HRANT DINK1954-2007

„Mă văd speriat ca un porumbel, darştiu că în această ţară oamenii nu seating de porumbei.”

CUPRINS

Supliment

REDACŢIA ARARAT

Redactor şef : Mihai STEPAN-CAZAZIANRedactori : Eduard ANTONIAN,

Vartan MARTAIANFotoreporter : Mihai GHEORGHIUColaboratori : Carmen DROPOL (Constanţa)

Arșaluis GURĂU (Constanța)Tiberiu COSOVAN (Suceava)

Corespondenţi din străinătate : Elena CHOBANYAN (Erevan)

Edvard JEAMGOCIAN (New York),Anton Lanis ŞAHAZIZIAN (Toronto),Giuseppe MUNARINI (Padova)Cristina POPA (Karabagh)Sergiu SELIAN (Australia)

Tehnoredactare : Laurențiu Alexandru POPESCU

Pagină web : www.araratonline.come-mail : redactia@araratonline.comAdresa redacţiei: Bd Carol I Nr. 43, Bucureşti – 2Tel. / Fax: (4021) 314.67.83

I.S.S.N.1220-9678Tiparul executat la ARARAT s.r.l.

Hristos s-a născut și ni s-a arătat .................................................................................................... p. 4constanȚasărbătoarea nașterii Domnului – DZănunt ................................................................................ p. 6constanȚaconcert De crăciun ..................................................................................................................................... p. 8crăciunul armenesc la cluj .................................................................................................................. p. 9bacăuŞănorHavor nor Dari ev surp DZănunt! .................................................................................... p. 10crăciunul și boboteaZa la armenii bucovinei ..................................................................... p. 11tradiții și obiceiuri de crăciun în comunitatea armeană din botoșani ........................ p. 12ararat acum 75 De ani/ianuarie 1942 .............................................................................................. p. 13s-a stins Din viaȚă viorica popa, liDera comunităȚii armenilor Din botoșani ........................................................................................ p. 14expoZiȚia „imaginile DiversităȚii”, vernisată la muZeul naȚional cotroceni ................................................................................ p. 16artiŞti armeni premiaȚi la bibart ...................................................................................................... p. 17ronalD grigor sunny – istoria genociDului armean Dintr-o perspectivă acaDemică .......................................................................................................... p. 18ronalD grigor suny, „tHey can live in tHe Desert but nowHere else.” a History of tHe armenian genociDe ........................................................................................... p. 20erevanul De astăZi ......................................................................................................................................... p. 22

Nu știu câtă lume știa deHrant Dink până să fieasasinat. Nu știu câtă lu -

me își mai amintește astăzi de ella 10 ani de când a fost asasinat.În Osmanbey, la Istanbul. FostulBolis al memoriei multor dintrearmenii răspândiți în lumea lar -gă, fostul Constantinopol, mareametropolă și capitala ImperiilorBizantin și Otoman, până la în-ceputul secolului XX și creareaRepublicii Turcia. Cucerirea Is-tanbulului, așa cum o propagăistoriografia oficială turcă esteun abuz, chiar dacă este un ade -văr istoric. Faimoasa carte a luiSir Steven Runciman CădereaConstatinopolului spune totuldespre un moment grav și im-portant al istoriei Europei. Nuin sistăm pe acest, alt, subiect.Hrant Dink, un jurnalist turcahay(armean din Turcia) redactor șefal revistei bilingve AGOS, mili-tant activ pentru drepturile omului,dar și al reconcilierii tur co-ar -mene, este ucis de un tânăr turc.Sub ochii polițiștilor. În plinăstradă, în plină lumină, într-o zide ianuarie 2007. Un asasinat po -litic, care scoate în stradă nu doarpuținii armeni care mai trăiesccu frica în sân la Istanbul, ci sutede mii de turci, tineri și bătrâni,femei și copii care protesteazăîmpotriva acestui asasinat. Weare Hrant Dink,We are Armeniansau fost doar câteva dintre sloga-nurile acelui moment de emoție

colectivă. Moartea acestui jur-nalist, ferm în convingeri și te -nace în acțiunile sale, care nu s-alăsat intimidat de amenințări, nus-a lăsat copleșit de procese in-tentate arbitrar și fel de fel deșicane nu doar din partea națio -naliștilor extremiști turci, dar șidin partea autorităților. Func -ționa și este în funcțiune și azifaimosul Articol 61 care incri -minează recunoașterea Geno-cidului Armean din 1915 ca olezare a demnității turcești și pe -depsește sever. Cu toate acestea,nu doar Hrant Dink, dar și nu -meroși membri ai societății ci -vile din Turcia, intelectuali deprestigiu, universitari, scriitori,jurnaliști, simpli cetățeni și ac -tiviști pentru democrație s-ausolidarizat, în diverse forme cuideile și bunele intenții ale luiHrant Dink. Pentru o societatedemocratică în Turcia, în întrea -ga lume. Nu comentăm mersulevenimentelor din Turcia din ul-timul an. Întoarcem însă un gândde bine și respect pentru acelHrant Dink care nu a cedat latoate presiunile și amenințările.Și a militat, ferm, pentru recon-cilierea turco-armeană. Dincolode contingentul politic din țarasa. Când faimosul istoric islamo -log Bernard Lewis pomeneștede Turkish Homeland ar trebuisă știe – el știe bine, dar a dat-ocotită, cum spun românii, cumulte decenii în urmă, există și

Armenians Homeland. Pentru căarmenii n-au apărut de nicăieri,acolo au fost mereu și dintot-deauna, dincolo și dincoace delacul Van și locul unde a ajunscorabia biblicului Noe, pe Mun -tele Ararat. Cele șase vilayete(județe) din estul Turciei, locuiteîn marea lor majoritate de ar-meni, nu au dispărut în neant,chiar dacă 90% dintre armeniicare le locuiau au luat drumulcerurilor în 1915. Am deschis a -ceastă paranteză pentru că amgăsit citatul din Bernard Lewisîn cartea profesorului RonaldGrigor Sunny, A History of theArmenian Genocide, „They CanLive in the Desert but NowhereElse”, Princeton University Press,2015. O vom comenta. Mesajullui Hrant Dink a rămas, chiardacă el nu mai este. Nu știu câțimai știu astăzi de el, dar ar fibine să ne amintim că a fost. A -vem nevoie de astfel de oameni.De memoria lor. Nu doar arme -nii au nevoie de astfel de con - ști ințe, ci întreaga umanitate,aflată și azi, ca ieri, în fața unorgrave provocări.

Hrant Dink (1954-2007) jur - nalist, scriitor, editor. Mult maimult decât atât.

Bedros HORASANGIAN

10 ani De la asasinarea lui Hrant Dink

EDITORIAL

Cu nemărginită bucurie șitainică trăire am simțit șiîn acest început de an ves -

tea pe care, cu multe multe vea curiînainte, „evanghelistul Ve chiuluiTestament”, profetul Isaia, ne-avestit-o ,,Iată Fecioara va lua în

pântece și va naște fiu și vorchema numele lui Emanuel”,(Isaia 7,14). Catedrala Arhie pis -copală a Bisericii Armene dinRomânia precum și toate cele-lalte biserici armene de pe cu -prinsul Eparhiei noastre, s-au

dovedit, cu haina smereniei de -săvârșite și sărăcia primitoare apeșterii celei simple, loc sacrude săvârșire a minunatelor sluj -be închinate marelui Praznic.Praznicul Nașterii și ArătăriiDomnului Iisus Hristos!

În Catedrala Arhiepiscopală aEparhiei noastre numeroșii cre -dincioși care au înfruntat visco -lul și temperaturile extrem descăzute au trăit bucuria de a pri -mi ,,vestea cea minunată – Ave -dis” vestea Nașterii Domnului.Oastea cerească a îngerilor dă dea,,slavă întru cei de sus lui Dum -nezeu” dorind „pe pământ pace șiîntre oameni bunăvoire”, (Luca2,14), luminând calea ini milornoastre cu steaua cea sfân tă sprea vedea ,,Taina cea din veci as cun -

4 ARARAT 01-02/2017

Hristos s-a născut și ni s-a arătat

CREDINTÃ,

să neamurilor iar acum desco -perită Sfinților Săi”, (Colos 1, 26).

Sfânta Liturghie a zilei deajun, 5 ianuarie, dar și SfântaLiturghie arhierească din ziuaPraznicului, 6 ianuarie, au adustuturor bucuria cea luminoasă asărbătorii, În ziua de 6 ianuarie,după săvârșirea Sfintei Litur -ghii, a fost oficiată slujba sfin -țirii apelor. Agheazma cea marea fost sfințită de către PS Epis-cop Datev Hagopian, Întâi stă -tător al Arhiepiscopiei Armenedin România. Pe Sfântul Altarau slujit alături de PS Sa, PC Pr. Krikor Holca, vicar adminis-trativ al Eparhiei, diacon Aza -rian Haik și ipodiaconii Bulu tyanKaren, Hovakimyan Vahe și Da -mian George.

Ziua marelui praznic a fostsărbătorită în cadrul agapei or-ganizate prin truda unită a mem-brilor conducerii eparhiei și aiU.A.R., spre aleasa bucurie a tu-turor participanților.

Duminică, 8 ianuarie, dupăsăvârșirea Sfintei Liturghii, PS

Episcop Datev Hagopian a fostprezent ca invitat de onoare alîntregii comunități la serbareaPomului de Crăciun, bucurie acelor mici dar și a celorlalți par -ticipanți.

Mulțumim tuturor pentru par-ticipare și implicare, dorindu-letuturor să păstreze în inimi nudoar bucuria momentului! Să vă

rămână în suflet pururi luminatainei vestite de îngeri.

,,Iată, vă binevestesc vouă bu -curie mare, care va fi la tot po -porul” (Luca 2,10)

Hristos s-a născut și ni s-aarătat!

Biroul de presă al Arhiepis-copiei Armene din România

5ARARAT01-02/2017

Este unanim recunoscutfaptul că cea mai fru moa -să sărbătoare, cea mai

dorită și cu nerăbdare așteptatăde către toți armenii – mari șimici – este Sărbătoarea NașteriiDomnului – Dzănunt-ul – sauCrăciunul, care se serbează –conform ritului inițial – o datăcu Botezul sau Boboteaza, pe 6ianuarie de către toți credincioșiiBisericii Apostolice OrtodoxeArmene de pretutindeni.

Ca în fiecare an, pe o vremece pe drept cuvânt s-a consacratca „gerul Bobotezii”, bisericaarmeană „Sfânta Maria” din Con -stanța a devenit din nou neîncă -pătoare pentru enoriașii ce – înhaine de sărbătoare, dar și cu su-fletul pregătit și împodobit pen-tru ceremonia ce urma să în ceapă,își doreau cu orice preț să fie câtmai aproape de altar. După ul-tima bătaie de clopot, ce sunaacum parcă mai grav și maisolemn ca de obicei, părinteleOshakan Khachatryan a începutserviciul divin. Corul, condus dedoamna preoteasă Armine Kha -chatryan, îl seconda, concentratasupra partiturii, spre a intona cuiscusință și sobrietate versetelesacre. În mod deosebit, pentruaceastă ocazie specială, dum-neaei a interpretat – solo voce –tradiționalul „Զանճառելի լուսոյ

մայր” („Zangiareli luso mayr”).Toți copiii, dar și un mare numărde credincioși au primit SfântaÎmpărtășanie în acest Ajun alCrăciunului.

Corul intonează colindul tra -dițional „Aysor don e Surp dză -năndean/Avedis...” Părinteleves tește întregii adunări: „Cristosdzănav yev haydnețav!” (Hris-tos s-a născut și s-a arătat – mani -festat) Toți răspund în cor:„Orhneal e haydnutyună Cris -tosi!” (Binecuvântată este ară -tarea lui Hristos”) „Țez yev mezmedz avedis” (Veste mare pen-tru voi și pentru noi).

Într-o atmosferă de pioasăreculegere, dar și de un entuzi-asm bine reprimat, de evlavie șiînfrigurată nerăbdare,enoriașiiașteptau ca părintele Oshakansă-și înceapă predica de Ajun.Pentru a câta oară în aceastăsfântă zi de sărbătoare Iisus seaflă mai aproape de noi, se naștespre mântuirea noastră, El estecu noi și se naște în noi? „Fiind -că astăzi – rostește părintele dela altarul bisericii – în întreagalume creștină răsună vestea ceamare, vestea cea minunată a naș -terii Pruncului Mântuitor înBetleem.” Ne deslușește apoiscopul venirii Fiului Domnuluipe lume, prin pilda povestită deIisus, a Păstorului celui bun și a

oii rătăcite: „Iisus – prin ființaSa – se unește cu noi, ne izbă -vește de păcate, ne redă sfințeniapierdută, căci a venit pe pământpentru a ne absolvi de păcateleși fărădelegile noastre (...), iarprin rănile Sale noi ne-am vin-decat.”

Părintele ne îndeamnă apoisă nu fim preocupați cu priori-tate de aspectele exterioare,super ficiale ale pregătirilor desăr bătoare, ci să înțelegem și săconștientizăm în sufletele noas-tre sensul renașterii Lui Iisus înpropria noastră ființă, căci „a -cesta este Spiritul Crăciunului,spiritul Sfintei Nașteri a Dom-nului.”

Cu ecoul acestor cuvinte încăîn urechi, mulțimea credin cio și -lor aude clopoțelul care vestește

6 ARARAT 01-02/2017

constanȚa

sărbătoarea nașterii Domnului – DZănunt

CREDINTÃ,

sosirea lui Moș Crăciun (ȚămerBabi, Kaghand Baba). În bi -serică își face apariția Moșul celcu plete dalbe, înfruntând vis-colul și nămeții acestei ierni vi-foroase. Sub povara saculuidol dora de daruri, Moșul ia loc –condus cu respect de către orga-nizatori – lângă uriașul brad îm-podobit cu devoțiune din timp.Comitetul U.A.R. – sucursalaConstanța –, personal preșe din -tele Liviu Merdinian au depustoate eforturile pentru ca daru -rile pentru copii să satisfacătoate gusturile și exigențele; mor -manul de pachete de sub braddovedește aceasta. Urmează unmic spectacol de cântece și poe -zii în limba armeană, pregătit decătre doamnele Azadui Benlianși Armine Khachatryan. Moșuleste foarte mulțumit și începe săîmpartă darurile, cerându-le to -

tuși micuților să mai spună opoezioară ori un cântecel, ori sărăspundă la vreo întrebare nutocmai grea.

A doua zi, 6 ianuarie 2017,părintele oficiază Liturghia deCrăciun, apoi sfințește apa ceurmează a fi împărțită credin -cioșilor, ajutat de micul HaryNikoghosyan, fiul familiei Armenși Simona Nikoghosyan, în cali -tate de Naș al Crucii. Anul a -cesta, pentru bună purtare, do vadăa educației pe care a primit-o înfamilie, onoarea de a fi NașulCrucii i-a revenit lui Hary Ni -koghosyan.

Vremea fiind aprigă, exactcum spune și „Plugușorul”(„Iarna-i grea,/ Omătu-i mare...),Constanța având parte de oviforniță cum nu s-a mai văzutdemult, pe data de 7 ianuarie,părintele a oficiat slujba de

Mereloț la biserică, citind abso-lut toate pomelnicele cu răpo -sații.

Deși lista cu programarea vi -zi telor la domiciliu este afișată,părintele a reluat anunțul, spre ale aminti tuturor despre sfințireacaselor, începând cu data de 7ianuarie.

A mai trecut un an, am maisărbătorit un Crăciun, s-au mainăscut copii (slavă Domnului!).Albul zăpezii s-a așternut pestegrijile, patimile, nădejdile noas-tre. Mai senini, mai împăcați,poate, mai buni pornim cu noisperanțe în Anul ce-a venit.

Arșaluis GuRAu

Fotografii: Areknaz TATOSIAN

7ARARAT01-02/2017

Vineri 23 decembrie, a.c.,a avut loc – în organi-zarea U.A.R., sucursala

Constanța și la inițiativa pre șe -dintelui, Liviu Merdinian – unConcert de Crăciun, în sala am-fiteatru a Colegiului de Arte „Re -gina Maria” din Con stan ța, pri mulde acest gen, ca un dar specialpentru toți armenii constănțeni,pentru melomani, prieteni și sim -patizanți ai armenilor.

Au interpretat: mezzosopranaSonia Hazarian, solistă a Opereidin Brașov (un grupaj selectat dincele mai îndrăgite colinde alecreștinătății de pretutindeni), so-prana Armine Khachatryan (piesedin repertoriul clasic universal,mu zică liturgică armeană și unco lind în limba română ), tânărulși deja binecunoscutul pianistAram Niță (piese muzicale cla-sice) și micuța noastră debutantă

în cadrul Uniunii Daria-Ștefa niaSarchizian (muzică de pian, cla -sică).

Acompaniamentul la pian alsolistelor a fost asigurat de doam -na Silvia Țigmeanu de la Tea trulde Stat din Constanța.

A prezentat Luiza Terzian, se -cretar cultural al Sucursalei.

În aplauzele publicului șicererile de „Bis”, s-a încheiat a -ceastă seară reușită, apreciată detoți cei prezenți.

Arșaluis SARCHIzIAN-GuRău

8 ARARAT 01-02/2017

constanȚa

concert De crăciun

EVENIMENT

Cu prilejul Crăciunului ar -menesc, filiala U.A.R.Cluj-Napoca s-a reunit

pe data de 7 ianuarie în sediulaflat pe strada Cuza Vodă nr. 8,începând cu ora 1200, pentru aasista la un program artistic dedi -cat acestei sărbători. Adunarea adebutat cu o cuvântare adresatăde președintele U.A.R. Cluj, Ka -ren Sebesi, care a fost urmat decătre secretarul UAR Cluj, AnnaSteib, de asemenea gazdă a e ve -nimentului. Într-un spațiu spe-cial amenajat pentru sărbătoare,copiii prezenți au fost vizitați deMoș Crăciun, iar rând pe rând,ei l-au colindat și i-au spus po -ezii. La eveniment au participataproximativ 50 de persoane, iarmanifestări de acest gen au locîn fiecare în comunitatea ar mea -nă din Cluj

Armenii sărbătoresc Cră ciu -nul pe data de 6 ianuarie pentrucă aceștia păstrează tradițiileinițiale ale creștinismului, atuncicând Biserica celebra NaștereaDomnului împreună cu Botezul.Specifice armenilor sunt colin-dele religioase cântate și la li -turghie (printre care se numărăAvedis – Bunavestire). Se obiș -nuiește ca în casele armenești săse împodobească brazii de Cră -ciun cu fructe, porumbei albi șifunde aurii. În săptămâna dina in -tea Crăciunului, armenii țin post,abținându-se de la a mânca carne.Ei consumă pâine făcută în casă,

pilaf de orez, smochine și o bu -dincă din arpacaș numită anu ș a -bur. În Ajunul Crăciunului,ar menii mănâncă un fel tradi -țional din pește (ișkanațug). DeCrăciun, familia se adună înjurul mesei pentru cină (khe -tum), iar ea conține mâncăruridin orez, pâine împletită și fruc -

te uscate. În perioada sărbăto -rilor, în casele armenești existăreprezentată o scenă a NașteriiDomnului, iar copiii colindă însperanța că așezările vor fi bine -cuvântate cu belșug.

9ARARAT01-02/2017

crăciunul armenesc la cluj

COMUNITATE

Alina AGAfIŢEI

La mulţi ani şi naştere sfân - tă! – reprezintă ura rea pecare şi-o adresează ar-

menii în ziua de Crăciun.În ziua de 6 ianuarie, armenii

ortodocși de pretutindeni sărbă -toresc ziua Naşterii Domnului.În aceeaşi zi se sărbătoreşte şi Bo -tezul Domnului, tradiţiile fiindasemănătoare cu cele ale româ -nilor.

Oameni frumoşi, voie bună şiartă culinară tradiţională arme -nească! Cu acest prilej U.A.R. –Sucursala Bacău – preşedinteVasile Agop, a adunat din nouoameni din comunitatea arme -neas că de la Tg. Ocna, Roman,Bacău şi nu doar atât, cât şisimpatizanţi armeni.

O zi de sărbătoare începutăcu o slujbă specială a preotuluiprotoiereu Avedis Mandalianvicar al Arhiepicopiei Bisericii

Armene din România, canonicde vastă şi rafinată cultură.Bineînţeles colindele au răsunatîntr-o atmosferă caldă a gla -surilor de copii!!! Moş Crăciunşi-a făcut apariţia ca întotdea -una, prin nămeţi şi clinchet declopoţei, aducând daruri, sănă -tate şi multă bucurie! Copiii audemonstrat faptul că darurileprimite sunt pe deplin meritate,s-au străduit să fie cuminţi şiascultători tot anul. Ca de fie -care dată gospodinele s-au între-cut pe ele însele în arta cu li nară,fiecare invitat având bucuria dea gusta din plin din acestebunatăţi cu specific armenesc(rafinamente culinare de gusturişi arome). Cele mai cunoscute șipersistente bucate sunt pastramași sugiuk; supă din hurut (con-centrat din verdețuri muiate înlapte acru și uscate) și cu ure chiu -

șe (mici colțunași umpluți cucarne) servite de Sfânta Maria laHagigadar; fripturi „grase” de plă -cerea gustului asortate cu pe -peni, gogonele şi castraveţi;gea gic – salată de castraveți cuiaurt diluat și cu mujdei de us-turoi; dolma (sărmăluţe în foi devarză); humus; tabouleh – salatăde bulgur cu pătrunjel; baclava,marlenka (produs din miere),harisa şi multe alte delicatese.

Datini frumoase armeneşti îm -pletite cu cele româneşti „dansulcaprei” – acel moment din dan-sul caprei care semnifica „moar -tea” anului tocmai încheiat şinaşterea anului care vine, ură -turile de Anul Nou, versurilevechi păstrate și transmise dingenerație în generaţie, farmeculiernii de la țară.

Cu acest prilej doresc să urezmembrilor comunităţii armenedin România, armenilor de pre-tutindeni şi celor care îi pre ţu -iesc sărbători fericite, un An Noumai frumos, cu belşug în casă şicu linişte în suflet. Mulţumiricelor implicaţi în organizare şiparticipare la aceasta frumoasăseară de CRĂCIUN ARME-NESC 2017 !

Cristina Elena STOICA –membru-simpatizant al Uni-unii Armenilor din România

10 ARARAT 01-02/2017

bacău

ŞnorHavor nor Dari ev surp DZănunt!

COMUNITATE

În seara de 5 ianuarie era uncer plumburiu, bătea un picvântul.

Luminile de la biserica Sfân -ta Cruce din Suceava erau aprin -se deja. Rând pe rând, soseaueno riașii, însoțiți de membrifamiliei.

Aprind lumânări, se roagă, segândesc atât la cei plecați dintrenoi, cât și pentru sănătatea celorce sunt în viață.

În biserică miroase a porto-cale și a tămâie. Copii și adulțigravitează în jurul bradului. Co -piii trag cu ochiul la darurile desub brad.

Începe slujba de Ajun. E sea -ra în care Iisus Hristos a venitprintre noi și acest miracol trebuiesă ne facă să nu ne pierdem spe -ranța. Seara în care Dumnezeu

ne amintește cât de mult ne iu -bește și cât de mult ne va iubi!

După slujbă, ne-am bucuratde o surpriză: Robert ne-a colin-dat din toată inima. Cu vocea sasinceră de copil, ne-a adus amin -te de momentul nașterii Mântu-itorului. Mai mult ca oricând,acest moment ne-a descătușatinimile și am primit din toatăinima spiritul Crăciunului! Toatăaudienţa a fost emoţionată de-adreptul. Nimeni nu se mai dădeadus de la biserică!

La un moment dat, a începutsă ningă... Copiii întindeau mânu -țele către cer, pentru a prindefulgii de zăpadă, care se strecu-rau către pământ.

Privim în curtea bisericii,totul pare amorțit. Doar luminilelăsate aprinse în biserică peste

noapte, care se văd de la depăr -ta re, amintesc de Steaua călău -zi toare care i-a dus pe magi și pepăstori către nou-născutul careavea să ne salveze într-o zi de totce este rău și să ne arate o nouăcale, către iubire și iertare.

Rugăminţile adresate lui MoşCrăciun au început să se înde pli -nească!

Crăciun fericit, dragi armeni,oriunde v-ați afla!

Să vă bucurați de spiritul Cră -ciunului și să-l păstrați în inimimereu!

De Bobotează…

De mulți ani nu a fost atât defrig de Bobotează! Cerul e plum -buriu, ninge și bate un pui decrivăț.

Cu toate acestea, enoriașii seîndreaptă către biserica arme -nească Sfânta Cruce. Nu doararmeni, ci și cetățeni de altă con-fesiune cărora le face plăcere săasiste la slujbă și să ia apă sfin -țită într-o atmosferă priete neas -că, fără îmbulzeală...

Totul este pregătit: cazanulcu apa care va fi sfințită, busu -iocul, Crucea străjuiește pe masă.Bradul de Crăciun e la locul luiși încă i se dau târcoale dis-crete…

La armeni, azi, 6 ianuarie, secelebrează Nașterea și BotezulDomnului. Copilul sfânt care a

11ARARAT01-02/2017

crăciunul și boboteaZa la armenii bucovinei

EVENIMENT

12 ARARAT 01-02/2017

tradiții și obiceiuri de crăciunîn comunitatea armeană

din botoșani

COMUNITATE

Pe 7 ianuarie 2017, comu-nitatea armeana din Boto -ș ani s-a reunit pentru

Săr bătoarea Crăciunului Arme-nesc. Într-un cadru familial, pă -rinți și copii, am fost fericiți săne reîntâlnim și să depănăm am-intiri.

Pentru început, Cristian Laza -rovici, Președintele sucursaleilocale a U.A.R., a ținut să men -ționeze faptul că am încheiat unan plin de evenimente, un an alschimbărilor în bine, al unui nouînceput în activitatea comu ni -tății. Au fost evenimente plăcute;s-a oficiat din nou o cununiereligioasă după 17 ani, ultimafiind a sa în 1999, dar și maipuțin plăcute având în vedere căspre sfârșit de an am pierdut doimembri din rândul celor apro -piați și implicați sufletește dearmenii botoșăneni. Anul pe carel-am început se anunță bogat înevenimente culturale în scopulpromovării și transmiterii cătrenoile generații a valorilor spiri-tuale armenești.

În alte vremuri, în spiritultradițiilor de Craciun, tinerii ar-meni, împreună cu membrii bres -lelor, erau obligați să mergă cucolindul iar enoriașii trebuiausă-i primească. Colinda reli gioa -să specifica era „Avedis” – în tra -ducere „Buna vestire”. Armeniiiși făceau urări de sănătate și„Hris tos țnav” – în traducere„Hristos se naște”, iar în Ajun

la cină, se serveau plăcinte opă -rite în lapte vanilat și apoi datela cuptor cu mult unt și smân -tână numite „cnis”. A doua zidupa Bobotează, după slujbareligioasă se obișnuiește scoa -terea crucii din cristelnița plinăcu apă de către un câștigător sta-bilit în urma unei licitații, prilejpentru unii enoriași să-și aratedisponibilitatea de a veni în aju-torul bisericii.

Pe parcursul evenimentuluiam fost încântați să ascultăm unrecital de colinde interpretate decătre unul din membri armenilorbotoșăneni, Nicu Apateanu.

În final, copiii armeni au pri -mit daruri și punguțe cu bom-boane din partea lui Moș Cră ciun,iar adulții au avut parte de mo-mente de socializare.

Crăciun fericit tuturor priete-nilor armeni!

Cristian LAzAROVICI

venit pe lume din dragostea luiDumnezeu pentru noi, CreațiaSa, a fost consacrat menirii sale.

Apa sfințită ne curăță su-fletele de gândurile negre, derăutăți, de intenții malefice. Neaduce bucurie și senzația că ni s-a ridicat de pe umeri o marepovară.

Copiii comunității încep săpreia din răspunderile biseri -cești: Robert și Dikran îl asistăpe preotul Mandalian; Robertține crucea pentru binecuvân -tarea credincioșilor, Dikran eministrant. Drumul către Dum-nezeu e găsit mai ușor de copii.

Umplem sticluțele cu aghiaz -mă și ne bucurăm că și acei maisuferinzi din comunitate au venitprintre noi. Din nou, gândurilezboară către cei care au plecatdintre noi, mai ales la aceia carene-au părăsit în anul 2016. Poatele promitem în gând că nu o săuităm tot ce au făcut pentru noi,poate ne rugăm pentru odihnalor veșnică… Ne gândim și lavârstnicii comunității care, dinmotive de sănătate, nu au pututfi alături de noi și le urăm dintoată inima să-și recupereze sănă -tatea, iar preotul îi va vizita, pen -tru a le aduce binecuvântarea şio vorbă bună, care sunt mai val-oroase decât orice medicament.

Privim bradul pentru ultimaoară, căci duminica viitoare nu-lvom mai găsi în biserică. Vomgăsi însă biserica, care ne aș teap -tă mereu, răbdătoare ca o mamă,care ne ajută să găsim răspun -surile pe care le căutăm.

Corina DERLA

Noul an 1942 pare a debutaîn forță pentru armenii din Ro -mânia și nu sub cele mai buneauspicii deși pe prima pagină arevistei noastre este tipărit dis-cursul menit a fi cumva morali -zator și intitulat generic„Cu vân tul Înalt Prea SfințituluiPatriarh Nicodim.“ în care batecâmpii cu grație despre fru-moase bi ruințe ale RăzboiuluiSfânt, despre vitejii aparători aiCrucii ori cum țara noastră și-a căpătat din nou dreptul laviață și astăzi în întreaga lumecine Român zice, viteaz zice.La sfârșitul acestui divin arti-col, Baronul Mestu gean in-sereaza două rânduri „1942 –Ararat urează mulți ani fericițiiubiților săi cititori cum și în-deplinirea tuturor dorin țelor.“

Următoarele pagini, așacum ne-am obișnuit sunt foarteneutre probabil obligați fiindde cenzura vremii. Niște im-presii de călatorie la Pompeiale Dr. Nacașian, despre ar-menii din Crimeea sau despreoperele lui Aivazovsky. Înschimb după pagina 7 începveștile, cele mai multe tragice:„Preotul Arsen Varjabedian dinIași ne trimite următoarele rân-

duri – A murit cu moarte eroicăîn fața Odessei Cristea Zamcan.El fusese avansat pe câmpul debătălie la gradul de Sergent șidecorat cu Virtutea Militarăpentru actele sale de vitejie.Născut la Rădăuți în 1914 el în-cepuse încă de acum doi ani săia dela mine lecții de limbaarmeană făcând progrese repezigrație inteli genței sale sclipi-toare. Fervent cititor al RevisteiArarat eroul dispărut era demeserie țesător. Alți doi armenil-au urmat Pentru Patrie înscurtă vreme. SublocotenentulPacrat Balta zarian mort vite -jește în luptele dela Ilinca șiSergent Zaven Andonian căzutpe câmpul de onoare pe frontulOdessei.“

Viața în comunitatea noastrămergea însă înainte dar parcăfatalismul oriental care-i ca -racte rizează atât de bine pe ar-meni părea atunci parcă și maiapă sător ori mai accentuat. Iatăce mai aflăm: „Dl.Emil Căli -nescu a întocmit planul edifici-ului ce se va construi în curteaBisericii Armene din Bucureștipe spesele bine fă cătorului Hov-sep Dudian. Clă direa se va în -tinde din Bu levard până în fund

la localul școalei noi. Dl.Sublocotenent Ervant Sarafianfost Președinte al AsociațieiStu denților Armeni din Bucu -rești a fost decorat cu OrdinulCoroana României pentru vite -jia cu care a luptat pe câmpulde onoare. Din inspec țiile fă -cute s-a constatat că SpitalulMilitar Armean din Bu cu reștifuncționează în per fectă regulăși că este la înălțimea nobileisale meniri. Presa sportive dinCapitală vorbește elogios deactivitatea desfă șu rată în anulexpirat de aso ciația sportivăarmeană HMIM. A apărut Nicio brazdă ro mânească nu se uităde Bogdan Căuș – Refrenul –Nici o brazdă românească nuse uită, Nu se uită și crunt erăzbunată – Iar cei ce-auîndrăznit să ne-o răpească, Cusânge-or trebui să ne plătească.A se adresa compozitorului,Str. Mitropolit Șaguna 33,Constanța“.

Revista noastră, BaronulMestugean avea și un motiv demândrie: „Cu nr. de față, Araratintră în al 18 lea an de apariție.Cu această ocazie mulțumimtuturor acelora cari fac o pri -vire atât de căl du roa să revisteiprecum și celor cari oferă pre -țiosul lor sprijin moral.“

În Ianuarie, în vreme derazboi...

Eduard ANTONIAN

13ARARAT01-02/2017

ACUM 75 DE ANIIANUARIE 1942

În ziua de 30 decembrie 2016s-a stins din viață Viorica Po -pa, lidera comunității arme-

nilor din Botoșani.Născută în Botoşani în ziua

de 22 ianuarie 1938, în familiaCornea, o familie cu vechi tra -diții armene în care mama vinedin vechea familie Grigorovici.Copilăria și-a petrecut-o în casadin curtea bisericii armene Sfân -ta Treime, unde fratele tatălui afost diacon. Trăind apoi toată via -ța în preajma bisericii și comu -nității armene, Viorica Popa s-aidentificat cu tot ce a însemnatetnia armeană în Botoșani

A fost un om de o înaltă ți nu -tă intelectuală. Cu studii de bi -blioteconomie, Viorica Popa a fostun talentat documentarist, unspecialist în clasificarea și pre-lucrarea documentelor de arhivă.A fost păstrătoarea unui adevă -rat tezaur de mărturii despre ocomunitate foarte importantă înistoria orașului dar astăzi aproa -pe dispărută. Le-a transmis aces -

te valori și celorlalți. A publicat,cel mai adesea în parteneriat cuFlorin Egner, un număr impresio -nant de cărți și articole despre co -munitatea armeană din Botoșani.

Timp de aproape trei deceniifost principalul animator al vieţiispirituale şi culturale a comu -nităţii armene din Botoşani. I sedatorează salvarea edificiuluibisericii Sfânta Maria, ctitorităîn anul 1350, edificiu restaurat

datorită numeroaselor şi eficien-telor intervenţii la forurile com-petente. Tot ei i se datorează șiînceperea finanțării proiectuluide restaurare a bisericii SfântaTreime, demersuri în care a avutsprijinul direct al deputatului Ta -mara Ciofu. În anul 2015 Vior-ica Popa a înființat primul mu zeureligios armean din afara Bucu -reștilor, muzeul Dirayr Mar -dichian din paraclisul bisericiiarmene Sfânta Maria.

Viorica Popa a fost liderulrecunoscut al comunităţii arme -ne din Botoşani în ultimele douădecenii, având funcția de preşe -dinte al filialei Botoşani a Uni-unii Armenilor din România şireprezentant al Consiliului paro-hial al bisericii armene din Bo -toşani. Comunitatea armeanădin Botoșani dar și comunitatealocală îi vor păstra o amintirefru moasă.

14 ARARAT 01-02/2017

s-a stins Din viaȚă viorica popa, liDera comunităȚii armenilor Din botoșani

IN MEMORIAM

Marți 3 ianuarie 2017, pe ovreme friguroasă dar însorită,lidera comunității armene dinBotoșani Viorica Popa a fostcondusă pe ultimul drum, într-oceremonie la care au participatpeste 100 de persoane.

Slujba religioasă a fost ofi ci -ată de PS Datev Hagopian, Întâi -stătătorul Bisericii Armene dinRomânia, asistat de PC RaduKricor Holca, preot vicar alArhiepiscopiei și preot paroh alBisericii Armene din Botoșani,de PC Azad Torkom Mandalian,preotul parohiei armene din Su -ceava, asistați de ipodiaconulVlad Damian, studentul ajuns laEcimiadzin datorită intervențieiperseverente a Vioricăi Popa pelângă episcopul Datev. La slujbăa participat și unul dintre preoțiibisericii ortodoxe române dinBotoșani, Daniel Dascălu, pro-fesor la Facultatea de Teologiedin Iași și directorul Seminaru-lui Teologic din Botoșani, preo-tul alături de care Viorica Popaa participat chiar în lunile noiem -brie și decembrie ale acestui anla derularea unui proiect despretoleranța religioasă și genocid.

În cele trei zile în care sicriula fost depus în naosul bisericiiarmene Sfânta Maria din Boto -șani – biserică reabilitată prineforturile de mai bine de un de -ceniu ale Vioricăi Popa, au ofi-ciat slujbele religioase alături depreoții armeni Kricor și Torkomși preoții români Petru Chervaseși Dumitru Volintiru. Apropiațiai parohiei și bisericii armenedin Botoșani, cei doi au prețuit-o mult în timpul vieții pe VioricaPopa, fiind invitații speciali aiaceasteia în biserica armeană, laceremoniile religioase de la res -

fințire și la cele de comemorarea genocidului armean.

Prezența alături de botoșă -neni a unor enoriași de la paro-hiile din țară, a unor lideri aicomunităților armene din Bucu -rești, Pitești, Bacău, Tg. Ocna,Suceava, Roman și Iași, a repre -zentantului Uniunii Armenilordin România Florin Kevorkianau onorat activitatea de o viață aVioricăi Popa în slujba bisericii șicomunității armene din România.

Au însoțit-o pe ultimul drumpersonalități ale culturii locale,între care doctorul în istorie Dă -nuț Prodan, cel care a prefațatpatru dintre cărțile scrise deViorica Popa și Florin SimionEgner despre comunitatea armea -nă din Botoșani, istoriografulGheorghe Median, autorul – îm -preună cu Ștefan Iovanesian – aprimei cărți despre armenii boto -șăneni, muzeograful Ana Teletin,cea care a organizat împreună cuViorica Popa – într-o perioadăîntinsă pe două decenii – a spa -țiului expozițional dedicat comu -nității armene din Botoșani încadrul Muzeului Etniilor și Cor-nelia Viziteu, directoarea Biblio -tecii Județene Mihai Emines cu,instituție de cultură în care Vior-ica Popa a lucrat peste trei dece -nii și unde și-a lansat un număr

de 6 dintre cărțile scrise de ea încolaborare cu Florin Egner.

Emoționante au fost mesajelede rămas bun: din partea Arhiepis -copiei – citit de PS Datev Hago -pian, din partea ambasadoruluiArmeniei în România, Exce len -ța Sa Hamlet Gasparian, mesajulUniunii Armenilor din România –citit de Florin Kevorkian, mesa -jul oficialităților locale – citit deCornelia Viziteu și cel al parohieiși comunității armene locale,citit de Florin Simion Egner.

Într-un mesaj final emoțio nant,PS Datev Hagopian, Întâistă -tătorul Bisericii Armene dinRomânia a amintit de întâlnirilecu Viorica Popa de la Botoșani,despre cum au trăit împreunăbucuriile realizărilor parohiei șidespre regretul de a nu fi apărutîn timpul vieții ei volumul de-spre tradițiile locale ale arme-nilor botoșăneni. „Între noi tră iescdouă categorii de oameni: ceicare trăiesc pentru sine, pe carebiserica ortodoxă armeană îiconsideră pierduți și cei caretrăiesc pentru ceilalți și pe carebiserica îi consideră fericiți. Viori -ca Popa a făcut parte cu sigu -ranță dintre aceștia din urmă” aspus în încheiere înaltul prelat.

Consiliu Parohialal Bisericii armene

din Botoșani

15ARARAT01-02/2017

VIORICA POPA A fOST CONDuSă PE uLTIMuL DRuM

Expoziția „Imaginile diver -sității” a fost vernisatămiercuri, la Muzeul Națio -

nal Cotroceni, la eveniment par-ticipând membri ai corpuluidi plomatic acreditat la Bucu rești,dar și artiști expozanți.

Directorul muzeului bucureș -tean, Liviu Jicman, a subliniatcă expoziția este „expresia actu-lui artistic și a diversității mino -rităților din România”.

Consilierul prezidențial Ser -giu Nistor a spus că multitu di -nea de comunități într-o țară este„o avuție”.

„Stă în puterile noastre (…)să facem din această avuție unimens potențial. (…) Expoziția –o mică parte din dovada faptuluică în România secolele de convie -țuire au produs și ne așteptăm săproducă în continuare valori”, aarătat Nistor.

La rândul său, Amet Aledin,secretar de stat în Departamen-tul pentru Relații Interetnice, avorbit despre minoritățile etnicedin România și unitatea aces-tora. „Aceste comunități de faptsunt un singur trup, au o singurăinimă, au o singură respirație, auun singur ideal”, a menționat el.

Expoziția „Imaginile diversi -tății” este realizată de MuzeulNațional Cotroceni, în partener-iat cu Guvernul – Departamentulpentru Relații Interetnice, Funda -ția „Inter – Art” Aiud, CentrulCultural „L. Rebreanu” Aiud.

Manifestarea este prilejuităde Ziua Minorităților Naționale(18 decembrie) și este sintezaTaberei Interetnice de ArtăContemporană ce a avut loc laAiud în perioada 5-15 octombrieși la care au participat – în pre mie -ră națională – artiști repre zen tândtoate minoritățile din Ro mâniacu prezență în Parlament.

Tabăra Interetnică de ArtăContemporană a avut ca scop pu -nerea în valoare a segmentului

multietnic și multicultural dinRomânia, în cadrul unei mani -festări ce are ca principiu debază colaborarea interculturală.

Promovarea artei contempo-rane din România prin prismaminorităților, reprezentate în pre -mieră într-o singură manifestarede artă vizuală, a însemnat unpas important din punct de ve -dere cultural, dar și social.

Pe simeza Muzeului NaționalCotroceni expun 34 de artiștireprezentând 21 de etnii din Ro -mânia. Ștefan Balog a fost con du -cătorul taberei, iar Ioan Hă dărig,directorul artistic.

Comunitatea Armeana din Ro -mânia a fost prezentă prin pic-torul și graficianul, OvidiuPa ni ghianț.

Vernisajul a fost urmat de unrecital susținut de Melodis FolkAiud, compus din Emilia și Ma -rius Moga.

Speram ca expozitia, deschi -să până la data de 7 ianuarie să fievizitată de câți mai mulți iubitoride artă.

AGERPRES/ (A, AS –autor: Oana Ghiță,

editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ada Vîlceanu)

16 ARARAT 01-02/2017

expoZiȚia „imaginile DiversităȚii”, vernisată la muZeul naȚional cotroceni

EVENIMENT

Ovidiu Panighianț

Prima Bienală Interna ționa -lă de Artă desfăşurată laBari şi în Zona Metropoli -

tană începând cu data de 15 de-cembrie 2016, a premiat în sea razilei de sâmbătă 14 ianuarie2017, cele mai deosebite lucrăriîn concurs: picturi, sculpturi, gra -fică şi video art. La acest eveni-ment cultural au participat peste150 de artişti, din toate colțurileItaliei, de la Nord la Sud, cât şidin străinătate: Brazilia, Croația,Argentina, Armenia, Uruguay,Irak şi Grecia. Ceremonia depremiere s-a desfăşurat în cadrulAuditoriului Vallisa, unul dintrecele mai străvechi lăcaşuri decult situat în centrul vechi aloraşului Bari, construit în stil ro-manic şi îmbogățit cu elementearhitectonice caracteristice, regiu -nii Puglia. A fost prezent şi cu -noscutul critic şi istoric de artăGeorgio Grasso iar comitetulştiin țific şi de onoare a fost al -cătuit din: William Tode ultimulexponent al Neorealismului ita -lian, fost Director la Casa Vasarişi responsabil la Birourile deStudii din Palatul Pitti şi Uffizidin Florența; Miguel Gomez Di-rector artistic al evenimentuluiBIBART; Marin Baldini, arhe-olog, critic şi istoric de artă, deori gină croată; Emmanuel VonLauenstein Massarini, conservato -rul muzeelor din San Paolo –Bra -zilia; Guido Falco res pon sabilulMuzeului MIIT din Torino; Mon -senior Antonio Parisi responsabilcu muzica şi cultura în Arhidio-

ceza Bari-Bittonto şi Don MicheleBellino directorul Muzeului Arhi -diocezei mai sus amintite.

Premiul BIBART al criticii,prima ediție pentru secția depictură a fost conferit lui Anto-nio Calabrese-Italia şi lui ArturHovhannisyan. Artistul armeana expus două opere interesantede mari dimensiuni: „Christ andPeter” 180×102 (cm, ulei pepânză) şi „Last supper” 135×190(cm, ulei pe pânză), care au fostadmirate în Auditoriul Vallisa.Artur Hovhannisyan s-a bucuratşi de aprecierea Juriului Popu-lar. Juriul Ziariştilor alcătuit din:Angelo Rossano – „Corriere delMezzogiorno”; Gianfranco Mos -ca telli – „EpolisBari”; Maria Gra -zia Rongo – „Gazzetta delMez zogiorno”; Antonella Gaetta –„Repubblica” şi Francesco Tata -rella – „Quotidiano di Bari” avotat şi pentru artista MariamNersisyan care în Biserica SanGaetano a expus două lucrări:

„Merci” (50×70 cm, ulei pe pân -ză) şi „The expectation” în alb şinegru.

BIBART și-a închis porțilepe 15 ianuarie 2017 cu o mani -festaţie spontană de solidaritate,în favoarea copiilor din Alepcare aşteaptă să fie salvați. Aurăspuns la acest apel artişti, scri-itori,cântăreți, voluntari, Comu-nitatea Sant’ Egidio şi Asociaţiaculturală Bari pentru Alep.Participanții s-au adunat în PiațaFerrarese şi pe jos, cu lumânăriaprinse s-au îndreptat spre Udi-toriul Vallisa, pentru a da naştereunui moment poetic, muzical şide rugăciune.

Închei aceste rânduri cu sin-cera urare, ca 2017 să fie un ande Pace, Solidaritate şi JustițieSocială în toată lumea, neuitândpe toți cei care suferă în aceastăiarnă grea, din cauza războaielorşi a cutremurelor!

Simona Paula Dobrescu

17ARARAT01-02/2017

artiŞti armeni premiaȚi la bibart

DIASPORA

Ronald Grigor Suny (năs -cut la 25 decembrie1940, Philadelphia, Pen-

sylvania, SUA) este actualmenteProfesor Emeritus of PoliticalScience and History la Univer-sitatea din Chicago. Nu e nimicde tradus. Cu o biobibliografiede prim rang și un CV închis latoți nasturii de admirat și in-vidiat – nu e de colo să predai laUniversity of California, laStanford și apoi preț de 15 ani(1981-1995) să deții Alex Manoo -gian Chair la University of Michi -gan, unde a înființat și condusArmenian Studies Program – cuocazia aceasta am aflat de la prie -tenul meu Sorin Antohi, care afost coleg cu Dr. Suny la Ann

Arbor, Michigan, că faimosul fi-lantropist Alex Manoogian esteinventatorul ștergătoarelor deparbriz etc., și că veni vorba,Donald Trump imediat după in-stalarea la Casa Albă a convocatcei 3 mari producători de auto-mobile (General Motors, Ford,Crysler) din SUA și le-a pus învedere să construiască noi fa -brici și uzine pe teritoriul ame -rican, pentru a crea noi locuri demuncă, cum ar veni America,First!, ceea ce ar fi un bun exem -plu și pentru alte naționalități decare s-a ocupat Ronald Suny șiacum se confruntă doar cu luptaîmpotriva corupției etc. – și săscoți un raft întregi de cărți. Înspecialitatea sa de istoric. Adicăistoria non-Russian nationalitiesdin spațiul soveitic, dar în spe-cial caucazieni – georgieni, ar-meni, azeri – despre care a scrisnumeroase studii aplicate și aîncercat să deslușească relațiilelor cu puterea comunistă. Listacompletă a lucrărilor lui Suny segăsește pe net, și o simplă cău -tare poate aduce multe-multe in -formații despre un savant de primrang, nu știu cât de cunoscut șiapreciat în mediile armenești.Dar nu cercetările lui Suny de-spre viața lui Stalin și frămân -tările comunismului sovietic neinteresează aici – amintim că au

apărut recent la noi, în România,două excelente și masive lucrăriale lui Orlando Figes, dincolo decele ale lui Simon Sebagh Mon-tefiore, așa că junimea de azi,excitată de Jos Comunismul! șiCiuma Roșie și vechii activiștide partid reșapați la antibolșe -vism au destul material de stu-diat pentru a zbiera la obiect șisubiect etc. – ci o lucrare apărutăîn 2015, la Princeton Press. Estevorba de „A History of the Ar-menian Genocide. They can livein the Desert but Nowhere Else“,în cadrul colecției Human Rightsan Crimes against Huma nity,coodonată de Eric D. Weitz princare nepotul etnomuzicologuluiKrikor Mirzaian se a pleacăasupra unui subiect grav șitragic al poporului din careprovine. Avem o cercetare ex-trem de atentă și echilibrată, ba-zată pe o extinsă documentare –și a deja vastei bibliografii careacoperă subiectul – a evenimen-telor din istoria Imperiului Oto-man care au dus și condus lamarea tragedie din 1915. L-amrugat pe profesorul Nicolae Dră -gușin să facă o scurtă prezentarea cărții lui Sunny, și să traducă,selectiv, din prefața volumului.Voi încerca să emit doar câtevaobservații legate de importanța,particulară a acestui studiu. Din-

18 ARARAT 01-02/2017

ronalD grigor sunny – istoria genociDului armean

Dintr-o perspectivă acaDemică

DOSAR 1915

colo de analiza atentă a contex-tului istoric care a condus la ma-sacrele hamidiene, cele din 1909,pogromurile de la Adana și alteorașe din Imperiu, încercareaautorului de a pune în ecuație șiperspectiva turcă, pe fondul re -crudescenței naționalismului oto -man. Chestiunile legate de„etnona ționalism” și „națiuni im -periale” sunt tratate cu maximăobiectivitate. Reacțiile JunilorTurci la pierderile suferite înRăzboaiele balcanice, fluxul derefugiați, creșterea resentimen-tului populației majoritare fațăde minoritățile nonislamice. Nusunt de neglijat apoi încercărileautorului de a aduce în discuțieși punctele de vedere ale ne ga -ționiștilor genocidului, mai alesa câtorva universitari americani –adăugăm noi, fără să fim neapă-rat politically corecți – dedulcițicu mulți dolari la puncte de ve-dere care falsifică adevărul istoricși dau apă la moară ne ga țio -niștilor. Turci sau de aiurea, apoliticienilor sau a oamenilor depe stradă. Manipularea opinieipublice este uriașă. Mulți oamenicare nu știu ce s-a întâmpalt în1915 și care nu au răb dare – sauposibilitatea, curiozitatea etc. –să citească colecțiile de docu-mente publicate de WolfgangGust sau Hesemann – doar douăexemple, din arhivele germanesau ale Vaticanului – nici să par-curgă masivele și exhaustivelestudii/cercetări întinse pe dece-nii ale unui Vahakn Dadrian,Raymond Kevorchian sau TanerAkcam. An de an numărul stu-diilor universitare cresc, ca șicolecțiile de documente, multeîncă inedite încă, în arhivele tur -

cești. Mai ales cele militare, care,încă, nici azi, nu sunt la înde-mâna cercetătorilor. Taner Akcama făcut enorm în această zonă.Parcursul istoriei trecute fără pa-timi sau angajări militante pecare-l utilizează Suny este uncâștig, credem noi, în aducereadacă nu de noi probe – sunt alțiicare o fac cu îndîrjire, în ultimiiani și mulți cercetători și univer-sitari turci, că sunt ei la Istanbul,Berlin, Utrecht sau Paris – ci deo perspectivă integratoare a eve-nimentelor. Care au condus lagenocid, l-au precedat și apoi s-aderulat în condiții în care nici azinu știm toate detaliile. (Vom în-cerca într-unul din numerele vii-toare ale DOSAR-ului 1915 săatragem atenția asupra unei măr-turii directe, o poveste fasci-nantă a unei femei, scrisă șipublicată practic în timp real șinu după decenii. Captanian Pai-ladzou, Edition M. Flinikowski,Paris, 1919, „Memoires d’unedeportee armenienne”, cartea eîn domeniul public, din colec -țiile Bibliotecii Naționale a Fran -ței. Între timp am găsit infor mațiacă volumul s-a reeditat în 2010,la Edition Jacques Flament).Puțin material iconografic înso -țește volumul, dar o fotografieexcelentă a lui Raphael Lemkin(199-1959), juristul evreu polo-nez care a inventat cuvîntul ge-nocid și la impus în ConvențiaONU din 1948 privind Genoci-dul merită făcut cunoscut în me-diile largi ale opiniei publice.Același Lemkin, care tânărfiind, a fost prezent la judecareași achitarea lui Soghomon Teh-lirian de la Berlin. Genocid, că escris cu G sau g, ale cărui efecte

nu s-au încheiat în 1915, ci aucontinuat sub diverse aspecte, cumultiple consecințe, și în aniicare au urmat, în deceniile carese întind pe tot secolul XX, șiajung până azi la noi, în secolulXXI. Partea de note este extremde atent elaborată. Mulțumiriledintr-o notă aparte sunt aduse uneiîntregi echipe de studenți, colegiși istorici. În primul rând luiAaron Bekemeyer, „research as-sistent” la University of Michi-gan, care și-a adus contribuția îndocumentarea cronologiei eve-nimentelor și, să remarcăm unfapt, o poziție care n-o prea gă -sim în România, un distins AdamStone, care, sună bine pe engle -zește, „footnoter cheker” – acelacare-l ajută pe autor la numeroa-sele, așa cum remarcam, extremde elaboratele note de subsol alelucrării. Asistenți, prieteni și co-legi care l-au ajutat pe profeso-rul Suny să-și ducă proiectulpână la capăt. Insistăm asupranotelor, care au toate trimiterilecorespunzătoare fiecărei afir ma -ții. Să mai notăm, cu titlu parti-cular, că pe parcursul elaborăriiacestei vaste lucrări, autorului îimoare soția, pianista Armena –My fellow Traveler Through Life –Mardirosian. Care i-a fost alăturitot timpul și căreia îi este dedicatacest volum. Vom reveni și cualte detalii și lecturi aplicate asu-pra acestei lucrări, care, în modcert, nu va putea lipsi de azi îna -inte din bibliografia genocidului.

Bedros HORASANGIAN

19ARARAT01-02/2017

Nu este deloc ușor săvorbești despre un ge-nocid, infracțiunea cea

mai odioasă care a caracterizatsecolul XX. Este cu atât maigreu cu cât există o politică ex-plicită, asumată instituțional,chiar dacă nu peste tot în lume,de negare a existenței acestuia.De fapt, nici nu e nevoie să fieprea multe state care să nege ge-nocidul; este suficient să fie unulsau două care să nege, iar altelecare să nu recunoască genocidulpentru ca lucrurile să se com-plice. Între a nega genocidul și anu-l recunoaște prin lege (ca sănu mai vorbim despre a nu pe-naliza negarea acestuia care re-prezintă forma cea mai rafinatădin punct de vedere juridic deraportare la o realitate istoricădată) diferența nu-i decât desubstanță, efectul fiind același.Căci negarea genocidului repre-zintă o politică oficială, un fel deprogram guvernamental, în timpce nerecunoașterea sa reprezintăo inacțiune juridică: legea taceîn privința unei realități istorice.

Aceasta este situația genoci-dului armenilor de la începutulsecolului XX. Negat explicit înunele state, nerecunoscut în al-tele (printre care și România) șirecunoscut de o altă parte. Darproblema negării, nerecu noaște -rii și a recunoașterii genociduluieste ceva ce ține de memoria ge-

nocidului, un șantier pe care tru-desc filosofii, jurnaliștii (a sevedea excepționala anchetă so-cială a jurnaliștilor francezi LaureMarechand, Guillaume Perrier,Turcia și fantoma armeană, apă-rută la Editura Corint, exact înanul Centenarului), politologii,psiho-sociologii. Realitatea ge-nocidului este ceva de care seocupă în primul rând istoricii.Sigur, memoria genocidului șirealitatea acestuia nu sunt și nicinu trebuie să fie despărțite. Elesunt atât de intim legate între eleîncât negarea realității genoci-dului reprezintă o formă de con-tinuare a acestuia. Așa cum s-aspus, genocidul continuă în me-moricid (a se vedea cartea luiReynald Secher, Vandeea. De laGenocid la memoricid).

Cartea lui Ronald GrigorSuny, „They Can Live in the De-sert but Nowhere Else.” A His-

tory of the Armenian Genocide,Princeton University Press,2015 este cartea unui erudit uni-versitar american care se ocupămai curând despre realitatea ge-nocidului, decât despre memoriaacestuia. Așa cum indică titlul,preocuparea lui nu este să de-monstreze că faptele JunilorTurci au caracterul unui geno-cid; natura genocidară a eveni-mentelor istorice reprezintăpre misa cărții, iar nu concluzia.Asta nu-l împiedică însă peautor să dedice concluziile uneiexcelente discuții despre geno-cid, cea mai odioasă dintre cri-mele pe care statele le potcomite împotriva unor anumitepopulații (aceasta este ideea, re-formulată, cu care se deschidecapitolul conclusiv, intitulat„Gândind despre negândit: ge-nocidul”). Astfel, interesul auto-rului este diferit: să carto grafieze

20 ARARAT 01-02/2017

ronalD grigor suny, „tHey can live in tHeDesert but nowHere else.”

a History of tHe armenian genociDe

DOSAR 1915

Ronald Grigor Suny

posibilitățile pe care le deci den -ții politici le aveau la dispoziție,altele decât cele care duceau „lapustiire și la ruină.” Cu alte cu-vinte, istoria relatată aici nu esteuna strict factuală, ci prezintăvoite și asumate porniri contra-factuale de tipul „Ce-ar fi fostdacă.” Angajându-se pe aceastăcale, autorul provoacă cititorulla reflecție, dar și la atenție spo-rită căci istoria contrafactualăeste probabil cea mai riscantădintre posibilitățile istoriogra-fice, cea mai contestată de cătreistoricii pozitiviști pentru carenu există nimic altceva în afarăde faptă și de cunoașterea eiminut cu minut, metru cu metru.Pe de altă parte, perioada isto-rică și, mai ales, împrejurările is-torice în care s-a petrecutge nocidul îmbie la acestă abor-dare întrucât, așa cum foarte in-spirat recunoaște chiar autorul,vorbim despre o perioadă a ma-rilor prefaceri istorice: trecereade la imperiu la statul-națiune.Suny le consideră ca fiind extre-mele unei situații politice. Maipuțin sever în aprecieri, un PierreManent le-ar vedea ca forme po-litice autentice (cetatea, imperiulși națiunea), deci care nu estenecesar să intre apriori într-oanume relație (de opoziție, deasemănare). În sfârșit, identifi-carea naturii acestei perioade is-torice (de tranziție, de prefacere)îi permite autorului să formulezeo ipoteză absolut îndrăzneațăpentru acest studiu: Junii Turci,responsabilii genocidului arme-nilor, nu au fost entnonațio na -liști (extremiști politici și etnici)și fanatici religioși, ci, pe bazapropriei definiții, moderniști oto -mani, adică „imperialiști statali.”Abia cu timpul au ajuns la con-vingerea că turcii reprezintă

baza noului stat imperial pe caredoreau să-l creeze. Desigur, n-așputea să discut critic aceastăafirmație, raportat la contextulistoric pe care autorul îl descrie,însă mi se pare important de su-bliniat faptul că, în orizontulacestei ipoteze, cartea reprezintădescrierea unui mecanism încare genocidul poate avea loc.

În concluzie, impunătoareacarte ce profită indiscutabil stu -denților și cercetătorilor în isto-rie, științe politice, sociologie,oferă un răspuns (nu singurul!)la obsedanta întrebare: Cum afost posibil? O rapidă trecere înrevistă a cuprinsului arată și punc -tele de interes care jaloneazăacest parcurs deopotrivă anam-netic și exegetic: „Imperiul” (pp.1-30), „Armenii” (pp. 31-63),„Națiunea” (pp. 64-90), „Marileputeri” (pp. 91-140), „Revo lu -ția” (pp. 141-173), „Contrare vo -luția” (pp. 174-207), „Războiul”(pp. 208-245), „Îndepărtarea”(pp. 246-280), „Genocidul” (pp.281-327), „Națiune orfană” (pp.328-350). Conținutul cuprinsu-lui exprimă sintetic complexita-tea perioadei istorice descrise(trecerea de la secolul XIX la se-colul XX) într-un teritoriu dat(Asia Mică) care a cunoscut a -proape toate conceptele majoreale științei politice: imperiu, nați -une, război, revoluție (&contra -revoluție), genocid, putere.De o sebit de interesantă mi separe a fi discuția bibliografică dela sfârșitul cărții care dovedescun autor intens preocupat deproblema genocidului armenilorși, la fel de mult, o dezbatere is-toriografică foarte vie care con-trastează dramatic cu îndârjireade a nega evidența.

Nicolae DRăGușIN

21ARARAT01-02/2017

Această carte descrie moti-vele, perioada și felul în care s-adesfășurat genocidul armenilordin Imperiul Otoman. Atuncicând se vorbește despre ucide-rile în masă și despre război,simplificarea conduce la verdic -te de vinovăție date cu ușu rințăși la prezumții de nevinovăție.Punerea în valoare a complexi -tății prin investigarea tuturorcotloanelor sale pentru a găsi as-pecte esențiale conduce la înțele -gere. Istoria relatată aici este ceaa unui moment de prefacere is-torică, atunci când imperiile auîncercat să se adapteze la o lumecare se transforma, în care nați -unile și statele naționale au pussub semnul întrebării izvoareleputerii și ale legitimității. Cu toa -te acestea, acele imperii nu eraupregătite să dea ori să se predea;nu erau gata să cedeze în fața aceea ce mai târziu va părea cafiind presiunea de neocolit anaționalismului, a autonomieisociale și a regimurilor funda-mentate mai degrabă pe egali-tate și pe merit decât pe ierarhieși pe privilegiu moștenit. Privindîn urmă, prăbușirea ImperiuluiOtoman și apariția națiunilorapare să fie inevitabilă din punctde vedere istoric. Dar pentru ac-torii din ultimele decenii ale se-colului al XIX-lea și primul dinveacul următor, existau mai mul -te variante care puteau fi încer-cate. Această carte investi gheazăacele momente de cumpănă încare actorii politici ar fi pututacționa în mod diferit, dar au de -cis în schimb să apuce pe un drumcare a dus la pustiire și la ruină.

continuare pehttp://www.araratonline.com

Fragment din prefața cărții

La o analiză obiectivă, atâtde necesară acum, capi-tala Armeniei are atuuri

şi puncte vulnerabile, chiar dacăpentru modernizarea sa se fac înpermanenţă paşi relevanţi. Pro - i ec tele inovative cu linii definan ţare clare sunt totuşi puţine,deşi Erevanul în deceniile dedupă obţinerea independenţei adevenit o destinaţie interesantădin punct de vedere geografic,isto ric, cultural şi chiar culinar.Schim bările de paradigmă nu aufost întotdeauna imediat aplau-date, unele edificii şi monumen -te, stârnind chiar nenumăratere ac ţii şi polemici, polarizândlumea şi obligând-o la dezba -tere. Multe probleme rămân însădeschise, spaţiul construit al ora -şului trebuind să răspundă ne vo -ilor reale ale locuitorilor.

Edificiile proiectate de JimTorosyan (Primăria şi Muzeulde Istorie a Erevanului, Institu-tul de Cardiologie, Seminarul

Teologic Gevorkian – clădireanouă –, Biserica Sfinţilor Arhan -gheli) sunt printre construcţiileprizate de public, iar succesullor a fost confirmat şi consolidatcu trecerea timpului. Având oviziune plastică modern-echili -brată cu specific autohton, acestarhitect versatil şi-a diversificatplaja stilistică, creaţiile sale monu -mentale, impunându-se rapid a -ten ţiei. Motivele tradiţionalere curente din creaţia sa, faţadelemaiestoase, blânda armonie deco -

rativă au entuziasmat, mai alespe cei care preferă un peisajurban omogen, fără stridenţe.

La polul opus se situeazăconstrucţiile şi monumentele ca -re prin noutate, originalitate şidimensiuni sunt neobişnuite pen -tru această zonă. Intervenţiileasupra oraşului nu trebuie nici -decum să-şi arate limitele deconcepţie sau materiale. Acesteintervenţii au rolul de a susţineîn mod eficient şi estetic viaţaurbană actuală, oferta fiind im-perios necesar să răspundă cumeste şi normal cererii.

Cea mai scandaloasă situaţieîn care a trebuit să se implicechiar preşedintele de atunci alArmeniei, Robert Kocharyan, afost cea privind monumentulcompozitorului şi pianistului Ar -no Babajanyan care a trăit însecolul al douăzecilea. Iniţial a -ceastă statuie din bronz, reali zatăde sculptorul David Beja nyan afost amplasată în septembrie 2002,

22 ARARAT 01-02/2017

erevanul De astăZi

ARMENIA

la intersecţia stăzilor Tumanyanşi Teryan, în apropierea Operei.Înainte de inaugurare, statuia a

fost ridicată la cererea munici -palităţii pentru a fi modificată,deoarece trăsăturile anatomiceale compozitorului erau exager-ate. Atât criticii de artă, cât şi alţispecialişti alături de locuitoriiErevanului erau deranjaţi demaniera de portretizare a artistu-lui cu degetele mult prea lungi şisemănând cu o pasăre. Dupăşapte luni de controverse, statuiaa fost reaşezată pe piedestal şiinaugurată în prezenţa primaru-lui capitalei Armeniei. Pentru anu distruge opera de artă ca şimesajul ei, dar în acelaşi timppentru a fi pe placul publicului,sculptorul a scurtat degetele com -pozitorului şi i-a armonizat tră -săturile feței. Modificările au fostpuţine şi aşa cum au constatatspecialiştii aproape insesizabile.Pianul masiv din bazalt la care

este aşezat Babajanyan contri -buie în mod fericit la echilibra -rea spaţiului compoziţional.

Dar dincolo de complicaţiilepe care le-a generat acest monu -ment, dincolo de lupta comunăpentru modificarea lui, astăziavem trăiri diferite, în plină lu -mină unde îl putem privi în voiepe malul Lacului Lebedelor. Şipentru a fi oneşti, trebuie să re -cunoaştem că a devenit şi unuldintre locurile căutate de turiştipentru originalitatea, forţa şi ex-presivitatea sa. Spre deosebirede toate monumentele din Ere-van, acest ansamblu este provoca -tor, nesfiindu-se să arate ade văratafaţă a lucrurilor.

23ARARAT01-02/2017

Andreea BARBu

„Christ and Peter” de Artur Hovhannisyan