3/2006 R E V I S T Å C R E Ç T I N Å copiilor

28_33_rum.qxd 14.03.2006 17:16 Uhr Seite 33

2 Paginå realizatå çi ilustratå de Elena MICULA

Model de decupat

Ariciul

vrea så te ajute så desco-

peri cuvântul cåutat. El merge

peste paginile „Felinarului” çi cautå

ciuperci, dar unele cu totul deose-

bite. Ele cresc numai acolo unde

existå o trimitere biblicå, adicå

o indicañie unde poate fi

gåsit un anumit text

în Biblie.

1

5

2

4

67

De exemplu: Ioan 8:12. Aceasta este

o indicañie pentru versetul12 din capitolul 8 al Evanghe-

liei dupå Ioan: „Isus le-a vorbit din nou

çi a zis: Eu sunt Luminalumii; cine Må

urmeazå pe Minenu va umbla înîntuneric, ci va

avea luminavieñii”.

Pen-tru acest joc ai nevoie de

råbdare, de spirit de observañie, depuñinå stråduinñå çi – de încå o calitate,

pe care o poñi descoperi urmândinstrucñiunile de mai jos.

Decu-peazå çapte ciu-

perci mici din hârtie (aça cum este modelulde decupat) çi apoi începe cåutarea. Dacåundeva, pe vreuna din paginile acestei reviste,vei gåsi o ciupercå micå cu un numår în ea lângå o

trimitere biblicå, atunci scrie prima literå a primuluicuvânt din acel verset biblic pe ciuperca pe care ñi-aidecupat-o çi lipeçte-o pe spatele ariciului, çi anume, defiecare datå pe numårul corespunzåtor. Dupå ce ai lipittoate ciupercile, ariciul se va bucura cu tine, pentru cå aigåsit calitatea de care ai avut nevoie pentru acest joc!

Ioan 8:12

6

3

Ariciul s,i ciupercileAriciul s,i ciupercile

02_9_rum.qxd 27.03.2006 15:30 Uhr Seite 2

êËÒÓ‚‡Î ÇËÍÚÓ äÄÇìç 3

PSALMI

Voi binecuvânta pe Domnul în oricevreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.(Psalmul 34:1)

Bunåtatea Ta, Doamne, ajunge pânå la ceruri, çi credincioçia Ta pânå la nori.(Psalmul 36:5)

Gustañi çi vedeñi ce bun este Domnul!Ferice de omul care se încrede în El!(Psalmul 34:8)

Ilustrat de Victor CAVUN

DRAGOSTEA

de Monica Wetzler

Cum explici tu despre ea,Când te-ntreabå cineva:Cum aratå dragostea?Ai våzut aça ceva?

Poate stai çi te gândeçti,Dragostea s-o defineçti.Iatå, tu gåseçti råspunsÎn 1 Corinteni e ascuns!

02_9_rum.qxd 14.03.2006 17:03 Uhr Seite 3

„Un râu începe cu un pârâiaç, iar o prietenie cu un zâmbet.” Cam açasunå versurile unui cântec foarte îndrågit din Rusia, pe care copiii îlcântå cu plåcere. Atât fetele cât çi båieñii care-l cântå sunt convinçi cåun zâmbet reprezintå începutul unei prietenii sincere. Între timp înså eiau aflat cå aceste relañii bune çi frumoase, numite prietenii, nu începneapårat cu un zâmbet. De-a lungul timpului, zâmbetul a fost de mai

multe ori pus la încercare çi aça s-a constatat cå el nu era întotdeauna sincer. Oamenii, care au fostcândva siguri cå nimeni çi nimic nu-i poate despårñi unul de celålalt, au apucat adesea pe cåi diferite.Çi atunci se naçte întrebarea: de ce se întâmplå aça? De ce ne pierdem prietenii? Este foarte durerosså pierzi un prieten, nu-i aça?

Unii sunt de pårere cå în ziua de azi este aproape imposibil så gåseçti un prieten pe care så te poñibaza. Eu înså sunt de altå pårere. Secretul unei prietenii loiale çi gata så se jertfeascå este scris înBiblie. Presupun cå çi tu îñi doreçti prieteni buni pe care så te poñi baza. Aståzi Dumnezeu te invitå såciteçti Biblia çi så afli ce sfaturi bune ne då ea nouå, oamenilor.

În Evanghelia dupå Ioan, Domnul Isus spune: „Nu este mai mare dragoste decât så-çi deacineva viaña pentru prietenii såi” (Ioan 15:13). Cu alte cuvinte: Ceea ce menñine o prietenie estedragostea. Prin ea, prietenia devine altruistå çi gata de jertfå. Prietenii sunt oameni care gândescasemånåtor. Nu existå prietenie între doi oameni cu moduri de gândire absolut diferite, cu gusturi saucu påreri absolut diferite. Cu toate acestea, prietenii pot så aibå felul lor propriu de-a fi, cåci Dum-nezeu a creat oamenii diferiñi. Înså în problemele esenñiale, în lucrurile care sunt cu adevårat impor-tante, prietenii sunt de cele mai multe ori de aceeaçi pårere.

În Biblie existå exemple de prietenii altruiste, lipsite de egoism: între David çi Ionatan, Naomi çiRut çi între multe alte persoane din Biblie. Rut, de exemplu, a ñinut atât de mult la soacra ei, încât afost dispuså så-çi påråseascå patria, poporul, rudele çi prietenii. Ea a luat o decizie foarte importantåpentru viaña ei: a vrut s-o însoñeascå pe Naomi întotdeauna çi peste tot, pentru cå Naomi îçi pierdusesoñul çi pe cei doi fii. Ea depindea foarte mult de ajutorul lui Rut – de care a çi avut parte. Adevårataprietenie înseamnå, în primul rând, devotament çi disponibilitatea de a avea în vedere nevoileceluilalt. În Proverbele înñeleptului împårat Solomon gåsim multe sfaturi bune despre cum putemmenñine o prietenie. El ne sfåtuieçte: „Nu zice aproapelui tåu: Du-te çi vino iaråçi, îñi voi damâine!, când ai de unde så dai” (Proverbe 3:28). El ne îndeamnå så nu-i amintim niciodatå priete-nului greçelile pe care le-a fåcut: „Cine acopere o greçealå cautå dragostea, dar cine o pomeneçtemereu în vorbirile lui dezbinå pe prieteni” (Proverbe 17:9).

Un prieten te iubeçte oricând, nu numai atunci când este în avantajul lui. A iubi înseamnå a punela inimå tot ce este legat de persoana çi de viaña celuilalt, de parcå ar fi vorba de propria ta viañå. Oprietenie autenticå nu spune „Nu am timp”, „Nu se poate” sau „Mai bine întreabå pe altcineva”.

Existå un proverb înñelept care spune: „Un prieten este un om cu care poñi fi deschis. În pre-zenña lui poñi så gândeçti cu voce tare”. Deci, dacå vrei så ai prieteni, atunci fii gata så jertfeçti cevapentru alñii, fii dispus så fii sincer çi altruist. Numai aceasta îñi garanteazå succesul unei prieteniiadevårate.

de Peter LUNICICHIN4

02_9_rum.qxd 27.03.2006 16:12 Uhr Seite 4

Nu mai trebuie så-ñi povestesc cum l-a omorât David pe Goliat. Sunt sigur cåaceastå întâmplare îñi este deja cunoscutå. Mai çtii cât de mult s-au mirat împå-ratul Saul çi toñi israeliñii, când David a reuçit så-l omoare pe uriaç? Saul l-a între-bat pe conducåtorul armatei sale, pe Abner:

– Al cui fiu este tânårul acesta? Înså Abner nu a çtiut. Atunci împåratul Saul l-a chemat pe David la el çi l-a întrebat:

– Al cui fiu eçti, tinere?– Sunt fiul robului tåu Isai, Betleemitul, i-a råspuns el.Când fiul împåratului Saul – pe nume Ionatan – l-a våzut pe acest tânår cura-

jos, i-a plåcut imediat de el. Din ziua aceea, Ionatan çi David au devenit prieteni.Dupå înfrângerea filistenilor, împåratul çi tot poporul s-au întors acaså. În sateleçi oraçele prin care au trecut, femeile le-au ieçit în întâmpinare, cântând: „Saul abåtut miile lui, iar David zecile lui de mii”. În inima împåratului s-a aprins atunci oinvidie cruntå. Începând de atunci, Saul a fost întotdeauna bånuitor fañå de Da-

vid. De mai multe ori a încercat chiar så-l omoare, înså Domnull-a ocrotit pe David.

Odatå, Ionatan i-a scåpat lui David viaña. El aaflat cå tatål lui avea de gând så-l omoare pe

David în timpul unei cine. Atuncil-a avertizat. Dupå moartea

tatålui såu, Ionatan aveadreptul la tronul împå-råtesc. Înså el a çtiut cåDumnezeu hotårâse ca

noul împårat al lui Israel såfie prietenul såu, David. Ast-

fel, Ionatan a renunñat în inima luila onoarea care i se cuvenea ca fiu de

împårat. El nu a fost deloc invidios pe David;dimpotrivå, chiar l-a ajutat, cåci cei doi erauprieteni. Ai çi tu un prieten? Aça ca Ionatan?

Prietenii sunt gata så facå totul unul pentrualtul. Isus a spus cå nu existå dragoste maimare, decât så-ñi dai viaña pentru prietenii tåi(Ioan 15:13). Isus ne-a aråtat dragostea Sa prin

faptul cå Çi-a dat viaña pentru noi. Isuspreñuieçte foarte mult prietenia – chiar çi

prietenia cu tine.

de Waldemar ZORN5

1 Samuel18-20

Ilustrat de Larisa GOROÇCO

02_9_rum.qxd 14.03.2006 17:03 Uhr Seite 5

Ionuñ çi Cristi sunt prieteni de mici copii. Nu numai cå ei sunt prieteni, dar çi mamele lor sunt prietene.Duminica, båieñii se duc împreunå la bisericå. Ei merg la aceeaçi çcoalå, îçi fac temele çi se joacåîmpreunå. Se înñeleg foarte bine, de aceea nu existå probleme între ei. Când unul dintre ei se îmbol-nåveçte, celålalt îi stå imediat la dispoziñie çi-i citeçte dintr-o carte de poveçti, îi istoriseçte vreo întâm-plare hazlie sau îi explicå temele. Când unul dintre cei doi este pedepsit de pårinñii lui, cine-l înñelege celmai bine çi poate så-l mângâie? Desigur, prietenul! Este un mare noroc så ai un prieten bun çi adevårat!Înså duçmanului sufletelor noastre, lui Satan, nu i-a plåcut deloc aceastå prietenie dintre cei doi båieñi. Avrut s-o distrugå. Çi iatå ce s-a întâmplat.

Odatå, tatål lui Ionuñ i-a cumpårat acestuia o bicicletå. Una exact aça cum îçi dorise el dintotdeauna: obicicletå albastrå, strålucitoare, cu o ça moale çi cu sonerie. Primul care a aflat despre aceasta a fost, desi-gur, Cristi. Acesta s-a bucurat pentru prietenul lui, deçi el încå nu avea o bicicletå.

– Nu fii trist, Cristi! Dacå vrei, poñi så iei bicicleta mea, çi-a mângâiat Ionuñ prietenul. Uite, ia-o,putem så facem cu schimbul çi så ne plimbåm în jurul casei. Tu eçti primul. Între timp eu stau pe bancå.

Plin de bucurie, Cristi a sårit pe bicicleta nouå a lui Ionuñ, a sunat bucuros din sonerie çi a luat-o dinloc. A fåcut imediat câteva ture în jurul casei. Ce distracñie grozavå! Ce-ar fi så pedalez mai repede? Da!Asta da distracñie! O bicicletå pe cinste!

Cum s-a întâmplat apoi, este greu de spus. În orice caz, având vitezå mare, Cristi a aterizat într-unråzor, a plonjat spre copacul din mijlocul acestuia çi s-a pråbuçit cu bicicleta la påmânt. Genunchii îi eraujuliñi çi sângerau, umårul îi ardea de durere çi nasul, pe care aterizase, era umflat. Dar asta nu era totul.Lângå copac zåcea bicicleta nouå a lui Ionuñ, cu roata din fañå deformatå çi ghidonul rupt. În plus,

6

de Elena CEPILCA

02_9_rum.qxd 14.03.2006 17:03 Uhr Seite 6

apåråtoarea strålucitoare era ruptå çi atârna peste cauciuc. Cristi a råmas îngrozit. Ce så facå acum? Ionuñvenea deja în fugå, neliniçtit de întârzierea prietenului såu.

– Ionuñ, nu am fåcut-o intenñionat! Te rog, iartå-må, dacå poñi! Am så må gândesc cum så reparpaguba asta, nu-ñi face griji, bine?

Ionuñ înså a început så plângå. Dacå ar fi çtiut ce avea så se întâmple… ! Abia apucase så se plimbe cubicicleta cea nouå. Vai, Cristi!

Ca din senin a apårut Nicu, båiatul din vecini. El fusese de la început deranjat de aceastå prietenie.Poate cå era çi invidios pe cei doi båieñi, deoarece el nu avea niciun prieten.

– Fainå treabå, a spus printre dinñi. Ñi-am zis, Ionuñ, cå nu are nici un rost så-ñi faci de lucru cu Cristiåsta. A fåcut-o dinadins, pentru cå nu are çi el o bicicletå. Çi cum ai så le explici asta pårinñilor tåi?

Cristi, pe care aproape cå-l podidiserå lacrimile, a spus mânios:– Nu-i adevårat! N-am fåcut-o dinadins! Så nu-l crezi, Ionuñ.Cristi ar fi vrut cu orice preñ så-l convingå pe Ionuñ cå nu era vinovat de acest

accident, dar cum? Ionuñ a ridicat bicicleta stricatå çi a împins-o spre caså. Nicu mergeaalåturi de el, turuind:

– Am våzut cu ochii mei, pe geam, cum a prins vitezå. Çi buf!, a aterizat în råzor. Cemai prieten! Ce mai biciclist, cå-mi vine så râd!

Cristi a råmas în urma lor, luptându-se cu lacrimile de mânie çi neputinñå. Când a ajuns acaså, mamalui era în bucåtårie. A intrat gråbit în camera lui. Simñea nevoia så fie singur, så mediteze la cele întâmplateçi så se roage. L-a rugat pe Dumnezeu så-l ajute. Îçi dorea foarte mult ca Ionuñ så-l creadå çi så-l ierte, catotul så fie iar ca înainte. Niciodatå nu mai existase o asemenea tensiune între cei doi prieteni...

Noaptea, Cristi a avut coçmaruri îngrozitoare. Visa cå trecea cu bicicleta lui Ionuñ peste Nicu cel råu,apoi Nicu era pe bicicletå çi venea direct spre el, iar mai târziu l-a våzut din nou pe Ionuñ în vis, cum râdeade el batjocoritor, privindu-l cu ochi stråini çi råi çi strâmbându-se la el în mod înfioråtor. O noapteînspåimântåtoare! Cristi a adormit abia spre dimineañå, dar curând a sunat deçteptåtorul. Trebuia så plecela çcoalå.

Întâmplårile de ieri i s-au întipårit adânc în minte. Ce era de fåcut? A aruncat o privire în cameratatålui såu. Acesta tocmai citea Biblia. Avea faña liniçtitå, binevoitoare, în el putea avea încredere. Cânds-a îndreptat spre el, lui Cristi aproape cå i-au dat lacrimile:

– Tatå, am o mare problemå. Poñi så må ajuñi?Tatål çi-a ascultat cu atenñie fiul çi apoi a gåsit o soluñie.– Aståzi am zi liberå. Mergem împreunå la magazin çi-i cumpåråm lui Ionuñ o bicicletå nouå. Cea

Când iubeçti un om care-ñi este prieten, doreçti så-l vezi fericit.Sully Prudhomme

7

02_9_rum.qxd 14.03.2006 17:03 Uhr Seite 7

8

stricatå îñi råmâne apoi ñie. Înså banii îi primeçti doarîmprumut, Cristi. La varå va trebui så munceçti ca så-midai banii înapoi. De acord?

– De acord! Mulñumesc, tatå!De îndatå, Cristi çi tatål lui au plecat în oraç så cum-

pere bicicleta. Ei nu au mai gåsit o bicicletå identicå, darau cumpårat una mai bunå. Acum Cristi era neråbdåtor så-l surprindå pe Ionuñ cu bicicleta cea nouå.

Când a intrat în claså, Cristi era foarte bucuros. A întâl-nit privirea tristå a lui Ionuñ, i-a zâmbit çi s-a gândit în sinea lui: „Da, Ionuñ, habar n-ai ce te açteaptå! Încåpuñin vei mai fi trist. Dar curând ai så te minunezi!”

Dupå çcoalå, Cristi a zburat parcå spre caså. Tatål lui asamblase deja noua bicicletå strålucitoare. Cetatå fantastic avea Cristi! Era întotdeauna gata så-çi ajute fiul, dacå acesta era în necaz. Cristi çi-a arun-cat ghiozdanul, a luat bicicleta çi i-a dus-o lui Ionuñ. Trebuia s-o ducå mai înainte ca prietenul lui såajungå acaså de la çcoalå. Doamna Dornea, mama lui Ionuñ, i-a deschis uça miratå. Cristi a salutat-o îngrabå, i-a explicat totul pe scurt, înså doamna Dornea l-a privit doar derutatå.

– Tu ai stricat bicicleta? Eu am crezut cå Ionuñ. Nu mai înñeleg nimic.Mai mult n-a putut så spunå. Cristi a pus bicicleta cea nouå în holul îngust çi a luat bicicleta stricatå.

Totul la fix, chiar înainte ca Ionuñ så ajungå acaså!Cu toate cå îi reuçise surpriza, Cristi era fråmântat de un gând: Ionuñ îl apårase chiar çi în faña pårin-

ñilor såi! Aceçtia crezuserå probabil cå Ionuñ stricase bicicleta çi, în mod sigur, Ionuñ a fost certat pentruaceasta. Bietul båiat! Cristi a apreciat mult gestul lui Ionuñ. Ce prieten bun avea el! Slavå Domnului, Nicunu reuçise så le strice prietenia.

Acum îl açtepta o treabå interesantå, pe el çi pe tatål lui: reparañia. În mod sigur ei doi aveau s-o scoatåla capåt, Cristi era convins de aceasta. Nici måcar nu a avut timp så mediteze în liniçte la toate celeîntâmplate, cå s-a çi auzit soneria. La uçå era Ionuñ. Niciunul nu a spus nimic. Ce så-çi fi spus, cåci totulera clar: Prietenia este pur çi simplu un lucru bun! Ce frumos cå ne-o face cadou Isus!

Ilustrat de Ina COZINA

02_9_rum.qxd 23.03.2006 18:21 Uhr Seite 8

9

Prietenia este un suflet cu douåtrupuri.

Ilustrat de Victoria DUNAIEVA

PRIETENIAde Annegret FEDER

Prietenia mea cu TudorA fost tare, ca de fier,Pânå când dintr-o nimicaNe-am certat alaltåieri.

Dar curând ne-am dat noi seamaCe prostie am fåcut,Cå pentru o minge vechePrietenia am pierdut.

Çi deodatå o tristeñeAm simñit, ne-a copleçit.Amândoi cåutam så spunem:Iartå-må, eu am greçit!

Çi am înñeles un lucru:Prin Isus putem så fimPrieteni buni, cåci El ne-ajutåFårå ceartå så tråim.

Cå doar El ne då putereaSå iertåm çi så iubim,Renunñând când e nevoie,Astfel, ca doi frañi så fim.

Ioan 7:29

3

02_9_rum.qxd 28.03.2006 12:22 Uhr Seite 9

10

Råspunde laîntrebare cu DA sau NU:DA= 2 puncte;NU= 1 punct.Dacå råspunzicorect, punctajultotal va fi 24.

Da Nu1. Aaron – Itamar . . . . . . . . . . . . . . . . � �2. Moise – Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . . � �3. Cain – Set . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . � �4. Iacov – Ruben . . . . . . . . . . . . . . . . � �5. Noe – Ham . . . . . . . . . . . . . . . . . . . � �6. Adam – Cain . . . . . . . . . . . . . . . . . . � �7. David – Goliat . . . . . . . . . . . . . . . . . � �8. Iacov – Beniamin . . . . . . . . . . . . . . � �9. Avraam – Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . � �

10. Esau – Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . . � �11. Zebedeu – Ioan . . . . . . . . . . . . . . . � �12. Zacheu – Petru . . . . . . . . . . . . . . . . � �13. Toma – Filip . . . . . . . . . . . . . . . . . . � �14. Zaharia – Ioan Botezåtorul . . . . . . . � �15. Simon din Cirena – Ruf . . . . . . . . . � �16. Ioan – Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . . � �17. Marcu – Luca . . . . . . . . . . . . . . . . . � �18. Timeu – Bartimeu . . . . . . . . . . . . . . � �________

Punctajul total:

Da Nu1. Maria – Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . � �2. Eva – Abel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . � �3. Rahela – Iosif . . . . . . . . . . . . . . . . . � �4. Lea – Ruben . . . . . . . . . . . . . . . . . . � �5. Zilpa – Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . . . � �6. Bilha – Aaron . . . . . . . . . . . . . . . . . � �7. Sara – Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . . . � �8. Rebeca – Esau . . . . . . . . . . . . . . . . � �9. Estera – David . . . . . . . . . . . . . . . . � �

10. Agar – Ismael . . . . . . . . . . . . . . . . . � �11. Rut – Boaz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . � �12. Marta – Lazår . . . . . . . . . . . . . . . . . � �13. Elisabeta – Ioan Botezåtorul. . . . . . � �14. Salome – Iacov . . . . . . . . . . . . . . . . � �15. Eunice – Timotei . . . . . . . . . . . . . . . � �________

Punctajul total:

Råspunde laîntrebare cu DA sau NU: DA= 2 puncte; NU= 1 punct. Dacå råspunzicorect, punctajultotal va fi 28.

TATAs, I FIU?

TATAs, I FIU?

TATAs, I FIU?

MAMAs, I FIU?

MAMAs, I FIU?

MAMAs, I FIU?

Matei 4:15

5

10_17_rum.qxd 23.03.2006 18:17 Uhr Seite 10

11

Cu puñin înainte de începerea orei. Elevii sunt în claså.

În fañå este banca în care stau Karina çi Laura. Copiii se pregåtesc pentru

orå. Îçi scot din ghiozdane cariocile çi blocurile de desen. În loc de penarul

cu carioci, Karina gåseçte în ghiozdanul ei doar carioca neagrå.

Karina (mâhnitå, cåtre Laura): O, nu! Mi-am uitat cariocile acaså! N-oam decât pe asta neagrå (îi aratå Laurei carioca neagrå).

Laura: Mereu uiñi câte ceva. Doamna Gabor ne-a amintit de o sutå deori så nu ne uitåm cariocile.

Karina: Laura, te rog ajutå-må så ies din încurcåturå. Må laçi så folosesccariocile tale?

Laura: Le-am primit cadou. Çi cadourile nu se dau mai departe.Karina: Dar am så le folosesc foarte puñin çi am så fiu foarte atentå cu

ele.Laura (indispuså): Bine, fie, dacå ai så colorezi doar puñin cu ele… pof-

tim, ia-o pe cea neagrå.Karina: Dar eu am deja carioca neagrå!Laura: Atunci nu-ñi dau nici una. Cadourile nu se irosesc.Karina (dezamågitå): Doamna Gabor are så-mi dea o notå micå la

desen.

Se sunå, doamna Gabor intrå în claså.

D-na Gabor: Bunå dimineaña, copii!Elevii: Bunå dimineaña, doamnå Gabor!

D-na Gabor: Sper cå nu añi uitat så vå aduceñi cariocile!Elevii (în afarå de Karina): Nu!

D-na Gabor: Må bucur! Aståzi vom colora un curcubeu! Ce çtiñi voi despreacest fenomen natural deosebit?

Elevii ridicå mâna. Doamna Gabor îi ascultå pe toñi, pe rând.

Personajele:Doamna Gabor – învåñåtoarea

Karina, Laura, elev 1, elev 2, elev 3, elev 4 –

colegi de claså

de Ludmila DICAIAScenetå

10_17_rum.qxd 23.03.2006 18:17 Uhr Seite 11

12

Elevul 1: Un curcubeu este un arc colorat pe cer.Elevul 2: Este format din çapte culori.Elevul 3: Îl putem vedea vara, dupå ploaie.Elevul 4: Am citit despre curcubeu cå este de fapt o razå de soare, care

se descompune în raze colorate, pentru cå trece prin stropii deploaie.

D-na Gabor: O contribuñie foarte bunå! Çi tu, Karina, ce çtii tu despre curcu-beu?

Karina: La serviciul religios pentru copii am citit ceva despre curcubeuîn Biblie. Dupå ce a trecut potopul, Noe a ieçit împreunå cu fami-lia lui din arcå çi le-a dat drumul tuturor animalelor pe uscat.Apoi i-a adus lui Dumnezeu o jertfå de mulñumire. Lui DumnezeuI-a plåcut aceastå jertfå. L-a binecuvântat pe Noe çi pe toñiurmaçii lui çi a promis cå nu va mai trimite niciodatå potopulpeste påmânt. Curcubeul a fost creat de Dumnezeu, ca semn alacestei promisiuni.

D-na Gabor: Da, aça este, copii! Curcubeul apare întotdeauna dupå ce noriinegri de furtunå se retrag çi soarele stråluceçte din nou. Razelelui cad pe stropii de ploaie çi în momentul acela apare curcubeulminunat. Oamenii se bucurå så-l vadå, pentru cå çtiu: acum fur-tuna a trecut. – Bine, Karina! Ne-ai explicat un pasaj frumos dinBiblie.

Laura: Doamnå Gabor, care este ordinea culorilor?D-na Gabor: Asta o så vedem imediat pe plançå. În timp ce o agåñ, vå rog så

vå deschideñi blocurile de desen.

Doamna Gabor agañå plança. Elevii îçi iau blocurile din ghiozdane.

Laura nu-çi gåseçte blocul de desen.

Laura (cautå în ghiozdan): Iar nu-mi gåsesc nenorocitul åsta de bloc!(se enerveazå) Oare så-l fi uitat acaså? Pe ce am så pictezacum?

Karina (scoate un caiet de desen din ghiozdan): Uite, ia-l pe acesta.Laura: Este al tåu?

Karina: De acum este al tåu.Laura: Cum adicå?

Karina: Ñi-l fac cadou! Acum tu ai mai mare nevoie de el decât am eu.Laura (se ruçineazå): Mulñumesc... Ce frumos este! Acum må simt

puñin jenatå. Iartå-må, Karina, pentru cå am fost egoistå maiînainte! Uite, ia liniçtitå cariocile de care ai nevoie!

Karina: Mulñumesc, Laura!

Doamna Gabor a agåñat plança çi se då câñiva paçi înapoi.

Copiii våd imaginea: Noe çi familia lui se bucurå de

frumuseñea curcubeului.

Elevii: Ooo, ce frumos e! Stråluceçte puternic çi se întinde pe tot cerul!D-na Gabor: Uitañi-vå cu atenñie în ce ordine apar culorile. Çi pentru ca så

10_17_rum.qxd 23.03.2006 18:17 Uhr Seite 12

13

puteñi ñine minte ordinea culorilor, notañi-vå urmåtoarele litere încaiet. (dicteazå) R O G V A I V. Observañi scopul acestorlitere?

Pauzå scurtå de gândire.

Elevul 1: Da, înñeleg, doamnå Gabor. Literele sunt în aceeaçi ordine ca çiculorile curcubeului!

Elevul 2: Ce practic! „G” este pentru culoarea galbenå çi „I” pentru culoa-rea indigo!

Elevul 3: Deci, culorile curcubeului sunt în ordine: roçu, oranj, galben,verde, albastru, indigo çi violet.

Karina: Da, exact ca pe plançå.D-na Gabor: Sunteñi niçte elevi foarte buni! Aveñi perfectå dreptate! Iar acest

cuvânt poate fi memorat uçor, nu-i aça?Elevii: Da, foarte uçor! Îl çtim deja pe de rost!

D-na Gabor: Atunci luañi-vå cariocile çi colorañi un curcubeu!

Copiii se apleacå peste blocurile de desen çi încep så coloreze.

Cortina cade. Dupå o scurtå pauzå, Laura çi Karina apar în faña cortinei.

Îçi privesc desenele.

Laura: Desenele noastre au ieçit foarte frumoase, nu crezi?Karina: Da, mulñumitå cariocilor tale excelente.Laura: Da, çi trebuie så-ñi mulñumesc, Karina, pentru cå am înñeles un

lucru: prietenii trebuie så se ajute çi så se ierte reciproc.Karina: Eu am învåñat asta deja la serviciul religios pentru copii. În plus,

trebuie så acñionåm întotdeauna conform „regulii de aur” pecare le-a dat-o Isus oamenilor.

Laura: Despre care „regulå de aur” este vorba?Karina: Foarte simplu: trateazå-i întotdeauna pe alñii aça cum ai vrea så

te trateze ei pe tine.Laura: Interesant! Pot så vin çi eu la acest serviciu religios pentru copii?

Karina: Desigur! Pot så trec pe la tine duminicå, så mergem împreunå.De acord?

Laura: Da, m-aç bucura!Karina (spre public): Dragi copii! Dacå vreñi, puteñi så veniñi çi voi la ser-

viciul religios pentru copii. Acolo inimile noastre se deschid pen-tru Cuvântul lui Dumnezeu çi învåñåm cum så devenim buni çiînñelepñi, aça cum a tråit Isus.

Laura çi Karina(împreunå): Vå açteptåm!

Sfârçit

Ilustrat de Elena MICULA

Iacov 2:23

1

10_17_rum.qxd 27.03.2006 15:40 Uhr Seite 13

BULGARIABULGARIA

BulgariaEUROPA

FOAME DUPÅ DUMNEZEU

Pe urmele lui IsusDe ce te duci mereu la biserica aceea protestantå?

a vrut så çtie tatål lui Theodor. Nu ai citit ce scriedespre ea în ziar çi nu ai auzit ce se spune despre ea laradio çi la televizor? Aceçti oameni sunt periculoçi.Nu vrem så fii råpit sau så ñi se întâmple ceva råu.Dacå vrei neapårat så te duci la bisericå, atunci du-tela biserica ortodoxå. Oricum, aceasta este bisericanañionalå.

Theodor nu a devenit încå creçtin. În urmå cucâteva luni, un prieten l-a invitat så meargå cu el la oevanghelizare, la care vorbitorul a fost Luis Palau.Acolo, Theodor a auzit pentru prima datå în viaña luicå Isus îl iubeçte çi cå a murit pentru el pe crucea dela Golgota.

– Ce så fac acum? s-a întrebat Theodor. Så mergpe urmele lui Isus nu este un lucru uçor, când se spunatâtea lucruri rele despre protestanñi.

Suntem liberi?Din 1949 pânå în 1989, Bulgaria a fost o ñarå

comunistå. Regimul comunist a vrut så-i împiedicepe oameni så meargå la bisericå. Acesta a impus cuatâta asprime legile Rusiei, încât ñara a fost poreclitå„Mica Rusie”.

Dupå cåderea comuniçtilor, toñi au sperat cå va filibertate în toate bisericile din ñarå. Aça s-a çi întâm-plat pentru o perioadå scurtå de timp. Mulñi oameniau început så-çi punå încrederea în Isus. Nudupå mult timp înså, noua conduceresocialistå a anunñat cå ortodoxiaeste singura religie legalå înBulgaria. Toate celelaltereligii sunt consideratesecte çi nu sunt dorite!În prezent, douå tre-imi dintre bulgarifac parte din bise-rica ortodoxå.

14

10_17_rum.qxd 23.03.2006 18:17 Uhr Seite 14

Poñi så te rogi pentru Bulgaria:

Doamne Isuse!

Ajutå-i pe toñi creçtinii så aibåcuraj çi så mårturiseascå numeleTåu, chiar dacå se spun minciuniçi neadevåruri despre ei.

Då-le bulgarilor de origine turcå,care au devenit creçtini, putereaså-i ierte pe comuniçti. Aceçtia i-au privat de drepturi çi i-au silitså-çi schimbe numele cu numebulgåreçti.

Få så existe posibilitatea cafiecare conducåtor çi pastor dinbisericå så primeascå o bunåpregåtire teologicå, pentru a-iputea ajuta pe creçtini så Teurmeze.

Få ca oamenii din Bulgaria såafle cå Tu eçti singurul Dum-nezeu.

Ajutå-i pe copii så citeascå cuplåcere Bibliile pe care le-auprimit. Învañå-i så iubeascåCuvântul Tåu çi så-L urmeze.

Te rog, ajutå organizañiile pre-cum „Lumina Lumii” så le aratecopiilor cum pot så Te urmeze.

Ajutå toate bisericile çi grupårilecreçtine din alte ñåri så colabo-reze în dragoste, pentru ca maimulñi bulgari så poatå gåsi caleacare duce la Tine.

1

2

3

4

5

Çtiai deja?Pentru bulgarii de origineturcå s-a tipårit un Nou Testa-

ment special în limba turcå, scriscu litere chirilice (ruseçti). Ce-idrept, ei vorbesc limba turcå, darnu pot så citeascå literele latine,din limba turcå modernå.

O Biblie pentru fiecare!Dumnezeu vrea ca bulgarii så-L cunoascå personal. În anul

1994, ministrul culturii çi educañiei a dat voie så se împartåBiblii tuturor elevilor din çcoli. Cu cât entuziasm au primitcopiii acest cadou! Slavi, un båiat de 11 ani dintr-un orfelinat,s-a bucurat nespus. A început imediat så citeascå Biblia. Nicimåcar atunci când a primit o ciocolatå, el nu çi-a ridicat privi-rea, decât dupå ce a terminat de citit pasajul.

M-a vizitat IsusAproape 1,25 de milioane de oameni care tråiesc în Bulga-

ria sunt musulmani. Unii dintre ei, pomacii, sunt musulmani bul-gari, alñii sunt originari din Turcia, iar mileñii sunt musulmaniñigani. Mulñi turci çi ñigani bulgari ajung så-L cunoascå pe Isus.

Ahmed çi familia lui sunt bulgari de origine turcå.– Am vrut så-l slujesc pe Alah toatå viañå, spune el. De aceea

am învåñat så citesc în arabå çi am studiat Coranul. În câtevalocuri, Coranul vorbeçte cu multå venerañie despre Isus.

Când am avut 10 sau 11 ani, am avut un vis straniu, pe carenu l-am uitat niciodatå. Dumnezeu çi Isus ne-au vizitat casa çieu a trebuit så-I servesc. Isus a vrut så-mi dea un pahar cu apå,dar mi-a fost fricå så nu plece dacå l-aç fi acceptat. Mi-a promiscå nu må va påråsi niciodatå, aça cå am luat paharul.

Dupå aproximativ 9 ani am întâlnit un bårbat care ståtea devorbå cu alñi oameni. El afirma cå Isus ar fi mai mare decâtMohamed. Mi-a dat o Biblie veche çi uzatå, în limba turcå.Deçi am citit-o, nu am putut s-o înñeleg. Aça cå i-am scrisacelui bårbat: „Añi sådit în inima mea un pom mic. De ce nuveniñi så-l udañi?”

Când a venit så må viziteze, nu a putut så må ajute prea mult,pentru cå nici el nu înñelegea tot ce era scris în Biblie.

M-am gândit atunci, cå poate ar putea så må ajute Dumnezeuså înñeleg Biblia. Aça cå m-am rugat Lui. Când am deschis Bi-blia, am citit pasajul din Ioan 4. Acolo, Isus promite så dea viañavie. Imediat mi-am amintit de visul meu, pe care-l avusesem cumult timp în urmå. Din ziua aceea n-am mai vrut nimic altceva,decât så-L urmez pe Isus.

Am vrut atât de mult ca familia mea så-L urmeze pe Isus, darei nu au vrut. Câñiva ani mai târziu, fiul meu a avut un accident.Medicii au spus cå-çi va pierde un ochi. M-am rugat pentru elîn Numele lui Isus çi Dumnezeu l-a vindecat. Când familia meaa våzut cå Isus l-a vindecat pe fiul meu, a fost gata så-L urmezepe Isus.

Da, Isus îi ajutå pe oameni så-L cunoascå pe Dumnezeu aici,în Bulgaria.

de Daphne SPRAGGETT

6

7

15

10_17_rum.qxd 23.03.2006 18:17 Uhr Seite 15

BETSAIDACând Domnul Isus a tråit pe påmânt, acolo unde râul Iordan se varså dinsprenord în Lacul Ghenezaret, a existat un oråçel, cu numele Betsaida. Aceastaînseamnå: „Casa pescuitului”. Despre acest oråçel çi încå un altul, Isus a spuscândva: „Vai de tine, Horazin! Vai de tine, Betsaida! Cåci dacå ar fi fost fåcuteîn Tir çi Sidon lucrårile puternice care au fost fåcute în voi, de mult s-ar fi pocåitstând în sac çi cenuçå. De aceea, în ziua judecåñii va fi mai uçor pentru Tir çiSidon decât pentru voi” (Luca 10:13-14).

Ce fel de oraç este acesta, pe care Isus îl judecå atât de aspru? Este oraçulîn care s-au nåscut apostolii Petru, Andrei çi Filip. Cercetåtorii cred cå Ioan çiIacov, fiii lui Zebedei, au fost originari din Betsaida. Numele acestui oraç, alå-turi de Ierusalim çi Capernaum, este menñionat foarte des în Noul Testament.Isus le-a predicat aici Evanghelia locuitorilor oraçului çi a vindecat mulñi bolnavidin oraç. În apropierea Betsaidei a hrånit peste 5000 de oameni cu cinci pâiniçi doi peçti (Luca 9:10-17).

Pe vremuri, Betsaida era formatå dintr-o parte urbanå çi una ruralå. Arheolo-gii au fåcut såpåturi pe dealul mare Et-Tell din apropierea Lacului Ghenezaret.Ei au crezut cå sub straturile de påmânt ale dealului zac ascunse ruinelevechiului oraç Betsaida. Cealaltå parte a fost un mic sat de pescari, pe nume El-Aradç çi s-a aflat direct pe malul lacului. Pe locul lui se înalñå aståzi o bise-ricå çi o micå månåstire.

Ajunçi la Betsaida, am încercat så gåsim un loc de parcare la umbra unuiplatan. În jurul nostru era liniçte, pentru cå turiçtii çi pelerinii erau puñini lanumår. Trecând prin parcare, ne-am îndreptat spre o bisericå ortodoxå în caream întâlnit câñiva pelerini din Rusia. Împreunå cu ei am stat în bisericå câtevamomente într-o tåcere meditativå. Aici se auzeau numai çoaptele rugåciunilorçi sfârâitul lumânårilor, care ardeau în faña icoanelor. Am ieçit din biserica råco-roaså çi ne-am dus pe plajå. În timp ce ne plimbam, ne-am råcorit picioarele înapa lacului. Ce senzañie plåcutå! De pe mal aveam o priveliçte minunatå asupraLacului Ghenezaret çi a celuilalt mal. Am våzut deodatå o micå ambarcañiunelunecând pe suprafaña netedå a apei. Ne-am imaginat cå în barcå S-ar afla Isusçi ucenicii Lui çi cå ar cålåtori spre celålalt mal.

Sub câñiva copaci am observat apoi o statuie. Îl reprezenta pe Isus, vinde-cându-l pe orbul din Betsaida (Marcu 8:22-26).

Din vechiul oraç Betsaida nu a mai råmas nicio piatrå. Mai existå înså lacul.El trimite mereu valuri noi spre malul pustiu, ca un martor tåcut al minunilorfåcute aici de Isus. Ce trist: de ce nu i-au crezut atunci oamenii pe Isus çi peucenicii Lui? Imagineazå-ñi cå Isus ar fi tråit în satul sau oraçul tåu, cå ar fi fåcutminuni çi cå Çi-ar fi rostit marile discursuri. – Tu L-ai fi crezut?

de Waldemar ZORN

16

Bisericå în Betsaida

Vindecarea unui orb

Grådina månåstirii

Betsaida çi LaculGhenezaret

Betsaida

Nazaret

Lacul Ghe-nezaret

Iord

an

BETSAIDA

10_17_rum.qxd 23.03.2006 18:17 Uhr Seite 16

Este greu så te desparñi de un prieten bun. Doi prietenisunt çi ei foarte triçti, deçi se vor mai întâlni încå o datå.Dar asta nu are voie s-o çtie nimeni. Puteñi citi în 1 Samuel20:35-42, cum s-au despårñit cei doi prieteni. Scrieñi lite-rele gåsite în påtråñelele numerotate çi marcate cu unsoare în påtråñelele de la rezolvare çi veñi afla urarea pecare o face Ionatan prietenului såu la despårñire.

ORIZONTAL:1. A spune ceva cu glas puternic, a …2. Sinonim cu „repede”.3. Diminutivul cuvântului „båiat”.4. David se ascunsese în partea de ...5. Arme ascuñite, folosite alåturi de arc.6. A-çi manifesta cinstea, a se …7. David s-a închinat de … ori în faña prietenului såu.8. Timp fårå sfârçit.9. Manifestare a tristeñii.

10. Ce au fåcut cei doi prieteni în Numele Domnului?11. Sinonim cu „ståpân”.12. Prietenul lui Ionatan.

VERTICAL:1. Sinonim cu „a spune”.2. Descriere fåcutå de cåtre Ionatan

a locului unde a cåzut o sågeatå.3. Antonim cu „înåuntru”.4. Ionatan a … sågeñile.5. Cuvânt des întâlnit în Biblie pentru „urmaçi”.6. Fiul regelui Saul.7. Ce trebuia så ducå slujitorul lui Ionatan înapoi acaså?8. Slujitorul lui Ionatan a … sågeñile trase de ståpânul såu.9. Parte a zilei.

10. Ionatan s-a întors singur în ...

Rezolvare:

17Realizat de Jutta KRÄTZNERAdaptat din limba germanå de Petra PÅTRAÇCU

Ioan 8:12

6

DD EE SS PPAA˘

RR TT,, II RR EE AA DD II NN ZZ OO RR II II ZZ II LL EE IIDD EE SS PPAA˘

RR TT,, II RR EE AA DD II NN ZZ OO RR II II ZZ II LL EE II

1 2

-

3 4 5 6 7 8 9 10

10_17_rum.qxd 23.03.2006 18:18 Uhr Seite 17

Numele ei înseamnå „har”. A cerut mulñi ani un copil dela Dumnezeu çi I-a promis cå i-L va închina, dacå îl vaprimi. Dupå multe rugåciuni, Domnul i-a dåruit un fiu.Dupå ce a crescut mai mare, ea l-a dus la Templu caså-I slujeascå Domnului. Acest fiu a devenit proroc çiultimul judecåtor al lui Israel. A fost cel care i-a uns peprimii doi împårañi ai lui Israel. Mai târziu, Domnul i-adåruit acestei femei încå trei fii çi douå fiice.

Råspuns: 1 Samuel 1-2

Un mare preot çi un urmaç al lui Levi. În timpul lupteicu amaleciñii a sprijinit brañele fratelui såu, pe cândacesta se ruga. Ca urmare, israeliñii au ieçit învingåtori.Preoñii din Israel erau numiñi fiii lui. El era „gura” unuibårbat, care avea un defect de vorbire. A fåcut dintr-unmetal preñios un idol, înså Domnul nu l-a pedepsit,pentru cå fratele lui a mijlocit pentru el înaintea luiDumnezeu. A murit pe muntele Hor, dupå ce a fostdezbråcat de hainele de preot, pe care le-a îmbråcatfiul lui.

Råspuns: Cartea Exod

Ilustrat de Larisa GOROÇCO

A fost un om bogat çi a tråit între anii 2000 çi 1800 î.Cr.La porunca Domnului çi-a påråsit patria çi s-a dus înñara pe care i-a promis-o Dumnezeu. Ascultarea luifañå de Dumnezeu este un exemplu demn de urmat.Dupå ce credinña lui a fost supuså la o grea încercare,el a fost numit prietenul lui Dumnezeu. Cei doi fii ai luiau devenit patriarhii a douå mari popoare. El L-a rugatpe Domnul så-i promitå cå o anumitå cetate nu va finimicitå, dacå în ea vor exista cel puñin zece oamenidrepñi.

Råspuns: Genesa 12-22

Numele ei evreiesc a fost Hadasa. A fost o femeie înñe-leaptå çi a locuit la veriçorul ei, care o crescuse. A fostfoarte frumoaså, a avut un comportament bun çi a fostfoarte deçteaptå. A devenit soñia împåratului Persiei, acårui împåråñie se întindea din India pânå în Etiopia. Çi-a iubit poporul, a intervenit în favoarea compatrio-ñilor ei çi i-a salvat astfel de la nimicire. Ziua, în carepoporul ei a fost salvat, este o zi de sårbåtoare pentruevrei, pânå în ziua de azi.

Råspuns: cartea care urmeazå dupå Neemia

Realizat de Helene BOSCHMANN

Çtii cum îi cheamå?Çtii cum îi cheamå?

18

18_27_rum.qxd 14.03.2006 16:30 Uhr Seite 18

19

ECHIPAMENTUL UNUI PÅSTORAcesta era format din urmåtoareleobiecte:� un ciomag greu asemenea unuibuzdugan, cu pietre în partea maigroaså, pentru a alunga atacatorii(mai târziu pietrele au fost înlocuitecu multe cuie);� o praçtie cu care se aruncau pie-tre asupra animalelor care atacauturma;� o geantå micå din piele, cu pie-tre pentru praçtie;� un toiag; acesta era un båñ lung,care era îndoit la un capåt, aseme-nea unui cârlig, pentru a putea tra-ge oile spre el;� un fluier cu care påstorii îçi che-mau adesea oile, emiñând câtevasunete.

PÅSTORI ÇI NOMAZICând Dumnezeu i-a cerut lui Avraam så påråseascåñara Ur çi så plece în Canaan, Avraam a devenit nomad.El a dus o viañå de cålåtor, mergând cu turmele sale dela o oazå la alta. Împreunå cu familia sa, Avraam a locuitîn corturi.Când israeliñii s-au stabilit în Canaan, bogåñia lor ceamai mare au fost turmele lor. Oile çi caprele le dådeaulapte, carne çi în plus, lânå pentru îmbråcåminte. Pieileerau prelucrate, iar coarnele erau folosite ca instru-mente de suflat çi ca vase pentru ulei.

PÅSTORII LA LUCRUViaña unui påstor de oi era grea. El era permanent ameninñatde animale sålbatice, tâlhari sau soldañi duçmani. Dacå ooaie era rånitå sau obositå, påstorul o purta pe umeri.

În zilele noastre, påstorii îçi mânå adesea turmele de oicu ajutorul câinilor. În vremurile biblice påstorul mergeaînainte, iar oile îl urmau. Adesea, el dådea fiecårei oi unnume. Oile veneau la el când le striga.

STÂNA PÅSTORULUIÎn timpul lunilor de iarnå, oileerau aduse în sat çi ståteauîntr-o stânå neîngråditå.

Vara, oile råmâneau afarå,în aer liber, iar peste noapte,dacå nu gåsea o peçterå,påstorul îçi fåcea o colibådin pietre. Peste colibå pu-nea crengi cu spini, ca scut.Apoi påstorul dormea în fañaintrårii, påzindu-çi turma.

CÂNTAREA DESPRE PÅSTORUL CEL BUNPsalmul 23 este o cântare despre grija unui påstorpentru turma lui. În acest Psalm, Dumnezeu estecomparat cu un påstor bun. Mai târziu, Isus aveaså spunå despre Sine cå El este Påstorul cel bun.

de Mark WATER

Ilustrat de Natalia Ñuracovsca

Påstorul oilor doarme în fañaintrårii în colibå

Un påstor

PÅSTORI ÇI NOMAZI

18_27_rum.qxd 23.03.2006 18:14 Uhr Seite 19

20

Andrada a primit de ziua ei o rochie. Era albastrudeschis çi avea broderii pe piept çi pe mâneci.

– În rochia asta aråñi ca o micå prinñeså, i-a spusmama.

Clasa Andradei se pregåtea pentru un concert. Pen-tru acesta, Andrada împreunå cu prietenele ei, Mimi çiDelia, pregåteau un cântec. Cu trei zile înainte de con-cert, Andrada çi-a întrebat prietenele:

– Cum o så ne îmbråcåm pentru concert? Sper cå nuîmbråcåm uniforma çcolarå.

– De fapt nu mi s-ar pårea o idee rea, a råspuns Delia.– Dar nu trebuie oare så ne îmbråcåm puñin mai ele-

gant? a spus Andrada. Delia, ai o rochie roz atât de fru-moaså. Çi tu, Mimi, ai un costum în carouri.

– Aha, te-am prins! a spus Delia râzând, tu vrei såapari în mod sigur în noua ta rochie albastrå!

– Aça e! a trebuit så recunoascå Andrada.Prietenele ei au fost de acord så se îmbrace elegant.

Ziua urmåtoare çi-au propus så se mai întâlneascå încåo datå la Mimi, ca så repete cântecul. Când Andrada çiDelia au ajuns la Mimi acaså, ea tocmai împacheta niçtehaine çi le punea într-o plaså mare.

– Ce faci acolo? Pleci în cålåtorie? a întrebat Andrada.– Nu plec nicåieri. Înså ieri searå, la Çtiri, au anunñat

despre inundañii. Mulñi oameni au råmas fårå case. Ce-idrept, ei au mai putut fi salvañi, dar au trebuit så-çi pårå-seascå gospodåriile çi toatå agoniseala. Au aråtat chiarçi copii care nu mai aveau ce îmbråca. Çi apoi s-auanunñat adresele unor centre de colectare pentru do-nañii. Împreunå cu mama am notat o adreså unde putempreda îmbråcåmintea. Dupå concertul nostru må voiduce direct acolo çi voi preda plasa aceasta. Lucrurilevor fi transportate în zonele calamitate.

Fetele au repetat pentru ultima oarå cântecul, au båutun ceai çi s-au despårñit. Nu le-a fost uçor så uite necazulsinistrañilor çi se gândeau cum ar putea så ajute fiecare.

Dimineaña urmåtoare, çcoala fremåta de veselie çiemoñii. Micii instrumentiçti çi cântåreñi fugeau agitañi pe

coridoare, pe când în aulå se adunau pårinñii, prietenii çirudele lor. Andrada, Delia çi Mimi s-au întâlnit în fañaçcolii çi au pornit apoi cu paçi iuñi spre claså, så seschimbe.

– Repede, le-a îndemnat Mimi, altfel întârziem!Când Mimi çi-a dat jos paltonul, celelalte douå fete

au våzut cå nu purta costumul ei frumos în carouri, ciuniforma çcolarå.

– Îmi pare råu, fetelor, dar am hotårât så dau çi cos-tumul. Am vrut neapårat ca în plasa mea så fie çi cevadeosebit, nu numai bluze çi pantaloni obiçnuiñi. Nu afost uçor s-o conving pe mama, dar i-am spus cå ori-cum costumul preferat mi-a råmas aproape mic.

Delia a izbucnit în râs. Çi-a agåñat paltonul pe cuier.Çi ea era îmbråcatå în uniforma çcolarå.

– Nici mama mea nu a vrut så dau rochia mea cearoz. Mi-a spus cå acolo este nevoie mai degrabå dehaine cålduroase, de cizme de cauciuc çi altele de ge-nul acesta. Dar eu çtiu ce le încântå pe fetele de vârstanoastrå.

– Andrada, de ce nu-ñi dai jos paltonul? a spus Deliazâmbind.

– Am o surprizå! Andrada çi-a scos paltonul çi çi-aaranjat gulerul alb al uniformei çcolare, dupå care a maiadåugat:

– Dacå m-añi fi våzut cât timp am stat în faña oglinzii!Mi-a fost greu så renunñ la rochia mea cea nouå, dar nu-mi pare råu, pentru cå am înñeles un lucru din Biblie:„Cine are milå de cel lipsit, cinsteçte pe Dumnezeul Såu”(Proverbe 14:31), iar voi mi-añi fost un exemplu bun!Mama a fost bucuroaså de hotårârea pe care am luat-oçi nici ei nu i-a pårut råu de rochia cea nouå, zicân-du-mi: tu ai ceva mult mai de preñ!

Dupå ce fetele çi-au prezentat numårul, publicul aaplaudat cu mult entuziasm. Andrada nu a observat cåmama ei çi-a çters mereu ochii înlåcrimañi de bucurie.Din salå se auzea:

– Ce fete dråguñe! Adevårate prinñese!

ROCHIA DE PRINT, ESAde Elena MICULA

Ilustrat de Victoria DUNAIEVA

18_27_rum.qxd 23.03.2006 18:14 Uhr Seite 20

1Corinteni 6:12

2

Odatå, un om paralizat a fost vindecat de Isus Cristos prin intermediul prietenilor lui. Numeroteazå

imaginile în ordinea relatårii din Biblie. Dacå nu-ñi aduci aminte despre ce este vorba, citeçte textul

din Evanghelia dupå Luca (Luca 5:17-26).

Urmåreçte linia de legåturå a literelor,începând din colñul din stânga de sus,

çi vei descoperi mesajul.

D Å I L E N Ç T B I

U V T Ç U T E E E U

U

P

N

I

Z

Å

U

A

E

R

R

M

E

E

F

E

S

T

E

I

Ilus

trat

de

Vic

tori

a D

unai

eva

18_27_rum.qxd 23.03.2006 18:15 Uhr Seite 21

22

Karina se aflå într-o librårie. Mama i-a dat bani så-çi cumpere douå caiete pentru çcoalå. Pentru primaoarå, Karina are voie så facå singurå cumpåråturi. Se simte importantå. Alege cu grijå caietele de perafturi çi plåteçte la casierie. Când iese din magazin, Karina se bucurå: i-au mai råmas doi lei. Mama i-a spus la plecare cå restul de bani îi aparñine çi cå are voie så-çi cumpere o îngheñatå.

Karina se plimbå deci pe lângå vitrinele magazinelor çi se tot opreçte în faña ofertelor colorate. Straç-nicå plimbare, îçi zice în sinea ei çi se linge pe buze la gândul unei îngheñate delicioase. Vrea så-çi iaîngheñatå de cåpçuni çi de zmeurå. Cele douå sunt sortimentele ei preferate. Hhhmmmm!

Karina se opreçte în faña unui magazin de jucårii çi admirå o påpuçå deosebit de frumoaså. Deodatå,cineva o atinge uçor pe umår. Este Susi, o colegå de claså.

– Bunå, Karina! Må bucur cå te-am întâlnit. Ai puñin timp? Karina îi aratå plasaçi spune:

– Da, tocmai mi-am cumpårat douå caiete noi çi acum am voie så-mi cumpårîngheñatå.

– Te însoñesc o bucatå de drum, spune Susi. Ce-i drept, nu am bani la mine, darmerg totuçi cu tine pânå la cofetårie. Aça mai putem sta puñin de vorbå, bine?

Cele douå fete merg împreunå mai departe çi discutå despre çcoalå çi despremulte altele.

– Aça, spune Susi dupå un timp, am ajuns. Te pup, ne vedem mâine!Înså Karina îi spune ferm:– Çtii ceva? Te invit la o îngheñatå. Fiecare primeçte o cupå çi aça banii ne vor ajunge la amândouå.Karina o trage pe prietena ei în cofetårie çi amândouå îçi aleg îngheñatå de cåpçuni.– Mulñumesc, spune Susi surprinså, ce dråguñ din partea ta!Karina îçi linge îngheñata cu poftå çi râde:– Interesant, îngheñata de cåpçuni are aståzi un gust mai bun, nu ñi se pare

çi ñie, Susi?

Nu existå prieteniefårå sacrificiu.

Johann Wolfgang

Goethe

Ilustrat de Iulia PRAVDOCHINA

de AngelikaBLUM IˆNGHET,ATA GUSTOASA˘IˆNGHET,ATA GUSTOASA˘

18_27_rum.qxd 23.03.2006 18:15 Uhr Seite 22

Fac parte din specia påsårilor çi tråiesc împreunå cusemenii mei în Europa, nordul Africii, Asia, America de Nord

çi America Centralå. Cu toate acestea, nu ne vedeñi prea des.Exemplarele mature duc o viañå sedentarå, înså cele tinere se mutå

din loc în loc. De sute de generañii ne facem cuiburile în acelaçi loc.Cuiburile ni le construim fie în regiunile împådurite, în copacii groçi çi

båtrâni, fie în munñi, între stânci çi povârniçuri, sau chiar în oraçe, în locurigreu accesibile, cum sunt clopotniñele çi clådirile înalte.

În familia mea, eu sunt cea mai mare pasåre. Greutatea mea corporalåpoate så atingå pânå la 1,5 kg, iar lungimea corpului meu poate atinge 65 cm.Dacå-mi întind aripile, am 1,25 m.

Avem o constituñie robustå, ca påsårile de pradå, çi o coadå lungå. Cioculnostru este lat çi gros. Penele noastre sunt negre çi bat în albastru

sau verde-metalizat. Mâncåm de toate, dar cel mai mult ne placecarnea.

O datå pe an, primåvara, femela noastrå depune 5-6 ouå, caresunt de cca. 35 mm çi cântåresc aproximativ 30 g (cât jumåtatea

unui ou de gåinå). Din ouå ies puii noçtri. Nu veñi gåsi niciodatå în påduregåoacele ouålor noastre, cåci femela le månâncå în întregime dupå ce puii auieçit din ele. Viaña noastrå de familie este trainicå. Femela çi masculul råmânîmpreunå toatå viaña lor, care ñine între 50 çi 75 de ani. Aceasta este o perioadårecord pentru påsåri. Noi ne lipim mai tare de partenerii noçtri decât celelaltepåsåri din specia noastrå. Puii noçtri råmân destul de mult alåturi de pårinñii lor,de la care primesc mâncare. Ca så comunicåm, ñipåm. Dacå vei auzi vreodatåun „cruc-cruc”, poñi så fii sigur cå suntem noi. Înså, în mod normal, ne ñinemdeparte de oameni çi nu-i låsåm nici så se apropie de noi. Suntem niçte påsårifoarte prevåzåtoare çi sperioase, deçi nu avem prea mulñi duçmani. Sin-gurul pericol pentru noi îl reprezintå bufniña. Suntem mândre de felul cumne-a creat Dumnezeu.

Alåturi de papagali, suntem considerate cele mai înñelepte påsåri. La felca aceçtia, çi noi putem imita limba oamenilor. Unii oameni ne ñin caanimale de caså, pentru cå putem fi foarte uçor domesticite, mai ales la o

vârstå fragedå. Putem så ne luåm zborul oricând çi så ne întoar-cem la chemarea ståpânului nostru. Uneori ne obiçnuim atât de

mult cu un om, încât îl apåråm chiar de stråini.Eu apar frecvent în poveçti, legende çipovestiri. Asta poñi s-o confirmi çi tu.

Chiar çi în „Felinarul copiilor” se poateciti despre mine, nu-i aça?

Deci, cine sunt eu?Corect, nu sunt o

cioarå, ci un corb!

de Elvira ZORN 23

Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA

CINE SUNT EU?CINE SUNT EU?

18_27_rum.qxd 14.03.2006 16:31 Uhr Seite 23

Doamna Veveriñå s-a cåñårat pânå la creangalui Kolk. Într-un mod foarte firesc, ea s-aaçezat pe creangå în faña lui Kolk çi a spus:– V-am urmårit toatå ziua. Lucrurile nu maipot continua aça. Trebuie så vå duceñi dupåhranå, iar micuñul are nevoie de o scorburå!

de Werner LUTZ

Ilustratå de Iulia PRAVDOCHINA

Corbul simñea cå micuñul tremurå. Oricât demult çi-ar fi umflat fulgii çi penele, tot nu leputea transforma într-o blanå caldå. Deodatå,sub ei a trosnit o creangå. Speriat, corbul s-auitat în jur. Venea oare Martes? A råsuflatuçurat: Era doar Mama Veveriñå de pe TeiulRotund, care creçtea în scorbura ei trei pui.

Aduceñi-l pe micuñ la mine, în scorbura mea.Dacå ne strângem puñin, va avea loc çi el.– Dar ce va spune soñul dumneavoastrå? aîntrebat corbul.– O, soñul meu se plimbå iar prin pådureprecum îi este obiceiul primåvara. Nu må ajutåla creçterea puilor, vagabondul!

Kolk i-a fåcut maimuñei un semn cu aripa.Uçurat a våzut cå Fips çtie bine så se cañere,atunci când a trecut de pe Marele Molid peTeiul Rotund.

– Dar, a întrebat corbul mai departe, de cevreñi så riscañi çi så vå atrageñi duçmåniapådurii?Mama Veveriñå a privit puiul de maimuñå.

– Este doar un pui, a spus ea.

Kolk a zburat çi el la tei. S-a açezat pe ocreangå deasupra scorburii, ca så facå depazå. Dupå zgomote îçi putea da seama cânde ora mesei.

Dupå ce înserarea a fåcut loc nopñii, luna çi-afåcut apariñia. Lumina ei argintie se reflecta înmiile de ace strålucitoare ale Marelui Molid.Molidul aråta foarte frumos. S-a fåcut frig.Fips a început så tremure, deoarece Kolk nuputea så-l acopere în întregime cu aripa sa.

Puiul

de maim

u-

ñå,ca

re a r

euçit

så sca

pe din c

uçca

în

care

erau t

ransp

ortate

anim

alele d

in Afric

a, se

afla ac

um

într-o

pådure

stråi

nå din E

uropa.

Corbul,

care

a våzu

t uliul

rotin

du-se d

easu-

pra maim

uñei, a

sårit

pur çi s

implu î

n ajut

orul

micuñul

ui. L-a

luat la

el, su

s, pe M

arele M

olid. L

a scu

rt

timp dup

å ace

asta,

coñof

ana a

råsp

ândit p

rin to

atå påd

urea

zvonu

l cå un

pui de o

m a fos

t furat

de corb

ul Kolk

.

Poveste serial începutå în nr. 1/06

24

ÇI MICUL LUI PRIETEN FIPSPOVESTEA 3

18_27_rum.qxd 14.03.2006 16:31 Uhr Seite 24

Aceasta leza mândria corbilor, cåci, fiind deneam nobil, ei înnoptau numai pe cei mai înalñimolizi, brazi sau pini.

Båtrânul s-a gândit la soñia lui, la doamnacorb, cea care luptase cu vulturul. În inimamamelor existå mai multå putere decât în toñimuçchii bårbañilor, çi-a spus în sinea lui. Pen-tru Kolk nu a fost uçor så stea într-un tei.

De acolo puteau så scruteze pådurea çi cerulçi så se lanseze în zbor sau în „luptå”. Dar aici,aici cum så lupte?

Çi cel mai råu lucru era cå teiul avea frunzemari, în formå de inimå, care-l împiedicau pecorb så vadå în jur, dacå nu cumva vine în zboruliul sau dacå nu se aduna cumva un stol deciori, gata de atac.

Stând ca un cocoç pe o creangå, în teiul mareçi stufos, înalt ca o catedralå çi cu o mulñimede crengi çi ramuri, n-ar fi putut lupta deloc.

Kolk ar fi vrut cel mai mult så-çi ia zborul deacolo çi så se ducå înapoi pe vârful MareluiMolid. Dar îi spusese lui Fips cå este prietenullui çi ce a spus, råmâne spus. Acum nu maiputea pleca pur çi simplu, de parcå nu ar fi

spus nimic.

Ce bine cå nu s-a låsat Kolk ameñit de parfumulteiului, cå ar fi fost luat prin surprindere. Bufniñas-a strecurat fårå zgomot printre ramuri. Kolk s-a speriat când în faña lui a apårut brusc çefulbufniñelor.

Kolk s-a açezat pe mai multe crengi, dar nu çi-a putut gåsi locul. De nicåieri nu putea såcuprindå cu privirea întregul tei, care era înplinå floare çi mirosea dulce a primåvarå çiliniçte.

Corbul nu iubea bufniñele. Ele puteau så zboarefårå zgomot printre crengile copacilor çi såvadå noaptea. În întunericul nopñii, ele atacaupåsårile adormite çi le jefuiau cuiburile.

25

18_27_rum.qxd 14.03.2006 16:32 Uhr Seite 25

– Påzeçti cuibul veveriñei, în care ñi-ai ascunspuiul de om, a spus bufniña. O çtiu. Toatå på-durea o çtie.– De ce ai venit aici? a întrebat corbul. Recu-noaçte: ai vrut så månânci micul animal.

– Bunå seara, a spus bufniña cea måreañå,uitându-se cu dispreñ la corb. De când înnop-teazå corbul cel båtrân într-un tei înflorit?– Asta-i treaba mea, a croncånit Kolk.

– Desigur, a spus bufniña. Vrei så må împie-dici?– Da, a spus Kolk cu duritate. Dacå te atingifie çi numai de un fir din blana micuñului, amså-ñi vin de hac!

Apoi a venit Martes, tâlharul puternic çi rapid.S-a cåñårat pe trunchiul teiului pânå sus. Peel, Kolk nu putea så-l învingå în luptå des-chiså. Pe Martes trebuia så-l ia prin surprin-dere. Ce bine cå penele corbului erau negreca noaptea.

Bufniña l-a måsurat pe corb cu ochii ei scå-påråtori. Apoi çi-a întins aripile çi s-a låsat såalunece cu iscusinñå printre crengile dese.

Kolk s-a ascuns dupå o creangå groaså. CândMartes a ajuns la scorbura veveriñei, ca så-çivâre laba înåuntru, Kolk l-a atacat cu ciocul luicel lung.

Înså corbul s-a ascuns din nou. Când ai de-aface cu un duçman atât de puternic, trebuieså fii foarte înñelept. Bietul Kolk nu a avutliniçte toatå noaptea. Toñi micii tâlhari ai på-durii puseserå ochii pe puiul de maimuñå.

L-a lovit atât de tare, încât jderul a scos unñipåt çi a luat-o la sånåtoasa. Abia când aajuns jos pe påmânt s-a uitat în sus, ca såvadå cine i-a pricinuit o durere atât de mare.

A venit huhurezul; chiar çi nevåstuica ar fi vrutså i se ducå numele cå l-ar fi mâncat pe puiulde om. Corbul a înñeles foarte clar cå nu poateså-l lase pe Fips la Mama Veveriñå.

26

18_27_rum.qxd 14.03.2006 16:32 Uhr Seite 26

Biblia spune:Unul, care då cu mânå largå, ajunge mai bogat; çi altul, care economiseçte preamult, nu face decât så såråceascå. Sufletul binefåcåtor va fi såturat çi cel care udåpe alñii va fi udat çi el. (Proverbe 11:24-25)

Fericiñi sunt cei milostivi, cåci ei vor avea parte de milå! (Matei 5:7)

Fericiñi sunt fåcåtorii de pace, cåci ei vor fi numiñi fii ai lui Dumnezeu! (Matei 5:9)

ÎNTREBÅRI

1. Cine l-a luat pe puiul de maimuñå Fips în cuibul ei çide ce?

2. De ce nu a fost Fips în siguranñå în cuibul veveriñei?3. Cum trebuie så-i tratåm pe cei nou veniñi în clasa

noastrå sau pe strada noastrå?

ÎNTREBÅRI

Biblia spune:

Dar abia s-a luminat de ziuå, când pitulicea,cea mai micå pasåre din pådure, a venit înzbor la tei çi s-a açezat – jenatå çi miçcând dincodiñå – direct în faña ciocului marelui corb.

Trebuia så-çi asume çi mai departe respon-sabilitatea. Mama Veveriñå avea o inimå bunå.Dar nu este suficient så ai o inimå bunå. Tre-buie så existe çi putere pentru luptå, s-a gânditKolk. Corbul s-a bucurat atunci când primamierlå a vestit cu un tril vesel sosirea zorilor.

– Regele må trimite la domnia ta, a fluieratpåsårica. Vocea ei suna de parcå îi pårea råucå trebuia så spunå ce avea de spus: Aståsearå, dupå ce soarele va apune, toate anima-lele trebuie så se adune sub Stejarul Judecåñii.

Pentru båtrânul corb a urmat o zi istovitoare înTeiul Rotund. Fips s-a jucat printre crengi cupuii de veveriñå, iar Kolk a fost mereu îngrijoratcå micuñului i s-ar putea întâmpla vreo neno-rocire.

Regele vrea så hotårascå soarta puiului de om.Dumneavoastrå, Corbule, trebuie så veniñi cumicuñul.– Spune-i regelui cå voi veni. Îi voi împliniporunca.

Påsårile, care cloceau în tei, cântau toate deo-datå. Iar cel mai råu lucru a fost neîntreruptulguru-guru al porumbeilor, care-çi aveau cuibulsus. Cum så te poñi concentra så pregåteçti opledoarie ca så-l aperi pe micuñ?

Çi trebuia så fie un discurs bun, dacå voia så-lconvingå pe rege cå Fips nu reprezenta unpericol pentru pådure. În plus, corbului îi erafoame. Nu mai mâncase nimic de trei zile, iarstomacul lui chioråia de foame.

(Va urma) 27

Matei 7:21

4

18_27_rum.qxd 13.04.2006 9:57 Uhr Seite 27

28

Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA

PÅSÅRI CU SEMNIFICAÑIE SIMBOLICÅ

În povestirile biblice, vulturul simbolizeazå adesea judecata. Vul-turul imperial, care îçi poartå puii pe aripi în zbor, le amintea oameni-

lor de purtarea de grijå plinå de dragoste a lui Dumnezeu. Bufniñele erauconsiderate adesea un simbol pentru singuråtate. Porumbeii fac partedintr-o familie uriaçå de påsåri. Ei sunt påsåri puternice, care pot så par-curgå distanñe mari. În acelaçi timp sunt blânzi çi tandri çi de cele maimulte ori tråiesc toatå viaña alåturi de un singur partener. Porum-beii au fost cele mai importante påsåri din Biblie. Ei au fostsingurele påsåri care puteau fi aduse ca jertfå. Un porum-bel a fost înså çi simbolul pentru Duhul Sfânt.

În Israel au existat peste trei sute cincizeci de spe-cii de påsåri, chiar dacå în Biblie sunt menñionatenumai cincizeci. Oamenii foloseau aceleaçi numepentru diferite specii de påsåri: ciripitor (tradus ade-sea prin „vråbii”).

„CHELNER” ÇI „DEÇTEPTÅTOR”

Cuvântul ebraic pentru „corb” înseamnå pur çisimplu „pasåre mare neagrå”. Corbii i-au aduscândva mâncare lui Ilie, fiind pe post de „chel-neri ai lui Dumnezeu”. Dimineaña, „Deçtep-tåtorii de încredere” erau cocoçii.

PÅSÅRI ÎN CÅLÅTORIE

Påsårile folosesc stråzi în aer, aça cum avem noistråzi pe påmânt. Deasupra Israelului se aflå un traseu dezbor a påsårilor, cu un trafic deosebit de intens. În fiecarean, primåvara çi toamna, Israelul devine un loc de popaspentru mii de påsåri cålåtoare.

Vultur

Corb

Cocoç

PASARI ÎN BIBLIEPASARI ÎN BIBLIE

Bufniñå

de Mark WATER

28_33_rum.qxd 14.03.2006 17:15 Uhr Seite 28

Ilustrat de Elena MICULA29

COLOREAZÅ ÇI NUMÅRÅ!

În câte bucåñi trebuie så taie micuñavulpe tortul, astfel ca toñi prietenii såprimeascå câte o bucatå din tort?

28_33_rum.qxd 14.03.2006 17:15 Uhr Seite 29

PA

GIN

AV

OA

ST

RA

PA

GIN

AV

OA

ST

RA

SO

LU

TII

LE

lj

iS

OL

UT

IIL

El

ji:

FELINARUL maicautå comori!

Comorile FELINARULUIsunt chiar scrisorile tale,integramele, jocurile çidesenele tale pe teme biblice.Pânå în luna august (2006) trimite-nepovestirile, jocurile sau desenele tale cu titlul„Prietenia”. Cele mai reuçite „comori” vor fi nominalizate çi premiate.

FELINARUL doreçte så vinå în continuare la tine acaså.Dacå încå nu te-ai înscris, aboneazå-te ACUM!!

Nume, Prenume __________________________________________

Strada, Nr. _______________________________________________

Bloc ____________ Sc. __________ Et. _________ Ap. _________

Cod______________ Localitate ____________________________

Judeñ _________________________________________________

Ñara __________________________________________________

Tel. __________________________________________________

e-mail _______________________________________________

Data naçterii _________________________________________

Trimite-ne scrisoarea ta pe adresanoastrå:Asociatia LUMINA LUMIIOP 1 / CP 68550 179 SibiuRomâniaSau poñi comanda FELINARUL direct la:Tel./Fax: 0269 21 85 11felinarul@luminalumii.ro

www.luminalumii.ro

FELINARUL poate fi comandatGRATUIT. Dacå vrei, ne poñi ajuta trimiñându-ne timbrepoçtale o datå pe an (6 timbre a câte 0,50 Lei).Mulñumim çi pentru eventualele donañii pentrufinanñarea revistei.

Am primit de la dumneavoastrå un numår al revistei „Felinarulcopiilor” pe care l-am citit cu multå plåcere împreunå cu båieñelulmeu, Cristian, de çapte ani. Ne-a plåcut atât de mult încât nu vrem så tåcem; vrem så trans-mitem aceastå veste bunå çi altora: o prezentåm în bisericå çiprietenilor noçtri. (Larisa Chirica)

Dragå Felinarule, Må numesc Simina Estera çi am nouå ani.În primul rând vreau så-ñi spun cå tu eçticel mai bun prieten al meu. Eu am începutså te cunosc astfel: într-o zi mi-a venit unplic de la Trans World Radio România.Repede, am desfåcut curioaså plicul çi m-am mirat. Înåuntru erai tu! M-am bucuratfoarte mult... Te açtept cu neråbdare. (Simina Estera, 9 ani, jud. Timiç)

Dragi prieteni,Când am primit pachetul çi am våzutrevistele, m-am bucurat foarte mult. Astas-a întâmplat într-o zi de joi. În duminicace a urmat, m-am dus la bisericå çi am dat reviste çi celorlalñi copii. Ei au fost deasemenea foarte bucuroçi. Vreau så våspun cå am citit toatå revista cu odeosebitå plåcere.

Acesta este desenul meu, fåcut cu mânamea, chiar dacå m-am inspirat din revistad-voastrå (în privinña animalelor). Mirela CADAR, 13 ani, jud. Prahova

28_33_rum.qxd 28.03.2006 11:33 Uhr Seite 30

SO

LU

T ,II

LE

la

jocu

ri:

SO

LU

T ,II

LE

la

jocu

ri:

31

FELINARUL copiilor 3/06 (4)Revistå creçtinå pentru copiiApare de çase ori pe anAbonament pe bazå de donañiiTiraj: 7.500

Editor:Asociañia LUMINA LUMIIOP 1, CP 68 550179 SibiuTel./Fax: 0269 218511e-mail: felinarul@luminalumii.rowww.luminalumii.ro

Donañiile pentru acoperirea costurilorpot fi virate în contul asociañiei:

Asociañia LUMINA LUMIIIBAN RO77.RNCB.4200.0001.7020.0001/RONsau RO50.RNCB.4200.0001.7020.0002/EURBanca Comercialå Românå, str. Emil Cioran 1, Sucursala Sibiu, Cod Swift RNCBROBUCu specificañia „FELINARUL”

Redactori çefi:Elvira çi Waldemar Zorn

Redactor al ediñiei în limba românå:Petra Påtraçcu

Colectiv de redacñie voluntar:Monica çi Wolfgang WetzlerMagdalena IacobDoina çi Daniel VasilcaLuminiña Trif

Traducerea textelor din limba germanå:Dorina Schinteie

Tehnoredactare:Enns Schrift & Bild GmbH, Bielefeld, Germania

Pagina de titlu:Peter Lunicichin

Indice bibliografic:Pagina 10: Din: „Biblischer Rätselspaß für Kinder und Jugendliche”. Cu acordul Editurii Hänssler,Holzgerlingen.Paginile 14-15: Din „Kinder beten für die Welt”. Cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen.Pagina 17: Din „Rätsel zur Bibel”, Heft 4. Cu acordulEditurii Bibellesebund, Marienheide.Pagina 19: Din „Das große Buch des Bibelwissens” de Mark Water. Cu acordul Editurii Hänssler,Holzgerlingen.Pagina 22: Din „Die hochmütige Hummel”. Cu acordulEditurii St. Johannis-Druckerei, Lahr-Dinglingen.Paginile 24-27: Din „Der Rabe Kolk und sein kleinerFreund Fips”. Cu acordul Editurii ChristlichesVerlagshaus, Stuttgart.Pagina 28: Din „Das große Buch des Bibelwissens” de Mark Water. Cu acordul Editurii Hänssler,Holzgerlingen.Pagina 32: Din „Biblischer Rätselspaß für Kinder und Jugendliche”. Cu acordul Editurii Hänssler,Holzgerlingen.

Dacå nu se specificå altfel, citatele biblice au fost extrase din:Noul Testament, Traducerea D. Cornilescu rev., ediñia a doua, Korntal: Editura LUMINA LUMII, 2003, çi Biblia, Traducerea D. Cornilescu.

© 2006 LUMINA LUMIIISBN 3-935435-81-9

Pentru copii peste 6 ani

Pag. 2: ATENÑIEPag. 10: Tatå çi fiu?: 1 da, 2 nu, 3 nu, 4 da, 5 da, 6 da, 7 nu,

8 da, 9 da, 10 nu, 11 da, 12 nu, 13 nu, 14 da, 15 da, 16 nu, 17 nu, 18 da.Mamå çi fiu?: 1 nu, 2 da, 3 da, 4 da, 5 nu, 6 nu, 7 da, 8 da, 9 nu, 10 da, 11 nu, 12 nu, 13 da, 14 da, 15 da.

Pag. 17: Despårñirea din zorii zilei:Rezolvare:Du-te în pace.

Pag. 18: 1. Avraam, 2. Aaron, 3. Estera, 4. Ana.

Pag. 21: Dumnezeu te iubeçte çi vrea så fie prietenul tåu.

Pag. 29: În 12 bucåñi.Pag. 32: Joc în påtrat: 1. Sara;

2. Adam; 3. raci; 4. Amin. Joc de compus: Tot ce faceñi, så fie fåcut cu dragoste! (1Corinteni 16:14)

Damaris BORCÅIAÇ,

jud. Prahova

Abel LEFTER,

jud.Timiç

Alexandra GÎNGIOVEANU,

8 ani, Craiova

1 S6

T R4

ICETUI

RO2

Z1

G AFARÅ EB3A

SER7 I

NA

3 5 SÅMÂ 8 V E Ç N I C

ETATE

10I E

NÑ A ÇÅ

5Å G E Ñ

11 D9

O M NI

MI

EAÑÅT

AN C H I N

7

RM4 I A Z Å ZEL Â N S

8

TP9

E10 J U R

ÂNS

A T LOCNID12 A V I D2

O

Î6 A

a

28_33_rum.qxd 28.03.2006 11:33 Uhr Seite 31

JOC DE COMPUSDacå scrii cuvintele de mai jos în ordinea corectå, vei putea citi o afirmañie

importantå pe care o gåseçti în 1Corinteni 16:14.

DRAGOSTE TOT SÅ CE FÅCUT FIE CU FACEÑI

Literele date trebuie scrise în påtratul colorat, astfel încât pe orizontalå çi verticalå så aparå soluñiile 1-4:

1. Soñia lui Avraam (Genesa 17:15)2. Primul om (Genesa 3:20)3. Pluralul cuvântului „rac”

4. Sfârçitul rugåciunii

1 2 3 4

2

3

4

A

A

I

N

A

A

C

R

A

D

M

R

A

I

M

S

Matei 22:32

7

28_33_rum.qxd 14.03.2006 17:16 Uhr Seite 32