%n..l X X I * . - Mo. 1 4 9 B A N I Ш T O A T A T A 1 U 9 L u n i , 2 A p r i l i e 1 » r :

. B O N ' A . M B î T T ' O ' L : l e i 2 . 6 0 A B O N A M E N T E L E S E F A C N U M A I ME UN A N - Х Л і г І а . p e p a g r * 1 1 * 7 ş i Ѳ g O Ъ а л а . 1

ІЧ TRIPOLIS. — CARAVANĂ T U R C Ă » B CĂMILE. — (Vezi explicaţia).

2 . — No. 14. UNIVERSUL LITERAR Luni, 2 Aprilie 1912.

S L H A R Ü L

literaturm l e se t e fûscâ Zile d i a Eomâsat . da Н е е я Vatăresc». La noï, teïlteetezï * D. I»v Şoapte ( p o e » J . . » P . Bänescs P o e z i i . . . . . . • A - â ; С о с к в в д Revedere (foezie) . » "P . l iş teawă

literatură streim* llias. . . . . . » L . l e i s t e René : . . . . >»" Cteteswh'iand

Aprodtol regelui- * » G. Senitu

Sora Filoména . . » F rab i Goncourt Convorbiri jjlünffice

Minuni dîn vremil'e noaslre . . . . » V. Anestin

Ştiri şi fapte Ilustraţii • . . . .

Caravană tureă io Tripolis (io culori). Un decor al operei «Cobzar». Noal descoperiri la Рошрві.

Z I L E DIN ROMÂNIA de E l e n « V d e d r e s e a

Se ştie- că la Opera din Рагіш ш'л cântat acum de curând (rptra „Cob­zar", al cărei K&re» e d e t e r ű d i s l i* -sel scriitoare române d-ra Yйс&es­eu.

Toată eroniea perhîmité « «e ţ s i f tn iermenî elogioţt d e шюш-1Щеш%* m compatrioata «eesiras. ЧШ-ЧЁвШщт' re­vistă „ L e s Aneates" iies*siidfia , è»aBl' parte a « a s j H s w a t e f тШЩШЁ număr t s s s t e c « K u e s .

cere sä >ч%втВяШп гаийШШе ce mr-mează, im vem &m Wteteesee; M câteva am вжмейг a s s p * » 4 р е а е а е * е -•perel saVr.

•Povestea c a r e s t e a i n s p i r a t sa>-biec tu l 1*1 СоЬхая- зёя p e t r e c u t la» t r ' u n u l d i a sa te le d e p e m o ş i a n d s s -tră Văcăreş t i .

P r i v i n d , d r u n ă A seaca, с ш в s » des făşura , p e imensa, scena, a Operei btrăluei t i t f - teuet; e sc s f tâ s s l p a a t e t t s * a d o r a b i l a , pe ШаШШ^ .»sperbui , ѣ -mesfecânr iu-ş l f ^ u Q M l t d f c ţ i "wi-jeli i le, revedeam s a î n l сж ЫюігіысІ* lu i traznüta. sc cat% d t e аяпіягяЩіе, n ' a m a i test wrcttdàta,, sjtendbsfa, ç a z idur i le лИаціда s fcca s s & t e g . i m p W -

d i n n o u Іш. a e u í t e t e i o s s t e a d » s c o t e , sub să l e» , p e « ш в а м і . S t a s , c e t e a -r u l îndrăjeaeţ; î i fericit s i p e teaa, te^-t a c u brltarăe late.

C a t o a t e cefeteRe- hie» e » e ä n s e a r -g ă d i m i n e a ţ a î a puf, at i tudini le ace­l ea b ib l ice « t e s » uite- f e a m t e r d e I a noi .

Ca t o a t e ceteïa-it», c â n t e cântece leneşe , triste- ş i sdraMte* cărora a u l e ş t i a n ic i e a nrţefes-ui ţ i adânc imea .

Ca t o a t e celelalte, tac* d e e â n d era de tlkniî-spre-zeefi a n i , î a sebîn-t e i rea f l u t дайиг. ş i tessaajfcatal aduv-n a t In j i s r a t el , fifesee nesfârş i te po­pasuri î n faţa E&tesatoS eî , ea să-s i luc reze z e s t i e u

D a c ă întrebi p e o fetii d e ţăran ro­m â n c ă :

1 , ,Când a ï s ă te măr i ţ i?* , teerte fe­dése a răsfssade.-: «.Ішга в в e a a t pa ­la". Şi artuacî tetTlegT e a , кт і le­n e ş ă sau . m a î pacteapseaS. «te- c â t a l t a , n u « a fr s f â r ş i i d e testes p e p â n z ă sclteteieetesirete hradeFil e e o vor infaşKura. Şi mieii•—iilf t n d u t s ă fie de -o subţiribiie casa,, ca s» Ш таг m â n g â i a paruri s ş r » a a » m a î fi vă­zut, s p r e a n u se- ша.1 rasţfe ä e tsäal şi de luntirră, şi, ЬаЁаШ « ă l теегщзЛ nu se m a l po le i a scă s a u s ă se a i b ă -a t r ea scă ta soare;,.

I a n a î î isă, ea , i s p g ă r â e C a t o a t ă s ă r ă c i a ei, а т е а tete'e Ьвіа d a l emn ѵорві-t te teate fe$Bäa, şj^Eţarî m ă t ă s o a s t , m i s t e r â a s e i e l e a a t e r f d e t o a t e соівшйе. АршІ, tsibr'o А а ш а е а -ţ ă , fu lge ru l ş i vijelia & arserăV s o a r t a c r u d ă c ă z u asaţ reă- î , d e p ă c u m că­zuse p ebTe« ica î ţ t tdmsatuae f4ra i i i e -tu l . . . Afară de cobză şi su f le tu l lu i , p l in de a t â t e a cântece . S t a n avea o vie î n c ă r c a t ă de p r u n i mîăd ioş î , o c ă s u ţ ă cu fa ţa la g â r l ă şi la

câmp, brâurf de piele pline de cu­ţit*. P u r t a de. păun La. pălăria a « Den 'uae r* . «І lai. căc iu la , î n cele­la l te явк', u n tir d e b u s u i o c Intr'o diafiamaţă, dfcpăru y nu s a mai în­toarse «ţ> c â t pentrn nenoradro.

Ţiganca, n e care â - r a Lajpeyrette o face. f a s u i a r * şi s iu ia tacă , este îrută ac ida , l a doo lzec l de івікаіе de fe-ciifnţa noastră de ' vara," g h e m a t f a ziua într'un bordeiö (un fel d e c a s ă în pământ) între a î eî, a căror tur­burătoare ceată hoinăreşte noaptea prin pădurile noastre .

Fireşte, nu mal- plânge- p» Sta», îngropat la ocnă, şi nu m a l urăşte p e I a n a , d a r face m e r e u f a r m e c e şi, c â n d trece câte-uu călător, s&îe d i a locuinţa e l de sub p ă m â n t si , jumă­tate despuiată, joacă p e m a r g i n e a şoselelor. Cu u n brâu de ardei roşii l a c ingătoare, nebunat ică şi râzând, j o a c ă ţ ipând euvinte năbuşi te şl caid» tu l imba et necunoscută .

O s i le d in R o m â n i a ! o seri , o sate presărate pe nesfârşite plaiuri l o ţo­păi tură da t>&at»I i o lăutar i sp len­dizi , cântăreţ i d i u cobză, cÂntăreţl d i n fluer, cântăreţi d in naiurl I o dănţuitori cart străbateţi toată luna l a i Mal e o ţipetele voastre I o păstori albi . imense albeţe a le luminel , al-beţe de forme ce apăreţ i In praguri le albe, gâr le torentuoaaa el p e cari vara v ă ucide, îa tâ ln ire pe p ă m â n ­tul Orientului a BysantiuJuI ş i Ro­m e i , ra«a m e a , pământu l m e u , m o ş -

шеіе, c â t m ă iubesc c ă v ă iufcese ş i că a m foot c e a dtetáüt, e i ( d n a a c u m а ш д о г а , da a fi traas-portat t a aerka l р « М м » a l une i na* l iunf c e ador cântecele voastre, du­rerile' voastre* ch iar nadejaUe a a a s -

deta-f l

Şi c u m livezile î s deabia î n floare Să Viăd ŞA casele, de pe deal,, albe şi aă v i i ş* e a s d e « a daeX a A e î/L curaea paate caree acapereadUitul d e a tua se naxemă c a o caquae a o u a . : fie odăiţe i* grijite, m e s e l e a -

stoef In cârc alte. Fe l de #rl dc b u n ă ­tăţ i d u p a a a t e r i l e • f i e c ă r u i a . Copiii eă trraese, s » spaBS cu> a p ă gtnoa^B&t& fn c a m niameíp a ü p a s unt au res« şi-un ban de a r g i n t şi s ă ' m b r a c ă cu habilite B o t t L D u p ă fie fac « ruce ş i m â n â n c ă n a lura %t pasca s f i n ţ M , a ï casei să c ins tesc cu r a c h i u , î ş i f ù i i i -аеяе sAsubate- ş i і ш е р o e ^ ă ţ u l

Fripturi de miel, de p a s e r e , s lăni­nă, p a * ă , cozonaci ; c iocnesc o u ă , şi s ă feresc de sare , că c ine u m b l ă cu sare -in z iua întâi de Paşt i tot a n u l asudă. Meaele ţ in p â n ă l a amiază , c londirul cu rachiu ee tot deşartă, curajul prinde a creşte, voia bună în­floreşte în inimi şi în jos-de-amiază chemarea voioasă a clopotelor adu­nă tott satui.' In zarea scăldată în lu­mină s ă 'mpletese cununi de s â r ­m e aurita. Strălucesc casele , râd livezile înspumate , l â n u r i verzi de­schide codrul p e dead, adieri parfu­m a t e împânzesc cuprinsul , la notarul tn grădină cel trei cireşi hul tuanl a-plec deasupra gardului falduri hor-hotate şi'n fncăperea largă a f iri i tn- sărbătoare trejtturä cântarea d e dragoste a ciopotelfer. D r u m e r i l e îm­pânzite de Ішпе. СмівепІ găt i ţ i în ha ipe de sărbătoare # a j u n g , î ş i d a u Hristto» « î n v i a t şi gru)purl m a r i urc Звкеарііа aere biserică. Lţ |mea n u m a î t B c a p ţ - In locaşul sfâxţt. B ă t r a s A «tava W fata , t inerii «i partea І в ш » -i a sd l m tund. Taduraehe Ş U J e a u t ă c u decorate le înşirate p e a i á f a t f e a e n e a g r ă priveşte ser ios înainte, ţjt străztâe d i n s tânga s e odihnesc öef-m a l b ă U a n l c a m e s ! d in sa»? GLee*c-g b a Bieţrtec s i I a » Călin.

1 % i * » * i ţ i * * Ia- închinat , săra tă i--s*B«*e«ie . apo î începând

d a l a - s i S a ^ S r d** Ц*Ш'й*ІШіШ, Пшт-'^Êtmer-isăna ş i p * авв--^'рв' ««abbÉtt*«&>n,e«* 1^ r a Ä o a d e c » «Ûie.CK' Л * а г « .0* Ігшйи a a « i * ^ a ) I ^ c^^devätpat cTa« акШ, titë

d e o тт.&Ш*%ж^тв^>Фі^ cftesc d a : . c a b " d t M E ^ ^ ^ \ Q d ţ i « | i -• a s d& b a e t u ^ a l o i ^ Ie4re a l d a ^

p a r z a a T l a satri , InflMrite « e «et-eâ-BXBfE аШг e ţ - c s

sm a* ~' ' e a a « t e » a t e t r e a tnraere l Celui ЮПШЫГ* • ragădmie c a r , dkt tende J b o e v e a c a '

tevEseUt воий. СшПва ЫеегісеУ яе

te «UEZV s* e e a pdlcaeS^alcxKţ. h j a a â a i r i l e a p ä n s e . JLa a o d e Inea sxmeteDe e teas te teK. B e te Storeşt i , cm ш g l a s d e t e á t z S s o a i icteaobtl ai m a r e . S e v i d c m ee> b o r c m n n c i o s i í ртгяитіі aar» tSzw g u l F r a n m s i c a . © «femgă d e i u m i n S tragr Іат&лЛж&в d i n c e e a t e e w u t e l ц а в а departe, s p r e t â r g . S i privind* a fericire n a a a U a e t c n n ă te яе> ffet. N a m a n i t a , ă ş i анйвИ Ш d e te S t e e c s a «i c e l d e te I M e e n l s i tefl с к е ^ в і d t e t o e t * sa te l e s e b a ­c a r a e a ş i t t e e d e sosâXce acestei шгаіЬ Ч * Ч * а Ш á . B e a s a r a a d a t a i cireşJG a t â s n a m a g i teejMnnate, perji йа-в а г Щ epiffî « m d e i m a t a , te v e s ^ i n -te> rasa raeni c e d e t e i t e u ă raireznîe temaeeeÉe, eâaaitaregai odQmifl s e tre-ziesc, ивтШ» şaerft d i n f laute nevă> zKfef, реіярае*е*огйо*г « d a t a d in ое&гше B e a u , c o c u î t G s tr iga s n m c l e , ca u » c e a s atainat te várfa l vmaî cireş şiT» răsărit pleoapa, eemttuf începe a s e l a m i n a . Casele шсГ a<îa4ă D'au păr rut m a l Irumoase c a te d iminea ţa tevieriF.

P e r e ţ i i a Jb l c a z ă p a d a , fevestjmte în c h e n a r e negre , p r i spe le l ipi te , — de-asemenî fie-care c ă s u ţ ă c'o femee c a r e s 'a î m b r ă c a t î n ha ine l e cele m a l f r u m o a s e ca r e le-a a v u t .

ere© d a a e a â a « V d e r €061

* «•* eu.. ішпШ iota

c a flort ş i c u LMBtamirite a'aítriHíft. '

straia*, temea şe­se- poat» cea i a eăV

Hiada І Я Ь А -L a d c e a ţ r a te fa ţă , s t ă Goa-

«asa teasa . toate-

celait care-I oare? N u cumva'I Iaii-cjttk Ori G rigori... — Cel care-I tpmflevtt s"aaieatKä te v<an>ă s i Mcş-Grigowe Time inc пде. că Grigcae o ci aaai aatrâa. . . Vaaefl dim Toiaod în­treabă pe Chaarefte? Costan: B a 'n-c e a l a din tend, cu fBerl de a u r la g a t e r , a Ш <* fi? — A lui ѴаШіи râsfNendc r o m a e u l pi i v m d n e cel desa te caira-I vorba. D a r om ol' r ă -n u m e n e d u m e r i t : A c ă r u i Vasil iu?— A. tul Vas,iliu, nu-1 süli! A Lui Pwguz c u m î l m a l zice. . .

— In l i â , a Іыі Рг»р*кг. Aista ' nva ţă să< s» £*eă popâ<--- Dar Ішакгі* ш să f r ă m â n t ă , m u l ţ i m e a s ă desp ică în două şi p ă r i n t e l e i n t r a . Gur i l e a m u ­ţesc , din a l t a r vin c â n t ă r i de s l avă şi 'B clopotniţă II vesel ie mare . Slujba t ine puţin şi drumuri le iar să "mpân-г с ч de lume .

La Han , î n faţa crâşmei , sob nucul părintelui Dragau , l u m e adunată ea la iarmaroc . P o scaun lăutarii , Mă-n u c ă şi cu cobzarul , A Leontoaiel F lăcă i i *n mij loc râd, g lumesc şl-ş T

ş terg V uttţila c u bat iste numai m ă r ­gele şi flori. Por t pălări i mari gătît« cu şiraguri de voi.<gete, cu păuni şi tremurici. Làngu gard , fetele prinse c u mane le lanţ .'a spate . Ce iruinoa-eo's î n rochii scurte de buiiur, în cămeş i deschise l a s â n u l peste care a târnă ş iraguri de hurmuz . Cu ca­petele goa le , cu părul adus în creşte­tul capului în două gâţe ş i cu cununi de flori d e tare deasupra. P e m a r g i ­nea şanţu lu i s tau femeile şi privesc ,hora". Copiii mic i sa fugăresc p r i n

prejţur, cioe»Ese o e ă , s ă trântesc, ţip, idaag^Hnil ţ i g lasur i împăciuitoare tetesviib

-Pe locul bătători t c a o arie s a In-tárecte jocul. CeJ m a l f rumos fleeău

s a t GbeorgB» a Chitei, Я calfă, a r e Metan- p lăteş te 3C d» bani

.dantms п& rusaseă** ş i ,pentru acaftstă s a m ă are dreptul s a j»ae* Й» frunte: u n hrârt, o po&ă, » b l t e t a , o m-sască . . .

Ste lar i i t r a g «*»4c< cântece repezi c e te fac s ă ^ # 1^te>U picioarele, f l ă c t e e e a гвваввеі-гйіеере ţoco l , îşi ateg^'Uăa саяе-І place ş i p e u r m ă 'т-«!*ЯЩІШ» tec te tei Joc pe loc »ro-p a t e d e s teEiBaYcaaotenavegalbene, texnrar teqeorile d e l e j o a c ă căme-CÜe alb», BBtteac ferele c'a martä, lc

s i Ie fnrted d r пвдіоси] te vă lu l ce-

4B»u-teec fcsatesedesBrâelăisi *aca*ié-<««ul ttagă gard . l a tea^kcAtfa e ifi fryn-«e. Faisais*, « j t a s i | | » \ d 4 « * ga* o pi­s e a z ă p e t e a n . i s j i s a d . ajMHste «dWăel, c&lla sJBâjdr-:'- таиа... Ohm— i r e l s o s i - , e i tefî b a t d e p e n u m ă r s i b a t e вД caâteT tedrsai cai piciorwl ş i hdteşte e s n a t e e a t e c e s s s a b t t boBforftor cu 24, de- « s e t e s i a i d ă drumul bràubai,

d e P a ş t i i e» flăcăii aacaitee Ia j ec . II

p a r t e t t eamă e i c a pri-l ă a m e l e le

qamttttef s i Ie

ѵвгЪіЩа, Цеава-Беп-te, v a t t p t e , peinisăiiţa, te s t r a n ă ghe-a s U GeasahlIteeBte^ m a s s a „Coa­n a C e t i a e s f c i a l t e tete a l e s e d t e sat . I a s trană p a n ă te u ş a аИатхйя*. tea tec IbCritepIr Ceato-Costicâ a a t e r u t toţ i feciorii: popii , seaB&sarîşAÎ-Boc-шаіВДі a e a i l l d e »SdTätoarl, €тт*Ш-ваЩЦ p r i m a r a b tedjl te a a t e e aegre ş t c a m a a e s t e t e nrân* dfm тавдіееа Apoi- sâ. vezf vorbă p e ţăranE Te^f îi cercetează ca, deanïanuntui ş l c e a ­t a să-ş î aducă a m i n t e d e nume. Şte-făairea s 'a$leacă l a trrecbea tei UStri-Ш Mnnteaniu: IIa, a c e l a tmiirăcati te atrae verzi nu-£ Ш Ь а і a рярй? A^a, elf Da , oare ee ua î formâ a fi s i a-eeieeia? N a сшаѵа Ц Ы vâmătocf, te meftţie* — Pol , eMteşte eă n'o fi a ş a , « ă s p u s d e MKriţă, d s а м г е a > saal

s e a a n e să v lă jgan i ma­

ter te io» si tetewt cat e>i

Scrsjecteted c a 'aasejrtetíe а*егей. — a n e b ie t e l e . Соааавасве- a Băck>a-M , c a ü a , e a varga b a t e te a k i o a i e -pe c e l c e "каапое c a p t e t e . te ta ţa srräbnciefeaÄÄ o g e a p i ş i deasupra xm betevan. Airf, ргіінвгвя garftrki

s » scot Ia Scrrâneteted s i 'avărte tn

fiecal e a fete alături

D u m i t r u a Căl inoaie l s fă tueş te cu Glieorghe Reb inc iuc : Acel dou î de l â n g ă a l t a r îs a c u m ă t r ă Ca t incă i , a Iovoaiel . Acel negr ic ios î i Cost ică . . .

fier M l a i s s â t , ca l t e sBeaeţte uaeo i i : S"«pv£BE te a t a ş a t e a Ш Gares căi n e m a c tre&ect die teuaf a der, ş i când s c a u n u l eu pric ina sâ coboară, mănă­torii Ü optes» în dreptul fUrcülear.

— E i S eooceees,. sfntae u n i t ecăt , daăi Ш d e bani.

Da ' a Ы Cireş rru s ă lasă: Eu aau 70; — Oaţt drumul , porunceşte eaJfa şt st inghii le pocnesc te tecnerteit. C&fid e» «kpre%te scrânciobul œAl m u l t , cel d in cruce pr ivesc depă r t ă ­r i le s c ă l d a t e în l u m i n ă . P a r c ' a r p lu t i în a l b a s t r u l f i re! pe d e a s u p r a livezi­lor gă t i t e în s t r a e de n u n t ă . Văd pâ-

Lvml, a Aprilie, 1912. UNIVERSUL LITERAR No. 14. — 3.

a ă departe, pes te h o t a r , dea l ui F ă -gădaulu î , S toreş i i t s i b i s e r i ca a ibă t n mi j l ocu l eeirulul. I n joa, ca l fa ba te c u varga î n s c a u n s tr igând : Hat la acaun de geaba. . . h a l la s c a u n de geaba! U n f lecäü cu m u s t a ţ a ca m a -ta sa p o p u ş o i u l u î s ă suie. Şopteş te ce­va , z â m b i n d , şi ca l fa s t r iga , c e r c e t â n d g r u p u l de fete: C a s a n d r a lu i P e t r a -che a lu i P a v ă l I o n G r i g o r e a BaheJ! O f e t i ş cană cu roch i ţ a s c u r t ă până l a g e n u n c h i de s u b c a r e iesă m a r g i n a fus te i a lbe că lca te şi f ă c u t ă eu dro-tu , s ' apropie c a o c ă p r i o a r ă şi s'a-b u r c ă a l ă t u r i de f lecău. S c r â n c i o b u l po rneş t e , a l t s c a u n se d e ş a r t ă , i a r r ă s u n ă p â n ă d e p a r t e c h e m a r e a la Scaun d e g e a b a şi i a r cal fa s t i i g ă : M ă r i u c a l u i G h e o r g h e Nicu la ï a Li-save t e î C u c u l u i ! Din" g r ă m a d a fete­l o r n u s ' a r a t ă n ic i u n a . — N 'a uz î fa h ă l ? ţ i p ă cal fa , fa Ma-riu! Da 'ce-aş-t ep ţ i pof t i tă cu l ă u t a r i ? F a t a v ino s u p ă r a t ă , cu c a p u l în j o s i a r de po m a l u l ş a n ţ u l u i o cumăt-ră face e ă u â a l t a : Ai văzu t? N u i-a fost cu voia!

I n fa ţa h a n u l u i , în p ic ioare , al ţii pe p r i s p ă , g o s p o d a r i i voioşi s ă cin­s tesc şi s ă s ă r u t . Din c â n d î n c â n d c â t e u n u l iesă d i n c r â ş m ă , v ine l a ş a n ţ de-şi c a u t ă „ f e m e e a " ş i c u m să face u n s c a u n , s ă u r c ă să -ş l dee ne­v a s t a să-f c r e a s c ă l a v a r ă c â n e p a c â t s c r â n c i o b u l .

Naş i i îş i d a ú finele, Vas i le G r u m e -za n u să m a î dă j o s d in s c a u n p â n ă n u - ş î dă toa te finele şi Ie c ins teş t e cu vin roş ca s â n g e l e d in o a l ă n o u ă de lut . La g a r d a p a r d u d u e l e p ă r i n t e l u i . Câ t e -un d o m n i ş o r Ie s p u n e g l u m e , d u m n e a l o r r â d , s ă ' n d e a s ă u n a 'n a l t a , p r i v i n d m u l ţ i m e a . î n s u r ă ţ e i i de a s t u t o a m n ă să 'n to rc d in s a t c u p a s c ă .

— Aţi fost cu p a s c ă , h a l ? î n t r e a b ă o b ă t r â n ă pe n e v a s t a î m b r o b o d i t ă c u c o s â n c ă cafenie ca r e p ă ş e ş t e r e g u l a t î n u r m a „ d u m n e a l u i " . — A m fost l a n a ş u , r ă s p u n d e t â n ă r a n e v a s t ă , lu­â n d loc pe m a r g i n e a ş a n ţ u l u i b ă t u t cu i a r b ă m ă r u n t ă .

I a r î n a m u r g c â n d să ' n t u n e c ă dea-b ine lea , j o c u l s ă s p a r g e . L ă u t a r i i c â n t ă m a r ş u l ca la n u n t ă , flecăiî ch i -ue, o fa tă p» c a r e a s t r â n s - o u n u l p r e a t a r e de o*/raz ţ i p ă şi f lecăul c a r e a j u c a t r u s a s c a l u i cu c u t a r e fată , i s ă d ă p e - a l ă t u r l : F a I lca ' s ă - m i ţ i i l u m i n ă d e s a r ă .

Şi c a *n poveş t i ce ru l ÎI p i c u r a t cu s t rop i m a r i de au r . P a r f u m de flori, de v e r d e a ţ ă , m i r e z m e de p ă m â n t j i ­l av u m p l u a l t a r u l nop ţe l . P e deal , pe l a case le cu fereşti mic i , st iclesc ochi de foc ş i in imi t i n e r e bat î n s t û n g a p i ep tu lu i şi o b r a j i t a r i şi fra­gezi să î n roşesc de dorinţî tă inuite l

Opera „Cobzar" la Paris

Ş O A P T E

Doui ghiocei, ea d&nă lacrămt, Mi-ai pus sam&ind ta еаШоаге, Şi оснЯ tét mă 'œeamarà Ca douá raze dragi de seare.

Şi rt'aî cătat, măcar e'o şoaptă. De farmec mintea să-жг impresari: Doar mâna fa, ea de zăpadă, Se 'nfiora de dulci eresuri.

Şi gânduri bune şi curate, Prinzând,, earn vts, să mă 'nsenme, Mi aii rechemai iubirea dusă Să plângă pe la porfi streine.

Şi suflelu-mi, de viaţă dornic, Şi-a 'nfrânt durerea lui păgâna, Şi mi-a 'ne&tţit, in gând, credinţa Că lit-mîeşfâ doar de acum stăpână.

Că ochi-mi trişti, ca 'ntr& mmune, Mior râde iar de duioşie. Şi iar mi-o înflori, senină, Nădejdea 'n inima-mi pustie.

Jar dacă mâine alte doruri Ţi-o 'minge sufletul de pată; Copil frumoşi tu să-тг terfi vina Că mi-ai fost drag din cate-afară !.

I*. D a n c s c u

D e c e r n i ş i p r i n c i p a l e l e i n t e r p r e t e a l e o p e r e i .

I L I A S — D E L E O T O L S T O I —

• In g u v e r n ă m â n t u l Ufa t ră ia u n

başebir cu n u m e l e I l ias . I b a s n u moştenise d e l a t a t ă l său n ic i o a -vere . T a t ă l s ă u îl î n s u r a s e ş i m u r i d u p ă un. a n d e zile. T o a t ă a v e r e a l u i I l ias . c o n s t a pe a t u n c i d in şeap t e iepe, d o u ă vac i ş i douăzec i de oL I l i a s î n s ă ş t i u s ă economisea scă şi să câş t ige : de d i m i n e a ţ a p â n ă s e a r a el l u c r a d i n t o a t e pu t e r i l e î m p r e u n ă c u m u i e r e a lu i ; el se s c u l a u m a l î n a i n t e de c â t t o ţ i şi s e c u l c a u m a l t â r z i u . Averea l u i c reş t ea d in a n î n a n . Aşa a l u c r a t I l i a s î n c o n t i n u u t re izeci ş i c inc i de a n i ş i ş i-a câş t i ­g a t o m a r e avere .

Avea d o u ă s u t e de ca l , u n a s u t ă cincizeci de v a c i ş i boi , şi u n a m i e ş i d o u ă s u t e de ol. Se rv i to r i i e r a u l a c â m p cu vitele, s e rv i toa re l e m u l g e a u iepele şi vaci le , f ăceau c u m i s , u n t ş i b r â n z ă . I l i a s a v e a t o a t e în a b u n ­d e n ţ ă şi îl i n v i d i a t o a t ă î m p r e j u r i ­m e a . O a m e n i i z iceau : „Ce o m fericit es te I l i a s ! E l a r e to t ce-I t r e b u e , poa ­t e s ă n u m a l m o a r ă " . O a m e n i i în ­s e m n a ţ i c ă u t a u a-1 c u n o a ş t e şi in­t r a u cu el î n t â r g . Oaspe ţ i d in de­părtare veneau l a I l i as , c a r e îl p r i -m i a cu d r a g şi-I o s p ă t a cu m â n c ă r i şi băuturi . Pwrtrt» ort ş i e ine u ş a I u l era deschisă, c u m i s ş t ceai ii pe m a s ă , ba l e t ă i a şi câte u n mie l şi , dacă e r a u m a l mutţî , a t o n e i li se t ă i a câte o iapă .

I l ias avea doi feciori ş i o f a tă ; eî fi căsător i pe toţi treL

P e c â n d I l i a s era sărac , l u c r a u ş i copii i împreună cu el; el p ă ş t e a u ca i i ş i oile. După e e s'a înavuţit , copii a u început a s e purta r i â ; unul s 'a d a t l a băutură. Cel m a i m a r e a tos t omo­rât Intr'o ceartă, ş i cei m a l t â n ă r , care a v e a o soacră c e m i n t e , n ' a vrut să-1 m a î asculte. Ійаз t ' a v ă z u t si l i t su-I dea partea lu i deosebit .

I l i a s i-a dat o c a s ă ş i © н ш Ц і т е de vitej pr in car i s'a î m p u ţ i n a t a v e r e a l u i cea mare . N u mul t d u p a a c e a s t a a venit o boală între oile- l u i şi-i s a u prăpădit mul te dintre ele. D u p ă aceas ta u r m ă u n an, de foamete—fa­ltul n u s'a făcut—şi în d e c u r s u l ier-nef i-au muri t o m u l t i m « d e v i te . B a Kirgiz i i i-au l u a t cea m a l n u n ă p a r ­t e d in pâmânt . Averea Iul I l i a s se împuţ ina foarte m u l t . Ш p i e r d u d i n a n î n a n d i n avere , ş i î n c e p u a-şl pierde ş i d i n putere. L a seaptezec î de an i a a j u n s p â n ă ace le că a înce­put să - ş l v â n d ă unelte le d in c a s ă , ba cea d in u r m ă vită . EI n u m a l a r e a c u m itimdca; e sărac ea n a p u l şi trebue să -ş l caute pâ inea l a b ă t r â ­neţe prin case s tr&ineJ î imic nu -I m a l r ă m a s e decâ t h a i n e l e de pe t r u p şi muierc-H, Ş a m s e m a g i . Fec io ru , c a r e ье ma.î a f la î n v i a ţ ă t r ă i a de- • p a r t e în a l t e ţ i n u t u r i ; f a t a e r a m o a i t i .

Vec inulu i M a c h a m e d ş a c h îl fu m i l ă d e b ă t r â n i i aceş t i a . M a c l m m e d ş a c h , u n o m b u u , n u e r a n ic i s ă r a c şi n ic i a v u t : d u c e a o v i a ţ ă r e g u l a t ă . El î ş i a d u s e a m i n t e de o s p i t a l i t a t e a lu i I l i a s şi zise c ă t r e el :

„Să t r ă e ş t i la m i n e , I l ias , că b ă t r â ­n a t a . V a r a s ă lucrez i d u p ă p u t e r e a t a şi i a r n a s ă d a i la vi te , i a r Ş a m s e ­m a g i s ă m u l g ă iepele şi să facă cu­m i s . Eu vă dau v e s t m i n t e şi m â n c a ­re , şi s p u n e ţ i de ce m a i aveţ i t r e ­b u i n ţ ă , şî eu v ă voiü da" .

I l i a s m u l ţ u m i vec inu lu i s ă u şi t r ă i c u m u i e r e a _ ca l u c r ă t o r la M a c h a ­m e d ş a c h . L a î n c e p u t le-a fost c a m g r e u , d a r s 'au d e d a t şi a u l u c r a t d u p ă p u t i n ţ ă .

Cu a t a r l l u c r ă t o r i n u i-a m e r s r ă u l u i M e c h a m e d ş a c h . F i i n d c ă aceş t i b ă t r â n i î n s ă ş i fuseseră avu ţ i , lu­c r a r ă t o tu l eu b ă g a r e de s e a m ă şi c r u ţ a r ă t o a t e ca şi c â n d a r fi fost el s t ă p â n i . M a c h a m e d ş a c h se u i t a cu j a l e Ia aceş t i o a m e n i , ş t i i nd ce ave re m a r e a v u s e s e r ă et i na l î n a n t e .

O d a t ă v e n i r ă l a M a c h a m e d ş a c h n i ş t e r u d e n i i de d e p a r t e ; u n î n v ă ţ a t ÎI însoţ ise . M e c h a m e d ş a c h d i spuse

s ă t a i e ş i s ă p r e g ă t e a s c ă u n miel . IKas î n d a t ă s e a p u c ă de j u p u i mie­lu l , î l p r e g ă t i p e n t r u m â n c a r e şi-1 t r i m i s e oaspe ţ i lo r . D u p ă ce oaspe ţ i i r n â n c a r ă mie lu l şi b ă u r ă cea iu , a u î n c e p u t s ă poves t ea scă r ă e o r i n d u - s e c u c u m i s . On spet i i ş i g a z d a c a s e i işt pe t r eceau p e s c a u n e m o l ş e z â n d şi b â n d l a c u m i s . D u p ă ce I l i a s şi-a is­p r ă v i t l u c r u l t r e c u p r e d i n a i n t e a u şe l . M a c h a m e d ş a c h îl văzu şi zise c ă t r e u n a d t a r u d e :

„Vâzu t - a l p e b ă t r â n u l Care a t r e ­c u t p e l a u ş ă ?

— L ' a m v ă z u t , d a r ce e c u el? — A fost cel m a l a v u t dimtre to ţ i .

Se n u m e ş t e I l i a s ; c red c ă vel fi auz i t de n u m e l e l u i .

— Negreş i t c ' a m auz i t de sp re el, căci e ra vest i t p r i n t o a t e păr ţ i l e .

—Nu m a l a r e n i m i c , a s ă r ă c i t cu to tu l ş i t r ă e ş t e l a m i n e ca l u c r ă t o r cu m u e r e a lu î ; e a m u l g e iepele.

R u d a î n c e p u să se m i r e , m i ş c ă d in cap şi zise:

— Norocu l a l u n e c ă ca r o a t a : pe u -n u l îl r i d i c ă pe a l t u l îl a p a s ă . B ă t r â ­n u l u i îî p a r e r ă u ?

— Cine poa t e a'o ştie? T r ă e ş t e l iniş­t i t p e n t r u s ine şi l u c r e a z ă bă rbă -teşte .

„Poti s ă vorbesc cu el? L 'aş î n t r e ­b a b u c u r o s de sp re v i a ţ a lu i .

— P e n t r u ce n u ? Se poa te , zise gaz­da , s u n â n d clopoţelul .

— Moşule , pofteşte n ă u n t r u şi bea cumis ; a d u ' ţ l î n c ă şi b a b a ou t ine!

I l i a s cu n e v a s t a i n t r ă în n ă u n t r u . I l i a s d ă d u b i n e ţ e gazde i ş i oa spe ţ i ­lor , r o s t i o r u g ă c i u n e şi se p u s e j o s l â n g ă uşe ; tot a ş a f ăcu ş i n e v a s t a lu î .

I l i as p r imi o t a v ă cu c u m i s , b ă u p u ţ i n şi, m u l ţ a m i n d , puse t ava la o p a r ! e.

„ C u m îţ i v ine , m o ş u l e ? " ' î n c e p u ru­d a . Cred c ă ve l fi t r i s t , p r iv indu-ne p e no i , ş i a d u c â n d u - ţ l a m i n t e de via­ţ a t a de m a î î n a i n t e , c â n d avea i de toa t e şi a c u m a a l a j u n s de te ţ in a l ţ i i .

I l i a s zise . r îzind: , ,Dacă ţ i -aş l vorb i desp re fericire

şi nefer ic i re n u m ' a r crede . Î n t r e a b ă m a l b ine p e b ă t r â n a m e a ; ce a r e o fe-m e e pe i n i m ă , a r e şi p e l imbă . E a îţ i v a poves t i tot! a d e v ă r u l . "

Şi oaspe le se î n t o a r s e : , ,Spune-mI , bun ico , ce cuge t i des­

p r e fer ic i rea de m a l î n a i n t e şi des­pre nefe r ic i rea de a c u m a ? "

Ş a m s e m a g i r ă s p u n s e : „Cuge t a ş a : Cinc i zeeî de a n i a m

t r ă i t cu b ă t r â n u l l a o la l tu ; no i a m u m b l a t tot d u p ă noroc şi nu l 'am aflat , şi n u m a i a c u m , m a l m u l t de u n a n de c â n d n u m a l ' a v e m nimic şi t r ă i m ca l uc r ă to r i , a c u m a m aflat fer ic i rea cea a d e v ă r a t ă , şi n u ne m a l t rebuieş te a l t a . "

Toţ i s<e m i r a r ă de vorbele aces tea şl s e u i t a r ă cu l u a r e a m i n t e la bă­t r â n ă . B ă t r â n a privi z â m b i n d la b ă r b a t u l el, c a r e 'i su r îdea . B ă t r â n a m a î a d a o s e :

„Adevă r vorbesc ; eii n u g lumesc ! I n d e c u r s de o j u m ă t a t e de veac a m c â u t a t fer ic i rea şi n ' a m aflat-o cât t i m p a m fost a v u ţ i ; a c u m nu ne-a m a r r ă m a s n h n i c ş i n e c ă u t ă m pu­n e a la s t r e in i ; — a ş a a m aflat feri-c i r ea . "

— I n ee c o n s t ă fer ic i rea v o a s t r ă de a c u m a ?

— P e e â n # e r a m avu ţ i , nu a v e a m nic i o o r ă de l in iş te , n u m a î ş t i a m de c a p u l n o s t r u , n u c u g e t a m la D u m n e z e u şi vm p u t e a m , d in c a u s a imlrazăler l u c r u l u i , cerce ta nicî bi­se r i ca sp re a n e r u g a lui Dumnezeu . Câ te gr i j i n ' a m avu t ! V e n e a u oaspe­ţ i şi cu eî g r i f a : eu ce să-î a s p ă ' ă m , cu ee эй-ï c ins t im, ca s ă n u să ducă ves tea de rea casă? D u p ă ce se du­c e a u n e u i t a m d u p ă servi tor i , — le p lace s ă o d i h n e a s c ă , s ă m ă n â n c e

m a l Bine, — noi î n s ă c ă u t ă m să ţi­n e m l a o la l t ă ce este al n o s t r u , şi a ş a p ă c ă t u i a m . A v e a m gr i je ca lu­pu l s ă n u i a v re -un m â n z o r î v r u n viţel , s ă n u vie hot i î să ne fure. Te culca i , n u p u t e a i d o r m i de grijT, că e ra i î ng r i j a t c a oile să calce mie l şi să- l o m o a r e ; la miezu l nop ţ i i te scu­l a i ; ab ia î n c h i d e a m ochi î , ş i te tre­zeai i a r ă cu gr i j a , c u m s ă n e îngr i ­j i m de n u t r e ţ p e n t r u i a r n ă . I n a ă n u n u m a i aceasta.- eăcî î n t r e no i n u e r a c ine ş t ie ce în ţe legere . E l zicea că a ş a t r e b i a s ă facem; eu, b a a şa , — şi p ă e ă t u i a m , e ă de m u l t e o r i ne c e r t a m p e n t r u l u c r u r i n e î n s e m n a t e . N ' a v e a m nic i o o r ă fericită.

Şi a c u m ? — Dacă ne s c u l ă m , ne pe t recem

în b u n ă în ţe legere ; n u avem p e n t r u ce no corla, n u avem asa gri j i m a r i .

1. — No. 14. U N I V E R S U L L I T E R A R L U Q Î V ; 2 Арцііе, 1 9 1 2 ,

ftouile descoperiri la Pompei

Un «bar» cu cuptoarele în cart se pregăteau prăjiturile şi amforele in cart se păstrau băuturile.

a v e m n u n i a í g r i j a de a servi s t ă p â -iraluîj ş i a ş a l u c r ă m c u m p u t e m , cu d r a g , c a s t ă p â n u l n o s t r u s ă n u su­fere p a g u b ă , ci s ă a i b ă câş t ig .

„Dacă v e n i m dela l u c r u la a m i a z ă , c ina este g a t a şi c u m i s u l n u l ipseşte. D a c ă e fr ig ne î n c ă l z i m la cuptor , şi î m b r ă c ă m cojocul. Ba a v e m şi t i m p de a ne r u g a lu i D u m n e z e u . Cincï-zecï de a n i î n c o n t i n u u a m u m b l a t d u p ă noroc , n u m a i a c u m l -am af la t" .

Oaspeţ i i r îdeau . l l i a s î n s ă zise: „ N u r â d e ţ l , f ra ţ i lor ; aicf n u e

v o r b a de g l u m ă , ci d e v i a ţ a o m e ­nească . N e b u n i a m fost, b ă t r â n a şi eű, c ă a m p l â n s d u p ă a v e r e a n o a s ­t r ă . A c u m î n s ă D u m n e z e u n e - a a r ă ­t a t a d e v ă r u l ; n o i n u v ' a m descope­r i t a c e a s t a p e n t r u pe t r ece rea • n o a s -s t ă , ci spre b ine le vos t ru .

— Aceas ta e o v o r b ă î n ţ e l eap t ă , zi­se î n v ă ţ ă t o r u l c a r e î n s o ţ i a pe o a s ­peţ i . Adevăr a g r ă i t l l i a s . Aşa scr ie ş i l a c a î t e .

Oaspe ţ i i n ' a u m a l ris, ci s 'au p u s pe g â n d u r i .

Se zice că ţi se 'tn plineşte Orî-ce dorinţă aî avea De aî noroc în clipa ceea

Sâ vezi căzând o stea.

Aseară mă gândeam la tine, «Să-mî fie dragul fericit». O stea zbură, tăind văzduhul

Şi 'ncet s'ct risipit.

шжтжж S M Iubirea mea aş vrea să-ţî pară Senină, caldă, liniştită

Ca un amurg de vară.

Iubirea mea aş vrea sâ fie îmbătătoare, ca suavul

Parfum de iasomie.

Şi-aş vrea cuvântul meu să-ţî sune Cum sună 'n clipe de restrişte

0 sfânta rugăciune. Ana Aleiandrescu-Codreanu

APRODUL REGELUI Naraţiune din istoria veche a Franţei

Nobilul senior Régis de la T o u r -G h a m p a g n e era cunoscu t in ţ a r a în ­treagă şi peste grani ţe le eî. Nici o fe ­m e e n u era s igură de e l . fie ducesă eaü camer is tă . Şi fiind-că circula faima că regele , care-î ierta totul , ar fi fost tatăl său , n i m e n i n u ind rä snea să-1 oprească , cu atât mat mul t . cu cât

duela escelent . Dar Regis n u era om r ă u , ci foarte vesel şi cu in ima des ­chisă şi când îî povestea regelui aven­turi le sale, el n u rostea niciodată n u ­mele frumoasei femei pe care o cuce­r ise . El arăta n u m a i un trofeu, ori o jare t ieră , ori o şuviţă de păr , o ba­tistă sau o bucată de dantelă , furate î n t r ' u n m o m e n t de fericire.

In t r 'o seară de va ră e rau iarăşi a-dunaţ î în apa r t amen tu l regelui şi vi­nu l profir scânteia în pahare le de cr is­tal. La această masă regală e rau adu­naţi n u m a i puţ in i din demni ta r i i Curţ i i . R e m y de St. Al lan, Hebert de Tro is -m e r y , Albin de Maure şi Olivier de Clos". La picioarele regelui şedea u n aprod, u n băiat fraged, care 'şî t răsese bereta adânc pe f runte , încât li a d u m ­brea faţa. Regele o rdonă lui Regis să înceapă .

— Sire , zise acesta, de astădată a m avut n u m a i o s ingură aven tu ră , dar face cât o duz ină . Mărtur isesc că m i n ­tea şi i n i m a - m i sun t p l ine de această a m i n t i r e .

— S p u n e , zise regele nerăbdă tor . — Aseară târziii, pe când pă ră seam

castelul , era o noapte sp lendidă , pl ină de stele. Aeru l era cald şi pa r fumat , încât n u vo iam să m ă p r e u m b l u s in­gur . Mă s t recura! de-a lungul zidurilor castelului şi-mi a runca i pr ivi r i le sp re ferestrele apa r t amentu lu i camer i s t e lo r . Ce este o noapte de vară fără o fiinţă drăgălaşă ?

— Aşa este, susp ină regele . — Dar nic i o fereastră n u se des ­

chise şi astfel a m părăs i t curtea cas­telului , i n t r ând în p ă d u r e . Mă aşezai pe iarbă, g â n d i n d u - m ă la n imicn ic ia acestei l umi . Deodată auzii un sgomot în tufiş şi zării pe că ra re o fată de o f rumuse ţe r a r ă . Maî îna in te de a pu tea să-î semnalez p rezen ţa m e a , ea se des-brăcă şi se coborî in r âu .

— Cum era ? îl în t rebă regele . — A h , r ă s p u n s e Regis , c ine o poale

descrie ? Ea se scaldă vre-o oră , apoî se îmbrăcă şi voia să p lece . Atunci m ă ridicai şi ap rop i idu -mă de ea, ÎI zisei :

— Nu te sper ia , nobilă d o a m n ă , eu n u sun t b r igand , ci u n călător ameţ i t de f rumuseţea nopţ i i , care caută ţ in ta dor inţe lor sale . Ea n u scoase nici o exc lamaţ iune de spa imă sau de m â n i e , dar faţa i se roş i .

— Cine eşti ? în t reba ea, şi m a î îna in te de a t e rmina , îî spuse i c ine sun t .

— Şi apoî , Regis , îl în t rebă regele , aî s t râns-o in bra ţe , aî sărutat-o ? U n d e e trofeul ?

— N ' a m pu tu t să-I i au n i m i c , căc i a r fi fost o c r imă să m ă a t ing de bu­clele eî auri", dar am văzut că ap roape de închee tura mâ ine l are u n semn în formă de stea. Şi a m n u m a i o d o ­r in ţ ă , ca să regăsesc pe fata acestei nop ţ i , căci niciodată . .

Regis se în t re rupse subi t , faţa i se înroş i , căcî pr iv i rea sa se p i ron i a su ­p r a m â n e ! aprodulu i , care şedea n e ­mişca t la picioarele s tăpânului său . Sub manşe ta de dantele răsfrântă se vedea o stea roşie . Ea se acoperi re­pede .

— Regis , eşti distrat , m u r m u r ă re­gele. C u m era f rumoasa ta ? Ţ i -a fost cucer i rea uşoară ?

Regis tăcu u n m o m e n t ; pr iv i rea ÎI a lunecă peste feţele curioase ale celor presenţ î şi pen t ru p r i m a oară fu cu­pr ins de u n deegust faţă de ascul tă­tori i săi şi faţă de el însuş i .

— Gând a m voit s'o sărut , m ' a lo ­vit peste obraz, zise el .

— Aceasta este t o t ? T u , cucer i to-rule îndrâsne ţ , în tâ lneşt i o fală în pă ­dure , vorbeşti cu ea despre l u n ă , laşî să fit bătut şi n u o pedepseş t i , după c u m mer i t ă !

— Aşa este, Sire ! Regele ridică din umer i şi voia să

r ă s p u n d ă ceva. Deodată r ă s u n ă ta re vocea aprodului :

— Minţ i , Regis de la Tour dc Cham-eü ştiu bine şi te acuz îna in ­

tea regelu i , c ă c f f e t a din pădure era sora mea', d-şoara de Rest ival .

S e născu u n J u m u l t . Nici ch ia r pre­zenţa regelu i n u fu destul de puter­nică ca să s u p r i m e i sbucni iea u i m i r e ! gene ra le . Ochi i tu turor se a ţ int i ră a-sup ra a p r o d u l u i , care sta cu faţa a-pr insă şi cu m â n a r idicată spre Regis , care era tăcut .

— Regis, zise regele ezitând, căci în torsă tura pe care o luase afacerea ii e ra nep lăcu tă . Băiatul sta in faţa ta ca un ocrotitor legi t im al surore* sale. Apără - t9 !

Regis zâmbi . — N ' a m atins fata, şi ca s e m n că

o ţ in curată , ii cer fratelui ei m â n a . — N u , zise regele supura t . Dacă

n ' a î păcătui t , n u t rebue să te pocăeşt i ; şi pe sora ta, aprodule , s'o păzeşti ma i b ine acasă, căci o fată care se scaldă noap tea l ângă eărăr i umbla te , este o desfrânată .

Deodată r ă s u n ă un ţipăt despoiat si aprodul căzu leş ina t în bra ţe le lut Re­gis, care-I săr ise in t r ' a ju tor . In cădere , se ridică bereta şi părul t ână ru lu i гаги in bucle până la p ă m â n t .

Regis însă sprijini f rumosul cap pe pieptul său şi z ise :

— Vă cer acum, sire, m â n a a p r o ­dului M. Voaslre.

Şi după ce amuţ i r ă strigatele de u i ­mi re şi admi ra ţ i une , regele zise râ­zând :

— Să fie a ta, păsăra ru ie , care-ai căzut s ingur în c u r s ă ! Şi a c u m , auli­cilor, arătaţ i că aveţ i , ca şi regeie vos­t ru , o i n imă miloasă pen t ru neces i tă­ţile vieţii şi lăsaţi-1 s ingur cu logod­n ica sa.

Zicând acestea, făcu un semn plin de graţie luî Regis şi părăsi apar ta ­mentu l în f runtea celorlal ţ i .

Regis însă so aplecă şi să ru tă bu ­zele palide alo ap rodu lu i . Deodată fata se deşteptă şi-1 îmbră ţ i şa cu ar­doare zâmbind pl ină de fericire, p e , când el îî şoptea cuvinte dulci .

— P e n t r u ce te-ai travestit astfel'.' o în t rebă el .

— Aceasta a fost pent ru ca s;i apar s igur o fală f rumoasă , dc Regis de la Tou r -Ghampagne . ' Dar pen t ru cc nu m'a i sacrificat ?

Retţia luându- î capul in t re mâin'i şi pr iv ind-o în ochii fericire, zise :

— P e n t r u că te ta im'i este tot atât viaţa (a.

ei s trălucituri de

iubesc şi onoarea de scumpă ca şi

pagne ; C. S c u r t a .

Nonile descoperiri la Pompei

O fântână publică, împodobită cu frescuri reprezentând cele dowh vezece divinităţi ale Olympuluî şi preoţi sacrificând zeilor Lari. spre zece

ï.un», 2 Aprilie M A . UNIVERSUL LITERAR No. 14. o . _i

-TD lONB ŞI JULES DE GONCOURT ;

SORA 'FILOMENA TRADUCERE DK

MIHAIL NEGRU

— U R M A R E — 14

— Ah ! b ine a l făcut... B i a t a femee, t a r e m a î e r a nel iniş t i tă . . . n u m a l a-v e a pic de l in iş te şi se t o t zvâ rco l ea In (pat... A c u m a , u i te , eu to t n u te so­cotesc ach i t a t . . . t r ebue s ă te duc i să-l vezi pe b ă r b a t u l de l a No. 12, p r i ­cepi ?... N ' a i s ă fii m a l p lă t i t de câ t aï fost de femeea dc azi., d a r m ă în­da to rez eu să - ţ i plătesc. . . De câ te o r i t e vel duce s ă vezi pe v r e u n a d in bol­nave le mele , a m să s p u n p e n t r u d-ta câ te o r u g ă c i u n e . . . d a r câ te o r u g ă ­c iune lungă . . . Şi-o r u g ă c i u n e dc-a m e a face doi leî, nu-I a ş a , d o m n u l e B a r n i e r ?...

X X I I I

I n l u n a Iul Sep tembr ie , B a r n i e r a-v u u n concediu .

C â n d se ' napo ie , sora-I zise vese lă : - EI, b ine , c r ed că a ï p e t r e c u t în

v a c a n ţ ă , ce zici ?... O ! d a r tc-a l în­grăşa t . . . a ï u n obraz !... a l a v u t ba­r e m v r e m e f r u m o a s ă ?

— Da, pe c ins tea m e a , da. . . A m vâ­n a t ca u n nebun. . . Ş t r e n g a r u l îm i du ­cea geanta . . . a s t a nu- l făcea să se în-covoaie.. . c reş te ş t r engaru l . . . A c u m i-atăta. . . I a r n a a s t a m a m a a r e să-l a d u c ă s ă p e t r e a c ă aci c â t eva zile... o s ă vezi. Ce ' n s e a m n ă s ă fi fost l a a e r c u r a t ?... Mi se p a r e că aci pute. . . Da r , eu s u n t ca m a r i n a r i i c a r i por­nesc d in n o u pe maro. . . ches t ie de două , t r e i zile....

— EI bine, c red c 'a! pe t r ecu t t i m p de-o l u n ă ?

— O, d a !... A m fqst la o nun tă . . . n u n t a u n u l v ă r a l meu.. . o n u n t ă , vezi... A fost î n t r ' o p ă d u r e a socru­lui. . . Am j u c a t opt zile... Ne d u c e a m d i m i n e a ţ a , şi n e n t o r c e a m seara . . . a s ­t a a ţ i n u t c a m câ t a fost de m â n c a r e şi de bău tu r ă . . . I n z iua d in u r m ă , a m făcut, de bucu r i e , u n foc d in bu­toaie .

— Şi a s t a n u te-a făcut şi pe d-ta să doreş t i să t e ' n so r î ?

— Oh ! m i e s ă -mi vie d o r i n ţ a a s t a ! — EI. a l s ă te însori . . . e î n s t a r e a

dun i i t a le , vezi, să te 'nsorî. . . . T r e b u i e să. fie a ş a de bine, —• d u p ă ce de di­m i n e a ţ ă p â n ă s e a r ă a l ' v ă z u t tot lu­c r u r i nep l ăcu t e , o a m e n i c a r i suferă , tot ceaace vede u n med ic — t r e b u i e s ă fie a ş a de b ine c â n d t e ' n to rc l a-casă! Găseş t i ceva care- ţ î ş te rge d i n m i n t e t o a t e l u c r u r i l e acestea. . . u n cămin . . . o femee ca r e s t ă l â n g ă foc

* şi te a ş t ea i ;î... F i i n d c ă d- ta a i ne ­voie, de toa te fericiri le a s t ea , a c a s ă , s ea ra , c â n d te în to rc i de là vizi te. . . Şi copil., a s t a e p e n t r u d-ta... s ă a ï copi l ca r i să facă g ă l ă g i e m a r e şi pe c a r i să-î p u l s e a r a s ă se r o a g e pen­t r u bo lnav i i d-tale. . . .

XXIV

S o r a l ips i î n t r ' o d i m i n e a ţ ă pe nea ­ş t ep t a t e . Câ t eva zile l ipsi d in s a l a •S-ta Thereza , u n d e n u se a r ă t ă de Ioc. De a p r o a p e o l u n ă de zile, to t fusese a u z i t ă m e r e u p l â n g â n d u - s e de d u r e r i de c a p do nesufer i t ; c â n t se î n t o a r s e , e r a pa l i dă ca o femee ca re a p i e rdu t s â n g e ; îşi r e lua servic iu l cu a c c e a ş a r d o a r e , m e r e u vie şi ac ­t ivă; şi p ă r u că şi-a regăs i t dep l ină ­t a t e a şi r e g u l a r i t a t e a s ă n ă t a t e ! de . , Ul tă-dată .

XXV

E r a în a j u n u l A n u l u i Nou, Sora , l u â n d - c u i n t e r n u l g l a s u l ju­

m ă t a t e 'n g l u m ă j u m ă t a t e în ser ios a l u n e i s u r o r i ma i - m a r i ca ro face m o r a l ă u n u l frate a l eî în v â r s t ă de de douzeeï de an î , îl zise :

— E r a i f o a r t e . f r u m o s er î , c â n d a l : p leca t la ceasu r i l e cinei. , şî foar te grăbi t . . .

— M â n e a m în o r a ş . - D a r a c u m de d i m i n e a ţ ă a ï o în­

fă ţ i şa re !... P a r i bolnav. . .

— Nu, nici de cum. . . m ' a m îna­po ia t l â rz iu .

— M'aş p r i n d e că a l pe t r ecu t a s t ă -noapte. . . .

— Oh ! a s t ă - n o a p t e , adică. . . — Sunt. s i g u r că d o m n u l Mal ivoi re

te i a cu el. e

— Malivoire ? Oh !... b ie tul b ă i a t !... — D a r c u m D u m n e z e u poţi face

u n a ca a s t a , s ă pe t rec i o n o a p t e ' n -t reagă . . . Auzi d-ta!. . . C â n d a l putea, s ă d o r m i ? E a ş a de b ine !... Eu de câ t eo r l petrec câ te o n o a p t e vegh ind , t rebuie să-mî reânoese s a c r i f i c i u ! — Eu , d a c ă n ' a r fi c locotu l să s u n e deş t ep ta rea , a ş d o r m i t o a t ă z iua D a c ' a ş fi s t ă p â n ă pe m i n e , ă s t a a r fi p ă c a t u l m e u , lenea . . . D a r bine, , i -aşa de p l ă c u t sâ d a n s e i ? . .

— D a r eu n ' a m fost l a bal.. . — Ah ! a t u n c î ş t iu b ine ce-aï fă­

cut . . . Aï r ă m a s s ă fumezi î n t r ' o oda ie u n d e f uma ţ i toţi.. . As ta face foar te rău . . . Şi apoî a ţ i j u c a t că r ţ i , nu- î a ş a ?... şi î ncă pe b a n i , s u n t s igură . . .

O ! a s t a e r ă u ! în loc s ă te culci de v r e m e !... Nu, eu n u glumsc. . . Ma­m a d-tale ţ i -a r s p u n e tot ca mine. . .

— D a r ce-I a s t a ? î n t r e b ă B a r n i e r , pe ca r e convorb i rea îl î n cu rca , lovind cu (piciorul u n pache t c a r e şedea jos s u b m a s a s u r o r i i .

— Te rog fii b u n şi n u m a i lovi cu p ic ioru l în ele... că m i le sparg i . . . sun t d a r u r i l e mele. . . . Şi se opri . — AI voi s ă şt i i ce e în pache t , nu-I a ş a ?... De geaba , s u n t înveli te, şi n ' a î să vezi n i m i c ! D a r i a c ă n u v r e a u s ă te fac s ă te super i . . . C â n d e r a m mică , a m fost d u s ă la Copilul I su s , l a u n An Nou, să v ă d pe o fetiţă. P e toa te pă -t u ţ u r i l e copiilor, şt i i ce e r a ?... Tot­d e a u n a rai-am a d u s a m i n t e de ele... E r a u j u c ă r i i şi n i ş te b o m b o a n e c a r î n u fac r ă u , b o m b o a n e do gumă. . . T o a t e a s t e a n i s 'a spus că a u fost t r i m i s e de o p r i n ţ e s ă . Şi e r a a ş a de f rumos !.... Copiii ă ş t i a bo lnav i , gal­ben i de tot, c a r i e r a u ferici ţ i . . . Să-î fi văzu t c u m j u c a u în pa t !... E î b ine , f i indcă a r i n u se face n imic î n z iua de Anu l N o u p e n t r u bo lnave le mele , toţ i copiii ca r i vor ven i m â i n e să va­d ă pe v r e u n a d in ele, vor avea câ te o j u c ă r i e şi câ te u n corne t de bom­boane . . . Ca l a Copi lul I sus . . . Şi-ai să vezi d a c ă l u c r u l a ce s t a n ' a r e s ă facă m a î m u l t ă p l ăce re m a m e l o r de câ t copii lor

XXVI

— E r a m p a t r u . . . eu, D u b e r t r a n d , Noël şi a m a n t a lu i . . . E foar te d ră ­g u ţ ă a m a n t a lu i Noë. . .

Aşa vo rbea •. Mal ivoi re , a p r i n z â n -dii-şî l u m â n a r e a l a becul de gaz . d in s a l a de g a r d ă , că t r e B a r n i e r , c a r e v e g h i a i n sa lă , sp r i j i n i t cu coate le pe m a s ă , cu f run tea ' n a m â n d o u ă : m â i ­nile, cu ochi î î n t r ' o ca r t e de m e d i ­c ină . •

— O !... a fost foar te vesel... î n g r i ­j i t o ru l vi i lor a a v u t g r i j e de noî . . . . şt i i , l ' a m a v u t aci... î n j servic iu l , l u i Noël... ne-a a d u s n i ş te vin... n i ş te v în ca l a c r i m a , n u altceva. . . . ;

1

Şi Mal ivoi re se a şeză pe m a s ă , ţ i -n â n d u - ş î în m â n ă l u m â n a r e a a p r i n ­să . ; . • .. -

— Da, a d a o g ă el, e foar te d r ă g u ­ţă a m a n t a lu i Noël. . . . ;,

,— D a r ce m ă pr iveş te pe m i n e ? în­t r e b ă B a r n i e r . ..

— <Vreî să- ţ î s p u n ce-am a v u t l a m a s ă ? . . . Ineh ipueş te - ţ î . . . . a j u n g e m , n u m a i s u n t locurî . . . N e T a . ,pus să m â n c ă m în o d a i a r e s t a u r a t o r u l u i . . . I n fund . e r a c o r o a n a eî de. m i r e a s ă , p u s ă sub st iclă. . . Ne c a m , . î n c u r c a , ş t i i , c o r o a n a a s t a c a r e ş e d e a l â n g ă nor şi la ca re he u i t a m d i n c â n d î n când . . . . L a u r m ă a m făcu t o s a l a t ă din ea. . . . d rep t e că s a l a t a n u e r a b u n ă . . . E r a şi E m m a . . . M'a î n t r e b a t

d e ti i ie. . . . A h ! a s c u l t ă , B a r n i e r şrtiî c ă é l u c r u de mi r a r e ' ? -

— Ce e de m i r a r e ? . — Nic ioda t ă n u t e - a m ş t iu t v r e u n u

d i n noî să a l o amantă. . ' , o , a d e v ă r a ­t ă aman tă . ; . N u m e ş t e 1 l u c r u l a ce s t a c u m vrei... N i m e n i h u te-a v ă z u t p ă s -s t r â n d l â n g ă - t i n e ' o femee m a î m u l t de douăsprezece ceasur i . . . : • .

— EI b ine ! d o u ă s p r e z e c e . c e a s u r i d in p a r t e a u n e i femei, găseş t i că nu-I des tu l ?

Şi Ba rn i e r , î n v â r t i n d u - ş l s c a u n u l şi a şezându-se c ă l a r e pe ei, a d a o g ă , î n t i n z â n d m â n a sp re o p i p ă u i t a t a pc m a s ă :

— Malivoire , îm i facî rău. . . AI idei g reş i te a s u p r a ' , a m a n t e l o r . . T u şt i i c u m în ţe legeau b ă t r â n i i noş t r i ches­t i u n e a acea s t a? . . . O în ţ e l egeau m a t b ine ca t ine . D u p ă ce m u n c e a u o lu­n ă înche ia tă , p u n â n d să li se a d u c ă r n â n c a r e ' n amf i t e a t ru , ea s ă n u p ia r ­d ă v remea , d u p ă 1 ce l u c r a u zi şi n o a p ­te , l u c r a u , şt i i , p â n ă c â n d făceau pă­d u c h i în ghe te f ă ră s ă bage de sea­mă.. . D u p ă ce l u c r a u a şa , sp re a. se drege , t ă b ă r a u în P a r i s ca n i ş t e l u p i în vreo p a r t e u n d e g ă s e a u vin, m â n ­c a r e şi femei..."Şi p o p a s u l ţ i n e a ' t r e î -

• zeci şi şease de c e a s u r i . "O pe t rece re do m a r i n a r i ! As ta e r a şcoa la vechie, şcoa la l u b B i c h a t şi ă lo ra , d o m n i bi­n i ş o r a l că tu i ţ i , o a m e n i m â n d r i c a r i n u b e a u a p ă de Seltz... şi şcoa la as­ta , s c u m p u l m e u , e şcoa la cea b u n ă !

— EÏ bine , eu, eu a m să - ţ i sus ţ in . . . v r e a u s ă s p u n o prostie. . . d a r e ade ­văra t . . . eu s u s ţ i n că n u s u n t o a m e n i c a r i să a ibă m a î m u l t ca no î nevo ia de a p u n e in iub i r e a l t ceva decâ t ce­ea ce spu i tu.. . a l t ceva decât pofta... Da, spusele mele a u o în fă ţ i ş a r e de pa radoxa . . . o r i c â t pofteşti. . . d a r pen­t r u no), femeea n u t r e b u e nicî de-c u m su fie aşa . . . P e n t r u noî e ceea ce e î m p r e j u r u l femeeî. . . f ior i tur i le s u n t p e n t r u noi . . . Rochia . . . i luziile, toa te f leacur i le a s t e a a u sor ţ i să ne S tăpânească . . . f i indcă s t a r e a n o a s ­t ră , î n d r ă c i t de m a t e r i a l i s t ă şi nici de c u m poet ică, s t a r e a n o a s t r ă în-g a d u e u n m a r e fond de vise de în­jgheba t .

— Ascul tă , Malivoire,, a s t ă sea r i î eşt i p la ton ic ca u n o m beat. . .

— Eti, n ic idecum.. . E u îţi spun. . . — î m i s p u i l u c r u r i p ros teş t i ! zise

B a r n i e r , cu u n t o n de n e r ă b d a r e . Şi, însuf le ţ indu-se , a d a o g ă : — D a c ă mi -a ï s p u n e că d u p ă cele

ce vedem, s i m ţ i m nevo ia de iub i u n corp t â n ă r şi f raged de tot , o c rea­t u r ă în ca r e .viaţa s t r ă luceş te , s ă n ă ­t a t e a r a d i a z ă din c a p p â n ă 'n picioa­re , u n corp î n a i n t e a c ă r u i a a m i n t i ­r e a ochi lor s ă u i t e boa la , b ă t r â n e ţ e a , in f i rmi tă ţ i l e , o femee c a r e s ă fie o s f idare p e n t r u m o a r t e , o c a r n e c a r e s ă te u m p l e de d o r i n ţ a de a o m u ş c a c u m m u ş t î u n f ruct f rumos , o piele de s u b c a r e s â n g e l e s ă ţ â ş n e a s c ă s u b î n ţ e p ă t u r a u n u l ac .

B a r n i e r se opr i . P r i v i u n m o m e n t în gol, pe m a s ă , sticlele goale, c a r a ­fele, j u m ă t ă ţ i l e de farfur ie de por ţe ­l a n gros , fa r fur ioare le p l ine cu m u ­c u r i de ţ i g ă r i ch ib r i tu r i l e a r u n ç a -te 'n b a i a de pic ioare , cuţ i te le a r u n ­ca te pe şervete , f a r fu r i a cu z a h ă r p i sa t , pipele de ipumânt r i s ip i te ici şi colo ; apo i r i d i c â n d u - ş î p r i v i r e a s p r e Mal ivore , zise :

— T u crezî că eu n u iubesc, n u ?.. Nu-î a ş a ?.. T u crezî că eu n ' a m iu­bi t n i c i o d a t ă ?...

I n c l ipa a c e a s t a u ş a cu g e a m u r î a să l i i de g a r d ă se deschise . I n t r ă u n o m cu ba rb i şon şi c a r e p u r t a o b l u z ă s t r â n s ă pe ta l ie de u n co rdon . Avea ch ipu l n e p ă s ă t o r , c inic şi gă l ­beji t a l in f i rmier i lo r . Cu a m â n d o u ă m â i n i l e ' n b u z u n a r u l .panta loni lor , el îî s p u s e lu î B a r n i e r , l e g ă n â n d u - s e pe p ic ioare .

— P e n t r u No. 9 d in s a l a Sf. Pau l . . . Ş t i ţ i , ace la cu c a r e a ţ i a v u t a t â t a de l u c r u azî d iminea ţă . . . Ci-că se 'năbuşe . . . şi asta-1 s u p ă r ă .

XXVII

— E s p ă i m â n t ă t o r ! îî s p u n e a în­t r 'o zi F i l o m é n a l u i B a r n i e r , n u pot s c ă p a de m i g r e n e l e a s t e a s u p ă r ă t o a ­re... Azi a m o d u r e r e de cap !... că nic î n u m a î v ă d bine.. . N ' a î ceva îm­p o t r i v a m i g r e n e i ?

— L u c r u m a r e n u p r e a а т . . . ! \ Г а т n imic . Àh ! b a da. ' . poa t e că a r e să - ţ l

. facă şi d- tale b ine . Barnier, , p u s e pe o fa ţă de g a r d ă

s ă aducă* .o', ceaşca "de "cafea n e a g r ă şi l u â n d u n ' f lacon ' de laudanum, zise : • " ' \ . "

— I a t ă , ami să- ţ î t o r n c inc î sprzece p i c ă t u r i de laudanum î n t r ' o ceaşcă de cafea.... Asta-I l eacu l m e u .

— Cincisprezece p i c ă t u r i ! zise so-' r a s p ă i m â n t a t ă .

— ' E u ' a ş - l u a ' ş i pa t ruzec i . . . d a r ia­că, dumi ta le - ţ î p u n n u m a i zece. _ Şi l ă s ă s ă cadă , u n a câ te u n a , cele zece p i c ă t u r i d in fiolă, apo ï a d a o g ă :

-— Astea s u n t c o n t r a r i i , ca r î , l u p -t â n d u - s c î n t r e ele, fac . . . I n t r e no i r ă m â n â n d vorba , î ţî voiu s p u n e că n u ş t iu ce fac ; ceea e s i g u r î n s ă e fap tu l că fac să- ţ î t r e a c ă o n e v r a l ­gie de p a r ' c ă ţ i - a r lua -o cu m a n a . . . O să c a m a ï de l u c r u p â n ă c â n d veî a d o r m i , şi a t â t a e tot... a c u m a bea , şi m â i n e să -mî s p u i c u m î ţ i m a î e...

D u p ă o î n g h i ţ i t u r ă , so r a se opr i şi-î zise g l u m i n d :

— N ă d ă j d u e s c că a l s ă vil m â i n e d i m i n e a ţ ă să vezi d a c ă n u c u i n v a m ' a m otrăvit . . . .

— M â i n e ? cu n e p u t i n ţ ă , maică . . . O ş t e rg ipentru d o u ă zile l a u n p r i e ­ten l a ţară . . . Mi-a sc r i s că s u n t o su ­meden i e de r a ţ e să lba t i ce pe l a el._ Vezî că n u m ă ne l in i ş t e ş t i m u l t .

XXVII I

Obosea la zileî, de obiceiu, o a r u n c a pe s o r ă în o d i h n a nop ţ i i cu t o t u l sfă­r â m a t ă şi ca m o a r t ă ; şi t r e b u i a s ă lup te şi s ă se ' m p o t r i v e a s c ă s o m ­n u l u i , ca să-şî p o a t ă s fâ rş i r u g ă ­c iuni le în t o a t e ser i le .

I n s e a r a aceea, obosea la şi n o a p t e a o ţ i n u r ă deş teap tă , c a ' n t r ' u n fel de f r igur i .

Ore în t r eg i , pe c a r i le auz i s u n â n d d in sfert în sfert de ceas , le pe t r ecu î n t o r c â n d u - s e în a ş t e r n u t u r i l e c a r i o n ă b u ş e a u , c ă u t â n d în f iecare cli­pă , în aces t p a t ca r e o a r d e a , l o c u r i rec î s p r e a-şî î n t i n d e m e m b r e l e s a ü sp re a-î p u n e ob razu l .

S o m n u l ace s t a pe j u m ă t a t e fu t ă ­ia t de z g u d u i r i n e a ş t e p t a t e c a r î p r e ­lungesc în corp, p â n ă la c a p ă t u l pi­c ioare lor , i rmoresiunea u n e i c ăde r i .

Şi s o m n u l s ă u l u p t ă cu aces te vise ca r î s u n t ch inu l c i u d a t al femei lor c a r î t r ă e s c în c a s t i t a t e a m â n ă s t i r e î .

Se g ă s e a în spa ţ iu u n d e t o tu l e r a l u m i n ă , f ă r ă ca ceva să-I fi a p ă r u t . ^ p r iv i r i i m a î l ă m u r i t de câ t î n de-s e m n u r i l e u n e i ogl inzi g r a v a t e î n ca­re l u m â n ă r i l c - ş î î nc ruc i ş ează s t r ă l u ­ciri le.

L u m i n a a c e a s t a s e m ă n a u n o r lu­m i n i c a r î s e ' n v â r t e a u î n n o r i . s e m ă ­n a cu s t r ă l u c i r e a u n e i veri s y b o ţ e s ă t u r ă de voal a l Fec ioare i ,

î n a i n t e a eî se d e s c h i d e a u î n t i n d e r i n u d e : se p ă r e a că n u s u n t acolo n ic î b ă r b a ţ i , nicî femei, n ic i a n i m a l e ; ş i cu t o a t e aces t ea n u . e r a u n ic i t r i s t e , n ic î goale , n ic i pus t i i . V i a ţ a e r a p r e t u t i n d e n i , c u m e î n t r ' o r a z ă de soa re , c o v â r ş i t o a r e şi n e v ă z u t ă .

Ceea ce a u z e a acolo, e r a t ă c e r e a amiez i i u n e i zile f rumoase , zgomo­tu l v â n t u l u i c a r e tace , a l . p ă m â n t u ­lu i c a r e se od ihneş te , a l ierbi i c a r e d o a r m e , a l p a s ă r i l e r c a r i z b o a r ă fă­r ă s ă cân t e , o melod ie ca r e n u e r a de câ t u n m u r m u r şi u n suf lu .

Ceea ce r e s p i r a ea acolo e r a o a-diere ca r e s c u t u r a o r o u ă , ceva ase ­m ă n ă t o r cu p u l b e r e a u m e d ă c a r e se r u p e d i n t r ' u n joc dc a p ă .

To t felul de sensa ţ i î n edes lu ş i t e şi dulc i îî v e n e a u d in s t r ă luc i r i l e şi a r ­moni i l e a s c u n s e , d in m i r a g i i l e şi e-cour i le c a r î se l e g ă n a u , î n t r ' u n n o r mola tec , v isu l a e r i a n al s i m ţ u r i l o r a d o r m i t e .

A se citi urmarea iu „Veselia"' cart va apare Joia vi itoare.

6. — Na. 14. UNIVERSUL LITERAR Luni, 2 Aprilie, 1912.

iVw es/e cft'pa rarei âmoxrsàt

V « < й it&seitoare de'^imß'e, \d~ecdt aceea-a revederii

dtUpà-o 'ndetungă despărţire.

O mângâioasă 'nfiorare „ í n í o a í e fiarele pătrunde

şi tremuri ca un brâu de apă, când vântu-i suflă peste unde.

In clocot sângele se 'nalţă şi-ţi vmneneşte-obrajiî-a.prînş\, şi itroipi de lacrima fericite

*'й simţi picând din ochii 'пѵіщг.

Şi neprielnica uimire te face paf că să nu erezi că ai în faţa ta icoana pe care-ai căutat s'o ѵш !

E-aşa, precum un mori dm groapa s'a)' reîntoarce l® cămin — zădărnicind prin rt'uviere ptêterea tristului destin f

O negrăit de dulce vraje pătrunde tennie firea ta; o toană de copilărie de-a zèegui, de-a aiintá.

Pe cât părea de tristă viaţa în orele de nostalgii, când iß plângeai singurătatea pe scrumul dragostei d'intîi,—

Pe-atâf de bine 'ţi pare-aeuma că din ruini a răsărit mai mândră cum n'a fost vreo­

dată icoana care tè-a iubit!

O lume 'ntreagà de iluzii în gându-ţi rătăcit tresare când gura-i plină de zâmbite ţi-a dat întâia sărutare.

Trecutul tot îl uiţi. De-amma e lumea iar a ia, şi-ţî plac guriţele ; cât ele, toate comorile Crâeştî nu fac !

Eri blestemai ursita vieţii fi te gândeai la moarte, poate,— azi, hăzueşşti o veşnicie la sânul bïéndeï adorate.

Din ce-a fost eft, nu mai rămâne nici umbră, tot s'a risipit — ce-ţi pasă af~o sâ fie mâine ?—• azi, eşti atât de fericit L.

Şi fericirea mea e dulce şi nu e chip să mi-o arat — Cu farmecul zâ'mèmi tale — ca zeii, din nectar—mă ymbât !

Mă lasă dar s-ä uit necazul mtâtor vremf de despărţiri la sâmtl tău cart mă 'mbie eu mzätmre ispitiri ! Craiôïa. I». L i ş t e a v ă .

g

С Н А Т Е Л и В Д М А Л І Г »

R Ê _ N Ê — Urmare y» sfârâit —

N u ş t î u ce î m ï r eze rvă ce ru! , ş i d a c ă a voit să m ă în ş t i i n ţ eze că fur­tun i l e vor î n t o v ă r ă ş i p r e t u t i n d e n i paşi i mei . O r d i n u l e r a d a t p e n t r u p l eca rea f lotei , de j a m a i m u l t e vase e r a u g a i a die p l e c a r e l a a p u é u l soa­relui;, m ă h o t ă r a ! s ă trec u l t i m a n o a p t e pe u s c a t , s p r e a - m l s e r i scri­s o a r e a de adio s a r e ! mele . S p r e mie ­zul nopţe l , pc c â n d e r a m o c u p a t c u aoeas ta , şi pe c â n d u d a m h â r t i a c u l ac r imi , s g o m o t u l v â n t u l u i ven i pâ­n ă la u r e c h i l e mele. Ascu l t şi In mi ­j locu l fu r tune i , d i s t ing lov i tu r i l e do tun, da a l a r m ă , a m e s t e c â n d u - s e cu sunete le c lopotu lu i m ă n ă s t i r e i . A-l e r g pe ţ ă r m , unde t o t a l e r a p u s t i u şi u n d e n u s e a u z e a dé c â t m u g e t u l va lur i lo r . Mă a r e p e o s t â n c ă . De o p a r t e se î n t i n d v a l u r i l e sc l ip ind, do ceala l tă z idur i le î n t u n e c o a s e a le m ă ­năs t i r e ! , ca r ! зе p i e rd în ctepăiV.<ari\ O s l a b ă l u m i n ă a p a r e la fe res t ru ica

c u g r a t i i . E r a i t u oa re , o Amél ie c a r e , î n g e n u c b i a t ă î n f a ţ a crucif ixu­l u i r u g a i p o Z e u i f u r t u n i l o r de a « r a ţ a p e n e n o r o c i t u l t ă u f ra te ? F u r ­t u n a p e m a r e a î n t i n s ă , l i n i ş t e a î n r e t r a g e r e a ta , o a m e n i i sdrofeiţî de afânei , l a poa l e l e az i lu lu i p e c a r e n i m i c na-1 p o a t e t u r b u r a ; in f in i tu l de pa ii t ea c e a l a l t ă a z i d u l u i u n e i ce­l u l e ; f e l ina re le agi tat© d e pe vase , Ta­rai i m o b ű a l m ă n ă s t i r e ! ; n e s i g u r a n ­ţ a des t ine lor n a v i g a t o r u l u i , v e s t a l a c u n o s c â n d î n t r ' o s i n g u r ă z! toa te zi­lele v i i toare a l e v ie ţe i e i ; йе а Ш p a r ­te, u n suflet ca a l tău, o Amélie, f u r t u n o s ca o c e a n u l ; u n n a u f r a g i u m a i g r o z a v c a ace la a l m a r i n a r u l u i : tot aces t t a b l o u este a d â n c g r a v a t în m e m o r i a m e a .

S o a r e a l aces tu i n o ü s o a r e , a c u m m a r t o r a i l a c r i m i l o r m e l e , .ecou a l ţ ă r m u l u i , a m e r i c a n ca r e r e p e t ă ac-> centele lu i René a d o u a zi d u p ă a-ceasuă n o a p t e î ng roz i t oa r e sp r i j in i t po p u n t e a v a s u l u i m e u , v ă z u i depă r -t â n d u - s e p e n t r u t o t d e a u n a p ă m â n ­t u l m e u n a t a l i P r i v i i m u l t t i m p p e c o a s t ă u l t imele l e g ă n ă r i a l e a r b o r i ­l o r ţ ă r e î m e l e ş i a c o p e r i ş u r i l e m ă ­n ă s t i r e ! c a r i d i s p ă r e a u l a orizonw.

D u p ă ce R e n é î ş i t e r m i n ă de po­ves t i t i s t o r i a s coase d i n s â n u l s ă u o h â r t i e şi o d ă d u b ă t r â n u l u i Souë l , a-pof a r u n e â n d u - s e î n b r a ţ e l e l u i C h a c t s ş i r e f fnându-ş l su sp ine l e , dă­d u t i m p m i s i o n a r u l u i de a" ceti sc r i ­s o a r e a p e c a r e i-o d ă d u s e .

E r a de l a s t a r i ţ ă . . . . E a c o p r i n d e a poves t i r ea u l t ime lo r m o m e n t e a l e so­ré i Amel ia a mise r i co rd ie i , m o a r t ă viciittma ze lu lu i şi c a r i t a t e ! aale , în­g r i j i n d tovarăşe le s a l e a t i n se de o b o a l ă , con t ag ioa să . T o a t e că lugă r i ţ e l e e r a u de neconso l a t ş i c o n s i d e r a u pe Amel ia ca pe o s fân tă . S u p e r i o a r a a-d ă o g a că„ de treizeci de a n i , de c â n d e în f run tea ace le i case , n u m a i vă­zuse c ă l u g ă r i ţ ă de u n c a r a c t e r a t â t de b l â n d şi egal , n i c i c a r e s ă fie m a r m u l ţ u m i t ă de a fl p ă r ă s i t n e c a ­zur i le l ume i .

Chacrtas s t r â n g e a pe R e n é î n b r a ­t e ; b ă t r â n u l p l â n g e a . „ C o p i l u l m e u , zise el f iu lu i s ă u , a ş i v r e a c a t a t ă l

. At tb ty s ă fie ac i ; e l scotea, d i n fun­d u l i n ime i s a t e n u ş t iu c e fel de pace c a r e , deşi l in i ş t ea fu r tu r i l e , nui p ă ­r e a a fi s t r ă i n d e e le ; e r a І ш і а î n ­t r 'o n o a p t e f u r t u n o a s ă : n o u r i i r ă t ă ­c ind n u po t s'o ia î n d r u m u l lor ; cu-r*i<ă şi i n a l t e r a b i l ă , e a î n a i n t e a z ă li­n i ş t i t ă d e a s u p r a lor . V a i ? p e n t r u m i n e , to t m ă t u r b u r ă ş i m ă tâ ­r ă ş t e " ?

P u n ă a t u n c i t a t ă l Souël , f ă r ă a s c o a t e ІІП c u v â n t , a s c u l t a s e se r ios poves t i rea l u i René . Avea In a s c u n s o- i n i m ă c o m p ă t i m i t o a r e d a r făcea s ă p a r ă de u n c a r a c t e r neflexibil ; s t a r e a su f le teasca a S a ş e m u l u L îl făcu s ă r u p ă t ăce rea .

„Nimic , zise e l f r a t e l u i Ameliel , n i m i c n u m e r i t ă , í n a c e a s t ă i s tor ie , m i l a ce v i se a r a t ă a îcL V ă d pe u n t â n ă r î n c ă p ă ţ â n a t d e h i m e r e , c ă r u i a , n i m i c nur i p l a c e şi c a r e se a u s t r a g e d e la s a r c i n e l e soc ie ta te ! penűíru a se d e d a I a v i s ă r i іпиЩе. Domnule» n u eş t i u n o m s u p e r i o r p e n t r u că vezi . l u m e a s u b u n a spec t od tos . N a u-r ă ş t l оаиьепіі ş t v i a ţ a d e cât. p e n t r u că n u vezi des tu l d e d e p a r t e ,

In t inde - ţ î p r i v i r e a m a i d e p a r t e şi vei fi c u r â n d c o n v i n s eă t o a t e aces te : rele d e c a r i te p l â n g i n u s u n t (te e â t :

n i ş t e n i m i c u r i . D a r c e r u ş i n e s ă n u po ţ i s ă t e g â n d e ş t i l a s i n g u r a a d e - . v ă r a t a n e n o r o c i r e a vie ţe î t a l e f ă r ă -a fi si l i t s ă roşeş t i ! T o a t ă c u r ă ţ e n i a , «oată v i r t u t ea , t o a t ă r e l ig lunea , toa- -t e co roane le une i sf inte a b i a fac to­le rab i l e s i m p l a idee a t r i s t e ţ e ! ta le . S o r a t a ş i -a i spăş i t g r e ş a l a ; da r , da­că t r ebue să - ţ î s p u n a c u m g â n d u l . m e ü , m ă t e m că, p r i n t r ' o j u s t i ţ i e g rozavă , o ctes-Sămuire eş i t ă d i n s â - . n u l m o r m â n t u l u i , s â n u - ţ l fl t u r b u ­r a t su f l e tu l l a r â n d u l s ă u . Ce faci m f u n d u l p ă d u r i l o r mtde- ţ l c o n s u m i zi­lele, n e g K j a n d u - ţ î t o a t e d a t o r i i l e ? Sf in ţ i , î m i vei zice, s ' â u î n m o r m â n ­t a t în p u s t i u r i . E î e r a u aco io cu la­c r i m i l e lor şi î n t r e b u i n ţ a u p e n t r u siMnererp.i Dasiuniltxr l o r t i m p u l De '.

c a r i î l pierzi p o a t e s p r e a a ţ â ţ a pa ale ta le . T â n ă r î n g â m f a t c a r e a i c r e ­z u t c ă e m u l poa t e s ă - ş l a j u n g ă l u t î n s ă ş i !

S i r -gu ră t a t ea e r e a a c e l u i c a r e n a t r ă e ş t e cu D u m n e z e u ; ea îndoeş t a p u t e r e a su f l e tu lu i ş i î n aee l a ş i t i m p îi s coa t e o r i ce obiect de exenciţiu.

Ori cine a p r i m i t for ţe , t r e b u e s ă i e consacre s e m e n i l o r s ă i ; dacă. le l a s ă nefo los i toare , el aste m a i î n t â i pedeps i t d e u n c h i n ascuns» ş i , m a i c u r â n d s a u m a i t â r z i u Caru l î i t r i ­m e t » o p e d e a p s ă g r o a z n i c ă " .

T u r b u r a t de aces te vo rbe , R e n e î ş t r i d i c ă c a p u l umilit! d i n s â n u l l u i C h a e t a s .

SaşemuJ o rb î n c e p u s ă s u r â d ă ; ş i aces t s u r â s a l buzelor , c a r e n u m a l e r a In l e g ă t u r ă cu aoel a l o-ch i lo r , a v e a ceva m i s t e r i o s ş l ceresc . „ F i u l m e u , zise b ă t r â n u l a m a n t a l l u i A ta l a , n e vorbeş t i a s p r u ; el co-r i je şi p e b ă t r â n ş i p e t â n ă r , ş l a r e d rep t a t e . Da , t r e b u e s ă t e lepezi de a c e a s t ă v i a ţ ă e x t r a o r d i n a r ă c a r e n u ѳ d e c â t p l i n ă d e gr i j i ; n u e fericire d e câ t pe că i l e c o m u n e .

„ î n t r ' o zi Meşasebe , î n c ă a p r o a p e d e i svo ro l s ă u , a v u d e s t u l e c e a fi n u m a i u n l i m p e d e r â u s o r . E l ce ru zăpez i m a n i i l o r , p M fu r tun i l o r ; e l t r e c u p e s t e m a l u r i l e l u î p e c a r i le face t r i s t e . M â n d r u l r â u s e m â n d r i m a i î n t â i d e pu te re l u î ; d a r v ă z â n d c * to t devenea p u s t i u î n d r u m u l s ă u , e ă ' c u r g e a p ă r ă s i * î n s i n g u r ă t a t e , c ă apele-f e r a ü t u l b u r e , el r e g r e t a u -m u a - î a lb ie s ă p a t e de n a t u r ă , p ă s ă ­r i le , florile, a rbo r i i şi r â u ş o a r e l e , a l t ă d a t ă m o d e ş t i t o v a r ă ş i a l c u r s u ­l u i s ău l iniş t i t" .

C h a e t a s î n c e t ă d e a vorbi ş i s e a u z i g l a s u l u n u i f i aming , ca re , re­t r a s î n s tu fu l Meşasebu lu l , p reves­tea f u r t u n ă pe l a mi j locu l zilei.

Cel t re i p r i e t e n ! l u a r ă d r u m u l sp re colibele lor : René m e r g e a t ă ­c â n d î n t r e m i s i o n a r c a r e se r u g a l u t D u m n e z e u ş i S a ş e m u l o r b c a r e î ş i c ă u t a d r u m u l . Se zice că, î n d e m n a t d e cei dof b ă t r â n i , se r e î n t o a r s e l a so ţ i a sa , d a r f ă r ă a-şi g ă s i fericirea, p ier i p u ţ i n t i m p d u p ă aceea c u Chae­t a s şi b ă t r â n u l Souel , î n m a s a c r u l F r a n c e z i l o r ş i Natcez i lor î n Louisia­n a . Ş i a s t ăz i se a r a t ă î n c ă o atiâncă u n d e s e ducea să s t e a l a a p u s u l soa­r e lu i .

6 a s t o . i i T o u s s a i n t «

Convorbiri ştiinţifice

Minuni din ѵгетііѳ noastre U n g e r m a n , Karl Kral l d in Elber ­

feld, a publicat zilele t r ecu te o scr iere in t i tula tă «Animalele care cugetă» , şi cele publ icate în această carte s u n t m e n i t e s ă producă o vie discuţie în l u m e a ştiinţifică. Cititorii ş î -adue poa te a m i n t e eu a c u m câft-va au î , d. von Osten, azi decedat , î nvă ţa se pe u n cal sâ ci tească, să scr ie , sa socotească şi s â deosebească culor i le . Mult t i m p , Învă ţa ţ i i n u vo iau sâ examineze pe «Mana cel deştept», cSei aşa se n u ­m e a ca lu l . In siarşi t , e x a m i n â n d u - l şi r ă m â n â n d Încremeni t ! de ceea c e poa te să facă u n cal, au căutat o expl ica re ş i a u încheia t u n proces verba l , in ca re d u p ă ce a ră tau tot ee şt ie calul să faeâ, e e n d u d e a u eâ s t ăpânu l său ît v i n e in ajutor p r in diferite ges tur i . Von Osten n u se descura jă însă şi î m p r e u n a cu Kra l l r e î n c e p u exper i en ­ţe le . Ba c e v a m a l mul t , î nvă ţ ă p e H a n s să r ă s p u n d ă la înt rebăr i cu o m a s c ă - p e faţă. Vön Osten m u r i şi Kral l c u m p ă r ă doui m â n j i n u m i ţ i Mo­h a m e d şt Zarif şi se apucă de dresa­rea lor . Caii aü învă ţa t foarte repede l ec ţhmi le , azi e t ş t iu să facă fele pa ­t r a ope ra ţ i un i , ext rager i de rădăcini pă t ra te , r id icăr i la pă t ra t , desleagă e-cuaţ i l cu o s ingu ră necunoscu tă , cu­n o s c u n vocabular Înt ins de cuv in t e g e r m a n e , mu l t e cuvin te f ranceze şi l a t ine , şi citese, conjugă şi se e x p r i m ă în fraze g e r m a n e .

Răspunsur i l e le dau pr in lovituri de potcoave, şi În t rebu in ţam! şt piciorul drept .şi-cel .s tâng. Când iiu poL-să

râapoadi, sau dau din cap, saù sila-Ьмеве. . . eu picioarele : nu. , Bine înţeles, aeasţe шсгші ne par basme, inveutiiml bone peoöra a dis­tra pe cititori naivi, dar Invitaţii de seamă le iau In serios şi le studiază şi revista berlinezä «Himmel und Erde», după care i a u aceste amănunte, discuta chestiunea cu toată seriosita-tea. Ceea ce arată că aceşti cai cu­getă, e faptul că fac şi el greşeli, cum face orï-care elev ce începe să înveţe. De pildă, Krall intre aba. pe cel dou! cai, după ce Ie arată o cârpă roşie :

— Ce cuioaire ara? Zarif spune : «Nu», adică DU ştiu.

Mohamed spune : «roşie*. Şi Krall în­treabă iar pe Zarif iar acesta a prins cuvântul şi-1 silabiseşte şi el.

Le arată desenul unui cal şi îî în­treabă ce -săd, Mohamed ш ştie, dar Zarif răspunde : pfert (cu t in loc de d).

Mohamed e întrebat ce trebue sâ facă ea să vorbească ?— «Sâ deschizi gura», fu răspunsul.—«De ce nu des­chizi atunci gura ?« — «Weil ig kein stime hbe» (fiind că nu am glas). Ig în loc de ich, hbe în loc de habe.

OdafS le arată pe o fotă şi-I întreabă : — Cine e acolo? — Fată. — De unde ştii c i e fata? Ce nu

are pe faţă ? — Mustaţa. Ceva mai inutt. Când se plictisesc,

cel doui cal spun neted silabisind : — Vreau Ы grajd. Odată spune unuia din el : — Când faci o socoteală, să te gân­

deşti întâi. Peste eâteva secunde îl întreabă : — Ce fad ? — Mă gândesc. Dacă. aceste experienţe ar fi lipsite

de orl-ce vicleşug, atunci ar însemna sâ schimbăm mult relaţiunil© noastre cu mamiferele mal de seamă. Va în-eepe de sigur iar o polemică, dar lu­crul cel mal 'bun àr fi să se supună cel doui cal unul examen minuţios.

Vic to r А в е а п в . »

Ş t i r i ş i f a p t e După cum cititorii n o ş t r i a& văzul.

U n i v e r s u l a publicat in ultimul său număr dinainte de Paşti o admirabi­lă nuvelă a distinsului nostru pro­zator d. Mihail Sadoveanu.

U n i v e r s u l a izbmtil sä obţie colabo­rarea permanentă a d-tul Saêama-п н , lucru de care c i t i to r i i noştri nu au de cât a fi тиЦитЦъ.

î n u r m a r a p o r t u l u i d- lui Al . Vla-huţă, C a s a şeoa te to r a c u m p ă r a t pen­t r u bibl ioteci le şcoa le lo r s e c u n d a r e câte 50 e x e m p l a r e d i n c ă r ţ i l e in t i tu ­l a t e Tipografiile din României de la ШІ pânu ästest de Gr. C r e ţ u ş i Ti-pogrifiüe, J ( t t eg r« iü ie ,Ubräriäe si Leaatevül« de сйі& din Bârlad de e-conom. I . A n t o n i m e ! ş i Gr. Creţu, p rofesor i , l u c r ă r i a c ă r o r v a l o a r e a fost r e l e v a t ă şâ de d-nii a c a d e m i c i a n ! N. I o r g a , C. E r b î c e a n u şi de a l ţ i în­v ă ţ a ţ i . Zi le le acealea c ă r ţ i l e s ' a * ex­p e d i a t d i r e c ţ i u n i l o r de licee» g im­naz i i , s e m i n a r i i , scoa le eosae rc i a l e . ş i n o r m a l e d e bfteţi din ţară ; a s e m e n e a l a c â t e v a scoa le s e cundare die fete (Cra iova , T u k e a , B o t o ş a n i ) , l a şcoa­l a d e belé-ar te ş i l a c e a s u p e r i o a r ă de m e s e r i i äm l a ş i .

Es te v o r b a c a s t a g i u n e a T e a t r u l u i Na ţ iona l s ă fie p r e l u n g i t ă p â n ă l a 10 April ie .

Nici o l u c r a r e n o u ă n u v a m a i t r e ­ce t o t u ş i î n Apri l ie .

O p e r a m a r e d i n P a r i s v a c o n t i n u a s ă c â n t e t o a t ă l u n a l u i Apr i l i e o p e r a „Cobza r " a l c ă r e i l ib re t e s t e d a t o r i t — d u p ă c u m s e ş t ie — d-ne! E l e n a VăcSrescu .

I a m a r e a s a l ă P leye l d in P a r i s , d r n a ' M a r y M a y r a n d , so l i s tă a con­cer te lo r Colonne et L a m o u r e u x , d i ­r e c t o a r e a c u r s u r i l o r , d - ra J e a n n e d ' H e r b é c o u r t şi rt. F r a n c i s T h i b a u d , mofeso r l , .au d a ţ . Ia 19 M a r t i e , Im-

ІмлЩ 2 Appuie, Ш 2 . UWYËItS-tlL. LtífirXAR No. 14\ — 7.

р п я п & «ж e á d t ó o f tv l a£ сидаагійит,, ' 1er o a u d i ţ i e m u z i c a l ă . L a a c e a s t ă а ш Щ і с a c â n t a t şi c o m p a t r i o t u l no­s t r u , d. a d v o c a t C. Gr. Crefci : We%-ihsr de Massene t ş i Melodii 2?одас-lOre româneşti, cu lese şi a r m o n i z a t e dte m a e s t r u l B. A n a s t a s e s c u .Acestea a i e (plăcut a t â t de m u l t pub l i cu lu i f rancez as i s t en ţ i fh căt e a n t ă r e ţ u f a

r e c h e m a t de? cinci or i .

© e u n ă z f a murf t la BbTog-na m a -rete poet i t a l i an G i o v a n n i Pasco l i .

U r m a ş al l u i CarduccL, poe tu l bo-leţgnez a fost şi a r ă m a s to idâBarm u » poet p e r s o n a j , fiară ssă* fi ajniiis a fi. c o n s i d e r a t d r ep t poe t naţ ional ' .

tas T r i p o l i s . — C a r a v a n ă t a r e a < le c ă m i l e -

Ilusti>a-ţiia c o l o r a t ă d in pr ima- p a ­g i n ă a n u m ă r u l u i n o s t r u die azi,., r e -paez in t ă o p i t o r e a s c ă s c e n ă d in r ă s -boiiil i t a lo - tu rc . Es te o c a r a v a n ă tur­c e a s c ă de carnale ce duce m u o i ţ i u n l ei m e r i n d e în l a g ă r u l t u r c .

Gasă SPECIALA PENTRU

B O i ^ B S D E F E M E I SUB LMlUiCTIA

Boctoruluî !.. KIRIAC GBirurg primar; şeful serv. <te gynécologie

al spitalelor Eforiei SH£ŢI 15 S E P A R A T A [junUu B Ă R B A Ţ I

(liemacoiiifc. Iisrniî, tumori, calcule vesioale, stricturi uretralc, etc.

Starta Sf. Ibniw 9, îl? dosul Teatrul»" National' — TELEFON 2/96 —

Modale oxi£nal& din străinătate,, de IM 1 5 . lei> im sus m vând Im

„ S A B I N A " In str. Lipscani 72 [etaj. I, deasupra i M m S Schraden)' lângw «Papagaß'.

І ш Ш de pălăs& te Ш şi de Щ\¥ Р С Ф Е Е Г Е А U N E I P Ă L Ă R I I £ Е Т ¥

— In provinci« схшіпв RARELUH's —

S « P I 4 - * » a l i a a n i m l a ş ­t i n a « e a s o a r a i c v e l o r Гп s f â e ş i t dTobâiitl îtă.

E .v t i -ap la t ! S u t ) r e tf t e j£ u*i t Г

Ceas aur duble pentru cavaier'u

IM l i M A I L E I 6 . 4 5 Are un ratmauisniî bun An-

lcar eare mergu ЗЙ ore şi * acoperii, pa cale electrică ds. aur 18 carate, garanţie pen­tru mers; precis 4i ani\

fi buca!* lei. 6»45,. 2eoe.o8ţî M ! 12.50-; fie-cărul ceas. se. adaogă un lanţ fim aonit gratis. Ceas de 'damă la fel, execute plată si- elegaulă,,teî! 6.95. FiMl- ri«e, se; admitea schimbul, erentual se admii« banii. T r i -mile prin ramburs

Hölter S UM, Krakau, Ko. ZI, Austria

LEI S U T A . d e e&VTL p o s t a t e I I * s t r a l e , £ r u n u » a s c , d i f e r i t e , , — IWf) ffelurî. m e i u n a la' f e l , ,

( LMIUILC f u a j i c o »VI u n d o І Ш Г О / Г К І I . t J K F V E R S & L »

Str. Lipscani-Noui, sub Hotel de FranGv- Nit.. 30; ВиаігещО,

15, —Strada Bâratiet*. — 15

11

TmST b â C O N T R A B A S - ф Щ — Cunoscut: în toată- ţara că vinde mai: eftin ca. orî-ce alt magazin —

Recomandă bogaiul său asortiment de : Viori , Viole.. Violoncele, Manda» line, Ghliira, ŢanrbaJeţ. Flaute, Clarinete, Piculine, Ocarine, М і ш и ' de gnrS, Coarda fine. Accesorii, etc. Singura reprezentanţă- ş i unieul depozit pentru România al renumitelor. Arnaan î< ai două r lodur î , шагеа uVriumpib cu vulturui pe- giötkil рптапіе&с.» proclamate ca> eete mal Bune din ІШШІГ- -Principiul magazinului do a vinde mărfuri sunenaare cjiipreţurl.efiinfi. înainte • Io a ea np.íni artfe.il« du irar/.ieă-. «zi lati aia sabinul l . A C O K T R A - B S t S b

Cine vre* ù emptrs (IELE MAI BUNE.

B I C I C L E T E ~ şi »CCFEST>rff, iramatr ia —

W c u i i t t K t t . ПнСвѵшгсІЫ E R s a b e t « , 1,5

T B L E F E I E L F T M M Ă C O M P T E C L Ä L E Ï Г О О — O R T F - E - E - ntm N N R R C Ä . . . » tSCr —

T A N V E L O P Ă , D E L I * . . . . . . я 4 . — -

f C A M E R Ă D E L A 1 0 0 S P T F E . . . 1 F U R C A N O U A D E L À » 1 G E A N T Ă L A R O A F U - >. • Ş E « CTE-lèt . . . » f L A « | i M я і - с К К М і

« I E - H Í . . .. » F C L O F Ţ O T . _ > » T С І О Д А І tLv R O » I Ă V t P O U * P U da ^ІСІАВ a

L e ï 3 — 5 — 8 — 59 — -#,50

i P e r e c h f i p e d a l e L e i 4 , -1 L a n ţ orí-ces mœiell » 4t,-t Rwaîă .DOiua .d in faţă" » l Q , r

f t t o a t ă n e m a d i n a p o t » fZ^ f O I R F R I R I W * . . . » 4 0 \ -* B i i i < - i e * r t * d s ema i l a t » 6 , -t G k J d o a r <te- n i e t e f s t » f , -1 WamtaA a u t o m a t ă .

1 G b i c t o n . .. .

1

A T E L I E R M E C A N I C s i N r e h e f a g î u

Telefon 34 /39

f J P S E A OE P Í R RAPID

Pretitt lei 1.50. _ tttoe* rnœdiût. errstbl..

ИЕІДТІ і ілГОАГЯ Vs«ţţa imadiar p í ­

rul cărunţit s'xu albit, in negru, brun, castaniu sau blond într'un mod TTLAT de Bftríect ş i da. na-fural tn (dit nu яе cu-coaste ám loc că părul. e> vápáit. întrebuinţarea mal simpla şi mei u-şoară ca la orî-ce altă väpsea de păr. La nemulţumire se. re&

BONBMNE OffiiTALE

Parfumemă admi­rabil! §ur a

şi distrug orî-CE mi ros ură» al gurel j s e m n i f r d h r t u t t n r e dinţi s toca ţ i sau stomac dœanjat.

Ghtia 50>banl.La.fibogeriî şii farmacii, Observaţi marca Semilunmtu steaf

singure veritabile.

FLORA TTTÇFA e e n M A C R R E B E L Ă , bron-lUoi iÄ-«VE/E amitet şi cmniee*,, Ьшеа' măgâwaseâ, vindecă' sigur

1%еааи< Ш* 1er i— la drogiiril ţf fârmatil

e u f t m o mritoersef De o*efiűiaji!a*e abseliit sigiirJ. Curia

cu, 25. pungatisne lei i.Sût Obsenvat) ca fle­care pastilă să aibă inscripţia : Р ІШвЕК-BAYER, singurul, veritabil.

' n p m î o (lipsa sângolai), cleiresa, neu« НІШШіа raslenia, histeria, «Äbiciunei generală, vindecă

recomandat d% pi:oL dr,. BuicdBu. prof, &?. k e o n t e , prof. V.. N e g e * , Iaşi, si alţii, ca unul clin cele maî puternice recon­stituante ale corpului slăbit. Stíisla leï 4. —' r — — •

ШЩ ШМІТІСЕ Nevralgii,, migrenă,

dureri de cap şi de dinţi vindecă s igur

P A S T I L E L E Nevralgiile Jurist UJU f b a c o m 2 . 5 0

La droguerii şi farmacii

EN" G"R0S ВЫё magazin ie mm La URA

Buenrcşli, Slf. ШЩ ,7 O ' F E R Ä CA R E C L A M A :

Ш сіе l-a eaiitaite,. complect montate

cu айапда- . . . Le^lff

nalisandíu, 19 doage, Lei 15.

m В>Е?ГАІІІ

ţlţjll ^ Ді , I . e p n l l ' 1 1 l a c a l i t a t e , , s u p e -V A I H U M w • * a r e > a n n e t i ваѵв, e t iUtaat» н». Мзтп< ф Н П Ж В Р Ж Ж І Г c u l o a r e a u i r c i i l u ï . р » Н - ». AGI £ f b 1*1*. Д.HHW¥l fl t" d e a b a i i e s s . s e s s e r i o ^ c i a e o a t t a c a C c o r -

ЩтШЛшШвттЁяттѣ p n è r c s o i i a n t e ï i m b r i l c a t e u m e t a l , , e n 5- C L * p e „ L e * 2 » . — U t * e l a q » e , \.<eî ЭЗч. fíAwn А г т г ^ а г tei n ML » 5 0

A D H I U B E G r m â n î t e u 1 0 e t a p e , 2 b a s , , ti ve«r. M e W I N I I c u eorţ- i tmle l e g a t e , L e ï 10, 1Ä ş i 1 5 «*J 3 B « g : M M M f l I l l f f l ă K ѵ і е а е я е c w 2? l à w l i n - f t o i t u r î . b r o n z .

ПММЯЛЯ9ШШШЩ»Ж t e I yo, c u t o i n u ï d u b l e d e obeK. с а -l í íwfe- p r i m a , ï.eï" 3W>*. f l M W U l 1 ! Ю А c u 3 r â n d u i t t m i i i r r d e b r o n z Ѵ Ѵ І Т І / І І П І Д І Л А s.7.50, C U B H M B R I «tobte; dl» o f e l c a K t a t e p r ü n a , Tel 4 3 . 5 0 .

Comenzile, spre a fi efectuate, trebue să fie însoţite de аШ sau швМо.

R e c l a m a e s t e s u f l e t u l c o m e r c i a l a !

8. — .No. 14 Lut' , Ч-Ш\":WUü

NOUILE MARI PREMII CE SE VOR OFERI DE ZIARUL

U N I V E R S U L ABONAŢILOR SÂI LA 27 М А Ш , 1912

O SPLENDIDA VILA LA SINAIA «VILA MARIA», construi lă a n u m e pent ru t r ä g e r e r vii toare, pe strada I. C. Brät ianu, in poziţia cea mat pitorească din localitate

0 CAMERA DE CULCARE IN BRONZ de mare valore. al 7-lea dormitor .furnizat peniru P ' e m u e noastre de Irulmliia metalică "Marca», Bulevardul Ehsabe ta , No. 8

U N D O R M I T O R D E L E M N F I N conslruit în marea i abncă de mubilo de l emn Manu V. Ganea, şos. Mihal-Bravul , 37 şi s tr . Serbănică. 10. Sucursala cal . Vic tor ie i , 107

ala

Ш Ш М І И І MOBILI M STEJAR TAPISATĂ, PENTRU ( Ш І DE BIIJRÖU compusă din : una canapea , două fotoliuri şi şease. scaune

UN ВЩ01І DE 5 1 Щ MASIV ŞI UN FOTOLIU DE M M TAPISAT Toate acestea c u m p ă r a t e de la cunoscuta Expoz.iţie mode rnă de mobile Gi/dener Hosenthal & Hase al. Bucureşt i , str. Carol, 64, etaj . I

0 jumătate garnitură mobilă de lemn roşu lustruit culoarea mahonului pen t ru intrare,- compusă d i n , : una eanapea, 4 scaune , 2 maT;hize . 2 taburete, una masă cu geam de cristal. Toate îmbrăca te сы mochet

f r ez , , cumpăra te de la marele , magărz in de mobile Compania-Americană, str. Carol, 74", vis-àis de piaţa de flori ( lângă hotel Dacia) »

Ш Ѵ А і ч і / ' i i ï l in і і гчсй P e n t r u 12 persoane, cempus din : МГТІЫН .111 IHDŞD 1 2 l i B g u r i ) 12 furculiţe şi 12 cuţite

de.-alpaca verilabil argintate şi boga t decorate, in cut ia lof de piele imi ta tă şi Căptuşită cu mătase. ІІП VWffirirt Aß VIII P e n t r u $ a s e persoane, compus din: Uli ЭС1 VII III U t TIU U u a c a r a f a ş i ş a S g p a u a r ß cristal Bacara, cu monturi de a lpaca veritabil argintate, imitând exact argintul oxidat; toate aceste obiecte puse pe o tavă rotunda tot de alpaca veriubil argintată. -

Ina pereche sfeşnice de alpaca ş i b ö § a t de" Toate aceste obiecte sunt eumparate de la marele magazin

de ceasornice şi bijuterii en g ros şi en detail Fraţii A. & I. Roller, Bucureşti, slrada Smârdan, N<K 35, etajul I . IIIUI ШЧНІІІІЙ d e l e r n n lustruit, frumos ornamentată, în Iun-•JIM: JlCIIIIIIIrt gime de. 87 centimetri, intorcâhau-se la 15 zile. IІІЙ ІІРІІІІІІІЙ Perele>. u e ' e m n de nuc lustruit, frumos U l i i ІП!Ul i Id sculptată, in lungime de 77 centimetri, intor-câ'ndu-sè odatâ la 15 zile. LIN*» h t l M I l M l l Y â superioară, burduf dublu, colţurile legate, f l i r t l l ' I I I M H I I t u ç u 2 i c l a p e ş i g basuri, toate de o ţe l .

ceasornic de masă u n c a s t e i m e u i e v a j , în&iţime lemn de stejar, reprezentând

" .". . , 36 centimetri, având o muzică cu două cântece naţionale.

Cumpărate de la «Compania generală», biurou de importa-ţiune, Bu ureştî, strada" Smârdan, No. 29 (etajul I).

0 bicicletă de curse „Imperial", m ^ T n g i e T s c u t à

LIN (ГГЯІІШІШІ maro- f a r a Р а ш і е > ultivá perfecţiune, сц 6 Uli g l d l l l U l U U m a i C p i a c ï т а г с а € T n g e r ) ) ) cântate de cel mai buni artişti.

Un serviciu de lavoir, E . ' Ä S T ft I Ulli LIA ш 1 ' т а creaţiune, model «Cometa Haley», sistem V l a III pa american, cea mai economică şi luminoasă.

Toate acestea cumpărate de la cunoscutul magazin E- A. Pucjier, Bulevardul Elisabeta, 15 (Hotel Princiar).

O J a N u i e r i %ю:::\Sm- 0 tnttonJaZ** cornet conţinând 12 cuţite pentru fructe. — Cumpărate de la cunpscutuj mag-.zin.de bijuterie Th. Radivon, Bulevardul Eli­sabeta, No. 8 bis.

Tina Іш'и'Ыа іѴяіітлпп" d e m a r e I u x > u n a d i n c e l e m a î

U L I NILLTLFLD ,,!VIUIILDFLLL s o i i d e ş i excelente biciclete, din fabrica soc. pe acţiuni Siedel & Naumann din Dresda, sin-gurile biciclete introduse în armatele germană, rusa şi turcă şi la poştele germană şi română. Reprezentat general : D. Leo-nida Piorkowsky, Bucureşti, strada Ştirbey-Vodă, 21 .

lin ceasornic de aer ^ига

а

0

г

8

а1

8;аѵаі

ь-8c' 0 mare de perete, | ] n ' a a p v i p i i í compus din : o lingură, furcu-frumoş ornată, şi L " ' ' ѵ Ш j i ţ ă ş i cuţit de argint veritabil

marcat de Stat.—Toate acestea cumpărate de la vechiul şi cu­noscutul magazin de încredere; *G;aşorniearia Golţel», Bucu­reşti, strada Colţel, No. 31.

Lna pendula de perele ' ^ г і Г ' Oi cea-\ ü l ' l l i r Aß ПІіІГікІІ c u m P ä r a l e de la marele magazin de SOI IUL HC UHU IMI juterie, ceasornicărie şi argintărie Jean

.Schmidt & Goust. Stratulat, Bucureşt', calea Victoriei, 54. r -

lin gramolon mare. Una vioară, lna harmonica. LINA ТАШІЛІІПЙ cumpărate de la cunoscutul -magazin de mu-Ulld ffldUUOIIIId zica Jean Feder, calea Victoriei, 54.

de ma-l'na tpi ică P e n t r u damă, cu trei sticluţe flna'fpiKă de Llld II llSd ş i c u necesar de toaletă. — . • I J W d 1 1 " y a nevră,

Trei Iruse ; £ с и ^ Trei pulveriza-pentru d-niî ofiţeri.

• « « S r í w L á L . ' í " Trei pndriere Trei А(ГІ І І І7 І iiiVliiHala pentru masă, cumpărate de la cueoscűt* UglIIMI UILlIridl" Drogherie Princiară Gonst. G. Popescu, Bulevardul Elisabeta, colţ cu stradă Brezoianu.

Una maşină de cusut ^ 0 O Ï?S; -B" : gramofon marca «Melodion Carmen-Sylva , de cea mal mare perfecţiune, împreună cu şase plăci marca «Premier-Record», având cân­tece româneşti —Aceste obiecte sunt cumpărate de la marele magazin de maşini de cusut, biciclete şi gramofoane «Compa- t

nia -Anglo-Americanà» din Bucureşti, strada Gárol, No. 50, cu «ucursale in Piteşti şi Gâmpina. • ~~

0 masinä Aß d e familie-«Магкіод», perfecţionată,

maş iuu uc t u s u i cumpărată dc la marele magazin «Gon>:

pania Markton», strada Carol, 38 (colţ cu str. Brâncoveaau).

* І і * І в - ш ^ і Г * с і я и Г А 2 Г ; ': ;'; " Un plug de o|el 2 J . T M . ' T". ţ n plug de oţel |" brazde,'marca Z.sH. G. R. Ambele din celebra fabrică «Ru­dolf Bacher», Raudnilz (Bohemia), reprezentată ІД Romftnia-, prin marea casă de maşini agricole şi industriale : «Soc. -ia. comandită Wei l Joseph & Go. Suce,», Bucureşti,. Smârdan, 5. . Ilno macină т а і ш d e bucătâfie «Ideal» cu 4 oehiurl, din Ulld Hldşllld IHdIC tahija de oţel, cu cazan de aramă, ele­gant şi solid •coastruitâ, cumpărată de la-cutioseuta fabrică-de tiniihigerie Mihail D. Botez, Bucureşti, calea Văcăreşti, 142-9 Pneflinil* Aß \ѵлЫ ( 8 a c o ) ' după măsura şi alegerea sto-U tusiuillC uc HiWllc f e i ) C A T TJ 8 e vor-confecţiona de cunos­cuta croitorie Jaques Grimberg, Bucureşti,,str. Academiei, 25 ,

In şearpe de ayr мл ЛПОДІЛ conţinând fie-care cremă, pudră şi săpun «Flora», OM LDMRLC făcute anume pentru abonaţii ziarului «Universul».

« Afară de acestea, toţi abonaţii mal primesc gratuit un volum din Memoriile Regelui Carol 1 all V Românie! sau un volum din cărţile ce apar în editura ziarului «Universul», tipărite anttme peietru abonaţi

^ , ^ . ^ ^ , ^ » ^ * ^