» pag. 3 ceva, te sim]i ca un copil. iubirea poate fi a[a“ · `ncarc\ toate filmele, gra]ie par...

$: » pag. 3 ceva, te sim]i ca un copil. Iubirea poate fi a[a“ · `ncarc\ toate filmele, gra]ie par - teneriatului semnat de organiza - tor, Agen]ia de comunicare GAV, cu Google România$
ANUL XII » NR. 510 » 23 – 29 ianuarie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Cinepubrelanseaz\filmul românesconline

Iulia Blaga

Lansat anul trecut pe 26 februa -rie, Cinepub.ro, singurul ca nalonline gratuit de cinema româ-nesc, [i-a g\sit deja locul `n pei -saj. Portofoliul s\u num\ ra pân\`n 20 ianuarie 2016 un total de 21de lungmetraje, 26 de documen -tare, 37 de scurtmetraje de fic -]iune [i 20 de anima]ii. Premie -rele au loc n fiecare joi, de la ora20.30, pe YouTube, locul unde se`ncarc\ toate filmele, gra]ie par -teneriatului semnat de organiza -tor, Agen]ia de comunicare GAV,cu Google România.

» pag. 3

Citi]i interviul realizat de Iulia Blaga `n » paginile 8-9

EXCLUSIVITATE. Paul Dano, protagonist `n filmul Youth:

„Când e[ti pasionat deceva, te sim]i ca un copil.Iubirea poate fi a[a“

Candida]ii lafunc]ia de rector alUniversit\]ii „Al.I.Cuza“ r\spund`ntreb\rilor„Suplimentului“

C\t\lin Hopulele

Universitatea „Al.I. Cuza“ din Ia[ise afl\ `n fa]a celor mai impor-tante alegeri pentru viitorul s\u,rectorul pe urm\torii patru aniavând oportunitatea de a face unlucru necesar, `n lipsa c\ruia ca -pitala Moldovei a suferit: univer-sitatea are dreptul [i puterea de aprelua ini]iativa mi[c\rilor cul-turale din urbe.

» pag. 2

Am vrut demult s\-l cunosc. A[a cum m\ a[teptam, nu e ca al]i actori de la Holly wood care spun ba-nalit\]i `n interviuri. Str\duin]a de a fi egal cu sine `n orice spune ]ine, probabil, de seriozitatea pecare o pune `n tot ceea ce face – fie c\ joac\ `n filme sau piese de teatru, produce, cânt\ cu trupa lui(Mook) sau `[i petrece timpul liber cu iubita, actri]a Zoe Kazan. Paul Dano d\ impresia c\ `nva]\ dinorice. Am realizat interviul, o exclusi vitate pentru România, `n 2015 la Cannes, dup\ proiec]ia filmuluiYouth, de Paolo Sorrentino, unde Dano joac\ rolul unui actor amenin]at de mediocritate.

Parisul ascuns,deslu[it prin ochii celui mai cunoscutdramaturg român

C\t\lin Hopulele

Parisul lui Matei miroase a castani,a legume proasp\t culese, a croi -ssant `nmuiat `n ciocolat\ cald\, aalei vechi, de sute de ani, uitate detimp, a culori [i pasteluri `mbibate`n uleiuri de toate culorile. ~n Pa -risul lui Matei e o lini[te crea toare,care se rupe de agita]ia str\ zilordin Ora[ul luminilor. Fiindc\, `ndeceniile de când locu ie[te acolo,Matei [i-a `nsu[it toate str\zile pecare-[i poart\ pa[ii.

» pag. 11

C\t\lin Hopulele

Prof. univ. dr. Tudorel Toader con -sider\ c\, n ntreaga sa activitate,universitatea a fost `nc\ de la `nfi-in]are un actor cultural semnifi-cativ pe plan local, na]ional [i in-terna]ional [i crede c\ se pot facemult mai multe n ceea ce prive[teimplicarea acesteia `n activit\]ilela nivelul `ntregului ora[. „Uni-versitatea manifest\ o larg\ des-chidere fa]\ de comunitate prinacte [i fapte de cultur\ care se ma-terializeaz\ n publica]ii ale profe-sorilor, cercet\torilor [tiin]ifici [idoctoranzilor, participarea aces-tora `n diferite proiecte [i mani-fest\ri [tiin]ifice na]ionale [i in-terna]ionale, prin prestigioasa ac-tivitate publicistic\ desf\[urat\de c\tre Editura UAIC, precum [irevistele facult\]ilor componenteale universit\]ilor“, a spus acesta.

~n cazul `n care ar exista o per-cep]ie conform c\reia universita-tea nu ar fi un actor cultural impli-cat, decanul de la Drept [i judec\to-rul Cur]ii Constitu]ionale consi-der\ c\ percep]ia se poate datora„specificit\]ii“ pe care o au uneledintre manifest\rile [tiin]i fi ce [iculturale pe care le organizeaz\uni versitatea [i accept\ c\ acesteapot fi deschise mult mai mult publi-cului de larg interes din Ia[i. „~ntr-osocietate bazat\ pe cunoa[tere,func]ia public\ a universit\]ii serealizeaz\ prin transferul de cu-noa[tere [i optimizarea implic\rii`n societate, elemente de structur\ale unui flux cultural care poate ge-nera [i realiza eveni mente cultura-le“, crede judec\torul CCR. Acesta

spune c\ UAIC trebuie s\ se impli-ce `n manifest\rile culturale orga-nizate [i de c\tre ceilal]i factori cul-turali ai Ia[ului [i s\ realizeze o se-rie de parteneriate comune, delung\ durat\, cu acestea.

~ns\[i apari]iaUniversit\]ii a fost un act cultural

Prof. univ. dr. Codrin-Liviu Cu]i ta -ru consider\ c\ `ns\[i fondareaUniversit\]ii din Ia[i, `n 1860, a re-prezentat un act cultural, [i c\aceast\ tradi]ie cultural\ e `mbi-bat\ `n zidurile institu]iei. „La unan de la apari]ia statului român(modern), existen]a unei univer-sit\]i `n peisajul social a fost re -sim]it\ ca o necesitate vital\. De ce?~ntrucât, pe lâng\ rolul academic,de creare [i diseminare a valorii(cu noa[terea), o institu]ie de `nv\ -]\mânt superior are [i caracter for-mativ (educa]ia individual\ [i degrup). Or, cultura – n varian t\ de no -]iune – angajeaz\ [i acest sens (iden-titate, mentalitate – personal\ [i

colectiv\). Universitatea trebuie s\genereze a[adar cultura prin `ns\[ifunc]ia sa civilizatorie“, sus]ine de-canul Facult\]ii de Litere.

Acesta mai spune c\, la Ia[i,acest lucru s-a resim]it `nc\ de la`nceput, când profesorii din dome-niul umanioarelor au devenit [ipersonalit\]i culturale, situa]iecare s-ar perpetua pân\ ast\zi.„Universitatea ar putea s\ deter-mine fenomenul cultural, nu doars\ participe la el, s\ se implice `nderularea lui. Spa]iul academicpoa te deveni mai imaginativ `ncrearea evenimentului cultural,`n atragerea energiilor culturaleale ora[ului `n proiecte de anver-gur\, cu ramifica]ii na]ionale [iinterna]ionale. Avem scriitori,pictori [i muzicieni locali impor-tan]i, resursa uman\ nu lipse[te,trebuie ns\ mai mult\ imagina]ielucrativ\ `n aceast\ direc]ie“, aprecizat prof. univ. dr. Codrin-Li-viu Cu]itaru. Acesta crede c\ prinleg\turi mai strânse cu institu]iileculturale locale [i na]ionale se potforma parteneriate solide, fiindc\

universitatea „nu poate r\mânenu mai `n rol pasiv, de receptacolal culturii“, ci trebuie s\ [i asumeo pozi]ie de creator de cultur\, pen -tru care este nevoie [i de imagi-na]ie managerial\.

Profesorii de la „Cuza“,voci mai puternice `n societate

Prof. univ. dr. Nicu Gavrilu]\ spu-ne, nuan]at, c\ persoanele careacuz\ neimplicarea universit\]ii`n comunitatea local\ uneori nu[tiu despre ce vorbesc, fiind `ns\[i cazuri `n care ace[tia au drepta-te. Acesta enumer\ lans\rile dec\r]i [i dezbaterile, conferin]ele cus\lile pline, ntâlnirile cu persona-lit\]i `n diferite domenii la nivelna]ional sau interna]ional, chiar[i sus]inerile de doctorate pe temeactuale [i simpozioanele interna -]ionale ca fiind evenimente carenu pot fi excluse din sfera culturii.Cu toate acestea, el acuz\ c\ oame-nii din comunitatea local\ nu par-ticip\ la ele fiindc\ acestea nu sunt

promovate de mass media [i nicinu sunt din aria „senza]ionalu-lui“. „De aceea, mul]i nu citesc, nuparticip\, nu-i intereseaz\. Aces -ta-i adev\rul. ~ns\ UAIC mergemai departe ca o universitate detop din România [i poate s\ se im-plice mai bine. ~n primul rând prinparteneriate cu actori culturali aiIa[ului. „Eu sunt un du[ man de-clarat al pasivit\]ii culturale. Prinurmare nu pledez pentru o p\gu-boas\ defensiv\ cultural\ sau deorice alt tip a universit\]ii. Dim-potriv\, UAIC a fost dintotdeaunafoarte activ\ cultural“, a declaratdecanul Facult\]ii de Filosofie.

Acesta a mai spus c\, de[i uni-versitatea are o tradi]ie `n spate,ea poate s\ se implice mai mult.Profesorii [i cercet\torii de la „Cu-za“ pot s\ devin\ voci importante`n spa]iul public, iar prin proiectena]ionale sau interna]ionale cu al-te institu]ii de profil pot s\ aduc\un „plus de valoare vie]ii cultura-le a Ia[ului. Universitatea nu tre-buie s\ `[i abandoneze niciodat\destinul ei de a forma elite cultura-le, oameni de caracter, ade v\ratemodele pentru vremurile tulburipe care le tr\im“, a conchis acesta.

Din discursurile publice ale can-dida]ilor de pân\ acum, nainte caorice form\ de campanie elec -toral\ s\ devin\ oficial\, se poateobserva c\ ace[tia ar inten ]iona,m\car la nivel declarativ, s\ im-plice mai mult universitatea n crea -rea actului cultural `n Ia[i, pentrua structura, poate, [i haosul careexist\ la nivel administrativ `nges tionarea unitar\ a manifest\ri-lor [i evenimentelor de profil.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 510 » 23 – 29 ianuarie 2016

2 » actualitate

Candida]ii la func]ia de rector al Universit\]ii „Al.I. Cuza“ r\spund `ntreb\rilor „Suplimentului“

~[i va asuma cea mai vecheuniversitate româneasc\ un rolimportant `n reconfigurareaIa[ului cultural?Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Ia[ise afl\ `n fa]a celor mai importante alegeripentru viitorul s\u, rectorul pe urm\toriipatru ani având oportunitatea de a face unlucru necesar, `n lipsa c\ruia capitalaMoldovei a suferit: universitatea are dreptul[i puterea de a prelua ini]iativa mi[c\rilorculturale din urbe. ~n umbra rat\rii ob]inerii

titulaturii de Capital\ European\ a Culturii,urm\toarea conducere a celei mai vechiinstitu]ii de `nv\]\mânt superior din ]ar\are datoria s\ preia „frâiele“ [i s\ se implicemult mai activ `n viitorul cultural alora[ului. Pentru a vedea care sunt ideileprincipale ale felului `n care universitatea se raporteaz\ la actul cultural din Ia[i,

„Suplimentul de cultur\“ a purtat un dialogcu cei trei candida]i la func]ia de rectoranun]a]i pân\ acum, prof. univ. dr. TudorelToader, decanul Facult\]ii de Drept, prof.univ. dr. Codrin-Liviu Cu]itaru, decanulFacult\]ii de Litere, [i prof. univ. dr. NicuGavrilu]\, decanul Facult\]ii de Filosofie [i {tiin]e Social-Politice.

Prof. univ. dr. Tudorel Toader

Prof. univ. dr. Codrin-Liviu Cu]i ta ru

Prof. univ. dr. Nicu Gavrilu]\


actualitate « 3

Cinepub relanseaz\ filmul românesc online

Iulia Blaga

Oferta e foarte divers\, de la pro-duc]ii clasice pân\ la filme inde-pendente recente. De pild\, de laMorome]ii [iVulpe-vân\tor (am-bele de Stere Gulea) pân\ la Feli-cia, `nainte de toate (de R\zvanR\dulescu [i Melissa de Raaf), Do-mestic (de Adrian Sitaru) sau Ele-vator (de George Doroban]u), din-tre lungmetraje. Vaca finlandez$de Gheorghe Preda), Sink (de Iu-lia Rugin$, {an]ul (de AdrianSili[teanu), mai multe scurtme-traje de Adrian Sitaru [i Paul Ne-goescu sunt, de asemenea, dispo-nibile, `n timp ce sec]iunea de do-cumentar ofer\, printre altele,Memoria de piatr\ (de Iosif De-mian), Where Europe Ends (de Si-nisa Dragin [i Alina Mungiu-Pip-pidi), precum [i opt documentarerealizate `n cadrul AristotelesWorkshop.

Traficul e foarte bun. Lansat `n14 ianuarie 2016 `ntr-un pachet descurtmetraje semnate de „tinerifurio[i“ (a[a au fost recomanda]i),Tuns, ras [i frezat, de Bogdan Mu-re[anu, strânsese pân\ `n 20 ia -nuarie 1.208 vizualiz\ri. Iacob,des chiz\tor al unei serii 2016 con-sacrate lui Mircea Daneliuc, aveadin 7 ianuarie pân\ `n 20 ianuarieaproape 3.300 de vizualiz\ri. Pewww.cinepub.ro, fiecare film be -neficiaz\ de caset\ tehnic\, sinop-sis, premii, articole din pres\,plus link-ul spre YouTube. ~nplus, sunt postate [i interviuriscrise cu regizorii, produc\toriisau actorii implica]i `n realizareaacestor filme, interviuri ale c\ror`ntreb\ri provin de la publiculcare urm\re[te canalul, sub for-ma unor sesiuni virtuale de ~n -treb\ri & R\spunsuri ce se organi -zeaz\ pe pagina de FacebookCinepub.

Cel mai mare trafic `l are pân\acum Tat\l fantom\, debutul `nregie al lui Lucian Georgescu(ini]iatorul Cinepub), cu circa12.600 de vizualiz\ri, urmat de Mo-rome]ii cu aproape 11.500 devizualiz\ri. (Gândi]i-v\ c\ majori-tatea lungmetrajelor au putut fiv\zute pân\ acum [i `n s\li, [i latelevizor, [i pe DVD.) Spectatoriiau [i p\reri pe care ]in s\ le`mp\rt\[easc\ – atunci când nu re -clam\ din Vietnam sau Germaniac\ nu pot vedea filmul (copyright-ul,din p\cate, e doar pentru Româ-nia pentru anumite filme).

„Oana Pellea face cinste tat\luiei, bravo! ~n plus, e [i o bun\ ciu -ne“, scrie cineva sub Vulpe–vân\ -tor, iar despre Principii de via]\(de Constantin Popescu) altcinevacrede c\ e „film dr\gu], nu ne ]inenici `n suspans, dar nici nu neplic tise[te“, de[i majoritatea co-mentariilor sunt legate aici de vio-len]a tat\lui. „B\taia de la final a[i inspirat o parodie pe YouTube“,spune `ncântat\ Dorina Oarg\.

Morome]ii 2?

Cinepub [i-a propus [i s\ creeze nspa]iul cinematografic românescun fel de poian\ a lui Iocan. Odat\cu lansarea filmului Morome]iipe Cinepub, la `nceputul lunii de-cembrie 2015, Teatrul Act a g\z -duit o reprezenta]ie cu P\i desprece vorbim noi aici, domnule?,adaptare liber\ de C\t\lin {tef\ -nescu, `n regia lui Alexandru Da -bi ja, cu Marcel Iure[ [i GeorgeMih\i]\. (~n 2015 s-au s\rb\torit 60de ani de la prima publicare a romanului lui Marin Preda [i 30de ani de la premiera filmului.) A urmat o dezbatere cu StereGulea, Vivi Dr\gan Vasile, Victor

Rebengiuc [i Lumini]a Gheor -ghiu despre cât de actual e Mo-romete azi. R\spunsul a fost da,Stere Gulea m\rturisind c\ arescenariul pentru o continuare afilmului.

Morome]ii face [i obiectul pri-mului episod al serialului ICAR –O istorie alternativ\ a cinemato-grafului românesc. Episodul-pilotal acestui serial web video, regizatde Marius Ro[u (care asigur\ [iconceptul vizual deosebit), a fosturm\rit pe YouTube de un num\rrecord de 38.000 de cinefili. ICARva recomanda `n manier\ neorto-dox\ (dar nici catolic\!) lungme-trajul lansat lunar de CINEPUB.Episodul Morome]ii e foarte mi[ -to, el nu con]ine doar talkingheads cu Stere Gulea [i ViviDr\gan Vasile spunând lucruri cumiez despre produc]ia filmului,nu doar extrase din film montate`mpreun\ cu material original, ci[i un generic de final a la Taranti-no, care puncteaz\ r\spicat do-rin]a de a rupe cu o anumit\tradi]ie despre cum se vorbe[te(vizual) despre filmele române[ti.Lansat `n 17 decembrie, acest epi-sod are circa 24.000 de vizualiz\ri.

Pe lâng\ proiectul ICAR, care eprodus pentru Scena9, hotspotulcultural al BRD – Groupe SociétéGénérale, Cinepub mai are `nplan [i proiectul CINEPUB 2ndLife, care `[i propune digitali -zarea filmelor de [coal\ semnatede cinea[ti români, ast\zi con-sacra]i. Proiectul se va desf\[uraprintr-un parteneriat cu UNATCBucure[ti. Cu acest proiect, Dori-na Oarg\ a fost selec]ionat\ la SO-FA – School of Film Agents, deunde s-a ntors cu sfaturi din par tea

unor exper]i. Mentora Dorinei `nacest program a fost Claudia Dill-mann, directoarea DeutschesFilminstitut din Frankfurt.

„Proiectul e `nc\ la stadiul dehârtie, urmând ca la finalul aces-tei luni s\ ne apuc\m mai seriosde treab\. Am ob]inut [i un spri-jin de la Centrul Na]ional al Cine-matografiei, e drept c\ destul demic, `ns\ ne ajut\ s\ ini]iem pro-cesul de digitalizare al unui nu -m\r mai redus de filme. Ne propu -nem s\ `ncepem cu aproximativ50 de scurtmetraje. Evident, nu -m\ rul filmelor poate cre[te `nfunc]ie [i de finan]\rile pe care levom ob]ine“, spune Dorina Oarg\.

Lansat anul trecut pe 26 februarie, Cinepub.ro, singurul canal online gratuit decinema românesc, [i-a g\sit deja locul `n peisaj. Portofoliul s\u num\ra pân\ `n 20 ianuarie 2016 un total de 21 de lungmetraje, 26 de documentare, 37 de scurtmetraje de fic]iune [i 20 de anima]ii. Premierele au loc `n fiecare joi,de la ora 20.30, pe YouTube, locul unde se `ncarc\ toate filmele, gra]ieparteneriatului semnat de organizator, Agen]ia de comunicare GAV, cu GoogleRomânia. Am `ntrebat-o pe Dorina Oarg\, project manager Cinepub, dac\ sepl\tesc drepturi de autor [i cât de greu e s\ le ob]in\. Au fost autori care aurefuzat s\-[i ofere filmele? „Cinepub nu `[i permite s\ pl\teasc\ drepturi deautor, dar am avut noroc de o deschidere [i sus]inere extrem de mari din partearegizorilor [i produc\torilor de film, majoritatea permi]ându-ne difuzareafilmelor pe platform\ f\r\ un cost anume. Evident c\ ne-am lovit [i de câtevarefuzuri, sper\m s\ nu fie mai multe pe viitor“, spune Dorina Oarg\.

Dezbaterea despre filmulMorome]ii de la Teatrul Act

© A

di B

ulbo

ac\

DORINA OARG|:

„Cinepub e un proiect frumos,dinamic [i provocator, care s-adezvoltat extrem de mult `ndoar câteva luni de la lansare.Ne-a luat prin surprindere [ipe noi. M\ bucur\ sus]inerearealizatorilor de filme, c\ci sco -pul nostru comun e ca filmelelor s\ ajung\ s\ fie v\zute decât mai mult\ lume, chiar dac\vorbim de filme lansate acummul]i ani. M\ bucur\ când pri -mesc mesaje de la di ver[i oa-meni care ne urm\ resc atâtdin ]ar\, cât [i din str\in\tate,mesaje de apre ciere a filmelorsau chiar su gestii [i inclusivliste de filme pe care le-ar pl\ -cea s\ le vad\/revad\. M\ajut\ s\ `n ]e leg mai bine ce felde filme `[i doresc s\ vizioneze[i astfel s\ preg\tesc pre-mierele s\pt\ mânale.“

Scen\ din filmul Morome]ii

M\ bucur de privilegiul de a fidoar un cititor care scrie prin ga -zete, lipsit deopotriv\ de am bi]ii`n cetatea artelor, de viciul poste -rit\]ii [i de patima pizmui rii. Dela `n\l]imea acestui categoricavantaj, pot privi cu deta [a re lup -tele intestine ale litera ]ilor, micileinflama]ii ale criticilor, li teraturanoastr\ toat\. Din m\ run tul meuturn, deloc de fil de[, salut atât apa -ri]ia acestei c\r]i, cât [i a croni-cilor entuziaste scri se n margineaei. ~n plus, `mi cum p\r singur c\r -]ile, rezervându-mi dreptul sfântla invectiv\.

MJC este un volum care l recu-pereaz\ pe Mateiu Caragiale, bas-tardul lui Ion Luca Caragiale, unfiu mai degrab\ vitreg, ostil luiNenea, convins c\ descinde dintr-ofamilie de nobili, refuzând pater-nitatea comediantului ([arlatanu-lui, vreau s\ zic) cu carier\ `nber\rii.

Mateiu se vedea conte, semnaMathieu Jean, era pasionat de

heraldic\, ahtiat dup\ ordine, me-dalii, recunoa[tere. Dandy reduta-bil, `ntotdeauna `mbr\cat ca unmoftangiu de lux, [i-a petrecut ti-nere]ea `n c\utarea unei partidecare s\-l c\p\tuiasc\. Mo[ier! Bo-ier! M\car diplomat! Orice alt des-tin i-ar fi fost mult prea pu]in.„Prea te crezi“, i-ar fi spus NeneaIancu, [i ar fi avut dreptate s\ `ispun\ a[a. Mateiu Caragiale prease credea.

MJC are dou\ p\r]i. ~n prima,Ion Iovan recupereaz\, totodat\, o`ntreag\ epoc\ istoric\ – de la `n -ceputul secolului XX pân\ `nadân cul Interbelicului (MateiuCaragiale a tr\it din prim\varalui 1885 pân\ `n iarna lui 1936). ~ncea de-a doua, scriitorul scrie unjurnal `ntocmai cum l-ar fi scrisMateiu Caragiale `n ultimul an devia]\. ~nsumându-le, avem, pe scurt,o capodoper\.

MJC este `n literatura noastr\o insul\. Nu coboar\ dintr-o tra -di]ie [i nu va ini]ia, cred, un feno-men. MJC este o obsesie auctoria -l\ a domnului Ion Iovan, scriitor.Primul ([i cel mai sigur) semn c\te afli `n fa]a unui scriitor ade -v\rat este puterea obsesiilor sale.

Ion Iovan se arat\ obsedat deMateiu Caragiale. ~ncepe s\ gân-deasc\ asemenea lui, s\ scrie `nstilul lui, intr\ n hainele [i n via -]a lui [i nu mai iese pân\ la ulti -mul punct.

Speciali[tii numesc aceast\ lu-crare docufic]iune sau o a[az\ `ntrena lucr\rilor din Occident `ncare autofic]iunea s-a demodat,l\sând loc unei fic]iuni mai subti-le, despre ter]i, pesonalit\]i istori-ce adev\rate. Nu cunosc am\nun-te despre aceste practici. R\mânla p\rerea c\ avem de-a face cu obinecuvântat\ obsesie, imun\ lamode.

Mateiu Caragiale a `nrâurit lanoi, dar pu]in. A scris o carte –Craii de Curtea Veche – pe care nupu]ini, [i deloc excentrici, o soco-tesc romanul-nepereche al litera-turii române. Nu le sunt n contra,nu sunt nici de acord cu ei. ~i pri-ve[te, carevas\zic\.

Mateiu Caragiale, a[a cum `lscrie Ion Iovan, deci a[a cum afost, era, totu[i, o canalie, ca un bravCaragiale, chiar dac\ din flori. Nuare nici o clip\ con[tiin]a imora-lit\]ii parvenirii. Au contraire.Dumisale i se cuvine. Cere, se

`nf\]i[eaz\, asalteaz\, nu renun]\.Este un excep]ional lupt\tor pen-tru cauza trând\viei. Dac\ vre]i,[i nu v\d de ce a]i obiecta, el esteseniorul, iar Ion Luca Caragialebietul bastard r\t\cit printre pa-ia]e, lefegii de duzin\ [i republi-cani de ocazie. E minunat\ aceas -t\ r\sucire de destin, [i ea face dinfamilia Caragiale cea mai intere-sant\ familie din literatura româ -n\, chit c\ numai o familie n-aufost Ion Luca [i bastardul s\u,`ntâmplat `ntr-o mahala.

Ion Iovan `l iube[te mai multpe Mateiu, ne`ndoielnic, iese tare[ifonat Nenea Iancu din paginilesale, [i, dac\ stai s\ te gânde[ti unpic, trebuie c\ a[a era acel dra-maturg care se `nvârtea non[a -lant prin popor, subtilizându-ipung\[e[te harfele, pentru a lesublima.

Ion Iovan a scris o carte `n fa]ac\reia `mi scot toate p\l\riile dingarderob\. Am `ncheiat cele cinci

sute [apte pagini nu doar cu cre -din]a c\ tocmai am citit cea maibun\ carte româneasc\ a timpu-lui nostru, ci mai ales cu regretulc\ Ion Luca Caragiale nu a apucat,totu[i, s\-[i scrie fiul. S\ fi v\zutatunci comedie!

4 » opinii


— ...da’ cel mai mult, `n pârnaie,am avut de nv\]at de la Ingineru’,[i-a continuat Nicu lunga povestepe care noi o ascultam cu gurilec\scate. Odat\ era om, v\ spun.Era `nv\]at, avea [i facultate, da’nu asta conteaz\. Vreau s\ zic c\de mic copil el visa s\ construias -c\ poduri, mai exact, toat\ via]a s-a trudit s\ fac\ cel mai mi[to podcare a existat vreodat\. A[a i s-an\z\rit lui, dup\ ce a citit o po -veste unde, cic\, pentru a câ[ tigamâna unei prin]ese [i `mp\ r\]ia`mp\ratului nu [tiu care, trebuias\ faci un pod nemaiv\zut... Deci a

`nv\]at pe rupte, a ajuns la facul-tate, a [i intrat `n Partidul Comu-nist, a [i devenit activist, ca s\ nuaib\ probleme cu \[tia, ca s\-[iajun g\ visul... Totul p\rea c\-i mer -ge ca uns. Planul era s\-i conving\pe tovar\[ii lui s\ fac\ un pod ne-maiv\zut peste Dun\re, mai taredecât cel construit de unu’ Apo -lodor, pe vremuri... Bine, n-a reu -[it s\-i conving\, c\ nu sunt bani,c\ la ce bun un pod peste grani]\,da’ pân\ la urm\ i s-a dat pe mân\s\ fac\ un pod peste Siret, `n ]ar\.Nu era asta ceea ce visase Ingi -neru’, da’ tot era o chestie. S-a pus

serios pe treab\ [i a proiectat celmai mi[to pod care a existat vreo-dat\, mult peste ceea ce au chiar [iamericanii... Unu’ crim\ [i pe -deaps\... Adic\ vreau s\ zic c\ apus `n podu’ \la peste Siret maimult suflet ca [i cum ar fi f\cutunu’ peste Dun\re sau chiar pestevreun ocean `ntreg... Cic\ numai[i dup\ schi]\, dac\ s-ar fi uitatvreun `mp\rat, i-ar fi dat mânaprin]esei [i `mp\r\]ia lui... A pri -mit toate aprob\rile [i s-au apucatde construit, fix dup\ modelu’ lui,f\r\ s\ schimbe nimic. A ie[it ominun\]ie. Toat\ lumea era `n -cântat\ de cum ar\ta podu’ pestecare muncitorii [i ]\ranii vor pu -tea trece de pe un mal pe altu’. Nu-ma’ c\, atunci când au dat drumu’la circula]ie, picioarele de sus ]i -nere s-au `nmuiat, podu’ s-a cr\ -pat [i mai-mai s\ cad\ [i s\ omoa -re oamenii care treceau peste el...A ie[it scandal mare. V\ da]i sea-ma, atâ]ia bani, atâta `ncredere is-au acordat [i el [i-a b\tut joc, apl\nuit un pod care, n loc s\ ajute

oamenii s\ treac\ de pe un mal pealtu’, era cât pe ce s\-i omoare. In-gineru’ s-a jurat – le-a [i desenatpe hârtie – c\ schi]a lui era bun\ [ic\ podu’ d\dea s\ se pr\bu[easc\numa’ [i numa’ pentru c\ munci-torii au furat din materiale, pen-tru c\ al]ii nu i-au respectat cal-culele... Eu l-am crezut, da’ \ia nu.A[a c\ l-au b\gat la pârnaie, pemotiv de sabotare a statului. Cândl-am cu noscut eu, ceilal]i ziceauc\-i cam s\rit de pe fix. Se cam fe -reau s\-i vorbeasc\. Da’ mie mi-apl\cut de el. {i nu pe degeaba. Laun moment dat – am r\mas mas -c\, v\ spun –, când am v\zut cuma ref\ cut, din be]e de chibrituri,podu’ lui peste Siret...

— Cum adic\ un pod din be]ede chibrituri?, nu s-a ab]inut cine-va s\-l `ntrerup\.

— Omu’ \la a ref\cut `n pu[ -c\rie podu’ lui, a[a, mai mic, câts\-ncap\ pe o mas\, din be]e dechibrituri, cur\]ate de g\m\lie,lipite `ntre ele cu aracet. Ar\ta cao juc\rie, da’ puteai s\-]i `nchipui

cât de mi[to a fost `n realitate. Num\ crede]i, a[a-i? Sta]i s\ vede]i,c\ m-a `nv\]at [i pe mine tehnica,numa’ c\ eu n-am f\cut un pod.

Nicu s-a dus la saco[a de cârp\pe care o pusese grijuliu lâng\perete [i a scos din ea o chestiecare ne-a l\sat pilaf: un castel `nminiatur\, f\cut numai [i numaidin be]e de chibrituri, lipite `ntreele cu aracet. Eu nici m\car `nc\r]ile de pove[ti, alea cu poze, nuv\zusem ceva mai frumos.

— Ei, ce zice]i de asta?, ne-a`ntrebat Nicu.

Ce s\ mai zicem. Am luat cas -telul `n mân\, l-am trecut de la unul la altul, l-am pip\it [i nu nevenea s\ credem ochilor.

— Ei, vede]i c\ nu am f\cut pâr-naie degeaba? Am `nv\]at [i eu omeserie. De-acum am din ce tr\i.Pot face orice din be]e de chibri -turi: castele, case, poduri. {i-o s\le vând. V\ da]i seama câ]i bani sepot câ[tiga din asta?

Nimeni nu i-a r\spuns.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Ingineru’

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Câteva cuvinte despreMJC, de Ion Iovan, o carte care va dura.

Seniorul, bastardul, obsesia

S\ ne imagin\m satul cu 100 dealeg\tori, pentru a n]elege mai binefenomenul. Dac\ se men]ine po -vestea cu primul tur, iar la urne vin40 de oameni, câ[tig\tor e declaratcel care ia cele mai multe voturi.Cum de regul\, `n orice localitate seanun]\ m\car 7-8 candida]i pentruprim\rie, alegerile se pot câ[tiga [icu 20%. De fapt vorbim de 20% dincei 40 de oameni care [tampileaz\buletinul de vot. Cu doar 8 voturi,Ion, Vasile sau Costic\ ia prim\riadin Cucuie]ii din Deal, de[i 32 decons\teni au preferat o alt\ per-soan\.

De regul\, turul doi e mult maianimat, oamenii reu[esc s\ afle cevor cei doi finali[ti, ce idei au [i carele sunt programele. Prezen]a la vot emai mare, iar noul primar are maimult\ for]\, fiind ales de un num\rsporit de aleg\tori.

PNL a ie[it s\pt\mâna asta cupropunerea c\tre premierul DacianCiolo[ pentru a emite ordonan]a deurgen]\ care s\ prevad\ dou\ tururila locale. PSD a s\rit ca ars, iar pre-mierul a spus c\ nu intervine `njocul politic. Ciudat\ atitudine a luiCiolo[, cât\ vreme sistemul cudou\ tururi nu `ngr\de[te `n nici

un fel accesul la urne. Ba dimpotriv\.~ns\ nu neap\rat PNL este cel

mai interesat de alegerile n dou\ tu-ruri, ci partidele mici. ~n foartepu]ine situa]ii, ALDE, UNPR, M10,Mi[carea Popular\ sau vreo for ma -]iune local\ nou constituit\ vor reu -[i s\ ia Prim\ria `ntr-un singur tur.Tot PSD [i PNL se vor bate, campeste tot, pentru c\ e complicat s\spargi monopolul, cât\ vreme ai `nfa]\ re]ele de partid bine puse lapunct.

Din acest motiv, cei mici ar fi tre-buit s\ fie mai vocali pe acestsubiect, pentru c\ ar putea ap\reaun alt fenomen: votul util. Cu altecuvinte, aleg\torul va cânt\ri atentscena, iar dac\ [i va da seama c\ fa-voritul s\u la Prim\rie nu are nici o[ans\, se va orienta c\tre candidatulmai bine plasat, pentru a nu risipivotul. Ba mai mult, partidul respec-tiv va pierde voturi [i la CL, exis -tând chiar riscul s\ nu prind\ pra -gul electoral.

O situa]ie de acest gen este la Bu-cure[ti, unde Nicu[or Dan (Uniu neaSalva]i Bucure[tiul) a sesizat peri-colul de a pierde câteva procente,

cerând la rându-i dou\ tururi laprim\rie.

Mai mult, Nicu[or Dan i reamin -te[te lui Ciolo[ c\ a venit pe tronulde la Palatul Victoria `n urma uneirevolte a societ\]ii civile [i c\ unadintre principalele scand\ri ale str\ - zii a fost tocmai dou\ tururi la locale.

Revenind la propunerea libe -ralilor, ace[tia au abordat nepre g\ti ]isubiectul. A fost vreo discu]ie cucelelalte partide pe tema localelor?~n lipsa unei consult\ri cu alte for]epolitice interesate, dar [i a unei dis-cu]ii cu premierul Dacian Ciolo[,liberalii s-au trezit izola]i, de[iputeau g\si u[or n]elegere pentru a`njgheba o majoritate pe subiectulcu sistemul de vot pentru prim\rii.

Mai e vreo cale pentru a avea to-tu[i alegeri `n dou\ tururi? Da. Par-lamentul. Dac\ se g\se[te acea ma-joritate care s\ propun\ acest lucru,nimic nu mpiedic\ promovarea unuiproiect `n acest sens.

Cum ALDE [i UNPR nu-s toc-mai `n rela]ii grozave cu PSD, arputea ap\rea surprize `n Parla-ment. Foar te probabil, PSD va ata-ca legea la Curtea Constitu]ional\,

`ns\ pre[edintele acestei institu]ii,Augustin Zegrean, d\ de `n]eles c\judec\torii Cur]ii ar putea acceptamodificarea.

Subiectul nu e nchis, dar nici nuexist\ prea multe [anse de reu[it\,pentru c\ t\mb\l\ul politic va fiimens. Premierul `[i d\ seama c\dac\ for]eaz\ nota, poate pleca pân\`n var\ printr-o mo]iune de cen-zur\, `n timp ce PSD va trage cudin]ii s\ nu se schimbe nimic, pen-tru c\ de]ine 1.500 de primari din to-talul celor 3.100.

Iar `n situa]ia `n care social-democra]ii `[i vor p\stra zestrea deprimari, sunt mari [anse s\ defileze[i la parlamentarele din noiembrie.Caz `n care pre[edintele Klaus Io-hannis ar putea fi obligat s\ nu-measc\ un premier de la PSD, ori -câte calcule pe majorit\]i s-ar maiface pe hârtie.

Indiferent ce se va ntâmpla n ur -m\toarele s\pt\mâni, schimbareaar trebui s\ se fac\ m\car `ncepândcu localele de peste 4 ani. Altfel, nuvom avea alegeri locale s\n\toase,ci doar un simplu joc pentru recon-firmarea vechilor edili `n func]ii.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Exist\, de exemplu, o mul]ime detinere din Rusia sau din alte p\r]icare ar vrea neap\rat s\ fac\ sexcu mine. Nici una nu are mai multde dou\zeci [i cinci de ani ([i,sper, nici mai pu]in de [aispreze-ce) [i toate sunt acolo, `n spa]iulvirtual, gata s\ m\ g\seasc\. Undeerau ele acum treizeci de ani, când

aveam ntr-adev\r mare nevoie deele, z\u c\ nu [tiu. Dar e bine de[tiut c\ sunt acolo. Pe acela[i e-mail, ni[te oameni de treab\ m\anun]\ c\ `n preajma mea, pe oraz\ de câteva zeci de kilometri,sunt mai multe so]ii care vor s\ [i`n[ele so]ul (sper c\ nu e [i Alinaprintre ele). {i, `mpreun\ cu ele –

adic\ separat –, apar uneori, de[imai rar, tineri musculo[i care seplictisesc singuri. O lume plin\ deposibilit\]i.

Astea sunt de obicei e-mailuri-le pe care le [terg aproape meca-nic. M-am retras demult din lu-mea asta plin\ de dezm\], nop]inedormite [i sex ne`nfrânat [i ne-controlat. Prefer distrac]iile maiblânde, care merg cu o cafea cald\,o canapea confortabil\ [i un whis-ky mic – hai, fie [i dou\. Cu altemesaje nu e la fel de u[or. Le [terg[i pe ele f\r\ s\ le deschid, dar re-cunosc c\ o fac cu mai mult senti-ment.

Uite, de exemplu, exist\ unanume Matt, pe care nu-l cunosc([i pun pariu c\ nici el pe mine),dar care se ofer\ mereu s\ m\ aju-te cu ratele la casa pe care n-o am,s\ m\ `mprumute cu ceva sau s\`mi prezinte cele mai profitabileafaceri ale momentului. Se str\ -duie[te din greu, de vreme ce `miscrie aproape zilnic, a[a c\ un picde vinov\]ie tot simt când ap\s peDelete. La fel fac [i când `mi scrieBill, care m\ asigur\ mereu c\

exist\ mul]i bani la care a[ puteaajunge cu ajutorul lui. M\ mai uitcu duio[ie la coresponden]ii u[orretarda]i, precum cei de la compa-nia numit\ am\gitor Lolytta, carevor neap\rat s\ `mi vând\ rochiide sear\, fuste sexy [i lenjerie denoapte transparent\. Alina nuprime[te a[a ceva – dar, `n com-pensa]ie ([i absolut nediscrimina-toriu), [i se ofer\, pe lâng\ tinerelerusoaice dornice de sex, arme defoc, grenade, rotopercutoare saumateriale izolatoare pentru lo-cuin]\.

Mai sunt [i oamenii \ia dr\ -gu]i, calzi [i invizibili care au gri -j\ de s\n\tatea mea [i `mi propuns\ m\ vindece de toate bolile pe ca-re le-am avut sau o s\ le am cu ul-traeficientele lor uleiuri, ierburi[i fierturi, la pre]uri ce ar falimen-ta orice farmacie. Cei care vor s\

m\ nfrumuse]eze cu creme [i ule-iuri sau cei care vor s\ m\ fac\mai viril ori mai feminin, s\ m\epileze ori s\ m\ mp\ro[eze, s\-miprevin\ uscarea pielii, incarnareaunghiilor, nc\rcarea limbii, curba -rea spi n\rii, aciditatea, balona-rea, constiparea ori muzeificarea.Oamenii \[tia au grij\ de mine.Nu-i cunosc, dar au grij\ de mine.Sau ar face-o dac\ i-a[ l\sa. Câteo-dat\ m\ simt urâcios.

N-am ce face. Nu m\ pothot\r` s\ intru `ntr-o rela]ie cuei. Nu pot [i pace. Totu[i e bines\ [tii c\ sunt acolo, la doar unu-dou\ clicuri distan]\, gata s\-]isar\ de gât. Nici nu [tii cât binepoate s\ fac\ lumii un prieten ne-cunoscut c\ruia `i dai, s\ zicem,datele contului t\u bancar. Dar,cum spuneam, azi sunt prea con-servator ca s\ mai vreau s\ aflu.

Re]eaua global\ e minunat\. Iar e-mailul e una dintreleg\turile mele personale cu ea. Dac\ n-ar fi fost e-mailul, n-a[ fi aflat câ]i oameni [i câte organiza]iisunt gata s\ m\ ajute financiar, s\ m\ `m brace, s\ m\`ndr\gosteasc\, s\ m\ `mbog\]easc\, s\ m\ `mbu n\ -t\ ]easc\. Deocamdat\ nu am mar[at la nici una dintreoferte, fiindc\ pe lume sunt destui oameni mainec\ji]i, deci mai `ndrept\]i]i decât mine s\ profitede ele. A[a c\ de fiecare dat\ când v\d asemeneamesaje, uneori nedrept etichetate drept spam, le[terg, `ns\ o fac cu sim]ire [i gândire. {i simt nevoias\-i vestesc pe cei neinforma]i c\ asemenea lucruriexist\. Iar aici nu m\ refer la comercian]ii de duzin\,care `]i anun]\ reduceri de 90% sau lichid\ri de sto -curi la c\r\mizi refractare, carne de stru] sau pompede c\ldur\, ci la lucruri cu adev\rat calde, umane.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Ce aduce e-mailul

E târziu pentru trecerea la sistemul de vot `n dou\tururi la locale? Probabil c\ da. ~ns\ aceast\ variant\ofer\ mai mult\ reprezentativitate, pentru c\ prima -rul e ales cu jum\tate plus unu din num\rul celor carese prezint\ la vot. ~n plus, localele devin mult maiatractive `n cazul unei finale `ntre primii doi clasa]i.

Calcule politice pentru dou\ tururi la Prim\rie


6 » muzic\

Muzica, România[i… EUROPEANA

Cum nu am mai accesat de multsite-ul Europeana, m-am `ntrebatzilele acestea cum sunt reprezen-tate muzica [i muzicienii români`n acest „principal proiect cultu -ral UE“ ~n mod firesc, m-am dus`nainte de toate la colec]ia spe-cial\ – Europeana Music. Intro-ducând numele lui Enescu ajungis\ consta]i cu o surpriz\ (nu toc-mai agreabil\) c\ nu exist\ decâtdou\ pagini, cu 22 de intr\ri, cele-brele fotografii f\cute de BorisLipnitzki n anii ’30, o serie de afi -[e de concerte, postate de Muzeulde Istorie al ora[ului Leip zig, unabucat\ articol din Studia Univer-sitatis Babes-Bolyai – Musica, pos -tat\ de Biblioteca online a Uni-versit\]ii Central Est-Europenede la Budapesta, [i imagini fac-similate ale partiturii lui Oedipe,de la Biblioteca Central\ din Ro-ma. Absolut nimic `n aceast\ ra-mur\ a colec]iilor EUROPEAN|`nc\rcat de vreun mu zeu sau de oinstitu]ie cultural\ din România…Despre Dinu Lipatti, Clara Haskil,Constantin Silves tri, inutil s\cau]i `n aceast\ colec]ie. MihailJora este pomenit pe un afi[

`nc\rcat, din nou, de Muzeulamin tit din Leip zig [i… atât.

Situa]ia este pu]in diferit\dac\ faci cercetarea n ansamblulcolec]iei EUROPEANA, unde g\ -se[ti, este adev\rat, 226 de intr\ri –Biblioteca are `n total peste 48 demilioane! – cu numele lui Enescu.Dar, `n ordinea afi [\rilor, eleprovin de la Biblioteca Central\din Roma, Funda]ia (spaniol\)Albeniz, Biblioteca Na]ional\ aFran]ei, Universita tea din Bu-dapesta, IRCAM-Paris [i, abia `njosul paginii a treia, e[ti anun]atdespre trei fotografii provenite dela CIMEC. Numai c\ toate trei sedovedesc a fi inexistente, aflateanterior pe o pagin\ [tears\ dinWikipedia din motive, se spune,de violare a copyright-ului dec\tre cel care le-a `nc\rcat. CumCIMEC a fost ca [i desfiin]at (`nmod discutabil, dac\ nu direct ar-bitrar), num\rul informaticie-nilor s\i redus drastic [i „v\rsat“`n Institutul Na]ional al Patrimo-niului, o serie din vechile fi[e – cufotografii de calitate modest\,dac\ nu chiar mi zerabil\ – aparre-postate `n EUROPEANA subaceast\ ultim\ surs\ de prove-nien]\. Dar nu toate fiindc\ o sta-tuie a lui Enescu, de exemplu,fi[\ din 2013, are `n locul foto gra -fiei, men]iunea `n limba lui Emi-nescu „de ad\u gat“. Bravos, na -]iune! Dar [i bravos, Uniune! –`mi explica `ntr-un interviu DanMatei, deoarece, sub aspect teh -nic, Biblioteca digital\ este de-parte de a fi perfect\, adminis-tratorii ei nepermi]ând celor dela Bucure[ti s\ intervin\ directonline.

Altfel, cert, nu po]i decât s\ tebucuri atunci când vezi c\ o fo-tografie a Palatului Cantacuzino/Muzeul Enescu de la Bucure[tiapare `nc\rcat\ de olandezi, darnu po]i s\ nu te `ntrebi de cemuzeografii care stau `n cl\direnu trimit ei n[i[i Bibliotecii digi -tale EUROPEANA imaginile lor,atât din exterior, cât [i din inte -rior. Abia pe pagina a [asea `]iapare o prim\ fotografie româ -neasc\ a lui Enescu, din 1943. S\nu existe alte fotografii româ ne[ticu Enescu? ~ntrebare, recunosc,

retoric\ [i, desigur, pentru ro -mâni, lipsit\ de sens. {i totu[i,fondurile muzicale ale Bi blioteciiAcademiei Române, ale Bib-liotecii Na]io nale, acolo unde ex-ist\ mijloace de digitalizare carefunc]ioneaz\ [i oameni capabilice se ocup\ de cataloagele dec\r]i, de ce nu or furniza nici oimagine acestei mari [i impor-tante vitrine interna]ionale careeste EUROPEA NA? De ce case mici de discuri (elve ]iene), cumsunt Gallo, Claves sau Arcodiva,`[i pot expune `n Biblioteca digi-tal\ coper]ile discurilor cu muzi-ca lui Enescu, `n timp ce Elec-trecord [i Casa Radio sunt inexis-tente? De ce muzica lui Enescu sepoate asculta pe EUROPEANAvia Biblioteca Na]io nal\ a Italiei,de la Roma, [i nu [i din România?

~ntreb\rile sunt numeroase[i, bine`n]eles, nu se refer\ nu-mai la prezen]a lui George Enes-cu `n Biblioteca digital\ europea -n\. Lucrurile nu sunt de v\zutnumai `n alb [i negru [i este unfapt pozitiv c\ pe site-ul amintitexist\ relativ nume roase extrasevideo `nc\rcate din Arhiva TVR.O demonstra]ie c\ se poate, c\ [iArhiva Radioului ar putea intra„`n joc“, cu pu]in\ str\duin]\. {i,`n ultim\ instan]\, pentru a-l ci-ta pe prietenul meu Dan Matei,c\, „`n mult invocata «societateinforma]ional\», proiectul de di-gitalizare cultural\, aflat `ntr-unstadiu incipient, mult `ntârziatfa]\ de angajamentele asumate,ar trebui s\ devin\ [i una din-tre priori t\]ile Ministerului Cul - turii“.

Am citit cu `ntârziere in-terviul pe care prietenulmeu Dan Matei, fost direc-tor al Institutului de Me -morie Cultural\ (CIMEC), l-aacordat portalului LaPunkt`n noiembrie anul trecut(http://www.lapunkt.ro/2015/11/22/interviu-cu-dan-matei-2/) [i `n care insistape principalul proiect cul-tural al Uniunii Europene,Biblioteca digital\ EURO-PEANA. „Este prima biblio -tec\ digital\ semnificativ\care reune[te text, cu au-dio, cu video“ – explica el –,iar accentul este pus pe„calitatea obiectului digi-tal, o imagine cu rezolu]iemare“, [i pe „calitateametadatelor“, a descrierilorata[ate fiec\rei fi[e. „Maisunt `nc\ mul]i directori deinstitu]ii culturale, mai alesmuzee [din România], careau r\mas cu mentalitateade secol XX [i au impresiac\ dac\ `[i expun colec]iilepe internet nu mai vinelumea s\ viziteze fizicmuzeele.“

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Indiscre]ia pus\ `n circula]ie deproduc\torul Tony Visconti mi-atrezit vechi ndoieli: „.../ he/ confirmsDavid Bowie had planned his poig-nant final message, and videos andlyrics show how he approached hisdeath...// has released a statementsaying it was deliberately createdand timed as a «parting gift» for hisfans...// His death was no differentfrom his life – a work of Art“. („TheTelegraph“, 12 ianuarie 2016). Oarece adeziv lipe[te termeni ca „plan-ned“, „par ting gift“, „fans“ [i „workof Art“? Cumva comercialul?

Nu am inten]ia s\ opintesc sisi-fic la spargerea unui tablou pictatpe cristal. David Bowie a reu[it s\-[iconfec]ioneze o carier\ impresio-nant\, fiind aproape de fiecare dat\acolo unde se ntâmpla ceva semni-ficativ `n rock. Intui]ia, versatilita-tea, informa]iile primite, capacita-tea de-a sim]i la timp dincotro batevântul, abilitatea de a se `nconjurade oameni care [tiau bine cum este[i devine cazul cu ceea ce se anun]adrept mod\ sau curent subteranconsistent, toate astea combinate cusim]ul afacerilor l-au men]inutconstant pe Bowie n topul vânz\ri-lor de muzic\, aducându-i o averecât se poate de respectabil\. O fru-gal\ consultare discografic\ limpe-ze[te situa]ia enun]at\ `n fraza precedent\, fraz\ care, de-a[ fi mu-zician, poate s\ sune a izbucnire in-vidioas\. Space Oddity, din 1969,specula contextul aseleniz\rii pri-milor p\mânteni, iar potrivirea(programat\ sau nu) i-a conferit ca-lit\]i fabuloase doar `n minteaascul t\torilor care nu aflaser\, bu -n\ oar\, de Interstellar Overdrive,compozi]ia lui Syd Barrett, nregis-trat\ de Pink Floyd cu doi ani`nainte. Glam-rockul efemina(n)tal lui Ziggy Stardust (1972) ap\ruse`n spectacolele prietenului s\u,Marc Bolan, dintr-al c\rui grup, T.Rex, Bowie a [terpelit ni[te compo-nen]i, probabil pl\tindu-i mai bine.

Experimente mult mai „misterioa-se“ decât cele scher]\ite `ntre 1977-1980, „perioada berlinez\“ a lui Bo-wie, se pot asculta pe nenum\ratediscuri ale trupelor germane defi-nite de termenul krautrock. Pun-kul, pe care habarnami[tii `l credcopilul nelegitim al lui Bowie, n-arenimic de `mp\r]it cu imaginarultat\. S-ar putea numi punk `ncer -c\rile cu Tin Machine, dar nu i-auie[it (primul disc are o copert\ ceimit\ color conceptul Black & Whi-te al grupului Stranglers, mai vechicu un deceniu). Iar Stevie Ray Vau-ghan, un chitarist de blues-rockpur-sânge texan, s-a lipsit de toat\gloria pe care i-o putea transferafascinantul vampir energetic, dup\colaborarea pe discul pop (sic!)Let’s Dance, 1983.

Latura histrionic\ a lui Bowie n-a ratat manifest\rile `n filme cusucces variabil [i performan]e me-diocre spre meritorii, câ[tig\toarede alte simpatii necondi]ionate. Da -c\ adaug [i impulsul cameleonic dea schimba des machiaje [ocante,atitudinile controversate, replicilestudiate, cu efect imediat `n massmedia, am schi]at versiunea unuiportret al artistului decis s\ captezeaten]ia prin cele mai sigure mijloa-ce, adaptând sloganul vechi de se-cole: „D\-le fanilor ce vor [i ia-le ba-nii!“. S\ nu uit a preciza c\, avan-gardist f\cut, nu n\scut, Bowie [i-aasigurat servicii publicitare bene-vole din partea acelor snobi igno-ran]i, `n perpetu\ c\utare de-un„far c\l\uzitor“, c\rora le strâmb\nasul mirosul de jos, din lumea roc-kerilor nomazi, s\raci, murdari [ivulgari. Elegan]a dandy á la Do-rian Gray, farmecul boln\vicios,androginismul ostentativ afi[at,homosexualitatea jucat\, haineleuneori jerpelite (dar scumpe, defirm\ celebr\!), aerul comprehen-siv al depravatului de vi]\ nobil\,ce lipse[te din panoplia celui care avrut [i-a ob]inut totul?

P\i, lipsea moartea, [i iat\ c\ n-aratat-o! Ca un artist damnat dinveacul al XIX-lea, Bowie a reu[it s\transforme sfâr[itul propriu, gra]ieinternetului, `ntr-un spectacol cumilioane de privitori, f\r\ ca vreu-nul s\ p\trund\ `n intimitatea safunebr\. Ultimul disc, preten]iosintitulat Blackstar (2016, RCA), eatât de strident f\cut s\ stoarc\ la-crimi, `ncât lipsa autenticit\]ii tre-ce neobservat\. R.I.P.!

Artistul care [i-acomercializat moartea

Fotografie a lui Dinu Lipatti pe EUROPEANA

© B

iblio

thèq

ue N

atio

nale

de

Fran

ce

Nu suntem singurii... s\ri]i! ~naceea[i nefireasc\ situa]ie se afl\ [icamarazii care se ocup\ de cinema-tografie: criticii de film. Nici ei nu sereg\sesc n COR 2016. Ini]ial am cre-zut c\ redactorii COR nu merg la tea-tru [i nu citesc ce se scrie desprespectacolele teatrale. Spre [tiin]\, iinformez c\ exerci]iul critic se prac-tic\ peste tot n lume, iar la nivel glo-bal func]ioneaz\ [i o asocia]ie, Aso-cia]ia Interna]ional\ a Criticilor deTeatru (AICT), cu sediul `n Paris, lacare suntem afilia]i [i noi, criticii tea-trali din România, AICT.RO. Expli-ca]ia omisiunii trebuie s\ fie super-ficialitatea alc\tuitorilor COR. Dinpunctul lor de vedere, e recunoscut[i consemnat doar criticul de art\(plastic\, vizual\, b\nuiesc), literar[i muzical. O privire mai atent\c\tre specializ\rile universit\]ilorde arte [i jurnalism din ]ar\ [i c\trepia]a muncii, foiletarea unei revistede cultur\ ar fi relevat existen]a cri-ticilor de teatru [i de film. Toateaceste variante specializate de anali -z\ sunt, de fapt, forme de jurnalism,iar a le radia din realitate `mi amin-te[te de o anecdot\. Se spune c\ la ve-derea primei girafe aduse, `n carne[i oase, `mpreun\ cu alte daruri, lacurtea lui Ludovic al XIV-lea, aristo-cra]ii au fost atât de uimi]i `n cât auexclamat: „A[a ceva nu exist\!“.

Bietul bilet de teatru, nici nu [ti]icâte poveri fiscale se abat asupraumerilor s\i fragili! Iat\-le: timbrulcultural/teatral, `n cuantum de 5%din pre], sum\ virat\ `n conturileuniunilor de crea]ie, `n cazul teatre-lor, la UNITER. Culmea e c\ timbrulpe divertisment, adic\ pe `ncas\riledobândite din spectacole de amuza-ment, comerciale, de alt\ natur\ decât cele teatrale, e doar 3%. Se

adaug\ taxa pentru Crucea Ro[ie,`nc\ 1%. Al]i 2%, impozit pe specta-col, achitat lunar la Prim\rie. Plustimbrul pentru monumentele istori-ce, reprezentând 2% din valoarea f\ -r\ TVA a pre]ului de vânzare, viratlunar n contul Institutului Na]ionalal Patrimoniului. Uniunea Compozi-torilor din România colec teaz\ pro-centual `n raport cu durata muziciide scen\: pentru pân\ la 10 minutede muzic\ ntr-un spectacol, 2%, darnu mai pu]in de 100 de lei; pentrumuzic\ mai mult de 40 de minute`ntr-un spectacol, 4,5%, dar nu maipu]in de 300 de lei per reprezenta]ie.{i tantieme pentru pies\ sau drama-tizare, procente negociabile directcu autorul conform legii drepturilorde proprietate intelectual\. Dac\ amnum\rat bine, [ase impozite! Mai,mai c\ `ncepi s\-i `n]elegi pe organi-zatorii de manifest\ri cu intrare li-ber\. S\-i `n]elegi, da, dar s\ accep]i,ba! Pe termen lung [i sub aspect edu-ca]ional, gratuitatea nu-i deloc bun\.Cump\ratul unui bilet echivaleaz\cu o form\ de recunoa[tere [i de res-pect fa]\ de munca de crea]ie aarti[tilor. Intrarea liber\ las\ impre -sia de lucru lipsit de valoare, pe care-loferim de plea[c\, doar-doar o venicineva s\-l vad\. Pre]ul biletului,chiar subven]ionat cum e n majori-tatea cazurilor [i n diverse maniere,indic\ nsu[irea de produs cultural aspectacolului ori crea]iei plastice,muzicale. Reflect\ indirect realita-tea c\ un artist sau un grup de arti[tiau elaborat creativ câteva luni saucâ]iva ani pentru a-l imagina, c\ s-auinvestit resurse materiale [i umane.Iar munca lor, creatoare de valoarespiritual\, trebuie eviden]iat\ astfel.

La un teatru din ]ar\, important,nu spui care, directorul economic, odoamn\, pardon, o femeie, obi[nu-ie[te s\ trag\ zdrav\n la m\sea. Zil-nic. Nu acas\, ci n institu]ie, n birouldomniei sale, chiar `n timpul orelorde program. O [tie toat\ lumea, de laangaja]i, la manager [i pres\. S-a [iscris despre caz, dar persoana e bine,merci. S\ fie vreun experiment legatde serb\rile dionisiace? Nici vorb\!E o patim\, grea, care i se trece inex-plicabil cu vederea.

La un alt teatru din ]ar\, mai mic,ce-i drept, un manager a legat actoriide glie printr-un regulament de ordineinterioar\ de-a dreptul hilar. {i ilegal.

Cea mai n\zbâtioas\ prevedere le vi-zeaz\ pe angajate, care au obliga]ias\ anun]e institu]ia `n scris, cu celpu]in [ase luni `nainte, despre in-ten]ia de a r\mâne... ns\r cinate. As-ta da, planning familial!

Mare ceart\, mare `n lumea tea-tral\, pe modificarea câtorva articoledin legea managementului cultural.Câ]iva, pu]ini, `[i bat capul [i citesccu aten]ie reformul\rile cu pricina.Ceilal]i, majoritatea, mâna]i de pa-timi [i spaime, declam\ cuvinte gre-le, contondente, precum r\zboi. ~nforma actual\, articolul, unul dintreele, cel mai fierbinte, zice, limitativ,c\ doar absolven]ii cu studii de li-cen]\ n domeniul de activitate al in-stitu]iei au dreptul s\ se `nscrie laconcursul pentru un post vacant dedirector `ntr-o institu]ie cultural\.Ministerul Culturii dore[te, justifi-cat, s\ `ndrepte `ngr\direa [i s\adauge la: „articolul 3, litera c): `n -trune[te condi]iile de studii univer-sitare de licen]\, de masterat sau dedoctorat absolvite cu diplom\ de li-cen]\ sau echivalent\, de master, dedoctorat n domeniul [tiin]e umaniste[i arte sau `n domeniul de activi tateal institu]iei ; Litera d) `ntru ne[ tecondi]iile de experien]\ de mini-mum 3 ani n domeniul de activitateal institu]iei, cu excep]ia a[ez\ min -telor culturale de la nivel comunal,dovedite cu contract individual demunc\, contracte `ncheiate `n bazalegisla]iei privind dreptul de autor,precum [i cu orice alte contracteprev\zute de lege“. Din câte se vede`n spa]iul public, arti[tii se tem demanagerii culturali care s-ar putea`nscrie astfel n competi]ie. Nici n-arfi r\u ca [i un manager cultural s\administreze un teatru, pentru c\, nesen]\, tocmai despre asta e vorba.De programele artistice se poate ocu-pa directorul artistic n strâns\ cola-borare cu consiliul artistic. Consiliucare, deocamdat\, e consultativ, darcare, c\ tot am ajuns [i aici, ar trebuis\ includ\ exper]i din afara institu -]iei, pentru un feedback obiectiv, dis-tan]at. ~n multe locuri, pentru a-[icump\ra lini[tea, managerii deschidlarg u[ile consiliului artistic c\trecei din teatru, confundând impor-tantul organism cu un fel de sindicat,unde se face consultarea celor maivocali din trup\. {i-atunci s\ ne maimir\m c\ nu prea merge treaba?


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

De prin teatre, la `nceput de 2016Am descoperit, cu nepl\ -cut\ surprindere [i infinit\nedumerire, c\ `n Catalo -gul ocupa]iilor din Româ-nia (COR) nu apare profe-siunea „critic de teatru“.Nu m\ gândesc la scenariioculte gestionate de arti[ -tii pe care, de-a lungul se-zoanelor, i-au iritat peni]e -le ascu]ite ale cronicarilor[i teoreticienilor. Trebuies\ fie, pur [i simplu, o negli -jen]\ a celor care, `n frun -te cu Ministerul Muncii,revizuiesc anual pomenitulinventar ocupa]ional.

8 » interviu


EXCLUSIVITATE. Paul Dano, protagonist `n filmul Youth:

„Când e[ti pasionat deceva, te sim]i ca un copil.Iubirea poate fi a[a“

Interviu realizat de Iulia Blaga

Youth/ Tinere]e descrie `ntâlni -rea `ntr-un spa elve]ian dintre uncompozitor (Michael Caine), un pro -duc\tor (Harvey Keitel), un tân\ractor (Paul Dano), miss Univers(M\d\linea Ghenea), Maradona(Roly Serrano) [i al]ii, Sorrentinoconstruind o medita]ie tragi-comi -c\ despre via]\ [i art\. Filmul edistribuit `n România de Indepen-den]a Film din 22 ianuarie 2016.

~ntotdeauna m-am `ntrebatcum lucra]i. Chiar [i când ju-ca]i persoane reale, senza]iac\ le crea]i din\untru spre `nafar\ e atât de puternic\ `n -cât la un moment dat ajun -ge]i s\ sem\na]i cu ele. Eului tor ce a]i f\cut cu BrianWilson `n Love & Mercy, [inu e vorba de machiaj.

Sincer, depinde. Totul `ncepe cuscenariul. Dac\ e bun, `]i spuneceva `n momentul `n care `lcite[ti. Alteori, preiei chestii dinvia]\, din propria ta imagina]ie,din propriul t\u sine. Uneori sperica personajul s\-]i spun\ singurde unde s\ ncepi. Dac\ ajut\ s\ tegânde[ti imediat la cum arat\ vezimult mai târziu. Uneori, perso -najul ]i se reveleaz\ pur [i simplude la sine. Ce e sigur e c\ de la pri-ma impresie pe care o ai citindscenariul [i pân\ la realizarea eipoate s\ treac\ mult, timp `n carefaci documentarea [i ce mai facitu ca s\ revii `n acel punct al in-stinctului ini]ial.

Michael Caine a spus c\ ar fijucat [i f\r\ bani. A]i avut

aceea[i reac]ie când a]i cititscenariul?

Da. L-am cunoscut pe Paolo la uneveniment n Los Angeles. ~i [tiamfilmele [i `mi pl\ceau, iar dup\acea `ntâlnire am tot sperat s\ m\sune [i s\-mi propun\ o colabo-rare. ~ntr-adev\r, o lun\ mai târ -ziu am primit un scenariu. Wow,mi-am spus, ce `ntâmplare s\-l cu -nosc chiar acum! Scenariul mi s-ap\rut foarte frumos. Avea un stilunic ce te ajuta s\ n]elegi punctulde vedere al lui Paolo asupra

filmului. Nu a fost doar faptul c\[tiam ce mai f\cuse, dar Michael[i Harvey deja semnaser\, a[a c\mi-a fost u[or s\ accept.

Deci acea `ntâlnire a fost unfel de [edin]\ de casting?

Nu, a fost ceva pur `ntâmpl\tor.Am discutat atunci pu]in [i desprefilme, dar [i despre alte lucruri.

{i mai `ncolo cum a fost?

Dup\ cum am spus, scenariul erafoarte frumos, te ajuta s\-]i faci o

impresie despre cum urma s\ fiefilmul [i avea [i ni[te nota]ii le -gate de muzic\, astfel `ncât s\-]idai seama cum ar fi putut s\ seaud\. {tiind filmele mai vechi alelui Paolo, aveam o oarecare ideedespre limbajul `n care lucreaz\.Cu toate astea, am avut multe sur-prize la premier\ [i asta a f\cut [imai extraordinar totul. Dac\ [tiiexact ce faci, nu e atât de amuzantdecât s\-]i spui: „Sper s\ ias\“. Nu`mi vin exemple acum, e vorba delucruri mici care nu [i-au ar\tat ma-gia pe loc [i pe care nu le anticipam.

Dumnezeu e `n detalii. De exem-plu, scena dirij\rii vacilor pe câmp,atât de magic\ [i de cinematogra -fic\ pe ecran, exista `n scenariu,dar n-o puteai auzi, deci nu-]i pu -teai da seama cum urma s\ fie.

Ce semnific\ pentru dum-neavoastr\ titlul, Youth, din-colo de filmul `n sine?

Cred c\ are leg\tur\ cu ideea uneivârste spirituale. Pentru mine(nici nu [tiu dac\ filmul o spune),acest film ]ine de pasiune, de cum

Am vrut demult s\-l cunosc. A[a cum m\a[teptam, nu e ca al]i actori de la Holly woodcare spun banalit\]i `n interviuri. Str\duin]ade a fi egal cu sine `n orice spune ]ine,probabil, de seriozitatea pe care o pune `ntot ceea ce face – fie c\ joac\ `n filme saupiese de teatru, produce, cânt\ cu trupa lui

(Mook) sau `[i petrece timpul liber cu iubita,actri]a Zoe Kazan. Seriozitatea acestuiactor, care pân\ la 31 de ani a fost `ntot -deauna foarte bun [i uneori memorabil `ntoate filmele `n care a jucat, e sus]inut\ decuriozitate. Paul Dano d\ impresia c\ `nva]\din orice. Am realizat interviul, o exclusi vitate

pentru România, `n 2015 la Cannes, dup\ proiec]ia filmului Youth, de PaoloSorrentino, unde Dano joac\ rolul unui actoramenin]at de mediocritate. Nu mai [tiuexact cum era `mbr\cat – ceva roz cu maro,combina]ie ideal\ pentru fizicul s\u de mar -]ian, cu totul aparte la Hollywood [i aiurea.

interviu « 9


ne nfierbânt\ un anume lucru, decum ne inspir\. Exist\ tinere]e `nsenza]ia asta? Când e[ti pasionatde ceva, te sim]i ca un copil. Iu-birea poate fi a[a. De fapt, iubireaare mult\ tinere]e n ea. A[a c\ nu[tiu. E un titlu interesant, cumulte `n el, dar nu cred c\ poateavea o singur\ semnifica]ie.

„M\d\lina s-a descurcatfoarte bine“

V\ identifica]i, `ntr-o oare-care m\sur\, cu actorul pecare `l juca]i? Jimmy Tree sepreg\te[te s\-l joace pe Hit ler,dar toat\ lumea `l ]ine mintedintr-un rol de robot.

Aici am discutat un pic mai multcu Paolo [i am improvizat pu]in.De ce l-ar juca Jimmy Tree peHitler? Mi s-a p\rut foarte ciudat\senza]ia pe care am avut-o cândm-am costumat `n Hitler, dar re -zultatul la acea `ntrebare este c\nu merge – nici chestia cu robotul,nici cea cu Hitler, [i atunci JimmyTree trebuie s\ se gândeasc\ laaltceva. Personal, nu cred c\ tre-buie s\ ofer lumii o versiune a luiHitler. Sigur nu.

Ce p\rere ave]i despre M\d\ -li na Ghenea? Vi s-a p\rut ta -lentat\?

M\d\lina? (n.red.: Pronun]ia ro -mâ neasc\ e impecabil\.) Cred c\s-a descurcat foarte bine.

Era grea scena pe care a]iavut-o `mpreun\?

Deloc. Am f\cut o repeti]ie pe pla-tou, la fel ca la celelalte, iar M\ -d\lina mi s-a p\rut cu totul `n per-sonaj: o miss Univers care te atra -ge [i, `n acela[i timp, `]i d\ pestenas. Mi-a pl\cut momentul, care [ipentru Jimmy Tree e important,pentru c\ ar\ta clar c\ dac\ avemimpresia uneori c\ unele lucrurine intr\ pe sub piele, e pentru c\

vin din noi. Mi s-a p\rut c\ acela emomentul când personajul M\d\ -linei demonstreaz\ c\ [tie perfectcine e. Personajul meu, n schimb,se autoflageleaz\.

E adev\rat c\ v-a]i `mprie -tenit cu Michael Caine?

E foarte mucalit [i foarte dr\gu].El [i so]ia lui m\ tot invitau lacin\ [i ascultam zeci de istorioarela un pahar de vin. E super-u[ors\ lucrezi cu el pentru c\ e un pro-fesionist des\vâr[it. Trebuie doars\ fii `n cadru. {i are 82 de ani!

Cum a]i ajuns la actoria defilm?

~n timpul liceului, f\ceam teatrula New York, iar la un moment datam fost ales s\ joc `ntr-un film in-dependent, L.I.E. (n.red.: 2001, re-gia Michael Cuesta). Când l-amv\zut la premier\, s-a produs undeclic pentru c\ era alt film fa]\ deceea ce credeam. Aveam 16 ani [i,`ntr-un fel, mi-a schimbat via]a.M-a luat valul. Am `nceput s\ v\dtot ce mi-a c\zut `n mân\, m-am`ndr\gostit `ncet-`ncet [i acum,da, cinemaul reprezint\ o parteimportant\ a vie]ii mele. Nu doarca actor. ~mi place `n continuares\ v\d filme. Am `nceput prin adori s\ fac teatru, dar, de fapt,`nainte de asta am vrut s\ joc `nNBA. ☺

Mai ave]i proiecte `n teatru?

N-am mai jucat de câ]iva ani, spers\ revin `n curând pe scen\. Darmerg `n continuare la teatru. S\vezi o pies\ bun\ e o experien]\extraordinar\. O pies\ e bun\ [icând o cite[ti. Mai greu e când nuvezi piese bune. (n.red.: Râde.)

A[tepta]i de la actorii maturicu care lucra]i mesaje f\r\leg\tur\ cu cinemaul?

Da. Unul dintre cele mai bune lu-cruri `n meseria asta e c\ tot tim-pul `nve]i, dar [i c\ po]i `nv\]a ogr\mad\ de chestii despre via]\.Sigur, s\ fiu `n preajma lui Mi -chael [i a lui Harvey a fost pentrumine un lucru emo]ionant, caremi-a dat mult\ inspira]ie. Cândstai destul de mult timp al\turi deMichael [i de so]ia lui, `]i dai sea-ma c\ sunt ni[te oameni careiubesc via]a. S\ tr\iesc [i eu pân\la 82 de ani [i s\ iubesc via]a e totce mi-a[ putea dori.

Sunt 50 de ani `ntre voi…

Sunt chiar curios s\ v\d cum e s\ai 30 de ani (n.red.: A `mplinit 31pe 18 iunie). Mi se pare c\ am `nsfâr[it senza]ia c\ `n]eleg maibine filmele pe care le v\d, c\ `n -]eleg mai multe despre speran ]ele[i temerile cuiva despre viitor. M\

`ntreb [i eu cum o s\ m\ simt mai`ncolo dac\ o s\ continui cu acto-ria. N-am nici cea mai vag\ ideedespre cum va continua carieramea. Nu pot decât s\ sper c\, dac\voi tr\i mult, voi tr\i ca un omfericit.

V\ gândi]i des la moarte?

Ca toat\ lumea.

„Hirokazu Kore-Eda sau Hou Hsiao-hsien“

Exist\ [i al]i regizori str\inicu care a]i vrea s\ lucra]i?

Da, dar poate fi dificil pentru c\nu vorbim aceea[i limb\. De asta`mi place Cannes-ul, pentru c\ potvedea filme care nu ajung s\ fiedistribuite `n SUA. De exemplu,Hirokazu Kore-Eda sau HouHsiao-hsien n-au mari lans\ri `nSUA. Mi- ar pl\cea s\ lucrez cu ei,dar nu [tiu dac\ sunt n c\r]ile lor.

Ave]i vreun plan asupra ro -lurilor pe care vre]i s\ le in-terpreta]i, adic\ v-a]i propuss\ aborda]i roluri tot mai se-rioase?

Nu… De fapt, `mi place s\ variezlucrurile. Mi-am f\cut un obiceidin a nu scrie când joc [i invers.Aleg rolurile `n func]ie de text [ide cine regizeaz\. Recunosc c\ mi-ar pl\cea s\ fac [i ceva foartestupid, dar, de fapt, cel mai binem\ distrez când lucrez cu oamenicare `mi plac. Asta face muncamai u[oar\. Cum spunea [i Mi -chael, to]i am vrut s\ lucr\m laYouth [i tuturor ne-a p\sat, de laechip\ pân\ la actori.

Vede]i multe diferen]e `ntrefilmele europene [i cele depeste Ocean?

Depinde. Filmul e instrumentul re -gizorului. Nu pot spune c\ lucrurile

au stat diferit pentru c\ am lucratcu o echip\ italian\ sau din prici-na lui Paolo, care lucreaz\ diferitde americanul Paul Thomas An-derson sau de Steve McQueen,care e englez [i locu ie[ te la Am -sterdam. Habar n-am cât se dato -reaz\ culturii, sau persoanei, sauatmosferei de pe platou. C\ exist\diferen]e asta e clar. Orele de lu-cru sunt diferite, sunt mai mul]ifum\tori la produc]iile europene(eu nu fumez), dar cred c\ lucru -rile care r\mân acelea[i ]in de fap-tul c\ lucrezi cu oameni care iu -besc filmul. Uneori, `n ca zul unuifilm cu buget foarte ma re, atmos-fera e diferit\, dar eu `mi fac trea-ba la fel.

„Nu [tiu dac\ actoriam\ define[te“

Actoria e o voca]ie sau o pa-siune care, `n mod acciden-tal, se poate `mplini?

Nu [tiu. Iubesc artele [i filmul,cred `n ele, dar nu [tiu dac\ acto-ria m\ define[te pân\ la a spune:„La asta sunt bun!“.

Dar cum e când Daniel-DayLewis spune: „~mi place atâtde mult de el ca om – lucrucare ajut\ `ntotdeauna –, dar[i ca actor e, f\r\ `ndoial\,unul dintre cei mai pro mi -]\tori tineri actori de azi“?

Normal c\ m\ simt bine, dar nu[tiu ce s\ zic…O iau ca pe o `ncu-rajare s\ ncerc n continua re, a[acum am f\cut [i cu Paolo.

Personajul jucat de JaneFon da spune `n Youth c\ te -leviziunea e viitorul. Sub-scrie]i?

Lucrurile se schimb\. Televiziu -nea ofer\ `n momentul de fa]\ ce-va ce nu oferise pân\ acum, dar e

vorba despre alt mediu. Uneori, opoveste are nevoie de mai multtimp decât un film, ceea ce pre-supune un angajament [i din par -tea spectatorului. Dac\ HouHsiao-hsien ar face un serial de 20de ore, ar mai avea stil? Nu [tiu,tot ce [tiu e c\ unii fac lucrurimi[to. Dar nu cred c\ e posibil cateleviziunea s\ confi[te ce are fil-mul de oferit. De pild\, ai nevoiede un sunet foarte bun acas\ [.a.m.d.Pe de alt\ parte, ce sen za]ie e s\vezi un film cu al]i oameni `n sal\[i s\ le sim]i emo ]ia!...

V\ intereseaz\ Oscarurile?

Am jucat `n câteva filme care aufost nominalizate la Oscar. Un Os-car ajut\ foarte mult un film, ajut\mai ales filmelor greu de f\cut.Pot `n]elege importan]a impactu-lui pe care `l are un Oscar pentrucei ca noi. Dar nu e, cu siguran]\,ceva la care s\ m\ gândesc preamult. Nu pot controla nimic, nusunt nici regizor, nici distribuitor.

Se `ntâmpl\ des ca un perso -naj s\ r\mân\ cu dumnea -voastr\ mult dup\ termina -rea filmului?

Dac\ petreci mult timp f\când unanume lucru sau visând la unanu me lucru, e greu s\-l tai pur [isimplu. E ca un fel de mahmurea -l\ [i aproape c\ mi-e team\ s\spun asta pentru c\ sun\ mai ciu-dat decât e. De fapt, e ceva natural.E ca [i cum ai pierde un prieten [i]i s-ar face dor de el.

Care a fost cea mai rea mah-mureal\ de acest gen?

Brian Wilson din Love & Mercy.A fost un personaj special, un spi -rit frumos `ntr-un om frumos.~nainte de film a[ fi fost `n stare s\ascult Beach Boys zilnic, acumam prea multe amintiri. ~nc\ mi-edor de acest personaj.

N\scut la New York `n 1984.Filmografie selectiv\: L.I.E.(2001, Premiul IndependentSpirit pentru Debut [.a.), Li t -tle Miss Sunshine/ Fiecare secrede normal (2006), ThereWill Be Blood/ Va curge sân -ge (2007, nominalizare PremiulBAFTA pentru rol secundarmasculin), Meek’s Cutoff (2010),Cowboys [i extrate re[ tri/ Cow -boys and Aliens (2011), BeingFlynn (2012), Twelve Years aSlave/ 12 ani de scla vie (2013),Love & Mercy (2015, nomi-nalizare Globul de Aur rol se-cundar), Youth (2015).


10 » carte

Cristian Teodorescu

Dac\ n-ar fi oameni cum e GabrielAndreescu, despre toate astea s-arscrie tot mai pu]in sau deloc, lua]icum suntem cu treburile cotidie-ne, care au ajuns un soi de para-van al tic\lo[iilor cu vechime [i alp\catelor originare [i originaleale democra]iei autohtone.

Fizician de forma]ie, GabrielAndreescu a fost unul dintre pu -]inii no[tri disiden]i adev\ra]i, ca-re s-au aflat pe listele negre ale Se-curit\]ii, ceea ce, azi, mul]i se facc\ uit\. Toate m\g\riile [i infamii-le care s-au scris, dup\ 1990, de -spre disiden]a lui, pentru a-l mur -d\ri [i a-l lichida ca persoan\ pu-blic\, sunt `ns\ tot atâtea dovezic\ securi[tii [i sus]in\torii lor dincultur\ s-au temut [i se tem de el[i dup\ revolu]ie. La fel ca al]ifo[ti adev\ra]i disiden]i, Andrees-cu n-a vrut s\ fac\ o carier\ poli-tic\, de[i, din câte [tiu, propunerii s-au f\cut. A ales societatea civi -l\, cu o viziune de o luciditate caremultor altora le-a lipsit sau pe care[i-au ignorat-o, ncât chiar [i atuncicând a elogiat programul personalal unui politician, Adrian Severin,a l\udat programul, nu persoana,

prin urmare nu s-a v\zut `n si-tua]ia stânjenitoare a altor inte-lectuali de la noi care au cau]ionatpersoane dup\ ce acestea au ajuns`n func]ii `nalte [i ulterior n-aumai [tiut cum s\ se spele de acestecau]ion\ri.

Cu vocea lui blând\, u[or cân-tat\, Gabriel Andreescu are aerulunui misionar pe care nimic nu-lclinte[te din convingerile sale.Omul `ns\ n-are nici o treab\ cuvreo dogm\. E un ra]ionalist pur-sânge care gânde[te cu mintea lui[i un umanist al c\rui mare ideal`l reprezint\ drepturile omului.

Noua lui carte, Existen]a princultur\, e una dintre victoriile scli -pitoare ale unui ra]ionalism cul-tural [i politic a c\rui miz\ e, deaceast\ dat\, ce s-a `ntâmplat `ncultura român\ `n comunism.Spre deosebire de, s\ zicem, unLucian Boia, istoricul care s-a spe-cializat `n demitiz\ri [i care, dinaceast\ cauz\, e mai preocupat s\-[idemonstreze tezele c\r]ilor saledecât s\ analizeze atent materiaipotezelor sale critice, fizicianul Ga-briel Andreescu e mult mai apli-cat, fiindc\ el nu vrea s\ demons-treze ceva, ci s\ explice acel ceva,analizându-l f\r\ prejudec\]i [i,

mai ales, f\r\ s\ pretind\ c\ elst\pâne[te apriori adev\rul ches -tiunii pe care o analizeaz\.

A[a c\ ì po]i repro[a, s\ zicem,lui Gabriel Andreescu, anumitesubiectivisme n interpretarea unuicaz sau a altuia, dar nu po]i s\ nurecuno[ti c\ joac\ cu c\r]ile la ve-dere. Nu `ncearc\ s\ tri[eze prinomisiune, ci n cazurile problema-tice, `]i spune, citeaz\, [i ce zical]ii despre ele.

Fostul disident n-are o p\rerefoarte bun\ despre a[a-numita re-zisten]\ prin cultur\. Politic, i separe c\ n-a `nsemnat mare lucru,totu[i Andreescu e convins c\ [iaceast\ form\ de rezisten]\ aremerite limpezi n lupta cu totalita-rismul. Iar aceast\ convingere ìvine dup\ mul]i ani de cercetareprin h\]i[urile unei bibliografiiuria[e, din care nu lipsesc celebre-le polemici din anii ’90 despreaceast\ rezisten]\. Tabloul lui Ga-briel Andreescu e `ns\ mult mailarg [i subtitlul volumului `]iofer\ o prim\ imagine a materieipe care o cuprinde: „Represiune,colabora]ionism [i rezisten]\ cul-tural\ sub regimul comunist“.Autorul ar fi putut scrie trei to-muri compacte despre fiecare din-tre aceste chestiuni. Cine i-a cititc\r]ile [tie `ns\ c\ pân\ la apa -ri]ia acestei sinteze, Gabriel An-dreescu s-a ocupat [i de represiu-ne [i de colabora]ionism, precum[i de rezisten]a, nu numai cultu-ral\, din timpul regimului comu-nist autohton.

Cui se adreseaz\ Existen]aprin cultur\? ~n egal\ m\sur\ spe-ciali[tilor [i oamenilor de cultur\,dar [i cititorului obi[nuit care n-are decât o imagine fragmen-tar\, adeseori fals\, a acestui com-plicat tip de existen]\.

E bine, cred, c\ autorul c\r]iinu e literat, fiindc\ astfel nu faceparte din nici una dintre p\r]ileaflate `n conflict pe tema rezisten -]ei culturale de la noi. C\ci chiardac\ lui Gabriel Andreescu ì lip-sesc uneori detalii, `ntregul volu-mului are un echilibru remarca-bil. Asta [i pentru c\, aici, autorulrenun]\ la tonul polemic din altec\r]i, dar f\r\ a spune mai pu]inr\spicat ceea ce gânde[te.

Probabil c\ mul]i dintre oame-nii de cultur\ despre care scrieAndreescu `n aceast\ carte vor fiindispu[i de Existen]a prin cultur\,

dar nimeni nu i-ar putea repro[aautorului c\ a procedat incorect`n ceea ce `l prive[te. De fiecaredat\, Gabriel Andreescu a lucratcu materialul clientului, la vede-re, folosind impecabil tehnicacit\rii [i, spre deosebire de al]ii,f\r\ a ncerca „s\ interpreteze“ ci-tatul `n favoarea sau defavoareacelor de care se ocup\. Adic\, nuface nici pe procurorul, nici peavocatul cauzelor pe care le pre-zint\, ci ascult\ p\r]ile cu r\bda-rea lipsit\ de prejudec\]i a unuijudec\tor care se str\duie[te, onest,s\-[i p\streze impar]ialitatea `nevaluarea cazurilor cu care arede-a face.

Se vede nc\ de la titlul c\r]ii c\acest ap\r\tor al drepturilor omu-lui [i-a fixat o ]int\ mai `nalt\ de-cât aceea de a participa la o pole-mic\. Moralistul din el n-a devenitmai `ng\duitor cu tic\lo[iile saucu abandonarea principiilor. Darcercetând de zeci de ani o lupt\inegal\ cu regimul comunist `ncare, uneori, combatan]ii au fost`n[ela]i de manevrele molohuluitotalitar, alteori [i-au pierdut, vre-melnic, energia combativ\ orichiar [i-au `nchipuit c\ se pot face

frate cu dracul, pentru a ap\racultura, Andreescu sfâr[e[te prina fi mult mai atent la gr\untele debine care i-a mânat `n lupt\ pe ceicare au pierdut-o. F\r\ a deveniun est-etic [i f\r\ a se ralia vorbeic\ „oamenii sunt sub vremi“, caunul care a riscat totul pe vremeatotalitarismului, autorul acesteiimpresionante sinteze [i-a dat sea-ma c\ marea ruptur\ din aniinou\zeci dintre oamenii de cul-tur\, unii rezisten]i, al]ii disiden]ipe vremea comunismului, a fostexploatat\ de urma[ii mafio]i aiunui regim totalitar, el `nsu[i denatur\ mafiotic\.

Cartea lui Gabriel Andreescu are,astfel, efectul c\ te treze[te din le-targia oficial\ a unei democra]iiconstruite de securi[ti [i de fo[tiactivi[ti de partid care au luat Ro-mânia `n arend\, cu ajutorulunor oameni de cultur\ care s-aupretat la rolul de lachei culturaliai celor care au devalizat ]ara cupartidul sau cu aranjamente su-pra-partinice.

Gabriel Andreescu, Existen]a princultur\. Represiune, colabora]ionism [i rezisten]\ intelectual\ sub regimul comunist, colec]ia „Plural M“,Editura Polirom, 2015

Dincolo de paravanul tic\lo[ieiCe mai conteaz\, azi, cine a fost disident [i cine nu, `n România? Ce importan]\mai are c\ fo[ti stâlpi ai Securit\]ii [i ai ceau[ismului au f\cut carier\, uneoriglorioas\, [i dup\ 1990? ~n sfâr[it, pe cine mai intereseaz\ ce s-a `ntâmplat `ncultura autohton\ `n timpul comunismului?


actualitate « 11

Parisul ascuns, deslu[it prin ochii celui mai cunoscut dramaturg român

C\t\lin Hopulele

~n Aula Magna, lumea râde [i seuit\ lung dup\ Matei Vi[niec,când pe ecranul mare din dreptulpicturii lui Sabin B\la[a, când `nfa]a s\lii, la baza podiumului, un-de cel mai jucat dramaturg românvorbe[te entuziasmat despre ceeace nume[te una dintre cele mai in-teresante experien]e ale sale. ~ntr-unritm haotic, `n care a mers zeci dekilometri pe str\zile Parisului, pealeile str\b\tute de Vi[niec, docu-mentarul arat\ buc\]ile din via]adramaturgului român pe careacesta nu le-a mai `nf\]i[at nicio-dat\ publicului. „V\ voi invita`ntr-o c\l\torie. Parisul este nscris

`n codul genetic al culturii româ-ne. Cine ajunge la Paris se recu-noa[te sau are impresia c\ ajunge`ntr-un loc familiar. Este ceea cemi s-a `ntâmplat [i mie `n 1987când am ajuns `n Fran]a. Eram,desigur, n exil, dar când am ajunsacolo m-am sim]it ca acas\, eramfericit, aveam atâtea lucruri `n co-mun cu Parisul“, le-a spus MateiVi[niec celor prezen]i `n sal\.

Sub privirile hipnotizate aleacestora, dramaturgul le-a poves-tit c\ Parisul nu este doar capitalaFran]ei, ci [i o capital\ mondial\,a tuturor. „Fiecare realizator,dintr-o alt\ ]ar\, dac\ ar `ncercas\ creeze un decupaj la Paris, arg\si traseele poloneze, albaneze,

române[ti, sârbe[ti [i a[a mai de-parte. Uneori, nici nu `]i vine s\crezi c\ tr\ie[ti la Paris, când defapt e[ti chiar acolo. M\ `ntreb [ieu uneori, dac\ sunt chiar aici sauvisez, iar atunci când m\ trezescvoi fi `n casa mea din R\d\u]i.“

Masculinitateacroissantului

Pe str\zile Parisului se strâgeauprimele frunze ale toamnei, `ntimp ce Matei, `ntr-o c\ma[\ des-chis\ la culoare [i cu o ta[c\ me-reu la subra], ajunge la o cafeneadin apropierea casei sale. Cea maimare descoperire pe care a f\cut-o,spune el, a fost felul `n care se

m\nânc\ micul dejun. ~n spatelefolosirii croissantului `n combi-na]ie cu cafeaua sau cu ciocolatadulce este o `ntreag\ filosofie, pecare Matei a descoperit-o dup\ cea identificat ntâi natura s\lbatic\a croissantului, care, dac\ nu [tiis\-l mblânze[ti, „explodeaz\ atuncicând `l bagi `n gur\“. „De aceeaspun c\ exist\ o masculinitate acroissantului ce abia a[teapt\ s\fie nmuiat n ciocolat\ dulce“, po-veste[te, cu dichis, `n film, drama-turgul.

~n cimitirul Montparnasse,acesta poart\ un lung monolog-dialog cu amintirile lui Ionesco,Brâncu[i, Tristan Tzara sau EmilCioran [i, spre finalul documenta-rului, acesta se retrage `n aparta-mentul `n care a tr\it cei 28 de anila Paris, al\turi de familia sa, un-de lucra, `n var\, la un proiect de -spre momâi. „Avantajul unuiscriitor este acela de a-[i domes-tici instrumentele `n 16 metri p\ -tra]i, f\r\ s\ se simt\ ngr\ m\dit“,spune el, uitându-se la rafturile dec\r]i [i manuscrise care se ridic\pân\ `n tavan, ca-ntr-o bibliotec\sacr\. Pe drum, Matei a amintit c\pentru fiecare artist care reu[e[te`n Ora[ul luminilor exist\ o ar-mat\ de al]ii care-[i pierd tine -re]ea acolo. „P\[im peste valuri`ntregi de cadavre de arti[ti careau venit s\ se afirme la Paris [i nuau reu[it.“

Drumul lui Matei trece Prutul

La evenimentul din Aula Magnaau vorbit la superlativ despre au-tor membrii TVR, rectorul UAIC,prof. univ. dr. Vasile I[an, inclu-siv regizorul Octavian Laz\r, regi-zorul spectacolului Cabaretul cu-vintelor, dup\ un roman omonim

scris de Matei Vi[niec, care a fostpus `n scen\ la Teatrul Na]ional„Vasile Alecsandri“, chiar luneatrecut\, tot `n prezen]a dramatur-gului. Carmen Olaru, director alTVR Ia[i, a spus c\ evenimentuleste primul dintr-o serie de 25 demateriale care marcheaz\ `mpli-nirea a 25 de ani de la `nfiin]areaTVR Ia[i. Documentarul a fostunul dintr-o serie de trei materia-le f\cute de echipa TVR vara tre-cut\, `n Paris. „Aceste trei filmedocumentare despre Paris, despreAvignon [i depres RFI Româniale-am realizat `ntr-un timp destulde scurt pentru c\ trebuia s\ leprezent\m la Institutul CulturalRomân din Paris, astfel `ncât simtc\ am fost privilegiat\, fiindc\timp de câteva luni, cât am filmat[i pân\ am realizat montajul, amv\zut numai Matei Vi[niec, amascultat Matei Vi[niec, am visatMatei Vi[niec, ceea ce este extra-ordinar, pentru c\ [i `n discu]iileaparent banale el este plin de umor“,a spus Andreea {tiliuc, realizatoral documentarului.

{i pentru c\ drumul lui Mateinu este niciodat\ unul scurt, aces-ta urmeaz\ s\ treac\ [i Prutul cufilmul s\u, `n luna martie, s\ learate [i românilor de acolo fa]anev\zut\ a Parisului, ascuns\ `ncotloane mici, dar mai frumoase,adesea, decât bulevardele mari pecare-[i plimb\ mii de turi[ti `n fie-care zi pa[ii. {i, f\r\ a vrea s\ seascund\, Matei Vi[niec [i g\se[tepe acestea lini[tea creatoare carel-a `mpins s\ scrie piesele deveni-te cunoscute `n toat\ lumea. Larândul s\u, privind documenta-rul, dramaturgul a spus c\ a v\zut`n el detalii pe care, trecând zilnicpe acelea[i str\zi, nu le-a observatniciodat\.

Parisul lui Matei miroase a castani, alegume proasp\t culese, a croissant`nmuiat `n ciocolat\ cald\, a alei vechi, de sute de ani, uitate de timp, a culori [ipasteluri `mbibate `n uleiuri de toateculorile. ~n Parisul lui Matei e o lini[tecreatoare, care se rupe de agita]ia str\zilordin Ora[ul luminilor. Fiindc\, `n deceniile de când locuie[te acolo, Matei [i-a `nsu[it

toate str\zile pe care-[i poart\ pa[ii, chiar[i aleile din Cimitirul Montparnasse unde-[iduc somnul de veci Ionesco, Brâncu[i,Tristan Tzara [i Emil Cioran. Mar]i seara, `nAula Magna a Universit\]ii „Alexandru IoanCuza“ din Ia[i, s-a deschis o fereastr\ `nlumea aceasta pe care [i-a f\urit-o MateiVi[niec la Paris, `ntr-un documentar realizatde c\tre echipa TVR Ia[i, compus\ din

Andreea {tiliuc, realizator, Relu Tab\r\,imagine, [i Drago[ Brehnescu, editor. „E unParis `n mi[care, dar `n care avem timp s\vis\m, un Paris al marilor bulevarde, dar [ial str\zilor misterioase. E un Paris alfântânilor ascunse [i al fa]adelor de ofrumuse]e rar\, ce nu se arat\ turi[tilor“,au spus cei de la TVR `n prezentareadocumentarului.

Andreea {tiliuc (TVR Ia[i), realizatoarea filmului Parisul lui Matei, al\turi de personajul central al documentarului, Matei Vi[niec

– Fragment –

O cl\dire din c\r\mid\, mai `nalt\decât cele din `mprejurimi [i u[orretras\ de la strad\. ~n loc s\ ia liftul,Daragane prefer\ s\ urce pe sc\ri ce-le patru etaje. ~n cap\tul culoarului,pe u[\, o carte de vizit\ pe numele„Joséphine Grippay“. Prenumele„Joséphine“ fusese t\iat cu o linie [i`nlocuit, cu cerneal\ violet, de„Chantal“. Se preg\tea s\ apese pebutonul sone riei, dar u[a se deschi-se. Fata se `mbr\case `n negru, la felca deun\zi, la cafenea.

— Soneria nu mai merge, `ns\v-am auzit zgomo tul pa[ilor.

Zâmbea r\mas\ acolo, n prag. Aifi putut crede c\ nu se hot\râse s\-llase s\ intre.

— Dac\ dori]i, putem merge s\bem ceva `n ora[.

— A, nu. Intra]i.O `nc\pere potrivit\ ca m\rime

[i, n dreapta, o u[\ deschis\. D\dea,se pare, c\tre baie. De plafon atârnaun bec.

— Nu prea e spa]iu la mine. Dar os\ ne sim]im mai bine dac\ vorbimaici.

Se `ndrept\ spre biroua[ul dinlemn deschis la culoare, aflat `ntrecele dou\ ferestre, lu\ scaunul [i-la[ez\ lâng\ pat.

— Lua]i loc.Ea se a[ez\ pe marginea patului,

sau mai bine zis a saltelei, fiindc\ pa-tul n-avea somier\.

— Asta e camera mea…Gilles ag\sit ceva mai nc\p\tor pentru el narondismentul XVII, square duGraisivaudan.

~[i n\l]a capul când i vorbea. Da-ragane ar fi pre ferat s\ se a[eze pejos ori al\turi de ea, pe marginea pa-tului.

— Gilles se bizuie mult pe dum-neavoastr\, s\-l ajuta]i cu articolulacela…{ti]i, el a scris o carte, dar n-a`ndr\znit s\ v\ spun\…

Fata se l\s\ pe spate pe pat, ntin-se bra]ul [i apuc\ un volum cu co-pert\ verde de pe noptier\.

— Iat-o… S\ nu-i spune]i lui Gil-les c\ v-am `mprumutat-o…

Un voluma[ intitulat Hoinarulhipic, pe spatele c\ruia scria c\ fuse-se publicat n urm\ cu trei ani la Édi-tions du Sablier. Daragane l deschi-se [i arunc\ o privire la sumar. Car-tea cuprindea dou\ capitole mari:„Terenuri de curse“ [i „{coala jo-cheilor“.

Chantal nu-l sl\bea din ochii eiu[or alungi]i.

— E mai bine s\ nu afle c\ m-amv\zut cu dum neavoastr\.

Se ridic\, merse s\ `nchid\ unadintre ferestre care era `ntredes-chis\ [i se a[ez\ din nou pe margi-nea patului. Lui Daragane i se p\ruc\ `nchisese fereastra ca s\ nu fieauzi]i.

— ~nainte s\ lucreze la Sweerts,Gilles scria arti cole despre curse hi-pice [i despre cai, `n reviste [i ziarede specialitate.

{ov\ia asemenea cuiva care ur-meaz\ s\ fac\ o dest\inuire.

— Când era foarte tân\r, a fost`nscris la [coala de jochei de la hipo-dromul Maisons-Laffitte. ~ns\ era ce-va prea dur…a fost nevoit s\ renun -]e. O s\ vede]i dac-o s\ citi]i cartea…

Daragane o asculta cu aten]ie.Era straniu s\ p\trund\ atât debrusc `n via]a oamenilor… Se gân -dea c\ a[a ceva nu i se va mai ntâm-pla la vârsta lui, din cauza proprieinep\s\ri [i a senza]iei c\ ceilal]i se`ndep\rteaz\ de el ncetul cu ncetul.

— M-a dus [i pe mine pe terenuride curse M-a `nv\]at s\ pariez {ti]i,e un drog…

Dintr-odat\, p\rea trist\. Daraga-ne se `ntreb\ dac\ nu cumva c\utaun oarecare sprijin `n el, materialori moral. {i gravitatea ultimelor cu-vinte care i tre cuser\ prin minte l`mboldea s\ râd\.

— {i v\ duce]i [i-acum pe tere-nuri de curse s\ paria]i?

— Din ce n ce mai rar de când lu-creaz\ la Sweerts.

~[i coborâse glasul. Se temea, poa-te, c\ Gilles Ottolini ar putea s\ intre`n camer\ pe nea[teptate [i s\-i sur-prind\ `mpreun\.

— O s\ v\ ar\t noti]ele pe carele-a adunat pentru articol… Poate

i-a]i cunoscut pe to]i oamenii \ia…— Ce oameni?— De pild\, pe cel despre care v-a

vorbit Guy Torstel…Iar\[i se l\s\ pe spate pe pat [i

scoase din sertarul de jos al noptiereiun dosar din carton azuriu, pe care ldeschise. Avea `n\untru ni[te paginidactilo grafiate [i o carte, pe care i-o`ntinse lui Daragane: Tenebrele verii.

— Prefer s\ r\mân\ la dumnea-voastr\, zise el sec.

— Gilles a `nsemnat pagina un-de-l aminti]i pe Guy Torstel…

— O s\-l rog s\-mi fac\ o copie.M\ va ajuta s\ nu mai citesc cartea…

Fata p\ru uimit\ c\ Daragane nuvoia s\-[i reci teasc\ propriul volum.

— Imediat o s\ mergem s\ fotoco-piem [i noti]ele, ca s\ le lua]i cudumneavoastr\.

{i ar\t\ spre paginile dactilogra-fiate.

— Dar totul va trebui s\ r\mân\`ntre noi.

Daragane se sim]ea cam ]eap\npe scaunul acela [i, ca s\ fac\ ceva,r\sfoia cartea lui Gilles Ottolini. ~ncapitolul „Terenuri de curse“, d\dude un cuvânt tip\rit cu majuscule:tremblay. {i cuvântul acesta pro-voc\ `n el un declic, f\r\ s\-[i deaseama prea bine de ce, de parc\ `nminte i se-ntorcea `ncetul cu `ncetulun detaliu pe care l uitase.

— O s\ vede]i…E o carte intere-sant\…

Fata ridicase privirea spre el [i-izâmbea.

— Locui]i de mult timp aici?— De doi ani.Pere]i bej nev\rui]i de ani de zile,

un biroua[ [i dou\ ferestre cared\deau c\tre o curte…Locuise [i el n`nc\peri `ntocmai cu aceasta la vâr-sta lui Chantal Grippay [i când eramai tân\r decât ea. ~ns\ pe vre meaaceea nu g\seai astfel de camere `ncartierele din est. Mai mult n sud, lamarginea arondismentului XIV sauXV. {i spre nord-vest, `n square duGraisivaudan, pe care-l pomenise eaadineaori printr-o misterioas\ coin-ciden]\. {i mai erau, de asemenea, lapoalele colinei Montmartre, `ntrepie]ele Pigalle [i Blanche.

— {tiu c\ Gilles v-a sunat n dimi-nea]a asta, `na inte s\ plece la Lyon.Nu v-a spus nimic deosebit?

— Doar c\ urmeaz\ s\ ne revedem. — ~i era team\ ca nu cumva s\ v\

fi sup\rat…


12 » avanpremier\

Patrick Modiano –Ca s\ nu te pierzi`n cartier

CARTEA

Premiul Nobel pentru Literatur\ 2014

Jean Daragane, un scriitor trecut de [aizeci de ani,tr\ie[te `ntr-un prezent f\r\ bucurii; numai lectu-ra din Buffon [i contemplarea copacilor [i a flori-lor `i mai dau speran]\ `n via]\. ~ns\ pierde `n -tâmpl\tor o agend\ veche, de care nu-i p\sa mai

deloc. Un individ straniu o g\se[te, `l sun\ s\ i-o`na poieze [i a[a `ncepe povestea `n care Daragane,oda t\ cu nume de locuri [i numere de telefon ie[itedin uz, `[i aminte[te frânturi de o blânde]e dure-roas\ pe care atât de mult se str\duise s\ le uite.Pasajele albe din copil\rie [i tinere]e se umplu`ncetul cu `ncetul, detaliile se `nl\n]uie treptat `njurul unor personaje [i dau la iveal\ destine [i oa-meni importan]i din via]a lui.

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanul Ca s\ nu te pierzi `n cartier, de Patrick Modiano, traducere din limba francez\ [inote de M\d\lina Vatcu, care va ap\rea `n curând `n colec]ia „Biblioteca Polirom.Seria Esen]ial“, la Editura Polirom.

AUTORUL

Patrick Modiano s-a n\scut `nBoulogne-Billancourt, `n 1945.~n copil\rie a fost foarte apro-piat de fratele mai mic, care s-a stins din via]\ la doar zeceani; [ocul mor]ii sale a marcatpentru totdeauna opera viito-rului scriitor. Dup\ absolvirealiceului, Patrick nu s-a `nscrisla universitate, alegând s\ seconsacre scrisului. Succesul avenit `ndat\ dup\ prima carteap\rut\, La Place de l’étoile(1968), dublu premiat\. A publi-cat pân\ acum peste dou\ zecide romane – Villa triste (1975),Remise de peine (1988), Un cir-que passe (1992), La Petite Bijou(2001) –, volume autobiograficesau de eseuri, piese de teatru,scenarii de film [i c\r]i pentrucopii. Dintre cele mai impor-tante distinc]ii primite amin-tim: Prix Goncourt (1978, pen-tru Rue des boutiques obscu-res) [i Premiul Nobel pentru Li-teratur\ (2014). La Editura Poli-rom au ap\rut pân\ `n prezentromanele C\l\torie de nunt\(2014), Bulevardele de centur\(2014) [i Iarba nop]ilor (2015).

El este Ion

Are un b\] lung pe post de corp,alte patru be]e mai scurte pe postde membre [i un cerc `n loc decap. O linie curbat\ zâmbe[te afa-bil pe chip. E genul acela de ilus-tra]ie grafic\ pe care nu po]i s\ tesuperi. Daca nu a]i avut onoarea,`l vede]i `n dreapta. A ap\rut peinternet l\udându-se ce nu face:nu se d\ mare cu pozele din salade fitness, nu `[i invit\ to]i prie -tenii s\-i dea vie]i pentru CandyCrush, nu vorbe[te tare la telefoncând este `n autobuz. Sloganul lui:Fii ca Ion.

Oamenii i-au dat dreptate, i-au`mp\rt\[it cu entuziasm lec]iilede via]\, l-au afi[at peste tot. Timpde câteva zile, filosofia lui Ion a de-venit mai cunoscut\ decât cea alui Nietz sche, Kant, Schopenhauer

[i a tutu ror ilumina]ilor germanila un loc.

~nv\]\turile lui Ion

Top 5 personal:n „Ion se duce la Starbucks [i

`[i comand\ o b\utur\. El bea ce acomandat f\r\ s\ fac\ 100+ de sel -fie-uri cu ea.“

n „Ion are o prieten\. Ion nupos teaz\ tot felul de lucruri despre`n dr\gosti]i tot timpul.“

n „Ion se treze[te [i vede c\afar\ este frig, dar el nu posteaz\asta pe Facebook, pentru c\ toat\lumea are geamuri.“

n „Ion are de gând s\ m\nânce.Ion doar va mânca `n loc s\ fac\poze [i s\ le posteze pe Instagram.“

n „Ion nu posteaz\ c\ mâine eluni sau weekend, fiindc\ [tie c\ [iceilal]i au calendare.“

Rudele lui Ion

Bill (`n Marea Britanie), José (`nSpania) sau Bilal (`n ]\rile arabe)sunt fra]ii mai mari ai lui Ion. Crea -]ia original\ este cea din limba en-glez\, dar aceasta `i apar]ine unuimoldovean care locuie[te la Mi-lano – Eugeniu Croitoru. El le-aspus celor de la BBC c\ [i-a doritdoar s\ ilustreze un personaj amu -zant, cu bun-sim], care nu face lu-cruri enervante. Desenul a prins ovia]\ a lui [i, sub alte nume, s-ar\spândit `n nenum\rate ]\ri,unde au fost adaptate [i mesajele.

Du[manii lui Ion

A[a cum ne `nva]\ unele celebremelodii române[ti, dac\ ai succestrebuie s\ ai [i du[mani. Ion [i i-af\cut repede. ~n doar câteva zile,num\rul celor care au `nceput s\spun\ c\ post\rile despre Ion sunto prostie a devenit mai mare decâtnum\rul celor care distribuiausfaturile lui Ion. Practic, cei lipsi]ide personalitate au fost total de-zorienta]i, ne[tiind ce anume i-arface s\ par\ mai interesan]i: s\ re-cicleze o `n]elepciune de-ale luiIon sau s\ fie de p\rere c\ Ion esteun arogant, narcisist sau snob, carese consider\ superior tuturor.

~n final, mul]i [i-au dat seamac\ ar fi mai bine s\ abandonezesubiectul. Ion a fost mpins ntr-uncol] `ndep\rtat al internetului,unde glumele prea rodate se ducs\ moar\. Spectaculos este c\ m\ -rirea [i dec\derea lui Ion s-au `n -tâmplat `n decurs de câteva zile.Durata de via]\ a mesajelor viralede pe internet devine din ce `n ce

mai scurt\, ceea ce `i `ncurc\ unpic pe cei care vor s\ profite desuccesul de moment al unui meme.Cine nu intuie[te repede care va fiurm\toarea vedet\ a internetuluise poate trezi ultima persoan\ carerâde zgomotos la un banc, `ntr-ocamer\ din care deja a plecat toat\lumea. Iar Ion nu face asta nicio-dat\.

— Stimate domnule Sorin Antohi,ce ar r\mâne, `n opinia dumnea -voastr\, ca un element „pur“ româ-nesc, vizibil [i rezistent, de finind oidentitate specific\?

— Ce m\rci are identitatearomâneasc\? Pentru diversele ele-mente ale caracterologiei noastre et-no-na]ionale, vezi mai `ntâi `n -semn\rile c\l\torilor str\ini pe teri-toriile locuite de români. Ele au fostadunate [i editate de mai mul]i is-torici. A[ ncepe cu volumul coordo-nat de Daniel Barbu, Firea româ -nilor (Nemira, 2000, cu siguran]\disponibil pe internet), care includeo scurt\ antologie de surse din pe-rioada 1502-1764 (pp. 15-37, cuprin -zând [i auto-imagi nea moldovenilordat\ de Dimitrie Cantemir); foartescurte [i ele, prefa]a [i introducerea,

semnate de coordonator, includ deo -potriv\ pozi]ia teoretic\ [i biblio -grafia minimal\. A[ continua celpu ]in cu extrase din operele altorc\l\ tori [i autori str\ini, pân\ la zi,apoi cu autorii români, de la cro -nicari, trecând prin c\l\torii ro mânipeste grani]ele provinciilor istorice(ca I. Codru-Dr\ gu[anu, un ardelean`n }ara Ro mâneasc\), prin scrierilestr\ini lor no[tri, ca s\ zic a[a (ma -ghiarii, germanii, evreii etc. care auscris despre ei `n[i[i, despre ceilal]i[i despre români), trecând prinscrierile str\inilor care au devenitromâni (Carol I, de pild\), prin vastaliteratur\ dedicat\ de români su -biec tului cam `ntre anii 1840 [i anii1940, ajungând la str\inii de azi [i n -cheind cu Lucian Boia [i Neagu Dju -vara (nu f\r\ ecourile simptomatice

din lumea virtual\). {i românii, [istr\inii, trebuie desigur citi]i istoric[i critic. Cioran numea aceast\ (ex-cesiv\?) preocupare autoscopic\ aromânilor, `n care a excelat [i el,Teoria României...

Este românescul un receptacolde elemente str\ine? Sigur c\ da. Astaeste vechea problem\ a mimetis -mului românesc, pe care eu l nu -mesc bovarism geocultu ral, cu p\r -]ile sale bune (adaptabilitatea, curi-ozitatea, capacita tea de nv\]are, des -chiderea c\tre Cel\ lalt...) [i cu celerele (auto iluzia, dispre]ul de sinedus pân\ la ur\, inautenticitateasau complexul ei – ceea ce e cam ace -la[i lucru – etc.). Din punctul meu devedere, acestea sunt ve[ti mai cu -rând bune: identitatea româ neasc\,repet [i insist, este isto ri c\. Totul seface [i desface prin tr-o dinamic\nesfâr[it\ a pozitivului [i negativu-lui, ca via]a `ns\[i. De câte ori ve-dem `ntre b\ri [i r\s punsuri despreidentitatea româ neasc\, trebuie s\reconstruim hermeneutic `ntregulcontext de comunicare.

De pild\, când Cioran l-a para frazatpe Montesquieu [i (s-)a ntrebat cumpoate fi cineva ro mân, nu a ad\ugatni[te `ntreb\ri asociate obli gatorii:când? unde? din ce perspectiv\?...

Noi, neavând geniul lui Cioran, tre-buie s\ proced\m metodic [i ra]io -nal. Eu nu am ambi]ia de a creasurse (Cioran asta a creat, surse, nuanaliza suprem\ a româ nit\]ii, nuTeoria României, ci un capitoluluitor [i delirant `n istoria acesteiteorii), ci umilin]a (sau poate iluzia)de a crea literatur\ secundar\, `ncare analiza [i interpre ta rea au pri-oritate `n raport cu proclama]ia [ispecula]ia. Astfel, ar trebui s\ `n -treb\m când nu a fost lumea ro -mâneasc\ un receptacol de ele-mente str\ine? Ele au fost mereu al-tele, `nc\ din timpul obscur al etno-genezei (care, având loc [i `n SudulDun\rii, a antrenat ingrediente de ovarietate extraordinar\), au l\saturme mai adânci sau au fost uitate,dar ne-au f\cut a[a cum am fost `ndiferitele lo curi [i momente ale exis-ten]ei noastre ca popor (fragmentatistoric [i politic sute de ani `naintede a `ncepe s\ se transforme `n na ]iune). Globali zarea [i migra]iare iau acest ne`ntrerupt proces de hi -bridare. O ucronie: dac\ elitele Ro -mâniei nu ar fi fost decimate `n sta -linism, am fi avut o istorie mult maivie [i mai divers\, n cepând de la is-toriile [i genealogii le marilor familii

pân\ la asu marea senin\ a faptuluic\ românii din diverse epoci [ilocuri nu au fost identici, `ntre ei [i`n raport cu vreo fantasm\ a Ro -mânului.

Ce ar r\mâne ca element „pur“românesc? Pur e pus `n ghilimele,deci suntem de acord c\ puritatea emereu relativ\, se redefine[te me -reu. Pur românesc mi se pare toc-mai acest continuum de n treb\ri [ir\spunsuri, de identit\]i schimb\ -toare, de rupturi [i continuit\]i, dedevenire [i fiin]\, de existen]\ [iesen]\. Procesul e identic `n toatecelelalte culturi [i societ\]i, la toatepopoarele (de[i la noi, ca [i la al]ii,dar spre deosebire de unii, elemen-tul etnic l-a n\bu[it pe cel na]ional),`ns\ elementele procesului [i rezul-tatele particulare sunt mereu di -ferite: unul e pur românesc, altul epur chinez etc.

Pozi]ia mea (spre deosebire decea a lui Lucian Boia sau de ceaatribuit\ lui [i insuficient clarifi-cat\ de autor, chiar când a trebuit s\explice `n ce sens spune De ce eRomânia altfel?) nu este relativist\.Nu cred c\ anything goes `n trecut,c\ toate trecuturile pe care le (re) -construim sunt etic, moral, episte-mologic, ontologic echivalente.


opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Scurta [i `n]eleapta via]\ a lui IonDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Identitatearomâneasc\

De când nu ne-am mai scris, s-au `ntâmplat dup\ cumurmeaz\. Pe planeta internet a ap\rut Ion. Vom vorbidespre asta. Ion a ]inut predici peste tot despre cums\ te por]i frumos [i a fost Regele Internetului. Am s\povestesc [i despre asta. Apoi, pentru c\ Ion deveniseun fel de cult al personalit\]ii, internetul a hot\rât c\Ion mai bine ar face s\ tac\ [i s\-[i vad\ de treab\.Totul nu a durat mai mult de 10 zile. Iar \sta este celmai interesant lucru despre care vom discuta.

Noul Dosarele X, deghizat `ntr-unal zecelea sezon de numai [aseepisoade, este de fapt un adev\ratreboot al seriei, care `ncearc\ s\adune vechii fani, cei care l-auurm\rit cu sufletul la gur\ `n anii’90, dar, mai ales, s\ câ[tige o ar-mat\ de noi pasiona]i.

De fapt, chiar interesul vechi -lor fani a motivat acest revival alDosarelor X, a[a cum o recu noa[ -te [i creatorul seriei, Chris Carter.Transformat `n fenomen globalacum dou\ decenii, serialul s-apr\bu[it, dup\ nou\ ani [i dou\filme la cinema, sub greutateapropriei sale mitologii. Acum, ceide la studiourile Fox au decis s\ `lreactiveze, iar Carter [i inter pre -]ii rolurilor principale, David Du -chovny [i Gillian Anderson, au fost`ncânta]i s\ revin\ pe platourilede filmare.

Venind dup\ optimi[tii [i exce-sivii ani ’80, serialul Dosarele X aavut, la `nceputul anilor ’90, efec-tul unei bombe. Dar cât de relevant

ar mai putea fi show-ul lui ChrisCarter `n lumea de dup\ 9/11?

~n anii scur[i de la anularea se-rialului, lumea s-a schimbat con-siderabil, pe de o parte, iar culturapopular\, pe de alta. La fel, pei -sajul TV este diferit, micile ecranefiind populate ast\zi cu descen-den]ii moderni ai lui Mulder [iScully, adic\ toate serialele careau fost inspirate [i care au dus maideparte mo[tenirea Dosarele X.

Chris Carter spune c\ noulDosarele X este inspirat chiar derealitatea actual\: „M-am gânditla Dosarele X aproape n fiecare zi.De câte ori m\ uit `n ziar v\d câteun subiect pentru Dosarele X. E nsângele meu. Am f\cut asta cam otreime din via]\, deci face cu sigu-ran]\ parte din mine“.

Pentru noua miniserie, Carterreformuleaz\ teoriile conspira]iei`n forme relevante pentru publi -cul modern.

~n primul episod al noului se-zon, Mulder (David Duchovny) [i

Scully (Gillian Anderson) facechi p\ cu realizatorul unui web-show, Tad O’Malley (Joel McHale),bazat pe dou\ personalit\]i mediaconservatoare din SUA, Alex Jones[i Glenn Beck. O’Malley `i atragepe cei doi agen]i FBI `ntr-o nou\teorie a conspira]iei, care combi -n\ mai multe teme actuale:

n `nc\lzirea global\;nr\zboiul din Orientul Mijlociu;n contaminan]i aerieni (exist\

o teorie conform c\reia jeturile avi - oanelor con]in agen]i chimici saubiologici dispersa]i `n mod delibe -rat `n scopuri ascunse mareluipublic);

n spionajul NSA;n militarizarea poli]iei;n lag\rele de prizonieri FEMA

(Agen]ia Federal\ pentru Mana -gementul Situa]iilor de Criz\);

n preluarea militar\ a Ame -ricii de c\tre un grup de tip ONUal unor „elite multina]io nale“.

„E o teorie a conspira]iei pecare ar fi emis-o Oliver Stone pevremea când regiza JFK dac\ ar fifost un adept al site-ului Info -wars“, comenteaz\ revista „Enter-tainment Weekly“.

„Tr\im `n lumea lui Citizen-Four“, explic\ Chris Carter, refe -rindu-se la Edward Snowden. „Amrenun]at la unele drepturi [i li -bert\]i pentru c\ am vrut ca gu-vernul s\ ne apere dup\ 9/11. Ve-dem cum guvernul ne spioneaz\.Nu sunt lucruri pe care le inven -t\m noi.“

Carter recunoa[te c\, revenindla Dosarele X, s-a documentattemeinic [i s-a pus la punct cu noi -le teorii ale conspira]iei [i chiar a

fost la o conven]ie a pasiona]ilorde a[a ceva. „Ca observator inte -resat“, precizeaz\ el.

„M-am pus la curent cu tot ce sevehiculeaz\, `ncercând s\ aleg ceeste relevant [i posibil credibil“,sus]ine Carter. „Pot s\ spun c\ totceea ce am descoperit ne-a pus ladispozi]ie, mie [i scenari[tilor, unnou teren de joac\. {i asta d\ seri-alului o via]\ nou\, interesant\ [iun context pe care nu l-am fi avut`n 2002.“

Chris Carter sugereaz\ c\,prin tre toate ingredientele nouluiDosarele X, teoria prelu\rii ONUde c\tre „elita multina]ional\“este credibil\. „Ideea unei Noi Or-dini Mondiale este relevant\“,crede el.

~n acest moment, viitorul Dosa -relor X ]ine de succesul acesteiminiserii. Primul episod a fostprezentat publicului la conven]ia

Comic-Con de la New York, anultrecut. Cronicile nu au fost foarteentuziaste, unii cronicari (de la „Va -riety“ sau „Hollywood Repor ter“,de exemplu) având suficiente re-pro[uri de adus. Al]ii au fost mai`ncânta]i de noile aventuri ale luiMulder [i Scully.

Dar, a[a cum a spus o surs\ dinculise, cei de la Fox sunt convin[ic\ noul Dosarele X va avea o au -dien]\ foarte mare. Ceea ce l-a f\ -cut pe David Duchovny s\ decla -re, `ntr-un interviu publicat `n„Entertainment Weekly“, c\ estefoar te interesat s\ continue: „Suntdes chis la ideea de a continua seri-alul. Nu prea [tiu ce s\ zic despreun sezon `ntreg de 20 de epsioade,dar cred c\ toat\ lumea este foartedeschis\ la ideea de a vedea ce se`ntâmpl\. Cu siguran]\, n-am re-deschis Dosarele X numai pentrua le `nchide din nou!“.


14 » interna]ional

~n 2016, anii ’90 revin `n for]\: se lucreaz\ la remake-uri pentru Point Break, Power Rangers, Bad Boys, Ziua independen]ei revine cu a doua parte,David Lynch reviziteaz\ misterele din Twin Peaks, iar Chris Carter redeschide Dosarele X.

~ntoarcere `n cheia X

Suplimentul lui Jup

Dispari]ia lui Tournier, unul din-tre cei mai importan]i scriitorifracezi ai secolului XX, nomina -lizat la Premiul Nobel [i tradus`n multe limbi, singurul care aob]inut `n unanimitate PremiulGoncourt, a impresionat lumeacultural\ din Hexagon. „De mâi -ne nu voi mai putea r\s punde«Michel Tournier» la `ntrebarea«Care este cel mai mare romancierfrancez `n via]\?»“, a scris Ber -nard Pivot, pre[edintele Aca de -miei Goncourt, pe Twitter.

„La final, `]i po]i evalua via]a

`n func]ie de [ase criterii: fizicul,familia, epoca, prieteniile, dra -gos tea [i profesia. Bilan]ul meueste destul de bun, cu un succesprofesional de talie, reprezentatde premiul Goncourt. Punctulslab este epoca n care am tr\it...“,declara autorul `ntr-un interviuacordat cotidianului „Le Figaro“,`n vara anului 2015.

Michel Tournier a intrat târ -ziu `n lumea literaturii, la peste40 de ani. „Ceea ce aveam de spusera atât de secret [i atât de esen]ial,`ncât lucrurile au avut nevoie de

o lung\ gesta]ie pentru a putea fipublicate“, spunea scriitorul.

~n 1967 a ob]inut Marele Pre-miu pentru roman al AcademieiFranceze, cu Vendredi ou leslimbes du Pacifique [i, trei animai târziu, a confirmat cu Le Roides Aulnes, roman ecranizat `n1996 de Volker Scholendorff, iar`n 1975 cu Les Meteores.

„Meseria mea este s\ spunpove[ti“, explica Michel Tour -nier, `ntr-un interviu acordatpublica]iei „Telerama“. „~n afaraeseurilor [i a marilor ma[in\riiromane[ti, privilegiez dou\ for -me literare esen]iale care se com-pleteaz\ [i se opun: povestea [inuvela. Nuvela `nseamn\ s\ facizgomot, precis. (...) Povestea, pede alt\ parte, poart\ un sens as-cuns, vehiculeaz\ un mit: mitulc\pc\unului, al frumoasei ame -nin ]ate, al oglinzii `n[el\toare, almamei rele etc., ceva fundamen-tal [i esen]ial pentru psihiculuman. Are o virtute ini]iatic\ [i o`ntindere pedagogic\. A[ spune,mai brutal, c\ nuvela te trimite lajurnalul pe care `l cite[ti di mi -nea]a, cât\ vreme povestea se as-cult\ seara... V\ da]i seama c\ euplasez povestea mult deasupranuvelei.“


interna]ional « 15

Michel Tournier: „Meseriamea este s\ spun pove[ti“

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Celebrul scriitor francez Michel Tournier a `ncetat din via]\ la `nceputul acesteis\pt\mâni, f\cându-i pe jurnali[tii de la „Le Figaro“ s\ se `ntrebe ce este cu aceast\serie neagr\ de decese care a lovit lumea cultural\ la `nceputul anului 2016.

Considerat a fi unul dintre ul-timii mari mae[tri ai cinemauluiitalian, regizorul Ettore Scola a`ncetat din via]\ mar]i, la Roma,la vârsta de 84 de ani.

Scola a realizat foarte multefilme, considerate capodoperecinematografice, `n care a lucratcu Marcello Mastroianni, SophiaLoren [i alte nume mari dinPeninsul\. El a excelat `n dome-niul comediei, dar nu a evitat [ipelicule `n care punea `n discu]ieprofunde chestiuni umane, so-ciale sau politice.

Scola a renun]at la cinema lavârsta de 80 de ani, declarând:„Nu vreau s\ ajung ca una dintredoamnele b\trâne care continu\

s\ se dea cu ruj [i s\ poarte tocurinumai c\ s\ stea cu tinerii“.

Mul]i critici sunt de p\rere c\ trei filme au marcat `n mod deosebit lunga lui filmografie:

C’eravamo tanto amati (1974),Brutti, sporchi e cattivi (premiulpentru regie la Cannes, n 1976) [iO zi special\ (1977), recompensatcu premiile César [i Globul de Aur.

R\mas-bun, Ettore Scola!

Anul `n care mor rockeriiNici n-a nceput bine 2016 [i muzica rock a pierdut deja multe numesonore, o suit\ neagr\ de decese care a `nceput cu Lemmy, a conti -nuat cu David Bowie [i s-a mai „`mbog\]it“ cu alte dou\ nume.

Glenn Frey, chitaristul faimoasei forma]ii Eagles, a `ncetat lunidin via]\, la New York, la vârsta de 67 de ani.

The Eagles a fost una dintre marile for]e ale rockului `n anii ’70,când au lansat mai multe piese foarte iubite, precum celebra „HotelCalifornia“ (`n 1976).

Frey a fost unul dintre cofondatorii trupei, `n 1971, al\turi deDon Henley, Bernie Leadon [i Randy Meisner. El este, al\turi deHenley [i Don Felder, unul dintre autorii hitului „Hotel Califor-nia“, dar a compus [i multe dintre celelalte piese de succes ale for-ma]iei.

The Eagles au vândut peste 150 de milioane de discuri `n `ntrea-ga lume [i numai `n SUA au avut cinci piese pe locul 1 `n topuri.„Uneori, acest succes ]i se cam urc\ la cap, dar cât\ vreme continuis\ duc gunoiul, cur\] dup\ câini [i `mi duc copiii la [coal\, r\mâncu picioarele pe p\mânt“, declara Glen Frey `n 2012, `ntr-un inter-viu acordat revistei „Rolling Stone“.

Seria neagr\ a continuat cu Dale Griffin, bateristul trupei Mottthe Hoople, care a `ncetat din via]\ la 67 de ani, dup\ o lung\ lupt\cu maladia Alzheimer. N\scut `n Anglia, Dale Griffin a fost unuldintre membrii fondatori ai trupei [i a r\mas al\turi de Mott theHoople pân\ `n anii ’80, când a devenit produc\tor de succes.

Om fi singurele fiin]e dinUnivers? Sau or mai fi existândciviliza]ii `n afar\ de noi? Iat\ni[te `ntreb\ri care efectiv tefreac\ la cap.

Sunt mari distan]ele `ntrestele. Zeci [i sute de ani lumin\.Dar ce s-au gândit inginerii de laNASA? Ia s\ trimitem un mesaj nspa]iu, c\ poate peste zeci sau sutede ani l-or g\si ni[te boldi]icr\c\na]i [i verzi, capabili s\ neperceap\ m\re]ia, descifrândmesajul.

A[a c\, `n 1977, au lansat dou\sonde, Voyager unu [i doi, carecon]ineau acest mesaj audio

emo]ionant al pre[edintelui Jim-my Carter:

„Acesta este un cadou de la olume `ndep\rtat\ [i mic\, o m\r -turie a sunetelor noastre, a [tiin -]ei noastre, a imaginilor [i mu -zicii noastre, a gândurilor [isentimentelor noastre. Sper\m ca`ntr-o zi, dup\ ce dep\[im proble -mele pe care le ntâmpin\m acum,s\ ne al\tur\m civiliza]iilor galac-tice. Aceast\ `nregistrare repre -zint\ speran]a, dorin]a [i bunanoastr\ inten]ie, `ntr-un universvast [i impresionant“.

M\i, e frumos a[a, s\ nu ]i ser\spund\? Da’ chiar deloc? Adic\ce, suntem ultimii fraieri din Uni-versul \sta? Poate nu ne-am expri-mat destul de bine. C\ [i eu, dac\a[ fi extraterestru, a[ considerabarbologia asta un fel de spam.

Mesajul din 2017 a fost mai di-rect:

„B\i, voi exista]i sau nu? C\noi st\m ca pro[tii [i ne uit\m pecer dup\ un r\spuns care tot nuvine. Haide]i, c\ nu v\ cade mânadac\ ne trimite]i mesaj. Sau ten-tacula, sau ce mama naibii ave]ivoi. Semnat: Terra“.

Nimic, dom’le. Doar asteroizi,comete [i praf cosmic. M\car dac\f\ceau [i ei un minim efort, s\ nespun\: „Salutare, Terra, noi sun-tem mult inferiori `n tehnic\ fa]\de voi [i abia acum am reu[it s\descifr\m mesajul. Ne cerem scu -ze [i sper\m ca `n dou\-trei mii deani s\ ne `ntâlnim“. C\ le trimi -team naibii un laptop, ceva.

Din ce `n ce mai convin[i defaptul c\ suntem unici [i irepe ta -bili `n Cosmos, speciali[tii NASA

au continuat totu[i s\ trimit\ gân-duri [i bune inten]ii c\tre alte ga -la xii, fiindc\ aveau buget.

2021: „Hei, ce face cocalariispa]iali, lua-v-a[ planeta `n rache -t\! Noi tocmai d\m o petrecere, c\e ziua [efului. Haide]i, nu veni]i [ivoi, broa[telor? Aaa, uitasem, pro -babil sunte]i abia `n Epoca de pia-tr\. Voi nc\ fug\ri]i mamutul prinbosche]i. Hai, pa!“.

2023: „Domnule Carter, dragip\mânteni, ne bucur\m nespuspentru gândurile voastre bune.Sunte]i a cin’zeci[i[aptea civili -za]ie cu care am reu[it s\ stabilimcontact. Sper\m ca `n dou\-treimii de ani s\ ajunge]i [i voi lanivelul tehnic care s\ v\ permit\teleportarea. A[tept\m cu interesmesajele voastre viitoare!“.


16 » fast food

La filmele lui Tarantino te duci cala o petrecere de familie. Chiardac\ rudele nu sunt `ntotdeaunaspirituale, sunt rudele tale [i astae. ~n timp, energia lui Tarantino,care d\ `ntotdeauna pe dinafar\din verbozitatea [i violen]a `ncare e turnat\, a f\cut loc uneinote tot mai contemplative. Poatee n]elepciunea care vine cu vârs tasau poate tot o ironie pentru ceicare se a[teptau ca formatul `ncare a filmat, Ultra Panavision 70(folosit ntre 1957 [i 1966 printre al-tele la Ben-Hur), s\ fie utilizatdoar pentru exterioare. Aproapejum\ tate din film a[a e, dar `n res -tul timpului ne `nghesuie `mpre-un\ cu odio[ii [i sinistra `ntr-unma gazin din pustietate. Din cauzaunei furtuni de z\pad\ suntem cuto]ii nevoi]i s\ `mp\r]im acela[ispa]iu pe care Ultra Panavision 70`l face [i mai claustrofobic. Aici,latura contemplativ\ dispare [ipovestea ia o turnur\ poli]ist\pentru a exploda sângeros [i ca -tharctic spre final.

Pe scurt, `n filmul a c\rui ac -]iune se petrece cam prin 1870 evorba despre un vân\tor de re -compense, fost lupt\tor `n R\zbo -iul Civil (Samuel L. Jackson), carese `ntâlne[te `n drumul spre or\ -[elul Red Rock din Wyoming,unde duce trei cadavre, cu un altvân\tor de recompense (Kurt Rus-sell), care transport\ o r\uf\c\ -toare `n acela[i ora[, pentru a fispânzurat\ (Jennifer Jason Leigh).Pe drum, ei mai culeg din pustie -tatea alb\ pe noul [erif din RedRock (Walton Goggins).

Când se opresc la magazinulMinnie’s Haberdashery, ei fac cu -no[tin]\ cu celelalte personaje: ungeneral sudist suferind (BruceDern), c\l\ul din Red Rock (TimRoth), un cowboy pribeag (Mi -chael Madsen), care-[i scrie me -moriile `n drum spre casa mamei,un slujba[ mexican (DemianBichír). Ca la orice film de Taran-tino, dialogurile creeaz\ ac]iunea.Interesant e c\ dup\ ce se termin\filmul [i ncepi s\ te gânde[ti la el,

drumul spre Minnie’s Haberdas-hery cade `n umbr\, ca [i cum arfi doar lunga introducere pentrufilmul `n sine. Poate mai autorefe-ren]ial ca `n precedentul DjangoUnchained/ Django dezl\n]uit,Tarantino vorbe[te prin lungilemonologuri ale lui Samuel L.Jack son [i prin dialogurile dintrepersonaje nu doar despre rasism,r\zbunare, misoginism sau etic\,ci mai ales despre cinema. Filmulse construie[te vorbind, [i e pro-blema noastr\ dac\ credem ce ve-dem sau nu, dup\ cum istoria pe

care ofi]erul confederat i-o spunegeneralului sudist despre cum i-aumilit fiul poate fi real\ sau nu.Sau dup\ cum scrisoarea de laAbraham Lincoln, cu care SamuelL. Jackson stârne[te invidia tutu-ror [i care-i deschide toate u[ile,poate fi fals\ sau nu. Tarantinoaproape c\ ne spune verde-n fa]\c\ ce vedem e doar un film. Asteafiind zise, tot ce-]i r\mâne de f\cute s\-l savurezi f\r\ s\ te gânde[tiprea mult. Filmele lui Tarantino,la fel ca filmele lui Lars von Trier[i ale altor mari cinea[ti, nu

trebuie decorticate replic\ cu re-plic\ pân\ la a `n]elege exact „ce avrut s\ spun\ autorul“. Dac\ faciasta, când s\ te mai bucuri de ele?The Hateful Eight e `ntr-adev\r,a[a cum spunea „Variety“, „deli-cios“, adic\ e spumos, bine jucat,amuzant, nepreten]ios. Dar e ojoac\ inteligent\. Cele trei ore trecu[or.

Cei opt odio[i/ The Hateful Eight, de Quentin Tarantino. Cu: Samuel L. Jackson, Kurt Russell, JenniferJason Leigh, Demian Bichír, Tim Roth,Michael Madsen, Bruce Dern,Channing Tatum, Walton Goggins

Film

Iulia BlagaOdio[ii [i sinistraEpitetul „odios“, care ne-a intrat `n subcon[tientodat\ cu formula „odiosul dictator“, se `nnoie[te `n ceea ce e recomandat drept al optulea film al lui Quentin Tarantino ([i, dup\ cele mai recentedeclara]ii, antepenultimul `nainte de mult anun]ataretragere). Varianta original\, „hateful“, sun\ maibine decât traducerea româneasc\, deoarece eroiisunt uneori nesuferi]i, dar `n nici un caz detestabili.Fire[te, ironia referen]ial\ a lui Tarantino lucreaz\ [i aici. Nici tic\lo[ii din Duzina de tic\lo[i/ The DirtyDozen nu erau cu adev\rat ni[te tic\lo[i.

510

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Cincizeci[i[apte

» pag. 3 ceva, te sim]i ca un copil. iubirea poate fi a[a“ · `ncarc\ toate filmele, gra]ie par...

Documents