04b.hayek - dreptatea sociala ca atavism

8/4/2019 04b.hayek - Dreptatea Sociala CA Atavism

1/6

DREPTATEA SOCIAL1\. CA ATAVISM1

Descoperirea sensului a ceea ee se nurneste "d~e~t~te sociala" ~ fostulla dintre principalele mele preocupari timp de mal ?lIle de zece an~. A~esuat in aceasta incereare - sau, mai curind, am aJu~s la ~oncluzl~ ca,atunci cind se retera la 0 societate aleatuita din oarneru Iiberi, eXPE&-SJa. . l1\J-are niei un in .eles. C~utarea lUotivului pentru care ea a dorninat totusi circauIl--~ecot ofscutiile polltice, fiind folosita peste tot eu succes p.ent~u promo-varea revendiCririlor a num it or g ru pu ri vizind 0 mai mare porue din ceea cee bun in viata, ramine, cu toate acestea , foarte interesanta. De aceasta mavoi ocupa In principal aici.Trebuie 1a inceput sa explic iusa pe scurt, asa cum incerc sa demonstrez~i pe larg in volumul al doitea al cartii mele La.w, Legislation an d ~ib~e,;ry,aflata in curs de publicare, de ce am ajuns sa pnvesc "dreptat~~.clai~ cafiind nimic mai mult decit 0 expresie _~r~ ~ontinut, folosita conven~ona~pentru a afirma di0 anUlne revendicaE~,_esl~j~st~ficata, i:l~~~sent~ oricaruiternei, Acest volum, ce poarta subtitlul Miraju! dreptatu sociale, esteintr-adevar menit sa-l convinga poe tn relecm ali ea no tiu nea de "drept3:esociala" , pe care le place atit de mult s-o foloseasca, = disereditata d!l:punet de vedere intelectual. Unii s-au tnclinat, d~sl~~r, ..In f~ta aeest~lljucru : daCCunefett"citul rezultat c a , dreptatea "socwla . fiind smgur~i te lde dreptate la care s-au gindit vreodata, au fost Irnpinsi catre conc~u~l~ dnici 0 utihzare a termenului "dreptate" uu are inteles. Am fost deci Sll:t s~arat in aceeasi carte cii regulile de conduita ~~dlyipu'!Jaj~t~ sln,t tot ~tlt ~oindispensabile mentinerii une i ' socre ta t i' pasmce de oaineru liberi pe ~lt~~,nlde incompatibile cu aceastastr1iduintele de a realiza dreptate~ "so~lala . '

Notiunea de "dreptate sociala" este folosita in general aZI ca ~lIlofi1rnpentru ceea ce se numea mainte ."dreptate distributi~a". Ac.easta (h~ u r m asintagma sugereaza poate rnai hine ce se In~elege pn~ ea, ~I.t~todata ara~~de ce nu poate fi aplicata rezultatelor uner econornn de plata: .nupoateexista nici 0 dreptate distributiva acolo unde nimem nu face dlstn~uHl,Dreptatea ~~e.sens numai ~ula pentru t.co~port~entul ~~~n. ~l nie]un .fel de reguillmaginaolle peIrtrucondut a persoanelor ce 1~1 lu.nu~az,~reciproc bunuri i servicii intr-o economie de piata nu ar produce 0dlstnbu\la

DREPTATEA SOCIALA CA ATAVISM 43

care sa poata fdescrisa, cu sens, ca fiind dreapta sau nedreapta, Persoanelepot sa se comporte C it se poate de drept, dar, cum efectele, pentru persoaneseparate, nu pot f i nici fixate intentionat, nici prevazute de ceilalti, starea~Ielucruri ee rezulta I1 U poate fi numita l1ici...drea:p.tU~-Leaflta.-

Completa lipsa de continut a expnisiei:dreptate sociala" se"'manifestaprinfaptul c a nu exista nici lin cons ens asupra a ce ar cere dreptateasocialalr~ s itu atii p articu lare ; p rin fap tu l canu exista niei un mijloc de v~l_ificarexmoscut, care sa de


2/6


3/6

46 EA. HAYEK - TEXTE FUNDAMENTALEdrumuri comerciale, acolo unde oamenii care scapaserii de discip linernoralei tribale stabilised comunitatr comerciale i dezvoltau treptat noilereguli ale jocului catalaxiei.Necesitatea de a fi concis rna sileste sa simplific aici intru citva Iucrurile(}isa folosesc termeni familiari acolo unde ei DU sint foarte potriviti, Atuncicind tree de 13morala cetei de vinatori, in care omul ~i-a petrecut cea malmare parte a istoriei sale, la morala care a facut posibila ordinea de piatna Societatii Deschise, sar peste lin indelungat stadiu intermediar, rou!t ma lscurt totusi dec it viata petrecuta de om intr-o mica ceata, dar totusr mullmat~lung decit eel de. care s-a bucurat deocamdata societatea urbana ~icomerciala, $icare este important deoarece de la el dateaza acele codificar]etice care au fost incorporate in invataturile religiilor monoteiste. Estevorba despre perioada vietuirii omului lntr-o societate tribala, Aceastareprezinta, in rnai multe moduri, 0 perieada de tranzitie intre ordineaconcreta a societatii primitive a oamenilor aflaji fa\a in fata, ill care tOllmembrii se cunosteau reciproc ~i serveau scopuri comune speoifice, $ 1societatea deschisa ~iabstracta, in care ordinea rezulta din respectarea docatre persoane .a acelorasi reguli abstracte ale jpcului, in timp ce acestea 1~1folosesc cunoasterea pentru a-si urmari propriile sec"puri.in timp oe emojiile noastre sint conduse inca de instinctele adecvat.~succesului midi noastre oete de vinatori, traditia noastraverbala este domi-nata de datoriile fata de "aproape" , serneuul din trib, ~iea ilriveste incnin mare masura pe strain ca fiind in afara sferei obligajiei noastre morale,

Intr-o societate in care scopuriIe .iudiviouale erau in mod necesardiferite, fiind bazate.pe cunoastere specializata, iar eforturile ajunsesera s~fie indreptate catre schimburi viitoare de produse cu parteneri ~eocaUldatnnecunoscuti, regulile comune de conduita au luat locul scopunlor ccmunespecifice, ca fundament al ordinii ~ipacii sociale, Interactiunea persoanelora devenit un joe, deoarece tot ceea ce se cerea fiecareia dintre acestea er.arespectarea regulilor, nu preocuparea pentnr un rezultat anume, altuJ, decitacela de a cistiga cele necesare sustinerii sale Si a familiei sale. Regulilecare s-au dezvoltat treptat, deoarece faceau acest joe mult mai activ, au foslin esenta legea proprieratii si legile contractului~ La rind~: lor, aceste ~,ullau facut posibila diviziunea tot rnai accentuata a muncu, precnm ~l-a~ellacomodare reciproca a eforturilor independente, pe care 0 rec:1ama 0diviziune a muncii functionala.

5Deseori nu seface 0 apreciere corecta a deplinei semniricatii a acestel

diviziuni a muncii, deoarece cel mai multi oameni 0 concep - 'in parte,

DREPTATEA SOCIALA eA A'C"-.YISM 47

dat.Qr,itiiexernplului clasic dat de Adam Smith - ca pe un aranjament deIrdlne interioara, in asa fel proiectat inctr diferite persoane sa contribuie laRlllpelesuccesive ale unui proces planificat de modelare a anumitor.produse.I)c f~pt insa, coordonarea, realizata de piata, a eforturilor diverselorIllIreJilrillderi de a furniza materiile prime, uneltele si semifabricatele nece-_l1redefinitivarii marfii ce consrituie produsul final este probabil mult maiImpotanta decitcolaborarea organizata a nurnerosilor muncitori specialisti.R:eali .: iarile pietei bazate pe cornpetitie sint in mare masura dependente

l ie a c ea s ta diviziune a muncii intre companii sa n de specializare, ~i tocmaiaceste elemente fac posibila piata. Preturile pe care producatorul le gasestedeja pe piata ii spun pe loe acestuia ce s a produca i ce mijloace sarnloseasca in productia respectiva, Dinasemenea semnale ale piejei, el.aflaeste de asteptat s a poata vinde la preturi ce acopera cheltuielile facute i~ n1 i l ; U va folosi mai multe.resurse.decit cele necesare scopului sau, Slradania

lu i egoista catre cisrig ilimpinge ~ili da rnijloacele sa fad! e xact ceea oeIt'cli)liIie sa faca pentru a amplifica la maximum sansele orica rui m em bru,I1lc$laintimplare, din societatea sa - dar numai dacii preturile la care poatelIjunge slnt -determinate exclusiv de entre fortele pietei, si nu de catrepub}rile coercitive ale guveruarii. Numai preturile determinate de piataIIber~ vor face in asa fel lncit oferta sa ega1eze cererea. Dar nu numai atit.I r ~1J1rilee piata libera asigura ,;;ica intreaga cunoastere a societiitii,afiatalntr-e stare de dispersare, sa fie luata in calcul Si folosita.Jocul pietei a condus la dezvoltarea si prosperitatea comuniratilor ce jl

pracdcau, .deoarece el rnarea.sanseie tuturor, Acest lucru era posibil intrucitremuperarea serviciilor fiecarei persoane depindea de fapte obiective, pere ij1~ J :e putea cunoaste nimeni in totalitate, si nu de parerile cuiva cuprlvire la C it s-at fi cuvenit sa aiba fiecare, Dar aceasta insemna $i c a , desihilirl(~ile Si harnicia arnplificau sansele unei persoane, ele nu-i puteauInfanta un anumit venit; .;;ie ll. procesul impersonal care utiliza intreagaunoastere dispersata fixa preturile astfel incit ele spuneau oamenilor ce saeli, m : r i j ea astfel sa se stabileasca 0 legatura cu nevoile san meritele. Cu

1l1Rte acestea, functia preturilon m arales a preturilor serviciilor, de aIImula productivitatea si ordinea depinde de capacitatea lor de.a-i informa

I l e I oamcl 1 i . c u privire la locul eel mai eficient in cadrul structurii globale a~ctivi~ltilor- locul in care este probabil c a vor aduce cea mai mareonlrib1ilie Ia rezultatul total. Daca, prin urmare, privim drept justa acea, au lll . de reruunerare care contribuie cit se poate de mult la amplificareaunseler pe care le areorice membru al comunitatii ales la illtimpJare,I I l1nci trebuie sa consideram remuneratiile detenninate de piata liberiiII , 'p~j 1!Iste.


4/6

48 FA HAYEK - TEXTE FuNDAMENTALE6

Dar acestea sint in mod inevitabil foarte diferite.deremuneratiile relativece insoteau organizarea tipului dis t inct de societate in care a trait specianoastra un timp cu multmai indelungat , ~icare, drept urrnare, domina i n c nsentimentele ce ne calauzesc, Aceasta chestiune a devenit extrem de impor-tanta d in momentul in care preturile au incetat a mai fi considerate dreplceva dependent de imprejurari necunoscute, iar guvemarea a ineeput s ncreada ca ar p ute a d ete rm in a, ell efecte benefice, preturile. Amnci c i n dguvernarea ainceput s a falsifice semnalele de prej ale.pietei, pentrua ~ a ~ o radecvarenu avea nici un rnijloc de apreciere (Si tot atit de putin ea ot lCJnealtcineva ce poseda toare informati ile sedimentate in preturi), ill sperantaca p rin aceas ta s a poata . fi. oferite benef ici i grupurilot considerate a l{lm erita in m od deoseb it , in m od inevitabil lucrurile au t aceput s a mearg ]prost. Nu numsifolosirea ef ieien ta a resurselor , ci chiar ~iperspectiv~~e~ la puteacumpara sau vinde conform asteptarilor, prin egalizarea cereru ~l "ofertei, s-au diminuat prln aceastain mare mas1i.ra.

S-ar pu tea s a fie greu d e i nj el es , da r cred c a nu ex i s t a nici un dubiu e najungem s a folosim mai multa informatie relevanta atunci cind Femuner~t innoasrra depinde indirectde imprejurari pecare nu Ie cunoastem. Fotosindlimbajul 'cibernetici i, este yorba deci despre fa ptul di mecanismul d~feedback asigura mentinerea unci ordini auto-generate, Esteceea ce 0observat.Adarn Smith, descriind drept actiunea "mlin i i . invizibile" -pentJ~a fi ridiculizat timp de douasutede an i de cei care li bateau joe f i i ra . .s~i n te l ea g lL I II tr ~ a dev a r, tocmai p en tru e li jo:2!5\!taJ~ie;~gno:a c?nceptnIC'oamenilor prrvind ce ar merita fiecare, reeompenslndu-l:dupa,suc~e.suI lo rin practicarea joeului in conditiile respectarii aceloras i reguli fMrllale,. c lproduce 0alocare' a resurselor mai eficienta decit ar putea obf ine onaoproieot, Mi se pare ea in mice joc.acceptat fntrucitimbunatateste perspectl. vele tuturor.nu numaiale celor pe carestim cum sa-i intre!lnem prin a1t~aranjamentevrezultatul trebuie considerat just, cWi vreme totille s u p u naeelor~i. Fe.gu.~i~.inimeni nu in~ala pe. ~me\:li.~~a.di ei accepts ~S~gu~i1~ptove~lAJoc, persoanele sa u grupurile care l l1v?cl i ~ute~ea~u~rnar!1pentru a devia fluxul bunurilor in favoarea lor fa c 0 l ll ~e la t~ n e - lfl(hf~renlde ceea ee putem face In afara jocului piejei pentru a asrgura un mmnnd ec en t e el oT c ar or a jo cn l n u I e f ur ni ze az a as a ceva . Nu reprezinca 0 o15,iec ll cvalabila la adresa ace~, al carul rezul ta t "depinde, pe deo parte, d~abilitatea jucatorilor : n de imp re j ur a ri ie i n di v id u a le specifice ~i,pede a l t nparte , de s im pltil nowc, faptul c a perspectivele iniliaie aIediferitelorpersoane, dei imbunlHatite pentru toli prin i u te r ru e d iu l j o cl ll u i, sintfoartO

DREPTAJEA SOC!AL'" CA ATAV[SM 49

dq,paf te '"de a fi a c el ea s i. R a sp u ns ul la 0 atare ob iec tie es te tocm ai acela caunlll i l l l r t t r e scopur i le j ocului e s t e de a da cea m ai b un a u tilizare abHitatilorInovltalii:ildiferite, eunoasterii ~i rnediului diferitelor persoane. Printre cele1 I 1 1 1 i importance resurse pe care 0 societate le poate folosi in acest m odpentru 'a _ amplifica fondul din care se extrag cistigurile persoanelor sinttocmai diferitele inzes t rar i morale, in telectuale ~im a te ria le p e c are parintiiI. pot t rans mite copiilor lo r - p arin rii dorind adesea s a acumuleze, creeze. lp t t s tJ i .ez .e numai in s copu l de a p ut ea tr an sm ir e reate a ce st ea c op ii lo r lor.

7RezuIta tu l acesrui Joe al catalaxiei va ft, asada r, neap arat acela ca

lIU1l!e110~i oameni poseda mai mult decit cons idera semenii lo r c a . ar meri ta.N n este surprinzator ci i multi ar do d sa corecteze aceasta stare de lucruripl ' l flUHJn act autoritar de redistribuire. Necazul este insa ca acel produsImnl peare ei ilconsiders disponibil pentru a fi distribuit exists numaipUIl / ru c it .rezultatele obtinute pentru diversele eforturi facute sint furnizare~~ phr~a ;f;ira nici 0 lega.tura cu meritele sau nevoile, i c a ele sint efect ivt 1CCCS&Eeentru a a rr ag e pe posesorii d e valori, ca re a u in form atii, m ijloa ceItlllieriale siabilitati personale specifice, in acele puncte :in care ei po tn l l u o e la o fiecare moment dat cea mai mare contributie. Cei ee prefers viata1 I 1I l~ tiU i: ,a z at a p e u n v en it a si gu ra t c on tr ac tu al , n ec es it ati i de a-si asurnar ls cu ei 1 :l lvederea exploatsrii oporumitatilor aflatc in perrnanenta schimbare' e l ~imt ctez;avamajati in comparajie eu posesorii uno r venituri mar l , carer t ! /.ul i~ din continua reorientare a plasarii resurselor.

Ma E i " f e venituri obtinute efectiv de cei care au succes, indiferent daca'O&t succes este meri tat sa u accidental, reprezinta un element esenjial

I lun t r l : i :ghidarea resurselor catre loeurile in care ele vor aduce cea mai maretHl t rLbut , ieIa fondul di n care toji l~i obtin partea. Nu am avea atrt de mult

d o hnplirtit,. daca nu ar fi trasai ca drept acel venit al unei persoane care,lnfrl lc lfi se , protileazn,' iI determina pe am s a aduca cea mai mare contributieII I f m : H i U : ! total. Venituri ineredibil de inalte po t astfel fi uneo ri juste. Si,

en ceesr e rnai important, libertatea d e a d ob in di a se rn en ea venituri poaten l ,1ondit, ia necesara pentru ca oamenii mai putin intreprinzjitori.vmaiputinn " r < ) ( l . o ~ j sau mai p u ti n i nt el ig e nt i s a o btina v eb .itu l reg ula e p e care sehill-C azli. .

[negalitatea, 'tata de care atH de mult i oameni au resent i inente , nu a fast1!1t\1~i" 0 a r condiiia subiaeenta a pmduceiii veniturilor relativ inalte de care, ~ l Ip eu- ra . .ei mai mul t i oamen! dinOecident. UnE par sa fie convini ea 0Mlndere, aaces tu i nivel general al veniturilor - sau eel purin 0 incetinire a


5/6

50 F.A, HAYEK - TEXTE FliNDAMENTALEritmului cresterii sale - nu ar fi un pre t prea mare pentru a obtine ceea ceei considera a fi 0 distributie m a r justa a bunurilor.' Dar astaziexista unobstacol chiar mai mare' in calea unorasemenea ambitii, Ca rezultat a lpracticari i jocului catalaxiei - unul care dll.purina atentie dreptatii, dar facemult pentru sporirea beneficiilor - populatia lumii a putut creste intr-oasemenea masura (veniturile crescind ~j ele foarte mult) incit putem rnentincaceasta crestere, ca $i cele ulterioare, nurnai dad. folosim Ia maximumjocul ce fbrteaza obtinerea celor mai mari contributii la producttvitate.

8Daca, 10 general, oamenii U\ , I apreciaza ceea ce datoreaza catalaxieisl

cit de mult depind de eapentru insai existenta lor, i dad ei au adesearesentirneute amare fata de ceea ce privesc en fiind nedreptatea implicata inea, acestea se datoreaza faptului ca ei nu au proiectat-o si, prin urmare, nuointeleg. Jocul se bazeaza pe 0 metoda de a produce beneficiipentru altii,conform careia 0 persoana va realiza eel mat mult daca, in cadrul de reguliacceptat, iSi urmareste doar propriile interese ~ care nu trebuie sa fieneaparat egoiste, in sensulobisnuit al terrnenulul, dar care sint, in oricecaz, interese proprii .

Atitudinea morala pe care 0 reclama aceasta ordine nu numai din parteaintrepriri.zatorului, dar ~i a rum ror celor nurn iti in mod curios "self-ernployed" I,cei ce lrebUie'sa aleaga mereu directiile in care sa 1idirijezeeforturile, dad e ca s a aduca'semenilor cele mat mad beneficii, este aceeaa cornpetitiei oneste In conformitate eu .regulile jocului. Acestia trebuie stlse ghideze doar dupa semnalele abstracte ale prejurilor i sa nu manifesrepreferinte datorate simpatillor lo r sau conceptiilor pr ivind meritele adnevoile celor cu care fae afaceri. Nu ar fi doar 0 pierdere personala, ci s lun esec In indeplinirea datoriei lor fata de interesul public, daca s-ar foloslo p e rs o an a mai pu ti n e fi ci en t a in locul uneia mai eficlenre, daca ar fi crutatu n c on cu re nt incompetentsau daca ar fi favorizati anumiti utilizatori a lprodusului lor.Noua morals liberala aflatain extindere treptata, pe care 0, reclamaMarea Societate sao Soeietatea Deschisa, implica in primul rind caace leaslreguli de conduita sa se aplice ~i relatiei fiecaruia cu ceilalti membri alsocietatii - exceptind legaturile naturale.cu membrii propriei familii. Aceastf1. Expresia desemneaza pe cei ee slnt "propriii lor angaja\i", in sensu! ca simautonomi (nu slut angajati la altcineva, la un ah pal ron de exempluj - n, trad.

51REPTATEA SOCIALI., . CA ATAVISM

e xt !n eie re a u no r v ec hi reguli m orale la sfere to t rnai largi es te s alu ta ta, caUrrJ) ' togres 'moral , de mtil!i oameni si, m ai a le s, de intelectuali. Dar se pareIll{ it, nu real izau i reactionau violent c in d d escop ereau c1 1 ega lita tearesu11l6r aplieabile la relatiile cuiva ell totl. ceilalji oameni implica in modnecesar nu nurnai faptul c a . se extindeau obligatii noi asupraunor oamenic a F e anterior nu cunosteau asemenea cerinte, dar ~i faptul d'i vechileDbili~atii , recunoscute in cazul unor oameni , dar tara a fi extinse asupralutUl 'Qr celorlalti.ttrebuiau sa dispara. .' Iecmai impotriva acestei inevitabile atenuari a continutului obligatiilor

noast re; atenuare ce insotea in m od necesar extinderea lor , reactionauo a m e t i H ce aveau emotii morale puternie inradacinate. Acestea sint totusillpu!1~ de obligatii esentiale pentru coeziunea unui grup mic, da r ireconci-I Inbn~cu ordinea, productivitatea ~i pacea unei societaji mari deoameuiI l g e r i . - Ele constituie toate acele cerinte care, sub numele de ",dreptatelo~dala",afirma existents IJnOJ obtigatii morale 'ale guvernarii de a he ciant!Iuii' ceea ce poate lua prin :forta de la cei ee au fost mai plini de succesdedI, npi In jocul catalaxiei. 0 asemenea alterare ar tificial a a atractivitikiirelative a diferitelor directii pe care le iau eforturile productive nu poate fid!!ci~eontraproductiva.

Dad recompensele asteptate nu Ie mai spun oamenilor unde anume' lr lidb.inlele lor vor aduce cea m ai mare contributie la p rodusu l to ta l,rolosirrea eficienta a resurselor devine irnposibila. Aeolo uncle mad meaprodllsului social, i nu conrributiile lor Ia el,dau indivizilor i grupurilorun drep,t m oral la a, anume portiune din acel produs, pretentiile celor~nre Q:lerita realmente sa fie nurniti "blat)t.i" Idevin 0 frina insuportabilap e n t r u economie .

9Mi .s-a spus ca inca exists comunita!i in Africa in care tinerii capabili,

nl l r l 1!bda~or i s a adopte metode com erc iale m oderne , con sta ta c il. le es telmp:os~bil sa-i imbUIL.'Hateasca pe aceasta cale pozitia, deoarece cbiceiuriletr lbale cer ca ei sa-si tmparta cu cei inruditiprodusul mal rnarii lo r harnicii,abilitaJi sa u sanse. Un ven it m al m are pen tru un asem eneaorn ar insem nad ea r c a el va trebui sa-l Imparts cu un numar tot mai mare de persoane careI[lidi pretentii, HI nu poate niciodata.asadar, siise ridice in mod substantial~c'as.upra nivelului med i n al tr ibului sau.

I In engleza, "fme riders" - n. tr~d.


6/6

1 52 FA_ HAYEK - TEXTE_FUNDAMENTALEPrincipalul efect advers al ."dreptarii sociale" In societatea noasrra.esteacela ci1 ea impiedica .persoanele s a obtina ceea oe ar putea obtine - prinfaptul el i li seiau mijloacele pentru investitii ulterioare. Este verba dec!despre aplicarea unui principiu necorespunzator unei civilizatiicu mar'productivitare, deoarece veniturile SIIlt Impartite foarte inegal si, prinaceasta, folosirea resurselor insuficiente este dirijata i limitataIa zonelounde eleadue eel mai mare profit. Multumita acestei distributii inegale,s a ra c ii o b ti n l nr r- o economic competitiva de piata rnai mult decit ar obtineintr-un sistem dirijat direct

Toate acestea sinr rezultatul victoriei, deoeamdatii doarinc~mplete, aregulii abstracte.obligatorii de conduits, individuala asupra scopului comunspecific, ea metoda de organizare s.oci~Ia - dezvoltare ce a facut posibil]atit Societatea Deschisa, cit ~ilibertatea individuala, dar pe care socialistilvor acum sa 0 anuleze. Socialis tiiau sprijinul instinctelor mostenite, intimp ce rnentinerea noii bogatii, care creeaza i noile ambitii , irnplica 0disciplina dobindita, pe care barbarii nelmblinziji din mijlocul .nostru,considerindu-se "lnstrainati", refuza sa 0 accepte, desi continua s a cearftoate beneficiile ei.

10Inainte de a incheia, voi aborda pe scurr 0 obiectiece nu se poate sa nu

apara, deoarece se bazeaza pe 0 neintelegere foarte raspindita. Argumen tu lmeu, conform caruia in eadrul procesului de selectie culturala noi amconstruit mai mult decit putem lutelege si ceea ce consideram a fi inteligentanoastra s-a modelat prin cooperarea di 'ntre institutii lun proces de tncercara~i eroare, va fi in mod cert intimpinat cu acuzatia de , .,darwiniSrr1 social",Dar un asemenea mod ieftin de a respinge argumenrul meu, prin etichetare,ar fi bazat pe 0 eroare. Este adevarat ca pe parcursul ultimei parti IIsecolului al XIX-lea, unii specialisti in stiinje sociale aflati sub influenta lulDarwin au pus un accent exagerat pe importanta selectiei naturale a eclatrnai abile persoane, prin eompetitie libera. Nu vreau sa subestimez valoareaacestui lucru, dar nu eJ este principalul beneficiu pe care II obtinem dillselectia bazata pe competitie. Principalul este selectia bazata pe cornpetitioa institutiilor de ordin cultural, pentru a carer descoperire nu era nevoie deDarwin; dimpotriva, i"ntelegerea tot mal ampla a acestei selectii 'in domenilprecum eel juridic i Iingvistic a constituit rnai curind un ajutor pentruDarwin in elaborarea teoriilor sale biologice. Problema mea nu este evolutiagenetics a calitatilor innascute, ci evolutia culturala bazata pe invatare -care duce intr-adevar uneori la conflicte el l instinctele naturale apropiatc

DREPTAfEA SOCIAL~ CA ATAVISM 53uol t l rb iolcgice . Cu t oa te ac es te a, ra min e adevarat df civilizatia s-a dezvoltatn i l datorita preponderentei a ceca ce omul crezuse a fi lucrul eel mai plin~~ sucees, ci prin amplificarea a ceea ce s-a dovedit a .f i astfel. $i care,III '(naf pentru c a nu era intetes, l-a dus pe om mai departe decit putuse elmcepe vreodata.

Traducere de Adrian-Paul Iliescu

04b.hayek - dreptatea sociala ca atavism

Documents