NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secțiunea 1

Titlul proiectului de act normativ

HOTĂRÂRE

pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, precum și aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ''LEA 400kv Oradea -Beckescsaba . Montarea unei bobine de compensare 100 MVAr in stația 400kv Oradea Sud. Echipamente de telecomunicații si teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea- Beckescsaba''

Secțiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situației actuale

În ultima perioadă se constată o înrăutățire a situației energetice a zonei de nord – vest a Sistemului Electroenergetic Național (SEN), generată de faptul că interconexiunea cu sistemele energetice vecine nu mai asigură același nivel de rezervare a capacităților necesare menținerii echilibrului în rețeaua electrică de transport, cât și necesară finalizării unor lucrări la infrastructura rutieră din zonă, care impun scoaterea din funcțiune pe durate mai lungi de timp a unor linii electrice de transport din zonă.

Prezentăm în continuare argumentele care justifică urgentarea finalizării lucrărilor pe linia electrica aeriana (LEA) 400 kV Nădab – Oradea Sud și punerea ei în funcțiune, aceasta reprezentând un proiect strategic de utilitate publică.

Principalele caracteristici energetice ale zonei de nord – vest a țării sunt următoarele:

- secțiunea caracteristică S4 a SEN (secțiune caracteristică a SEN situată în zona de nord – vest a țării, care cuprinde opt județe) este o secțiune puternic deficitară din punct de vedere al echilibrului producție – consum;

- legătura rețelei electrice de transport a secțiunii S4 cu restul SEN și SE din interconexiune se realizează doar pe doua linii 400 kV (LEA 400 kV Sibiu Sud – Iernut și LEA 400 kV Roșiori – Mukacevo – linie de interconexiune cu Ucraina) și doua axe de 220 kV (axa 220 kV Mintia – Alba Iulia – Cluj Florești și axa 220 kV Gutinaș – Dumbrava – Stejaru – Gheorgheni – Fântânele – Ungheni – Iernut);

- centralele electrice din zona secțiunii S4 sunt CTE Iernut (cu grupuri care utilizează numai gazele naturale), CHE Mărișelu, CHE Remeți, CHE Munteni, centrale a căror funcționare este sporadica depinzând de resursele de gaze naturale, de resursele de apa și de prețul energiei electrice pe piață și CET Oradea I (cu grupuri care utilizează gazele naturale), care funcționează cu puteri reduse (aproximativ 30 MW vara și 60 MW iarna), doar pentru asigurarea termoficării în Municipiul Oradea și la câțiva consumatori industriali.

În aceste condiții, liniile de interconexiune din zonele de nord și de vest ale țării (linia de 400 kV Roșiori – Mukacevo cu Ucraina – singura linie de

interconexiune dintre Romania și Ucraina – și liniile de 400 kV Arad – Sandorfalva, respectiv Nădab – Bekescsaba au un rol deosebit de important în menținerea siguranței și stabilității în funcționare a acestei secțiuni din rețeaua de transport. Ieșirea din funcțiune a oricăreia dintre ele, în lipsa legăturii dintre stațiile Oradea Sud și Nădab, parte a coridorului Roșiori (stație de interconexiune cu Ucraina) – Oradea Sud – Nădab (stație de interconexiune cu Ungaria) – Arad (stație de interconexiune cu Ungaria) slăbește suportul pe care zona îl are din partea interconexiunii cu țările vecine și conduce la riscuri privind pierderea stabilității în funcționarea zonei, afectând în mod direct siguranța alimentării cu energie electrică a zonei de nord – vest a țării.

În contextul geopolitic actual, caracterizat de existenta unui conflict armat pe o parte a teritoriului din Ucraina și a instabilității politice din această țară, există un risc tot mai ridicat ca linia de interconexiune dintre Romania și Ucraina (LEA 400 kV Roșiori – Mukacevo) să devină indisponibilă, situație în care menținerea siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării devine extrem de dificilă și costisitoare. Totodată, asigurarea resurselor de cărbune ale Ucrainei din zona de est a țării este tot mai dificilă, ceea ce a condus la reducerea producției din zona de vest a țării (interconectată cu rețeaua europeană) și implicit la reducerea posibilităților de export și de susținere a rețelelor vecine acesteia.

Astfel, funcționarea zonei de nord – vest a țării fără LEA 400 kV Roșiori – Mukacevo și fără CTE Iernut poate conduce la regimuri de funcționare deosebit de periculoase, siguranța alimentării consumatorilor din zonă fiind pusă în pericol, deoarece zona deficitară a secțiunii de rețea din România este legată acum de o zonă care a devenit și ea deficitară și care nu mai are posibilitatea de a susține rețeaua interconectată.

În ultima lună (februarie 2018) s-a constatat o scădere considerabilă a producției de energie electrică din zona de vest a Ucrainei care a condus la creșterea semnificativă a circulațiilor de putere prin rețeaua de transport din România, cu precădere pe singura axă de 400 kV a zonei de nord – vest a țării, respectiv Sibiu Sud – Iernut – Gădălin – Roșiori – Mukacevo, cu efecte în creșterea riscului unor deteriorări de echipamente sau regimuri periculoase și a apariției unor avarii de sistem.

Spre exemplificare, prezentăm graficul de mai jos, privind evoluția fluxului de energie electrică înregistrat pe LEA 400 kV Roșiori – Mukacevo, din care se constată în mod evident schimbarea accentuată a fluxurilor de export în dauna fluxurilor de import. Practic, în luna februarie 2018, fluxul dinspre Ucraina spre România a scăzut considerabil, iar cel dinspre România spre Ucraina a crescut considerabil, ajungând să depășească valorile cumulate ale întregului an 2017.

2

În susținerea urgenței finalizării lucrărilor de punere în funcțiune a liniei de 400 kV Nădab – Oradea Sud, în tabelul de mai jos este prezentată și evoluția fluxurilor de energie electrică înregistrate pe interconexiunea cu Ungaria, din care rezultă aceeași schimbare majoră în mod similar interconexiunii cu Ucraina.

În completarea acestei evoluții trebuie menționată și situația apărută în săptămâna 26 februarie – 02 martie 2018, când, pe fondul unor dificultăți în rețeaua de transport a gazelor naturale s-a impus oprirea totală a CTE Iernut, dovedindu-se existența reală a riscului care trebuie luat în considerare în ceea ce privește funcționarea în siguranță a zonei de nord – vest a SEN. Dacă peste această situație ar fi apărut o indisponibilizare accidentală a unei linii din secțiune, evoluția funcționării zonei de rețea ar fi fost deosebit de periculoasă și extrem de dificil de gestionat.

Dezvoltarea infrastructurii naționale și sau locale

În zona de nord – vest a țării se înregistrează o creștere a volumului lucrărilor care necesită relocarea liniilor electrice de transport pentru realizarea coexistenței cu lucrări de infrastructură, în special autostrăzi, drumuri naționale și județene, dar și cu alte obiective de interes național sau local (hale industriale, rețele de gaze naturale etc.), multe dintre acestea fiind realizate cu fonduri europene. Aceste lucrări presupun retragerea din exploatare a liniilor electrice din rețeaua electrică de transport pe perioade lungi de timp, fără posibilitatea de a repune în funcțiune echipamentul retras din exploatare, în aceste perioade fiind afectată siguranța în funcționare a

3

zonei deservite de acel echipament.

Astfel, precizăm că începând cu data de 7 martie 2018 au fost emise solicitări de retragere din exploatare a mai multor linii din zonă, pentru lucrări de deviere/reconfigurare/relocare necesare derulării proiectelor privind construcția unor tronsoane de autostradă, precum Sebeș – Turda și Deva – Lugoj. Acestor solicitări trebuie să li se dea curs în mod obligatoriu pentru a nu bloca sau întârzia lucrările la proiectele respective de infrastructură rutieră, care au caracter strategic, cu implicațiile aferente, de natură contractuală sau economică.

Având în vedere existența simultană a mai multor șantiere aferente proiectelor CNAIR, se așteaptă solicitări similare în următoarea perioadă și pentru ale zone de vecinătate (traversare) cu viitoarele porțiuni din autostrăzile care se construiesc în zona centrală și de nord – vest a țării (A3, A10).

Orice întârziere în finalizarea lucrărilor aferente liniei de 400 kV Nădab – Oradea Sud conduce la creșterea riscului privind siguranța și stabilitatea în funcționare a zonei de nord – vest a rețelei electrice de transport cât și la apariția unor blocaje derularea altor proiecte strategice de infrastructură de transport.

Obiectivul de investiții "LEA 400 kV Oradea-Bekescsaba. Montarea unei bobine de compensare 100 MV Ar în stația 400 kV Oradea Sud. Echipamente de telecomunicații și teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea-Bekescsaba. Finalizarea tronsonului 1-42, inclusiv deviere rețele electrice de 110 kV și 20 KV” a fost aprobata prin HG 1357/2004, iar prin HG nr. 1576/2005 a fost declarata utilitatea publica a acestuia, sens în care în conformitate cu prevederile art. 2, expropriatorul este statul român prin Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. București, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei și Comerțului.

Procesul verbal de recepție parțială la terminarea lucrărilor a fost încheiat in data de 27.11.2008, data la care a fost încheiat si Procesul verbal de recepție a punerii in funcțiune parțiale nr. 6227/27.11.2008.

Astfel, LEA 400 kV Oradea–Bekescsaba, s-a dat in folosință doar parțial, și anume tronsonul de dublu circuit, LEA 400 kV Nădab (RO) – Bekescsaba (HU): 60 de km, din care pe teritoriul României 22 km, simultan cu LEA 400 kV Arad-Nădab.

La nivelul Uniunii Europene se află în plin proces realizarea Pieței Unice de Energie Electrică Europeană. În ceea ce privește implicarea României în acest proces, menționăm faptul ca în anul 2014 a fost realizată cuplarea piețelor pentru ziua următoare la nivelul României, Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe (proiectul 4M MC), iar în prezent suntem angrenați în numeroase proiecte de cuplare a piețelor de energie electrică din România cu cele din zona central – est europeană, respectiv cu cele din zona central – vest europeană. Cel mai important aspect al cuplării zonelor îl reprezintă capacitatea de transfer în interconexiune care este determinată de liniile de interconexiune dintre țări, de liniile interne cu impact asupra funcționării interconectate, așa cum este cazul LEA 400kV Oradea – Békéscsaba, respectiv de structura și distribuția teritorială a surselor de producere a energiei electrice. În prezent, România are o capacitate de interconexiune de numai 7 % din puterea instalată în SEN, față de ținta de 10 % cât este

4

prevăzut în reglementările europene pentru anul 2020, acest aspect fiind notificat la Comisia Europeană. Punerea în funcțiune a LEA 400 kV Oradea Sud – Nădab va contribui la apropierea de ținta europeană. Creșterea previzionată a valorilor NTC pentru export/import este între 100 – 300 MW.

Tronsonul LEA 400 kV Oradea Sud – Nădab are o lungime de 72 km, simplu circuit A și este finalizat parțial:

- realizata complet porțiunea dintre stâlpii 48-215

- porțiunea 42 - 48 - LEA echipată complet, mai puțin OPGW.

- porțiunea 1- 42 - s-au executat numai fundațiile și stâlpii aferenți cu numărul 4,5,11,12,13,14,17,19,20,21,22,24-37,39, respectiv fundația nr. l5.

Datorită nefinalizării procedurii de expropriere nu s-au putut realiza 14 fundații (1,2,3,6,7,8,9,10,15,16,18, 23,38,40,41) si stâlpii respectivi precum si stâlpul aferent LEA 110 kV Electrica. Materialele nemontate (stâlpi, conductoare, izolatori, cleme și armături, accesorii, etc.) au fost depozitate in stația Oradea Sud, în gestiunea Transelectrica. Începând cu 01.04.2009, Tronsonul Oradea – Nădab s-a trecut in conservare conform Hotărârilor Consiliului de Administrație al CN Transelectrica nr. 2/21.01.2009 si 3/24.02.2009.

Din anul 2008 pana in prezent nu s-au putut continua lucrările, având in vedere acțiunile în instanță pentru exproprierea terenurilor in cauza, unde CNTEE Transelectrica SA este parte.

La momentul prezentei, se afla încă pe rolul instanțelor de judecata procese pentru bornele 2,3,7. Pretențiile proprietarilor (în instanță) sunt în cuantum de 940.860 euro, iar despăgubirile oferite de CNTEE Transelectrica SA sunt in cuantum de 3.404 Euro in aceste cauze.

In iulie 2013 a intrat in vigoare Legea 220/2013, de modificare si completare a Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, prin care au fost incluse in domeniul de aplicabilitate si „lucrările de interes național pentru realizarea, dezvoltarea producerii, transportului și distribuției de energie electrică”, care prevedea posibilitatea aplicării procedurii speciale de expropriere a terenurilor necesare realizării obiectivelor de investiții de infrastructură energetică și pentru acele imobile pentru care fuseseră demarate proceduri de expropriere anterior apariției Legii nr. 255/2010, cu condiția ca aceste proceduri să nu se fi finalizat încă.

Astfel pentru exproprierea terenurilor necesare finalizării liniei Oradea – Nădab. Ministerul Economiei nu are alocate fonduri în bugetul aferent anului 2018 pentru acoperirea cheltuielilor de expropriere, în acest sens fiind necesară suplimentarea fondurilor alocate prin bugetul de stat Ministerului Economiei pentru acoperirea cheltuielilor aferente obiectivului de investiții menționat.

Participarea României la piața de energie electrică a statelor din Uniunea Europeană se poate face numai în condițiile unei întăriri a rețelelor de conexiune între statele membre, astfel încât să se obțină o siguranță crescută și o calitate superioară a serviciilor de transport a energiei electrice corespunzător atât tranzacțiilor internaționale, cât și celor din sistemul

5

propriu.

Studiul elaborat de Uniunea pentru Coordonarea Transportatorilor de Energie Electrică (UCTE) pentru dezvoltarea sistemelor energetice a analizat limitele capacităților de transfer de putere între sistemele membre, evidențiind existența unei „granițe de congestie” în piața europeană de energie electrică. Dincolo de această graniță capacitățile de tranzit sunt aproape de limită, iar creșterea fluxurilor de putere tranzitate nu poate fi realizată decât printr-o întărire a rețelelor de interconexiune.

În vecinătatea acestei „granițe” se află Grecia, Ungaria, Serbia (care apelează în perspectivă la importuri de energie electrică), Polonia, Slovacia și România (care pot asigura exporturi de energie electrică).

În acest context, România și Ungaria au dezvoltat împreună interconexiunea dintre sistemele lor energetice astfel încât să obțină o siguranță crescută și o calitate superioară a serviciilor de transport al energiei electrice corespunzător atât tranzacțiilor internaționale, cât și celor din sistemul propriu. În prezent, România și Ungaria au o singură linie de interconexiune, Arad-Sandorfalva (400 kV), cea de a doua interconexiune LEA 400kV Oradea – Békéscsaba fiind în funcțiune momentan numai pe porțiunea Nădab-Bekescsaba.

Din punct de vedere tehnic, situația actuală se prezintă după cum urmează:

În baza contractelor de proiectare și de execuție încheiate de către Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA cu ISPE BUCUREȘTI și ELECTROMONTAJ BUCUREȘTI, s-a executat, parțial, lucrarea LEA 400 KV ORADEA-BEKESCSABA secțiunea din județul BIHOR care se află în gestiunea Sucursalei de Transport Cluj, lucrările executându-se conform proiectului în perioada august 2006 - noiembrie 2008 în baza Autorizației de Construire nr. 21/17.05.2006 cu valabilitate până în 14.08.2009, eliberată de Consiliul Județean BIHOR, astfel:

- porțiunea dintre stâlpii 48 și 147- execuție completă - LEA echipată în totalitate (fundații, stâlpi, izolație, conductoare active și de protecție), mai puțin balizele din deschiderea 129 - 130.

- porțiunea 42-48 - LEA echipată complet, mai puțin OPGW (fibra optică).

- porțiunea 1-42 - s-au executat numai fundațiile și stâlpii aferenți cu numărul 4, 5, 11, 12, 13, 14, 17, 19, 20, 21, 22, 24-37, 39, respectiv fundația nr. 15.

- materialele care nu s-au pus în executie (stâlpi, conductoare, izolatori, cleme și armături, accesorii etc.), precum și cele de rezervă se află în stația Oradea Sud în gestiunea Sucursalei de Transport Cluj.

Recepția parțială a lucrărilor s-a efectuat în termenul stabilit prin contract și prin documentele anexate acestuia. Procesul verbal de recepție parțială la terminarea lucrărilor a fost încheiat fără observații, în data de 27.11.2008.

Din cauza nefinalizării procedurii de expropriere nu s-au putut realiza 12 fundații (2, 3, 6, 7, 8, 10, 16, 18, 23, 38, 40, 41), precum și un stâlp a cărui fundație este executată (nr. 15). Până la data prezentei s-au încheiat procedurile de expropriere începute în 2006 la 9 borne cu soluții favorabile Companiei Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA - adică cuantumul despăgubirilor către proprietari fiind cel propus de

6

Transelectrica sau foarte apropiat de acesta, restul proceselor de expropriere fiind încă în derulare cu toate că au fost începute din anii 2006-2007.

Din punct de vedere economico-financiar:

Obiectivul de investiții LEA 400KV Oradea-Békéscsaba s-a finalizat parțial în noiembrie 2008.Mijlocul fix rezultat prin Procesul verbal de recepție a punerii în funcțiune parțiale nr. 6227/27.11.2008 este:

Nr. inv. Denumire Data PIF Dv Dr

Valoare inventar

(Lei)

AmortizareCumulată

(Lei)

11088 LEA 400KV Oradea –

Békéscsaba

31.12.2008 576 469 16.731.089,61 782.144,44

Începând cu 01.04.2009, LEA Oradea-Bekescsaba s-a trecut în conservare conform Hotărârii Consiliului de Administrație al CNTEE Transelectrica SA nr. 2/21.01.2009 și Hotărârii Consiliului de Administrație nr. 3/24.02.2009; solicitarea aprobării de trecere în conservare s-a reînnoit anual.

Din punct de vedere juridic situația se prezintă în felul următor:

Pentru dobândirea terenurilor necesare construcției stâlpilor s-a aplicat procedura exproprierii conform Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Prin H.G. 1576/08.12.2005 lucrarea a fost declarată de utilitate publică de interes național și s-au parcurs celelalte etape ale procedurii de expropriere prevăzute de Legea nr. 33/1994.

Din totalul de 42 de terenuri necesare pentru realizarea lucrării de utilitate publică, s-au finalizat până în prezent procedurile de expropriere pentru un număr de 39, în conformitate cu prevederile Legii nr. 33/1994 și în baza H.G. nr. 1576/2005, statul român, prin Ministerul Economiei, devenind proprietarul acestora, prin Compania Națională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. București, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei.Includerea respectivelor bunuri în inventarul bunurilor proprietatea publică a statului nu se poate face decât cu respectarea procedurilor și condițiilor stabilite de către H.G. nr. 1705/2006, respectiv la momentul la care acestea vor avea caracterul de imobilizări finalizate.

Singurele terenuri care nu au procedura de expropriere finalizată sunt cele aferente fundațiilor stâlpilor nr. 2, 6, 7, motiv pentru care s-a redactat prezenta hotărâre. Trebuie menționat că obiectul dosarelor privind cele trei terenuri nu privește contestarea de către proprietari a caracterului licit al exproprierii demarate în 2005, ci exclusiv cuantumul despăgubirilor propuse a fi acordate pentru transferul prin expropriere a dreptului de proprietate asupra acestora de la proprietarii privați la statul român.

În ceea ce privește faza judecătorească a exproprierii, deși cererile de chemare în judecată au fost introduse încă din anii 2006-2007 la Tribunalul Bihor, nici până la data prezentei nu s-a finalizat - definitiv și irevocabil - judecarea celor 3 (trei) dosare, din diverse motive, independente de CNTEE Transelectrica SA, cum ar fi expertizele judiciare contradictorii sau soluțiile pronunțate de instanțele inferioare (Tribunalul Bihor și Curtea de Apel Oradea) care, în recurs, au fost casate, cu trimitere spre rejudecare în

7

apel, de către Înalta Curte de Casație și Justiție (unele chiar de două ori). Proprietarii de terenuri din aceste dosare nu au fost de acord nici să permită accesul în vederea realizării investiției anterior finalizării procedurilor judecătorești, urmând ca procesele să-și urmeze cursul, motiv pentru care în aceste situații stâlpii nu au fost edificați.

Detaliat, situația este următoarea:

Stâlp nr. 2 (supraf. de expropriat 182 mp)- dos. nr. 64/35/2011* - Curtea de Apel Oradea- proprietar: Pop Lucia – La data de 19.06.2008, Tribunalul Bihor a soluționat cauza în primă instanță stabilind despăgubiri de 25.000 Euro. S-a introdus apel atât de către Transelectrica, cât și de Pop Lucia. Curtea de Apel Oradea, la 17 decembrie 2009, a respins apelul Transelectrica și a admis apelul Dnei Pop cu consecința acordării unei despăgubiri de 127.140 Euro. Transelectrica a introdus recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a fost admis (la 29.09.2010) cu casarea deciziei și retrimiterea dosarului spre rejudecare la instanța de apel, respectiv Curtea de Apel Oradea. Aceasta din urmă învestită cu rejudecarea apelului, la 22.11.2011, a respins ambele apeluri. S-a introdus recurs atât de către Transelectrica, cât și de către pârâtă. ICCJ a admis ambele recursuri la data de 22.10.2012 și a dispus casarea deciziei și retrimiterea cauzei, încă o dată, la Curtea de Apel Oradea, spre rejudecare. După 11 luni a fost motivată decizia ICCJ și dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Oradea pentru rejudecare în apel. Primul termen de judecată în apel a fost pe data de 1 octombrie 2013, când membrii completului de judecată au formulat cereri de abținere, iar dosarul a fost repartizat aleatoriu altui complet. La 28.11.2013 al doilea complet a formulat din nou cerere de abținere și cauza a fost repartizată aleatoriu altui complet. Conform dispozițiilor din decizia de casare s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-judiciare în cauză, care a fost depusă la data de 27.05.2015. S-au depus obiecții la expertiză, la care experții au răspuns și cauza a rămas în pronunțare la 02.12.2015. Având nevoie de lămuriri suplimentare, cauza a fost repusă pe rol. S-a dispus refacerea/completarea raportului de expertiză care a fost depus la data de 11.05.2016. Cauza a fost amânată pentru data de 09.11.2016, în vederea refacerii raportului de expertiză potrivit îndrumărilor instanței, cât și pentru ca experții să răspundă obiecțiunilor formulate de părți cu privire la lucrarea de specialitate întocmită în cauză. Față de împrejurarea că experții nu au răspuns obiecțiunilor formulate de părți, instanța a dispus numirea unei noi comisii de 3 experți și efectuarea unei noi lucrări de specialitate. La data prezentei dosarul este pe rolul Curții de Apel Oradea.

Stâlp nr. 3 (supraf. de expropriat 151 mp) - dos. nr. 910/111/2007** și dosar conexat 913/111/2007 - Curtea de Apel Oradea - proprietari: Țibuleac Maria, Ilea Silvia, Buda Floare, Luncan Alexandru și Luncan Rozalia, Cozac Maria, Onea Dorin Dumitru, Șandor Maria, Blaga Ramona Mariana și Blaga Dănuț Paul. La data de 24.03.2009 în dos. 913/111/2007, cererea de expropriere a numiților Luncan Alexandru și Luncan Rozalia a fost admisă de către Tribunalul Bihor, stabilindu-se despăgubiri în sumă totală de 7255 euro. Atât Transelectrica, cât și proprietarii au introdus apel. La data de 18.11.2009, Curtea de Apel Oradea a decis conexarea dosarului 913/111/2007 la cauza cu Țibuleac Maria, Ilea Silvia ș.a. (dos. 910/11/2007), având în vedere faptul că sunt parcele de teren vecine, iar stâlpul nr. 3 ocupă ambele parcele. În ceea ce privește grupul de proprietari cu Ilea Silvia și Țibuleac Maria (dos. 910/111/2007), Tribunalul Bihor a soluționat cauza în primă instanță stabilind despăgubiri de 9000 Euro

8

către coproprietari (în număr de 8 persoane). S-a introdus apel atât de către Transelectrica, cât și de către proprietari. La 12.10.2011 Curtea de Apel Oradea a admis apelul pârâților și a respins apelul Transelectrica, modificând sentința din acest dosar și sentința din dosarul conexat astfel: 15.000 euro despăgubiri pentru Luncan Alexandru și soția, 11.000 euro despăgubiri pentru Țibuleac Maria și Ilea Silvia, 9.000 euro despăgubiri pentru Onea D., Cozac M. și Șandor M. S-a introdus recurs atât de către Transelectrica, cât și de către pârâți. La data de 22.01.2013, ICCJ a admis recursul declarat de Transelectrica și a dispus casarea deciziei și retrimiterea cauzei la Curtea de Apel Oradea, spre rejudecare. Primul termen de judecată după casare a fost la 29.05.2013, când s-a dispus transpunerea dosarului la un alt complet. Conform dispozițiilor din decizia de casare, s-a refăcut expertiza tehnică judiciară și la data de 12 05 2015, Curtea de Apel Oradea a soluționat apelurile introduse de părți, acordând despăgubiri de 1001 euro pentru pârâții Țibuleac Maria și Ilea Silvia și 4812,5 euro pentru pârâții Luncan Alexandru și Luncan Rozalia. S-a introdus recurs atât de către companie, cât și de către pârâți care a fost soluționat de către Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 21.10.2015, dispunându-se casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în apel (deci, practic, dosarul este a doua oară trimis spre rejudecare de la Înalta Curte la Curtea de Apel Oradea). Primul termen de judecată în apel a fost pe data de 19 februarie 2016, când membrii completului de judecată au formulat cereri de abținere, iar dosarul a fost repartizat aleatoriu altui complet. Conform dispozițiilor din decizia de casare s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-judiciare în cauză. Întrucât experții nu au respectat îndrumările impuse prin decizia de casare, în cauză s-a dispus efectuarea unei noi lucrări de expertiză. S-au depus obiecții la expertiză, la care experții au răspuns și s-a solicitat amânarea cauzei pentru a se putea încheia o eventuală înțelegere amiabilă, fără să se ajungă la un consens. Cauza a rămas în pronunțare, până la data de 21.12.2017.

Stâlp nr. 7 (supraf. de expropriat 60 mp) - dos. nr. 2033/111/2007** Curtea de Apel Oradea – proprietari Meșter Traian și Meșter Lavinia Noemia, (pârâți) Corb Erika, Miheș Cristian Radu, Miheș Marius Tudor, Popa Florica Loredana, Luca Ionuț Bogdan, Luca Viorica (intervenienți). La data de 20.09.2007, Tribunalul Bihor a soluționat cauza în primă instanță stabilind despăgubiri de 447 Euro. Proprietarul, nemulțumit, a introdus apel. Curtea de Apel Oradea, la 29.11.2011, a admis apelul pârâților și a stabilit despăgubiri de 275.310 euro. S-a introdus recurs la ICCJ atât de către Transelectrica, cât și de către pârâți. La termenul din 23.09.2013 cauza a rămas în pronunțare, dar nu a fost luată o decizie, întrucât pronunțarea a fost amânată succesiv pe 30.09.2013, 07.10.2013, 14.10.2013 și 21.10.2013. La acest ultim termen, instanța a admis recursul companiei și a dispus casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Oradea. La data de 26.06.2014, dosarul a fost transmis de curtea supremă către Curtea de Apel Oradea. Primul termen de judecată după casare a fost la 09.09.2014, când s-a dispus transpunerea dosarului la un alt complet. Conform dispozițiilor din decizia de casare s-a dispus efectuarea unei expertize tehnico-judiciare în cauză, care a fost depusă la data de 28 04 2015. Părțile au depus obiecții la raportul de expertiză, la care experții au răspuns la 15 12 2015. S-au depus noi observații la răspunsul experților, la care aceștia trebuie, din nou, să răspundă. La data de 26.04.2016 s-a finalizat rejudecarea în apel, Curtea de Apel Oradea dispunând exproprierea unei suprafețe de 636 mp în loc de 50 mp și despăgubiri în sumă de 5088 euro.

9

Împotriva acestei soluții au introdus recurs, atât proprietarii, cât și compania, termenul de judecată fiind 14.10.2016 (deci, practic, dosarul este a doua oară trimis spre rejudecare de la Înalta Curte la Curtea de Apel Oradea). După amânarea succesivă a pronunțării în 21 și 27.10.2016, instanța supremă a admis atât recursul companiei, cât și recursul proprietarilor și a dispus casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Oradea. După 6 luni (octombrie 2016 - mai 2017) decizia curții supreme a fost motivată și dosarul a fost retrimis la Curtea de Apel Oradea, unde se află în prezent, în faza administrării probei cu expertiza judiciară.

Așa cum rezultă din cele de mai sus, la data apariției Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local (mai exact a Legii nr. 220/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010, prin care ”transportul și distribuția energiei electrice” se reintroduc în categoria lucrărilor ce intră în sfera de reglementare a acesteia din urmă), CNTEE Transelectrica demarase acțiunea de obținere a terenurilor necesare finalizării obiectivului de investiții LEA 400 kV Oradea-Bekescsaba.

În conformitate cu art. 32 din Legea nr. 255/2010, ”în cazul procedurilor de expropriere aflate în curs de desfășurare, pentru continuarea realizării obiectivelor, se aplică prevederile prezentei legi”. Așadar, pentru continuarea executării lucrărilor procedurile aplicabile sunt cele prevăzute de Legea nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Terenurile necesare realizării obiectivului de investiții sunt prevăzute în cadrul documentației Studiu de fezabilitate. Pentru finalizarea tronsonului 1-42, respectiv a celor 3 (trei) borne care nu au fost încă expropriate, este necesară o suprafață totală de 393 mp, de la proprietari privați.

În conformitate cu art. 5 și art 32 din Legea nr. 255/2010, cu modificările și completările ulterioare, expropriatorul a întocmit o documentație tehnico – economică cuprinzând coridorul de expropriere și lista proprietarilor imobilelor care fac parte din coridorul de expropriere așa cum rezultă din evidențele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator ANEVAR, având în vedere valorile de expertiză practicate de notarii publici din cadrul Camerei Notarilor Publici Oradea.

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții ”LEA 400 kV Oradea-Bekescsaba. Montarea unei bobine de compensare 100 MV Ar în stația 400 kV Oradea Sud. Echipamente de telecomunicații și teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea-Bekescsaba” au fost aprobați prin HG 1357/26.08.2004.

CNTEE Transelectrica SA va finaliza execuția obiectivului de investiții cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobați prin HG 1357/2004.

Valoarea totală actualizată a investiției la data de 09.07.2014 fiind de 83.717,5756 mii lei (inclusiv TVA), din care rest de executat 12.988,13 mii lei (inclusiv TVA).

Terminarea proiectului LEA 400 kV ORADEA- BEKESCSABA, cu finalizarea tronsonului Oradea – Nădab de 400kV tronsonul 1-42, este necesară și oportună și ținând cont de:

10

- interesul național referitor la închiderea inelului de 400 KV a rețelei electrice de transport din România

- investițiile deja efectuate prezentate mai sus pentru o lucrare aflată de 8 ani în conservare

- evitarea costurilor privind congestiile. Referitor la acest aspect, menționăm că în anul 2017, cheltuielile cu managementul congestiilor, pentru lucrări pe liniile de transport din zona de nord – vest a țării au reprezentat: 39.746 lei în luna martie și 160.206 lei în luna noiembrie (valoare estimată, calculată pe baza selecțiilor energiilor de utilizate).

Cheltuielile cu managementul congestiilor reprezintă costurile care nu au putut fi evitate prin măsuri de: reprogramare a lucrărilor în perioade cu consum mai scăzut sau cu producție mai mare în zonă; reducere a intervalului solicitat; efectuare a lucrărilor în zile de sâmbătă și duminică; schimbare a tehnologiei de lucru din lucrare cu retragere din exploatare în lucrare în regim de lucru sub tensiune.

Menționăm, de asemenea, că în perioada 2009 – 2016, pentru respectarea condițiilor de siguranță în funcționare a zonei de nord – vest a tării, în perioadele în care s-au retras din exploatare echipamente din rețeaua electrică de transport din zonă, pentru managementul congestiilor generate de aceste retrageri s-au selectat, în afara ordinii de merit din Piața de Echilibrare, cantități de energie electrică importante, costurile suportate până la sfârșitul anului 2016 având valoarea de 9.247.418,7 lei.

Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din surse proprii ale CNTEE Transelectrica SA și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei, ținând cont de dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2004 a fost aprobată concesionarea, pe o durată de 49 de ani, a bunurilor aparținând domeniului public al statului ce fac parte din rețeaua națională de transport al energiei electrice.

Potrivit prevederilor contractului de concesiune, CNTEE Transelectrica SA are obligația de a realiza planul de investiții și de a întocmi programele de reabilitare, retehnologizare și dezvoltare care cuprind obiectivele ce se realizează anual pentru Sistemul Național de Transport al energiei electrice. În conformitate cu prevederile actului adițional nr. 1 la contractul de concesiune mai sus menționat, realizarea obiectivului de investiții LEA 400 kV Oradea-Nădab-Bekescsaba, a fost aprobată în Lista investițiilor CNTEE Transelectrica SA în curs de contractare în anul 2005.

2. Schimbări preconizate

Importanța pentru Sistemul Electroenergetic National a LEA 400 kV Oradea-Nădab-Bekescsaba a finalizării în regim de urgență a lucrărilor este dată de către necesitatea evitării materializării riscului de afectare a siguranței în operare a Sistemului Electroenergetic Național, risc tot mai ridicat generat de potențiala indisponibilizare a liniei de interconexiune dintre Romania și Ucraina (LEA 400 kV Roșiori – Mukacevo), situație în care menținerea siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării ar deveni extrem de dificilă și costisitoare.

Finalizarea liniei poate fi asimilată cu asigurarea unui nou flux/noi artere de alimentare cu energie electrică a zonei de nord – vest a țării, cu impact

11

semnificativ asupra creșterii siguranței în funcționare, a disponibilității serviciului de transport al energiei electrice, a vitezei de reacție/realimentare, a capacității și a flexibilității în cazul apariției unor disfuncționalități în cadrul infrastructurii de transport, cauzate de avarii majore, de calamități naturale, dezastre, atac armat, atac terorist etc.

Fiabilitatea liniei este superioară liniilor existente deoarece este proiectată având la bază standarde noi care, din punct de vedere al dimensionării la eforturile mecanice, țin cont de creșterea impactului fenomenelor meteorologice, care au crescut în intensitate în ultimii ani.

Funcționarea zonei de nord – vest a țării fără LEA 400 kV Roșiori – Mukacevo și fără CTE Iernut poate conduce la un regim de funcționare deosebit de periculos, siguranța alimentării consumatorilor din zonă fiind pusă serios în pericol.

Cel mai important aspect al cuplării zonelor îl reprezintă capacitatea de transfer în interconexiune care este determinată de liniile de interconexiune dintre țări, de liniile interne cu impact asupra funcționării interconectate, așa cum este cazul LEA 400 kV Nădab – Oradea Sud, respectiv de structura și distribuția teritorială a surselor de producere a energiei electrice

Prin punerea în funcțiune a LEA 400 kV Oradea Sud – Nădab, capacitatea de transfer în interconexiune va crește pe direcția export cu 100 MW, iar pe direcția import cu 300 MW, în funcție de factori sezonieri și specifici, interni și externi (conform analizelor efectuate în cadrul studiilor semestriale de planificare a funcționării SEN). În prezent, România are o capacitate de interconexiune de numai 7 % din puterea instalată în SEN, față de ținta de 10 % cât este prevăzut în reglementările europene pentru anul 2020, acest aspect fiind notificat la Comisia Europeană. Punerea în funcțiune a LEA 400 kV Oradea Sud – Nădab va contribui la apropierea de ținta europeană. Creșterea previzionată a valorilor NTC pentru export/import este între 100 – 300 MW.

Pentru finalizarea si punerea sub tensiune a LEA 400 kV Oradea-Nădab-Békéscsaba este necesara finalizarea LEA intre stația 400 kV Oradea Sud si stâlpul nr. 42.

In anul 2016, ST Cluj a obținut Autorizația de construire, valabila pana 23.10.2018.

Acțiuni necesare pentru finalizarea liniei:

- finalizarea demersurilor de preluare a terenurilor de la bornele 41,42

- obținerea terenurilor pentru bornele 2, 3 si 7, după finalizarea proceselor in instanță sau prin negociere cu proprietarii

- achiziția lucrărilor ramase de executat

- execuția lucrărilor de realizare a LEA pe porțiunea cuprinsa intre stația Oradea-Sud si stâlpul nr. 42;

- realizarea lucrărilor de coexistenta, pe tarif de eliberare amplasament, de către SDEE Transilvania Nord, pentru LEA 110kV dc Oradea Sud – Vașcău care subtraversează LEA Oradea Nădab in zona stâlpilor 1 -2 si LEA 20kV care subtraversează in zona stâlpilor 40-41.

3. Alte informații Nu este cazul.

12

Secțiunea a 3-a

Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

1. Impactul macroeconomic Nu este cazul.

11 Impactul asupra mediului concurențial și domeniului ajutoarelor de stat

Nu este cazul.

2. Impactul asupra mediului de afaceri Nu este cazul.

3. Impactul socialNu este cazul.

4. Impactul asupra mediului Nu este cazul.

5. Alte informații Nu au fost identificate.

Secțiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)

- mil. lei -

IndicatoriAnul curent

Următorii 4 ani Media pe 5 ani

1 2018 2019 2020 2021 2022 7

1) Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:

...

a) buget de stat, din acestea: ...

(i) impozit pe profit ...

(ii) impozit pe venit ...

13

b) bugete locale: ...

(i) impozit pe profit ...

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

...

(i) contribuții de asigurări ...

2) Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:

...

a) buget de stat, din acestea: ...

(i) cheltuieli de personal ...

(ii) bunuri și servicii ...

b) bugete locale: ...

(i) cheltuieli de personal ...

(ii) bunuri și servicii ...

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

...

(i) cheltuieli de personal ...

(ii) bunuri și servicii ...

3) Impact financiar, plus/minus, din care:

...

a) buget de stat ...

b) bugete locale ...

14

4) Propuneri pentru acoperirea creșterii cheltuielilor bugetare

...

5) Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare

...

6) Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare

...

7) Alte informații Actul normativ va avea un impact pozitiv la bugetul de stat

Secțiunea a 5-a

Efectele proiectului de act normativ asupra legislației în vigoare

1) Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor proiectului de act normativ

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziții

Nu este cazul.

1^1) Compatibilitatea proiectului de act

Nu este cazul.

15

normativ cu legislația în domeniul achizițiilor publice:

a) impact legislativ – prevederi de modificare și completare a cadrului normativ în domeniul achizițiilor publice, prevederi derogatorii

b) norme cu impact la nivel operațional/ tehnic-sisteme electronice utilizate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică, unități centralizate de achiziții publice, structură organizatorică internă a autorităților contractante

2) Conformitatea proiectului de act normativ cu legislația comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare

Nu este cazul.

3) Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare

Nu este cazul.

4) Hotărâri ale Curții de Justiție

Modificările legislative nu contravin jurisprudenței Curții de Justiție a

16

a Uniunii Europene Uniunii Europene.

5) Alte acte normative și/sau documente internaționale din care decurg angajamente

Nu este cazul.

6) Alte informații Nu este cazul.

Secțiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

1) Informații privind procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate

Nu este cazul.

2) Fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut loc consultarea, precum și a modului în care activitatea acestor organizații este legată de obiectul proiectului de act normativ

Nu este cazul.

3) Consultările organizate cu autoritățile administrației publice locale, în situația în care proiectul de act normativ are ca obiect activități ale acestor autorități, în condițiile Hotărârii

Nu este cazul.

17

Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

4) Consultările desfășurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

Nu este cazul.

5) Informații privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ Proiectul de act normativ se avizează de către Consiliul Legislativ.

b) Consiliul Suprem de Apărare a Țării

Nu este cazul.

c) Consiliul Economic și Social

Nu este cazul.

d) Consiliul Concurenței Nu este cazul.

e) Curtea de conturi Nu este cazul.

6) Alte informații Nu este cazul.

Secțiunea a 7-a

Activități de informare publică privind elaborarea și implementarea proiectului de act

18

normativ

1) Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ

Nu este cazul.

2) Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum și efectele asupra sănătății și securității cetățenilor sau diversității biologice

Nu este cazul.

3) Alte informații Nu este cazul.

Secțiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1) Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de către autoritățile administrației publice centrale și/sau locale – înființarea unor noi organisme sau extinderea competențelor instituțiilor existente

Nu este cazul.

2) Alte informații Nu este cazul.

Pentru motivele mai sus expuse, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, al art. 2 alin. (3) lit. d1), al art. 5 și al art. 32 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările

19

și completările ulterioare, și al art. 4 alin. (3) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, a fost elaborat prezentul proiect de Hotărâre de Guvern pentru suplimentarea bugetului Ministerului Economiei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018, precum și aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ''LEA 400kv Oradea -Beckescsaba . Montarea unei bobine de compensare 100 MVAr in statia 400kv Oradea Sud. Echipamente de telecomunicații si teletransmisii pentru LEA 400 kV Oradea- Beckescsaba”, pe care îl supunem spre aprobare.

MINISTRUL ECONOMIEI

DĂNUȚ ANDRUȘCĂ

AVIZAT:

MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE

EUGEN ORLANDO TEODOROVICI

MINISTRUL JUSTIȚIEI

TUDOREL TOADER

20