulozitate ale filerelorDimensiunea siteimm

Procentaj în masă trecut

Limite inferioare şisuperioare pentru rezultateindividuale

Domeniu maxim algranulozităţiideclarate de cătreproducător a

20,1250,063

100De la 85 până la 100De la 70 până la 100

-1010

a Domeniul granulozităţii este declarat pe baza a 20 valori. 90% dinrezultatele declarate trebuie să fie cuprinse în acest interval. Toaterezultatele trebuie cuprinse între limitele inferioare şi superioare alegranulaţiei (a se vedea coloana 2 de mai sus).

Forma agregatului grosier trebuie determinată prin coeficientul deaplatizare, definit în EN 933-3. Acest coeficient trebuie să constituie încercarea de referinţă pentru determinarea formei agregatului grosier.El trebuie exprimat prin categoria corespunzătoare stabilită în tabelul 8, în funcţie de aplicaţia sau de întrebuinţarea lui.




Tabelul 8 - Categorii ale valorii maxime ale coeficientului de aplatizareCoeficient de aplatizare Categorie

FI≤15≤20

≤35≤50≥50

FI15 FI20

FI25

FI50

FIDeclarat Neimpus FINR

Indicele de formă determinat conform EN 933-4, trebuie exprimatutilizând categoria corespunzătoare stabilită în tabelul 9, în funcţie deaplicaţie sau de întrebuinţare.

Tabelul 9 - Categorii ale valorilor maxime ale indicelui de formă Indice de formă Categorie

SI ≤15≤20≤40≤55≥55

SI15 SI20

SI25

SI50

SIDeclarat Neimpus SINR

Conţinutul de elemente cochiliere ale agregat grosierului, măsuratconform EN 933-7, trebuie exprimat prin categoria corespunzătoarestabilită în tabelul 10, în funcţie de aplicaţie sau de întrebuinţare.

Tabelul 10 - Categorii ale valorilor maxime ale conţinutului de elementecochiliere ale agregatului grosierConţinutul de elemente cochiliere%

CategorieSC

≤10>10

SC10 SCDeclarat

Neimpus SCNR

Conţinutul de particule fine, determinat conform EN 933-1, trebuieexprimat utilizând categoria corespunzătoare din tabelul 11. Conţinutulde particule fine al filerelor trebuie să corespundă caracteristicilor dintabelul 7.




Tabelul 11 - Categorii ale valorilor maxime de conţinuturi de particule fineAgregat Procent de trecere prin sita de

0,063 mmCategorief

Agregat grosier ≤1,5≤4

>4

f1,5

f4

fDeclarat

Neimpus fNR

Agregat de clasă naturală 0/8 mm

≤3≤10≤16>16

f3 f10 f16 fDeclarat

Neimpus fNR

Amestec agregat ≤3

≤11>11

f3

f11 fDeclarat

Neimpus fNR

Nisip ≤3≤10≤16≤22>22

f3 f10 f16

f22 fDeclarat

Neimpus fNR

Caracteristici fiziceRezistenţa la fragmentare trebuie determinată prin coeficientul Los

Angeles, conform capitolului 5 din standardul european EN 1097-2:1998.Metoda de încercare Los Angeles trebuie să constituie încercarea dereferinţă pentru determinarea rezistenţei la fragmentare. Coeficientul LosAngeles trebuie exprimat utilizând categoria corespunzătoare stabilită întabelul 12 în funcţie de utilizare sau de aplicaţia particulară.

Tabelul 12 - Categorii ale valorii maxime ale coeficientului Los AngelesCoeficient Los Angeles Categorie

LA≤15 LA15 ≤20 LA20 ≤25 LA25 ≤30 LA30




≤35 LA35 ≤40 LA40 ≤50 LA50 >50 LADeclarat Neimpus LANR

Rezistenţa la fragmentare prin impact, determinată conformcapitolului 6 din standardul european SR EN 1097-2:202, trebuieexprimată utilizând categoria corespunzătoare, stabilită în tabelul 13, înfuncţie de utilizare sau de aplicaţia particulară.

Tabelul 13 - Categorii de valori maxime ale rezistenţei la şocRezistenţa la fragmentare prin impact%

CategorieSZ

≤18≤22≤26≤32>32

SZ18

SZ22

SZ26

SZ32

SZDeclarat Neimpus SZNR

Rezistenţa la uzură a agregatului grosier, (coeficient micro-Deval,M DE ), este determinată conform SR EN 1097-1. Coeficientul micro-Devaltrebuie exprimat prin categoria corespunzătoare stabilită în tabelul 14 înfuncţie de aplicaţie sau de utilizare.

Tabelul 14 - Categorii de valori maxime ale rezistenţei la uzură Coeficient micro-Deval Categorie

M DE ≤10≤15≤20≤25≤35

>35

M DE 10 M DE 15

M DE 20

M DE 25

M DE 35

M DE Declarat Neimpus M DE NR

Rezistenţa la îngheţ-degheţ determinată conform SR EN 1367-1:2007 sau SR EN 1367-2:2002, trebuie exprimată utilizând categoriacorespunzătoare stabilită în tabelul 15 sau în tabelul 16.




Tabelul 15 - Categorii ale valorilor maxime ale sensibilităţii la îngheţ-dezgheţ îngheţ - dezgheţ Procentaj de pierdere de masăa

CategorieF

≤1≤2

≤4>4

F1

F2

F4

FDeclarat Neimpus FNR a în cazuri extreme de frig, salinitate sau saturaţie în săruri dedezgheţare, este posibil ca încercările care utilizează o soluţie sărată sau de uree conform anexei B din EN 1367-1:2007, să fie foartecorespunzătoare, în acest caz, limitele tabelului nu sunt aplicabile.

Tabelul 16 - Categorii ale valorilor maxime ale sensibilităţii la acţiuneasulfatului de magneziuValori ale sulfatului de magneziuProcentaj de pierdere de masăa

CategorieMS

≤18≤25≤35>35

MS18

MS25 MS35 MS Declarat

Neimpus MSNR

Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi

expuse în medii umede trebuie verificate în prealabil prin analizareactivităţii cu alcaliile din beton.Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul

transportului sau depozitării.Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate având

pante şi rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată adiferitelor sorturi se vor crea compartimente cu o înălţimecorespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi.Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.

Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme

balastate.Controlul calităţii agregatelor se va realiza în conformitate cuprevederile SR EN 12620-2003, NE 012/2007 iar metodele de verificaresunt în conformitate cu SR EN 12620-2003 şi STAS 4606.

Pentru obţinerea unui dozaj optim de ciment şi o cantitate mică deapă se recomandă utilizarea unei combinaţii de agregate care să conţină o cantitate redusă de nisip şi o proporţie mare a agregatelor mari.




Dimensiunea granulei maxime a agregatelor se va stabili respectândurmătoarele condiţii:

Ømax < DØmax < d - 5 mmØmax < 1,3 * c

unde D – dimensiunea cea mai mică a elementului structurald – distanţa dintre barele de armătură c – stratul de acoperire cu beton al armăturii

CONDITII DE CALITATE – APA

Apa de preparare pentru beton trebuie să îndeplinească condiţiileprevăzute în SR EN 1008-2003 – „Apa de preparare pentru beton.Specificaţii pentru prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinii deutilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de

beton, ca apă de preparare pentru beton.”În cazul în care apa de preparare a betonului este apa potabilă această apă este considerată corespunzătoare şi nu necesită nici o încercare pentru determinarea calităţii. Apa care se conformează Directivei Europene 98/893/EC este apă potabilă şi prin urmareconsiderată corespunzătoare pentru utilizare în beton.

Apă recuperată din procese (tehnologice) din industria betonuluipoate fi corespunzătoare pentru utilizare în beton, dar trebuie să seconformeze cerinţelor anexei A.

Apa recuperată din procese tehnologice din industria betonului

cuprinde:- apă care a fost o parte excedentară a unui beton;- apă folosită pentru a curăţa interiorul malaxoarelor fixe,

benelor de amestecare ale camioanelor malaxoare sauagitatoarelor şi pompelor de beton;

- apă tehnologică de la debitarea cu ferăstrăul,măcinarea şi insuflarea cu apă a betonului întărit; apă extrasă din betonul proaspăt în timpul fabricării betonului.

Apa poate fi luată din:- bazine prevăzute cu utilaje corespunzătoare care

distribuie substanţele solide în mod uniform în toată apa;- bazine de sedimentare sau instalaţii similare, cucondiţia ca apa să rămână în bazin un timp suficient pentru apermite solidelor să se depună în mod corespunzător.

Apa recuperată din procese tehnologice din industria betonuluiconţine concentraţii diferite de particule foarte fine, a căror dimensiuneeste în general sub 0,25 mm.




Apă din surse subterane, apa de suprafaţă naturală şi apă uzată industrială pot fi corespunzătoare pentru utilizare în beton, dar trebuie încercate.

Apă de mare sau apă salmastră poate fi utilizată pentru beton fără armătură sau alt metal înglobat, dar nu este corespunzătoare pentru

producerea de beton armat sau precomprimat.Pentru beton cu o armătură de oţel sau metal înglobat, conţinutultotal de clorură permis în beton este factorul determinant.

Apa uzată nu este corespunzătoare pentru utilizare în beton.Apa trebuie examinată în conformitate cu procedeele de încercare

enunţate în tabelul următor. Apa care nu se conformează unei sau maimultor condiţii din tabelul 17 poate fi folosită numai dacă se poate dovedică este corespunzătoare pentru utilizare din punctul de vedere altimpului de priză şi al rezistenţei.

Tabelul 17-Condiţii şi procedee de încercare pentru o examinarepreliminară a apei de preparareCondiţie Metodă de

încercare1 Uleiuri şi grăsimi Nu mai mult de urme vizibile SR EN 1008-

2003 pct.6.1.12 Detergenţi Orice spumă trebuie să dispară înmax. 2 minute.

3 Culoare Apă nu din sursele clasificate la 3.2:.Culoarea trebuie evaluată calitativca galben pal sau mai pal

4 Substanţe însuspensie

Apă din surse clasificate la 3.2 SR EN 1008-2003 pct.A.4

Apă din alte surse: Sediment demax. 4 ml.

SR EN 1008-2003 pct.6.1.1

5 Miros Apă din surse clasificate la 3.2 Niciun miros cu excepţia mirosuluipermis pentru apă potabilă şi unuşor miros de ciment şi acolo undezgura de fumai e prezentă în apă, unmiros uşor de hidrogen sulfurat.

SR EN 1008-2003 pct.6.1.1

Apă din alte surse. Nici un miros, cuexcepţia mirosului permis pentru apă potabilă. Fără miros de hidrogensulfurat după adăugarea aciduluiclorhidric.

6 Acizi pH≥47 Substanţe humice Culoarea trebuie evaluată calitativ ca SR EN 1008-




maro-gălbui sau mai deschisă, după adăugare de NaOH

2003 pct.6.1.2

Conţinutul de cloruri al apei, încercat în conformitate cu SR EN1008-2003 pct.6.1.3 şi exprimat ca CI-, nu trebuie să depăşească

nivelurile date în tabelul 18, doar dacă se poate demonstra că conţinutulde clorură al betonului nu depăşeşte valoarea maximă pentru clasaspecificată selectată din 5.2.7 al EN 206 -1:2000.

Tabelul 18

Utilizare finală Conţinut maximde clorură (mg/l)

Metodă de încercare

Beton precomprimat sau pastă 500SR EN 1008-2003 pct.6.1.3

Beton cu armătură sau metal înglobat

1000

Beton fără armătură sau metal înglobat

4500

Conţinutul de sulfaţi al apei, încercat în conformitate cu 6.1.3 şiexprimat ca SO4 nu trebuie să depăşească 2000 mg/l.

Dacă în beton se utilizează agregate reactive faţă de alcalii, apatrebuie încercată în ceea ce priveşte conţinutul de alcalii al acesteiaconform SR EN 1008-2003 pct.6.1.3. Con

ţinutul de oxid de sodiu

echivalent al apei nu trebuie să depăşească în mod normal 1500 mg/l.Dacă se depăşeşte această limită, apa poate fi folosită numai dacă sepoate dovedi că s-au luat măsuri de prevenire a distrugerilor prin reacţiialcalii-silice .

Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor (cu excepţiaapei potabile) trebuie să corespundă caracteristicilor chimice din tabelul19.

Tabelul 19

Substanţa Conţinut maxim(mg/l) Metodă de încercare

Zaharuri 100SR EN 1008-

2003 pct.6.1.3Fosfaţi: exprimat ca P2O3 100

Nitraţi: exprimat ca NO3- 500




Plumb: exprimat ca Pb2+ 100

Zinc: exprimat ca Zn + 100

Când este încercat în conformitate cu SR EN 1008-2003 pct.6.1.4.timpul de priză iniţial obţinut pe probe realizate cu apă nu trebuie să fiesub 1 h şi nu trebuie să difere cu mai mult de 25% de timpul de priză iniţial obţinut pe probe realizate cu apă distilată sau deionizată. Timpulde priză final nu trebuie să depăşească 12 h şi nu trebuie să difere cumai mult de 25% de timpul de priză final obţinut cu apă distilată saudeionizată.

Rezistenţa la compresiune medie la 7 zile a probelor de beton saumortar, realizate cu apă, trebuie să fie cel puţin 90% din rezistenţa lacompresiune medie a probelor corespunzătoare realizate cu apă distilată

sau deionizată.Verificarea apei se va face la începutul lucrărilor de către un

laborator autorizat/acreditat.În timpul utilizării pe şantier se va evita ca apa să se polueze cu

detergenţi, materii organice, uleiuri, argile, etc.

ADITIVI

Aditivii sunt produse chimice care se adaugă în beton în cantităţimici sau egale cu 5% substanţă uscată faţă de masa cimentului în

scopul îmbunătăţirii/modificării proprietăţii betonului în stare proaspătă şi/sau întărită.Aditivii pentru beton trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în

SR EN 934/2-2003 – „Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2:Aditivi pentru beton. Definiţii, condiţii, conformitate, marcare şietichetare.”

Aditivii trebuie să îndeplinească cerinţele din reglementările tehnicespecifice sau agrementele tehnice în vigoare. Aditivii nu trebuie să conţină substanţe care să influenţeze negativ proprietăţile betonului sausă producă coroziunea armăturii (ex.: clor).

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie înurmătoarele cazuri:

Tabelul 20

r.Categoria de betoane Aditiv

recomandatObservaţii




rt.

.Betoane supuse la

îngheţ-dezgheţ antrenor de aer

.Betoane cu

permeabilitate redusă reducător de apă

- plastifiant

după caz:-intens

reducător-superplastifiant

-impermeabilizator

.

Betoane de rezistenţă având clasa cuprinsă întreC 12/15 şi C 30/37 inclusiv

plastifiant sausuperplastifiant

Tasareabetonului: T3 –T3/T4 sau T4/T5 –T5

.Betoane fluide cu

tasarea egală cu T5 superplastifiant

.Betoane turnate pe

timp călduros

Întârzietor depriză +superplastifiant(plastifiant)

.Betoane turnate pe

timp frigurosanti-îngheţ +

accelerator de priză

.Betoane cu rezistenţe

mari la termene scurteacceleratori de

întărire

În cazurile în care deşi nu sunt menţionate în tabelul anteriorexecutantul apreciază că din motive tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului şiincluderea acestora în documentaţia de execuţie.

În cazurile în care se folosesc concomitent două tipuri de aditivi acăror compatibilitate şi comportare împreună nu este cunoscută esteobligatorie efectuarea de încercări preliminare şi avizul unui institut despecialitate.

Aditivii trebuie pentru beton trebuie să îndeplinească următoarelecondiţii:

Tabelul 21 - Condiţiile tehnice generale:

r.Caracteristi

că Metodă

de încercareCondiţii

Omogenitatea Vizual

Când se utilizează trebuie să fieomogeni Segregarea nu trebuie să depăşească limita stabilită deproducător.




Culoarea Vizual Uniformă şi similară cu descriereaprevăzută de producător

Component

activ

a

EN 480-

6

b

Spectrul IR nu prezintă modificărisemnificative în raport cu componentulactiv atunci când se compară cu

spectrul de referinţă prevăzut deproducător

Densitaterelativăa (numaipentru lichide)

ISO 758

D ±0,03 dacă D > 1,10D ±0,02 dacă D ≤ 1,10unde D este valoare stabilită de

producător

Conţinutulconvenţional de

material uscat

a

EN 480-8c

0,95 T ≤X< 1,05 T pentru T ≥ 20% 0,90T≤X<1,10T pentru T < 20 %

T este valoarea stabilită deproducător, în % de masă;

X este rezultatul încercării, în % demasă

ValoareapH-uluia ISO 4316

Valoarea stabilită de producătoreste ± 1 sau în intervalul stabilit deproducător

Efectasupra prizei la

dozaj maximrecomandat

EN 480-2 utilizează dozajulmaximrecomandat

în mortarul dereferinţă cu 4cimenturidiferite ca înEN 480-1

Rezultate raportate

Clor total ad IS01158e Fie ≤ 0,10 % de masă sau să nu

depăşească valoarea stabilită deproducător

Clorurisolubile în apă

(Cl-)-a

EN 480-

10

Fie ≤: 0,10 % de masăh sau nudepăşească valoarea stabilită de

producător

0Conţinut de

alcalii (Na2Oechivalent)a

EN 480-12

Să nu depăşească valoareamaximă stabilită de producător

1Comportare

a la coroziunefg

Nu trebuie accelerate efectelecoroziunii asupra oţelului înglobat înbetonf




a Valoarea stabilită de producător trebuie să fie prevăzută în scriscătre utilizator.

b Dacă metoda din EN 480-6 nu este convenabilă, producătorultrebuie să recomande o metodă de încercare alternativă.

c Dacă metoda din EN 480-8 nu este convenabilă, producătorul

trebuie să recomande o metodă de încercare alternativă.d Dacă nu există diferenţe semnificative între conţinutul total de clorşi conţinutul de cloruri solubile în apă în încercările ulterioare asupraaditivului implicat, trebuie să se determine numai conţinutul de clorurisolubile în apă.

e Modul de lucru din ISO 1158 trebuie să fie modificată după cumurmează:

- se creşte mărimea probei de aditiv uscat la 0,1 g;- se utilizează azotatul de argint şi soluţiile de tiocianat de amoniu

0,01 Nf

Pentru încercare trebuie utilizat cimentul CEM l cu conţinut de C3Amai mic de 5 % de masă.9 Până la adoptarea unui standard european la locul de utilizare,

dacă se solicită, trebuie să se aplice regulile naţionale.h Dacă conţinutul de clorură este < 0,10 % de masă, aditivul poate fi

descris ca „fără cloruri".

Tabelul 22 - Condiţii specifice pentru aditivii plastifianţi/reducători de apă (la consistenţă egală):

r.Caracteristi

că Beton

de referinţă Metodă


Reducereaapei

EN 480-1 beton dereferinţă l

Tasare EN12350-2 saurăspândire EN12350-5

Amestecul de încercat ≥ 5 %comparativ cuamestecul de control

Rezistenţă la compresiune


prEN12390-3:1999

La 7 şi 28 zile:Amestecul de

încercat ≥ 110 % faţă deamestecul de control

Conţinut deaer în betonulproaspăt


EN 12350-7

Amestecul de încercat ≤ 2 % devolum peste amesteculde control, numai dacă nu sunt alte prevederistabilite de producător




Tabelul 23 - Condiţii specifice pentru aditivii superplastifianţi/puternicreducători de apă (la consistenţă egală):

r.Caracte

ristică Beton de

referinţă Metodă de

încercareCondiţii

Reduce

rea apei

EN 480-1

beton dereferinţă l

Tasare EN

12350-2 saurăspândire EN12350-5

Amestecul de

încercat ≥ 12 %comparativ cuamestecul de control

Rezistenţă lacompresiune

EN 480-1beton dereferinţă l

prEN12390-3:1999

La 1 zi:Amestecul de

încercat ≥ 140 % faţă de amestecul decontrol

La 28 zile:Amestecul de

încercat ≥ 115 % faţă de amestecul decontrol

Conţinutde aer înbetonulproaspăt


EN 12350-7 Amestecul de încercat ≤ 2 % devolum peste amesteculde control, numai dacă nu sunt alte prevederistabilite de producător

Tabelul 24 - Condiţii specifice pentru aditivii superplastifianţi/puternicreducători de apă (la raport a/c egal)

r.Caracte

ristică Beton

de referinţă Metodă de

încercareCondiţii

Creştereaconsistenţei

EN 480-1 beton dereferinţă IV


Creşterea tasării ≥ 120 mm faţă de iniţial(30 ±10) mm

Creşterearăspândirii ≥ 160 mmfaţă de iniţial (350 ±10)mm

Menţinereaconsistenţei



30 min după amestecare consistenţaamestecului nu trebuiesă scadă sub valoareaconsistenţei iniţiale aamestecului de control




Reziste

nţă lacompresiune


prEN12390-3:1999

La 28 zile:amestecul de încercat ≥ 90 % faţă de amesteculde control

Conţinut

de aer înbetonulproaspăt

EN 480-

1 beton dereferinţă IV

EN 12350-

7

Amestecul de

încercat ≤ 2 % de volumpeste amestecul decontrol, numai dacă nusunt alte prevederistabilite de producător

Tabelul 25 - Condiţii specifice pentru aditivii de reţinere a apei (laconsistenţă egală):

r.Caracterist

ică

Beton

de referinţă

Metodă

de încercare Condiţii

Exudare EN 480-1 beton dereferinţă II

EN 480-4 Amestecul de încercat ≤ 50 % faţă de amestecul decontrol


EN 480-1 beton dereferinţă II

prEN12390-3:1999

La 28 zile:amestecul de încercat≥ 80 % faţă deamestecul de control


EN 480-1 beton dereferinţă II

EN 12350-7

Amestecul de încercat

≤2 % de

volum pesteamestecul de control,numai dacă nu suntalte prevederi stabilitede producător

Tabelul 26 - Condiţii specifice pentru aditivii antrenori de aer (laconsistenţă egală):

r.

Caracteristică Beto

n dereferinţă

Metodă de

încercare

Condiţii

Conţinut de aer în betonul proaspăt(aer antrenat)

EN480-1beton dereferinţă III

EN 12350-7

Amestecul de încercat ≥ 2 % devolum pesteamestecul de controlConţinutul total de aer




este de la 4 % până la 6 % de volumb

Caracteristicilegolului de aer înbetonul întărit

EN480-1beton de

referinţă III

EN 480-11c Factorul despaţiere în amesteculde încercat ≤ 0,200

mm

Rezistenţa lacompresiune

EN480-1beton dereferinţă III

prEN12390-3:1999

La 28 zile:amestecul de

încercat ≥ 75 % faţă amestecul de control

a Toate condiţiile se aplică la acelaşi amestec de încercatb Dozajul de referinţă neputând fi stabilit, dozajul a fost reglat astfel

încât să se obţină conţinutul de aer necesar.c EN 480-11 este metoda de referinţă. Pot fi utilizate alte metode de

determinare a factorului de spaţiere (de exemplu punctul modificat almetodei de măsurare ) cu condiţia ca ele să poată prezenta în mod esenţialaceleaşi rezultate ca metoda din EN 480-11.

Tabelul 27 - Condiţii specifice pentru aditivii acceleratori de priză (laconsistenţă egală):

r.Caracteristi

că Beto

n dereferin

ţă


Condiţii

Timp depriză

EN480-1mortar

EN 480-2 La 20 °C: amesteculde încercat ≥ 30 min. La5 °C: amestecul de încercat ≤ 60 % faţă deamestecul de control.


EN480-1beton dereferinţă l

prEN12390-3:1999

La 28 zile:amestecul de încercat ≥ 80 % faţă de amesteculde control

La 90 zile:amestecul de încercat ≥ faţă de amestecul de încercat la 28 zile


EN480-1beton dereferinţă l

EN 12350-7

Amestecul de încercat ≤ 2 % de volumpeste amestecul decontrol, numai dacă nu




sunt alte prevederistabilite de producător

Tabelul 28 - Condiţii specifice pentru aditivii acceleratori de întărire (laconsistenţă egală):

r.Caracteri

stică Beton de

referinţă


Condiţii



prEN12390-3:1999

La 20 °C şi 24 h:amestecul de


La 20 "C şi 28 zile:amestecul de

încercat≥

90 % faţă

deamestecul de control

La 5 °C şi 48 h:amestecul de




EN12350-7

Amestecul de încercat ≤ 2 % în volumpeste amestecul decontrol, numai dacă nusunt alte prevederistabilite de producător

Tabelul 29 - Condiţii specifice pentru aditivii întârzietori de priză (laconsistenţă egală):

r.Caracteris

tică Mortar/bet

on de referinţă Metod

ă de încercare

Condiţii

Timp depriză

EN 480-1mortar

EN480-2

Iniţial: amesteculde încercat ≥ faţă de

amestecul de control +90 min. Final: amesteculde încercat ≤ faţă deamestecul de control +360 min.

Rezistenţă la

EN 480-1beton de

prEN12390-





compresiune referinţă l 3:1999 încercat ≥ 80 % faţă deamestec de control


încercat ≥ 90 % faţă de

amestec de controlConţinut

de aer înbetonulproaspăt


EN12350-7

Amestecul de încercat ≤ 2 % de volumpeste amestecul decontrol, numai dacă nusunt alte prevederistabilite de producător

Tabelul 30 - Condiţii specifice pentru aditivii impermeabilizanţi în masă (laconsistenţă egală sau raport a/c egal)a:

r.Caracteri

stică Mortar/beto

n de referinţă Metodă

de încercare Condiţii

Absorbţiecapilară

EN 480-1mortar

EN 480-5

Încercat la 7 ziledupă 7 zile depăstrare: materialul de încercat ≤ 50 % demasă faţă deamestecul de control

ncercat la 28 ziledupă 90 zile depăstrare: amestecul de încercat ≤60 % demasă faţă deamestecul de control



prEN12390-3:1999




EN12350-7

Amestecul de încercat ≤ 2 % devolum peste amesteculde control, numai dacă nu sunt alte prevederistabilite de producător

a Toate încercările trebuie realizate fie la consistenţă egală, fie laraport a/c egal




Tabelul 31 - Condiţii specifice pentru aditivii plastifianţi/reducători deapă /întârzietori de priză (la consistenţă egală):

r.Caracteri

stică Mortar/bet

on de referinţă Metodă


Rezistenţ

ă lacompresiune

EN 480-1


prEN

12390-3:1999

La 28 zile:

amestecul de încercat≥ 100 % faţă deamestecul de control

Timp depriză

EN 480-1mortar

EN 480-2

Iniţial: amesteculde încercat ≥ amestecul de control +90 min. Final:amestecul de încercat≤ amestecul de control+ 360 min.

Reducerea apei


TasareEN 12350-2saurăspândireEN 12350-5

n amestecul de încercat ≥ 5 %comparativ cuamestecul de control



EN12350-7

Amestecul de încercat ≤ 2 % (devolum) pesteamestecul de control,numai dacă nu sunt

alte prevederi stabilitede producător

Tabelul 32 - Condiţii specifice pentru aditivii superplastifianţi/puternicreducători de apă /întârzietori de priză (la consistenţă egală):

r.Caracteri

stică

Mortar/beton dereferinţă

Metodă de încercare Condiţii



prEN12390-3:1999


încercat ≥ 100 % faţă de amestecul de control


încercat ≥ 115 % faţă de amestecul de control

Timp de EN 480- EN 480-2 Iniţial: amestecul




priză 1 mortar de încercat ≥ amesteculde control + 90 min.

Final: amesteculde încercat ≤ amesteculde control + 360 min.

Reducerea apei


TasareEN 12350-2sau răspândireEN 12350-5

n amestecul de încercat ≥ 12 %comparativ cuamestecul de control



EN12350-7

Amestecul de încercat ≤ 2 % (devolum) peste amesteculde control, numai dacă nu este stabilit altfel deproducător

Tabelul 33 - Condiţii specifice pentru aditivii superplastifianţi/puternicreducători de apă /întârzietori de priză (la raport a/c egal)

r.Caracteris

tică Mortar/bet

on de referinţă Metodă


Menţinerea consistenţei

EN 480-1beton dereferinţă IV

TasareEN 12350-2saurăspândireEN 12350-5

60 min după adăugare, consistenţaamestecului de încercat nu trebuie să scad

ăsub valoarea

consistenţeiamestecului de control


EN 480-1beton dereferinţă IV

prEN12390-3:1999




EN12350-7

Amestecul de încercat ≤ 2 % (devolum) pesteamestecul de controlnumai dacă nu estestabilit altfel deproducător




Tabelul 34 - Condiţii specifice pentru aditivii plastifianţi/reducători deapă /acceleratori de priză (la consistenţă egală):

r.Caracteris

tică Mortar/bet

on de referinţă Metodă de

încercareCondiţii

Rezistenţ

ă lacompresiune

EN 480-1


prEN

12390-3:1999

La 28 zile,

amestecul de încercat ≥ 100 %faţă de amesteculde control

Timp depriză iniţial

EN 480-1mortar

EN 480-2 La 20 °Camestecul de încercat ≥ 30 min.La 5 °C amesteculde încercat ≥ 60 %faţă de amestecul

de controlReducere

a apeiEN 480-1

beton de.referinţă l


în amestecul de încercat ≥ 5 %comparativ cuamestecul de control



EN 12350-7

Amestecul de încercat ≤ 2 % (devolum) pesteamestecul de controlnumai dacă nu este

stabilit altfel deproducător

CERINŢE DE BAZĂ PRIVIND COMPOZIŢIA BETONULUI

Amestecul de beton proiectatAlegerea componenţilor şi stabilirea compoziţiei betonului proiectat

se face de către producător pe baza unor amestecuri preliminare stabiliteşi verificate de către un laborator autorizat/acreditat conformreglementărilor tehnice în vigoare. În absenţa unor date anterioare se

recomandă efectuarea unor amestecuri preliminare. În acest cazproducătorul stabileşte compoziţia betonului astfel încât să aibă consistenţa necesară, să nu se segrega şi să se compacteze uşor.Betonul întărit trebuie să corespundă cerinţelor tehnice pentru care a fostproiectat şi în mod special să aibă rezistenţa la compresiune cerută. Înaceste cazuri, amestecurile de probă ale betonului în stare întărită trebuie să fie supuse încercărilor pentru determinarea caracteristicilor de




durabilitate prevăzute în prezentele caiete de sarcini şi pentru verificarea îndeplinirii condiţiei de clasă. Betonul trebuie să fie durabil şi să realizezeo bună protecţie a armăturilor.

Compoziţia betonului trebuie proiectată având în vedere prevederileNE 012/2007 şi particularizările prezentate în prezentul caiet de sarcini.

În cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele datede bază:- clasa de rezistenţă;- dimensiunea maximă a granulei agregatelor şi zona de

granulozitate;- consistenţa betonului proaspăt;- date privind compoziţia betonului:- raportul A/C maxim;- tipul şi dozajul minim de ciment;- tipul şi procentul de aditiv;

- gradul de impermeabilitate obţinut;- gradul de gelivitate obţinut;- gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului- tipul de agregate;

Compozi ţ ia proiectat ă a betonului se supune aprob ării beneficiarului împreun ă cu certificatele de conformitate a calit ăţ ii şi buletinele de analiz ă ale componen ţ ilor din re ţ et ă.

PREPARAREA BETONULUI

Personalul implicat în activitatea de producere şi control a betonuluiva avea cunoştinţele şi experienţa necesară şi va fi atestat intern pentruaceastă activitate.

Pentru operaţiunile de dozare şi amestecare ale betonului toateinstalaţiile şi echipamentele din dotarea unităţilor de producere abetonului trebuie să asigure prin buna lor funcţionare cerinţele pentruacest gen de lucrări şi să fie atestate de către organismele de atestarerecunoscute în domeniu.

La dozarea materialelor componente ale betonului se admiturmătoarele abateri:

-

agregate + 3%- ciment şi apă + 2%- aditivi + 5%

Aceste abateri se referă la dozarea componenţilor, respectiv la eroriale operatorului la preparare.

Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecareforţată sau cu cădere liberă. În cazul utilizării agregatelor cu granule maimari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cădere liberă.




Prin amestecare trebuie să se obţină o distribuţie omogenă amaterialelor componente şi o lucrabilitate constantă.

Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră seva face începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.

Amestecarea componenţilor betonului se va face până la obţinerea

unui amestec omogen. Durata amestecării depinde de tipul şi compoziţiabetonului, de condiţiile de mediu şi de tipul instalaţiei.Durata de amestecare va fi de cel puţin 45 sec. de la introducerea

ultimului component.Durata de amestecare se va majora după caz pentru:utilizarea de aditivi sau adaosuri;perioade de timp frigurosutilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm).Temperatura betonului proaspăt la începerea turnării va fi cuprinsă

între 50

C şi 300

C.Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menţinere abetonului în buncărul tampon va fi de maximum 20 minute.

La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonuluipe o durată mai mare de o oră este obligatoriu ca toba betonierei să fiespălată cu jet puternic de apă sau apă amestecată cu pietriş şi apoiimediat golită complet.

În cazul betonului deja amestecat (preparat la staţii, fabrici debetoane) executantul trebuie să aibă informaţii de la producător în ceeace priveşte compoziţia betonului pentru a putea efectua turnarea şi

tratarea betonului în condiţii corespunzătoare, pentru a putea evaluaevoluţia în timp a rezistenţei şi durabilităţii betonului din structură.Aceste informaţii trebuie furnizate utilizatorului (executantului)

înainte de livrare. Producătorul va furniza utilizatorului pentru fiecarelivrare a betonului următoarele informaţii de bază:

- denumirea staţiei producătoare de beton;- denumirea organismului care a efectuat certificarea de

conformitate a betonului, seria înregistrării certificatului şi actuldoveditor al atestării staţiei;

- data şi ora exactă la care s-a efectuat încărcarea şi precizarea

orei la care s-a realizat primul contact între ciment şi apă;- numărul de înmatriculare a mijlocului de transport;- cantitatea de beton (m3)

Bonul de livrare trebuie să dea următoarele date pentru amestecul(compoziţia) proiectat(ă):

- clasa de rezistenţă;- clasa de consistenţă a betonului;- tipul, clasa, precum şi dozajul cimentului;




- tipul de agregate şi granula maximă;- tipurile de aditivi şi adaosuri;- date privind caracteristicile de durabilitate ale betonului (ex.:

gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc) înconformitate cu cerinţele de durabilitate stabilite prin prezentul

caiet de sarcini.- clasa de rezistenţă;- data şi ora plecării din staţie;- data şi ora sosirii la locul de punere în operă;- confirmarea de primire a betonului;- temperatura betonului la livrare şi temperatura mediului

ambiant la locul de punere în operă;- rezultatul determinării consistenţei betonului, determinare

efectuată la locul de punere în operă.După maximum 30 de zile de la livrarea betonului producătorul este

obligat să elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfă.Rezultatele necorespunzătoare obţinute pentru probele de beton întărit vor fi comunicate utilizatorului în termen de 30 de zile de la livrareabetonului, condiţie ce va fi consemnată obligatoriu în contractul încheiat între părţi.

De asemenea o altă condiţie ce va fi consemnată obligatoriu încontractul încheiat între executantul lucrării şi producătorul de beton esteprezentarea reţetei în vederea supunerii aprobării beneficiarului împreună cu rezultatele obţinute pentru betonul proiectat, reţetă ce nupoate fi considerată ca fiind secretă faţă de beneficiar.

Stabilirea compoziţiei betonului se va efectua în conformitate cuprevederile Anexei I.5 din NE 012/2007.Reţeta înaintata spre aprobare beneficiarului va fi însoţită în mod

obligatoriu de următoarele date:- documentele de certificare a calităţii materialelor

utilizate în reţetă şi agrementele tehnice pentru materialelecare nu sunt cuprinse în reglementările tehnice româneşti;

- buletinele de analiză pentru verificarea calităţiimaterialelor utilizate în reţetă;

- cerinţele de durabilitate prevăzute de proiectant-

gradul de omogenitate asigurat la prepararea betonului- calculul privind stabilirea compoziţiilor de bază şipreliminare, în conformitate cu prevederile Anexei I.5 din NE012-99

- rezultatele obţinute atât la vârsta de 7 zile cât şi la 28de zile pe cilindri şi cuburi, numărul de epruvete supuse încercării fiind de minim 12 (câte 6 pentru fiecare vârstă dincare 3 pe cilindri şi 3 pe cuburi);




ARMAREA BETONULUI

Oţelurile pentru betonul armat trebuie să se conformeze„Specificaţiei tehnice privind cerinţe şi criterii de performanţă pentruoţelurile utilizate în structuri din beton”.

Tipurile de oţel utilizate în elementele de beton armat trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în standardele de produs STAS 438/1pentru OB37 şi profilate PC52.

Oţelurile de alte tipuri inclusiv provenite din import, trebuie să fieagrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită de un document de calitate (certificat decalitate/inspecţie, declaraţie de conformitate a calităţii) şi după certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după certificatul de conformitate.

Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producătortrebuie să conţină următoarele informaţii:- denumirea şi tipul de oţel, standardul utilizat;- toate informaţiile pentru identificarea loturilor;- greutatea netă;- valorile determinate privind criteriile de performanţă.- Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o

etichetă, bine legată care va conţine:- marca produsului;- tipul armăturii;-

numărul lotului şi al colacului sau legăturii;- greutatea netă;- semnul CTCOţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat

privind calitatea produselor care va conţine toate datele din documentelede calitate eliberate de producătorul oţelului beton.

Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate dearmătură vor fi transportate şi depozitate astfel încât să nu suferedeteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/saubetonul sau aderenţa beton-armătură.

Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şidiametre în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să asigure.

- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii,- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui

sortiment şi diametru.




Controlul calităţii oţelului se va face în conformitate cu prevederilecap.17 din NE 012/2007.

Fasonare barelor, confecţionare şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului.

Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza

prevederile proiectului, ţinând seama de posibilităţile practice de montareşi fixare a barelor, precum şi de aspecte tehnologice de betonare şicompactare. Dacă se consideră necesar se va solicita reexaminarea decătre proiectant a dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.

Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite:- deteriorarea mecanică (de ex.: crestături, loviri, etc.);- ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;- contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de

aderenţă sau pot produce procese de coroziune.Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, scop în

care se vor îndepărta:- eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor;- rugina în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite

prin sudură.După îndepărtarea ruginii reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să

depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs.Oţelul-beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie

îndreptate înainte de a se proceda la tăiere şi fasonare fără a sedeteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1mm/m).

Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, înaşa fel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrareaformei şi curăţeniei lor până în momentul montării.

Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub – 10 0C. Barelecu profil periodic cu diametru mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.Fasonarea, montarea şi legarea armăturilor se vor executa înconformitate cu prevederile NE 012/2007. Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi conform prevederilorEurocod 2. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prinsuprapunere fără sudură sau prin sudură funcţie de diametrul / tipul

barelor, felul solicitării, zonele elementului (de ex.: zone plasticepotenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:

- suprapunere;- sudură;- manşoane metalo-termice;- manşoane prin presare.




Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă înconformitate cu prevederile Eurocod 2.

Înnădirea armăturilor prin sudură se poate face prin procedee desudare obişnuită (sudură electrică prin puncte, sudare electrică cap lacap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc electric prin

suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric –sudare în cochilie, sudare în semimanşon de cupru – sudare în mediu debioxid de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice referitoare lasudarea armăturilor din oţel – beton (C 28 şi C 150), în care sunt indicateşi lungimile minime necesare ale cordonului de sudură şi condiţiile deexecuţie.

Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oţeluri alecăror calităţi au fost îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă).

Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice(manşoane metalo – termice, prin presare sau alte procedee) este

admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sauagrementelor tehnice.La înnădirile prin bucle, raza de curbură interioară a buclelor trebuie

să respecte prevederile Eurocodului 2.Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat

trebuie realizată o dispunere corespunzătoare a distanţierilor dinmateriale plastice, mortar. Este interzisă utilizarea distanţierilor dincupoane metalice sau din lemn.

În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametreleprevăzute în proiect, se poate proceda la înlocuirea acestora numai cu

avizul proiectantului.Distanţele minime respectiv maxime rezultate între bare precum şidiametrele minime adoptate trebuie să îndeplinească condiţiile din SREN 1992 sau din alte reglementări specifice.

Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun lacartea construcţiei.

III. DESCRIEREA LUCRARILOR DE EXECUTIE

Chesoane circulare din beton armat

Chesoanele din beton armat (de forma circulara sau trapezoidala)sunt lucrari de consolidare cu dublu rol:

- de stabilizare a versantului prin crearea de bolti de presiuneintre

chesoane; - de asanare a terenului printr-un sistem de drenuri forate orizontaldin




chesoane.

Lucrarea se masoara la metru cub de cheson armat. Executiaacestor chesoane comporta urmatoarele operatiuni:

- executia platformei de lucru si amenajarea platformei de lansare achesonului;

- executia primului tronson (cutitul chesonului) si lansarea lui; - turnarea celui de-al doilea tronson (inel in cazul chesoanelor

circulare) al chesonului si lansarea lui;- turnarea si lansarea celorlalte tronsoane (inele) ale chesonului pana

la atingerea cotei din proiect. Se va urmari incastrarea chesoanelorminimum 1,0 m in teren stabil;

- executia radierului din beton simplu C8/10. Dupa aducerea la cota a chesoanelor se trece la:- executia drenurilor forate conform caietului de sarcini.

CAPI. DESCRIEREA OPERATIUNILOR

Art. 1. Executia si amenajarea platformei de lucruSe va acorda o atentie deosebita executarii platformei deoarece de

aceasta depinde verticalitatea chesonului.Platforma de lucru se va realiza din balast (0-71 )mm (SR 662) in

grosime de 30 + 10 cm intretinere.Amenajarea platformei de lucru cuprinde operatiile enumerate mai

jos: - trasarea platformei de lucru;

- curatirea terenului;- indepartarea stratului vegetal; - transportul pamantului in depozit; - imprastierea balastului;- udarea balastului pana la realizarea umiditatii optime de

compactare; - compactarea mecanica a balastului cu mijloace mecanice

corespunzatoare astfel incat sa asigure un grad de compactare de cel putin95%.

Art. 2. Executia primului tronson (cutitul chesonului) si lansarea lui.Pe platforma nivelata se executa cutitul chesonului din beton C12/15

care se va arma cu OB 37 si PC52.Stratul de acoperire cu beton al armaturii va fi min de 5 cm.Betonul va fi in mod obligatoriu vibrat si se va turna fara intreruperi.

Protejarea betonului se va face corespunzator conditiilor climaticeexistente.




Dupa decofrare partea exterioara a cutitului se va nivela si sclivisi astfelincat sa nu prezinte asperitati.

Sapatura manuala incepe de jur imprejurul cutitului, simetric, intronsoane de 1 m si pe o adancime de cca. 0,1 m. Se vor evita sapaturi peinaltime mai mare de 1 m sub cutitul chesonului fara masuri speciale de

protectie. Sapatura in interior se poate incepe dupa ce betonul a depasit50% din clasa.

Art. 3. Turnarea celui de-al doilea tronson al chesonului si lansarea lui.La realizarea tronsonuiui (inelului) se va tine seama de plansele de

cofrare si armare din proiect. Se va avea grija sa se lase goluri in cofrajede φ 200 mm pentru captarea apelor din strat, cat si pentru drenurile forate sievacuarile necesare. Amplasarea acestor goluri se va face conformdetaliilor din planse. Golurile se realizeaza prin cuprinderea in cofraj printrearmaturi a unor tevi PVC cu diametrul corespunzator.

Pentru amplasarea platformei de forare, epuismente si scara de accesse vor monta praznuri pentru fixarea lor prin buloane.Operatiunile expuse in cadrul acestui articol se vor repeta pentru fiecare

tronson (inel) in parte, pana la atingerea cotei superioare a chesonuluiconform proiect.

Pentru fiecare cheson se va deschide o fisa de catre antreprenor incare se va nota: data turnarii betonuiui, cimentul folosit, naturaagregatelor, armarea confonn plansei, iar dupa patrunderea cutitutui inpamant se vor nota natura straturilor intalnite, consistenta lor, culoarea,cotele la care apar infiltratiile, debitul de apa, cota planului de alunecare

(daca exista), obstacole intalnite, etc.

Art. 4. Executia radieruluiPe fundul chesonului se toarna un beton simplu C 8/10 de 1,3 m

grosime pentm colectarea apelor care urmeaza sa fie evacuate prindrenurile forate de evacuare.

CAP II. VERIFICAREA CALITATII

Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere

calitativ. pe parcursul executarii este obligatoriu sa se faca verificari latoate fazele de executie, dupa cum urmeaza:

Art.5. Executia platformei de lucruRealizarea platformei de lucru se va verifica in mod continuu, de la

caz la caz, visual sau prin metode topografice;




- verificarca balastului (SR 662) se face pe loturi de acelasi fel deagregate prin metoda verificarii de lot urmarindu-se granulozitatea,.corpuri straine, parti levigabile, echivalentul granule plate si circulare.-verificarea gradului de compactare al platformei.

Art.6. Saparea, armarea si betonarea chesonului Controlul de calitate al acestei operatiuni va avea in vedereurmatoarele aspecte:

- natura terenului sapat si nivelul infiltratiilor (care trebuie sacorespunda cu cel avut in vedere la proiectare).

- cota si adancimea chesonului;- incastrarea in terenul de baza;- verticalitatea chesonului; - verificarea modului de armare conform proiectului:- armatura sa nu fie murdara de ulei, vopsea, pamant sau alte

impuritati; - acoperirea cu beton a armaturii sa fie cea prevazuta in proiect;- verificarea dimensiunilor in plan a cofrajeior si pozitionarea golurilor

pentru drenurile forate;- verificarea turnani betonului fara intreruperi; - la turnarea in etape se va respecta ca turnarea etapei urmatoare sa

nu depaseasca timpul de priza al betonului turnat in etapa anterioara incazul nefolosirii intarzietorilor de priza;

In caz contrar rostul de turnare se executa astfel: - se curata suprafata rostului indepartand murdaria si resturile de

betonneaderent;- se traseaza suprafata cu sprit de ciment (ciment, apa si nisip

in cantitate mica);

Foraje drenante prin metoda tubajelor presate (PIPE – JACKING) cudiametre pânã la 300 mm

Procedeul prezintã avantaje multiple nefiind dependent deadâncimea de pozare a conductelor si pãstreazã intactã structura

naturalã a solului deasupra zonei forate. Din aceste motive se preteazãla subtraversarea drumurilor, a strãzilor, a cãilor ferate fãrã a deranjacirculatia normalã.

Lucrãrile premergãtoare constau din executia unei incinte de lansarecu dimensiunile minime de 3 m x 2,5 m x 0,8 m în care se introduceinstalatia hidraulicã de presat si forat.




În functie de caracteristicile fizico - mecanice a terenului de traversatse alege tehnologia de executie: presare cu sabot recuperabil saupierdut respectiv presare cu foraj.

În conditiile în care se traverseazã un teren necoeziv acvifer,mlastinos, deformabil, capul coloanei se echipeazã cu un con metalic

(sabot).În conditiile unui teren tare cu incluziuni de rocã sau bolovani,

coloana se echipeazã cu un siu armat prin care se introduce coroanaarmatã sau sapã cu role pentru forat.

Se ghideazã coloana pe directia doritã ši se executã presarea ei.Dacã forta de presare este mai micã de 200 KN se monteazã un noutronson de tubaj si presarea continuã pânã la depasirea acestei forte.

Dacã împingerea coloanei necesitã o fortã mai mare de 200 kN seintroduce coloane de foraj si presarea continuã concomitent cu

evacuarea materialului forat.

UTILAJE ŞI DISPOZITIVE

Pentru executia forajelor orizontale prin procedeul tubajelor presateeste necesarã o unitate compusã din:

2.1. Instalatie hidraulicã de presat si forat cu urmãtoarelecaracteristici:

• Putere motor electric 20 kW;• Pompã hidraulicã tip 712 EX-25 sau 716 EX–25 cu Q = 31,12 l / minut ši Pmax = 200 bar;

• Motor hidraulic rotativ tip R – 3 A – 0040.0.0 cu nmaz = 96rot/minut ; nmin = 5 rot/minut;

• Cilindrii hidraulici 2 x 190 KN = 380 KN

2.2. Coloanã de tubaje de otel cu D corespunzãtor diametruluiforat, cu grosime minimã 8 mm îmbinate prin filet din corp si cu siu

armat.

2.3. Coloanã de foraj: simplã sau cu snek, cu coroane armate sausape cu role.

2.4. Pompã de noroi Q = 2,5 – 5 mc / h, P = 40 bar




2.5. Scule si dispozitive specifice activitãtii de foraj (clesti cu lant,sarniere, siuri, sape, scule de instrumentaøie).

TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE

- Procesul începe cu ghidarea primului tronson de tubaj pe undispozitiv cu centrori sau printr-un tubaj de protectie cimentat, executat în avans.

- Se preseazã primul tronson de tubaj independent sau concomitentcu forajul, dupã cum forta de presare este mai micã sau mai mare de200 KN, pânã la refuz.

- Se preseazã în continuare în acelasi mod restul de tronsoane pânãla strãpungerea în spatiul de receptie.

- Se lanseazã în tubaj tronsoanele de conductã utilã si se ancoreazã

în spatiul de iesire.- Se extrag tronsoanele de tubaj, verificând permanent integritatea

conductei utile; concomitent cu rambleierea spatiului rãmas liber cufluide autoîntãritoare sau în cazul drenurilor cu material granular.Fluidele de rambleiere vor avea caracteristicile specificate în proiecte.

VERIFICĂRI

În timpul sãpãrii se verificã pe cale opticã (topo, laser) devierile

realizate si se corecteazã cu pene de deviere.

IV. PROTECŢIA MEDIULUI

1. GeneralităţiPrezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile privind protecţia

mediului ce trebuie respectate la executia lucrarilor prevăzute în proiectultehnic.

Executantul lucrărilor va respecta legislaţia românească referitoarela protecţia mediului după cum urmează: Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicata Legea nr. 137/1995 - Legea protecţiei mediului Legea nr. 26/1996 - Codul silvic Legea nr. 107/1996 - Legea apelor




Ordonanţa Guvernului nr. 27/1992 privind unele masuri pentruprotecţia patrimoniului cultural naţional

Ordonanţa Guvernului nr. 33/1995 privind masurile pentrucolectarea, reciclarea şi reintroducerea în circuitul productiv adeşeurilor refolosibile de orice fel

Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic aldrumurilor Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 - pentru aprobarea Normelor

speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.

462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţiaatmosferei şi a Normelor metodologice privind determinareaemisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare

Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a

activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea

Normelor de igiena şi a recomandărilor privind mediul de viaţă alpopulaţiei.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78 din 16 iunie 2000 privindregimul deşeurilor

Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privindevaluarea poluării mediului

Legislaţia Uniunii Europene va fi respectată cu precădere faţă delegislaţia românească

2. Protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestreProtecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin masuri

adecvate de gospodărire, conservare, organizare şi amenajare ateritoriului, este obligatorie pentru executanţii lucrărilor de construcţii.

Antreprenorul este obligat ca, înaintea amplasării şantierului, să obţină acordul de mediu. Amplasamentul organizării de şantier se face,de preferinţă, în zone neîmpădurite, zone care şi-au pierdut total sau

parţial capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice,stabilirea acestuia făcându-se pe baza de studii ecologice, avizate deorganele de specialitate.

Antreprenorii lucrărilor de drumuri, lucrări amplasate pe terenuriagricole şi forestiere, sunt obligaţi să ia masuri de depozitare a stratuluide sol fertil decopertat, în vederea refolosirii acestuia, de prevenire aeroziunii solului şi de stabilizare permanenta a suprafeţelor drumurilor înlucru, în special înaintea perioadei de iarnă.




Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie, antreprenorul va luamasuri pentru asigurarea stabilităţii solului, corelând lucrările deconstrucţie cu lucrările de ameliorare a terenurilor afectate.

Beneficiarii lucrărilor de investiţii, care deţin terenuri pe care nu lemai folosesc, vor proceda la redarea acestora în conformitate cu legea

privind regimul juridic la drumurilor.Executanţii lucrărilor de construcţii, care prospectează sauexploatează resursele subsolului, au următoarele obligaţii:

a) să solicite şi să obţină acord şi/sau autorizaţie de mediu,potrivit legii, şi să respecte prevederile acestora;

b) să refacă terenurile afectate, să asigure încadrarea lor înpeisajul zonei şi le aducă la parametrii productivi şi ecologici naturali saula un nou ecosistem funcţional, constituind în acest scop fondul degaranţie necesar conform prevederilor legale, şi să monitorizeze zona;

c) să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau pe cele

competente, potrivit legii, despre orice situaţii accidentale care pun înpericol ecosistemul terestru şi să acţioneze pentru refacerea acestuia.Protecţia mediului forestierÎn cursul execuţiei lucrărilor şi pe durata exploatării şi întreţinerii atât

antreprenorul general, cat şi administratorul drumului vor lua toatemasurile de protecţie a fondului forestier în conformitate cu cerinţelelegislaţiei în vigoare. Zonele în care s-au depozitat materialele provenitedin excavaţii vor fi reamenajate la terminarea lucrărilor, conformcondiţiilor impuse prin acordul de mediu.

3. Protecţia atmosfereiPrin protecţia atmosferei se urmăreşte prevenirea, limitareadeteriorării şi ameliorarea calităţii acesteia pentru a evita manifestareaunor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi a bunurilormateriale.

Executantul lucrărilor are următoarele obligaţii în domeniu:a) să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând

masuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţiloratmosferici;

b) să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu

sisteme de măsura, să asigure corecta lor funcţionare, să asigurepersonal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentruconformare, autorităţilor pentru protecţia mediului, datele necesare;

c) să îmbunătăţească performantele tehnologice în scopul reduceriiemisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesclimitele maxime admise;

d) să asigure, la cererea autorităţilor pentru protecţia mediului,diminuarea, modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare;




e) să asigure masuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţiafonica a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, să verifice eficientaacestora şi să pună în exploatare numai pe cele care nu depăşescpragul fonic admis.

4. Regimul deşeurilorPrincipalele produse generate de activitatea de construcţie şi întreţinere, ce pot fi clasate că deşeuri, sunt materialele rezultate dindecapări şi din demolări.

În activitatea de construcţie se va tine seama de reglementările învigoare în colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea deşeurilor.

Obligaţiile ce rezulta din prevederile Legii nr. 137/1995 sunturmătoarele:- se vor recicla deşeurile refolosibile, prin integrarea lor, în măsuraposibilităţilor, în lucrările de drumuri, în conformitate cu încercările de

laborator;- deşeurile ce nu pot fi reciclate prin integrarea în lucrările de construcţiise vor colecta, depozita şi preda centrelor de colectare sau se vorvalorifica direct prin predare la diverşi consumatori;- se vor depozita deşeurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafeţespecial amenajate în acest scop;- se vor respecta condiţiile de refacere a cadrului natural în zonele dedepozitare, prevăzute în acordul şi/sau autorizaţia de mediu;- întreţinerea utilajelor şi vehiculelor folosite în activitatea de construcţieşi întreţinere a drumurilor se efectuează doar în locuri special amenajate,

pentru a evita contaminarea mediului.În cazul accidentelor în care sunt implicate autovehicule, ridicareacaroseriilor, curtarea locului accidentului de resturi de metal şi sticla,decopertarea solului îmbibat cu produse petroliere şi alte substanţepericuloase, refacerea vegetaţiei, precum şi repararea îmbrăcăminteirutiere şi lucrările de consolidare a drumurilor avariate intra în sarcinacelor vinovaţi de producerea incidentului, conform normelor în vigoareprivind stabilirea şi sancţionarea contravenienţilor la normele privindexploatarea şi menţinerea în buna stare a drumurilor publice.

Deşeurile periculoase se identifică şi se înregistrează la fiecare loc

de producere, de descărcare sau de depozitare.Unităţile care produc, valorifica, colectează sau transporta deşeuripericuloase trebuie să asigure condiţiile necesare pentru depozitareaseparata a diferitelor categorii de deşeuri periculoase, în funcţie deproprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor destingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz deincendiu. Se interzice amestecul diferitelor categorii de deşeuri




periculoase, precum şi al deşeurilor periculoase cu deşeurinepericuloase.

În scopul îmbunătăţirii securităţii operaţiunilor de valorificare şieliminare, amestecul de deşeuri periculoase cu alte deşeuri, substanţesau materiale se poate face numai cu acordul autorităţilor competente.

Producătorii de deşeuri au următoarele obligaţii:- să ia masurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor

de deşeuri rezultate din activităţile existente;- să nu pună în circulaţie produse, dacă nu exista posibilitatea

eliminării acestora că deşeuri;- să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activităţile

specifice, astfel încât să se reducă la minimum posibilcantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii;

- să ambaleze produsele în mod corespunzător, pentru apreveni deteriorarea şi transformarea acestora în deşeuri;

- să evite formarea unor stocuri de materii prime, materialeauxiliare, produse şi subproduse ce se pot deteriora ori potdeveni deşeuri că urmare a depăşirii termenului de valabilitate;

- să valorifice în totalitate, dacă este posibil din punct de vederetehnic şi economic, subprodusele rezultate din proceseletehnologice;

- să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase saudeşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase;

- să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvateoperaţiunilor aferente gestionarii deşeurilor în condiţii de

securitate a muncii;- să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări

necontrolate de deşeuri în mediu;- să ia masurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să

se facă în condiţii de respectare a reglementarilor privindprotecţia populaţiei şi a mediului;

- să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locurineautorizate;

- să separe deşeurile înainte de colectare, în vedereavalorificării sau eliminării acestora;

-

să desemneze o persoana, din rândul angajaţilor proprii, caresă urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzutede lege în sarcina producătorilor de deşeuri.

- să ţină evidenţa deşeurilor şi operaţiunilor cu deşeuri înconformitate cu prevederile legale în vigoare;

- să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control lametodele, tehnologiile şi instalaţiile pentru tratarea,




valorificarea şi eliminarea deşeurilor tehnologice, precum şi ladocumentele care se refera la deşeuri;

- să prevadă şi să realizeze masurile restrictive necesare caretrebuie să fie luate după închiderea amplasamentelor şi încheierea activităţilor."

- Producătorii de deşeuri sunt obligaţi să implementeze „Planulnaţional de gestiune a deşeurilor "- Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase au obligaţia

să elaboreze, în condiţiile legii, planuri de intervenţie pentrusituaţii accidentale şi să asigure condiţiile de aplicare aacestora.

- Producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigurevalorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sauprin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate, învederea valorificării sau eliminării acestora; livrarea şi primirea

deşeurilor de producţie, deşeurilor menajere, deşeurilor deconstrucţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase, învederea eliminării lor, trebuie să se efectueze numai pe bazade contract.

- Producătorii şi deţinătorii de deşeuri îşi vor organiza sistemulpropriu de eliminare a deşeurilor, dacă deşeurile nu pot fipreluate de unităţi specializate din sistemul organizat în acestscop.

- Antreprenorul are următoarele obligaţii:- să depună separat deşeurile şi deşeurile de ambalaje

reciclabile acolo unde exista recipiente special destinateacestui scop;- să nu abandoneze şi să nu depoziteze deşeurile în afara

locurilor destinate acestui scop;- să valorifice deşeurile combustibile şi degradabile biologic, iar

pe cele nerecuperabile să le depună în depozitul final dedeşeuri al localităţii.




V. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII

1. La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile deprotecţia muncii prevăzute în legislaţia în vigoare.

2. Echipele de muncitori vor intra în lucru după efectuareaobligatorie a instructajului de protecţia muncii, instructaj care seva relua periodic.

3. Zonele de lucru vor fi marcate cu placaje şi inscripţiiavertizoare.

4. Se vor face amenajări speciale pentru lucrul la înălţime (podinede lucru, parapeţi, dispozitive de ridicat omologate).

5. Toate dispozitivele, mecanismele şi utilajele vor fi verificate înconformitate cu normele în vigoare.

6. Muncitorii vor purta obligatoriu cască de protecţie.

7. Pentru lucru la înălţime, muncitorii vor purta centura desiguranţă.

8. Şeful punctuilui de lucru va lua toate măsurile necesare pentruasigurarea procesului de execuţie în condiţii optime şi desecuritate.

VI. RECEPTIE LUCRĂRI ŞI MATERIALE

1. GeneralităţiObiect şi domeniu de aplicare

Prezentul punct din caietul de sarcini stabileşte condiţiile tehnicegenerale de calitate privind:

− efectuarea recepţiei materialelor anterior punerii în lucrare încadrul lucrărilor;

− efectuarea recepţiei lucrărilor pe faze, în conformitate cuprogramul de control al calităţii lucrărilor şi cu programul de control în faze determinante;

−

efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor;− efectuarea recepţiei finale.

La efectuarea recepţiei materialelor anterior punerii în operă încadrul lucrărilor şi la efectuarea recepţiei lucrărilor pe faze, înconformitate cu programul de control al calităţii lucrărilor şi cu programulde control în faze determinante vor fi luate în considerare particularităţileprecizate în caietele de sarcini specifice fiecărui tip de material (acolo




unde este cazul) şi în caietele de sarcini specifice fiecărei categorii delucrări, caiete de sarcini cuprinse în conţinutul Proiectului Tehnic.

Prezentul caiet de sarcini stabileşte şi condiţiile şi modul deefectuare a recepţiilor parţiale ale lucrării.

2. Recepţia materialelor anterior punerii în lucrare

La sosirea pe şantier a materialelor care urmează a fi puse în operă dirigintele de şantier este obligat să solicite Contractorului documentelede certificare a calităţii materialelor (certificatele de calitate saucertificatele de conformitate a calităţii) şi să nu admită aprovizionarea peşantier cu materiale neînsoţite de documentele de certificare a calităţii,sau la care înscrisurile conţinute în aceste documente nu sunt conformecu condiţiile minime impuse prin caietele de sarcini specifice fiecărui tipde material (acolo unde este cazul) şi în caietele de sarcini specifice

fiecărei categorii de lucrări.Dirigintele de şantier este obligat să verifice existenţa în

documentele de certificare a calităţii materialelor a înscrisurilor privindcondiţiile minime de calitate impuse de standardul de produs şi caietul desarcini specific lucrării pentru care se aprovizionează materialulrespectiv.

De asemenea dirigintele de şantier este obligat să verificecorespondenţa între cantitatea de material pentru care a fost emiscertificatul de calitate şi cantitatea reală aprovizionată de Contractor.

Înaintea punerii în operă a materialelor Contractorul este obligat laverificarea calităţii materialelor aprovizionate şi încadrarea în condiţiilorminime impuse prin caietul de sarcini specific lucrării respective. Laverificarea calităţii materialelor Contractorul este obligat la efectuareaprin intermediul unui laborator autorizat (pentru profilul şi încercărilerespective) a încercărilor şi testelor minime impuse prin caietul de sarcinispecific lucrării respective. În acest sens Dirigintele de şantier va verificaca buletinele de analiză şi încercări să fie emise numai de un laboratorautorizat pentru profilul şi încercările respective şi având autorizaţia întermenul de valabilitate.

Prelevarea probelor în vederea efectuării încercărilor şi testelor, va fiefectuată numai de către un laborant autorizat în prezenţa şi din zoneleindicate de Responsabilului de proiect, încheindu-se un proces verbal deprelevare a probelor.

Dirigintele de şantier este obligat să verifice rezultatele buletinelorde analiză şi încercări pe probele prelevate respectiv încadrarea încondiţiile minime de calitate impuse de caietul de sarcini specific lucrării




pentru care se aprovizionează materialul respectiv.

Dirigintele de şantier nu va admite introducerea în lucrare amaterialelor care nu satisfac condiţiile de mai sus.

3. Recepţia lucrărilor pe faze de execuţie

Recepţia fazei de lucrări este efectuată pe teren de către o comisieformată din reprezentanţii autorizaţi ai factorilor implicaţi în execuţialucrărilor care sunt:

- reprezentanţii Contractorului (Responsabilul Tehnic cu execuţia,controlorul de calitate, şeful punctului de lucru);

- Dirigintele de şantier (inspectorul de şantier);- reprezentantul proiectantului (acolo unde este prevăzut în

programul de control al calităţii lucrărilor)- reprezentantul Inspectoratului în Construcţii (în cazul fazelor

determinante).Întrunirea comisiei este efectuată la data şi ora anunţată în prealabil

în scris de către Contractor.

Comisia de recepţie va verifica:- existenţa documentelor de certificare a calităţii pentru

materialele aprovizionate şi puse în lucrare până la stadiulpremergător fazei supuse recepţiei;

- existenţa documentelor de verificare a calităţii materialelorpuse în lucrare prin încercări şi teste de către un laborator autorizatpentru profilul

şi încerc

ările impuse prin caietele de sarcini specifice

lucrării- existenţa şi conformitatea cu prevederile proiectului tehnic de

execuţie a documentelor încheiate până la faza supusă recepţiei,care certifică calitatea lucrărilor executate.

În funcţie de cele constatate comisia de recepţie hotărăşterecepţionarea sau nu a fazei supuse recepţiei.

În cazul respingerii recepţiei comisia de recepţie stabileşte:- refacerea parţială sau totală a lucrărilor supuse recepţiei;- mânarea recepţiei până la îndeplinirea de către Contractor a

prevederilor proiectului de execuţie şi a recomandărilor comisiei derecepţie sau după caz până la punerea la punct a documentaţiei deexecuţie în conformitate cu prevederile proiectului;

- în cazul fazelor determinante se vor respecta cu precăderemăsurile dispuse de reprezentantul Inspectoratului în Construcţii.

În cazul acceptării recepţiei comisia de recepţie consemnează acestaccept prin completarea unui Proces verbal de Recepţie pe faze, sau




după caz Proces Verbal de Recepţie Lucrări în Faze Determinante pe unformular tip al Inspectoratului în Construcţii.

4. Recepţia parţială

Autoritate contractanta va putea folosi diverse structuri, părţi de

structuri sau secţiuni ale lucrărilor ce fac parte din contract, acolo şi cândele sunt finalizate. Orice preluare a structurilor, părţilor de structuri sau asecţiunilor de lucrări, de către Autoritatea contractanta, va fi precedată de recepţia lor parţială. În orice caz, lucrările pot fi preluate, în caz deurgenţă, înainte de recepţie, cu condiţia ca sa se efectueze de cătredirigintele de şantier, un inventar al lucrărilor neefectuate încă, şi acestlucru să fi fost anterior convenit de Contractant cu dirigintele de şantier.Odată ce Autoritatea contractanta a luat în primire o structură, o parte aacesteia sau o secţiune a lucrării, Contractantului nu i se va mai cere sarepare vreo pagubă (defecte) ce ar rezulta din alte cauze decât pe cele

datorate greşelilor de execuţie sau din neprofesionalism.Dirigintele de şantier va putea, la solicitarea Contractantului şi dacă

natura lucrării permite acest lucru, sa continue cu recepţia parţială, cucondiţia ca sectoarele de drum să fie terminate şi să fie apte pentrufolosinţă, în conformitate cu documentaţia de execuţie.

În cazurile de recepţie parţială provizorie, perioada care urmează recepţiei provizorii, în care Contractantului i se poate cere sa completezelucrări sau sa remedieze defecte sau greşeli de execuţie, va de curge dela data unei astfel de recepţii parţiale sau provizorii.

5. Recepţia provizorie

Lucrările vor fi preluate de Autoritatea contractanta după ce autrecut în mod satisfăcător testele finale şi s-a emis un certificat derecepţie provizorie.

Contractantul poate cere, printr-o notă adresată dirigintelui deşantier, eliberarea unui certificat de recepţie provizorie nu mai devremede 15 zile înainte ca, după părerea Contractantului, acestea sa fieterminate şi pregătite pentru recepţia provizorie.

Dirigintele de şantier, în termen de 30 de zile de la primirea cereriiContractantului:

• va emite Contractantului certificatul de recepţie provizorie, o copie aacestuia la Autoritatea contractanta, menţionând, unde este cazul,rezervele sale şi, printre altele (inter alia), data la care, după părereasa, vor fi terminate lucrările conform contractului şi vor fi gata pentrurecepţia provizorie;




• va respinge cererea, arătând motivele acestei respingeri şispecificând ce trebuie să întreprindă Contractantul pentru a i seemite certificatul respectiv.

Daca responsabilul de proiect nu reuşeşte nici să emită certificatulde recepţie provizorie şi nici nu respinge cererea Contractantului în

decursul perioadei de 30 de zile, el va trebui sa emită certificatul înultima zi a perioadei respective. Certificatul de recepţie provizorie nu va ficonsiderat a fi admiterea faptului ca lucrările au fost finalizate în toateprivinţele. Daca lucrările sunt despărţite în contract pe secţiuni,Contractantul va fi îndreptăţit să solicite certificate separate pentrufiecare secţiune.

După recepţia provizorie a lucrărilor, Contractantul va demonta şi înlocui temporar structurile şi materialele de care nu mai este nevoiepentru realizarea contractului. El va îndepărta de asemenea, deşeurile

sau blocajele de pe şantier.Imediat după recepţia provizorie, Autoritatea contractanta poatefolosi toate lucrările, aşa cum sunt finalizate.

6. Perioada de responsabilitate pentru eventuale defecte deexecuţie (perioada de garanţie)

Contractantul va răspunde de corectarea oricărui defect saupaguba a oricărei părţi din lucrare, care ar putea sa apară sau să seproducă în perioada de garanţie sau în termen de 30 de zile după

expirarea acesteia, şi care a avut loc:• din folosirea unor instalaţii sau materiale cu defecte sau din lipsa de

profesionalism sau de execuţie greşită din partea sa;• din orice acţiune sau omisiune a sa pe durata acestei perioade.

Contractantul, pe cheltuiala sa, va corecta defectele în cel maiscurt timp. Perioada de garanţie pentru eventualele defecte deconstrucţie, pentru toate articolele înlocuite sau înnoite, va începe de ladata când înlocuirea sau reînnoirea a fost făcuta, astfel încât să-lsatisfacă pe dirigintele de şantier. Dacă contractul prevede recepţiiparţiale, perioada de garanţie pentru eventuale defecte de construcţie va

fi respinsă doar pentru partea de lucrări afectată de reînlocuiri sau înnoiri.

Daca un asemenea defect sau pagubă se produce în perioada degaranţie, Autoritatea contractanta sau dirigintele de şantier vor notificaacest lucru Contractantului. Daca Contractantul nu va remedia defectelesau pagubele în timpul perioadei limita stipulata în notificare, Autoritateacontractanta poate:




contractante, cu o copie la contract. În cazul unei nejustificate lipse deacţiune din partea dirigintelui de şantier la finele perioadei menţionatemai sus, Contractantul poate trimite o notificare oficiala Autorităţiicontractante. La sfârşitul unei noi perioade de 30 zile de la primireanotificării oficiale de către Autoritatea contractanta, certificatul de

recepţie finala trebuie sa fi fost emis deja.Cu toate ca certificatul de recepţie finala s-a emis, Contractantul şi

Autoritatea contractantă vor rămâne răspunzători în ce priveşte îndeplinirea oricărei obligaţii nerealizate ce rezulta din contract înainte deemiterea certificatului de recepţie finala. Natura şi măsura unei astfel deobligaţii va fi stabilită prin referire la prevederile contractului şi Condiţiilorspeciale.

Emiterea certificatului de recepţie finala de către Autoritateacontractanta/ Dirigintele de şantier se va face cu respectareaprevederilor HG 273/1994 .




ANEXA A

CAIET DE SARCINI GENERALE

CHESOANE CU FORAJE ORIZONTALE

REFERINŢE NORMATIVE

I. ACTE NORMATIVE

NGPM/1996 - Norme generale de protecţia muncii. Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor

şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Legea nr.10 - Calitatea în construcții; Legea nr. 50/1991 (cu completări) - Autorizarea executării

construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor Legea nr. 137/1995 - Legea protecţiei mediului HG nr. 766/1997 - Aprobarea unor regelmentări privind calitatea în

construcții HG 273/1994 - Regulamentul de receptie a lucrărilor de constructii și

instalatiiaferente acestora.

II. NORMATIVE TEHNICE

C 28-83 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel-beton. C 54-81 - Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul

carotelor C 56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

construcţii şi instalaţii aferente. C 200-81 - Instrucţiuni tehnice pentru controlul calităţii betonului la

construcţiile îngropate, prin metoda caroiajului sonic. C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcţii şi a instalaţiilor aferente NE 012-1:2007 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din

beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului NE 012/2:2010 - Normativ pentru producerea betonului și executarea

lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. Partea 2:Executarea lucrărilor din beton




NP 045-2000 - Normativ privind încercarea în teren a piloților deprobă și a piloților din fundații CP 012/1-2007 - Cod de practică pentru producerea betonului NP 074/2007 - Normativ privind întocmirea și verificarea

documentațiilor geotehnice pentru construcții

NE 013-2002 - Cod de practică pentru execuția elementelorprefabricate din beton, beton armat și beton precomprimat GT 002-1996 - Ghid practic pentru determinarea degradărilor și

rezistenței betonului și a caracteristicilor dinamicela strcuturi de betonarmat supuse seismelor, prin metode nedistructive ST 009-2005 - Specificație tehnică privind produse din oțel utilizate

ca armături: cerințe și criterii de performanță

III. STANDARDE

STAS 438/1-89 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţelbeton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate. SR EN ISO 14688-1:2004 - Cercetări şi încercări geotehnice.

Identificarea şi clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şidescriere SR EN 1008:2003 - Apa de preparare pentru beton. Specificaţii

pentru prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei,inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton SR EN 12620+A1:2008 - Agregate pentru beton SR EN 197-1:2002 - Ciment. Partea 1: Compoziție, specificații și

crieterii de conformitate ale cimenturilor uzuale SR EN 206-1:2002 - Beton. Partea 1: Specificație, performanță,

producție și conformitate SR EN 12390-6:2002/AC:2006 - Încercare pe beton întărit. Partea

6: Rezistenţa la întindere prin despicare a epruvetelor. SR EN 12350 - Încercare pe beton întărit SR EN 1992 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor din beton SR EN 1997-1 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Reguli

generale SR EN 1997-2 - Eurocod 7: Cercetarea și investigarea terenului SR EN 1998-5 - Proiectarea structurilor de rezistență la cutremur.

Fundații, structuri de susținere și aspecte geotehnice SR EN 1990:2004 - Bazele proiectării structurilor SR EN 1536 - Execuția lucrărilor geotehnice speciale. Piloți forați EN 791+A1:2009 - Mașini de forat. Securitate



SR ENV 13670-1:2007 - Execuția structurilor din beton. Partea 1:Condiții comune

STAS 1799-88 - Construcții de beton, beton armat si betonprecomprimat. Tipul și frecventa verificărilor calității materialelor șibetoanelor destinate executării lucrărilor de construcții.

SR 1848-7-04 - Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere STAS 2745-90 - Teren de fundare. Urmărirea tasărilorconstrucțiilor prin metode topografice.

STAS 7721-90 - Tipare metalice pentru elemente prefabricate debeton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice decalitate

Întocmit,

Ing. ŞTEFAN OPREA

05 caiet de sarcini cheson

Documents