DIRECTOR: Preot V. Chîmlrl» Staaoţîa «i Adm. Cluj, Str. Chintău^i 5» —Tei. iO-65

ABONAMENT enual ?OG Lei — împreună cu „Vleaţa Cooperativă'' i25 Lei — pentru instituţii şi autorităţi ?00 Lei — abonament de aprijm 500 Lei

înregistrată ia Tribunalul Cluj sub No. 85, A P A R E S Ă P T Ă M Â N A L

0 nouă cale de 6. B. SINTiONEANU

Iarna îşi cerne mereu fulgi albi peste întinderi. Pământul îl înveleşte înU'o manta de puf, alto şi strălucitoare. Insa sub acest văl imaculat multe se ascund: gropi, mlaştini, gv~ aoae pe care ochiul nu le poate descoperi.

Viaţa omului încă o putem asemăna cu natura din aceşti timpuri. începând dela copilul ce se alintă sub sărutările ma­mei în leagănul cola.

Dela naştere se aşterne peste el haina albe a p unciei şi c nevinovăţiei primite prin bote. El pentru toţi ese o te hă adâncă. Totul în el e îmbră­cat în frumos si bunătate. Zâm­betele şi plânsul lui WBjja^K de a nu fi iubit:

Sub acest înveliş ol cojită-fiei ce nu-l putem pătrunde ; dela naştere începând, se as­cund d ferite porniri, bune sau refe.

La leagănul fiecăruia ne ii -trebăm : „Doamne, oare ce va ieşi din pruncul aresta" ? Toţi beţivii, criminali, iălhcrii şi răii lumii,, toţi aceştia au fost ia început copii d'ăgălaşi cc au crescut sub sărutările fier­binţi de mamă. Sub haina ne vinovăţiei copite re şt > zâcia — cum zac sub zăpada gunoaele— pornirile cele rele, cărora moi târziu au căzut victime.

De aceia părinţii să fie atenţi la creşterea unui copii iar cei mari care sunt stăpâ­niţi de anumite pat w, să se opreaască din diurnul lor. Să pună căpăstru pornirilor. Să-şi examineze conştiinţa, să-,i treacă pe d nain tea ochilor su­fleteşti viaţa care au dus-o până în prezent. începând cu anal cel nou să reteze din ră­dăcini pomul pornirilor rele.

Privegheaţi asupra voastră şi asupra copiilor noştri. In c-peţi odată cu anul o noul viaţă.

Cro;ţi-vă o nouă cale!

PĂSTORUL CEL BUN TE CAUTĂ Dealungul veacurilor Isus Păstorul cel bun a alergat după oile cele pierdute, după

sufletele ce au părăsit turma lui. ' Glasul Lui de chemare a răsunat şi răsună neîncetat prin scurgerea vremilor, pentru

cei ce rătăcesc prin pustietatea lumii pe nisipuri, fierbinţi fără hrană şi fără adăpost . Un an î n t r e g — p e fine oae rătăcită din turrrvâ — bunul păstor Isus, tc-a căutat neîncetat

fărâ osteneală, prin mărăcinele păcatului. Glasul lui fără încetare ţi-a strigat s ă te întorci la turma părăsită şi tu nu l-ai auzit.

N'ai vrut să-l auz i ! Urechile taie l e a l înfundat

cu sunetul aurului. Ţi-a plăcut mai bine acest sunet de cât gla­sul plin de mângâere , care te striga să te întorci din caiea rătăcirii tale. El te caută, pentru aţi da păşune bună şi a p ă r ă ­coritoare şi tu nebune nu vrei să-l auzi. Ai făcut târg cu t!rr>, cu trupul tău. Te-a. vândut tru­pului şi pe el viei s ă i slujeşti. S t răduinţa ta întreaga o pui pe tavă şi o serveşti cu mare p o m p ă aceluia care a venit din ţărână şi iarăşi acolo se va întoarce pentru a fi hrană viermilor,

Nebune I De ce uiţi că ai un suflet care preţuieşte mai mult de cât toate comorile lumii?

E de plâns, că tu te numeşti creştin, odată ce îţi uiţi de su­flet. S e poate numi creştin acela care prin mii şi mii de fărde-legi terfeleşte acea scântee dum­nezeiască care sălăşluieşte întru ei ? se poate numi creştin, acela ce aruncă cu nepăsare crudă, haina albă a sufletului,

in băltoaca mocirloasă şi scârnavă a păca tu lu i? Tu care faci parte din această tagmă nu-ţi dai seama că e aproape timpul când vei răspunde înaintea judecaţii, de felul cum ai administrat dum­nezeirea ce a sălăşluit in t i n e ? Ce vei r ă spunde? Că n'ai ştiut cum să o adminis t rezi? Dar oare nu ţi-a lăsat ţ 'e Domnul legi destul de c l a r e? Nu ţi-a strigat mereu la urechile sufletului qhsu1

lu i? De câte ori n'a bătut el la uşa sufletului tău ca să-l primeşti! Dar tu n'ai avut lăcaş în mim ta pentru Ei, căci nebuniile lumii, au umplut toa te cămările.

începe un nou an al vieţii tale. Oare şe \a sfârşi el iau tu vei fi chemat în faţa Domnului moi curară de a trece acest cn? Tu,, nu ştii şi na o şt e nimeni şi totuşi Ui faci multe socoteli.

Creştjne, barem odată cu începerea acestui an r t e târgul ce l-ai făcut eu cele tre­cătoare. Ascute urechea, şl răspunde bunului Pă:itu<. De ei ru de tine, fie-ţi mită barem de rănii ce i-'e pricinuesc mărăcinii păcatelor tale. Fă si oul cel bun Isus ie caută mereu; în-toorce-tc în turmă iul şi atunci vei putea să guşti fericirea în întregime.

De geaba alergi în pustiu, singur cuvtondu-ţj fi ricine, fără El nu o vei pitea găsi.

V. COSTIN

Am citit acum într'o seară câţiva psalmi, Este o obicinuinţă nespus de bună apropierea de Biblie şi cercetarea ti în fiecare zi. Oricine a încercat lucrul a-cesta, n'a putut fi decât mul­ţumit.

Sf. Scriptură e cartea vieţii. Şi vieaţa ascunsă în cuvintele şi paginele ei, se revarsă năvel-nic, în inima oricui îşi aproprie buzele cu rugăciune de acest minunat isvor al harul dumne-zeesc.

Dar să reiau firul dela început. Tocmai urmăream psalmul

148 care este un minunat în­demn al Duhului Sfânt îndrep­tat cătră toată făptura : Să la­ude pe Domnul. Dela îngeri, şi oştirile Lui, până la munţi, pomi, vite, târâtoare şi păsări, întreaga făptură e în vitală sâ intre în concertul cel mare al "ântării ce-L laudă pe Domnul.

ine înţeles, că nu-i uitat nici nnul—căci zice: „împăraţi ai

pământului şi popoare toate, voivozi şi toţi judecătorii pă­mântului tineri ş tinere, bătrâni şi copii—Să laude Numele Dom­nului (vers 12—13) .

COLŢUL TINERETULUI

Psalm 148, 12 Şi m'am oprit aici. Ceva m'a

îndemnat să stau. M'au atras în chip deosebit cuvintele: Ti­neri şi, tinere, lăudaţi Dom­nul !

Fără să vreau, mă gândesc la mulţimea de tineri pe cari i-am văzut sau am trăit împre­ună cu ei, dar pe care nu i-am auzit niciodată „lăudând pe Domnul". Cântă ei tinerii şi încă foarte mult, dar numai nu pentru Domnul. Cânta tineretul de astăzi, dai nu pentru Dom­nul ci pentru lume şi pentru deşertăciunile şi păcatele ei. Câte cuvinte jignitoare, câte ver­suri şi cântece porcoase nu ies din gura tinerilor necredincioşi de azi. Pentru tineretul de azi răsună în zadar chemarea Du­hului Sfânt din ps. 148: tineri lăudaţi pe Domnul!

U n tânăr şi o tânără creşti­nă face tocmai precum scrie psa mul. Dacă pasărea se cunoaşte după glas, şi pe tână­rul îl cunoşti după cântare. Poţi să te înşeli de departe crezând de-o vrabie că e privighetoare; dar când îşi deschide pliscul se dă de gol.

Mai zilele trecute am stat de vorbă cu un tânăr. Şi tare sfă­tos se arăta. Ş mai ales cre­dincios. Dar în tot timpul liber juca la zaruri; dar.sa glumea cânta romanţe etc. etc. Vă în­treb ! este acesta un tânăr creş­tin ? Răspundeţi!

Dar tânăra care toată ziua stă la oglindă, pudrându-se şi ondolându-şi părul, care cheltu­ieşte bani ca să poală d eveni o bună dansatoare, care îşi vop­seşte unghMle şi cercetează ba­lurile şi seratele, este creştină?

Trebuie să-i cauţi cu lumâ­narea pe tinerii creştini. Eu i am găsit, şi i-am recunoscut după cântec. Lăudau Numele Dom­nului, feriţi de lume şi de sgo-motul păcatului, ca privighetoa­rea ce face să răsune crângurile în zorii zilelor de vară.

Aceşti tineri, nu ştiau să | cânta l u m i l e . Privirile lor se­

nine şi feţele lor bucuroase îţi spuneau că trăeso în curăţie şi sfinţenie; vorbele lor cuviinceoa­se, veselia lor curată şi mai ales acele imnuri minunate ce le eşeau de pe buze şi din inimă te ridicau până, la cer:

Şi am zis atunci: iată Tine­retul Domnului!..

Continuare în numărul viitor.

PENTRU INIMA COPIILOR

Alergaţi la El Toată lumea iubeşte pe

copii buni şi mai ales Isus. El vă strigă să veniţi în ju­

rul lui ca să vă aşeze inimile în inima lui. Dar pe cei răi nu-i primeşte! Prin urmare

Ion M.

Lăsaţi copii să vină la minei

purtaţi-vă în aşa fel ca faptele voastre să-i placă lui lsus şi să vă ţină în jurul Lui cu dra­goste şi să vă călăuzească paşii ca în noul an să vă fíe faptele după vrerea Lui.

MOŢU MftRIA

Ia seama asupra-ti Ia seama asupra ţi. Fii cum­

pătat, fii întreg la minte, pă­zind cele de faţă, gândindu-te dinainte la cele ce vor veni. Să nu-ţi scape, fiind lăsător, ceea ce ai în mâna, nici nu-ţi fă bucurie din ceie ce sunt şl poate nu vor ti niciodată, în-chipuindu-ţi că le şi ai. Nu e oare în firea celor tineri slă­biciunea de a socoti, cu uşu-rateca lor minte, câ au în mână cele ce n u sunt decât îădejdi? Când au clipe de tihnă, n liniştea nopţii, ei îşi făuresc

vi uri fără temeiu; nimic nu stă atunci în calea gândului uşuratec ce-i poartă peste toate. In mintea lor, îşi văd o vieaţâ strălucită, căsătorie minunată, adânci bătrâneţe, cinstiri dela toţi. Apoi fiindcă nimic nu opreşte nădejdile lor, ei le umflă ca să cuprindă într'în-f sele tot ce se află mai măreţ, la oameni. Sunt stăpânii mai multor palate frumoase şi în­căpătoare ; după ce le-au um­plut cu tot felul de pietre pre­ţioase, le înconjoară cu moşii, cât pot să ia din cuprinsul lui Dumnezeu, deşartele lor soco­teli. Banii scoşi din acestea, îi închid în lăzi tot aşa, închi­puite. La aceste bogăţii ei ada­ogă cirezi de vite, iar sclavi

au atât de mulţi. încât le-au pierdut socoteala. Au dregă­torii, sunt cârmu'tori de no-roade, sunt generali, duc răz­boaie, se întorc încărcaţi de trofee, urcă până şi treptele tronului regesc, După ce au fost purtaţi peste toate acestea, de deşartele plăsmuiri ale gân­dului, ei, în nebunia lor fără margini, parcă să şi bucură de cele ce nădăjduesc, ca şi cum le-ar avea în mână, Ia picioa­rele lor. Boala aceasta bântue numai un suflet nemuncit, trândăvit; el, adică, visează, în timp ce corpul îi e deştept.

Pentru ca să înnăbuşe ce e uşuratec în cugetarea noastră şi ceea ce e svâpăiat în jude­căţile noastre; pentru ca să pună, ca să zicem aşa, un frâu fugarei noastre gândiri. Cuvân­tul ne dă această mare şi în­ţeleaptă învăţătură; Asupră-ţi, zice ea, să iei seama. Nu pre­supuneţi lucruri închipuite, ci dispuneţi de cele ce aveţi aşa cum cere interesul vostru. Eu socotesc că Moise s'a slujit de acest îndemn, voind să smulgă dintre oameni şi altă boală. Deoarece fiecăruia dintre noi îi vine mai lesne să se amestece în trebile altora, decât să cum­pănească pe ale sale proprii,

pentru ca să nu suferim şi noi de această boală, nu fe mai amesteca, zice el, în trebile cu-tăruia sau cutăruia. Nu da ră­gaz judecăţii tale să cerceteze ce e şubred la altul, ci ia seama asupră-ţi, adică îndreaptă-ţi ochiul sufletului spre cercetarea ta proprie, Căci, C U B zice cu­vântul Domnului, mulţi zăresc gunoiul din ochiul fratelui şi nu văd bârna din ochiul lor. Dacă treci vieaţa potrivit po­runcii, nu pregeta deci să te cercetezi pe tine însuţi. Nu cerceta însă numai în afară, căutând să afli vreo pată la alţii, precum a făcut Fariseul acela, încrezut şi lăudăros, care să socotea pe sine drept şi dis­preţuia pe vameş, ci întreabă-te fără răgaz: nu cumva ai pă­cătuit în gândurile tale? Nu cumva limba a alunecat luând-o înaintea gândului ? Nu cumva, în lucrul mâinilor tale, au fost săvârşite unele fapte ce nu-ţi erau cu voia ? Şi dacă vei găsi în vieaţa ta multe păcate — şi vei găsi, negreşit, căci eşti om — rosteşte vorbele vameşului: „O, Doamne, fie-ţi milă de mine păcătosul".

Ia seama deci asupra-ţi. în­văţătura aceasta îţi va fi de fo­los şi câtă vreme îţi va merge strălucit de bine, fiind legănat în firul vieţei ca un bun sfă­tuitor, ea îţi va aduce aminte de cele omeneşti şi desigur, ea

va veni la timp dacă o vei re­peta în inima ta, când eşti în împrejurări grele; aşa încât nici trufia nu te va înălţa până ia o lă'^'troşie fără măsură, nici desn^t^idea nu te va. face să cazi i?i/"'o descurajare nevred­nică de om. Eşti mândru de bogăţia ta? Te lauzi cu stră­moşii ? Te făleşti cu patria, cu frumuseţea corpului, cu cinsti-riie obşteşti ? Ia seama asupră-ţi, sâ eşti muritor, „câ pământ eşti şi în pământ te vei în ­toarce. Uită-te la cei ce îna­inte de tine, au fost aşezaţi în străluciri asemenea celor de mai sus. Unde sunt cei ce au îmbrăcat puterea politică? Unde sunt retorii cei mai ne­biruiţi? Unde sunt cei ce rân-duiau serbări ? Străluciţii cres­cători de cai, generalii, satrapii, tiranii? Nu sunt toate praf? Nu sunt toate poveşti? Rămă­şiţele amintind vieaţa lor nu sunt cele câteva oase? Aplea­că-te şi priveşte în morminte: poţi deosebi cine a fost rob ş i cine stăpân, cine sărac şi cine bogat? Deosebeşte, dacă ai pu­tinţa, pe cel robit de cel ce a fost rege, pe cel, tare de cel slăbănog, pe cel falnic de cel urât. Dacă îţi vei aduce aminte de firea ta cea omenească, niciodată nu te va cuprinde trufia, şi dacă vei lua seama asupră-ţi, nu vei uita cine eşti..

Sf. Vasile cel Mare

însemnătatea vieţii Traiul cel adevărat nu stă

în vieţuirea lungă, ci în vie­ţuirea virtuoasă, folositoare o-menirii; de-ar fi aceasta şi n u ­mai o zi. In chipul acesta vie­ţuim când omorîm păcatul şi vieţuim în Dumnezeu, umblând întru înoirea vieţii, curăţin-du-ne de întinările trupului şi lucrând sfinţenia întru frica lui Dumnezeu, ca darul său să locuiască în inima noastră şi a ne învăţa, că mărimea, avuţia, gloria cea adevărată nu stau în pompa cea dinafară, în stră­lucirea tronurilor şi în mulţi­mea comorilor materiale, ce nu râmân după moarte, nici nu ne insoţesc în mormânt; ci stă întru faceri de bine între se­menii noştri, împărţind şi dând săracilor cele de lipsă, ca să vestim celor răi cele bune, să vindecăm pe cel sfârmaţi la ini­mă; să predicăm sclavilor ier­tare şi să mângîiem pe cei ce plâng. Numai un trai cu astfel de scopuri, se poate numi vi-<3.iţă, altfel trupul nostru, în care stă grămădită mulţimea patimilor, nu poate fi pentru om decât o închisoare, în al cărei întunerec stau închise harurile celea dumnezeieşti ale cerului.

Dacă adevărata glorie, a-devărata mărire stă numai în virtute, apoi pentru a fi bărbaţi mari, pentru a împăraţi peste lume, nu avem trebuinţă de tronuri, nu avem nevoie da dia­deme, nu avem lipsă de scep­tre, ci numai a lucra în via

Domnului bunătatea şi a face dreptate...

Iată mijlocul prin care să putem vieţui, nu îndelung, dar cu fericire, ori în ce poziţie şi stare ne-am afla, nu numai cel ce locuieşte în palate înalte, dar şi cel ce locuieşte în peş­teri şi în crăpăturile pămân­tului, nu numai cel ce se îm­bracă în vison şi porfiră, dar şi cel ce se înveleşte în sac şi în păr de capră; căci din fapte se va îndrepta omul. Drept aceea: „Mărire şi laudă, zice dumnezeiescul Apostol, se cu­vine tot ce!ui ce face bine fără deosebire; că întru Isus Hris-tos nu este rob, nici liber, nu este parte bărbătească, nici femeiască, ci toţi unul sunt; căci n'a chemat la credinţă numai pe ludei, ci pe toate neamurile".

Nimic nu este, iubiţii mei, mai mare şi mai cu putere, mai strălucit şi mai folositor sub soare şi tot deodată mai uşor de dobândit, decât bunurile virtuţii. Prin aceasta şi prin credinţă, nu prin arme şi pu­tere lumească, sfinţii toţi înte­meind împărăţia Evangheliei, au învins cumplitele împărăţii ale întunerecului şi ale lumii, au lucrat dreptatea în mijlocul nedreptăţilor tiraniei, au astu­pat gurile deschise ale leilor asupra învăţăturilor mântuitoare şi au scăpat urma lui Hristos de ascuţişul săbiei ameninţă­toare a duşmanilor...

Antologia 5. R

Ce spun siimele Despre teatrele cele lumeşti, sărbătorile băbeşti,

nunţi, jocuri, vrăjitorii şi descântece

Ce sa olr'o ora Cine mai socoteşte timpul

trecerii unei ore ? Este atât de puţin aceasta pentru noi, că nici nu 1 mai socotim.

Dar nimeni nu se gândeşte câte lucruri mari şi cât de mul­te întâmplări, bune şi rele, se desfăşoară în acest scurt timp!

Amintim câteva: In timp de o <oră, razele soarelui străbat 371. '675.00© Km. In timp de o oră omenirea mănâncă 2 1 milioane Kgr. cartofi, 2 milioane Kgr. sare şi 35 mii animale sunt ucise pentru hrana omului. Timp de o oră, oamenii beau Va mili­on litri vin şi 20 milioane ceşti de cafea.

In timp de 60 minute, poşta St . Unite înmânează cam 13 -mii telegrame şi tot acolo se construiesc 11 mii automobile şi se nimicesc 2600. In timp de o oră se nasc 2085 oameni şi mor peste 1500.

Aşa dar nu este chiar nimic „un ceas", când atâtea lucruri

s e pot pet rece în decursul !u1'.

Gândeşte te ! Intr'un „ceas" tu poţi câştiga cea mai preţioasă comoară: mântuirea; dar o poţi şi pierde, pierzând mereu „cea­surile" prin vieaţa ta neîntoar-să la Dumnezeu.

In ceasul când citeşti aceste rânduri, tu te poţi hotăra pen­tru Domnul. Ce fericit vei fi, fiindcă atunci vei putea spune: acesta e pentru mine ceasul mântuirii. Cu un ceas câştigi astfel o veşnicie.. Şi tu ai „perdut" atâtea „ceasuri" O, iubite frate, nu-1 mai perde şi pe acesta!

E Anul Nou şi e cel mai bun prilej de a te hotăra să trăeşti o vieaţă nouă pentru Dumnezeu. /. M

AVIZ! Comanda calendare­lor se face cu ramburs s'au trimiţindu-se banii înainte pe adresa: „Vieaţa Creştină" Cluj, str. Chintăului No. 51.

Can. 24 Sinod W , (691) opreşte pe clerici şi monahi de a merge la alergări de cai şi jocurile teatrale. Iar de vor fi la vreo nuntă unde se face joc, atunci când vor începe focurile cele spre amăgire să se scoale şi să plece.

Can. 51 Sinod VI. (691) opreşte definitiv a da repre­zentaţii teatrale de cei ce se zic mimi (măscărici, bufoni, comedianţi) cum şi spectacolele acestora... Iar dacă cineva ar defăima acest canon şi s'ar da pe sine acestora ce sunt oprite, de va fi cleric să se cateri­sească; iar de va fi laic să se afurisească.

Can. 62 Sinod. (691) opreşte serbările păgâneşti de 1 Martie (zise Calende, Bota sau Bru-rnalia) hotărând să înceteze de îndată din obicinuinţa credin­cioşilor. (Aci întră şi alte multe „sărbători" şi „zile" băbeşti pe care poporul nostru le mai ţine încă pe multe locuri. Oare până când? N . R),

Tot acest canon osândeşte serbările de „cules de vii"... hotărând ca n ci un bărbat să nu îmbrace haină femeiască nici femeile ale bărbaţilor... nici să nu se întrace în costume comice, satirice sau tragice; nici să nu strige în numele urîtului Dionisie, când se tes-cuesc strugurii în linuri; nici turnând vinul în vase cu sco­pul de a stârni râs prostesc, sau al deşertăciunii, lucrând rătăcire diavolească.

. . . Despre nunţi şi jocuri

Can. 53 al Sinod. Laodicea (343). Nu se cuvine creştinilor să meargă la nuntă, să cânte cu instrumente, ori să joace, ci să prânzească sau să cineze cu cinste, precum se cade creşti­nilor.

Can. 54 Sinod. Laodicea (343) opreşte pe cei din slujba bisericii să privească la nunţi.

Can. 11 Sinod. Cartagina (419) zice: ...Aceasta însă, s'a propoveduit tuturor creştinilor ca, unde sînt hule să nu se apropie".

Can. 70 Sinod. Cartagina (419) spune: Cu drept cuvânt trebue a cere şi aceea ca să se oprească reprezentaţiile tea­trale Dumineca, cum şi'n ce­lelalte zile luminate ale cre­dinţei creştineşti (sărbătorile) mai ales ţinând seamă că mul­ţimea se adună. . , pentru aler-gcdi de cai, mai mult decât la biserică" .. .

Despre vrăjitorii şi descântece

Can. 61 Sinod VI ( 691 ) spune: Cei ce se adresează prezicătorilor,., s'au altora de felul acesta în scopul de a afle despre cele ,ce ar voi să li-se descopere, potrivit celor hotă rîte de părinţi în privinţa lor se cuvine a fi supuşi canonu­lui de şase ani, sub care pe deapsă trebuie a supune şi p? cei ce trag după sine uişisau alte dobitoace de acest fel, spre distracţia şi vătămare» celor mai simpli şi cei ce spun norocul şi ursita şi genealogia şi multe lucruri de acest fel după bârfiriîe rătăcirii.. Dacă vor rămâne în acestea şi nu se vor păzi de aceste pierză­toare meşteşuguri plgâneşti, hotărîm să se înlăture cu totul dala biserică.

. . . Că ce împărtăşire are Biserica cu idoli i? Sau ce par­te are credinciosul, cu cel ne­credincios? Sau ce potrivire este între Hristos şi Veliar. (II Corinteni 6, 14—18).

Can. 36 Sinod Laodicea, (343) spune că cei ce poartă „baere" să se arunce din Bi­serică.

Can. 65 al sf. Vasiîe cel Mare (179), zice: Cel ce spu­ne vrăjitorii se va canonişi cu timpul ucigaşului, iar Can. 72 tot al sf. Vasile cel Mare spune că cel ce se dâ pe sine vrăjitorilor, sau unora ca ace­stora, se va canonişi cu peni­tenţa ucigaşilor".

Au trecut mai mult de o mie de ani de când s'au făcut aceste «reguli" pentru creştini, dar parcă toate acestea s'ar H scris pentru oameni din altă lume. Căci cinstiţii noştri creştini (cu numele) se ţin numai de jocuri^ petreceri, teatru, distrac­ţii, atâţia dintre ei crezând mai mult în descântece şî vrăji decât în puterea şi călăuzirea lui Dumnezeu. Sărman popor, cum piere din lipsă de cunoştinţă. Osea 4,6 Dir daîpre asastea vom mai vorbi. /. M t

Un îndemn de Anul Nou: pune-te în buna rânduială Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Pune-ţi în rânduială casa, căci vei muri,

şi nu vei mai trăi (fsaia 38,1).

Pune-ie în rânduială! Iată cel mai bun şî mai potrivit cuvânt de Anul Nou, pentru toţi cei ce trăesc în neorân­duială, adică nu sau întors la Dumnezeu şi nu şi au întoc­mit vieaţa după cuvântul Lui.

Cuvintele dela Isaia amictite mai sus, au fost spuse regelui Ezechia şi cuprind un îndemn foarte serios pentru orice mu­ritor.

Omule,pune-te în bună rân­duială. Aranjază-ţi trebile şi socotelile, rândueşte-ţi de ple­care, căci vei face negreşit o lângă călătorie. Dar afacerile >î treburile tale pământeşti nu ^unt cel mai însemnat lucru Jin vieaţa ta căci sufletul tău şi mântuirea lui e lucrul cel .nai de preţ pentru orcine. Deci m privire la suflet ţi-s'a spus cuvintele de mai sus .

Tu eşti un suflet nemuritor. Iată dece trebuie să te pui

In rânduială din bună vreme. Mântuirea sufletului tău este

Nu întârzia să-ţi cumperi

CALENDARUL

Vieaţa Creştină care îţi va fi de mare folos sufletesc în anul ce vine. Costă 12 lei exemplarul. Se comandă cu ramburs sau trimi­ţând banii înainte pe adresa

„VIEAŢA CREŞTINĂ" CLUJ str. Chintăului No. 5i.

WHWWWMWIIWIII HB8WBBWMBW—BBBBMTO —M

M u v ă p i e r d e ţ i t i m p u l !

c ă u t â n d î n z i a r e ş i r e v i s t e a r t i c o l e c a r i p o m e n e s c

u r n e l e d v s . s a u t r a t â n d p r o b l e m e l e c a r i v ă I n t e r e ­s e a z ă , c ă c i o i n s t i t u ţ i e s p e ­c i a ! c r e a t ă ş i b i n e o r g a n i ­z a t a p e n t r u a c e a s t a L.vafe face acest lucru mai bine şi mai

eftin ca dvs.

.fi Serviciul Gazetelor" A.jenfie internaţională de presă şi pu­

blicitate BUCUREŞTI, str. Sf. Constantin 24

telefon 3-16-15.

u r m ă r e ş t e t o t c e s e p u ­b l i c ă î n c e l e c i r c a 1 4 0 0 p u b l i c a ţ i i d i n R o m â n i a , i a r p r i n i n t e r m e d i u l c e l o r 1 0 £ a g e n ţ i i s i m i l a r e d i n s t r ă i n ă ­t a t e , to t c e s e s c r i e î n p r e s a d i n t o a t ă l u m e a ş i p r o c u r ă îâeturi de presă asupra ori-

. f n n w M M M M B — i i i« mu» Tina——11, î n w w — w — •

iărei personalităţi sau subiect. Cereţi te lefonic sau în s e n s

prospecte lămuritoare sau o probă gratuită de o săptămâna, indicând subiectul care vă in-•-reseazS.

o chestiune de mere preţ. Tu însuţi tşti mai de preţ decât întreagă lumea aceasta. Tu nu ai fost apoi creat pentiu lume, ci pentru Dumnezeu. Şi faţă de Ei, vei avea să dai socoteală în curând.

Căci tu vei muri! Zilele lo­cuirii foate pe pământ sunt so­cotite şi numărate şi tu nu le ştii numărul; însă în curând trtbuie să pleci. Cum au plecat alţii, şi tu vei pleca îr curând de aici, trebuind să părăseşti tot ce ai şi stăpâneşti: casă, moşie, bani, afaceri, slujba, cate­dra, biserica, oştirea, comerţul, părinţi, soţie, .copii, rude., etc. Vrei nu vrei, trebuie să le laşi

aici şi să te duci cincolo sin­gur fără sâ poţi duce ceva.

Pentru totdeauna vei fi des­părţit de toate cele de pe pă­mânt, învaţă deci să preţuieşti ceeace e vecinie şi nu trece şi să-ţi deslipeşti inima de tcate cele trecătoare ale lumii, de care trebuie sa te desparţi în curând.

Şi nu vei tiâi!.. In curând vei pleca. Te gândeşti sau nu la moarte ea vine şi nu te între­abă că eşti gata, vrei sau nu vrei să mai trăeşti. Prietenii, rudele şi cunoscuţii te vor însoţi până la rr.orrr,ânt şi apoi se vor în­toarce acasă, lăsându-1e singur, fără nădejde de-a te mai reve­dea ca locuitor al pământului.

OPT LOCUIţl VESTITE ;

Grădina Eden-Muntele Sinai -Satul Bet leem-Dealul Golgota-

Căderea — isgonirea [Fac 2,8; 3,,3j.

Legea — Teama (Exod 2 ' / 8 - 2 0

întruparea — harul (Luca2,4-16Ioan 1,17;

Ispăşirea—mântuirea (A/atei 27,32-35;

Dealul Măslinilor-fF^rP:t8-it V a l e < lui losafat- J u ^ e ! a ^ I a t a

Ierusalimul pământesc — Suferinţa—Mângăerea

(Isaia 8,4)

Ierusalimul ceresc-F%%T~2tva

Ştiinţă şi practica In aceste timpuri turburi, con­

ducătorii popoarelor se întrea­bă adesea dacă ştiinţa sau prac-t ca ne arată calea mai bună de urmat.

In realitate, ştiinţa şi practica merg mână în mână. Şi aceasta este foarte bine. Oamenii de ştiinţă trebue să-şi confirme te­oriile lor prin practică.

Diverşi savanţi ca profeso­rul Sobw Profesorul L&uben-heimer Arthur Macdonald, Spi­tta şi alţii, au constatat că chi­nina lucrează în mod favorabil nu numai pentru a combate paludismul, ci şi pentru a pre­veni gripa.

Pentru locuitorii ţărilor eu­ropene, este foarte important să se puie c< practică aceasta descopenire a şiinţei.

In 1881, o teribilă epidemie de gripă, căreia i-sa, dat atunci

numele de „inflvenţa", isbucni în Europa. Se crede că germe-rul maladiei a fost adus din Tuikestan cu un iot de covo­are care se găsea în depozitele magazinelor Luviu din Paris. In Noembrie, bo&Ia s'a mani­festat Ia câtva lucrători cari mânuiau aceste covoare. Câteva săptămâni mai târziu, gripa se răspândeşte în toate ţările Eu­ropei.

In ceiace priveşte ţările Eu­ropene; în fiecare iarnă se i -vesc numeroase cazuri de gri­pă, iar savanţii citaţi mai sus s'au arătat adevăraţi binefăcă­tori ai umanităţii publicând observaţiuni întemeiate pe pra­ctică şi „după cari chinina lua ată în doze zilnice de 20—30 centigrame, constituie un mi j ­loc sigur de protecţie contra gripei (8)

Tu nu vei mai trăi, nu vei mai reveni. . . până şi pomeni­rea ţi-se uită. Şi niciodată nu vei mai avea parte da tot ce se face sub soare. „Căci este rânduit oamenilor sâ moară o singură dată iar după aceea vine judecata (Eccleziastrul 9, 5—6; Ep. Evrei 9,26).

Iubite cititorule, i-a seama bine, cuvintele de mai sus iţi sună şi ţie. Pune-te în bună rând uita lă! Aceasta însemnează să te întorci la Dumnezeu din toată inima şi să părăseşti vie­aţa deşartă în care ai trăit. Dom­nul Isus Hristos a murit pen­tru tine ca sâ te facă un copil al lui Dumnezeu.

Azi e Anul N o u ! Vino, ho­tărăşte te pentru El şi începe o vieaţa nouă cu El. Atunci vei fi un copii fericit al Lui căci tuturor celor ce L'au primit, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu (Ioan 1,12).

/. M.

WS®® m>ms> Gazeta „VIEAŢA CREŞTINĂ" doreşte tuturor cetitorilor ei un

An Nou fericit Mu uită sâ spună însă tuturor că „fericiţi" nu vor fi decât numai dacă se vor întoarce la Dumnezeu, îi vor preda Lui vieaţa lor, părăsind orice pă­cat şi obicei rău şi trăind o viaţă cu adevărat creştină după

cum arată Evanghelia.

Cele mai bune cărticele cu învă­ţături folositoare sufletului vă pu­teţi procura dela editura „Vieaţa Ci eştină" din Cluj, Str. Chintăului 51.

Cele pe format simplu au preţuri foarte mici. Iată câteva din acestea:

Novenă către sfânta Teresa - — 1 Lei? Nouă vineri câtre Inima lui Isus — 1 . Rugăciune către sf. losif ~- 1 „ înfăţişarea unui om decurând trecut la ce­

le veşnice, de sf. Alfos M. de Liguori 2 Lei Ana Wang tânără martiră şi Eroism misi­

onar printre leproşi 3 Le? Jurământul de I. Dragoslav 3 „ Calea crucii cu 14 icoane ale sfintelor

patimi a Domnului Hristos - — — 5 Le* Prohodul Domnului Hristos, cu melodii pe

note (dup* edit. rev Albina) — - 5 Lei Cele mai frumoase colinde — — 5 „ Un sfânt pribeag român de Dr. Ilie Dă-

ianu 10 Lei Viflaîmul sau Naşterea Domnului Nostru

Isus Hristos, (Dramă religioasă în 3 acte,) de Petm Bilţu Dăncuş 15 Lei

Colecţii de cântării religioase, partea l-VI.a o parte '3 lei, toate părţile 18 Lei

Mântuirea Sufletului de Sf, Alfons. - 2 , Statornicia în bine de Sf. Alfons - 2 „ Neplăcerile Bogăţiei de Tolstoi — 2 „ Despr» lăconie de Sf. Vasile 2 „ La comandă se va adăoga preţul de la-

3 până la 5 lei spesele de poştă.

Rugăm pe fiecare cititor să se cftştîge cite un nou aferat

BUN DE. IMPRIMAT TIP. VIEAŢA CREŞTINA, CLUJ.