Exerciţiul nr. 2 CONSTRUCŢIA ETALONULUI ŞI A PROFILULUI PSIHOLOGIC

SCOP Acest exerciţiu este desemnat să ilustreze calcularea scorurilor percentile, realizarea şi interpretarea profilului psihologic obţinut în urma aplicării unui test. Normele (etaloanele) sunt realizate pentru fiecare din cele 8 subteste ale TIAG. Rezultatele testului sunt înregistrate pe foaia de profil sub formă grafică, reprezentând performanţa la itemii fiecărui subtest. Studenţii pot explica apoi, rezultatele persoanelor examinate. INTERPRETAREA SCORURILOR Scorul brut obţinut la un test sau subtest nu reprezintă nimic prin el însuşi. Sunt folosite câteva metode care să ofere un anumit înţeles scorului brut. Un scor brut individual poate fi comparat cu scorurile altor persoane la acelaşi test. Normele arată distribuţia scorurilor obţinute pe un grup standardizat. Putem spune dacă performanţa individului este deasupra mediei, se situează la mijloc sau sub medie atunci când comparăm scorul cu cel al altor persoane. Această metodă este ilustrată în exerciţiul prezent. GRUPUL NORMATIV Grupul normativ pentru acest exerciţiu este constituit din acei indivizi care au fost testaţi cu testul TIAG în exerciţiul anterior. Scorurile acestor indivizi la cele 8 subteste vor fi transformate pentru a furniza normele (etaloanele).

PERCENTILELE ŞI RANGUL PERCENTILELOR Cea mai obişnuită metodă de comparare a scorurilor la test o constituie utilizarea percentilelor.

Percentilele arată poziţia pe care o ocupă scorul într-o distribuţie prin stabilirea procentajului scorurilor ce sunt mai scăzute pe scală. De exemplu, dacă un scor este situat la percentilul 20, atunci scorul este mai mare decât 20% din scoruri. Percentilul 90 se referă la un scor care este mai mare decât 90% din celelalte scoruri.

Rangurile percentilelor sunt aproximaţii ale percentilelor şi vor fi suficiente pentru a ilustra principiile măsurării.

Rangurile percentilelor sunt calculate în modul următor:

1. Realizarea unui tabel precum Tabelul 1.1. În prima coloană se vor lista scorurile brute obţinute la test de la mare la mic.

2. În coloana frecvenţelor se înregistrează numărul de persoane cotate la fiecare nivel (de exemplu, numărul 3 indică faptul că trei dintre subiecţi au obţinut un scor brut egal cu 7).

3. Rangarea scorurilor prin scrierea de jos în sus a rangurilor scorurilor brute de la mic la mare. De exemplu, scorul 0, care apare o dată primeşte rangul 1, scorul 2 cu frecvenţa 1 primeşte rangul 2, scorul brut 2 va primi rangul 3, scorurile brute 3 cu frecvenţa 2 vor primi rangul 4, respectiv 5 etc.

4. Rangul mediu reprezintă media numerelor atribuite ca rang scorurilor brute. De exemplu, în cazul scorurilor brute 3 numerele atribuite ca rang sunt 4 şi 5. Rangul mediu este (4+5)/2 = 9/2 = 4,5.

5. Calcularea rangului percentilelor prin împărţirea rangului mediu la numărul total de subiecţi (N) şi prin înmulţirea cu 100.

2

Tabelul 1.1

Scorul brut Frecvenţa Rangul Rangul mediu Rangul % 12 1 25 25 100 11 2 23;24 23,5 94 10 3 20;21;22 21 84 9 2 18;19 18,5 74 8 3 15;16;17 16 64 7 3 12;13;14 13 52 6 2 10;11 10,5 42 5 2 8,9 8,5 34 4 2 6;7 6,5 26 3 2 4;5 4,5 18 2 1 3 3 12 1 1 2 2 8 0 1 1 1 4

Total subiecţi N = 25 Profilul psihologic trebuie realizat pentru fiecare subiect testat de un examinator în exerciţiul anterior. Foile de profil se regăsesc în materialele laboratorului. Paşii care trebuie urmaţi în realizarea profilului sunt:

1. Transformarea scorurilor brute obţinute la primul subtest în percentile utilizând tabelul de norme construit (după modelul Tabelului 1.1).

2. Se notează în foaia de profil percentilul în spaţiul liber sub iniţiala subtestului (I pentru Informaţii etc.).

3. Se marchează percentilul în profil pentru fiecare subtest. 4. Se unesc cu o linie marcajele subtestelor constituente.

Etapa următoare constă în calcularea unui total verbal, unui total nonverbal şi a unui total la test în percentile. Pentru că scorurile percentile nu sunt unităţi egale de măsură, nu poate fi calculată media. Pentru a calcula media, scorurile trebuie mai întâi transformate în note standard. Pentru acest exerciţiu vom folosi scorurile T, care au o medie egală cu 50 şi o abatere standard de 10. După obţinerea mediei scorurilor standard, acestea vor fi transformate înapoi în scoruri percentile. Paşii specifici acestei proceduri sunt:

1. Se caută scorurile T ce corespund percentilului subtestului. Următorul tabel de conversie permite transformarea percentilelor în note standard şi invers. Scorurile specifice care nu sunt listate pot fi aproximate prin interpolare.

2. Se notează scorul T sub profilul subtestului. 3. Se repetă procedura pentru subtestestele verbale (I, A, V, AN) 4. Se adună cele 4 scoruri T pentru secţiunea verbal şi se împarte la 4 pentru a obţine media

scorului T verbal. 5. Se notează media scorului T verbal în spaţiul destinat. 6. Se citeşte percentilul corespunzător scorului T din tabelul de conversie şi se notează în

spaţiul destinat.

3

7. Se repetă procedura şi pentru subtestele nonverbale (N, S, O, M). 8. Se adună media scorului T verbal cu media scorului T nonverbal şi se împarte la 2 pentru

a obţine media scorului T total. 9. Se notează percentilul corespunzător în spaţiul marcat „TOTAL”.

Tabelul 2.1. Tabelul de conversie al percentilelor în scoruri T.

% Scor standard % Scor standard 99 72 50 50 98 70 42 48 96 68 34 46 94 66 28 44 92 64 21 42 88 62 16 40 84 60 11 38 79 58 8 36 73 56 6 34 66 54 4 32 58 52 2 30 50 50 1 28

NOTĂ: Scorurile standard din acest tabel sunt scoruri T care au media 50 şi abaterea standard 10.

INTERPRETAREA PROFILULUI Oamenii care au acelaşi nivel al abilităţii generale de rezolvare a problemelor pot fi foarte diferiţi unul de altul în funcţie de tipurile de probleme pe care pot să le rezolve. Acesta este motivul pentru care se utilizează o mare varietate de tipuri de itemi când testăm abilitatea generală. Aceştia oferă persoanelor ineficiente într-un domeniu o şansă de a compensa prin rezolvarea corectă a altor tipuri de probleme sau situaţii. Scorul total este o medie care reprezintă gradul în care o persoană are posibilitatea de a rezolva, în general, o gamă variată de probleme. Dar scorul total nu ne indică nimic în legătură cu diferenţele în abilitatea rezolvării problemelor în cazul unei persoane, cum ar fi între calităţile şi slăbiciunile persoanei. Profilul testului oferă posibilitatea depăşirii acestei dificultăţi. Examinatorul poate urmări profilul şi poate stabili unele ipoteze despre persoană bazate pe nivelurile relative ale diferitelor subscoruri. Acest lucru este posibil prin examinarea diferenţelor dintre scoruri la diferite subteste. Fiecare subtest este desemnat să măsoare un aspect al abilităţii ganerale. Cu un test real de acest tip, examinatorul ar putea trece în revistă şi analiza cum diferite tipuri de scoruri la test relaţionează cu diferite abilităţi şi ar putea avea astfel o bază foarte bună pentru interpretarea profilului. În acest exerciţiu de laborator am utilizat un test care este similar testului obişnuit al abilităţii generale administrat individual. Pentru a analiza un profil, ar trebui să stabilim sensul subscalelor de bază, pornind de la modul de construcţie, tipul de abilitate de rezolvare a problemelor desemnat să-l măsoare şi ce pare să măsoare. Interpretările oricărui profil trebuie privite ca tentative. Ele sunt doar ipoteze sau sugestii care trebuie verificate mai mult înainte de a le considera adevărate. Aceeaşi prudenţă ar trebui aplicată în

4

realizarea interpretării unui profil obţinut cu un test real şi valid. Este necesar să păstrăm confidenţialitatea afirmaţiilor noastre în legătură cu punctele forte sau slabe ale persoanei, deoarece acestea trebuie văzute ca ipoteze ce trebuie confirmate ulterior. Acest aspect este susţinut şi de faptul că subscalele unui test pot să nu fie foarte fidele. Testul total este destul de lung şi o eroare neînsemnată, o cotare greşită sau un item slab, nu ar avea mare efect asupra scorului total. Diferenţele dintre subscale, care reprezintă ceea ce noi urmărim când interpretăm un profil, pot fi chiar mai puţin fidele decât subscala în sine. În ciuda acestor probleme, atât timp cât examinatorul tratează ipotezele cu grijă, ele pot fi utile. Ipotezele sugerează idei ce pot fi verificate mai târziu, fie prin obţinerea de alte informaţii despre persoana respectivă, fie prin discutarea lor în cadrul unui interviu sau şedinţe de consiliere. DESCRIEREA SUBSCALELOR (REPERE INTERPRETATIVE) Descrierile următoare au la bază ceea ce subscalele ar trebui să măsoare logic. Scalele sunt divizate în două grupe: scale ce solicită abilităţi verbale şi scale care solicită abilităţi nonverbale. O mare diferenţă între scorurile verbal şi nonverbal ar putea indica o diferenţă în stilul de bază a rezolvării de probleme. Scorul verbal ridicat şi scorul nonverbal scăzut ar putea sugera o persoană care încearcă să analizeze orice în cuvinte (prin limbaj). Aceasta ar putea indica un interes scăzut pentru ştiinţă şi/sau matematică. Un scor verbal scăzut şi nonverbal ridicat poate indica un deficit în înţelegerea limbajului, ceea ce ar putea fi experimentat pe o persoană crescută într-un mediu cultural diferit sau o ţară străină. I. INFORMA ŢII Fiecare item al scalei este desemnat să fie relativ uşor pentru o persoană care are o anumită bază într-un domeniu general. Itemii luaţi împreună ar trebui să indice nivelul cunoştinţelor pe care persoana le posedă. Un scor ridicat la acest subtest ar trebui să sugereze un nivel ridicat de interes pentru cunoaştere. Acesta poate fi relaţionat cu pregătirea părinţilor sau rudelor care comunică cu subiectul. Un scor ridicat poate însemna că persoana se descurcă bine în şcoală la materii diferite. Un scor scăzut poate sugera o persoană care are în spate o slabă educaţie sau pregătire. Aceasta poate însemna că persoana are un interes scăzut şi că acea persoană s-a centrat doar pe unul sau două domenii în acelaşi timp. Altă posibilitate ar fi aceea că persoana a evoluat slăbuţ în şcoală la unele ore şi bine la altele. A. ANALOGII Rezolvarea analogiilor solicită depistarea modului în care lucrurile se potrivesc unele cu altele. Ar putea relaţiona cu abilitatea de a găsi soluţii la probleme. Deoarece, pentru a rezolva o problemă în analogie, uneori trebuie să încerci înţelesuri diferite şi soluţii până găseşti cuvântul potrivit, persoana cotată bine la acest test poate să fie mai flexibilă în felul în care accesează problema. Un scor scăzut poate sugera că persoana are probleme cu unele tipuri de probleme, în special cu cele ce solicită încercarea diferitelor soluţii până la găsirea celei corecte.

5

V. VOCABULAR Vocabularul este adesea o bună măsurare globală a abilităţii de a învăţa. Scorul la vocabular corelează mai mult cu scorul total la testul abilităţii generale decât orice altă subscală. Dacă avem un scor ridicat la vocabular şi unul scăzut la altă scală verbală, scorul la vocabular poate indica nivelul la care poate fi aşteptat un alt scor, sugerând că celălalt scor este mai mic decât s-ar cuveni să fie. Ne putem întreba: ”De ce este mai mic?” şi putem emite ipoteze în legătură cu acest lucru. Un scor foarte ridicat la vocabular poate indica faptul că persoana rezolvă corect datorită lecturilor sau că membrii familiei sunt foarte bine pregătiţi. Un scor mic poate însemna o abilitate generală de a învăţa scăzută iar persoana poate avea probleme la şcoală. Ar putea fi uneori un indicator al persoanelor cu un nivel redus de expunere la aceste cuvinte. Ar putea fi generat de o diferenţă culturală sau de limbă sau o lipsă reală de interes pentru aria verbală. Amintim că un scor scăzut la orice subscală este scăzut doar prin raportare la grupul normativ pentru acest exerciţiu. Un scor scăzut la vocabular poate fi însă destul de bun dacă ne-am raporta la toţi elevii de liceu sau toţi studenţii de la licenţă şi poate să nu indice unele probleme reale. M. MEMORIA LITERELOR Acest subtest este destinat să măsoare memoria de scurtă durată. Un scor bun la acest test solicită abilitatea de concentrare şi reţinerea corectă a informaţiilor (dintr-un curs, de exemplu). Persoana poate fi bună la audierea cursurilor şi la luarea corectă a notiţelor. Un scor foarte înalt poate sugera însă şi altă abilitate. Persoana care obţine un scor foarte ridicat, de obicei, îşi organizează mintal sarcina de lucru şi aranjează literele în grupe mici, amintindu-şi şi repetând grupele. Scorul ridicat poate indica abilitatea de a organiza foarte rapid o sarcină mentală. Un scor scăzut poate sugera că persoana a întâmpinat dificultăţi datorită distragerii atenţiei sau dificultăţilor de concentrare. Persoana poate să nu fie capabilă să ignore sunetele exterioare sau anumite activităţi în timp ce studiază. Altă posibilitate, în cazul persoanei cu un scor scăzut, ar fi că persoana poate fi anxioasă pe durata testării şi preocupările exterioare relaţionate cu anxietatea pot interfera cu concentrarea şi memoria de scurtă durată. N. SERII DE NUMERE Itemii acestui subtest sunt desemnaţi să măsoare abilitatea de a vedea relaţiile dintre numere, de a găsi soluţii la probleme matematice sau ştiinţifice. O diferenţă mare între scorul acestui subtest şi cel al subtestului analogii poate indica o diferenţă puternică între rezolvarea problemelor ce implică concepte verbale şi rezolvarea problemelor care implică matematica. Un scor scăzut poate fi legat de un potenţial scăzut la matematică. Ar putea relaţiona cu o puternică anxietate faţă de matematică, împiedicând persoana să fie capabilă să rezolve aceste probleme. S. RELAŢII SPAŢIALE Subtestul împăturirii hârtiei este desemnat să urmărească modul în care o persoană operează cu mărimi şi forme. Pentru a obţine un scor ridicat, persoana trebuie să fie capabilă să vadă mărimea unei piese (bucăţi) din care trebuie extrasă o parte organizată ca formă şi mărime.

6

La subtestul ceas, persoana trebuie să fie capabilă să vizualizeze un obiect complex din altă perspectivă. Un scor ridicat relaţionează cu abilitatea de a vedea şi ordona acele, numerele şi de a le potrivi în spaţiu. Aceste aspecte sunt importante în rezolvarea problemelor sau realizarea sarcinilor din geometrie, construcţii, desen şi chiar în jocuri, precum şahul. Un scor scăzut sugerează dificultăţi în orice sarcini care implică judecăţi sau utilizări de mărimi şi forme. Persoana poate avea chiar probleme în a învăţa cum să întoarcă o maşină sau să pună lucrurile într-un dulap. O. RELAŢIILE DINTRE OBIECTE O persoană cu unele cunoştinţe în fizică, de exemplu relaţiile orbitale ale soarelui, pământului şi lunii, ar obţine probabil un scor bun la acest subtest. Aceste cunoştinţe ar trebui asociate cu o curiozitate generală pentru fenomenele fizice şi explicarea producerii lor. Un scor ridicat poate deci indica faptul că persoana are abilitatea de a vedea obiectele din diferite unghiuri şi puncte de vedere, o preocupare ce poate fi măsurată şi prin subtestul ceasului. Un scor înalt poate relaţiona cu o bună vizualizare spaţială. Persoana poate fi bună în activităţi mecanice sau tehnice. Un scor scăzut poate indica o problemă în vizualizarea spaţială. Rezultatele obţinute la subtestul ceas şi relaţii spaţiale pot indica dacă aceste probleme sunt reale. Un scor scăzut poate însemna lipsă de interes sau de cunoştinţe legate de principiile fizicii. AN. ASEMĂNĂRI ÎNTRE NO ŢIUNI

Subtestul vizează: capacitatea de a stabili categorii pe baza unor caracteristici sau însuşiri comune între noţiuni. O colecţie de obiecte sau fenomene reunite în aceeaşi grupare sau categorie, pe baza unor caracteristici determinate formează ceea ce numim o clasă. Noţiunea rezumă informaţia esenţială cu privire la o clasă de obiecte sau fenomene.

De regulă conţinuturile semantice din domenii de cunoştinţe bine structurate sunt organizate în reţele semantice. Reţeaua semantică este formată din noduri şi arce. Fiecare nod reprezintă un concept şi fiecare arc o relaţie dintre concepte sau dintre acestea şi proprietăţile esenţiale adiacente. Cunoştinţele care alcătuiesc reţeaua semantică sunt organizate ierarhic, în funcţie de gradul lor de generalitate. Reţeaua semantică conţine două tipuri de relaţii: a) relaţii de subordonare; b) relaţii de predicaţie.

Subtestul face apel la strategia inductivă, subiectul trebuind să găsească o noţiune supraordonată pe baza desprinderii notelor comune unui grup de noţiuni şi să identifice elementele de contrast (exemplele diferenţiatoare). Strategia inductivă se bazează pe activitatea de analiză şi comparaţie. Această scală este cea mai complicată. Sunt câteva aspecte posibile care pot conduce la un scor ridicat. Este necesar să trecem în revistă ce altceva ştim despre persoana în cauză, pentru a decide ce înseamnă un scor ridicat. În primul rând, un scor ridicat poate rezulta dintr-o abilitate deosebită de a recunoaşte, aminti şi compara conceptele simple. În al doilea rând, fiecare concept poate fi logic legat de ceea ce înseamnă. Modul în care o persoană rezolvă acest subtest poate evidenţia dacă un scor ridicat rezultă numai din recunoaşterea şi compararea rapidă a conceptelor. Dacă observăm cu atenţie putem vedea

7

că examinatul face comparaţii directe. Aceste tipuri de observaţii constituie o parte importantă în administrarea testului şi poate ajuta foarte mult în sugerarea ipotezelor despre persoana respectivă. Dacă scorul pare să relaţioneze aproape în întregime cu recunoaşterea şi compararea, un scor ridicat poate sugera energie ridicată, răspunsuri rapide şi posibilitatea ca persoana care este puternic motivată să reacţioneze bine la test. Un scor scăzut poate să implice modele sărace în stabilirea semnificaţiei conceptelor, care ar putea fi cauzate de probleme timpurii intervenite în categorizare. Poate să însemne şi faptul că persoana nu s-a străduit suficient la test. Un scor foarte ridicat poate sugera o bună învăţare a structurii limbajului. Un scor scăzut poate indica un nivel slab în fiecare din celelalte domenii. De asemenea, observarea persoanei în timpul testului ne poate fi de ajutor în interpretare. De exemplu, pare persoana să ghicească ceea ce spune?

DIRECŢII DE INTERPRETARE A PROFILULUI TIAG 1. În primul rând se examinează toate scorurile profilului. Sunt în general ridicate sau scăzute? Ce ar

însemna aceasta în termenii abilităţii generale, dacă acest test ar fi un predictor exact al abilităţii generale de a rezolva probleme?

2. Apoi urmărim nivelul scorurilor verbal şi nonverbal. Există o diferenţă mare? Ce ar putea însemna această diferenţă?

3. Notăm scalele cu scoruri ridicate şi scăzute. Ce ar putea sugera un scor ridicat sau scăzut în cazul scalei?

4. Notăm combinaţiile scalelor cu scoruri ridicate şi scăzute. Aceste combinaţii pot uneori sugera mai multe aspecte decât fiecare scală separat.

5. Integrarea informaţiilor obţinute despre persoana respectivă obţinute prin intermediul testului cu alte informaţii despre persoană. Tind aceste informaţii să confirme rezultatele la test? Sunt ele în contradicţie?

6. Notarea sugestiilor despre persoană bazate pe analiza profilului. Se utilizează fraze ce caracterizează fiecare sugestie, cum ar fi: „Această persoană poate….” Sau „Ar putea fi ….” Sau fraze asemănătoare ce arată că afirmaţia este o tentativă.

EXEMPLE DE INTERPRET ĂRI ALE COMBINA ŢIILOR DE SCORURI Dacă este posibil se încearcă combinarea informaţiilor de la două sau mai multe subscale într-o ipoteză care permite ambelor scale o descriere aşa cum este prezentată în următoarele patru exemple. Aceasta cere o anumită ingeniozitate, dar poate fi realizată de cei mai mulţi profesionişti. Când cunoaştem ceva despre fondul persoanei, care poate să ne ajute să explicăm o diferenţă, adăugăm un comentariu despre aceasta. Ceea ce urmează sunt exemple de afirmaţii despre scorurile subscalelor ce pot fi găsite într-o interpretare a testului:

1. Scorul ridicat la vocabular şi scăzut la informaţii generale sugerează faptul că subiectul poate avea o bună abilitate generală de a învăţa dar prezintă un nivel limitat de interes. De exemplu îşi doreşte să fie muzician şi are şi alte câteva interese.

8

2. Scorul la probele nonverbale este mult sub scorul verbal, iar din scorul verbal, cel obţinut la subtestul Informaţii este de asemenea scăzut. Greşeşte cel mai mult la itemii de tip ştiinţă din subtestul Informaţii. Poate avea abilităţi şi interese scăzute pentru ştiinţă şi mecanică, dar se poate descurca bine în domeniile cu orientare spre verbalizare.

3. Toate scorurile sunt relativ ridicate cu excepţia subtestului Asemănări între noţiuni. Subiectul lucrează foarte încet, verifică mereu semn şi nu lasă impresia că a prins categoriile de bază. Subiectul are priceperi sociale şi de limbaj bune şi o rată ridicată pentru serviciile civile cum ar fi secretariatul. Subiectul poate considera că a lucra corect este partea cea mai importantă a testului şi ca atare lucrează mult mai încet decât este necesar.

4. Obţine scoruri ridicate la vocabular şi informaţii dar are un scor mic la analogii. Poate avea un foarte bun nivel al abilităţii de a învăţa dar are dificultăţi în rezolvarea problemelor ce implică încercarea soluţiilor variate. Se poate bloca pe o modalitate de rezolvare şi nu este capabil să găsească o nouă soluţie cu uşurinţă.

9

Tabelele de calcul al rangului percentilelor pentru fiecare subtest TIAG Tabel subtest Informaţii (I)

Scor brut Frecvenţa Rangul Rangul mediu Rangul% 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Tabel subtest Analogii (A)

Scor brut Frecvenţa Rangul Rangul mediu Rangul% 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Tabel subtest Vocabular (V)

Scor brut Frecvenţa Rangul Rangul mediu Rangul% 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

10

Tabel subtest Asemănări între noţiuni (AN) Scor brut Frecvenţa Rangul Rangul mediu Rangul%

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Tabel subtest Serii numere (N)

Scor brut Frecvenţa Rangul Rangul mediu Rangul% 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Tabel subtest Relaţii spaţiale (S)

Scor brut Frecvenţa Rangul Rangul mediu Rangul% 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

11

Tabel subtest Relaţii obiecte (O)

Scor brut Frecvenţa Rangul Rangul mediu Rangul% 6 5 4 3 2 1 0

Tabel subtest Memoria literelor (M)

Scor brut Frecvenţa Rangul Rangul mediu Rangul% 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

12

FOAIE DE PROFIL - TIAG Profil TIAG Numele_______________________________ Vârsta ________ Sex _____ An studiu _______PROFIL___________ Total Total Total % ile I A V AN Verbal % ile N S O M Nonverbal Test 99 __ __ __ __ ___ 99 __ __ __ __ ___ __ 98 ___ ___ ___ ___ ____ 98 ___ ___ ___ ___ ____ ___ 96 __ __ __ __ ___ 96 __ __ __ __ ___ __ 94 __ __ __ __ ___ 94 __ __ __ __ ___ __ 92 __ __ __ __ ___ 92 __ __ __ __ ___ __ 88 __ __ __ __ ___ 88 __ __ __ __ ___ __ 84 ___ ___ ___ ___ ____ 84 ___ ___ ___ ___ ____ ___ 79 __ __ __ __ ___ 79 __ __ __ __ ___ __ 73 __ __ __ __ ___ 73 __ __ __ __ ___ __ 66 __ __ __ __ ___ 66 __ __ __ __ ___ __ 58 __ __ __ __ ___ 58 __ __ __ __ ___ __ 5o___________________________________________ 50 ___________________________________________ 42 __ __ __ __ ___ 42 __ __ __ __ ___ __ 34 __ __ __ __ ___ 34 __ __ __ __ ___ __ 28 __ __ __ __ ___ 28 __ __ __ __ ___ __ 21 __ __ __ __ ___ 21 __ __ __ __ ___ __ 16 ___ ___ ___ ___ ____ 16 ___ ___ ___ ___ ____ ___ 11 __ __ __ __ ___ 11 __ __ __ __ ___ __ 8 __ __ __ __ ___ 8 __ __ __ __ ___ __ 6 __ __ __ __ ___ 6 __ __ __ __ ___ __ 4 __ __ __ __ ___ 4 __ __ __ __ ___ __ 2 ___ ___ ___ ___ ____ 2 ___ ___ ___ ___ ____ ___ 1 __ __ __ __ ___ 1 __ __ __ __ ___ __

Scor Brut __ __ __ __ __ __ __ __ %ile __ __ __ __ ____ __ __ __ __ ___ ___ Scor T __ __ __ __ Media __ __ __ __ Media Media Scorului T Scor T Scor T Verbal ____ Nonverbal ___ Total ___

13

TEMA NR. 2

1. Studiaţi în detaliu materialul aferent exerciţiului 2.

2. Completaţi tabelele de calcul al rangului percentilelor pentru fiecare subtest TIAG.

3. Completaţi profilul psihologic pentru cei doi subiecţi evaluaţi.

4. Alegeţi acel subiect care vi s-a părut mai interesant în timpul testării sau al cărui profil indică ceva mai puţin obişnuit. Realizaţi interpretarea analitică şi sintetică a profilului doar pentru subiectul ales. Urmaţi reperele interpretative din material (paginile 3-8).

OBSERVAŢIE: Tema pe care o veţi preda poate fi scrisă de mână sau tehnoredactată şi trebuie să includă 6 pagini:

• Foaia de răspuns şi cotare completată (3 pagini) • Foaia de profil completată (1 pagină) • Interpretarea analitică (maxim 1 pagină) • Interpretarea sintetică (maxim 1 pagină)