Ш Ь lim. — wo. 4 i 2 . e j е д е т р з а г ш Ушшіи Octombrie 192g

Universul Literar e ^ â Р Щ Ч І Ш О и Н Е Н Ш Ш ta tară: pe un an 100 l e i . In străinătate ne aa an 200 let, в^»

I i i c t e t bătrânilor

< V e a s ï e x p l i c a ţ i a H l p a p . a 4 * a >

2. — Nr. 40. UNIVERSUL LITERAR »

Duminică 14 Octombrie 1923.

0 c l \ u i * e d e j ä p i ' c J U a e t e i l i i t c k

Vestita „Revue Bleue'1 de literatu­ră, ştiinţa, arte şi politică socială, cu o vechime de peste şease decenii, pu­blica în numaru-i din urmă, un inte­resant studiu critic al lui Schure des­pre Maeterlinck.

După ce analizează personalitatea literară şi de gânditor a lui Maurice Maeterlinck, tălmăcitorul inteligen­ţei florilor, şi după ce-i judecă sufle­tul pe temeiul creaţiunilor artistice de până acum. Edouard Schure regre ta că puternicul şi marele cugetător şi estet n 'a putut s trăbate cu gândi-rea-i -până dincolo de pragul celeilal­te lumi.

Această nedomirire apare ca un semn de întrebare şi de îndoială în „Le grand secret". Maeterlinck s tă nepriceput ca un copil învins al na­túréi, în faţa nemurirei.. . Ignorabi-mus !...

Pen t ru Schüre, şi acesta un îndrăs-heţ cugetător în „Les grands initiés", ca şi în ,.Uévolution divina du Sphy-nx a Christ", nemurirea sufletului a de mul t un adevăr destăinuit — cel puţin, astfel 1-a inspirat EudolF Steiner, alt mare interpret al spiri­tualismului.

După Schure, ştiinţa merge spre o înţelegere cu religia, şi nu atâ t cu re­ligia în înţelesul ei obicinuit şi pro­fan, ci cu aceea ce se poate înţelege prin destăinuirea divină.

Această problemă a încercat s'o pătrundă — sunt peste o sută de ani de atunci — marele Volney, evoca­torul ruirylor şi făuritorul catechis-mului cetăţeanului francez pe vre­mea marei revoluţiimi.

Lapidare forme literare şi întrari­pate gânduri estetice ne-au dăruit şî Volney, şi Maeterlinck şi Schure. P o a ie tocmai aceasta să fie dovada că şi prin spiritul lor de profeţi, tot divi­nitatea s'a destăinuit lumei. In t ru acesta poate fî interesant due­lul filosofic dintre Maeterlinck şi

y 1 s i i 1 il JF1 ІШІІ y ïii H 0 — Çu priisjoi unei cărţi d e s p r e el —

Se pare că este aşa de îndepărtat şt botuşi nu- din cei mai bătrâni din ge­neraţia noastră am trăit sub influen­ţ a lui. E vorba de curentul naturalist în l i teratură. De curentul acesta se leagă numele unei întregi pleiade de scriitori — moi ales francezi — cu заге am petr I adolescenţa şi tine­reţea nocstră. Şi nu vom exagera da­că vom spune ва la noi şi in prezent reprezentanţii vază a naturaliznui-lui francez saint en vougue. Romanele lui Zola a bea acum încep să fie tra­duse in româneşte ; nöi n 'am cetit de cât pe Germinai în româneşte, la a-cea epocă nu era nimic tradus clin Zola s i l citeam în original.

Schüre, pornit de acesta din urmă şi rămas încă fără răspuns din par tea celui dintâi.

Noi nu putem apune cu adevărat cine are dreptate, şi nici nu cutezăm s'o facem, ci mai mul t simţim că din­colo de pragul celeilalte lumi mai este ceva, ce încă nu ni-l lămurim, 'dar care parcă începe să ni se desvă-luie. !*• ' •

Aceea ce ne impresionează însă ca l i teratură şi a r tă este etica şi estetica gândirei lor. Cine le-a pus a tâ tea fru­museţ i în suflete ? De unde prind ei a tâ tea lumini şi din ce isvor de sub' stâncî sorb roua poeziei ?

Poa te să fie sufletul lor din aceiaşi plămadă ca şi eroii lui Carlyle sau poate că destinul lor i-a creat să-i cânte pe aceşti eroi.

Ori cum, în ce priveşte adevărul firesc, fapt este că lumea se desface cu desgust din materialismul ignobil al zilelor noastre spre a-şi pune pe u-meri iarăşi hlamida mândră a înnobi-lărei.

Suntem legaţi cu viaţa pămâneas-că de planul de jos, cu rădăcini a-dânci în inima pământului, dar sun­t e m legaţi cu sufletele şl de planul superior, cu năzuînţi nebiruite spre soare, pentrucă, dacă mergem pe pămân t ca viermii, s trăbatem totuşi ""ăzduhurilor ca vulturii.

Cu alt prilej vom expune mai pe larg părerile oamenilor .superiori des­pre problema celeilalte vieţi.

Deocamdată, constatăm cu bucu­rie o interesantă evoluţie. în domeni­ul moral, a luniei amărâte de a tâ ta materialism.

Când vălul Isidei nu va mai ascun­de adevărul firesc al spiritului, oame­nii nu vor mai fi nedomiriţ i şi scep­tici ca Maeterlinck, ci vor crede pro­fund în reali tatea destăinuirilor divi­ne — du-pă cum cred astăzi Rudolf Steiner şi Edouard Schuré.

Leontin Iîiescn

De aceea lune a făcut profesorul francez P. M ar Uno de a schiţat într 'o lucrare to t ce se ştie despre Naturalis-mul francez 1) căci cartea sa întitu­l a t ă aşa.şi apăru ta anul acesta în edi­tu ra lui Armand Colira la Paris, um­ple un gol în literatura critică euro­peană.

Naturalismul reprezintă tendinţa care a domnit în romanul şi drama franceză după. ЩІ0, sub a treia Re­publică, în perioada dintre triumful pozitivismului spiritual şi cultul fetr-ş i s t pentru ş t i inţe . !Conform cu defini­ţ i a lui po 'Mvară , naturalismul, trebuia să f ie c e a c e era ş i realismul : reprodu­c e r e a nature-' , i n f l u e n ţ a t de r e p r e z e n ­t a n ţ i i ştimţolor şi ai filosofici positive ca Auguste Comite, Claude Bernard^

1) Le natur il ?>».e français (1870-1895) Isar Гі Mai tino. Anti.md Lollin, Paris 1923.

Berihelot, Taine, ult imul fusese teor* t icianul real 'zmului, natural ismul л găsit în Zola expresiunea sa adevä> ra t ă . El nu numai în romanele sale,; da r şi în câte-va lucrări de critică cal 'Romanul experimental vrea să de­monstreze că romanul trebuia să fiö tin fel de proces verbal al artei pe care romancierul 4 pune sub ochii cetitor ţuluî. într'un cuvânt toată operaţia unui roman trebuie să se reducă în a-legerea tipurilor din natură, de a stt studia mecanismul lor sub influenţi schimbărilor mediului împrejmuitor.

Două legi sunt mai ales dragi seri» itorilor naturalistă : Legea influentei mediului, şi Legea creditatei, conform cu care cauza simţurilor şi a emoţ i i io r

este de na tu ra fisiologică. Aceste legi au şi sugerat lui Zola seria lui de ro­mane cunoscute sub acel al familiei Rougon-Macquart, care este istoria li­nei întregi familii care are multe par­t iculari tăţ i psihologice şi fisiologice şi care sunt datorite aceleaşi heredităţi .

La început Zola a avut mulţi admi iratori şi elevi, formând aşa zisul grup delà Medan (reşedinţa de vară a scri­itorului). Din acest grup au făcut par­t e LeonHennique. Paul Alexis, J. H ffluysmans, Maupassant : dar în urma ei s'au despărţi t de Zola şi au căutat să-şi individualizeze operile. Tot sub influenţa lui Zola au fost scriitori K. Rod. L. Descaves, C. Lemonîer J. Lo­vain. Abel Hermant, Para Adam, fra­ţii Rosny. P. У arg tieritte şî O. Mir-

beau. Marc influenţă a avut Zola şi şcoa

3a lui natural istă şi asupra literaturei străine germane, engleze şi ruse.

Dar după 18!K) influenţa lui dispara poate şi din cauză că el însuşi înce­tează de a fî fanaticul susţiitor din t recut al naturalismului. P e de altă par te după această epocă se petrece şi cu şti inţa a tot puternică o schim­bare. Ea oare ..făgăduise totul şi în care se pusese toate nădejdile. începe să şovăiască. Se vorbeşte chiar de fa­limentul ei. Puterea, pozitivimului şi natural ismului cade. Apar cărţi după cărţ i Care avansează noui tendinţe. Car tea lui Vogué „Romanul '•us" ara tă Franţe i intelectuale noui ori­zonturi . Paul Bourget publică ..Disci-polul'1 care loveşte în învăţămintele lui Taine, care fusese propagandistul celui mai sincer positivîsm. ţPoesia simbolistă şî romanul psiho­logic au precădere, naturalismul slă­beşte şi lasă loc realismului mai paci­fic, mai tolerant, mai puţin ambiţios.

Car tea d-lui Martino ara tă toată a-ceastă evoluţie a naturalismului bine înţeles cu multe detalii făcând să trea­că sub ochii cetitorului una din cele mai întresante epoee li terare şi evo­când nume de scriitori care ne sunt încă vii în memorie, iar mulţ i din el sunt şi astăzi dintre cei mai cetiţi .

Пг. I. Uuscian

Duminică 14 Uctombríe 1923. UNIVERSJL LITERAR

La leagănul iubirii ^fiSU Din timpul tinereţei, vederi strălucitoare щШЁл

Apăreţi să'mi uit anii şi-a tâmplelor ninsoare. De un pătrar de secol, loc scump te-am părăsit Şi-acum revin la tine să plâng ce am iubit.

E Iunie... e ziua ce'ntruna-am prea mărit Când inimile noastre cu drag am contopit. Al râului lin murmur ascult ciCnduioşare, Tot ca atunci; şi fânul ca şi astăzi era'n floare.

Dar bietul orb lipseşte în lunca fermecată Ca ШйЧ primească pumnul de-arginţi ca altă dată Când blând îi zise dânsul, cu ochii adumbriţi. „Să şti că lângă tine trecu doui fericiţi1*

Azi el poate să vadă din cerul de lumină In locurile-acestea o tristă peregrină, La leagănul iubiiii că vine 'ndurerată. Să întrevadă numai o umbră adorată.

NUFĂR Ѳ Arta rustică românească

— La expoziţia din Monza - Părerile unui critic de artă italian Cit im, tn r e v i s t a i l u s t r a t ă m e n s u a l ă A r t e p u r a e deco ra t ivă , u r m ă t o a r e a d a r e de s e a m ă i n t e r e s a n t ă şi e log ioasă a s u p r a l u c r ă r i l o r ro ­m â n e ş t i t r i m e s e la expozi ţ ia i n t e r n a ţ i o n a l ă d i n Monza :

P a r t i c i p a r e a R o m â n i e i , ia expozi ţ ia a m Monza , a tos t r e l e v a t ă şi l ă u d a t ă în des tu l de c r i t i c ă şi p u b l i c u l a a r ă t a t că o a p r e c i a z ă î n d r e a p t a ei va loa re .

P r o b a b i l î n să că n u e î ncă c u n o s c u t scopul spec i a l a î s ec ţ iun i i r o m â n e ş t i , ca re v r e a s ă facă s ă s e şt ie şi să se ap rec i eze ce ca r ac t e r i ­zează, î n m o d m a i i m p o r t a n t şi a p r o a p e emo­ţ i o n a ; or, f ina e x p r e s i u n e a r t i s t i c ă a a c e s t u i r e î n v i a t s â m b u r e d i n Or ien t : i n s p i r a ţ i u n e a ei c u to tu l p o p u l a r ă , p r o f u n d a ei b r a z d ă d e m o ­c r a t i c ă ţ ă r ă n e a s c ă , p r i n ca re se e x p r i m ă su ­fletul c o n t e m p l a t i v şi p a s i o n a t a l u n u i popor agr ico l şi p a s t o r a l , l ega t cu d r agos t e a d â n c ă d o c â m p i i l e l u i î n t i n s e la ne s f â r ş i t ş i d e m u n ţ i i lu i p ă d u r o ş i .

D E S C R I E R E A ORIG1NEI A R T E I R O M A N E Ş T I

A r t a a c e e a c u r a t ă , casn ică , n e î n v ă ţ a t ă ca o m e s e r i e , clar t r e c u t ă de là t a t ă la fiu, t r a n s ­m i s ă cu d r a g o s t e şi cu m â n d r i e ca u n p a t r i ­m o n i u v e n e r a t de n a ţ i o n a l i t a t e , înf loreş te cu­r a t ă şi s p l e n d i d ă l â n g ă v a t r a ţ ă r a n u l u i ş i p ă s t o r u l u i r o m â n . Să vorbească , să cân t e ca eroi i să i . s ă se î m b r a c e ca ei, s ă se s lu j ească cu ace leaş i l u c r u r i , i a l ă legea l o c u i t o r u l u i a-celui p ă m â n t l a t in , r o m a n şi n e s p u s de m â n ­d r u de r o m a n i t a t e a lui .

A t u n c i c â n d ţ ă r a n u l r o m â n v r e a să-ş i d u ­r eze casa , scoate bogă ţ i i d i n p ă m â n t u l n a ş t e ­r i i lu i ş i m a t e r i a l u l care- i t r ebue . Din p ă d u ­r i l e p ro funde care a c o p e r ă a s p r i i Ca rpa ţ i , ia t r u n c h i u r i l e s e c u l a r e ca r e vo r s e rv i la cons­t r u i r e a case i sa ie r u s t i c e ; şi d u p ă t e r m i n a r e a l u c r ă r i l o r de i n t e m e e r e şi de spr i j in , iată-1 că s e face s c u l p t o r d m a r h i t e c t : c r e s t ează capete üo s tâ lp i r ă t u n j e ş t e coloane d e s t i n a t e s ă sp r i ­j ine p r i d v o r u l în care , în nop ţ i l e sp l end ide de v a r ă , v a d o r m i î n t i n s pe piei le oi lor lui , v i ­s â n d la l î a d u Negru şi la Miha i Vi teazul . Şi n e v a s t a iui , ab ia ce e t e r m i n a t ă locu in ţa , în­cepe s a o împodobească , pe d i n n ă u n t r u şi pe d i n a l a r â , cu mic i d e s e n u r i geomet r i ce şi flo­r icele s t i l i za te , pe caro le va r e p e t a apo i în d e s f ă t ă t o a r e l e c u s ă t u r i a l e î n i b r ă c ă i u i n t c l o r s a l e şi a l e b ă r b a t u l u i ei.

Cuibul s 'a î n t e m i a t şi a c u m a începe croia­m - a podoabe lo r .

ARTA Ţ Ă R A N U L U I ROMAN

Ţ ă r a n u l r o m â n , d u p ă ce a s c u l p t a t cu r ă b ­d a r e , p e n t r u n e v a s t a lui , furca şi fusul ca re , a t â r n a t e d e b r â u l ei, vor r ă m â n e scule le sa!»

p re fe ra te , se face olar , î m p l e t i t o r de coşur i , în f lo r i to r i n g e n u u de oale ş i de s t r ă c h i n i , u r ­z i to r do rogojini , f ab r i can t de h ă r d a e şi de p u ­t in i , de pol ic ioare p e n t r u a ş e z a r e a va se lo r ; ş i or ice luc ru eşit d i n m â i n e l e lui e î m p o d o b i t cu gri jă , cu c r e s t ă t u r i p r i cepu te , cu c iop l i tu r i fine, cu d e s e n u r i s ime t r i ce . Şi n e v a s t a l u i n u se l a să m a i pe jos în l u c r ă r i l e e i : coase ş i ţese, c reş te v i e r m i de m ă t a s e , s e a m ă n ă că- ' n » p ă şi in, pe care le v a t oa rce c â n t â n d pe p r a g u l d r age i sa le l ocu in ţ e ; m e r e u îşi b a t e capu l n e a s t â m p ă r a t ă , m u n c i t o a r e , r ă b d ă t o a r e .

D a r a r t a sa, aceea ca re i-a fost t r a n s m i s ă de b u n i c a ei ca o rel igie , în ser i le de i a r n ă , a-t u n c i c â n d z ă p a d a s 'a a ş t e r n u t s u b l u m i n a l u n i i şi , când , î n g â n â n d u - s e cu c r ivă ţu l , u r l ă l u p u l r ă t ăc i to r , a t u n c i c â n d d i n n a i n t e a ve t r i se î n a l t ă pHn de dor cân t ecu l l u n g ş i t r i s t a l doini i , a r t a s a es te i s t e a ţ a î n d e m â n a r e a lu ­c r u l u i cu acu l , es te î n d e l e t n i c i r e a p ro fundă , n a t i v ă car i , s'o s p u n e m cu î n să ş i cuv in te l e ei „desch ide suf le tu l" .

A R T I S T A A C U L U I

Ţ ă r a n c a r o m â n ă este a r t i s t ă a a c u l u i . Ni ­m e n i n u şt ie ca ea, cu g u s t î nă scu t , cu p r ice ­pere spon t ane i e a r e z u l t a t u l u i es te t ic , să com­bina d e p l i n ă t a t e a şi f ineţea desenu lu i , înflo­r i t u r i u şoa re î n j u r u l g â t u l u i , c rucu l i ţ e în -voa l te pe m â n e c i l e l a rg i , m o t i v e bogate r e ­v ă r s a t e pes te u m e r i , d e s e n u r i cu î m p l e t i t u r i l a rg i p e n t r u poa le le rochie i .

U n e o r i î n să c i u d a t a compoz i toa re fo rmează d e s e n u r i po l i c rome, care , f i ind u n a m e s t e c de co lo ră r i b ă t ă t o a r e la ochi, m â n g â e t o t u ş i ve­d e r e a cu o î m p e r e c h e r e a r m o n i o a s ă . D e s e n u l e a r t a sa. Şi, p r e c u m d e s e n e a z ă c u s â n d , to t a ş a d e s e n e a z ă ţ e s â n d î nve l i t oa r e de pa t , l ă i -cere şi ve l in ţe , pe ca re le a t â r n ă pe pe re ţ i .

Ş i 4 ( 4 c u p r i n s u l ţ ă r ă n e s c î n c e p â n d cu p u ţ u ­r i le r v s t i c e p r imi t i ve , l a care fete f r u m o a s e cu ochi negr i şi r o m a n e , v in s ă i a a p ă cu fru­m o a s e anfore puse pe u m ă r , p â n ă l a c ruc i le r i d i ca t e sp re a m i n t i r e , p â n ă l a r ă s le ţe le t ro i ţ e s c u l p t a t e cu Luare a m i n t e , p â n ă la por ţ i l e de l e m n cres ta t , to t cup r in su l p ă m â n t u l u i r o d n i c a l Dacie i Fer ic i t ă este p l in de c r ea ţ i un i in ­genue şi p u t e r n i c i .

Ş i pe c â n d d i n m â i n i l e m a e s t r e şi r ă b d ă ­toa re a le ace lu i popor de es te t i es mic i l e m i ­n u n i necunoscu te , pe buze le l u i i zbucneş te u n a l t g i u v a e r necunoscut şi m ă r e ţ , u n cân tec c u p r i n z ă t o r de t o a t ă n o s t a l g i a p ă t r u n z ă t o a r e a ace lor suflete de poeţ i i nconş t i en ţ i : do ina .

E O Ï I - 7 A RQ3ÏANEASCA

Doina , c u v â n t e i r e n o u ă n u ne s p u n e n imic , i u t i ' ca re la acei FRAŢI a i noş t r i d e p ă r t a ţ i deş ­t e a p t ă răsco l i r i în suf le te

Doina , cân tec de dor , de p a s i u n e , d e . m e l a n ­colie şi de d r a g o s t e , f loare n e c u n o s c u t ă a a-ceior suf le te d r e p t e ş i c u r a t e , o b i ş n u i t e c u o* r iz ont u r i l a rg i , cu c â m p i i f ă r ă m a r g i n i , c u p ă ­d u r i a d â n c i , cu p r ive l i ş t e l e s c h i m b ă t o a r e a l e f i r i i p u t e r n i c e a a c e l u i foar te r o d n i c p ă m â n t a l lor . D o i n a r e p e t ă t o a t ă m â n d r i a r o m a n ă a a c e l o r fii a i Romi i , m e r e u î n d r ă g o s t i ţ i de m a ­m a lor .care u n e o r i nu - ş i m a i a d u c e a m i n t e d e ei !

D a r n u se v a ş t i n ic i o d a t ă nic i a u t o r u l , nici d a t a c r e a ţ i u n i i t u t u l o r obiecte lor cu r ă b d a r e l u c r a t e de g u s t u l s i g u r al ace lor n e a m u r i la­t i n e ; aces te c r e a l i u n i r ă s a r d in a d â n c i m e a su­f l a tu lu i n a ţ i o n a l ca i svoare le r â u r i l o r i m p e . t uoase , ca re izbucnesc d in t a i n a m u n ţ i l o r să l ­ba t i c i .

T r i s t a , nos t a lg i ca do ină , cân tecu l p ro fund al p o p o r u l u i r o m â n , p a r e s ă e m a n e z e ca o v r a j ă d i n toa te formele s p o n t a n e e ale a r t e i sa le r u s ­t i ce j sp i r i tu l du ios al r a s e i p lu t e ş t e pes te a-cele c u s ă t u r i , pes te acele vase , pes te acele o-biec te g ingaşe , d i n t r e car i m u l t e de s i g u r că a u fost cons t ru i t e , c rea te , î nch ipu i t e pe când cân t ecu l p l â n g ă t o r al do in i i î n so ţea şi-i în­d e m n a g r i j a m u n c i t o a r e .

î n c ă p e r i l e vilei rega le d i n Monza a p a r vioae ş i d u i o a s e î n t r ' a c e l a ş t i m p , î m b r ă c a t e cu ta­pe t e g roase , cu ţ e s ă t u r i moi , cu m ă t ă s u r i un ­d u i o a s e s t r ă p u n s e de a c u l p r i c e p u t a l ţ ă r a n ­ce lor n e c u n o s c u t e şi d e p ă r t a t e .

î n a i n t e a c u s ă l u r i l o r prec ise , m a t e m a t i c a r ­m o n i o a s e , Î n a i n t e a î m b r ă c ă m i n t e l o r încă r ­ca te cu f lu tu r i de a u r şi de a r g i n t , î n a i n t e a vase lo r a l c ă t u i t e cu a ş a g u s t a les p r i m i t i v , te g â n d e ş t i l a a sp re l e m â i n i d ibace a le m e ş t e ­r i l o r lor...

Es te de u r a t ţ ă r a n u l u i r o m â n ca p rog re su l a d u c â n d u-i t o a t ă b u n ă s t a r e a la ca re de vea­c u r i a r e ne îndo ios d rep t , să n u s t i n g ă î n el a-cea s a c r ă şi foarte p r e ţ i o a s ă f lacără , pe care s t r ă m o ş u l l a t in ia t r a n s m i s - o n e a l t e r a t ă .

P . S. — I n t r e c u s ă t u r i l e expuse l a Expozî-ţ i u n e a i t a l i a n ă f igurează şi l u c r ă r i l e d-nei Eli s a v e t a Cosco, a c t i v a cu l t i va toa re a podoabeloi ro i ' i âneş t i .

Ioni 1І2 l l i l Statistica editorilor englezi ara tă că

ţa Anglia în 'ultimii ani apar 1OO0 de romane într 'un an. Cum poate un (străin să se orienteze în acest ocean !de cărţi, să ştie care sunt cele mai bune şi demne de cetit şi care sunt autori i cei mai importanţi ? De aceea o carte care ar cuprinde cele mai în­semnate date despre această activi­t a te publicistică a Angliei ar fi bine venită . Şi ea a fost scrisă nu de mult ide un scriitor francez d. A. Checalley, care într 'un volum întitulat Romanul englez din timpul nostru (Le român anglais de notre temps) a strâns toate faptele mai însemnate.

P r ima parte a volumului este con­sacrată istoriei romanului englez delà Defeu şi până la Hardin, apoi se vor­beşte de perioada care a caracterizat sfârşitul domniei reginei Victoria şi a lui Eduard al VII-a. Două capitole sun t consacrate romancierilor Samu­el Butller şi Henry James. Cel dintâi e caracterizat ca un scriitor indepen-ftent şi paradoxal, care era < presia acelei reacţiuni care se făcuse contra convenţionalismului şi hipocrizia din t impul reginei Victoria. Jam.es, de şî a fost cu greu cetit căci în romanele sale se ocupa cu chestiuni psihologi­ce foarte complicate este totuşi soco­t i t ca părintele romanului psihologii

4. — Nr. 40. UNIVERSUL LITERAR Du tu: n f ca i i , O L U

ïil englezilor, un fel de Pau l Bourgeï 'englez. ']

Un alt capitol dirï car tea lui Cheva"-Jlcy este consacrată nouilor romari- v

cieri din care cei mai populari sunt 'Stcveneon, Hewlett Eischens, 'Ches­terton, Jerome. Da r cei mai de seamă sunt următori i cinci, pe care, d. Che-ivaiiey îi numeşte „Cei cinci mari"' şî care suâ t Kipling, Wells, Benett, Gais worihy, Conrad. Doui din ei, cei din-jtâi, sunt cunosseuţi şi la noi. ; • .;•< •

Un capitol este consacrat succesd--. rilor marei romanciere Georges Ellioi iar ultimul se ocupă cu cei mai noui romancieri din care nici unul nu este cunoscut la noi, dar al căror nume ë bine să-l amintim, Walpole, Guions, 'Beresford, Lawrence, Swînnerton.

Şi aceste nume rămân numai din mia da romancieri cari se produc în Ііесагз an. * iKif4^

D.

Ţ Ă R A N U L OMENOS ANECDOTĂ —

Jon, plin de omenire,, Cum din fire-i ei croit, Auzind că la moşie Cuconaşul a sosit, Pentru bună 'ntâmpinare li aduce grabnic dar Mere multe 'ntr'un coş mare, Prea frumoase, lucru rari

Cuconaşu-t mulţumeşte Cu un ifos protector Şi, de forrni-1 dojeneşte Că e prea risipitor. — „/, cucoane, dar ce treabă", Zice dâusul ruşinos, „ii buluc, pe toţi întreabă: „Avem mere de prisos* „Cad din pom, sunt de pomană, „Dai di ele p'unte'ntorci; „De aceea noi, ca hrană, „Le dăm astăzi pe ta porcii"

N . TING

Liga Bătrânilor de JACK LONDON

— Vez i i l u s t r a t a din pag . I —

L a C a z a r m ă se j u d e c a u n o m a l c ă r u i cap e r a î n joc. E r a u n b ă t r â n , u n i n d i g e n de pe m a l u l r â u l u i P ă s t r ă v i l o r ca re î ş i v a r s ă ape le Sn f luviul Yukon .

A v e a m â i n i l e î n roş i t e de sânge le a t â t o r v ic t ime î n c â t c r ime le care- i se i m p u t a u e r a u cu m u l t i n / e r i o a r e celor s ă v â r ş i t e . Ş i c â n d î n cele d i n u r m ă I m b e r ven i s ă se p r e d e a j u s t i ­ţiei, m i s t e r u l n u făcu decâ t s ă se ap ro fun ­deze.

P e la s fâ r ş i tu l u n e i f rumoase zile de p r i ­m ă v a r ă , î n epoca î n ca re glii a ţ a Y u k o n - u l u i î ncape să se topească , b ă t r â n u l i n d i a n p o r n i de a l u n g u l f luv iu lu i şi a junse î n o raş .

M a r t o i i i sos i re i lu i o b s e r v a r ă s l ă b i c i u n e a lu i . S u n t n e n u m ă r a ţ i ace ia car i , m a i t â r z i u î ş i amint iră- î n f ă ţ i ş a r e a lu i s t r a n i e şi se l ă u ­d a r ă că b ă n u i s e r ă ' de ' n d a t ă ceva a n o r m a l .

C u m a junse în o r a ş se a d r e s ă p r i m u l u i po­l i ţ i s t p e n t r u a-1 conduce Ia c a z a r m ă .

S a l a u n d e se j u d e c a p rocesu l e r a p l i n ă cu o a m e n i van i ţ i d i n t oa t e pă r ţ i l e . I n v r e m e ce pr iv i r i l e t u t u l o r e r a u î n d r e p t a t e a s u p r a u c i ­ga şu lu i , to ţ i b u c u r â n d u - s e de p e d e a p s a ce-i se v a da . I m b e r î i c o n t e m p l ă î n t ă c e r e .

U n o m lovi c u u n c iocan î n m a s ă . Ş o a p t e l e î n c e t a r ă ca p r i n f a r m e c şi l i n i ş t ea se r e s t a*

b i l i î n d a t ă . I m b e r e x a m i n a p e o m u l ace la . I i p ă r u u n r e p r e z e n t a n t a l legei , d a r b ă t r â n u l gh ic i c ă p e r s o n a g i u l cu f r u n t e a p ă t r a t a , in-, s t a l a t î n fa ţa u n u i b i u r o u ceva m a i d e p a r ­t e î n spa t e l e a c e l u i a ca re lovise cu c iocanu l

* In m a s a e u n şef. Un a l do i lea i n d i v i d ins ta la t ' l a a ce i a ş i m a s a se s cu l ă î n p i c ioa re ş i î n c e p u s ă c i t ească cu g l a s t a r e u n î n t r e g d o s a r . Imber , n u î n n i n g e a n i m i c d i n ceia ce c i t ea oecunos- . cu tu l , d a r v ă z â n d a t e n ţ i a cu ca r e î l u r m ă r e a u cei la l ţ i p r i c epu că l e c t u r a a c e a s t a d e s l ă n ţ u i a o a d e v ă r a t ă m â n i e î m p o t r i v a lu i .

î n t r ' u n t â r z i u ç â n d n e c u n o s c u t u l s fâ r ş i cu c i t i r ea d o s a r u l u i u n t â n ă r se a p r o p i a de I m ­b e r şi-1 i n t e r p e l ă In l i m b a l u i m a t e r n ă :

— Nu- ţ i a d u c i a m i n t e de m i n e , 11 în t reba , t â n ă r u l . r

— B a da , r ă s p u n s e I m b e r , e ş t i H o w k a n c a r e a fugit . Ma ica t a a m u r i t .

— E r a b ă t r â n ă , z ise H o w k a n . D a r a s t a n ' a r c J i e p o r t a n ţ ă , a m să - ţ i c i tesc dec l a r a ţ i a ' î n cà r e a i m ă r t u r i s i t t o a t e f ă r ă de legi le t a l e c ă p i t a n u l u i ; A l e x a n d r e . U r m e a z ă î m p r e u n ă сц m i n e c i t i r e a , jyi s ă - m i s p u i d a c a e a d e v ă r a t s a u falş cele ce voi ci t i .

H o w k a n ţ i n e a ca i e tu l î n ca r e n e c u n o s c u t u l ~ c i t i se cu g l a s t a r e . U n f u n c ţ i o n a r a l t r i b u n a ­l u l u i c o n s e m n a s e l n t r ' î n s u l s p o v e d a n i a pe c a r e I m b e r o f ă c u s e p r i n g u r a l u i J i m m y c ă i p i t a i i u l u i ^Alexandre . H o w k a n Î n c e p u să січ t e a s c ă . fcuber î l a s c u l t ă t ă c u t c â t eva cl ipe ai p o l l n t r cb& n e s p u s de m i r a t .

— E u a m s p u s a s t a H o w k a n ? T o t u ş i buze le t a l e ros tesc cuv in t e p e care n u le-a i auz i t .

H o w k a n foar te s a t i s f ăcu t r ă s p u n s e . : — E d r e p t c ă u r e c h i l e me le n ' a u a u z i t n ic i ­

o d a t ă ceea ce e sc r i s a ic i , d a r a ş a scr ie a ic i p e h â r t i e .

— E a ! zise I m b e r — o a r e - c u m î n s p ă i m â n ­t a t ţ i n t i n d u şi p r i v i r i l e a s u p r a h â r t i e i , — a s t a

• e v ră j i to r ie c u r a t ă . '• — Ţi se p a r e , r ă s p u n s e t â n ă r u l ş i el ci t i m a i

d e p a r t e : , Jn a n a l acela c a puţ in înainte d e topirea zăpezel a venit l a m i n e a n bătrân ş l a n copi l care şchiopăta. Şi ' pe aceşt ia i -am uc is , bătrânul s ' a împotrivit malt.. ."

E a d e v ă r a t r ă s p u n s e I m b e r cu o voce în t r e* t ă i a t ă . D a r de u n d e ş t i t oa t e a s t e a H o w k a n . F ă r ă î n d o i a l ă că şeful a lb i lo r ţ i -a s p u s a s t a ?„ N i m e n i n u m ' a v ă z u t şi d o a r l u i i - am s p u s .

H o w k a n c l ă t i n ă c a p u l e n e r v a t . — Nu ţi a m s p u s c ă t o a t e a s t e a s u n t sc r i se

pe h â r t i e . I m b e r p r i v i î n c i u d a t h â r t i i l e m â z g ă l i t e c u

c e r n e a l ă . — Şt a c u m a a s c u l t ă , zise H o w k a n şi n u m ă

î n t r e r u p e . L a u r m ă ve i vorb i . D u p ă ace i a H o w k a n î i c i t i s p o v e d a n i a p e

c a r e I m b e r o a s c u l t ă î n t ăce re . î n t r ' u n t â r z i u ,*ise :

— E d r e p t a s t e a s u n t p rop r i i l e m e l e cuv in t e . • I n r ă s t i m p u l a c e s t a a u d i t o r i u l a s c u l t ă cri*

m e l e s ă v â r ş i t e de u c i g a ş ş i d i n c â n d î n c â n d se a u z e a câ t e u n m u r m u r de i n d i g n a r e .

D u p ă ce c i t i to t d o s a r u l H o w k a n se a d r e s ă l u i I m b e r :

— Legea c r d o n ă , zise el, ca s ă n e s p u i p e n ­t r u ce a i s ă v â r ş i t t o a t e c r ime le aces t ea .

In .b ' . r ne s c u l ă ş i t i m p de o o r ă poves t i cu o vocu g r a v ă u r m ă t o a r e l e : ^

•*•

„Mă n u m e s c I m b e r , (astfel se î ncepea t r a d u ­cerea lui H o w k a n ) t a t ă l m e u e r a u n o m c u m se c a d e ; de al t fe l o a m e n i i p e v r e m e a ace ia n u so p o t r i v e a u cu cei decazi , e r a u m a i p r i e t enoş i , m a i mi lo ş i ş i a v e a u a l t e carac tere . . .

Î n t r ' o zi a p ă r u î n t r i b u l n o s t r u p r i m u l a l b ; e r a înso ţ i t de u n câ ine s l ab ş i j i gă r i t . A m ofe­r i t de m a r c a r e a t â t o m u l u i cât ş i c â ine lu i ş i pes te c â t eva s ă p t ă m â n i d u p ă ce o m u l ş i câi-. ne le ş i - au r e d o b â n d i t vigoare%. n e - a u p ă r ă s i t . T r e b u i e t ă s p u n că l a î n c e p u t a l b u l e r a foar te pcl i l i io- ' , de ' n d a t ă î n s ă ce a c ă p ă t a t forţe a de ­ven i t ob razn ic şi-şi b ă t e a joc d e b ă t r â n i , de femei le şi de copii noş t r i i . ;

A c e a s t a n ' a fost decâ t î n c e p u t u l . A m a i ve­n i t u n a l doi lea a l b şi n u ş t iu c u m de s'a făcu t d a r t c ţ i ţ ace i c a r i n e - a u v i z i t a t fugeau cu câ ţ i v a d i n t r i b u l n o s t r u .

T r . l n i i e să m a i s p u n că a lb i i a c e ş t i a yo-x

n e a u cu to t felul de p r o d u s e c i u d a t e ca r e p u ţ i u câte p u ţ i n a u c o n r u p t pe i nd igen i i noş-..-' t r i . Jn c u r â n d fiind că a lb i i a v e a u to t felul de a r u i e a u î n c e p u t s ă vâneze t o a t e a n i m a l e l e c a r e i i j s l u j eau n o u ă p e n t r u h r a n ă .

E d r e p t că d â n ş i i n e a d u c e a u to t felul d e ~£ p r o d u s e c a r e î n c â n t a r ă p e cei t i n e r i , — се&І,1* f ă ină ş i a l t e comes t ib i l e . D a r cu t i m p u l c a r t ; '-

n e a î n a p u s ă d i s p a r a t d e oa r ece p u ş t i l e a h b i lo r d i s t r u s e s e r ă t o t v â n a t p l . V ă z â n d c ă foaj m e tea n e a m e n i n ţ a ş i c ă t o ţ i t i n e r i i t r i b u l u i n o s t r u n e p ă r ă s e a u p e n t r u c a s ă se d u c ă сц a lb i i , a i a convoca t î n t r ' o b u n ă zi p e to ţ i b ă i t r â n i i s a t u l u i de oa rece t i n e r i i n e pă ră s i s e ră ; m a i to ţ i ş i l e - a m ţ i n u t u r m ă t o a r e a c u v â n t t a r e :

O a m e n i i a l b i s u n t u n t r i b , u n m a r e t r i b ş i f ă r ă î n d o i a l ă n u le-a m a i r ă m a s n i c i u n p i a d e c a r n e In ţ a r a lor , d e v r e m e ce a u v e n i t l a no i .

Ş i m b a i a u r m a t c u v â n t a r e a s f ă t u i n d lupta i P e n t r u a î n c u r a j a p e cei c a r i i n a i r ă m ă ­

s e s e r ă p r i n t r e no i , a m c h e m a t d i n n o u p e bă< t r â n i i n o ş t r i î n p ă d u r e ş i l e - a m vo rb i t i a r ă ş i e v o c â n d zi lele fer ic i te d e a l t ă d a t ă ; ne-am; j u r a t a t u n c i s ă c u r ă ţ ă m ţ i n u t u l de l i f ta albi-ţ l o r . E u a m fost a c e l a ca r e a m d a t р г і т л Л e x e m p l u .

Ş i î n t r ' o s e a r ă m ' a m p u s l a p â n d ă l a m a r ­g i n e a f l u v i u l u i ş i a m o m o r â t do i a lb i . A s t a ai fost Î n c e p u t u l : P e u r m ă a î n c e p u t 'd in p a r t e a n o a s t r ă a b ă t r â n i l o r u n a d e v ă r a t m ă c e l î m p o i t r i v a a lb i lo r . Or i u n d e l i p r i n d e a m l i ц с м d e a m . E d r e p t că e i m u r e a u , d a r a s t a n u slu-j j e a l a n i m i c f i i ndcă p e z i ce t r e c e r ă s ă r e a u , m e r e u a l ţ i i ca re o m o r a u p e a i n o ş t r i . Ş i lnw

T ~tr 'un t â r z i u n ' a m a i r ă m a s d e c â t ur i s i n g u o о ш d i n t r i b u l n o s t r u ş i a c e l a e r a m eu .

D a e u s u n t I m b e r ş i d e v r e m e ce e s t e î n z a d a r s ă l u p ţ i î m p o t r i v a legei , c u m s p u i tul H o w k a n , a m v e n i t s ă c a u t a c e a s t ă lege.

O ! I m b e r eş t i n e b u n , zise H o w k a n . D a r I m b e r c a r e î ş i t e r m i n a s e , spovedania ;

r ă m a s e a c u m p e g â n d u r i ; — şi j u d e c ă t o r i i < ca re îi a s c u l t a r ă se g â n d e a u a c u m l a legea;

a s p r ă şi n e ' n d u r a t ă , ş i ' n a d â n c u l su f l e tu lu i lo r s i m ţ i r ă u n s e n t i m e n t d e m i l ă ş i d e i n ­d u l g e n ţ ă p e n t r u I m b e r

AUTOGRAFUL INDISCRET E vorba de o veche ceartă care re'«

învie. După decesul unui l i terator notoriu^

biblioteca sa e scoasă la mezat , Măreţ par te din cărţile acestei biblioteci eoni iţin autografe pe чзагі colecţionarul le-a aşezat ca să le facă mai atragă--jtoare şi mai preţioase*

Ori câte-va din aceste scrisori au U D ) caracter intim. Acei sau acelea cari

Je-auLscris se indignează, cu oare-cara drept, văzândiu-le circulând în mâini străine. Ei socotesc ceva odios ca a« ceste confidenţe, adresate unui prie-» |ten, să fie date mulţ imei dö curioşi, şi poate şi amatorilor de scandaluri.. . că1

documente de ordin privat devin, ast-, fel, un. fel de marfă pe care şî-o /lis-i pu t ă cu preţ de aur.

D-na Colette, o l i tera tă distinsă1* ifranceză, intresată în această afacere* care a devenit senzaţională în lumea! în t reagă s'a supăra t pe drept cuvânt.j Reporterului care a interviewat-o, î-a! 'făcut o declaraţie foarte aprinsă :' 1

•„O scrisoare e un lucru sacru pot care nici un soiu de comerţ nu tre-! bue să o profaneze"; e un abuz into« lerabil de a împrăşt ia în" cele patru Vânturi ale gândirilor, impresii cunos­cute numai de două persoane. L a vânV zarea bibliotecei acestui Montesquion S'a vândut, cu o carte de d. Willy, o scrisoare de ä mea ; acest fapt cori* st i tue u n t â rg monstruos în contra căM ruia protestez cu toa te puterile, ş% sânt hotăr î tă sä m ă adresez justiţ iei ;ca să mi-se rest i tue scrisoarea aoeastajj

; al căreia drept de cetire.nurl recnypsaí iiîmănui"-

ï r i i imata aceasta, socotesc cS iure Sreptate.

Bămicsc ca va câştiga procesul, du­pă cum pare să-i fi promis d. decait ï ïenr i IJober't, -un ilustru avocat pari­zian.

— Păre rea mea e limpede, a declam rat eminentul jurisconsult. Orice scri­soare aparţine la două persoane : ace­leia care a trimis-o şi aceleia care a' primit-o. O scrisoare având un carac-: 1er particular n ' a r t rebui să fie scoasa în vânzare fără consimţimântul celor doi proprietari . Dacă destinatorul e mort, supravieţuitorul poate să se o-"., puie destăinuirii ei în public şi desba-'

, tériig, vor p u t e a fi începute" . In tprincîpiu toa ta lumea e de acord.

În Cazul acesta dreptul se confundă cu delicateţa.

Şi unul şi altul interziceau moşteni­torilor d-lui de Montesquiau să se de-seziseze de biletul d-hei Colette ; ei a r fi t rebui t sau să i-1 restitue, ceia ce ar fi fost un g e s t elegant, sau să-l păs­treze pentru ei însăşi, ca pe un legat al defunctului. In practică însă, nu ѳ totdeauna uşor să se fixeze o regulă' de conduită. Mai întâi, aici e cazul când autorul scrisoarei şi destinatorul au dispărut. Imposibil deci să se fi putut lua părerea .lor.

Posesorul autografului nu poate să1

întrebe de câ t conşti inţa sa. Scrupu­lele se trezesc. Mii de lucruri sunt de observat.

Timpul scurs după moarte , tonul .cuvintelor scrise, sentimentele pe ca­re le exprimă acele cuvinte. ,

P rezen ţa sau absenţa г т е і fiice sau a unui fiu al cărora respect sau pu­doare ar fi jignite printr 'o indiscretă! divulgare.

Când e vorba de scrisori de amor, aceste nuan ţe au o impor tan ţă capi­tală. Г

S ă presupunem că co responden ţe lui Alfred .de Musset şi George Sand ar fi fost .publicată când romanciera, devenită bunică, t r ă i a înconjurată de copii şi de nepoţi i eî. Fap tu l acesta ar, fi fost dureros şi penibil.

Nici un om galant n 'a r fi îndrăsnit să aducă această ofensă generoasei doamne delà poetica şi liniştita reşe­dinţă delà Nohant . După o jumăta te de secol, aceste revelaţii sun t aproape fără inconvenienţă.

Pas iunea s'a stins, r ana amoroasă' s'a cicatrizat, martor i i nu mai există'. A. devenit de domeniul Istoriei. Tre-1

bue un t imp, un lung t imp. Dura t a a-eeasta de t imp n 'ar putea fi fixată în mod teoretic. „Chestiune de specie",-după cum spun magistraţ i i .

Totul e „chestiune de v specie", în •ursul obişnuit al vieţei. Cu alţi ter­meni, exprimându-mă, totul c chesti­une de măsură, de tact , de abili tate. Ori-cino ar consulta codul şi nu se v a ţine de cât de textul legei s 'ar face vinovat de cele mai grave erori fi iniquităţi . E bine, înainte de a face . •eva, să t e gândeşti la consecinţe, să) •antăreş t i pentru şi contra. Ceea ce й?ац făcut legatarii d-Iui de Montes-

quiou. Ar fi dezastruos ca impruden­t a lor să fie imitată, căci marii scrii­t o r i ar pierde încrederea. 0 excesivă prudenţă ar conduce pana lor. Ar în­ceta să se abandoneze ; s 'ar teme sa1

jfie sinceri şi să arunce pe hâr t ie fraze . cari, puţ in mai târziu, ar fi pentru ei un "isvor de nemulţumiri, ' de regrete sau de remuşcări . ,. ^

- Telegraful, telefonul, cartea poşta-. Ia-, a distrus pe jumătate arta episto-

4 ilară. — Să sperăm că mercantilismul amatorilor de autografe şi teroarea pe: care o inspiră nü vor isbuti să distru­gă arta epistolară. *j/

Petr* T. Gitfe?

0! triste păsări O l triste pasări cobUoare Ce de pe turla mănăstirii Străbateţi straniu pacea firii Cu ţipete sfâşietoare.

Pe veci cu noaptea înfrăţite Şi nenorocului vestale in sufletele chinuite Voi pogorâţi atâta jale.

Şl-o durere de mormânt, Purta-i in straniul cuvânt Pornit din negrele genune Ca un prohod de 'ngropăciune.

Din gropi, ruine şi unghere Spre 'ntinsa nopţilor tăcere Aţi răspândit din larg spre nori Ai desnădejdii reci fiori.

Surori cu dorul meu pustiu Voi rătăciţi până târziu

s

; i jubilaţi triumfătoare O triste păsări cobitoare!

B . Hoinara

RAMURI DESFRUNZITE • I

.' 'Albastrul cer îşi ţese visul, spre ne­sfârşita depărtare. . în gândul meu COT boară „TOAMNA" lăsaţi-o- să se aş­tea rnă încet ; sub fulgii altor toamne plânse mi-am depănat credinţa în­t r e a g ă : mi-e frântă inima în două, de-acelaşi plânset şi regret...-

La ce-o mai plângi mă întreb ade-sea ?... Cocorul ră tăci t prin besnă, là cuibu-i sfanţ, nu mai revine... a tunci Ja ce să-l ma i cerşesc ?... Din toamnă, scuturări greoae, aştern troenele то.р,"' :, tării , şi-n drumul umbriior perdute, şi-n calea celor ce iubesc...

Bă t rân castan, primeşte-mi umbra, sub răcorirea ta curând, copilul răsiă-!ţat din mine, se va preface în t r 'un străin.. Din toanmă tu te vei rentoar- s ce, spre 'ntinerire. Eu, de-acuma, por­nesc spre căi necunoscute să plâng, să cânt şi sa m ă 'nchin... "Л -.<•..•: ѴЛ . \

De-or trece cântecele mele, cât de ... târziu," pe lângă tine, şi-ar întrebat 'de-a lor priteni ; bătrân castan, tu să : le spui, c-ai auzit de ei, dar, vremea^; isub .valul.ei, de înoptarejLPpyjgţeajrir"

iselor apuse, nu-o spune în treacăt, ni­mănui. . .

; Să spui... Că oda tă într'o poiană1, Cânta o pasăre plăpândă; la glasu-i .plângător şi tainic, sd opri un biet răV ităcitor... I n ochii lui, domnea tăce­r e a ; iar chipu-i ruginit de soare: să-i spui, că seamănă cu-o goarnă), din tri­lul acordării lor...

'•. Şi atuncea, cântecele mele, vor în-jţelege c 'am perit; şi pentru-a dragos-jtelor zâmbet, ş*i pentru planşetele lor.. ; Când toamna-şi tremura apusul cât ..oi mai sta cu voi prieteni; lăsaţi-ma

' feă-mi cânt durerea... E poate, toamna cea din urmă, şi al vieţii, ultimul de­cor...

Albastrul cer îşi ţese visul, spre ne­sfârşita depărtare... în gândul meu, coboară „TOAMNA" lăşâtţi-o să sej aştearnă încet: mi-e frântă mima în' 'două... şi mă cunosc de multăJ vreme, Copil pribeag pa aceleaşi drumuri ; cri acelaşi plânset şi regret.,.

G e o r g e IVutzescn

însemnările unui trecător Cadavre Sunt expresii, cărora fie deasa în­

trebuinţare, fie neconcordanţa de to tdeauna dintre conţinutul lor cal idee şi realitate, le-au luat complet viaţa, puterea, fiorul de tărie anga-, jan tă .

De pildă : „Guvernul va lua mă­suri", sau „poliţia e pe u rma pericu­loşilor bandiţ i" , sau ,,pe onoarea m e a că n ' am spus nimic rău împotri­v a t a " . ' Sunt acestea expresii moarte , vorbe; inerte, cadavre de, care ne împiedi-:

iJcăm în cugetarea noas t ră leneşă şi în atitudinea noastră laşă,

Motive ele sinucidere. Colegii mei de „fapte diverse" în­

registrează de obiceiu cu voioşie, ca motive de sinucideri, sau numai de încercări d e , sinucideri, ori t rădări le în amor, ori ingrat i tudinea.

: i Dacă aş avea în faţa mea preten­denţi , sau pretendente la sinucidere,

!.. din cauză amorului, le-aş pune urmă­toarea întrebare :

i • — îna in te de a face'gestul fatal, va gândiţi ce-aţi putea spune voi, chiar voi, de acest gest, mâine?

Dorinţă. N'aşi putea dori ceva ma i mul t prie­

tenilor, rudelor, copilului meu, mie însumi, de câ t : să mă ferească Dum­nezeu de oamenii, cari dau sfaturi. \

In schimb doresc din toa tă inima, : s ă fie pedepsiţi, asfixiaţi, confiscaţi,1

.-'duşmanii moi, de către oamenii, carij 6e cred morali şi cari şi-au făcut o

^profesiune din a da sfaturi. Orice fel ide sfaturi : cum să mănânci , cum s$ He îmbraci, cum să-ţi ь tai ! unghiileS Ccnm.să: JülLohejj, ,

fTrab»

6. — Nr. 40. UNIVERSUL LI rERAR

— S O N E T —

fAl morţii cânt prin ramuri goale sună "Un imn funebru parcului ce moare, Iar peste drum trei sălcii plângătoare Povestea lor- în şoapte încep să-şi * [spună...

'Şî nucul îmbrăcat ca'n sărbătoare Cu promoroacă fruntea şi-o incununăt

în cârduri lungi cocorii azi s1'adună, ?î. 'Şi zbor din nou spre ţările cu soare/ •

'Se spxdberă noianu 'ntreg de visuri, ' 'Lăsând trecutul palid să mă cheme Când toamna se aşterne pe întinsuri...-

Cu frunze 'nsâng erate-acum de vreme Şi tot visând spre negrele abisuri, Mor în grădină două crisanteme.

Seorge N i k i t a

F i E . A T E b I b .

Origina mărcilor poştale o — U r m a r e —

Sé zice c& ace la ca r e de ţ ine ca ta logu l , e suve ran pe u r c a r e a şi s căde rea p r e ţu r i l o r .

Cunoaş t e ţ i cu to ţ i i u n m i c i n s t r u m e n t ca r e se n u m e ş t e b a r o m e t r u l , şi f ă r ă s ă fiţi t a r i î n meteoro logie ş t i ţ i că a t u n c i c â n d b a r o m e t r u l se u r c ă t i m p u l ве face ii'j '. '^os ş i că d in po­t r i v a c â n d coboară , p loa ia n u e d e p a r t e ; d a r n i m ă n u i d i n t r e d -voas t r ă nu - i poa t e t rece p r i n m i n t e că b a r o m e t r u l p r o d u c e s c h i m b ă r i l e t i m p u l u i .

To t a ş a c şi cu ca ta logu l care î n reg i s t r ea ­ză u r c ă r i l e şi scăder i l e f ă ră î n să s ă le p ro ­d u c ă . Dacă p e n t r u a c o n t i n u a c o m p a r a ţ i a d v o a s t r ă obse rva ţ i a că b a r o m e t r u l coboa ră ş i t i m p u l se face f rumos , — ve-ţ i conch ide de-ac i că a p a r a t u l este s t r i ca t şi că p r i n u r ­m a r e t r e b u i e î n locu i t ; to t astfel f i la te l i s tu l v a în locu i ca ta logu l a le c ă r u i p r e ţ u r i n u s 'a r po t r iv i cu cele cu ren te .

Ca ta logul i n f luen ţează a ş a de p u ţ i n a s u ­p r a u r c ă r i l o r şi s căde r i l o r de p r e ţ u r i , î n c â t î n t i m p u l u l t i m i l o r a n i s'a p u t u t vedea fap­t u l acosta în a p a r e n ţ ă p a r a d o x a l că o colec­ţ ie s 'a v â n d u t î n t o t d e a u n a m a i s c u m p c u d o u ă l u n i î n a i n t e a a p a r i ţ i e i c a t a l o g u l u i d e c â t eu d o u ă l u n i î n u r m ă . A m s p u s p a r a ­doxa l în a p a r e n ţ ă , căci î n r e a l i t a t e fenome­n u l se explică foar te u ş o r ; a ce i a ş l u c r u se pe t rece z i ln ic la b u r s ă p e n t r u va lor i le care se u r c ă în a ş t e p t a r e a u n u i e v e n i m e n t n e h o t ă r â t , d a r p robab i l ca şi pe r spec t i va u n o r d iv iden to m a i u r c a t e ; v a l o a r e a creş te p â n ă î n z iua i n ca re e v e n i m e n t u l n e h o t ă r â t a deven i t o cer t i ­t u d i n e ; î n z iua aceia , în u r m a m a r e l u i n u m ă r de p e r s o a n e ca re vo r să rea l izeze benefici i le lor , t i t l u r i l e se î n g r ă m ă d e s c şi v a l o a r e a scade . Tc t astfel e şi cu colecţi i le r a r e ca r e s u n t de v â n z a r e cu p u ţ i n î n a i n t e , de a p a r i ­ţ i a n o u l u i ca ta log , ele s u n t e v a l u a t e de ne ­g u s t o r i cari ţ i n socotea lă de s căde rea pe ca r e o cunosc b m e p r i n t r anzac ţ i i l e lor zilnice ş i fac p r i m ă în u r m ă p r i n r a r i t a t e a lo r ; o d a t ă c a t a logu l a p ă r u t , colecţi i le se p r e z i n t ă î n n u ­m ă r m a r e , legea n e s t r ă m u t a t ă a cerere i şi a ofertei îşi a r e r o lu l ei b ine s t ab i l i t şi a t u n c i p r e ţ u r i l e scad.

A u t o r u l c a t a l o g u l u i co tează foar te s c u m p m a r c h e pe ca r e le a r e ş i foa r te eft in m ă r c i l e p e ca r e m le a r e . Aceas t a este o e n o r m i t a t e p s care a m auzi t -o adeseor i s p u n â n d u - s e şi pe ca re t r e b u e s'o c o m b a t e m n e a p ă r a t . —

KtA cura s t a u l u c r u r i l e : U n n e g u s t o r n u s t r â n g e m ă r c i l e ci c u m p ă r ă

p u r şi s i m p l u o colecţie cât m a i ieftin ş i o r ev inde , cocace e şi firesc, cât m a i s c u m p po­s ib i l ; a coas t a es te de al tfel p ro fe s iunea lu i d e comerc i an t . Are î n s ă g r i j ă s ă se desfacă d e n i â n I i i aces t ea câ t m a i r epede î n vede rea u-ne i noi; i a face r i ş i n u s t r â n g e decâ t pe ace lea po cave. n u le Doate v inde . D a c ă vede ţ i p r i n

u r m a r e c u t a r e s a u c u t a r e m a r c ă a l că re i p r e ţ e î n u r c a r e în ca ta log , n u e f i ind că a fost a c a p a r a t a ci d i n po t r i vă , f i ind că n i m e n i n ' o ave.

Ceia co a l c ă t u i e ş t e for ţa ş i succesu l ca ta­l o g u l u i "Y ve r t es te s i n c e r i t a t e a cu care cotele s u n i s t ab i l i t e ş i edif icate zi lnic , — ceea ce cons t i t ue o m u n c ă u r i a ş ă şi n e c o n t e n i t ă d e d o c u m e n t a r e şi î n ace i a ş t i m p de s i nce r i t a t e . ^Pentru a doved i a c e a s t a v ă voi c i ta u n fap t •ţâre d a t e a z ă d i n 1915—1916 şi concerne ce le 2 ş i 3 i eva b u l g ă r e ş t i , c a r e m i - a u fost a d u s e l a c u n o ş t i n ţ ă de u n p r i e t e n . O b s e rv as em, zise «1, că m ă r c i l e a ce s t ea foar te c ău t a t e , n u se g ă s e a u n i că i e r i şi t o t u ş i co ta lor r ă m â n e a sta-; t t i o n a r ă i a 8 şi 10 fr. î n ca ta log , î n v r e m e ce ce re r ea e r a cu m u l t s u p e r i o a r ă . F i i n d că s e m ­n a l a s e m a n o m a l i a a c e a s t a a u t o r u l u i ca t a logu­l u i el m i - a r ă s p u n : „E d r e p t d a r d a c ă n ' a m u r c a t co ta e ca s ă n u fiu nevo i t s'o cobor. Mărc i l e aces t ea ex is tă î n m a r e c a n t i t a t e a c a ­p a r a t e de c ineva ca re n u găseş t e c u m p ă r ă t o r , d a r î n z iua î n ce re se v a desface de ele, m ă r ­cile a s t e a vo r deven i c o m u n e .

F a p t u l a ce s t a dovedeş te d o r i n ţ a de s ince r i ­t a t e a c.Pitalogului, d a r d o r i n ţ a a c e a s t a n u e suf ic ien tă , t r e b u i e s ă posezi şi t ă r i a . Or, c u m s ă fii d o c u m e n t a t de to t ce se pe t rece î n toa ­t e ţ ă r i l e d i n l u m e , d a c ă n u eş t i î n r e l a ţ i u n i d e a facer i cons t an t e de v â n z ă r i ş i c u m p ă r ă r i de m ă r c i cu aces te ţ ă r i ?

C. A. ORAŞIANU M e m b r u a l soc ie tă ţ i i n u m i s ­

m a t i c e r o m â n e .

RONSELDb VOLUPTĂŢI! 0, voluptate, voluptate,

Fiorul tău nebun îmbată — Cu simţurile ce se cată, Cu vraja formelor sculptalc

Infern de chinuri şi păcate, Trăeşti în inimi nesecată :

O, voluptate, voluptate, Fiorul tău nebun îmbată..

Pe palidele frunţi, crispate Sărututl tău nseamn'o pată.

Şi totuşi cât de-adevărată E viaţa... când inima bate....

im clipele de voluptate ! S. H o r t o p a n

J

ii marginea cârtitor P e d r u m u l D a m a s c u l u i . — Poesii

d e Al. St an,.:de.

Versurile lui Al. Stamatiade sunt ca întotdeauna foarte frumos cons­trui te . In acest volum sunt poezii de o simplitate artistică neaş tepta tă din par tea poetului care este un romantic dintre cei mai apreciaţi, ele cores­pund însă subiectului religios despre care se ocupă în acest volum.

P r ima parte a volumului coprinde psalmii, ce deschizând volumul pre­pară atmosfera pentru minunatele poeme patriotice de la sfârşit.

Aceste poeme, scrise în t impu: „Mărăşcştilor", ne aduc puternică amint i rea vremurilor de eroism şi sânge cari au răni t scumpa noastră ţ a r ă dar cari o vor preamări pe veci.

Al. Stamat iade a şt iut să prindă în versuri, en 'uziasmul şi sentimentul de sacrificiu ce coprinsese atunci su­fletele românilor şi acest sentiment se desvoltă din poemele sale ca o a-romă sfântă.

Mâna maimuţei — Nuvelă de W. W . Iacobs . —

Din englezeş te do J e a n Vas iUad , G a l a ţ i

— U R M A R E *m

Răscumpărarea fericirii. — Un trimis tragic.

A d o u a zi d i m i n e a ţ a , î n s t r ă l u c i r e a unu) soa re de i a r n ă , ca re a t â r n a s c â n t e i de crista­l u r i l e de p e m a s ă , H e r b e r t î ş i b ă t u joc de te­m e r i l e sa le d i n a j u n . C a m e r a r e s p i r a u n a e | d e l in i ş te p roza ică , care- i l ips ise n o a p t e a pre< c e d e n t ă . Mica m â n ă n e a g r ă ş i u s c a t ă e r a a< r u n c a t ă pe col ţul u n e i m e s e cu o neg l i j en ţ i ca re a r ă t a p u ţ i n a c r e d i n ţ ă ce a v e a u î n pu« ?.егеа ei.

— Toţ i so lda ţ i i aceş t ia b ă t r â n i , s e - a s e m ă n l Ъіпе, zise M-me W h i t e . Ce idee s ' a scu l ţ i asc« m e n e a s t u p i d i t ă ţ i . C u m a r p u t e a s ă se înde . p l i n e a s c ă dor in ţe , în epoca n o a s t r ă !... Ş i chia» d a c ă a r fi, c u m a r a j u n g e să- ţ i facă r ă u 200 -le l i re !...

— -Căzându- i d i n cer, î n cap ! r i p o s t ă Her­bert . . . . 4

— Morr i s a f i r m ă că l uc ru r i l e v i n a ş a de n a . t u r a l , expl ică W h i t e , că po ţ i a t r i b u i evenimen­tu l une i s i m p l e co inc idenţe .

— N u che l tu i b a n i i î n a i n t e de în toarce rea m e a , r e c o m a n d ă H e r b e r t s c u l â n d u - s e delà m a s ă .

D-na W h i t e s u r â s e ş i î n s o ţ i n d pe fiul său p â n ă l a p o a r t ă îl u r m ă r i cu p r i v i r e a c u m co­b o r a s t r a d a ,apei a ş e z â n d u - s e d i n n o u la m a s ă . î n c e p u să t ach ineze c r e d u l i t a t e a b ă r b a t u l u i ei, ceia co n 'o î m p i e d e c ă to tu ş i , c â n d a u z i facto, r u l b ă t â n d , de a se repezi la uşă , n ic i de a a-, fu r i ş i obice iur i le de beţ iv , p rop r i i sergenţ i loq m a j o r i b ă t r â n i , c â n d v ă z u că poş ta n u conţ i , noa decât o no t ă de croi tor .

— I m ; î n c h i p u i că l a r e î n t o a r c e r e a sa, H e r . be r t , a r e să ne copleşească de a p r o p o u r i iro­nice , zise ea, r e l u â u d u - ş i locul la m a s ă .

— Vai !. . s u s p i n ă d-1 W h i t e , care-ş i t u r n a u n p a h a r de bere.. . c u toa te aces t ea obiec tu l я m i ş c a t î n m â n a m e a , a ş p u t e a s ă ju r .

— Ai crezut , făcu b ă t r â n a p e n t r u a-1 c a l m a . — Te a s i g u r că a m i ş c a t r i p o s t ă ce la i t ; ima-

g ina ţ i a n ' a j u c a t n ic i im rol în asta... . De a-bia.... Ce d r a c u ? . . . ь

D n a W h i t e n u r ă s p u n s a n imic . E a u r m ă -rea î n a f a r ă m i ş c ă r i l e m i s t e r i o a s e a l e u n u i n e c u n e s c u t care , n e h o t ă r â t , p r i v e a casa , ş i fă­cea s fo r ţ ă r i de a i n t r a î n ă u n t r u .

Cu s p i r i t u l veşn ic ocupa t de cele d o u ă s u l e de l ivre , ea r e m a r c ă că s t r e i n u l e r a b ine îm­brăcat, şi că p u r t a o p ă l ă r i e de m ă t a s e , a l că­re i l u s t r u a r ă t a că e n o u ă . De t r e i or i el se a-p rop io de g r i l a j ş i se d e p ă r t a . A p a t r a o a r ă el î n a i n t a şi p u n â n d m â n a pe m â n e r , a r ă t â n d o h o t ă r â r e n e a ş t e p t a t ă , î m p i n s e p o a r t a ş i i n t r ă î n g r ă d i n ă . D-na W h i t e , d e s n o d ă cu repez i ­c iune cordoane le şo r ţu lu i , ş i a s c u n s e s u b p e r n a fotol iului , aces t obiect de u t i l i t a t e do­mes t i c ă . P e u r m ă i n t r o d u s e î n s a lon pe s t r ă i ­n u l caro p ă r e a foar te j ena t . El p r i v i fugi t iv sp re b ă t r â n a d o a m n ă , a s c u l t ă cu u n a e r p reo­c u p a t cuv in te le pe care d â n s a le bo lborosea p e n t r u a s cuza d e s o r d i n e a camere i , şi ţ i n u t a b ă r b a t u l u i ei, î m b r ă c a t î n t r ' o v e s t ă pe ca re de obicei n 'o p u n e a decâ t p e n t r u g r ă d i n ă . P e u r m ă a ş a c u m şedea b ine s e x u l u i ei, a ş t e p t ă cu r ă b d a r e ca n e c u n o s c u t u l să- i i nd ice scopul v iz i te i sale .

D â n s u l i n să c o n t i n u ă să r ă m â n ă s t r a n i u de t ăcu t . , — Eu.... m ' a u r u g a t s ă viu... zise el î n sfâr»

şit... S u n t t r i m i s de d-ni i M a w w et Magg ius . D ă t r â n a t r e s ă r i . — Ce es te ?... î n t r e b ă ea cu vocea t r e m u r ă ­

toa r e . I s 'a î n t â m p l a t oa re ceva lu i He rbe r t ?.» Ce ?... Co ?...

B ă r b a t u l s ă u i n t e rven i . — H a i d e , făcut el -repede... s t a i jos. N u te

g r ă b i să t r a g i concluzii . . . N u n e a d u c i n o u t ă ţ i re le , n u - i a şa , D o m n u l e ?... Ş i e x a m i n a cu a» t en t i e pe n o u l veni t .

— MS doare. . . î ncepu v iz i ta toru l . . . — E r ă n i t , s t r i g ă m a m a . Necunoscu tu l se î n c l i n ă î n s e m n de a p r o .

b a r e . - - Groaznic , zise el încet. . . Ce! p u ţ i n , n u m a l

eufere... — Oh, m u l ţ u m e s c lu i D u m n e z e u , f ăcu b ă ­

t r â n a , î m p r e u n â n d mâini le . . . . m u l ţ u m e s c Iul D u m n e z e u . - »

Dominica 14 Octombrie 1923. UNIVERSUL LITERAR Nr. 40 — 7.

insă se op r i de -cda iă , î n t i m p ce î n s p i r i t u l 9І p ă t r u n d e a s i n i s t r a s emni f i ca r e a aces te i a-Bigurăr i . E a citi î n d a t ă c o n f i r m a r e a t e m e r i l o r s a l e pe f a ţ a t u r b u r a t ă a ce lu i l a l t . D-na W h i t e , 9şi r e l u ă r e s p i r a r e a ş i i n t e r c â n d u - s e sp re b ă r -tba tu i ei, c a r e în ţe legea m a i g reu , îi p u s e "-pe ţan&r b ă t r â n a sa m a n ă ca re t r e m u r a . ! ) — • A ios t p r i n s î n t r ' u n a n g r e n a j , zise î n fino y j z i t a t o ru l , eu o voce joasă.... t v _ - P r i n e Î n t r ' u n a n g r e n a j , r e p e t ă b ă t r â n u l , e u u n a e r ră tăci t . . . . da \ţ Ochi i s ă i s l ăb i ţ i зе î n d r e p t a r ă sp re f e r ea s t r ă • p o i c u p r i n z â n d In p a l m e m â i n e l e femeiei • a l e , le s t r â n s e , ca î n t i m p u l c â n d n u e r a u jjDbeă n i c i logodi ţ i . $ — N u m a i a v e a m decâ t copi lu l aces ta , zise eî,

» d r e s â n d u - s e v iz i ta toru lu i . . . L o v i t u r a e grea.... 4 Ce l a i t t u ş i şi r i d i c â n d u - s e se î n d r e p t ă înce t e p r e f e reas t r ă .

— Casa, , zise el, f ă r ă a p r iv i în j u r u l lu i , m ' a r u g a t s ă v ă t r a n s m i t condo lean ţe l e ei cu oca-l i a a ce s t e i p i e r d e r i .

Nu i «e r ă s p u n s e . F a ţ a b ă t r â n e i e r a de o pa ­l i d i t a t e g roazn ică , ochii r ă t ă c i ţ i , r e s p i r a r e a i m p e r c e p t i b i l ă . F i g u r a b ă r b a t u l u i , a v e a exp re -g i u n e a p e ca r e a r fi t r e b u i t s'o a ibă , a m i c u l e ă u , s e r g e n t u l major , cu ocazia p r i m e i l u i l u p t e .

— Mai a m încă să vă comunic , c o n t i n u ă v i ­z i t a t o r u l c à d-ni i Mavvw et Megg ius îşi d e ­c l i n ă or ice r e s p o n s a b i l i t a t e . To tuş i l u â n d î n c o n s i d e r a ţ i e serv ic i i le a d u s e d e fiul d-vs., ei do resc s ă v ă ofere s u b t i t lul , de eompensaţ . iun» o s u m ă de b a n i .

D-l W h i t e s c ă p ă m â n a fetneei sale, şi r i d i ­c â n d u - s e îiB p ic ioare , a r u n c ă n e c u n o s c u t u l u i o p r i v i r e de g r o a z ă . ц — Cât ?.„ . -

— D o u ă b u t e de l i re , i se r ă s p u n s e F ă r ă să-ş i d e a s e a m ă de s t r i g ă t u l scos de

f e m e i a sa, b ă t r â n u l î n t in se m â i n i l e , ca u n a m l o v i t sub i t de orb i re , şi ca o m a s ă i n e r t ă se p r ă b u ş i p e p a r q u e t .

....In c imi t i ru l nou , la d o n ă m i l e d e p ă r t a r e , b ă t r â n i i î ş i m m o i a n â n t a r ă d r a g u l lor mor t , a-po i se r e în toa r se i» ! î n casa lor p l i n ă de u m b r ă çi de t ăce re . T o a t e aces t ea se p e t r e c u r ă a ş a de r epede , că ideabia a v u r ă t i m p u l să se p r i ­vească . Ei .şedeau i n a ş t e p t a r e ca şi c u m a l t ­c e v a t r e b u i a s ă se î n t â m p l e , ceva ca i c să uşu ­reze p o v a r a a ci'!;.-1 : :1 de grea p e n t r u bă­t r â n i i lor u m e r i .

I n s ă zilele t recură. . . . a ş t e p t a r e a cadu loc re -aemnărei — r e s e m n a r e a f ă ră s p e r a n ţ ă a b ă ­t r â n i l o r — câte o d a t ă n e p o t r i v i t n u m i t ă , a-p a t i e . U n e o r i s c h i m b a u cuv in t e s cu r t e , căc i n u m a i a v e a u n i m i c ce să-ş i s p u n ă şi zilele se s c u r g e a u p e n t r u ei în t r ' o p l i c t i s ea l ă de m o a r t e .

Se î m p l i n i s e o s ă p t ă m â n ă de là f a t a lu l eve­n i m e n t , î n t r ' o n o a p t e , W h i t e , se d e ş t e p t ă b r u s c , î n t i n se m â n a şi obse rvă că e s ingur , lin Î n t u n e r i c a d â n c î n v ă l u i a c a m e r a . Din sp re fe­r e a s t r ă , se a u z e a u p l a n ş e t e î n ă b u ş i t e . W h i t e se r i d i c ă în p a t şi a s c u l t ă .

— Vino, zise el cu b l ânde ţe , o să răceş t i . — Mai fr ig i-e f iului m e u . răspunse- b ă t r â n a

p o m i n d u - s e m a i t a r e pe p l â n s . Gemete le so { t e r s e r ä pe n e s i m ţ i t e d i n u rech i l e lu i W h i t e . P a t u l e r a c a l d şi p leoapele- i gre le . A d o r m i um роиш a g i t a t p â n ă în m o m e n t u l c â n d u n s t r i ­g ă t a s c u ţ i t a l fem cei sa te il s cu l ă spe r i a t .

— M â n a !_. s t r i gă ea, m â n a m a i m u ţ e i !... W h i t e , a l a r m a t se r i d i c ă în a ş t e r n u t u l s ău . — U n d e î.. . U n d e è ?„. Ce es te ?... D -na W h i t e î n a i n t a sp re el împ le t i c indu - se . — O v r e a u , zise ea... n ' a i d i s t r u s -o '?... — E in s a l o n pe m a s ă , r ă s p u n s e b ă r b a t u l

s ă u s tupef ia t . De ce ?... B ă t r â n a p l â n g e a şi r â d e a pe r â n d . — M ' a m g â n d i t l a a s t a adineaor i . . . . zise e a

c u febril i tate. . . . De ce n u m ' a m g â n d i t m a i cu­r â n d ?.. De ce nic i t a n u te-ai g â n d i t l a a s t a ?..

— Să mS. gândesc , la ce ?.. î n t r e b ă el. — La ce le la l te d o u ă d o r i n ţ e i n s i n u a d -na

W h i t e . N ' a m ce ru t decâ t una... . — Şi, n ' a j u n g e ?„, m o r m ă i b ă r b a t u l . — Nu, s t r i g ă t r i u m f a l b ă t r â n a . Vom f o r m u l a

î n c ă u n a . Coboară - t e de c a u t ă m â n a şi do re ş t e c a copilui n o s t r u s ă fie r e d a t vieţei .

H ă r b a t u l a r u n c ă c u v e r t u r i l e care-i a c o p e r e a meriîbre!e-i t r e m u r à nde .

— M a r e D u m n e z e u l e !... eş t i n e b u n ă ?... еъ^ c l a m ă el c o n s t e r n a t .

— Ia mâna. . . . ia-o r e p e d e ş i e x p r i m ă - t i do­r i n ţ a !...

Oh !... cop i lu l meu... . î m i v r e a u copi lu l !... Wh i to scapără u n ch ib r i t ş i a p r i n s e o lu-

m â n a r e -

— Aide şi- te culcă, o r d o n ă el f ă r ă conv in ­gere. . . t u n u ş t i i ce vorbeşti . . . .

î n c ă p ă ţ â n a t ă , d -na W h i t e r e p l i c ă — P r i m a d o r i n ţ ă s'a î ndep l in i t . De ce n u s 'a r

î n d e p l i n i şi a d o u a ? — O co inc iden tă , b ă i g u i b ă t r â n u l , — Du- te de c a u t ă m â n a , ş i doreş te , s t r i g ă

f eme ia t r e m u r â n d cu t o t u l de emoţ i e . W h i t e se î n t o a r s e ca s'o p r i v e a s c ă m a i b ine .

;Vocea lu i t r e m u r ă c â n d a d a o g ă : — E m o r t de zece zile ş i d e a l tmin t re l i . . . .

n u - t i voi s p u n e altceva.. . . dar.. . . a m i n t e ş t e - ţ i . că n u l ' am r e c u n o s c u t d e c â t d u p ă haine. . . .

D a c ă t u n u p u t e a i a t u n c i să- l p r i v e ş t i f ă r ă groază. . . . ce v r e i a c u m ?... : — Fă-1 s ă se î n t o a r c ă voci fera b ă t r â n a . Crezi

t u că m ă voi t e m e de copi lul pe ca r e e u l ' am n u t r i i ?... Şi d â n s a î ş i î m p i n s e b ă r b a t u l s p r e a s e .

W h i t e scoborî î n p a r t e r ş i p r i n î n t u n e r i c se Î n d r e p t ă cu s p a i m ă p r i n s a l o n sp re m a s ă . T a l i s m a u u l e r a la locul l u i . O fr ică o r ib i l ă se a g ă ţ ă de W h i t e . D a c ă res t t r r î l e m u t i l a t e a le f iu lu i s ău , î n v i a t e p r i n d o r i n ţ a n e f o r m u l a t ă î n c ă , i -ar a p a r e î n fa ţă pe n e a ş t e p t a t e , î n a i n t e de a p u t e a p ă r ă s i s a l o n u l ?... Sânge le î i în ­g h e ţ ă în v ine , c â n d obse rvă că n u m a i g ă s e a u ş a . Cu f run tea s c ă l d a t ă d e o s u d o a r e rece, el ocoli m a s a pe d ibu i t e , se s t r e c u r ă p e l â n g ă zid p â n ă ce a j u n s e i n co r ido ru l î n g u s t . Ţ i n e a î n m â n ă obiec tu l b les temat . .

(Va u r m a )

De-ale oamenilor mari MUZICANTUL', Deşi Victorien

Sarclou a mur i t şi de şi teatrul lui, e în .părăsire totuşi se mai amintesc din când în când anecdotele lui, căci ma­rele dramaturg ştia multe . Odată a povesti t Sardou următoarele :

..Mâneam regulat în t r 'un restaurant mic pe Boulevard des Italiens şi ob­servam că zilnic se apropie de masa consumatorilor un nenorocit muzi­cant, pe care mei-odată nu-1 auzisem cântând din instrumentul pe care-1 ţ inea în mână şi care era un clarinet.

Muzicantul acesta care nu făcea' muzică preîntâmpina în to tdeauna publicul că instrumentul îi este stri­ca t şi că din respect pentru iubitorii de muzică nu vrea să-i supuie tortu-rei unei muzici care nu era la înăl­ţ ime.

în t r ' o zi Sardon, când muzicantul, ca. de obicei îi cerea un ajutor pentru muzica pe care nu o făcea, îl în t rebă:

— Te ştiu de mult, dar nici odată nu te-am auzit cântând. Azi am chef s'aud ceva frumos. Cântă-ne ce ştii mai bine.

— Dragă domnule, — răspunde mit* zicantul. mi-e teamă că muzica mea n 'a re să-ţi placă.

— Nu' face nimic, cântă cum ştii şi cum poţi.

— Dragă domnule, — răspunse cu patos nenorocitul clarinetist—eu nu étant decât un nenorocit de cerşetor, care trebuie să mănânce ceva. "Ti spun 6ШЕЖГ : eu habar n ' am de mu­zică şi rm ştiu să cânt din clarinetul acesta pe caro-l port cu mine şi care 'mi serveşte вжш mult să speriu cu ei pe bine-fn"atoni mei. Eu ştiu că pu­blicul se î: i-ozeşte la gândul numai că voesc să-l delectez ou muzica mea pi se grăbeşte să-mi dea un ban doar nu voi cânta .

CROITORUL DIN E.EGGIO. I n

curând după cea dintâi reprezentare a Aidei, a lui Verdi, un croitor oare­care din Reggio s'a decis să se ducă şi el la P a r m a ca s 'audă această ope­ră . Totuşi el a fost complet des amă­git ascultând'o întâia oară, şi de acea s'a dus a doua oară — când a fost şi m a i des amăgit, şi s'a supărat chiar pentru banii cheltuiţ i ; s'a hotărî t să-i scrie lui Verdi cerân-du-i banii plăti ţ i pent ru intrările la operă. I n acea scri­soare el i-a a ră ta t lui Verdi că pe lângă că l 'a costat biletele delà operă Га costat, şi un supeu prost, căci ope­ra durând prea mul t a fost nevoit să peardă trenul până la Reggio şi să su­peze la P a r m a .

Verdi a râs cu bucurie de obrăzni­cia croitorului dai' i-a satisfăcut cere­rea plătindu-i $7 lire şi 80 centesimi pentru biletele la operă, dar It lire pentru supeul prost pe care l'a luat croitorul n 'a voit să i-le plătească, dt< 'oarece ,,dacă sunt vinovat, scrie Ver­di, de muzica proastă cu care ai jost tratat, nu sunt vinovat de mac ar o i-nele proaste pe care le-ai mâncat".

Corespondenta Redacţiei Drago-Chird : Nu m a i scrieţi astfel

'de poeme căci nu se publică — sur.1-

cu totul lipsite de interes poetic. Iancu Stoica : Mai citiţi poezii mo­

derne. D. M. Crai ova : In ten ţ ia e buna dar

Versurile sunt proaste. G. Nikita : Sonetele se vor publica. Brand-Botoşani : I m n Gândurilor

şi cealaltă trebuesc limpezite ca fond. Georg es cii-Oll : „Amurg" este o po­

ezie lipsită de ^deiipoetice. L. Turbăţeanu B. : „ T o a m n a " esttí

un pastel slab ca formă. Jenim : îngr i j i ţ i forme T. Const-Vedea : Dacă a-ţî revedea

poeziile d-voastră a-ţi scrie mai bine. _ Jenica. — îngrij i ţ i forma. E. Fernolendt. — Scrieţi ma i bine

în proză sau faceţi versuri corecte. Const. Iordăchescu. — P o a t e altele.

%veşti, G. Popovici. — Sief. Romanţ îngrij i ţ i forma.

T. Al. Bădescu. — Scrieţi poezii ma! moderne. ~J

Sofia Lipănianu. — „Nudul" nu se publică, fiindcă e nud de idei.

Barbu Radu Vöivoda, — Nu se pu­blică.

P. Chirculescu-Budeşti. — Se pu Wică.

Florin. Ргарогдгъси, — Gica Leur-, deanu. - ß . 'P. Voînescu. —J. Ä. larmelor. — Mat citiţi poezii moder­ne şi îngrijiţi versurile, ^**^###*f t** / ^**«*****«*^***f '

NOUiLE PREMII FILATELICE A L E

— Ш п 14 O c t o m b r i e 1923 — C U P O N N o . © ş t І О

doi dlstrafi

Ora S dimineaţa. Ora IO dimineaţa.