GAZELE DE IST: DE CE TREBUIE S NE INTERESEZE PE TOI

Peste 70% din teritoriul Romniei a fost concesionat pentru exploatarea gazelor de ist. n mare tain.

La fel s-a dorit s se nceap i exploatarea lor! Primii romni au aflat datorit protestelor din

Bulgaria. Imediat, lumea a nceput s vorbeasc. Oamenii au nceput s se informeze. S protesteze.

Cu miile, n toat ara. Acum ara vuiete despre gazele de ist!

De ce oare?

Suprafetele concesionate de ANRM pentru exploatarea gazelor de ist

S ne amintim c anul trecut, cnd nc nu era la Guvernare, USL ajuta la scoaterea a mii de oameni n

strad la Brlad mpotriva proiectului guvernului lui Mihai Razvan Ungureanu i se jura c se va opune prin

orice mijloace exploatrii gazelor de ist n Romnia. Imediat instalai la guvernare, dup ce au facut

campanie mpotriva gazelor de ist i au ctigat alegerile, USL a revenit imediat asupra acestei poziii. Ba

mai mult, a nceput s dea avize n mare grab, trecnd peste reglementarile de mediu n vigoare,

neorganiznd nicio dezbatere public, n ciuda numeroaselor proteste ale populaiei n toate colurile rii,

premierul Victor Ponta declarnd la o televiziune public faptul c nu exist indicii c ar exista pericole

pentru mediu. Aceasta intoarcere la 180 de grade ar trebui sa dea de gandit oricarui cetatean. Ce se ascunde

in spatele acestei amnezii extrem de dubioase?

1. CE SUNT GAZELE DE IST (GDS)

Gazul de ist este acel gaz natural captiv n interiorul formaiunilor de ist, n porii unor roci dure, cu

permeabilitate si porozitate sczut i care se afl la o adncimi de circa 3 - 5 km. Deoarece nu se gaseste

compact, in pungi de gaz, precum gazul natural convenional, acest gaz se mai numeste gaz neconventional.

Gazul de sist, fiind captiv in stratul de roca, trebuie intai sa fie eliberat din fiscurile rocilor, pentru a putea fi

adus la suprafa. Acest lucru se face prin folosirea unei metode extrem de noi la nivel mondial, folosita pe

scar larg in unele state din SUA (15 state din SUA au interzis aceasta metod, se va demonstra c nu

intamplator), numit fracturare hidraulic (de mare volum).

Important de menionat c, pn acum, in Romnia nu s-a extras acest tip de gaz, nici macar

experimental. Nu exist specialisti romni care s cunoasca aceasta tehnologie altfel dect din

prezentrile firmelor americane care o aplic deja.

Resurs sau blestem? Vom vedea in continuare.

2. FRACTURAREA HIDRAULIC. PROCEDEU TOTAL NOU!

Metoda fracturrii hidraulice de mare volum, in ciuda dezinformrilor frecvente practicate de

autoritile din Romnia, cum c acest procedeu este utilizat n Romnia de peste 60 de ani in forajul clasic

de gaze, este o metoda extrem de nou ( introdus in SUA de aproximativ 9), dup cum arat un raport al

Ageniei de Mediu din Statul New York. Aceasta trebuie difereniat clar de fracturarea folosit de muli ani

pentru forajele de gaze convenionale, pentru stimularea zcmntului, executat pe putul vertical si

folosind cantiti de ap de 100 de ori mai mici si fara atatia aditivi chimici. dect fracturarea hidraulic pe

orizontal. Fracturare hidraulic de mare volum const n efectuarea unui foraj vertical de mare adncime

pn n stratul de sist, urmat de unul orizontal. Ulterior, pe putul orizontal, prin detonarea de exploziv, se

realizeaza orificii n coloana sondei. Dup aceea, se injecteaz cantiti uriae de ap, nisip i aditivi chimici

(0,5% din canitatea total din lichidul de forare). Prin orificii, cantitile uriase de lichid de foraj, introduse

n roc la presiuni extrem de mari (1000 de bari si peste), ajung la roca din jur, provocnd lrgirea fisurilor

preexistente ale acesteia si elibernd gazul. Ulterior, presiunea intern generata astfel la nivelul rocii,

mpinge lichidul de foraj injectat la suprafa, mpreun cu gazul eliberat.

3. CARE E PROBLEMA CU FRACTURARE HIDRAULIC, PN LA URM? DE CE

ATTA ZGOMOT PENTRU "NIMIC"?

Pn aici, un proces industrial ca oricare altul. Dar...fr foc, nu iese fum.

Analizndu-l indeaproape, observm extrem de multe probleme. Sprijinite de dovezi abundente. Nici

nu trebuie s cautai prea mult, ele se gsesc peste tot in spaiul virtual si sunt autentice. Cutati imagini si

videoclipuri dup "fracking", veti vedea ce recolt bogat se extrage. Dac avei puin timp de investit,

puteti viziona. V recomandm, pentru a balansa prile, s vizionai att filme fcute de companii,

prezentnd imagini idilice...dar mai ales filme autentice, fcute de oameni ca dvs., exasperati de aceast

situatie, prezentand comunitati dezintegrate si imbolnavite din causa exploatarii.

Problema 1. Consum imens de ap, resurs in scdere si din ce in ce mai pretioasa la nivel

global. Metoda necesit pomparea unei cantiti imense de ap pentru fiecare fracturare. 20-30 de milioane

de litri de apa retras altor utilizri (agricol, consum casnic si industrial) si care modific substanial

configuraia subsolului, intr-un mod necontrolabil. S-a calculat c pentru perimetrul Chevron din zona

Brladului, pentru fracturarea intregului perimetru la capacitatea maxima), este necesar o cantitate de ap

egal cu consumul municipiului Brlad pentru 300 de ani (intr-o zon extrem de srac in resurse de apa,

cum este Brladul).

Problema 2. Aditivii chimici. Unii toxici si cancerigeni. Pe lng cantitatea enorm de ap,

amestecul conine 0,5 % aditivi chimici. Pn aici nimic grav. Doar ca 0,5% din 30 milioane de l de ap

inseamn 150 de tone de aditivi chimici!. Brosurile de prezentare ale companiilor ne linistesc: substante

folosite pentru detergenti. Oare sa fie asa? O privire atenta asupra cocktailului de chimicale folosite (atunci

cnd se poate afla, prin diverse metode, compoziia lichidului de forare, deoarece reetele sunt proprii

fiecrei companii si sunt protejate de secretul comercial), ne arat c din 760 de substantee identificate,

70 sunt toxice iar 29 sunt considerate cancerigene (metanol, glicol, naftalin, formadelhid, clorur de

benzil etc.). 150 de tone per fracturare. Un put se fractureaza, in medie, de 18 ori. Problema este c ele nu

rmn la adncimea iniial, ci migreaza, impreun cu apa, prin fisurile rocilor, ajungnd, in timp, in panza

freatica, pe care o contamineaza iremediabil.

Problema 3. Fisurarea puurilor.

Pe lng infiltrarea substantelor in pnza freatic, care este un proces ce necesita o perioad mai

lung de timp, exist poluarea imediata, datorit fisurilor cptuselii puturilor.

Problema 4. Poluarea atmosferic.

Reprezentanii industriei ne vor spune c este o energie verde. Nimic mai neadevrat. Pe lng

cantitile imense de energie utilizate la transportul aditivilor chimici, al cantitii imense de ap, la

realizarea fracturrii si la recuperarea gazului si lichefierea lui, adugm 9% din cantitatea de gaz metan

care se elimin n atmosfer, intenionat sau accidental. Metanul are un efect de ser mult mai puternic dect

dioxidul de carbon, de 105 ori mai mare.

Problema 5. Deversarea aleatorie a lichidului de foraj.

Companiile sunt acolo pentru profit. Orice km parcurs in plus cost. Astfel, in nenumrate cazuri,

semnalate chiar de oameni din industrie, se alege, in locul transportului apei contaminate catre centre de

epurare a apelor uzate (procedeu extrem de costisitor), deversarea lor in rauri, pe campuri, in paduri. Fara

nici cea mai mic remuscare. Reduce costurile. Imaginati-va cum va arata asa ceva intr-o tara in care se taie

copacii sub ochii Garzii de Mediu! Si in care directorul Garzii Nationale de Mediu, Florin Diaconu, unul din

cel mai vocal aprtor al beneficiilor gazelor de sist si dezinformator cras pe toate canalele de televiziune

unde este invitat, va fi cel care va avea grija ca apa contaminat s nu fie deversat "accidental" in ruri,

lacuri, pduri, pe terenurile agricule si neagricole!

Problemele 6, 7, 8: Zgomot asurzitor. Tulburarea linistii mediului rural. Distrugerea

peisajului. Industrializarea masiv a unor zone agricole sau a unor areale slbatice. Poluarea cu praf

de silic, extrem de toxic, cauzatoare de boli respiratorii.

4. DE CE GUVERNUL NOSTRU CONTINU S FAC ACEST LUCRU, IN CIUDA

ACESTOR DOVEZI SI INFORMATII? SI MAI ALES, DE CE ATTA GRAB?

Deoarece interesele ca exploatarea s continue sunt extrem de mari (geopolitic, economic), orice

dezbatere real, deschis pe acest subiect este evitata. Oficialii sustin ca economia american si-a revenit din

criza datorit exploatrii GDS. Punnd problemele pe tapet prin dezbateri publice, s-ar ajunge la interzicerea

acestei metode in toata SUA, nu doar in 15 state (din 51), cum este cazul acum. Cand alesii nostri vorbesc de

gaze de sist, folosesc modelul SUA, fr sa ne spune de ce aceste 15 state au ales s interzic acest procedeu.

Si la noi, ca si in SUA este vorba de lobby la cel mai inalt nivel. La noi, lobby-ul e interzis, teoretic. El se

numeste trafic de influent. Consilierul onorific al lui Victor Ponta pe teme de energie este nimeni altul decat

generalul american in rezerv Wesley Clark, cu actiuni in BKN Petroleum, o firma major de pe piata

petrolului si gazelor in SUA si Canada. Victor Ponta pare ca a fost atat de convingator sfatuit de acest erou

de rzboi, inct a uitat total cum striga cu orice ocazie c este impotriva proiectului de la Rosia Montan si

impotriva exploatarii gazelor de sist. Este interesant sa aflam ce argumente i-a putut aduce acest domn

binevoitor, inct a clatinat ambele crezuri de fier ale ex-ecologistului Prim Ministru, care exact pe 5 iunie, de

Ziua Mediului, primea, alturi de Rovana Plumb, premiul la categoria "Tinere sperant ecologist". Acum

fix 1 an de zile...

5. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI I SNTII

Dup cum se poate intui pn la acest punct, extracia GDS produce efecte devastatoare si

iremediabile asupra solului, apei i aerului, cu impact direct asupra oamenilor, animalelor si vegetatiei (a

vietii, in general)

Apa potabil i ape subterane contaminate Poluarea aerului

Aproximativ 20.000 mc de apa cu substane

chimice toxice sunt folosite la o faz de

fracturare. Jumtate din apa contaminat

rmne n subteran i migreaz spre pnza

freatica. Din cauza tehnologiei se produc i

scurgeri directe n pnza freatic nc de la

prima utilizare, din faza de explorare.

Aproximativ 7% din cantitatea de metan se

pierde n atmosfer, polund aerul. Gazul nu iese

singur ci mpreun cu alte chimicale toxice

volatile sau sub form de pulberi.

Soluri toxice i radioactive Cancer i boli incurabile pentru oameni

Substanele toxice, radioactive i metalele

grele, antrenate de fluidul de fracturare vor

contamina solul, fie prin scurgeri din bazinele

de decantare fie prin depozitarea acestora in

subsol, in puturi dezafectate. Ca urmare

solurile se vor eroda accentuat.

Consumul apei din zona de exploatare, dar i

aerul, au dus la intoxicarea cu substane

cancerigene i

mutagene, producnd afeciuni dintre cele mai

severe i greu de tratat, dac nu chiar fatale.

Distrugerea florei i a faunei Infrastructur distrus i poluare fonic

Agricultura i creterea animalelor si a

albinelor vor fi afectate prin distrugerea

surselor de ap i hran. Flora i fauna dispar,

iar locul se va deertifica.

Aproximativ 1000 de camioane de mare tonaj

vor

tranzita zona de explorare i exploatare i vor

distruge prin greutate i vibraii casele i

infrastructura i vor polua aerul.

Cutremure i alunecri de teren Scoaterea din circuitul agricol a unor

suprafete uriase, extrem de fertile

Exploziile asociate fracturarii i injectarea sub

presiune a fluidului au produs cutremure n

SUA, Marea Britanie (care a si impus un

moratoriu din acest motiv) i Italia. Romnia

este tara din Europa cu cea mai mare activitate

seismica, perimetrele din Dobrogea si Banat

fiind suprapuse unor zone cu un mare potential

Ca urmare a spaiului ocupat de exploatarea de

gaz de ist, att la suprafaa, ct mai ales n

subteran, coroborat cu reducerea drastic a

disponibilului de apa necesar agriculturii,

legumiculturii i creterii animalelor, din

circuitul agricol vor fi scoase sute de mii de

hectare. Disparitia albinelor datorit substantelor

seismic. Mai mult, fracturarea hidraulic ar

putea reactiva falia Shabla-Snagov, care ar

putea efecte devastoatoare, existand pericolul

producerii de tsunami in Marea Neagr.

Fracturarea hidraulic agraveaz efectul

seismelor care devin mai numeroase si mai

ample i poate duce, n timp, la alunecri de

teren.

toxice emanate in atmosfer. Anularea

posibilitii practicrii agriculturii ecologice,

Romnia deinnd 1 loc in UE ca si potential

pentru agricultura ecologic! Toate aceste lucruri

vor fi iremediabil pierdute.

Trebuie remarcate dezastrele ecologice i cu efecte grave asupra sntii locuitorilor din zon, care au

survenit n urma exploatrilor gazelor de ist cu metoda fracturarii hidraulice n Ecuador, Brazilia, Nigeria i

Kazahstan i putem concluziona ca extragerea gazelor de ist contravine conceptului de dezvoltare durabil.

Totodat Companiilor nu li s-a cerut s constituie un fond de garanii de mediu.

6. PRETUL GAZELOR DE IST

S-a speculat extrem de mult asupra preturilor gazelor naturale in SUA, care sunt de 4 ori mai ieftine

dect in Europa. Studii recente, realizate inclusiv de oameni din bransa pro-fracturare, au evidentiat faptul c

in Europa, datorit unui complex de factori (geologia diferit si stratigrafie diferite, lipsa infrastructurii si a

logisticii, a personalului calificat, legislatia mai restrictiv de mediu, densitatea populrii), preturile de

productie vor fi de 4 ori mai mari dect n SUA. Deci la acelasi nivel la care se cumpr gazul in Europa, pe

piaa liber (pe care Romnia va trebui s intre in totalitate in 2018), fr a produce niciun pic de poluare.

Deci, revoluia preconizat a preurilor la gaze in Europa este un mit care a fost demontat extrem de rapid.

Ca dovad, din Polonia s-au retras anul acesta patru compani americane, iar rezervele estimate au fost reduse

de pn la 10 ori.

Mai mult, ni se spune: dac vom exploata gaze de sist, vor scdea facturile la gaze, si, odat cu ele, preturile

produselor! O gluma tocmai bun de pacalit un copil de la grupa prescolara, cunoscand fiind faptul c

preturile la gaze vor creste, conform graficului de liberalizare a preturilor la energie, semnat cu Banca

Mondial si cu FMI, pentru consumatorii casnici, de 3 ori (la momentul 1 ianuarie 2013, pretul gazelor in

Romnia, pentru consumatorii casnici, era de 35% din pretul la nivel european, iar in octombie 2018,va

ajunge la acelasi pret cu cel european). Mai mult, coroborat cu Legea Petrolului, pe baza creia s-au semnat,

in mod ilegal (deoarece legea nu reglementeaz hidrocarburile neconventionale, cum sunt si GDS), care

specific faptul c firmele dispun liber de productia de petrol si gaze extras, putnd, inclusiv, s o exportem

reiese c nici mcar nu putem controla dac gazul va fi vndut in tar sau nu.

Intrebarea care se impune: ce mentine acest goan dup gaze, in ciuda calculelor economice evidente?

Explicatia ar putea fi: jocurile de pe burs, care au prezentat GDS ca "noul boom", in care "jucatorii" la

burs inc mai investesc banii, fr a se informa despre acest subiect. Cum spunea senatorul PNL,

Sebastian Grapa, un soi de Caritas la alt nivel.

7. MITUL INDEPENDENEI ENERGETICE

Suntem bombardati mediatic cu singurul argument pe care il folosesc ca s sperie lumea de bau-bau-ul

de la Est, Rusia, si nevoia de a scpa de dependena energetic fa de aceasta. Cert este c statisticile

oficiale ale Eurostat arat c Romnia produce, in medie, peste 130% din necesarul su anual, deci mai mult

decat consum.Prin contractul cu Rompetrol, Romnia export, de fapt, gaze produse cu subvenii de la

statul romn, pentru ca statul romn s cumpere apoi, de la Gazprom, gaze mult mai scumpe dect cele

produse in ar si vndute la export, parial, de Romgaz. Cetateni ai Romaniei, informati-va, nu va lasai

manipulai! Guvernul incearc s v manipuleze prezentndu-v date incorecte, lacunare! Mai mult,

Ministrul Energiei, dl. Ni, spunea intr-o emisiune de pe 15 mai 2013, c Romnia produce gaze de nu are

ce face cu ele, maia ales pe perioada verii! Judecai si dvs. despre ce dependen este vorba aici!

n momentul de fa Romnia a concesionat zcmintele de petrol i gaze ctre companii strine, unele

din ele de apartament, fr niciun angajat la momentul obtinerii contractuluid de concesionare. Acordul

petrolier incheiat de statul romn cu firmele strine prevede c statul o redeven ntre 3,5 13,5% din

valoarea gazului extras (contravaloare in bani, nu in gaz), praguri conditionate de cantitatea de gaz extras pe

zi, care poate fi usor controlat astfel inct firmele s plateasc redevena minim, de 3,5%. Prcatica

companiilor in alte situatii dovedeste c aceasta este practica curent in aceste condi'ii. Chevron, cu 4

perimetre de explorare si exploatare in Romania, a fost data de curand in judecat in SUA, intr-un proces

colectiv in care proepietarii de terenuri acuz Chevron c au plafonat valoarea cotei parte datorat, conform

legii americane, proprietarului terenului, la cea mai mic valoare posibil, desi productivitatea zcmintelor

ar fi indreptit proprietarii la sume mult mai mari...

Judecati dvs.! Independent cnd iti cumperi propriul gaz, la acelasi pret ca cel din import.

Distrugnd mediul si sntatea cetenilor, in mod total premeditat. S nu credei c cei din guvern nu stiu

care sunt riscurile. Tocmai pentru c le stiu, tac malc si se feresc de orice dezbatere public.

8. MITUL LOCURILOR DE MUNC

Alturi de mitul independentei energetice, ni se mai flutur in toate emisiunile la care vin

reprezentantii statului, culmea, mai ales de ctre cei care ar trebui s apere mediul, ca Ministra Rovana

Plumb, argumentul locurilor de munc. O minciun grosolan, fiind cunoscut faptul c aceste locuri de

munc sunt extrem de puine si de inalt calificate, c in Romania nu exist personal calificat in acest

domeniu si se va apela la lucratori extrem de specializati adusi de pe alte platforme, din strainatate. Spre

exemplu, un document Chevron arata clar c de 60 de ani de activitate in Europa, a creat doar 1000 de locuri

de munc....Mai mult, studiile arat c pentru o sond este nevoie, in medie, de 4 lucrtori. Cel mult,

localnicii vor putea sa fie paznici la aceste puncte de foraj.

8. CE PRIMIM IN SCHIMBUL ACESTOR DEZASTRE ECOLOGICE INEVITABILE?

Gazul fiind exploatat de companii private, vom cumpra propriul gaz, cel mai probabil la preturi mai

mari dect de la Gazprom sau asemntoare, de la alte companii strine, punand intr-un pericol extrem

mediul si viata in Romania si mai ales rezerva de ap, o rezerv strategic, dat fiind faptul c Romnia are

cea mai mare rezerv de ap dulce din Europa, in Dobrogea, o rezerv care in ctiva ani va valora mult mai

mult dect petrolul sau gazul, pentru c resursa cea mai vulnerabil, unica neregenerabil, este cea de ap

potabil. Progresele umanittii ne arat c se va putea tri fr combustibil fosil, care va fi inlocuit de energii

regenerabile. Disparitia apei nu putea fi compensat de progresele tehnologice. Apa dulce este o resurs

finit extrem de valoroas si care va defini evolutia planetei in decenii si secolele urmatoare. Cine va detine

apa, va detine controlul. Guvernul Romaniei, prin aceast alegere extrem de iresponsabil si de

antidemocratic, va condamna Romnia anilor urmtori la boli sigure si la srcie si pe termen lung, odat

cu poluarea masiv a resurselor de ap, la dispariia vieii pe aceste meleaguri. Aceast crim este o crim

indreptat impotriva poporului romn

10. SITUAIA IN ROMANIA

Pn n prezent, n Romnia au fost concesionate, n mod ilegal, pe baza Legii Petrolului nr. 238/2004,

zece perimetre n vederea explorrii sau exploarii i exploatrii hidrocarburilor. Pentru restul perimetrelor

de pe hart, nu au fost inc semnate acorduri de explorare si exploatare, existnd doar concesiuni. Din cele

10 acorduri incheiate, singurele acorduri declasificate la cererea societii civile sunt cele trei acorduri

petroliere deinute de compania Chevron in Dobrogea. Restul, sunt secretizate. Motivul...invocarea

secretului comercial!

In tar, oamenii au inceput s se informeze inc de anul trecut legat de nocivitatea gazelor de sist, si au

inceput s protesteze. La Barlad un fost deja 5 proteste, cu peste 5000 de participanti de fiecare dat. Au fost

intentate procese statului, societatea civil a reusit, in cazul permietrului Barlad, s blocheze acordarea

avizului de mediu pentru inceperea explorarii in 3 comune. Mintind cu nerusinare c explorarea se opreste

inainte de faza de fracturare hidraulic, lucru infirmat de brosurile de prezentare Chevron, care spun clar c

faza de explorare include inclusiv faza de exploatare experimental, care foloseste fracturarea hidraulic.

n urma referendumului local organizat n luna decembrie 2012 n Costineti, acesta a fost declarat

valid i a exprimat opiunea de respingere a extragerii gazelor de ist prin votul negativ a peste 94% dintre

cei care s-au prezentat la referendum.

Mai mult, in tar exist 17 comune care au emis hotarri de Consiu Local, prin care se interzice

explorarea i exploatarea gazelor de ist prin metoda fracturrii hidraulice n perimetrul administrat: Ghiroda

i Monita, judeul Timi i Coroiesti, Iana, Gherghesti, Pungesti, Ggesti, Banca, Suletea, Puiesti,

Alexandru Vlahu, Tutova, Bcesti i Pochidia din judeul Vaslui si numrul lor este in crestere.

Pe 4 aprilie 2013, 28 de orase au iesit in strad pentru a spune nu exploatrii GDS. Televiziunile

centrale nu au reflectat acest moment. Ins momentul a creat ulterior o presiune mediatic, subiectul

incepnd s fie dezbtut la Tv si in pres din ce in ce mai mult. A fost o victorie a oamenilor. Rovana Plumb,

fortat de presiunea mediatic, a anunat c va organiza dezbateri publice privind beneficiile economice ale

extraciei gazelor de sist...in conditiile in care Rovana Plumb ar trebui sa prezinte aspectele de mediu in

aceast dezbatere. Toat lumea asteapt cu interes aceste dezbateri, care probabil vor fi la fel de

netransparente ca si dezbaterile "publice" de pn acum, cum au fost si cele privind Pactul pentru Energie,

lansat cu mare fast la inceputul lunii mai, 2013.

EPILOG. DE CE ORICE OM IN STRAD FACE DIFERENTA?

La sedinta de guvern din 25 mai, Victor Ponta i-a ordonat Rovanei Plumb s nu se lase intimidat de

proteste si sa dea avizele de mediu si s continue s mearg pe drumul "drept" pe care merg americanii,

respectnd, ca si ei, standardele de mediu (asa cum le-am enumerat mai sus)..

Dac mai crezi c in Romania deptul la viat pentru tine si copii ti iti apartine, informeaz-te,

informeaza-i pe cei din jur si mai ales, iesi in strada. Orice om iesit in strad inseamna spargerea tcerii iar

pentru ei insemn o presiune in plus.

Rupeti tacerea pn nu e prea tarziu! Cand vor monta sondele, va fi deja prea tarziu!

Pentru Ap, viat si natur! Pentru o Romnie in care s se nasc copii sanatosi!

Romania, in strad, utltima baricad! Pentru o Romanie cu cetateni demni si responsabili!

Informeaz-te, actioneaz!

Intr pe www.stopfracturare.ro si pe Facebook: Frackoffromania