014780 021-3106618 offi [email protected] basarabia · 2019. 7. 19. · coleclia: istoria...
TRANSCRIPT
Coleclia: Istoria mentalitdtilor
Lector: Nicoleta ArsenieTehnoredactor: Carmen Dumifrescu' Coperta:FlorinAfloarei
Ed.itura Inpse EunopEANAO.P.22, C.P. 113, Bucureqti, 014780
TeI./Fax.: 021-2L25692; Tel.: 021-3106618Comenzi carte prin pogt6:
TeI.: 021-2125692E-mail: offi [email protected]
www.ideeaeuropeana.ro
@ Fundafia Culturali Ideea Europeand - Editura Ideea Fluropeani
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiCODREANU, THEODOR
Basarabia eminescianS. / Theodor Codreauu. - Ed. pentru Cente-narul Marii Uniri. - Bucureqti : Ideea EuropeanS., 2018
IndexISBN 978-60 6-594-664-4
82 1.135.1
Carte ap6.ruti cu sprijinul CopyRo - Societate deGestiune Colectivd a Drepturilor de Autor
Tnpooon CoonnANU
BASARABIAEMINESCIANA
Edilie pentru Centenarul Marii Uniri
Cupring
in loc de argument............. :.......................".. 5
I. Un num[r nefast ..................... 11
II. Cinismul imperial .............. ........,..........2!
III. RSul dinlSuntru ..................' 40
IV. ,,Cestiunea Orientului''........ ..................50
V. Citre a treia pradd imperiali.VI. Pe baricadele ,,Timpului''................ .....'..87
VII. Basarabia: ,,cestiune de existenli pentrupoporul romAn".....
VIII. Basarabia dreptului. ........ 116
IX. De la,,onoarea" {arului la afacerigtiirszboiuluiX. RidS.cinile ontologice ale expansionismuluirusesc
XI.0ompensafii?XII.iDe la Eminescttla,,,cazul Stere" .....,.. 188
XIII. Apendice istoriografi c Ia,,cazuI Stere" .............. 209
XIV. intAlnire ontologicS; Eminescu gi Stere ............218
XV. Basarabia si arheul romAnesc.................. ........... 232
XVI. Moqtenirea laristi in bolgevism ............. ........... 247
XV[.,,V5 aqteptim de 22 de ani!".........
Tnponon Coonpevu 444
XVI[.,,De ce atdta ur5?" ........295XIX. Rizboiul antiromAnesc al Sovietelor ................ B1B
XX. Resureclia identitarh a Basarabiei ... BB4
XXI. Timp 9i exil.:................1................ ....849XXII. ,,Legend.a neagr5"" ..........86gXXIIL,,Noaptea de la Blair Elouse" .........884XXIV. Epilog eminescian ........418INDICE DE NIrME .................427
I. Un num[r nefast
Se pare ci numirul 28 a fost nefast Basarabiei gi
lui Eminescu deopotrivi, degi, din punctul de vedere al
,,gtiinfeiJ' numerologice,2S este al doilea numir perfect,
dupi 6, descoperit de geniul lui Pitagora, aI treilea fiindabia 496. Dar poate ci nu e intAmplitor ci Basarabiagi Eminescu s'au intAlnit, destinal, prin ziua de 28(mai 1812 9i iunie 18SB). Existd o perfec.tiune, atingdndontologicul, gi-n nenorocire, ca in incercarea la care afost supus Iov de chtre Dumnezeu in confruntarea cu
Diavolul, de vreme ce poetul, inconjurat de tenebrele
,,nebuniei" gi ale morfii, ne-a lisat, prin memoria IuiAlexandru Vlahu
Tnnonon ConnuaNu
suflet, poetul considerAndu-se pl5madi a Bucovinei:,,Eusunt niscut in Bucovina. Tatil meu e bucovinean. Ungrec ca Vogoride n-a fost in stare a-I face cetbfean...,,,evident - cetilean romAnl. $tim prea bine, caimacamulVogoride era simbolul anti-unionismului, ca gi tatilsiu, $tefan Vogoride, fostul bei de Samos. irls"-rrur"ueminescianl. dateazd din anii cAnd poetul milita, inSocietatea ,,Carpa{ii", pentru fiptuirea Daciei Mari,vizAnd unirea Ardealului cu regatul RomAniei. Agadar,pentru Transilvania, ei va suporta brutala intrare in,,camisolul de for!5." din ziua de 28 iunie 1888. CAt pri-vegte Basarabia, aceasta era o iubire la fel de veche.Intr-un concept de articol (mss. 22G4, p. 282v), poetulvorbegte de,,pierderea iubitei Besarabia", in imprejuri-rile negocierilor de la Berlin din vara lui 1828. Pe bun6dreptate, in 7932, D. Muriragu, care a realizat primasintezi de sine stdtbtoare privitor La nalionalismul luiEminescu, putea conchide ci autorul Luceafdrului afost,,cel mai indrdgostit scriitor al nostru de tot ce-i romA-nesc"2. Nimic fals, nimic demagogic in cuvintele de pefila 65r a mss. 2257:,,Ce sd vi spun? Iubesc acest poporbun, blAnd, omenos, pe spatele ciruia diplomatii croiesccarte qi rezbeLe, zugrS.vesc impirdtii despre cari lui neciprin gAnd nu-i trece, iubesc acest popor care nu servegtedecAt de catalici tuturor acelora ce se-nalf5 la putere,popor nenorocit care geme sub mdretia tuturor palate-lor de gheali ce i le agezdm pe umeri". Firesc, de vremece Eminescu a intrupat arheul romd,nitd,,tii in toatiplenitudinea lui, dAndu-i contur conceptual ontologic,pornind, deopotriv5, din filosofra greacb, a lui platon qiAristotel, din Johann Baptista van Helmont gi Dimitrie
tM. Eminescu, Opere, XIII, Editura Academiei, Bucureqti, 19gb, p. BB1.2 D. Murdraqu, I,{a{ionalismul lui Eminescu, edi{ie realizatd. d.eStancu Ilin, Editura ATOS, Bucuregti, 1999, p 169.
I2 13 Bas arabia e nine sciand,
Cantemir, dar qi din imaginarul poporului romAn aqa
cum s-a c';tlstaltzat el in cel mai enigmatic basm popu-
Iar, Tinere[e fd,rd. bdtrd,nefe gi uial'd' fd'rd' de ntoarte, basmpe care l-a comentat in dou5" articole, conchizAnd ci inprotagonistul Fit-Frumos s-a intrupat arheull menxoriaromAnitS"fii, eroul-arhetip fiind singurul care-gi amin-l;egte, in ultima sa cS,Iitorie spre casi 9i pirinli, de totr:e-a fost, timp de secole, pe meleagurile stribitute. Or,l:r nivel cirturiresc, e chiar rostul istoricului qi al isto-riei. De aceea, Nicolae Iorga, in l-934, era uimit de pro-
f'unzimea cu care Eminescu a recitit istoria romAnilorqri istoria europeana, in genere, depigindu-i pe contem-porani: ,,Eminescu stipAnia cu desdvArgire cunoqtinlat,recutului romAnesc Ai era perfect iniliat in istoria uni-vorsal6; nimeni din generalia lui n-a avut in acest gradinstinctul adeviratului inleles al istoriei, Ia nimeni elnu s-a preficut ca la dAnsul intr-un element permanent
5i determinant al intregii lui judecili. E uimit cinevarsthzi,la cap5.tul atAtor cercetdri minulioase qi pline de
rribdare, dupi adiugirea unui imens material de infor-rnnlie qi atAtor sforliri ale criticii, cAnd constatl cAtqLia, cAt inlelegea acest om, qi gAnditorul politic trebuiesi admire ce mare era puterea lui de a integra faptelern;irunte qi trecitoare ale vielii publice contemporanein maiestoasa curgere a dezvoltlrilor istorice. Nu e de
rrrirare ci un asemenea limbagiu cate at fi onorat orice
{rrr5 de veche culturi n-a fost priceput de contemporanir:tr o pregitire aga de slab5, a cdror minte nu se putearidica la recunoagterea aceloragi adeviruri eterne"l'
$i nu e de mirare, deoarece Eminescu imbinarruriestuos faptul istoric cu intuifia ontologicd intruArchaeus. $i alli istorici au ajuns la concluzii similare.
I Nicolae lotga, Istoria literaturii romi'negti contentporane, \934, inl,)rrti,n,escu,EdituraJunimea, col.,,Eminesciana", Iagi, 1981, p-268-269.
Tunonon Connn.q.Nu
De pild5,, Alexandru Zub, relativ chiar la articoleledespre Basarabia, inchinAndu-i o intreagi carte cevizeaz6, vocalia singulari de istoric: ,,Articolele despreBasarabia, scrise mai ales in timpul rizboiului de inde-penden!5, se intemeiau pe o veritabilS. cercetare isto-ric5, adusi la zi prin apel la documente gi interpretdri,dincolo de motivalia lor imediati"1. in fine, si mai dauun exemplu: istoricul basarabean Vlad Mischevca, autoral uneia dintre cele mai documentate qi mai bune chrlidespre Basarabia, AruuI 1812 (2015), a cirei axi ideaticdgi istoricd este publicistica eminesciani.
Iar acum se cuvine si md-ntorc la nefastul numir28, care-I leagd, indescifrabil ,,cabalistic", de destinulBasarabiei. Joseph de Maistre (1753-1821), una din-tre minlile strilucite ale Franlei antimoderne2, amba-sador la Sankt-Petersburg intre 7802-IBI7, tatl cenota in 1810, cu asculita lui intuilie politici: ,,Je suistent6 de croire que tout finira par un morcellement dela Moldavie, pour satisfaire I'honneur ou ruiner uneprovince"3. Agadar, cu doi ani inainte de a doua sfAr-tecare a Moldovei (prima se produsese in I77b, pfinraptul Bucovinei de cbtre Imperiul Habsburgic), laruiAlexandru I, printr-un soi de contaminare mimetici ger-mano-vienezda, ptegdtea intens terenul pentru o nou6rupere din trupul Moldovei lui $tefan cel Mare, jinduinda pune granila pe Dundre, apoi pe Siret, apoi pe Prut,1 Alexandru Zub, Eminescu: glose istorico-culturale, editia a II-aintregitd, Editura Junimea, col.,,Eminesciana",Iaqi, 2016, p. 1g6.'9 Cf. Antoine Compagnon, Les Antimodernes. De Joseph de Maistre dRoland Barthes, Gallimard, Paris, 200b.3 Apud Gh.I. Brdtianu, La Bessarabie. Droits nationaux et historiques,Bucarest, Institute d'Histoire Universelle ,,N. Iorga',, 1948, p. 38.A se vedea qi Soir1es de Saint-P6tersbourg ou Entretiens sur leGouuernement Temporel d,e la Prouid.ence (1821).a Cf. Mircea Dogaru, Re,tetele rusificd,rii, in,,Certitudinea,,, an I, nr.312017 , Bucureqti, publicafie a Uniunii Ziarigtilor din RomAnia.
14 15 Bas ar abi a e nzine s ci and,
daci nu sh cucereascd toate,,proprietelile" din zon6' ale
Imperiului Otoman, spre a reface, chipurile, vechiulBizan\ sub sceptrul ortodoxiei pravoslavnice. Jarulurma ,,planul maregalului Alexandr Prozorovski", con-
ceput, nu intAmplitor, chiar in anul 181-0. Conform stra-beguiui militar, nu existau doui principate romAnegti de
interes pentru spaliul vital rusesc, ci patru, numai bunede cucerit in etape precise: Basarabia gi Moldova, pe de
o parte, Muntenia qi Oltenia, pe de alta. De fapt, rostulrizboiului ruso-turc (1806-1812) a fost anexarea inte-gral5 a celor doui Principate, cu aqezarea granilei impe-riului pe Dunire, conjunctura istorici silindu-I insd a se
restrAnge la Siret, apoi pe Prut, mullumindu-se doar cuocea ce va numi Basarabia, in mod mistificator. Josephrlc Maistre pricepuse limpede c5, sub pretextul ,,onoarei"(t;c fel de onoare?), Rusia ruina o provincie a Moldovei.(linica gmecherie cu ,,onoarea" larului, cel ce afiqa prin-cipii umanitariste, nobile, dAnd radicalilor Curlii impre-sia c5. este,,slab", este astfel comentati de acelaqi amba-sirdor francez:,,Oamenii cred ci ar fi slab, dar se ingalS'.
l)i,.rsonalitatea ii este din fire binevoitoare, afectuoasl 9iIoiali, are sentimente gi principii nobile, insi in spateleIor se ascunde o preflcitorie regali insuqiti 9i o inci-lrrifAnare de neclintit"r. La 15 aprilie 1810, Cancelariairrrperial[ emitea o Notd' chtre ambasadorul Joseph de
Maistre prin care aducea la cunogtinld lui Napoleon ci,,Majestatea Sa imperiali consideri Moldova 9i Valahiar:rr niqte provincii ce fac parte din imperiul siu", trebuindsir fie conduse dupl legile rusegti2. Iar inceput:ul ruind,riilllsarabiei, cu astfel de arme, s-a declangat, dupi cAliva
I Apud Uwe KIuBman, Dietmar Pieper, Domnia {,arilor. De la Iuantt'|, (]roaznic la Wadimir Putin, fiad. din germani de Valentina( itrrrgescu, Editura Litera, Bucureqti, 2014, p.97." A1tu,d Vlad Mischevca, Anul 1812. Doud' secole de la anexarea
lkrxtrabiei de cd.tre Imperiul Rusiei, edilia a II-a revdzuti qi
Tnponon ConRaaxu
ani de ,,diplomalie",l.a 28 mai 18121, larul renuntAnd lagranilele de pe Dunire qi de pe Siret, dar, prin tridaregi coruplie (cu ajutorul Dragomanului Porlii Otomane),gi-a extins conceptul geografic de Basarabia (parteasudicd a Moldovei dintre Gurile Dunirii gi tirmul MiriiNegre, in acel moment) pAnd in nord, la Hotin gi mar-ginea esticS. a Bucovinei cdzute sub Habsburgi. Cum,inilial, sultanul Mahmud al Il-lea a refuzat si semnezetratatui din pricina articolelor 4-5 din partea secretl,faptul s-a petrecut totugi tot intr-o zi de 28, dar in iunie,cAnd amiralul Ciceagov il ingtiinla pe Alexandru I des-pre ratificarea otoman5. Schimbul actelor de ratificarese va petrece pe data de 2lL4 iulie. $i, ca un ficut, totintr-o zt de 28, dar in iunie 1940, Basarabia va fi din nouinvadati de citre mogtenitoarea Rusiei fariste, marea gigeneroasa Uniune Sovietic5.
Intre acegti 28 sinigtri s-a prefigurat totugi gi unulfast, in 1991, gi inci in centrul mondial de putere, inStatele Unite ale Americii. Uimitor e c5. momentul estetot un 28 iunie, ca in 1940. Asupra lui mi-a atras aten-!ia, intAia oari, in 2005, Aurel Preda, cel dintAi ambasa-dor al RomAniei in noua Republici Moldova, unul dintreredactorii Declaraliei de Independen!6, care, in 2005,s-a hotlrAt si fac6 mlrturii gocante despre dezinteresulliderilor FSN (Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman)pentru actul reintregirii Basarabiei cu patria-mami.Daci ii ddm crezare fostului ambasador, basarabenii,inclusiv Mircea Snegur, erau pregitifi, pragmatic Aisufletegte, si purceadd la reunificare, cu atAt mai mult,cu cAt Congresul american, prin Rezolulia Senatului
adS"ugitl, Institutul de Istorie a] Academiei de $tiinfe aI Moldovei,Chiginiu. 2015. p. 51.
' Vlad Mischevca observd cd, dupl calendarul otoman, pentru careziua se sfArgea la apusul soarelui, tratatul s-a semnat pe 29 mai1812. Totuqi, data europeand rimAne 28.
16
l
l
t7 Bas ar ab ia e mine s cian d,
1,48128 iunie 1991, in urma Hot[rArii propuse de senato-rii Larry Pressler gi Jesse Helms, suslinea ReunificareaIlomAniei cu Basarabia gi Bucovina nordic5, ca modali-tate de reparare a unor nedreptili istorice incepute la 7ntat 7775 gi, respectiv, la 28 mai 7812! Acest act istoricir fost insi fie ignorat, fie linut ascuns de politicienii de
la Bucuregti qi de la Chiqiniul. Aurel Preda argumenta
I Acest document va face vAlvi tardivi abia in anul de gratie 2016,rfrnd deja politica Statelor Unite pare si se dezicS. de rezolulia dinIt)91, dupa cum rezulti din recenta declaralie publici a ambasadoru-lrri american la Chiqiniu, James Pettit, c5... Moldoua n'u e Ron'ti'nia!irr HotirArea aprobatd de Senat se preciza: ,,Pentru exprimn'rea con-
tti,ngerii cd, Statele Unite trebuie sd. sus.tind dreptul la autodeterminareol, poporului din Republica Moldoua gi Bucouina de Nord.
intrucd,t principatul romd'nesc al Moldouei a apd,rut ca stat inde'ltetr.dent tn secolul al XIV-lea;
intrucdt Moldoua a fost inuadatd' de cd'tre Arntata Rusd' gi anexa-Iri d.e cd.tre Im,periul Rus tn 1812 ca rezultat al Tratatului Ruso-Turcrlc La Bucuregti;
intrucl.t la 15 noiem.brie 1917 Guuernul Souietic a proclamattlrt:ptul la autodeterntinare al popoarelor din Imperiul Rus Si tnfiin-l(t.t'cd unor state separate;
intrucl.t la 2 decembrie 1917 Sfatul !d'rii, adunarea con'stituan'td rn,oldoueneascd, aleasd, tn mod denr,ocratic, a proclamat Moldoua ca,:ttrl independenL:
intrucd.t la 9 aprilie 1918 Adunarea Constituantd. a uotat un'irea,
[11 t il,rlouei cu Regatul Romd,niei;intrucd,t Statele Unite, Franpa, Italia, Marea Britanie, Japonia
:,;i restul statelor aliate au aprobat gi au recunoscut tn ntod explicitt','rt.n.i,rea Moldouei cu Romd.nia tn Tra'tatul de Pace d'e la Paris din]1,\ ot:l,om,brie 1 920;
intrucd,t for{ele armate ale Uniurt'ii Souietice au inuadat RegatulIlotrrdn,iei la 28 iunie 1940 gi au ocupdt estul Moldouei qi Bucouina de
Nut'tl, qi, Herta, tncd.lcd,nd Carta Ligii lla[iunilor, Tratatul de la Paristtirt, lt)20, Tratatul General pentru Renunlo'rea la Rd.zboi din 1928,
l\trltt,l Rom,d,no-Souietic de Aiutor Reciproc din 1936, Conuen'[ia pen-trtt. l)cfi,nirea Agresiunii din 1933 gi principii general recunoscute ale, I rt' 1 tl r r.l tLi i nt ernalional ;
inl.rucd,t asupra anexdrii Moldouei, a Bucouinei de Nord gi allt,rlri, s-a hotd,rd,t tn mod prospectiu tn anum'ite protocoale secrete
"t
THpooon Connnalu
d.intr-un tratat de neagresiune tncheiat intre Guuernul Uniunii So-uietice qi Imperiul German la 23 august lg7g;
Intrucdt tntre 1940 Si 1953 sute de mii de romd,ni din. Mold.ouaSi Bucouina au fost deportati de (Iniunea Souieticd, tn Asia Centrald,gi Siberia;
intrucd,t Guuernul Statelor Unite gi-a exprintat tru mod, repe-tat refuzul de o, recunoaste ocuparea de teritorii in urma ternteniloraga-zisului Pdct Stdlin-Hitler, inclusiu drLexaree Estoniei, a Letonieiqi a LiLuaniei in 1940:
Intrucdt Guuernele Regatului Unit, Uniunii Souietice qi Statelor(Jnite sunt pdr{i ale Cartei Atlanticului dira 14 august 1941, tn care sem-natarele gi-au declarat,,dorin{a de a nu fi, martore Ia schimbdri teritoria-le care nu co,'cordd, cu uointa etprintatd, tn mod liber a popoareror intere-sate" qi gi-au afirmat d.orin{a,de a fi rnartore la restaurarea d,repturilorsuuerdne gi a autoguuerndrii cd,tre cei care au fost uitregitri cu forta d,eele" i,n timpul celui de-al Doilea Rdzboi Mondial;
Intrucd,t la 31 august 1989 Consiliul Suprem al Moldouei a d.e-clarat limba romdnd, ca limbd. oficiald, a Republicii gi a repus tn d,rep-turi alfabetul latin, interzis de Guuernul Souietic in timpul ocupa{iei,cct olfabel al romanei scrise,.
inffucdt tn martie 1990 poporul romd.n al Mold.ouei a putut uota, tnalegeri libere gi corecte, deputa{i pentru Consiliul Suprem al Moklouei;
Intrucdt la 27 aprilie 1990 Consiliul Suprem al Moldouei a re-instaurat steagul romd.nesc co steag oficial al republicii;
intrucdt la 23 iunie 1gg0 Coru;ili,ul Suprem al Mold,ouei a d.ecla-rat Republica Moldoua stat suueran;
inbucAtt h 16 d,ecembrie 1gg0 peste opt sute d,e mii d,e romd.nis-au strd.ns la A Doua Mare Adunare Nationald tn capitala Moldouei,Chigind.u, sd, declare independenla nalionald, a romdnilor din terito-riile ocupate;
Intrucd,t poporul Moldouei a refuzat sd, ia parte la referend,untulsouietic din 3 martie 1991, tn ciuda eforturilor guuernan"tentale souie-tice de amenin{are gi intimidare a poporului rnoldouean spre a accep-td, un tuou tratat unional;
intrucd,t statele semnotare ale Actului Final d.e la Helsinki auqcceptat principiul egdlitdlii intre popoare gi dreptul acestora la au-todeterminare;
qiintrucd,t, tn temeiul articolului 8 d,in Actul Final d,e la Helsinhi,
,,toate popoarele au mereu dreptul, tn deplind libertate, sd-gi hotd,ras-cd, cdnd 9i dacd doresc, statutul politic intern gi extern, fd.rd,ingerinte
18 t9 Basarabia em,inesciand
r:;"r tatonirile lui Mircea Snegur (sper si nu fie o misti-licare!) privitoare la reintregire au fost contracarate de
IcgimAntul celor trei lideri ,,romani'' fali de Moscova,liindci nu erau deloc convingi cI imperiul sovietic vasucomba, considerAnd cd doar se va reforma in confor-r)ritate cu visurile lui Mihail Gorbaciov gi ale lui GeorgeSorosl. Aga se explici graba liderilor de la Bucuresti de
:r incheia un Tratat cu fosta URSS, tocmai cAnd niciunul
r'.tl.e.rioo,re gi sd tgi urntdreascd' dapd' propria uoie dezuoltarea politicd',,','rtrronticd,, sociald, gi culturald,": Agadar, sd' fi'e decis, tn momentul de
lttLd, cd, este conuingerea Seno,tului cd, Guuernul Statelor (Jnite tre'lt t r.i,<t
1) Sd, sus{ind' dreptul la autodeterntinare al poporului Moldouei,.:i u,l, Bucouinei de Nord, ocupate de Uniunea Souieticd', 9i sd' em'itd' o
,ltrlorotie cu oces| scop; gi2) Sd, sus{ind' eforturile uiitoare ale Guuernului Moldouei sd' n'e-
tirtcicze i.n ntod pagnic, dacd' aceasta le este uoia, reunificarea Rom6'-
trit,i, cu Moldoua gi cu Bucouina de Nord, dupd' cum' s-a stabilit tn'l'r'tr,tatul d.e Pace de la Po'ris din 1920, tn normele predominante ale
,lrt'ptului internalional gi tn conformitate cu Principiul 1 al Actuluil,'i rt,o,l de la Helsinhi."' i rr 1990, George Soros public a Opening the Souiet System' (Weiden-li,lrt & Nicolson), carte tradusd imediat la noua Edituri Humanitas,rrr(iintatl cu sprijinul lui Silviu Brucan, prin rebotezarea vechii Edi-trrli Politice. fli'ezi George Soros, Pentru o transformare a sistemului::oli<:l,i,c, Editura Humanitas, Bucureqti, 1991). Peste ani' cu mAn-,llic revolufionar-miliardari, Soros va recunoagte cI a fost cel dintAirlr':-rin care, in ianuarie 1990, a coborAt dintr-un avion privat pe Ae-
lrrlr<rrtul International Otopeni, in momentul cAd acesta era tnchis.S,ros avea in geamantan Cartea care va fi tipdriti generos de primullikrsof al noii RomAnii qi care va pecetlui destinul postdecembrist alrr;rl.ici, c[ci noii politicieni deja se hotdrAseri s[ joace pe cartea Bru-,:rrr-Soros. Bie{ii romAni abia in anul de gta[ie20L7 au inceput sd
r:r, l.rczeasci din son'tn'ul cel de n'toarte, cAnd cdrlile istoriei deja erauIrrr:rrt,c gi misluite! Bineinfeles, cohorta de politicieni qi jurnaliqti s-a
zlrrrllit imediat, ridiculizAnd pe cei care, cu nepricepere in vicleniilerrlorici, au inceput si arate cu degetul spre ONG-urile stipendiate de
rrrilirrrdar. Biruin!6 striluciti a Experimentului Piteqti III, cum l-ar r r r rrr it PauI Goma, binecunoscitorul muzicii Sirenelor postmodernis-lr,. inlocuitoare ale Sirenei lui Roait6.
Tnnooon CoonpaNu
dintre poiiticienii din celelalte state satelite n-a maificut-o. Astfel, ceea ce se ardta ca 28 iunie 1991 si fieo gansd extraordinard pentru destinul romAnilor s-atransformat, incet-incet, intr-un numir fast pentruVladimir Voronin gi pentru geamlnul s5.u Igor Dodon,devenit pregedinte in 2016, prima lui griji fiind ca pesite-ul pregedinliei si reapari limba moldoveneasci inlocul limbii romAne, condilie a pregitirii primei salevizite, ca preqedinte, Ia Moscova, de unde s-a intors cuharta Moldovei Mari qi cu hotirArea fermi de a returnaBasarabia noului tar Vladimir Putin, sub obliduireaArmatei a 74-a.
Iar intre aceste date nefaste, mai trebuie menlionattot un 28 iunie, dar 1883, cAnd s-a produs inceputulruineilruind,rii geniului eminescian la ,,Caritatea" lui Al.$u!u. Paradoxal, era totugi prea t|rziu, fiindci ziaristulde la ,,Timpul" spusese ce era de spus: adeudrul despreBasarabia gi despre ruindtorii ei interni qi externi. EL,acest adevdr, arde astdzi mai mult decdt vreodatS, chiarin pofida indiferenlei multor politicieni qi intelectuali depe ambele maluri ale Prutului.
20
II. Cinismul imperial
Napoleon igi afirma astfel cinismul politic al cuce-
ririlor: ,,Voi cuceri plmAnturi, ci istorici care si dove-
deasci ale cui sunt avem". Dar daci in cazttl s5u istoriciirnisluitori n-au prea avut de lucru, din pricina efeme-
ritilii imperiului napoleonian, principiul, chiar nefor-rnulat ca atate, a funclionat perfect in cazul cuceririlorrusegtil, fiind preluat, cu succes, de c5.tre Ucraina de
dupl destrS.marea Uniunii Sovietice. Ceea ce s-a produsprintr-un act fraudulos a devenit garanlie a apartenen-l,ei,,dintotdeauna" a Basarabiei la imperiul rusesc, apoisovietic. Poate ci nu este lipsit de interes sd evocdm, pe
scurt, povestea ripirii Basarabiei2, in contextul rlzboiu-lui ruso-turc dintre 1806-1812.
' Chiar a$a s-a intAmplat, observd Moise N. Pacu, reeditAnd studiulcrninescian Basarabia, impreuni cu alte documente (Bucureqti, Edi-l.ura Minerva, 7912, in Precuud'ntare, p. VI): ,,Nu e vorbi, se silescItugii din risputeri, cu istorici ad usum Delph'in'i scrise chiar dinordinul Jarului (cum proceda, in 1892, istoricul rus Pompei Nico-lrrevici Batiuqkov, in lucrarea Basarabia. Descriere istoricd', n.n.),sri legitimeze posedarea Basarabiei, sus{inAnd ci au cucerit aceasti{'rumoasi qi minoasi provincie romAneascd' ba de la hoardele no-rnade tatare, ba de la Turci, nu insd de la RomAni, cdrora Ie contestilcgitimitatea de stipAnire".'Vezi G.I. Br[tianu, op. cit.; Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei,vol. l-2, Chiqiniu, 1938 - 1940; Nicolae lorga, Luarea Basarabiei
;i, MoruzeStii, 1910; Ion Nistor, Istoria Basarabiei, Bucureqti, 1922;
Ion Nistor, Istoria romd,n'ilor,I, II, edilie postumd ingrijiti de Florin