001. formarea conceptului de modern În viziunea lui adrian marino

7/21/2019 001. Formarea Conceptului de Modern În Viziunea Lui Adrian Marino

http://slidepdf.com/reader/full/001-formarea-conceptului-de-modern-in-viziunea-lui-adrian-marino 1/8

Modern, modernism, modernitate

de Adrian Marino

-prezentare critica-

Date biografice

-Adrian Marino - importanta personalitate in domeniul criticii si istoriei literare a secolului XX.-s-a nascut in 5 septembrie 1921, la Iasi si s-a stins din viata la lu!, in data de 1" martie 2##5.-a activat in diverse domenii, ca $ eseist, critic, istoric si teoretician literar -a urmat liceul in Iasi, devenind in 19%% licentiat al &acultatii de 'itere din Iasi si (ucuresti) in19%% devine asistent suplinitor al catedrei de Istorie a 'iteraturii *omane +condusa de eorgealinescu, unde sta pana in 19%", perioada in care redacteaa doua carti despre Ale/andruMacedons0i +una despre viata, iar alta despre opera proatorului roman. ea 3iata luiAle/andru Macedons0i 4 ii aduce titlul de doctor, in 19%.-in perioada 19%9-195", va fi inc6is pentru difuare de te/te in cadrul ineretului 7niversitar 8ational-aranist, activitate considerata ca fiind ilegala in cadrul regimului stalinist. 3or urmainca ani de puscarie, intre 195"-19, cand Marino este mutat in alta parte +in ona Ialomitei-abia in 195 debuteaa cu 3iata lui Ale/andru Macedons0i 4, pt ca abia atunci primestedreptul de semnatura +avea de!a %% de ani. In 199 este repus in toate drepturile.-in continuarea carierei sale, urmeaa in 19"1-19"2 o specialiare in :lvetia, a!unge cu burse prin&ranta si ermania &ederala.

-premiat de Academia *omana si de 7niunea ;criitorilor -intre 19"-19<# este redactorul si directorul de la a6iers roumains d=etudesliteraires 4 +revista sa de studii literare-19<5 > obtine premiul ?erder +premiu international cultural-publica volume de teorie literara si comparatistica atat in tara, cat si in strainatate- ?ermeneutica lui Mircea :liade 4+19<# > apare si in romana, si in francea-a publicat, intre 19<"-2##, (iografia ideii de literatura 4 , in " volume, aceasta fiind primaenciclopedie romaneasca literara completa.-bogata activitate pe care a desfasurat-o il face pe Marino sa fie cel mai tradus critic literar roman

Critică i istorie literară. Teoria literaturii i comparatistică:ș ș

• 3ia a lui Ale/andru Macedons0iț , 195

• @pera lui Ale/andru Macedons0i, 19"

• Introducere n critica literarB, 19<, edi ia a II-a revButB, 2##"ț

• Modern, modernism, modernitate, 199



• Dic ionar de idei literareț , I, 19"

• ?ermeneutica lui Mircea :liade, 19<#

• 'C6ermeneutiue de Mircea :liade, Earis, 19<#

• :tiemble ou le comparatisme militant, Earis, 19<2

• omparatisme et t6Forie de la littFrature, Earis, 19<<• (iografia ideii de literaturB, vol. I-3II, 1992-2##.

Eseuri, Publicistică, Memorialistică

• :vadBri n lumea liberB, 199

• Eentru :uropa, 1995, edi ia a II-a, revButB i ntregitB, 2##5ț ș

• enura n *omGnia, 2###

•

Hn dialog cu ;orin Anto6i, 2##1• 'ibertate i cenurB n *omGnia. Hnceputuriș , 2##5

• 3ia a unui om singur ț , 2#1#

Prezentarea cartii

Modern, modernism, modernitate +:ditura pentru 'iteratura 7niversalB, (ucureti >199-cuprinde versiunea devoltata a patru articole ce urmau sB fie cuprinse ntr-o altB lucrare a sa,

Dictionar de idei literare 4, care a ramas insa neterminata.. HncB din prefaJa ei, autorul avertieaB asupra faptului cB ceea ce i propune este o sinteB ntreanalia semanticB i perspectiv istoricB a trei idei. Ee scurt, li se va urmBri traniJia istoric-semanticB a sensurilor fBrB a se face o monografie a modernismului in plan literar sau artistic, oria evolutiei acestuia etc.-obiectivul urmarit in acest studiu face parte din sfera terminologiei literare +modern, modernism,modernitate.-se impun clarificari cu privire la notiunea de modern 4, intrucat acest termen, folosit la scaralarga, este rareori pe deplin inteles in sensul sau.-se disting tipuri de cercetari de semantica estetic-literara $

1. ;tudiul semnatic pur, unde se distinge intre principal si secundar si unde nu e/ista fundal

istoric.2. ;tudiul etimologic, semantic si al ec6ivalentelor lingvistice. ;tudiul semantico-istoric, unde sensurile de baa sunt esentiale pentru faele istorice in

care se incadreaa-studiul de fata, asemanator cu cel de-al treilea tip, are anumite particularitati.-se urmareste analia unor concepte studiate din perspectiva criticii ideilor literare.



Cap. I – Clasic si modern

-vesnica disputa dintre vechi si nou +conformism si canonism vs. progres si inovatie > strabateintreaga istorie a literaturii si a ideilor literare ) intr-un anumit momentKepisod din istorie, cand oorientare, cand alta pot prevala

-valentele istorice ale opoitiei > clasic +adica vec6i este in permanenta inlocuit de modern +nou, intr-o miscare ce se repeta la infinit ) din aceasta caua,modernul lasa impresia de efemer.-se afirma caracterul obiectiv si universal al polemicii

-aceste doua trasaturiKlaturi ale opoitiei marc6eaa doua constante ale constiintei europene,disputa de baa ramanand insa tot una de ordin cronologic-inlocuirea, din considerente estetice, a notiunii istorice de vechi +ancien cu clasic are loc abia inepoca romantica ) in aceeasi epoca, in ton cu opoitia cronologica, apar perec6i de conceptedualiste +precum$ naiv-sentimental, perfectie-infinit, forma-fond etc.

-e/ista o pledoarie proclasica, cu urmatoarele argumente $• clasic repreinta e/presia unor afinitati, cum afirma si sustinatorii anticilor +printre care siMontesuieu

• clasicii insufla vigoarea inceputului, a originii, lasa impresia de solii si robusti +incomparatie cu modernii, care par slabi, secatuiti

• viiunea eleata +provine de la Democrit a istoriei > tot ce e/ista in istoria si literaturamoderna au precursori, nimic nu e nou

• principiul intaietatii > se bucura de un prestigiu mai mare ceva ce s-a intamplat maidemult, in baa cronologiei, c6iar daca ceea ce urmeaa va fi mai bun

• o valoare mai vec6e, canonica, a avut mai mult timp sa se impuna, sa fie acceptata si saa!unga respectata decat una mai noua, care din start este respinsa

• formele de arta si cultura au atins perfectiunea in Antic6itate ) toate operele clasice suntnet superioare fata de ceea ce va urma, anticii nu pot fi depasiti in niciun domeniu

• clasicul s-a impus ca model infailibil +e/ $ si in domeniul educatiei, printre altele, care nu poate fi niciodata egalat, dar care trebuie imitat

• dpdv estetic, clasicii impun valori traditionale precum $ simplitate, maretie, naturalete,gust ) iar aceste sfere nu trebuie parasite.

-comple/ul de superioritate din constiinta clasica ) genereaa un comple/ de inferioritate inconstiinta moderna +defavoriarea modernistilor

-in acest conte/t, elogiul ideii de modern se poate realia doar printr-o sc6imbare totala de

perspectiva ) astfel, se scot la lumina realitati legate de lumea moderna care au fost ignorate declasicitate, care este de asemenea o piedica in calea inovatiei.-de-a lungul istoriei, conceptul de modern 4a parcurs urmatoarele etape $

• aparitia unor noi fenomene implica de la sine acceptarea ideii de modern 4 ) noutateaeste privita prin raportarea la o etapa anterioara, vec6e, antica

• urmatorul pas este afirmarea noutatii, legitimarea ei +prin depasirea comple/ului deinferioritate mentionat mai devreme, clasicitatea pierand astfel teren si fiind nevoita satratee de la egal la egal cu noul curent impus



• elementul nou trebuie sa-si demonstree valoarea ) noutatea isi probeaa superioritateafata de elementele vec6i, care automat devin inferioare ) se trece de la cronologie lacalitate +in ceea ce priveste criteriul superioritatii, fapt ce va traversa intreaga constiintamoderna

• ultima faa pe care o are de parcurs ideea de modern este sedimentarea si cristaliarea

-originea ideii de modern $• legea progresului > principiul de baa ) afirma ca orice fenomen posterior este

superior celui anterior ) dupa orice perioada de decadenta urmeaa una de revenire, deascendenta +:vul M.-Lmodernitatea ) istoria, care din i in i ofera tot mai multe prile!uri de cunoastere, la care se adauga te6nica in continua devoltare in perioadamoderna, alcatuiesc cadrul unei cunoasteri mai aprofundate si al unei e/periente maiimbelsugate.

• devoltarea spiritului critic +consecinta progresului intelectual > sunt analiati autoriiantici, intr-un cadru rational, iluminist

• psi6ologia concurentei si a promotiei sociale > antitea dintre cele doua varste

psi6ologice, diametral oppuse $ cea clasica si cea moderna +de-a lungul istorei, infiecare epoca se gasesc e/emple care sa ilustree aceste 2 varste, raportate intotdeaunala vremurile in care se petrec ) in competitia dintre vec6i si nou, mereu vec6iulconsacrat, valorile clasice ar iesi invingatoare.

-odata formata, constiinta literara moderna preia premisele e/puse mai sus si le devolta, astfel $• posibilitatea creatiei originale, superioare, care sa eliberee elanul creator de orice

in6ibitii• literatura moderna este produsul progresului artistic, care se desfasoara subit si irepetabil

+in opoitie cu progresul lent al stiintei, facand posibila surclasarea clasicilor de catremodernisti

• modernismul respinge in mod categoric conformismul si imitatie +primeaa acteleantinormative si antidogmatice

• imitatia este inlocuita cu principiul emulatiei +dorinta de a intrece pe cineva intr-undomeniu

• modernii prefera un nou gust, superior celui vec6i + noul gust al sec X3III 4 ) apar ideisi sentimente noi ) apare ideea cum ca gustul natiunilor este diferit 4

• apare un nou univers literar +in stransa legatura cu noul gust ) sfera literaturii se maresteconsiderabil, prin aporturi continue, neingradite ) apar noi genuri literare

• limbile moderne sunt proclamate mi!loace de comunicare superioare limbilor clasice

-astai nu se mai poate vorbi de superioritatea absoluta ori a principiului clasic, ori a celuimodern, deoarece ambele sunt valabilel ) mai mult, intre cele doua concepte e/ista o relatie deinterdependenta, dar si de opoitie in acelasi timp.-ecourile moderne se fac auite atat in literatura europeana, cat si in scrierile muicale +autorulofera e/emple.-Marino combate ideea de disputa dintre clasic 4si modern 4, pe care o numeste inconsistenta,atat timp cat ambele principii dau nastere formelor de arta, egale ca legitimitate. ;e accentueaasuprapunerea dintre cele doua planuri +clasic si modern acolo unde este caul.



-se mentioneaa ideea unui punct de plecare, de referinta, pentru continuitatea operelor in istorie,impunerea unui model de la care sa porneasca creatii diversificate cu un plus de noutate, mai bune +unele dintre ele.-si modernul, in faa sa initiala, se disting de clasic, pentru ca dupa multa vreme ambele saapartina de domeniul trecutului +fenomen care se repeta la infinit $ 8oi, care suntem atat de

moderni, vom fi antici in cateva secole. 4

Cap. II – Modern

-notiune greu de definit, din caua ca este utiliata eronat intr-un conte/t larg ) s-a a!uns aproapela golirea termenului de semnificatii.-autorul facedistinctie intre modern si celelalte cuvinte din familia sa le/icala $ modernism,modernist, modernitate.

-incoerenta aceasta este de natura etimologica• modern provine de la modernus+termen utiliat in latina medievala incepand cu sec 3I,

derivat la randul sau din modo recent, de curand.-autorul pune un semn de intrebare foarte important in acest conte/t $ cat de modern poate finumit ceva in raport cu realitatea actuala N-in literatura romana, faa de tranitie inspre literatura moderna, conform lui Ale/andru Eiru, areloc in primele decenii ale sec XIX, atunci cand noul coincide cu vec6iul @vidiu Densusianu il considera pe 3asile arlova primul poet roman modern, anul 1<#

fiind considerat anul de debut al noii orientari in literatura noastra.-autorul remarca faptul ca aparitia spiritului literar modern in literatura romana coincide cu primele simptome ale romantismului, alaturi de lamartinism si bOronism. Aceasta stare de lucruri

se pastreaa pana la aparitia simbolismului, care ia locul vec6ii oranduiri moderne ) noul curent,la randul sau, va fi inlocuit de generatia de dupa Erimul *aboi Mondial, pe care eorgealinescu o atribuie in intregime Modernistilor.-ceea ce este modern in literatura romana, ori a fost imprumutatKimitatKcopiat, ori a a!uns cuintariere la noi si se incearca recuperarea etapelor pierdute.-in publicistica romana, prima atestare a termenului de modern 4dateaa din 1<29 si se refera la civiliatia moderna 4. 1<% $ in prefata unei lucrari, onstantin ane vorbeste de stilul modern 4 1<55 $ Ale/andru @dobescu utilieaa sintagma de literaturi ale lumii moderne 4 D. Eop Martian, itu Maiorescu, (. E. ?asdeu

Multiplele situatii in care notiunea de modern 4este utiliata demonstreaa

generaliarea acesteia.• . antilli, discipol de-al lui Macedons0i, scoate in 1<9" *evista moderna 4

-sunt de remarcat valentele cronologice ale termenului modern, intrucat ele trimit la sferaactualitatii, a preentului sau a unui trecut foarte apropiat ) aceste sensuri sunt dobandite prin inantitea cu antic, clasic, vec6iKinvec6it, perimat.



-f. importanta urmatoarea distinctie $ fenomenul modern este contemporan, dar nu orice fenomencontemporan este modern ) astfel, in arta caracterul modern se defineste prin reflectarea preentului, indiferent in ce epoca istorica are loc acest preent.-astfel, notiunea de modern nu se incadreaa in repere cronologice fi/e +e/ $ in epoca lui arolcel Mare se ve6icula ideea de saeculum modernum 4 , fata de Imperiul *oman dinainte, dar

aceasta realitate a a!uns pe la mi!locul :vului Mediu sa devina una depasita.-pentru ma!oritatea criticilor, poeia moderna debuteaa prin (audelaire, dar e/ista si alte opinii,minoritare.-intrebarile retorice ale lui Marino au rolul de a intari ideea cum ca literatura moderna nu poate fiingradita intre doua date fi/e, conventional alese.-se precieaa faptul ca ideea de modern e/prima caracterul epocii actuale in care are locmanifestarea de acest gen, in opoitie cu epoca anterioara, perimata ) astfel, modern inglobeaaaspectele sau un aspect al epocii in care ia fiinta.-trebuie remarcata distinctia dintre fondul si formele epocii atunci cand se vorbeste de epocamoderna ) delimitarea intre substanta si suprafata, in lipsa carei disocieri se produc erori $

• in viata cotidiana, prin modern se intelege progresul te6nic si al civiliatiei din acea

epoca ) acest aspect este unul superficial insa, cu ecouri si in literatura +precum ceastiintifica, ;&, politista etc• conceptul de sufletul epocii 4 este unul mult mai apropiat de substanta literaturii, de

aspectele psi6ologice si morale ale vietii moderne ) se remarca aici noul mod de a simti side a trai al omului modern +mai ales cel din sec XX ) spre e/, romantismul produce oasemenea revolutie 4 spirituala ) sufletul modern apare ca fiind comple/, viataoamenilor este acum intesata de trairi intense, eul modern intra intr-o perioada de cria,apare fractura interioara.

• @perele repreentative pt o anume epoca sunt cele care surprind specificul gandirii,trasaturile spirituale dominante in perioada avuta in discutie.

Cap. III – Modernismul

-notiune adesea confundata cu cea de modern.-conform dictionarelor, acest termen apare abia la sf sec XIX.-si modernismul, asemenea modernului, face trimitere la ceva nou, actual, recent, inglobandaceleasi valente cronologice amintite mai devreme.-:dgar Eapu afirma ca modernismul este partea cea mai noua a modernului. 4 ) conceptul de

modernism depaseste ideea de modern, o absoarbe +cum ice Marino.-confuiile, in acest ca, sunt generate si de sensul ad!ectival sau substantival pe care termenul poate sa-l ia, in functie de conte/t ) totusi, acest termen este ma!oritar folosit ca substantiv+modern apare mai des ca ad!ectiv.-modernismul se evidentiaa astfel drept un curent sau un ansamblu de curente ideologice,literare, artistice etc., la baa caruia sta realitatea moderna, imediata.



- se precieaa faptul ca moderniste sunt toate curentele si tendintele inovatoare din istorie,indiferent ca sunt de ordin religios, artistic, literar etc., ele urmarind ruperea de canoane, detraditii si avand un caracter anticlasic +negarea idealului clasic in sensul traditiei literare.-@bs $ modernismul in literatura romana, desi aproape sincron cu cel din literatura occidentala, nueste identic cu acesta din urma.

-manifestarile notate mai sus sunt viibile si in modernismul romanesc.-se vorbeste si despre caracterul negativist al acestui curent, distructiv c6iar si anar6ist, caredegradeaa opera si transforma arta si literatura in antiarta si antiliteratura.-la nivel global, modernismul se manifesta in toate curentele literare postromantice $ simbolism, prerafaelism, e/presionism, futurism, naturism, avangardism +cu dadaism, suprarealism etc.-in perioada marcata de acest curent modernist $

• ;e trece de la potentialitate la act, la actiune• Asimilarea si cultivarea ideilor si valorilor moderne, sincroniate la spiritul timpului• :ste un produs al evolutiei sau mutatiei, diferentiat de literatura anterioara, traditionala• Ideea de modern se transf intr-o stare de soc, din caua formelor uneori radicale si a

impunerii energice pe care noul curent le adopta• Modernismul repre un fapt de vointa si de dorinta, o infaptuire actuala, ancorata epocii• urent literar sustinut de un program teoretic de actiune• ;piritul de manifest +sustinut de propaganda literara, de raspandirea mesa!elor, de

sloganuri > despre care Marino considera ca sunt eforturi disproportionate, minore incomparati cu imensa pregatir ideologica a modernismului

-modernismul nu a fost pe deplin inteles in epoca, de aceea a generat reactii adverse +precum celeale lui onstantin :milian, I. :. oroutiu.-dpdv estetic, acest curent a fost acuat de snobism, lipsa de consistenta, superficialitate in ideeaactualitatii ) stridenta miscarilor de natura modernista a fost si ea atacata in epoca.-trebuie sa se distinga pseudomodernitatea de conceptele noastre, deoarece ea este cea intoleratala nivel larg, e/orbitanta, tiranica dpdv al modei.

Cap. IV – Modernitatea

-termen utiliat in limba!ul critic, alaturi de modern si modernitate ) din aceasta caua, cele concepte tind sa se confunde +desi ele in sinea lor nu sunt identice.

-continutul celor termeni este, in primul rand, unul temporal, cronologic ) abia mai tariu capatavalente estetice.- modernitatea 4 tinde sa se confunde cu spiritul ilei, cu accent pe contemporaneitate.-se prefera utiliarea acestei notiuni atunci cand se are in vedere un accent analitic si descriptiv+deoarece modernitatea e/prima calitatea de a fi modern, fapt ce aduce dupa sine preciarea unoratribute.



-Marino clarifica nelamuririle preciand ca, in sens propriu, modernitatea defineste caracterulmodernului, calitatea de a fi modern, caracterul modern al unei opere si c6iar al intregii literaturi,toate acestea trebuind sa corespunda spiritului si valorilor promovate ca fiind moderne.-autorul ne ofera si o definitie din pdv strict estetic, interesat de calitativ si esential, in caremodernitatea ec6ivaleaa cu poetiarea modernului si tipiarea sa artistica.

-modernitatea se afirma direct si polemic, este dinamica si propune ceva nou ) este mereudesc6isa spre transformare +de unde unii au numit-o superficiala.-din pacate, acest fenomen duce lipsa de o metoda de studiu adecvata, fapt ce lasa inca multegoluri neacoperite in procesul de cunoastere si aprofundare a fenomenului.

Concluzii

Asa cum a fost anuntat inca din prefata, studiul a avut la baa sintea dintre analia semanticasi perspectivele istorice ale celor trei concepte > modern, modernism, modernitate. Eerspectiva

obiectiva si larga prin care au fost e/puse particularitatile fiecarui fenomen in parte, cuobservatiile in masura sa trasee diferenta dintre ele, a conferit o maniera unica de cercetare a problemei. Erin preentarea unei game cat mai largi de opinii cu privire la fiecare notiune in parte, autorul lasa la latitudinea publicului cititor sa aleaga pe cea care i-a convins sau le-a placutcel mai mult. De asemenea, tot din perspectiva oriontului larg de abordare, Marino nu s-a limitatla preentarea modernismului din perspectiva strict literara, ci a infatisat si celelalteKalte domeniide interes cultural in care s-a manifestat curentul. :/plicatiile de natura lingvistica ane/atefiecarui capitol in parte sunt foarte utile, consider eu, pentru toti cititorii, atat cei initiati in problema, cat si simpli pasionati de subiect. De remarcat a fost primul capitol, alocat e/plicarii peintelesul tuturor, a diferentelor dintre clasic si modern, constituind astfel un punct de pornire penru fiecare din cele notiuni particulare care urmau.

In inc6eiere, lucrarea lui Adrian Marino, elaborata dintr-o prisma obiectiva, traseaa catevalinii ma!ore si e/plicatii care se cereau a fi date in ceea ce priveste fenomene, curente culturale,tendinte si elemente inovative care au marcat ultimele doua secole din istoria romanilor, dar si aeuropenilor.

001. formarea conceptului de modern În viziunea lui adrian marino

Documents