Anulu II — Nr. 141—248. Viena, joi 28 dec. 1867/9 jan. 1868. Jî* 1 '^ de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a ,

^-jy'ne r i - a si D o m i n é e ' a , candu o cóla in-^ga, cándu numai diumetate, adeca dupa

^ Y momentulu impregiurariloru. Pretiolo de prenumeratiune:

; pentru Austria : pe anu Intregu 8 fl. v. a. [tri diumetate de anu • • • • i » n » . „ patrariu 2 » » *

pentru Romani'n si strainetate: ' pe anu intregu 16 fl. T . a.

„ diumetate de anu • • 8 n n n n patrariu n n . . . 4 TI n TI

Prenumeratiunile se facu la toti dd.corespun dinţi a-i noştri, si d'adreptulu la Redactiune -J o s e f s t a d t , L a n g e g a s s e Nr. 4 3 , unde suntu a se adresa si corespundintiele, ce pri­vesc Redactiunea, administratiunea séu spe-ditur'a cate vor fi nefrancate, nu se vor primi,

éra cele anonime nu se vor publica.

Pentru anuncie si alte comunicatiuni de in­teresu privatu — se respunde cate 7 cr. de linie repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului cate 30cr.pentru una data,

se antecipa.

Invitare de prenumeratiune la

• • A L B I M A " pre anulu 1868.

Pretiulu de prenumeratiune pent. Austri'a pre unu anu intregu 8 fl. v. a.

„ yt de anu 4 fl. v. a. » V « » » 2 fi a.

pentru Romani'a si strair date pre unu anu intr"T tui fl. v. a.

„ % r \ ('un 8 fi-v. a. 4 fl. v. a.

Piű,. y-etiMnw: ;ut sunt rog aii a in-

ffSiîtvd cw numele si conumele, locuin-tt'fi si posta din urma. Banii se se adre­seze redactiunei in Viena, Josefstadt, Lange Gasse nr. 43.

Viena 27 dec. 1 8 6 7 . / 8 jan. 1868.

Anevoia se petrece veri o fapta, fie buna fie rea, care se nu-si gasésca lau-datorii sei, din causa cà si omenii au di­ferite nature si judeca in desclinite mo­duri. D in acestu puntu de vedere, n'a­vemu se ne miràmu daca si dualismulu intimpina in strainetate nisce diaristi cari i-oferescu aplausele loru. In adeveru nu sunt diariele prime ale Europei cari s i -pronuncia asemene judecata pripita si nebasata, dar cu tdte acestea dualistele nóstre interne niémtio-unguresci facu

4>fl^ tda de părerile acelor'a, si provoca in diferite variatiuni la părerea lui „Bund" „Globe* etc.

Pre tóte acestea le intrecü diurna-lulu francescu „Revist'a aloru dóue lu­mi", ale căreia laude desfrenate si îm­părţite fora de consciintia, nu mai tienu socóta neci de adeverulu celu mai apri­atu si constataţii in fati'a Europei la mai multe ocasiuni. Acestu organu, in nepre-ceperea si necunoscinti'a sa, afirma cà Austri'a ajunse la starea constitutiunala de astadi, dupa ce Ungari'a a prochia-matu nu numai libertatea individuala, ci si l ibertatea „natiunalitatiloru".

T e uimesci si te miri de o mentiu-na atatu de uriasia, dar in fine dai cu so-cotéla cà díaristulu francu va fi presu-pusu cà va aflácrediamentu celu putienu la cei ce nu cunoscu Austri'a.

Dar mai multu de catu franculu pe-catuesce „Debatte" care in nr. de luni reproducendu cuvintele aceluia, le trece fora de neci o observatiune, si asiè fatia fatisiu ni mintiesce in diu'a mare cà in Ungari'a esiste deja libertatea „natiuna­litatiloru." — si dens'a nu se sfiesce de*< scie bine cà cea mai mare parte" a cetitoritr.ru sei va fi cunoscendu starea lucrului. Ëca ceea ce numimu consciintia si ruşine, catu este de elastica la omenii aceştia!

De acestea se respandescu in stra­inetate, pre candu in tiéra natiunalitatile gemu de apesare, ma si drepturile de a-legere usuate din vechime se esplica si aplica in sensu absolutisticu, si se aplica chiar la comuna, bas'a societatei (vedi corespundinti'a nóstra din Siria mai la vale )

Si cu tóte cà densii lauda dualis­mulu de tóte laturile, totu densii sunt cari la fie ce pasu vedescu neincredere in puterea lui de viétia, si se temu cà e-ventual'a acţiune rusésca in orientu ar mişca elementulu slavu din Austri'a. Si aci „Deb." trebui se mérga nainte, si pre cehi se-i numésca fenii Austriei.

Dar acţiunea rusésca, dupa tóte sci­rile, se pregatesce. Ar fi ca Austri'a se precépa cà nu mai pote fi de ceva folosu amenarea impacatiunei cu poporale sla­vice.

Representantii rusesci la curţile pu-teriloru mari, si representantele de la Constantinopole, se aduna la Petrupole pentru a se suatui cu cancelariulu Gort-ciacoff in privinti'a politicei de inau-guratu.

Totodata „Epoque" de ieri insciin-tiéza cà ministrulu anglu a spedatu o depesia catra Petrupole, cerendu deslu­ciri despre faimele si lucrările rusesci ce se petrecu in Romani'a si Cret'a, pretin-diendu se se demintiésca oficialminte.

Fraţii noştri sciu catu au d'a mul-tiamí Franciéi, si vor asculta de cel'a ce i-a protesu purure. In catu e pentru noi romanii din Austri'a, cauta se privimu intr'acolo prin alti ochielari, càci dupa ce mai antaiu presupuneamu cà Napóleoné este amiculu natiunalitatiloru, intr'o di

ne pomeniramu cà a fugitu in castrele antinatiunale.

Scólele nóstre in Transilvani'a.

VII.

Din cele premerse résulta cà noi tienemu strinsu la acelu adeveru cumca pe terenulu scólei popularie nu vom câ­ştiga neci unu folosu pana atunci, pana ce nu vom avé preparandii organisate dupa cerintiele timpului, càci déca ade-veratulu principiu conservativu cere ca totu ce e capace de viétia se se cultive si desvólte, apoi tocm'a asiá de imperativu se poftesce ca totu ce e putredu simortu se fie ingropatu, si déca regen eratiunea poporului nostru nu are se remana nu­mai unu sunetu portatu de ventu, ci se se faca fapta intrupata, atunci acést'a e conditiunea fora de care cultur'a lui nu este temeinica. Dreptaceea avemu si cea mai firma sperantia càinaltulu ministeriu de invetiamentu nu va pregeta a dá a-tentiunea cuviinciósa unui institutu de la care aterna buna starea atatoru milióne de cetatieni, incependu cu organisarea scóleloru populari si delaturandu ne-marginit'a influintia a ierarchiei beseri­cesci si trentiele materialului de invetia­mentu de pana acum, inlocuindu-le a-cestea cu o sistema de cultura solida, dandu si invetiatoriloru bine calificaţi a-cea pusetiune in viéti'a sociala ce o me­rita cu totu dreptulu, si déca in acésta afacere a sa va fi ajutatu de intieliginti'a tuturoru natiunalitatiloru intr'unu modu activu si duratoriu, atunci vom poté si noi dice despre invetiatorii noştri ceea ce a disu unu diaristu francescu — care a luatu parte la resbelulu de nordu in anulu trecutu — despre invetiatorii pru-siani: „Nu puscele cu acu, ci invetiatorii elementari au castigatu victori'a de la Sadowa."

Si atunci invetiatorii insisi, mândri in consciinti'a loru cà-si facu detorinti'a in adeveratulu intielesu, vor poté óre-candu dice despre sine cum au disu in­vetiatorii prusiani intr'o petitiune catra regimu pentru a li mari lefile: „La a-cestu raru succesu cugetàmu a fi contri-

buitu essentialminte scól'a. Armat'a a e-luptatu superba victoria, inse intre urdi-torii morali ai acestei victorii se numera si victori'a invetiatoriloru, adeca educa-tiunea.

Cu escultivarea invetiatoriloru fii-tori dupa cerintiele moderne stà in legă­tura ficsarea lefeloru astfelu, ca densii se se póta ocupa de predarea invetia-mentului si de educatiunea poporului scutiţi de lipsele celor'a ce se ceru spre sustienerea vieţii. Si noi basati pe espe-rintia ne tienemu de credinti'a cà delocu ce vom avé invetiatori buni si bine cali­ficaţi, neci poporulu nu se va mai opune la asiediarea lefiloru mai potrivite; de óra-ce va deveni si elu la acea convin­gere cà ce dàmu noi pentru educatiune, aceea ni dàmu nóa insine.

Si spre inlesnirea sustienerii inve­tiatoriloru se staruimu pentru infiintiarea si sustienerea scóleloru comune centrali, cari de sine si pentru sine sunt unu me­dilocu aptu a estinde binefacerea unui invetiamentu corespundietoriu si a supr'a aceloru comune, caror'a li l ipsescu medi-lócele d'a poté de sine singure sustiene o scóla bine organisata. Dreptaceea se invetiàmu poporulu despre folosulu ce-lu potu aduce astfeliu de scóle, si se infiin-tiàmu mai bine putiene si bune de catu multe si necorespundietórie.

E adeveru cà invetiatorii noştri po­pulari, inzestrati cu sciintiele si desteri-tatea necesaria nu vor eluptá nemedilo-citu victori'a pre campulu resbelului; in­se ei vor lupta barbatesce in contra vifo­rului vieţii, ei nu vor cuceri tieri, inse mii de inimi multiamitórie; ei nu vor trai neci atunci in lustru si imbuibare, in­se in tacut'a casutia a loru vor fi bogaţi de binecuventari portandu in sine con­sciinti'a cà au contribuitu spre cultivarea si crescerea poporului prin cuventu si fapta, si déca ustaniti de strapatiele vieţii si de zedufulu dileloru vor merge la cele vecinice, atunci se vor aflá mii de recu­noscători, cari vor striga dupa densii cu faimós'a educatrice Rudolfi: Cine a des-ceptatu macaru numai intr'unu sufletu schintei'a dumnedieirii si l'a aprinsu spre fapte bune, acel'a nu more, ci dis-

FOISIORA. IrlandVa. O'Conneli. Fenianismulu

(Urmare.)

7 7 . Daniilu O'Conneli.

. S'a nascutu la 6 aug. 1775 in Caliir séu Caherciveen (comitatulu iricu Kerry.) Tata-so erá acolo arendatorul u bunuriloru universîtatei de Dublin. Educatiunea si-a primit'o de la unu preotu rom. catolicu, apoi in scoTele jesuitiloru. Destinatu statului preotiescu, elu trece la cari-er'a juridica ce si-o incepe la Londra. In 1798 lu vedemu advocatu la curtea reg. de justiţia in Dublin, capital'a Irlandiei. In asta calitate si-castiga curundu renume mare de bunu advocatu si patriotu bunu.

Anessarea Irlandiei la Angli'a, numita „uniune finala", si intemplata la 1800 mişca spirotele iriloru. O'Conneli partecipa la viéti'a

publica, e contra uniunei. In acestu anu den­sulu moscenesce de la unchiulu seu o avere fru­mdsa.

In 1801 se aduna parlamentulu unitu, inse fanatismulu regelui Georgiu III respinge emancipatiunea politica a iriloru. Din acésta causa in Irlandia se ferma câteva asociatiuni catolice cari propaga iritatiune.

In maiu 1809 se intrunesce la Dublin „a-sociatiunea catolica", provocata de O'Conneli. Aci pasiesce densulu pentru prima data ca ora-toru in meeting (adunare de poporu) si gasesce intimpinare buna, e primitu cu încredere, in­fluinti'a lui incepe a precumpeni. Programulu seu politicu e chiaru si luminatu din capulu locului. Cunoscendu-si poporulu, soiindu cà lun-g'a sclavia natiunala a degeneratu pre multî, si érasi pre mulţi i-a coruptu aristocratfa si capi­taliştii angli, din cari ambe cause s'au nascutu feliurite principie si programe politice, cari in adunări pururea potu dá ansa la certe si pole-mii in ce s'ar consuma tdta aptivitatea, — deci pentru incunjurarea acestui reu, O'Conneli nu-si face tréba de catu numai ou cei de o credin-

tia politica cu densulu, ambitiosulu si intrigan-tulu se vedu eschisi. Dar totodată prin retoric'a si logic'a propria, densulu cérca a uni in cre­dinti'a sa naţiunea tdta. Puterii guvernului o-pune vointi'a si puterea poporului. Pace ora­siulu Dublin de centru unei sîsteme grandidse de legature unindu patrioţii din tdte unghiu­rile tierii. Medildcele lui sunt numai morali, càci elu crede in acestea. Speranti'a lui o face „dreptatea" causeî, si cauta se recundscemu cà acést'a l'a ajutatu multu. De aceea lu vedemu predicandu pururea liniscea, pacea sirespectulu catra legi. Erá o problema gigantica a inspira acestu respectu de lege tuturoru aderintiloru sei, dar O'Conneli fu maestrulu, la loculu seu, o sciá împlini.

Protestanţii reinfiintiéza societăţile „ora-nîce", de opusetiune celoru catolice. Candu din asta causa nu se potura incunjurá unele frecări intre catolici si protestanţi (iri si angli), guver­nulu la 1825 desface tdte sooietatile de amen-ddue părţile.

Acum O'Conneli transfdrma societatea sa si continua agitaţiunile organisandu-le prin tdte

comitatele, mai alesu la alegeri de deputaţi, la cari decideau posesorii mici.

In 1828 cottulu Clare lu tramite in par­lamenta. O'Conneli respinge formul'a de jura-mentu contraria religiunei oatolice a natiunei sale, deci e silitu a esi din parlamentu, ceea ce atitia spiretele in Irlandi'a in catu amenintia cu resbelu civile, dar O. propaga pace, domolesce atitiarea.

Guvernulu si anglii vediendu iritatiunea, prochiama emancipatiunea politica a iriloru si Georgiu I V o sanotiunéza (13 apr. 1829).

O. fiindu realesu, si-ocupa loculu in par­lamentu, si fiindu cà emancipatiunea erá deja pe ohartia, elu purcede mai departe si propune ştergerea decimei ce catolicii platiau protestan-tiloru.

Negasindu ascultare, in vér'a de 1830 infiintiéza „Repeal-association „(pentru desface­rea uniunei legelative cu Angli'a) aréta cà tdte suferindele iriloru vinu din partea Angliei , si cà acestea nu se vor poté vindeca de catu nu­mai dupa restituirea autonomiei patrii sale. „Repeal„ e acù devis'a masseloru .poporului,

r

pare numai de pe teatrulu vieţii, lasandu lumei mai multu de catu se-i póta acé­st'a resplatf." *)

*) Pe candu eram se tramitemu acestu ar-ticlu, cetiramu in diarie despre infiintiareaunei foi pedagogice ce ministrulu ungurescu alu in-structiunei publice intentiunéza a edá pentru invetiatori, precum se dice, în tdte limbele pa­triei. Noi salutam acésta întreprindere cu atat'a mai multu, cu catu vedemu din motivele cari l'au indemnatu pe ministru la acést'a cà părerea ndstra desvoltata pana acum'a a supr'a scoliloru in articula noştri, nu divergéza essentialminte de acést'a. Mai nainte de tdte se vede cà d. ministru afla cu cale a pregăti' pre insisi inve­tiatorii pentru întreprinderea acést'a, candu dice: „La nou'a formare a educatiunei ndstre populare nu ne potemu limita numai la râdi-earea sodleloru populari si posturi invetiatoresci si la ficsarea intocmirei din lantru a scdlei, ci noi trebue cu atat'a mai multu se reformàmu metod'a invetiamentului, se introducemu obiecte nóue de invetiamentu, se dàmu in­tregu educatiuni o ndua direptiune, si se creàmu o sistema nóua, ce inse a pune în viétia se pare a fi mai cu nepotintia la gra-dulu présente de cultura alu unei mari parti de invetiatori populari. — Mai de­parte in privînti 'a relatîunii in care stà d. ministru fatia cu invetiatorii, dice: Ministrulu nu e numai conducatoriulu adminîstratîvu alu instructiunei publice ci elu trebue se fie s ipur-tatoriulu spiretuale si calauzulu loru, precum érasi invetiatorii nu au se fio numai organe esecutive ale ordinatiuniloru ministeriali, ci ei au se ajungă in scdl'a loru pana la dresicare gradu de essecutare nedependinte a, planului de invetiamentu provinciale si sistemei de educatiune, spre acést'a nu e destulu inse ca ei se iee la cunoscintia si se essecutezc lite-ralminto ordinatiunile ministerali, ci ei trebue in dresi-care intielesu se străbată la intentiunea si tientele regimului ordonanţe, ei trebue chîa-rificati despre totimea si singuratimele planului loru, trebue chiarificatainsemnetatca, depărtarea si tientele singurateceloru ordinatiuni. Si acestu singuru puntu de vedere face necesariu ca se esiste unu organu de invetiamentu, in care ministrulu nemedilocitu si de a dreptulu se pdta vorbi catra invetiatorii populari. — Din acestea nu avemu do a observa cà si acésta prè-saluta-

ria intentiune a dlui ministru de instrucţiunea publica, nu va avé neci unu suceesu de nu va incepe catu mai curundu cu cultivarea invetia­toriloru prin preparandii bine organisate. Ni s'a datu ocasiune in timpulu celu mai nou a observa catu de departe sunteei mai multi inve­tiatori de a noştri, — cari pdrta acestu fru­mosu nume numai pentru cà i-a pusu unulu si altulu in scdla — de a satisface chiamarii loru celei frumdse, si ne ddre inim'a vediendu scdle dotate cate cu 200 fl. si in ele invetiatori cari neci numele nu si-lu sciu scrie cu buna orto­grafia, si aci j áce reulu! Nu in a invetiá multu, ci in a invetiá dreptu, a invetiá cugetandu jace poterea si tari'a scdlei populare. Dati-ne buni invetiatori populari si nu vor lipsi docilii inve-tiacei, pentru cari vdeea invetiatoriu'ui va in-fatisiá simburele din care se va desvoltá buna-

TemÍ8ÍÓI*'a in diecemvre 1867,

(Dr.) Intielegendu eu despre simpati'a cea mare ce deodată o desvoltara invetiatorii germani din Banatu fati'a cu invetiatorii de na­tiunalitate romana, promitiendu-leinbunetatirea starei materiale si spirituale, dar si independin-tia docentuala, n'am potutu alta de catu a stri­ga invetiatoriloru noştri : „Timeo Danaos et dona ferentes" si a i consulta, ca se so ferésca de acei cosmopoliţi ca de focu, indrumandu-i se fie cu rebdare, pana ce biserio'a ndstra, ca­rea consta nu numai din preuti, ci in mare par­te din lumeni, nu va dobândi concediu spre ticnerea anuala a sinddeloru sale bisericane, càci numai de aci potemu asceptá ca scdlele ndstre se se organiséze dupa dorulu si cerinti'a natiunei ndstre. Si intru adeveru, de ce mi a fostu mai nainte numai frica nu am scapâtu. In 16/28 dec. a. c. — fiindu eu ca dspe invitatu la adunarea invetiatoriloru cosmopoliţi — m'amu incredintiatu, cà daca nu vom fi preoauti din realisarea dorintieloru cosmopolitiloru noştri ne amenintia perirea ndstra nat 'unala: càci ce-tindu cosmopoliţii ndstri — sub presiedinti'a a doi invetiatori ge rmani , din Becichereculu Mare si din Sarttu - Andre iu , si a unui j idanu de aicia — degiá compusele teso, m'amu uimitu la audiulu cuprinsului aceloru „nóe nu ni trebue directori locali si in­spectori districtuali; nóe ni trebue inde-pendintia totala de catra ierarcia; nóe nu ni trebue se ne prescrie cineva \ce se propunemu in scóla, ci acesta vomu de­termina noi insine in colegialitate; in loculu directorului localu se se constitue unu comitetu localu la carele va parte-cipă biseric'a prin preotulu localu, regi­mulu prin judele localu, invetiatoriulu localu ca factorulu celu mai emininte, si apoi familiele prin vreo doi seu trei membri; — aşişderea in loculu inspec­torului localu se se infiintieze unu comi­tetu comitatensu centralu sub presidiulu viceconiitelui, in carele opoi se va alege unu invetiatoriu ca conducatoriu" s. a. — E bine! de s'ar infiintiá acestu comitetu cen­tralu cosmopolitu, atunci serace Romane, Te ascépta, ca cu trebile tale şcolare se dispună unu conducatoriu germanu, magiaru, séu si j i­danu. — Tient'a cea predomnitdria a cosmopo­litiloru noştri se concentréza in aceea, ca se magiariséze şcolile ndstre. Acést'a mai apriatu intielese in din rostirea invetiatoriului Stein-bach dinChichinda despre metodic'a propunerei limbei magiare in scdlele nemagiare. — Deci dara érasi si érasi nu potu alt'a de catu a con­sulta pre invatiatorii noştri, ca se se ferésca de a pasi pe cărarea desnatîunalisa-ei, ci a fi cu răbdare pana ce vomu dobândi sinddele ndstre bisericane, cari de nu mai nainte, totuşi dupa inarticularea ierarciei romane, necurmatu tre­bue se se resolvéze. — Dixi et salvavi ani­mate meam!

starea totului, despre care a vorbitu si. d. mini­stru de instrucţiunea publica cu atat'a căldura, intr 'unu modu binecuventatoriu.

I n parlamentu cere O'Conell regularea a-unu miscamentu putericu se ivesce pretotindene. O'Conell sciuse a ce bate inim'a irului si o pi­pai chiar la pulsu. Poporulu pusu in mişcare e anevoia de condusu, inse lui O. succede a sus­tiené pacea. Se aduna meetinge dupa meetinge, la cari partecipa sute de mii, otarescu si se tienu de otarire a nu plaţi protestantiloru de -cim'a. Guvernulu, ca se nu-si lase preoţii sei angli a mori de fdme, se vede silitu a li ante-cipá 1 milionu ti de st. pana se va despune cumva in privinti 'a decimei.

In 1880 Waterford, 1831 Kerry , 1832 Dublin l'alésera de deputatu. 5 insi din famili'a lui se alésera in diferite locuri. Din 100 de deputaţi ce trimetea Irlandi 'a, 40 se alegeau la reoomendatiunea lui si numai sub conditiunea a votá cu densulu. P r e aceştia ii numiau anglii „cdd'a lui O'Connell ," dar nu a rare ori deci­deau caus'a, si cu densii la reforma legii elep-torale câştiga Irlandiei inoa 5 deputaţi. Influin­ti'a lui erá acum atatu de puterica, in catu gu­vernulu — care totu rescdle visa — i promise vindecarea tuturoru gravamineloru, numai se leniscésca Irlandi'a.

Totu pre acesta timpu, ministrulu Grey scdte de la parlamentu o plenipotintia pentru locutienintele Irlandiei ca se oprésca meetingele,

se prochiame starea de assediu, trimite acolo 36,000 de ostaşi si 6000 politia înarmata. Tot­odată inse şterge episcopatele si parochiele angle cate erau de prisosu, si reduce decim'a.

Poporulu, opritu de la meetinge, încarcă parlamentulu cu petitiuni, unde O. in 1834 propune repeal, dar se respinge cu 5 2 3 de vo­turi contra aloru 38. Grey , paresitu de O., a cadiutu pentru despusetiunile sale, si venindu Melbourne in acestu anu la mînisteriu, incepe o politica impacatdria, la carea O. si-a tienutu de detorintia a respunde cu încredere, si drep-aceea desfiintiá Repealassociatiunile.

O'Conell si-cheltuise de multu tdta averea cu scopurile politice, si paresise advocatur'a, deci conatiunalii i fecera unu venitu anualu de 13— 18,000 &'st.Inl835dedecim'a se reduce la diume­tate. Mulgrave e locutieninte în. Irlandi'a si in-troduceojustitia buna, aplica catolici în oficie sî domolesce superbî'a protestantiloru, ale caror'a asociatiuni le desfiintiéza in 1836. Tiér'a se le-niscesee, dar decim'a numai in 1838 se reduce la % si se platesce acù de la posesiune. Cele

lalte reforme le respinse parlamentulu. Veni o

fdmete si se infiintiara 70—80,000 de case de

lucru pentru cei lipsiţi si seraci. Dar poporulu nu cere pomana ci dreptate, regurarea relatiu­niloru de posesiune.

Siria, 24 dec. c. v. 1867.

(începe absolutismulu.) In comitatulu Aradului se afla o coteria statatdria din conser­vativi ruginiţi (cunoscuţi sub numire de Pecio-viciu) cari, ca se-si ajungă scopulu, s'au pusu în fruntea partitei deákiane si ajutoraţi de acést'a, nisuescu si cu medildee meschine orî demora-lisatdîo la esecutarea planuriloru si proîepte-loru născocite de ei prin cluburi si siedintie pu­blice municipali. Coterfa acést'a, fiindu cople­şita de detoriile gidaniloru, e inimica de mdrte triumfului principialoru democratice, si a natiu­nalitati loru, cari i impedeca in cuprinderea demnitatiloru înalte pentru a se smulge din de-tori i ; de unde lucra cu tdte poterile contra de­mocraţiei si natiunalitatii romane. Asiá s'a in­templatu cu prilegiulu siedinticloru publice co­mitatense d i n 3 d i e c . 1867 cà prin o decissiune, a despoiatu poporulu de dreptulu ce l'avea pana aci: a-si alege pe judele seu comunalu faracan-didatiune,cî acuma poporulu o indetoratu s i r e -strinsu numai din candidaţii pretoriloru tractuali a-si alege pe unulu, cu maioritatea voturiloru, de jude comunalu. Mai departe, prin alta decis­siune, comitetele comunali, menite a usiurá în­tocmirea trebiloru economioe, şcolare, si natîu-n a i ; comunale, s'au stersu de totu de prin co ­muni curatu numai din motivulu cà„comitetele comunali s'au infiintiatu sub sistemele lui Bach si Schmerling." — Ore nar fi de doritu si fo-losîtoriu pentru Patri 'a intréga, ca si Patent 'a ce'a invehita dîn 1853, prin care mii si sute de comuni se despdie de pascune si de păduri, se se stérga, càci si aceea e făcuta prin Bach? — Pe urma pentru ca spahiile (domnii de pamentu) inca se-si pdta alege de jude prin co­muni dmeni de a-i loru, — s'a decisu in sie­dintia publica, „ca si spahiile se aiba dreptu a candida pe unulu de jude." Se pdte închipui, cc impressiune rea au facutu decissiunile acestea comitatense in poporulu romanu si nu fara te-meiu, càci poporulu fiindu, dedatu a-si alege de jude, fara candidatiunc, pe acela in care are încredere deplina, — pana acuma i-a sucesu mai in tdte comunele a se mentui de uneltele servile a feudalismului, si a-i alege pretotindene de jude natiunalisti buni, dara acuma pr înpres-siunea morala, si fisica a judiloru tractuali, unel­tele spahiiloru de nou redobandindu posturile judiloru comunali, vom periclita, intr 'unu modu inspaimentatoriu, influinti'a intielegintiei ro­mane, ce o avea pana acuma întemeiata pe cre-dinti 'a poporului. „Videant consules, ne natiu-nalitas romana aliquid detrimenti căpiat."

Intielegendu poporulu romanu din opî-dulu Siri'a scopulu decîssiuniloru comitatense, si esperiandu,cà contrariu natiunalitatii romane seducu pe cei slabi de angeru, si pe oei desfrâ­naţi cu beutnri , apromisiuni false, ma si cu te-rorismulu, — numai de catu se facù despuse-

tiune, ca toti cei adeveratî, se se grupéza pe

lnnga antistea loru natiunala, sî se nu lese o-

data cu capulu a cadé judele Ga. Cr. Consoli-

danduse poporulu astfeliu într 'unu modu minu-

natu, protojudele tractualu fu frapatu de totu,

candu a venitu in 1 ianuariu c. n. la candida-

rea judelui comunalu, gasindu peste 300 alega­

tori condunati la cas'a comunala, si nepotendu

resbate vointi'a poporului, fu silitu a se supune

candidatiunei poporalo, scriindu-se in loculu

legeriloru de deputaţi, la cari se comiteau mul­te abusuri, înse parlamentulu nu l'asculta, deci in 1840 trimite o prochiamatîunc natiunei irice insciintiand'o cà infiintiéza »Loyal-National-Re-peal-Association," si începù a tiené meetinge prin tdte partile tierii, la cari partecipau sute de mii. Curundu se alaturà si clerulu. Poporulu denegá domnîloru de pamentu prestatiunile. Guvernulu se asceptá la o resodla. O'Connell inse si acù vorbiá prin meetinge numai de l i­bertăţi natiunale si religiunarie, si întona nein-cetatu puterea — séu cum o numiá densulu — „forti'a morala."

Agenţi i guvernului raportau cà o organi-satîune militară se estinde peste tdta insul'a. O'Connell infiintiase judetie nedependinti pen­tru conatiunaliî sei, si asiè in justiţia nu mai a-ternau de la guvernulu anglu.

Ca lordmayor (pr imar iu) inDubl in(1841) O'Connell face corporatîunea orasianésca se céra repeal. Acestu evinementu facù epdca in mişcarea generala, si d'acù meetingele se aduna in restimpuri periodice, la anumite dile si ina-numite locuri de pietate istorico-natiunala pen­tru iri. Cam 400,000 erá numerulu celoru adu­naţi candu vorbiá O'Connell.

Unii credu cà densulu n'a voitu desfacerea uniunei, ci ca advocatu cerea multu ca se aiba

antaiu P . C. in alu doilea T . Cr. a Laza'eseu­lui, si in alu trielea locu favoritulu sj.ahiei M.S .—Vediendu intriganţii cà nu li succese ̂ lasá afara din candîdatîune pe P . Cr. ince ^ a folosi tdte mîdildcele înfernali in diu'a al. ^ reî, adeca in 2 ianuariu 1868, trimitiencr** , d afora de la comisariatulu de securitate toti per­secutorii éra de la dominiulu localu pădure>ii si doctorulu a verbová si cortesi prin comun» pe sém'a lui M. S. apoi pe dmenii partitei na­tiunale, a-i teroriza, ca se nu pdta veni la ale­gere. In astfeliu de impregiurarl critice ne-amu inspaimentatu toti ea poporulu infricatu, nu va aparé la alegere, si apoi partit 'a natîunala va cadé cu candidatulu seu, abuna dra cura a ca­diutu in comunele Covasintiu, Galsi'a siMusc'a; dara„ mare estiDdmnesi menunato sunt faptele tale." Poporulu pe langa tdte pedecele si intrigele contrariloru a venitu în numeru de 700 la alegere si de nu erá impedecatu, s'aru fi adunalu pdte o miia. Incependu-se votisarea dupa 9 dre demanéti'a, se asiediara persecutorii si candidatulu contrariloru la usi'a cancelariei, informandu pe fiecare a votá pe M. S. éra pe ceialalti, ce nu-i poté adamani, i-respingeau. Aces ta observandu poporulu începură a striga, cà si ei voru vöté" pâ-M> S. numai ca se pdta intra in cancelaria. Dupa ace ;a votau pe P. Cr. intre strigări „ajute Domnediou drèpigtiî." In astu modu li succese a dobândi P. Cr. 3 6 ô j î ^ voturi, éra M. S. 220 ; observandu acést'a^ contrarii, numai lasara pe nîmcno in l'on­tru la votisare; apoî protojudele vediendu, cà nu maî intra nimene a votizá delocu incheia votisarea, si publicandu resultatulu, enuncîà de jude comunalu pe P . Cr. intre aclamatiunile entusiastice ale poporului, apoi jurandulu , i pre-dede sîgilulu comunalu romanu, — cu tdte cà protojudele avea ordinatiune presidiala de la vicespanatulu I . comitatensu a nu-lu întăr i defe-liu de jude pe P . Cr. pentru care fapta prîmé-sca domnulu Protojude recunoscintia si multia-mita publica din partea poporului.

Ca O n : publicu se pdta deveni la cunos­cintia adeverata a lupteloru si dupa dreptate a judeca starea critîca,in carea amu fostu deve­nitu, ne 8entimu indetorati a dá deslucire de­spre urmatorele impregiurar i :

Scopulu contrariloru noştri de la 1850 incoco este a spori elementele străine pr in co­munele subpromontoriale si fiindu Siri'a cen.trulu romanîsmului, conservativii rugîniti fora.'AcijL tdte medildcele morale si materiale spre cuprin­derea averiloru romanesci, ca cu timpulu, deve-nindu romanîi proletari misiei, se prodésca din pregiurulu acest'a; — politic'a li-a suceesu de menune pana acuma in comunele Pancot'a si Galsi'a, unde astadi elementele străine facu peste diumetate din poporu, — apoi li succedea si in comun'a Siria, de nu se deştepta poporulu pr in condcatorii sei, mai alesu de la anulu 1865 inedee la acarora sfatuire începu romanii cu prilegiulu lîcitatiunîloru publice a nu lasá odată cu capulu cumpărarea averiloru romanesci, ci a-i preveni desi cu pretîuri afectate. — Ob­servandu ast'a contrarii îndemna din poteri pe cei desperati,carî-su uneltele loru drbe,ca se sumutie poporulu contra judelui P . Cr. si no-tariului Ioane M . . . . spe a-i destitui din posturi, ca asiá mai usioru se pdta împrăştia partit 'a natiunala.

de unde scade candu va fi la terguire. Angl i i si diaristic'a europeana în s imbr ia avutiloru angli, lu batjocoriau pre „marele agitatoru" (pe unguria: bujtogatd) împutandu-î aliantia cu jesuitiî si cu Rusi'a, manieri astute ca vul­pea si ochîu de vulture. Conatiunalii i-admirau multilateralitatea, sciau cà intru inim'a lui nu încăpu jesuitii si rusi, ci numai amdrea pentru naţiunea iriloru, si daca preoţii i sunt aliaţi, aliatulu celu mai mare este dreptatea causei si nedreptatea angliloru, numele lui la poporu erá „Daniilu celu Mare."

In 70 de meetinge mai mici si în 20 mai mari trataseO'Connellcuelocîntîaun'a si aceea-si tema: „ A cui se fie Irlandi 'a, a iriloru séu a sasiloru si a strainiloru?" — pre candu con-chiamà in 1843 o adunare uriasia la siesulu de Clontarf (nu departe de Dublin) pe 8 optobre, spunendu cà ascépta se se adune aici 700,000 de bărbaţi capaci a porta arme.

Cu o di mai naînte, guvernulu opri adu­narea. O'Connell inca o revdca si l agra iu luseu mulţimea adunata deja, precum si cei ce erau pe drumu, retornara in pace catra casa, neci o frecare cu militfa postata.

Ministeriulu devine mal cutezatoriu. A siés'a di O. cu cati-va aderinti e in temnitia. Diarîele angle l'amenintiau cu spendiuratori.

Mai departe cu prilegiulu alegerei able-' ' natiunalu din anulu 1865 fiindu din

,100 alegatori conscrisi, ca anteluptatori tu in fruntea alegerei si tot cerculu alega-

í ' I ' í povatiuitu, —fapt 'a acést'a a sirianiloru amaritr. amaru pe spahi'a localu, carele voiá

'i alesu de ablegatu ; de unde acuma se silesce spoteri apune unu jude din dmenii sei, si

du cà aceia sunt toti nesce dmeni pr in , are fara popularitate, a adamanitu pe preo-

alu localu I . S. se aléga pe frate-seu M. S. de ude comunalu. Planulu seducerei i-succése, càoi lartit'a Spaniei, standu-i sub dispusetiune pana a 400 acdve de vinu, si 30 . de vinu-arsu,

Îtrase catra sine pe toti cevreusefie beţivii, si si prenotati din tdta comun'a apoi preutulu,

fratele candidatului se luptá diua ndptea pintre

Ipoporu spre a intar i partit'a spahiei si cu dmeni îatiunali, acompaniatu fiindu de nepotulu pro­

bei P . P . si D . V . amendoi invetiatori locali, lari influintiatia îsbandi asupra Antistiei, pentru à a oferátu cumperarea casei ferioitului I . Cr. ie scdla normala si nu-o concese unuia de ocuintia privata, — au cupinsu rola antelaup-itoriloru celoru mai aprigi contra părţii ; na iunale, indemnandu pe dmc.it l~t.i3 uec ! !n :

lice cà nu l i t r ebu i scoli normala."ii a'* t ^ i - u e , se aléfri âa^ii ţoti.r.» M. S. Jr» jude , cà elu va

. : . \ J Î \ : .iritiîîiei!

i iö urmèza, cà lupt 'a de alegere a judelui comunalu din Siri'a, a fostu lupt'a na-tiunalismului contra străinismului, a fostu lupt'a moralitatei contra desfrenarei, a fostu lupt'a lu -minei contra intunerecului, a fostu lupt'a drep­tăţii contra strimbetatii, a fostu lupt 'a interese­loru comune contra celoru egoistice private, si in fine a fostu lupt'a desamagirei contra sedu-ceriloru.

Lauda Provdeintiei, si recunoscintia anti­patiei partinitdre, cà ni-a mantuitu comun'a de periolele cele mari, abuna-dra cum a mantuitu candu vá parintele patriei Cicero cetatea Romei de periclele conjuratiunei catiliniane.

(Urméza 30 de subscrieri.)

P r o t o c o l u l u Adunarei generale a Asociatiunei natiunale din Aradu pentru oultur'a poporului romanu pe a-

nulu V. alu Asociatiunei, adeca 1867/8 .

SiedintVa I r*Senuta in A r a d u in sal'a comitatense in 9 /21

octovre 1867.

I . Membrii Asociatiunei, in urmarea de­cisiunei direptiunali cu datulu 24 aug. a. c. n. 90 pr in carea adunarea generala s'a conchia-matu pe 21 octovre a. c. fiindu adunaţi pe diu'a acést'a in t r 'unu numeru insemnatu si corespun-diatoriu deplinu statuleloru Asociatiunei, — la propunerea ilustrisimului domnu Ioane Sior-banu primului vice-presiedinte alu Asooiatiu-nei, p r in o deputatiune alésa din sinulu celoru adunaţi a invitatu pre II. sa P r è santitulu

domnu Episcopu diecesanu si presiedinte alu

asociatiunei Procopiu Ivacicoviciu la siedinti'a

adunarei generale, care apoi la l O ' / j dre in-

nainte de médiadi infatisiandu-se in localitatea

desemnata pentru adunarea generala, si ocu-

pandu scaunulu presidialu prin o cuventare in-

sufletitdre la activitate pentru prosperarea Aso­

ciatiunei ndstre, decliiara adunarea de deschisa.

In firulu acestei cuventari P r è santfa sa

d. presiedinte, cu inima doidsa si-aduce . aminte

de perderea nereparabila, ce o-a suferitu in de­

cursulu anului trecutu Asociatiunea acést a pre­

cum si naţiunea intréga pr in mdrtea fostului membru fundatoriu si la inceputu vice-presie­dinte alu Asociatiunei, mai apoi comite supremu alu comitatului Aradu d. Georgiu Popa, aseme­ne si prin mdrtea fostului membru alu Asocia­tiunei ndstre Alesandru Conte Sterc'a Siulutiu archiepiscopu si metropolitu greco-catolicu ro­manu; — la cari amintiri adunarea generala adencu petrunsa de acésta perdere indoita na­tiunala, invitata pr in Ilustrisimulu domnu pre­siedinte, cu pietate adeverata a rostitu pentru odihn'a sufletelului lo ru : „usidra se li fie tie-rin 'a".

2 . D. commembru Dr. Iosifu Hodosiu in­tr'o cuventare, alăturata aci la protocolu sub A) ca resunetu la vorbirea do deschidere a presie­dintelui desfasî'ira forn-.-v->a socîetatiloru priva­te a famili'Joru ál a <^o.iatiuniloru, si apoi vorbindu despre insemaetatea cea mare a cul-; "-ei curului peste totu, a trecutu cu deose­bire la cultur'a poporului romanu, multiemindu totdeodată ilustrisimului si prè santitului domnu

Episcopu presiedinte pentru zelulu, ce l'a des-

voltatu, si pentru ingrigirea, ce purure o-a do-

veditu in interesulu acestei Asociatiuni; — la

ce adunarea generala a uratu Ilustritatei Sale:

mulţi ani fericiţi si sanetate îndelungata." 3. Ilustrisimulu d.presiedinte aduce la ou-

nosciinti'a adunarei generale, cumca de comi-sariu regsscu la siedintiele publice ale adunarei generale in intielesulu hârtiei de sub B) sub­scrisa de vice-comitele primariu alu comitatului Aradu cu datulu de 18 octovre 1867 e denu-mitu domnulu Ludovicu Szabolczay, assessoru la Sedri'a comitatului Aradu, — ce se ie spre sciintia. —

4. La propunerea dlui Dr . Iosifu Hodosiu primita cu unanimitate, —

a) se esprime protocolarminte condolenti'a generala a Asociatiunei pentru perderea prea-meritatului si neuitatului barbatu alu natiunei romane, membru fundatoriu alu Asociatiunei Georgiu Pop'a; —

b) se va Însărcina pr in direptiune unu membru alu Asociatiunei de a face la adunarea generala dîn anulu viitoriu unu panegiricu demnu de acestu barbatu, care a fostu unulu dintre factorii principali la infiintiarea Asocia­tiunei. — Acestu panegiricu e apoi a se tipări pe spesele Asociatiunei in brosiura, in fruntea căreia se se puna portretulu dupa fotografi'» cea mai nimerita a repausatului. — Brosiur'i e a se imparti' la toti membrii Asociatiunei, s a se tramite in mai multe esemplare si la alt( Asooiatiuni literare romanesci.

5. In legătura cu acést'a la propunerea dlui Vincentiu Babesiu asemene in unanimitate se esprime in protocolu condolenti'a Asociatiu­nei pentru perderea reposatului Archiepiscopu si Metropolitu gr . cat. romanu Alesandru conte Sterc'a Siulut iu; incatu; pentru eternisarea me­moriei aceluiaşi inse, nevoindu Asociatiunea din Aradu a preveni pre Asociatiunea li. rom. natiunala din Ardé lu alu cărei celu mai defrun-

te membru fundatoriu a fostu reposatulu — ingrigirea si dispunerea in ast'a privintia o la­sa Adunarei generale a Asociatiunei romane din Transilvani'a.

6. In intielesulu programului raportandu direptiunea Asociatiunei pr in membrulu ei d. Ioane Goldisiu despre activitatea sa de la adu­narea generala de anu, adeca de la 1866. de-cemvre 27 pana la 20 octomvre a. c. Pentru censurarea acestui raportu alaturatu aci sub. C.) precum si pentru cele lalte afaceri si interese,

se emitu comisiunile urmatdre din sinulu adunarei generale adeca:

a) in comisiunea. prima pentru raportulu intregu s'au alesu sub presidiulu dlui Dr . Io­sifu Hodosiu, dd. Georgiu Vasilieviciu proto-presviterulu Beiusiului si Ioane Popoviciu Des-seanu advocatu si deputatu dietalu;

b) In comisiunea a dóu'a pentru cerceta­rea socotiloru sub presidiulu dlui Dr . Alesan­dru Mocioni deputatu dietalu s'au alesu dd. Alesiu Popoviciu advocatu si Stefanu Adamu advocatu si Ioane Suciu notariu comunalu, ér ' d. perceptoru Emanuilu Misiciu assessor comita­tensu pentru de a dá deslucirile recerute;

c) in a treia comisiune pentru compune­rea preliminariului pe anulu viitoriu alu Aso­ciatiunei s'au alesu sub presidiulu dlui Vincen­tiu Babesiu jude la tabl'a regésca si deputatu dietalu dd. Nicolau Phil imonu advocatu, Geor­giu Craciunescu profesoru de limb'a si literatu­ra romana la gimn. din Timisidr'a, ér d. Ioane Gold i s iu— vice notariu antaiu comitatensu — membrulu direptiunei pentru de a dá desluciri necesarie ;

d) in a patr'a comisiune pentru facerea de observatiuni si propuneri asupra modifica-tiuniloru făcute in statute, s'au alesu sub pre­sidiulu dlui Mironu Romanu protosincelu si di­rectoru secundariu alu Asociatiunei d. d. Ioane Popoviciu Dosseanu advooatu si deputatu die­talu, Lazaru Ionescu advooatu si Constantinu Radulescu advocaţi;

e) in a cince comisiune pentru cerceta­rea causeloru si a socotiloru din lasamentulu 'ui Iova Cresticiu s'au alesu sub presidiulu dlui Dr. Atanasiu Siandoru profesoru d. d. Ioane loldovanu notariu si Nicolau Beldea asessoru onsistorialu éra diu Lazaru Ionescu advocatu pntru de a dá desluciri;

f) in a sies'a comisiune pentru moţiuni d* sine statatore si alto cause speciale s'au alesu sm presidiulu dlui Ioane Popoviciu Desseanu d.d. Ioanne Damsia parochu, Mihaiu Sier-baiu ju ras , comitatensu din Cianadu si Dio-nisii Cadariu advocatu.

7. La propunerea dlui Ioane Popoviciu Desseanu si a dlui Mironu Romanu prin adu­lare cu tienerea formalitatiloru usuate: S'au desu respeptive s'au dechiaratu

a) de membri ordinari ai Asociatiunei: 1 Petru Cradigatu tutoru orf. din Pecic'a pe aiu cu 2fl. 2. Teodoru Halicu jude cercualu 5 fl. 3 Mihaiu Sierbanu jurasoru comit. 5 fl. 4. Io-aie Munteanu protopresviteru in Buteni 5 fl. 5. Ladislau Bogdanu assesoru la trib.cambialu î fl. 6. Georgiu Ardelénu vice fisoalu imTemi-ior'a cu 3 fl. 7 Ioane Radniantiu parochu in hicovetiu 2 fl. 8. Georgiu Craciunescu prof. i gimn. din Temisior'a 2 fl. 9. Alesandru Roc-

Guvernulu corumpe marturiele, dintre jura ţ i şterge pe toti catolicii, juraţ i i protestanţi mai vatema candu o formalitate candu alt'a, i face procesu de nalta trădare. „Lenisce, lenisce, co­pi i!» erá vorb'a lui O. si poporulu, celu lesne de atitiatu, se lenisciá, pen t ru cà asiè vre „Ma­rele Dani i lu . " Temniti 'a lui erá unu palatiu, Ir landi 'a intréga i făcea visite, si tdta Irlandi 'a se rogá pent ru elu. Cu esceptiunea unoru pu­tieni, toti preoţii tierii in tdte dominecele tie-neau rogatiuni publice pentru eliberarea „Sal-vatoriului inchisu." Chiar si nobilimea vechia angla r . cat. i trimetea adrese de condurere.

I n primavér 'a de 1844, juraţi i lu dechia-ra de vinovatu. L u judeca la unu anu de in­chisdre si mai mulţi ani de priveghiare poli-tiala. E l u apeléza la parlamentu, tocm'a candu relatiunile intre Franci 'a Sp. si Angli 'a erau mai încordate (pentru Marocco si Tahiti) si mini­strulu Peel se temea cà o invasiune francésca va fi primita cu bratie deschise de catra catolici. Iri i trimetu deputatiune la parlamentu, cas'a comuniloru e in contr a lui O'Connell, inse Peel si-da tdta trud'a a capacitá pe lordi. Intr 'o di dupa médiadi, vine o naie in portulu de D u ­blin, pe unu stindardu albu demetasastásor isu: „O'Connell e liberu, judecat 'a cassata de cas'a lo-diloru." Mulţimea de poporu lu ducu in

triumfu. P r e capu porta cunun'a ce-i dăruise I poporulu, in form'a cordnei regiloru irici din vechime. Dovedi ce pdte cu poporulu seu : „Nu ne despartimu de Angli 'a, vremu numai unu parlamentu iricu pentru care imbiàmu Angliei credinti'a ndstra, care va face pe regele fran­cescu Ludovicu Fil ipu se t remure pe tronu si va spelá pét'a de la Marocco."

Marele Daniilu continua opulu seu cu aceea-si temperantia.

Asocîatiunea va sustá pana ce Irlandi 'a si-va capetá parlamentulu seu.

Peel intimpina pretensiunile iriloru cu o mulţime de referme. Inca mai nainte pusese contributiune si pe clasele posesiunate', apoi şterse multe vami din vechime in favdrea fabri-celoru, càci daca a sacrificatu aristocraţia de sange,se sacrifice si aristocraţia de bani in folo­sulu claseloru muncitdrie. Totu in favorulu acestoru clase coborî vam'a de la bucatele ce intra in tiéra. Multu ajutară lui O. si chartista (cari pretindeau lărgirea legii eleptorale) si genialulu filantropu Cobden. Peel, pasindu din reforma in reforma,ajunse la comerciulu liberu, la pane eftina muncitoriloru cum cerea Cobden. Si E u r o p a care asceptá o revolutiune in Angli 'a se vediù insasi tdta incinsa la 1848, numai in

ngli 'a nu, càci aici se prevenise miscamentulu j n reforme-

Sub decursulu acestoru reforme O. câştiga nltu pentru naţiunea sa totu in linisce, pana cidu Peel propuse infiintiarea aloru trei cole-giin Irlandi 'a, in cari se invetie si catolicii si piestantii, numai religiunea se fie la preoţi. Asta despusetiune irità si pre angli si pre ca-toi . Repealele se începură, mai vertosu in ma si iuniu 1845 , ici colé fura, si escese san-geîe. •*• \

In 1846 fdmetea si scumpetea dedera ansa la u e turburari si multe gefuîri inca de cu tdra, dar in ian. 1847 ministrulu Russell vercu o mulţime de refdrmc: împrumute pen-truimperarea de bucate; multu pamentu inca necivatu, se impartiesce; lucrări publice; se regiza relatiunile de posesiune, — cu totulu parin iuliu alu aceluia-si anu trecură din An|a la Irlandi'a 9,360.000 U. st. si mai remra 620.000 U. la despusetiune. Aceste refoe Iu mişcară pe O. care acù propuse uni-unelerat ive, ce nu plaoù unoru aderinti.

jucrulu celu multu atacase pu teri le Mare­lui hiilu si-i causase mare durere de capu. In niloculu opului pentru regenerarea na-tiuna medicii i suatuescu clim'a Itatiei, unde plécasocitu de fiiulu seu celu maî teneru

sinu par. in Méhkerék 2 fl. 10. Vasiliu Paguba ^ jude cercualu 6 fl. 11 . Petru Brassai din Ka-kard 2 fl. 12. Ludovicu Brassai din Cociub'a 5 fl. 13. Ceorgiu Berariu jurasoru comit. 5 fl. 14 Iane Rusu not. com. in Nadlacu 10 fl., 15. Georgiu Hornoiu jurassoru comit. 4 fl., 16. Vasiliu Siorbanu din Aradu 3 fl., 17. An­dreiu Machi din Aldesti 10 fl., 18. Petru Mo-rodanu învotiatoriu 2 fi., 19. Stefanu Veduoi eoonomu in Fenlacu 2 fl., 20. Dimîtriu Paicu-lescu 5 fl., 2 1 . Petru Popoviciu docinte în Temi­sidr'a 2 fl., 22. Ioane Paiculescu 5 fl

b) de membri pe viatia ai Asociatiunei: 1. Georgiu Vasilieviciu protoprevr. Beiusiului 100 fl., 2. Dionisiu Cadariu advocatu 40 fl.

c) de membri ajutători ai Asociatiunei: 1. Ecatarin'a Mocioni pe anu cu 50 fl., 2. Iose-fin'a Mocioni n. br. Brüdern 5 fl., 3. Sofi'a Ba­besiu 3 fl., 4. Ann ' a Hodosiu 5 fl., 5. Elen'a Vasîlieviciu nasc. Nioora 10 fl., 6. Olg'a Misi­ciu 5 fl., 7. Gabriel 'a Ionescu 5 fl., 8. Liub'a Popoviciu 2 fl., 9. Baben'a Ebesfalvay 5 fl., 10. Matild'a Ebesfalvy 5 fl., 11 . Hermin'a P . Desseanu 10 fl., 12. Aurel ianu P. Desseanu 10 fl., 13. Elis'a Stanescu 3 fl., 14. Mari'a Ro­manu 5 fl., 15. Paulin 'a Radulescu 2 fl., 16. Ann 'a Adamu 2 fl., 17. Clementin'a Com-losianu 3 fl., 18. Eufrosin'a Bochescu 3 fl., 19. Mart'a Veduvi 2 fl. totdeodată direptiunea e insareinata cu estradarea diplomeloru pe par­tea acelor'a, si e împuternicita, ca pe basea de-chiaratiuniloru ce voru intra de aci innainte, se pdta alege membrii noi in Asociatiune, si cu abatere de la decisulu adunarei generale din 11/23 Maiu 1865. Nru 32 puntulu 7 se pdta înmatricula fora noua alegere pre cei ce in decurgerea anului trecutu nu si-au renoitu ofer­tele anuale, déca aceia de aci inainte se voru dechiará cà voiescu a fi si mai departe membri ai Asociatiunei, cu obligamentu si pe anulu trecutu 1866/7 .

8. D . Conmembru Mihailé Besanu asses­soru la tr ibunalulu comitatului Carasiu cetesce partea ultima a disertatiunei sale din anulu trecutu despre „Datinele romaniloru vechi la inmormentare" , si cu acést'a siedinti'a de asta­d i — nefiindu altu objetu la ordinea dilei se in­cheia, defigendu-se continuarea ei pe mane-di 22. octovre a. c. innaînte de média-di la 9 dre.

(Va urmá.)

Nr. 6 .—I. 1867/8 .

P u b l i c a t i u n e . Din partea subscrisei direptiurii se face

cunoscutu: cà cas'a si întravilanulu de sub Nr. 5 din Siri'a (Világos) lăsata Asociatiunei de re­posatulu Iova Cresticiu e pusa la vendiare.

Cumperatoriulu indata ce contraptulu de cumpărare se va redicá la valdre, va avé a de­pune 1000 fl. v. a. din sum'a cumparareî.

De la corporatiuni, afara de depunerea sumei mai susu atinse, se cere ca celu multu intru-o luna de la facerea contraptului, se arete licenţia de cumperare de la autoritatea compe-tinte politica.

Despre ce doritorii de a cumpera insciin-tiendu-se, totu deodată suntu îndrumaţi pana la finea lunei lui ianuariu 1868 se-si astenia ofer­tele sale la subsemnat'a direptîune.

A r a d u , 22 decembre 1867.

Daniilu, si ajungendu la Genova repausà in 15 maiu 1847. Elu erá pregatitu de mdrte, de-spuse ca inim'a lui se se trimită Romei, éra cor­pulu Irlandiei .

Dupa mdrte si anglii si. tdta lumea i re­cunoscură meritele, recunoscură cà daca Napó­leoné I n'ar fi traitu in seclulu acest'a, atunci O'Connell ar fi omulu celu mai mare alu seclu-lui nostru, pr in ceea ce a sciutu densulu faoe cu puterea morala.

I n 5 aug. Irlandi 'a aretà cum se inmor-ínentéza celu mai mare fiiu alu ei, cum se dovedesce amdrea poporului. Tdte unghiuri le tierii trimisera deputaţi la Dublin. Conductulu funebrale se estindea pre o cale lunga de ddue dre, era numerulu dmeniloru se pune la diume­tate de milionu.

Dormi in pace, ostasiu mare si valorosu alu libertatéi natiunali, fiiu alu Irlandiei, sora de cruce si de suferintiacuTransilvani'a! Trecu-tulu acestoru tieri sémena multu pana la T ine! Dormi in pace, idealulu ostasiloru pentru în­dreptăţirea egala a natiunalitatiloru. Popdrale libere binecuventa suvenirea ta, éra noi cele neindreptatite si egemonisate ingenunohiàmu a săruta tieren'a căreia i s'a facutu ondrea d'a acoperi scumpa fati'a T a !

(Va urma.)

15

Direptiunea Asociatiunei natiunale rom. ara-dane pentru cultur'a poporului romanu.

Mirone Romanulu m/p., Georg. Dringou m/p. directoru secundariu. notariu subst

Economia. Terguht de Viena.

Pretiurile negdtieloru sunt:

centenariulu (marge, mage)

Jkmbaculu Egiptianu 75 fl. 90 fl. „ Nordamer. middl. 55

Grecescu 48 Levantinn 1. Peraianu 33 Oştind. Dhol. fair 42.50 45 '„

„ midd. fair 40 42.50

Canep'a de Apatin 19.50 22 „ „ Itali'a, curăţite faine63 83 fl

n

» »

60 . 5 0 „

38 „ 45 „ 38 ,,

midlocfa Poloni'a naturala

curăţita

Inulu natural de Polonia . „ Moravia natural

»

60 48 18.50 21

24.50 32

20 .— 2 3 . — 28.— 38

Mierea de Ungari'a naturala 20 2 1 . — „ „ Banatu alba — — „ „ Ungari'a galbena 20 .— 2 1 . —

Sementi'a de trifoiu din Stiria de oent. cea roşia curăţita 27 28

„ „ lucerna italiana 29 n n » francesca 37 „

n ungurésca28 curăţita 29

Talp'a lucrata (Pfundleder prim.) 94 „

n » ( » Corametti)85 „ Pelea de bou, uda cu cdrne,

cea din Poloni'a de Sf 2 2 — 2 4 din Ungari'a de Sf 27—28 „

„ „uscata cent. 55—58 fl.

29.50 38 28.50

» 30

97 . 93 „

» 11 }> 11

n 56 „ 59

136 , 121 „

98 ,,

n ii

n n »

n n ii

vaca v i t i e l u „ „ fora capetine 130 „ cu capetine 116 „

„ din Poloni'a cu cap. 88 „ Cleiul pentru templari celu negru 15.— 16

celubrunetu 24 25 celu galben. 26 27 .—

Oleuh de inu 30.50 31 „ rapitia (rafinatu) — „ — „ „ terpentinu galitfanul5 16.50

rusescu 15 „ 16 austriacu 19.50 20.50

Oblofoniu. 7 1 / , „— 7 % SmâVa négra 5 * / 4 „ 6 ' / 8 „ Unsőreade cenuşia dinlliri'a 18.75 19.50

„ . „ „ Ungaria (alba) 16.25 17.— „ „ „ „ (albastra 15 15.50

Rapitia din Banatu, metiulu „ „ austriacu 5.62 0.—

Perulu de capra din Romani'a 27 fl. 29 fl.

Lan'a de <5ie, cea de ierna 100 „ 105 „ — ii » » n v ora 90 „ 95 ,, „ mielu (fina) 150 „ 160 „ — „ óie din Transilvani'a 97 „ „ —

„Brail'a,Jalomiti'a 72 „ 73 „ —

ii n

jumetate albe 9.75 10.75 , obele — 8.— 8.75 , ordinare — 6.25 7.25

ii n » n ii r> n

11 11 11 11 11 »> » 11

Romani'a mare 67 „ 68 „ ii 6 4 „

60 58

, mica 62 tabaci (Garber) din

Romani'a „ die din Banatu, cea

comuna, grasa 53 „ — 54 — „ die din Banatu tigai'a 6 5 „ — 70 — „ véra din Besarabi'a 52 „ — -

Uns&rea de porcu 3 9 „ 40 Slanin'a afumata (loco) 40. 41.50

Cér'a din Banatu si din Un-125 „ -

31 29

28.75

gari'a, cea galbena cea nălbită

Prunele uscate, din 1865

Zaharulu Raffinade „ Melis „ Lompen

Graulu din. Banatu 89 Sf metiul

Ordiulu 72 „ „ Ovesulu din Ungar. 44 „ „ 2.08

Seulu de die din România — Coliidni (Knoppern) I. din 1866 15.50 16.50

„ „ EL „ 1866 14.— 15

Dirâie (Trentie) Unguresci, albe 11.75 12.75

128 -150 „ — 160 —

13 — 16.-

31.50 30.50

— 29.75 7.40 cr, 3.65 „

2.35

V A R I E T Ă Ţ I .

= Premiu literariu. Societatea de leptura a junimii romane oradane, pregatindu-se a edá si in decursulu acestui anu scolasticu unu almanacu Wetriscu escrie, unu premiu de 6 galbeni, pentru cea mai buna novela originale cu obieptu din istori'a natiu nale séu din viéti'a poporului romanu, la care potu concurge si membrii onorari ai Socie­tăţii.

Manuscrisele sunt ase strapune celu multu pana la 28 fauru 1868 la suscrisulu conducă toriu, pe langa o epistola sigilata, carea se cu­prindă unu motto si numele autoriului.

Datu din siedinti'a a V I a Societăţii de leptura din Oradea-mare, tienuta la 8 decern bre 1867. Justinu P o p fiu m/p., Elia T r a i l a m/p. ;

conducătorul, not. coresp.

= Denumire. Direcţiunea reg. transil­vana de finantie a denumitu pe diu Ioane Fi i i -p e s c u i u de diregatoriu provisoriu ia^oficiulu de contributiune.

Consemnarea. Bünevoitóreloru oblate in favor ea Ahm neului romanu nationalu din Temisiôra

in decembre 1867 incurse. Din Cebza. De la Andr. Bugarfnu par.

3 fl., cas'a bisericésoa 2 fl., Gheor.* Petri Pro-vis., Treica Tiaranu preotu, Stef. Takacs not., Sam. Fleislher ingen., Ionu Latzkovics com., Varwara Petri, Maria Bugarin, Iuliana Buga-rin cate 1 fl., Pav. Hegyesy oassariu 1 fl. 20, Laz. Pitrisiu prep. 70 cr. Trifu Tantia 60 er., Ionu Mustestiu, los. Mustetiu, Laz. Mustetiu Nie. Siner not., oate 50 er., Ioanne Paulovioiu Avr. Tantia cate 40 or., Laz. Breit 50 cr, Torna Mustetiu 30^ er., Pav. Craciunu, Sin. Treta, unu juristu, Dim. Cresticiu, Pav. Cii-reiu, Gheor. Olariu, Gheor. Pauloviciu, cse 20 er-, Gavr. Mustetiu, Petru Creştea, Sr$a Sretco, Achimu Olariu cate 10 cr. la o lata 2 0 fl. 90 er.

Din Seceanulu romanu: Moise Gndi-nariu preotu, Ioane Damsia preotu, si Ant . ïa -daràsz Arend. cate 2 fl., Dim. Perinu ioc, '. loise Cioca doc, Colomanu Reicher not., Ioni Aiudanu, Amvrosie Isaacu si Nie. Stoiu cat«

fl., Israila Martinchi, Torna Isaacu, Mitn Suciu, si Moise Stranisiu cate 10 or., — apd in Bucate adunate de la: Nie. Martinchi, NR Alecsa, Ionu Iurju si Mitru Lazaru catelOpoi-tidne, Tanasie Albu, Glig. Golubu, IlieLazan,/ cate 5 , Geor. Suciu, Nic-Stoiu, Nie. Cinpava, cate 4, Florea Ciupavu, Sim-Albu, Amir. Tdghieru, Tavr. Cotia, Israila Zorlentianu, Aroif Martinchi, Mitru Romescu, Florea Iovi cate 3 lie Cimpavu, Nie. Iovi, Ionu Albu, Nie. Al

drisiu, Marcu Albu, N i e Tdghieru, Gavr. Mio»; onu Zorlentianu, Marta Andrisiu, Leohtie ţ-intu, Vas. Danciu, Florea Crisianu, Amvroe erghi, Ios. Halcea, los. Romescu, Nie. Ji ,

Amvr. Padureanu jun., si Ilie Mircu cat£; onu Albu, Ionu Mili, Nie. Milosavu, Ma&s.

Albu, Ionu Iovi, Cusmann Martinchi, frt. Cotarea, Ios. Ostoiu, Traila Albu, Isaila È>VL,

Israila Albu, Amvr. Covaciu, Amvr. TibisJiu, Israila Tdghieru, Sima Lapadatu, Andr. ai­cea, Amvr. Balintu, Pav. Barboniu, Deotu Darabantiu, Despotu Zorlentiann, Nie. Stenu, Torna Ciupavu, Dila Iorghi, Florea loji, 3ma Daraban tiu, Dam. Albu, Nie. Mili, Nidnvi, Manasie Dumi, Nie. Bucuriceanu, Moise Irvu, Mitru Neghii Pava Mircu,Fil. Popoviciuraila Iancu, si Despotu Staniciu cate 1, la lai ta 165 portidne = 5 y z chible de grâu; atu in Secara: de la: Tan. Darabantiu, Traila mi si Amvr. Padureanu sen. cate 10 port.Pant. Neagu 5; Traila Lupu 3 ; Gheor. Andru,Co-tana Lapusniceanu, Ionu Iorghi, TodorLupu, Nica Darabantiu, G. Vuiu, Israrila îtianu, Ionu Ursu, I. Simulescu G. loji oate Sianas. Raticu, Erusalimu Ciupavu, Fira Savlsraila Mintiu, Macsa Peri, Mitru Raticu, espotu Albu, Ionu Stoichi, Nie. Rujeiu, Mani Stani-siu, Precupu Pecurariu, Florea Pecuru, Tod. Danciu, Taaila Albu, Isaila Stanisiulivoinu Filipu, Ios. Ilie, Israila Cosia, Dim. u, Tod. Barboniu, MacsaBarboniu,Gheor. Laza Gheor.

topr. ciu, Vas.

Pecurariu, Israrila Tdghieru, Marcu Dumitra seu, Tan. Pârvu, Albu Pârvu, Dam. Neghi Amvr. Bucoviceanu, Const. Halcea, Miutiu Iorghi, Pav. Iurgiu, Nie. Neagu, Torna Neagu Dam. Mihaiu, Part. Cobilasiu, Man. Milosiu Costa Olariu, Amvr. Mihaiu, Nie. Lupu, Dim Mili, Nie. Savi, Tan. Padureanu, Stoia Neaga Pet. Stanisiu, Pet. Stanisiu jun.,si Gheor.Lechi cate 1 port. Efta Albu */, port., — la o lalta 1 0 6 ' / , port. = 3 , s / 0 0 chible de secara, in fine de la Jiva Padureanu, Adamu Iovi, Ionu Ivi cate 2 port., Israila Isaacu, Gheor. Miutiu, Vasa Mircu, Nie. Milosiu, Israila Fibisianu. Mih, Tdghieru, Amvr. Filipu, Gheor. Padureanu Mitru Ianosiu cate 1, Bic Mihaiu ' / j port. cucu rudiu, la o lalta 1 5 1 / , port., — si vinduteprin Preotimea locala cu 31 fl. 82 cr. — asiadara peste totu 44 fl. 22 cr.

Din Oravitia de la: dr. Dim. Hatie-ganu advocatu, si dr. Alesandru Popoviciu me­dicu cate 5 fl., Iac. Popoviciu Protopress. 2 fl Const. Cuculu Neg. 2 fl. 50 cr., Gavr. Mileticiu, Alesiu Munteamu si Mateiu Nediciu cate 1 fl. Siandoru Cuculu 60 cr.; L\im. Popoviciu Mundrila.At.Stepanu,Dim. Sulu, Franc. Popo viciu si Mih. Fometescu cate 50 cr.; Donu Mateserènu 40 cr.; — laolaltă 21 fl. 5 0 cr.

Din Sacosiulu turcescu. D e l à : Tasulu Bisericescu estraordinariu 2 fl. 39 cr.; Laz. Buru 10 cr.; MarcuBuru 5 cr.; TraitaBabescu 3 cr.: — laolaltă 2 fl. 57 cr.

DvaLipova: De la Ioanne Tiaranu pro-5 fl; Geor. Fogarasi prop; Iuliu de Misi

Christ. Giuchiciu par. Geor. Cojocariu, Popescu, Atan. Popi cate 2 fl; Ales. Mi

sehe, Atan. Ianosiu, Geor. Barnasu, Danu Puti-ciu doc; Ionu Tuducescu doc; Iac. de Ratiu, Petru Biberea cap. cate 1 fl; Tanasie Semiann, A. Corba doc; Dorgos; Ionu Blagoiu doc. Lale-sint; Ioaniohie Nestoru doc. Bati cate 50 cr; — la o lalta 26 fl.

Din Becichereculu mare. Petru Ie nariu controloru la pretur'a oontributiona la 1 fl. —

Din Jebelu. Vich. Popu adv. 5 fl. Solomonu Loichitia preotu 3 fl; Iova Mersia preotu, Iov Balanu, Petru Novacu not; cate 2 fl; Isaaou Ist vanu, Geor. Oprea, Moise Chie, Grig. Rachiciu doc; Catar. Rachiciu si Ios. Negrea cate 1 fl; Petru Maeatiu, Petru Mustetiu, Marcu Loichitia stud; Elena Loichitia, Christ. Loichitia, Pav.

oichitia stud; Todosia Loichitia preotésa, cate 30 cr; Vas. Loichitia, Octavianu Loichitia, Hinca Loichitia, Danila Loichtia, PavaBobosiu

cate 20 cr; — la o lalta 24 fl. 50 cr.

Din Chelmacu. Part. Stefanescu preotu ïeor. Puticiu doc. Ilie Dugulesou, Iac. Deutsch onu Nicolescu, Vas. Inculescu. Vas.^Miatu, onu Blidariu padur; si Maria Puticiu doc. cate

fl; Ionu Ioveslu, Dim. Iosefescu, Ionu Iovitia cate 50 or; — la o lalta 11 fl. 80 cr;

DinJOhaba serbeasca. Atanasie Milosiu preotu, si Vas. Pacatianu doc. cate 50 cr; din Comuna de la 900 suflete cate unu crucieriu 9 fl; — la o lalta 10 fl.

Din Dragsina. Santa biserica 5 fl. Nie. Ionescu preotu, si Victoru Gruîciu preotu cate 3 fi; Sidonia Ivanesou preot; Sofia Gruiciu preot; Moise Babescu doc; Maria Babescu doo; cate 1 fl; Vas Jivu, Iancu Stoca, Vich. Macico-vescu cate 20 cr; Petru Ioanovioiu si Nie. A v -ramu cate 10 cr; — La o lalta 15 fi. 80 cr.

Din Sculea. Nio. Bolocanu, Vie. 2 fl. Ionu Peea 70 cr; Ilie Frantiu si Ilie Balcu ca­te 60 cr; Ionu Beca doc; Stef. Sperneacu, Tran-dafiru Gasparu, cate 50 cr; Eva Radovanu si Vas. Sperneacu cate 35 or; Ios. Lina, Ilie Co-troiu, Petru Ferindeu. Eva Belu, Paras. Dutin Petru Laiosiu, Ios. Adamu, Persida Adamu cate 30 cr; Ionu Ducatesiu, Elena Acea, Elena Frantiu, Ioanna Murja, Paras. Badinu, Opra Adamu Isaacu Egereu, Fldre Sperneacu, Petru Obagenu, Anna Sperneaou, Achimu Egerea, Traila Sperneacu, Anna Frantiu, Petru Mutiu-lescu, Nie. Stoia, Vas. Duga, Blecsa Belu, si Ilie Ianculescu cate 25 cr; Ios. Bircea 20 cr; Nie. Berlovanu, Ant. Novaselu, Maria Busiocu Alecsu Brizu, Vich Peia, Marta Laesiu cato 10 cr; — Apoi de la o nunta tierenêsca: Carolina Bolooanu nasia 2 fl; Solomia Bona, Mina Rancu oate 1 fl; Ionu Ianculescu mirele Mitru Balcu, miresa Solomia Balcu cate 20 cr; Nie. Frantiu, Nie. Bica, Nie Bolbnsiu, Nie. Ianculescu, Petru Gasparu, Solomia Gasparu, Nie. Adamu, Aleosa Belu jun. Petru Belu jun., Ilie Maciulescu lantasiu cate 10 cr; Trifu Sper­neacu 60 cr; Ilie Belu 50 er; Nie. Dragodanu

Vas. Dragodanu, Avrarnu Balcu, Ionu Ionu Bircea Traila Mareea, los. Stürza osdea cate 20 cr; — din Gataea: Ios. Sav. Bica, Dim. Dragosiu, Tod. Dumitru 10 cr; — la o lalta 22 fl. 30 cr. '

Din Ticvaniulu mare. De la Coma greco-catolica 10 fl; Dim Rusu par. 1 i L 5 0 | Alecsa Bordanu par., Petru Pascu par., i>oB nie Gaiţa doc., Simeone Frentiu jude, Luca 1 clea not. in Cacova, Iurjiu Belea, Iova Ghin Ionu Purecu, Iancu Avramu, Petru Rosiu Petru Braia neg., Adamu Popa, Achimu Br* Torna Neda, Sim. Stoina, cate 1 fl; Nie. Stoi^ neg. si Sofronie Popa cate 2 fl; Iancu Stane Petru Draganu, Geor. Stancu, Meroea Le Achimu Bradia, Iac. Iorgovanu, Pavelu Br cate 50 cr; Badiu Biro 40 cr; Geor. Lada1

Achimu Biro cate 30 cr.; Ianosiu Beneducu cr.; — la olalta 35 fl. 20 cr.

Din Maere. De la: Nie. Mîlea si Geol Zuzanu cate 20 cr.; Livin Pompeiu 25 cr.; -la olalta 65 or. .';

Din Firiteazu. De la: Petra Todoresci preotu 3 fl.; Geor. Misiciu 2 fl; Ilie Isaacovici] preotu, Leontie Moisinu, Luca Missi, Vas. Là zaru, Geor. Stoianu, Dim. Dimitrescu doc. cat 1 fl; Sim. Tdgeru bi Mita îjedinu oate 50 cr, — Ir olalta 12 fl.

cu totulu dara au incursu in luna deuj-. 1867: 248 fl. 44 cr.

Din acesta suma s'au facutu urmatdrel^ er ogari: Pentru strapunerea baniloru de la Chel­macu si de la Oravitia la Temisidra prin posta 40 cr.; si spre provederea Alumnistiloru pe ja-nuariu 1868: 88 fl. — ia olalta 88 fl. 40 cr

Recapitulare:

De la 19/31 octobre 1867 pana in 19/31 decembre 1867 au incursu (inpreuna cu capi' taluluouratudin anulu scolast icul866/7:14690, 19 cr.) 2856 fl. 8 3 cr' din care suma erogandu-se 264 fl. 40 cr. capitalu curatu este 2592 fl. 43 cr. dinsre oari 490 fl. 62 i / % cr. se afla in trei obli-! gatiuni donate, éra cei lalti bani, pana intru unu cruceriu, se afla depuşi spre fruptificare in cassa de pastrare a Temisiorii.

Timisidra, 1 januariu 1868. Meletiu D r e g h i c i u ,

près. prov. a comit, alumnealu.

Cursurile din 7 jan. 1868 a. sér'a.

(dupa aretare oficiale.)

Imprumutele de s ta tut Cele cu 6% * n val. austr.

n contributiunalí n nóue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 600 franci) Cele natiunali ou 5% (jan.)

metalice cu 5°/o » » maiu—nov. • • • . » 4 % % -

4 % n » 3 %

Efepte de lo te r i a : Sortite de stat din 1864

» » 1860 y 5 in cele intrege » „ » y , separata • n 40/0 din 1854 • n din 1839, 1/5

bancei de eredet societ. vapor, dunărene ou 4% imprum.princip. Eszterházy à40fl.

n n Salm à n cont. Palffy a n princ. Clary à n cont. St. Génois à .. „ prino.Windisohgrätz & 20 n cont. "Waldstein à n T> n Keglevloh à 10

Oblegatiuni deware lna tóre de pamentu »

Cele diu Ungaria n Banatul tem n Bucovina * • - • n Transilvania

bani

Acţiuni : A bancei natiunali

n de eredet » n scont n anglo-austrlace

A societatei vapor, dunar. n ti Lloydului . . . . . . . .

A drumului ferat de nord. » fi n stat » n n apus (Elisabeth) n n n sud n n n langa Tisza n » „Lemberg-Czeraowitz

B a n i : Galbenii imperatesoi Napoleond'ori , Friedriohsd'ori Suverenii engl. Imperialii rusesci Argintulu

63' 67. 89' 78 65' 66. 68-60' 45 33'

76 83 92 72

150 126 88

117 31-24 26. 26' 16. 20' 14'

marf.

64- — 67-60 88-25 78 60 65-40 66-80 6 8 . 2 » 51 — 45-50 34.26

77-10 84-10 93 — 73-26

150-60 127-25

89-- -, 119 — •

82—1

24-76 »7 — 87- . -17-60 21-26 15-

69-25 7 0 — 69 — 69*76 63 — 63-50 64 — 64-50

686 — 688 — 184-90 185-10 619 — 621 — 109 — 109-60 482 — 483 — 183 — 185 — 169-70 170--243-30 243-90 140 — 140-50 166-60 167 — 147 — 147 — 167-60 168- -

6-76 6-77 9-66 9-67

10 05 10-12 12-10 12-15 9-90 9-95

118-75 119-26

Editor: Vasi l ie Grigorovit ia. In tiprafi'a Mèchitaristiloru. Redactoru respundiatoriu : Giorgiu P o p a (Pop' ..ton.