1.

11'1""".

•\i

Nr.ll )1,.

2000

..... ,_. '" ..

REVISTA

1f3RA~jqR3lt~

\

Revista a Societatii de Studii lstorice Erasmus

Acest numar al revistei a fost realizatell sprijinulEditurii A.s Docendi

par ecpona : MirceasrANCIU(redactor~Eugen SfANCUGeorge TOCANIE

RevistA a SocielApi de Studii Istoriee Erasmus, Bd.Regina Elisabeta, nr. 4-12,Facultatea de Istorie, et.I, sala 103,Bu~ti.

,

Nt. 11 decembrie 2000

Sumar

Editorial '" .5

Studii: Cristian Matache, Aspecte ale eotidianului desprinse din relatanlecalatortlor strairu din Tara RomAneascA 8

Claudia Dobre, Turcii ~i asteptanle milenariste ale secolului XV!. 17

Florian Matei Popescu, Cauzele eelui de-a! doilea rlzboi macedonean 24

Mircea Stanciu, Mund. o:i rugldune tn reguli1e monahale aleSfAntuluiVasile eel Mare o:i ale SfAntului Benedict de Nurcia 33

Ciprian Nitulescu, Reorganizarea trupelor speciale aleSUA'tn anti '80 38

Alexandra Zbuchea, Consideratu privind Interferentele culturale !Ji!Ji istorice din Baleani 41

Gall Erwin, Stadiul sllplturilor $i publicaJiilor din bazinul transilvan tnsecolul X 46

Valentin SAndulescu, The Creation of the New Man 55

Anca Ruxandra Pandea, Neutralitatea romaneasca la tnceputul celor doulrazboeie mondiale 63

Silviu Anghel, Analzying Polybius' heroes 71

Sune: Cristian Luca, "Avisst" inedite despre campania antiotomanA din 1595 §i unizvor contempcren privind TArgoviftea 86

Note de lecturll: Victor Spinei, Migrapi din estul $i sud-estul Europei 94Ulysse de Marsillae, Bucurestiul tn secolul al XIX-lea 96Anne-Marie Thiesse, Crearea identitllilor nationale tn Europa.

Secolele XIX~XX 98

Interviu: Istoricul Mihai Sorin RlduIescu 100

Info: Adrian Robu, SSI Erasmus -prezentare- 106

Sergiu MustaJ:l, Ascciatia Naponall a Tinerilor lstorici din Moldova 108

Nicolae Videnie, Relattile ASFI-Erasmus~ANTIM 111

3

.M.ll decembri, 2000

Erasmus- elogiul fecundarii sauWhat to expect when you're expecting-editorial 1-

Stanciu MlRCEA

Erasmus a fost creet. Tnainte do toate, ca 0

comunltate de prleteni 1n Interiorul unet lumiaead.mice. Aid Ie peate petrece once, chiar tidiletantlsm. C6ti vreme inlli spiritul comunitarinitlal-dt va Ii fast 81- nu va aves de suferit, nimienu se paste lntArnpia. Nimie riu.

RAIM tntr-o fazl de sdavi modemi" se ruti un ceti.tean, tnfulecind

Tun parizer en pAine, mincat la rlndul slu de un vlrsat roeu, catre 0

bitrlnl nebuna, in mijloc de Bucuresti, la sfArfit de veac, vizavi deMe'Donalds. Femeia a bAnguit boIborosind mai multe, distinglndu­se nedar eeva despre 0 GriJdina Zoologicif. Mi-a fast teamll sA nu fie

vorba de JarA. Toste le-am auzit ast\zi, 18 decembne, anul de gratie 2000,asteptand autobuzul sesesuteunul, spre camtn, Sperllm eA cineva trebuie sAsoseesca. 51 fecundeze tara. Totusi bine ell n-a fost Vadim. Parut atunci aeesteditorial:

NenumArate lucruri pot fi interzise. Se poate ingrlldi libertatea. Se poatedenatura sensu! cuvintelor. Se paate falsifiea istoria,. suprima en u~urinJA viaja. UnIucru insA e greu de desfacut: irezistibila foqll de atraqie dintre cement. FiindeAoriclt ne-am cazni altfeLnimeni nu este dear un astrov de sine stlltlltor, depindemunii de aljii, §i 8§ putea continua daca nu mi-er repugna stAnga. Ax publica einevachiar ~i cea mai neinsetnnatll paginll deca ar ~ti cI la capltu1 ce1llIa.lt nu s-er aflanid macerun singur cititor,cinEva tnseta.t? Cu siguranJA, ei nu.

Din aceteesr strlfunduri ale fiin~i s-a nlscut, firll tndo.iall, IIi nevoia decomunitate ~tiinJifici, undeva la tntrepltrunderea dintre evul mediu ~i epoca ceanoua a renasteni, nu lltiu, nu sunt specialist.

Din tot eceeest dorinta de eomunitate, din poftll de originalitate ~i

profesionalism, in toamna tArzie a anului 1991, intre ziduri1e cenueti ale FaeultllJiide Istorie a BUCUTE!IItilor, s-a nAscut acest prune pe nume1e sAu de botez, Erasmus.Memoria colectiva, ea ~i cea personala, nu numai el eete selectivi prin excelenta,dar este de-a dreptullacunarll, fiindei putini mai ~tiu astlzi ee strueturi visceraleau dat ehemare acestui nume, pe lAngi ccincidenta ea un anume olandez, ee-lpurta, de a fi scrts, IIi asta nu tntimp14tor, Elogiul Acela.

5

Docomentut ins! nu fnta.lI. CAd, datoritl lui, putem .,ti azi, cu siguranJ;l, cinei-au fast plrinJii fondetori, acei pionieri care au crest in ceee ce suntem noi estazi,Societatea de Studii lstorice Erasmus, cld acesta este numele intreg al pu.pilului.Numele lor meritl amintit: MldAlina SlIninoiu, Ovidiu Cristea, Cristina Ion,Adrian Ciorolanu, Simian CAlpa, Alin Ciupali. Acestea au fost inceputurile. Multelucruri am auzit ca au fost nebune le inceputul decentului. Soptesc gurile rele clnici astlzi lucrurile nu s-au schimbat, indeosebi.

Nu a trecut JDultil vreme .,i i s-a nJ.scut lui Erasmus .,i un frlpor, ca 0 interfaJ;l.tntAi Buleti!', apoi Revista. Aceeest pettma a elogiului a pus stlpAnire·pe al doileauucut, fiindcl tot Erasmus u chema fi tot spre comunicare fusese adus pe lume,cum spunea insI$i unul din pArinJi: "in order to encourage communicaton amongstudents and to create a professional organization where original papers can beread and discuss."( Cristina Ion, Revista Erasmus, An.I, no.2, peg. 5.)

Limba anglo-saxonl este semnul ell plrinJii lui Erasmus l-au afiliat la ISHA, 0

casa mai mare unde din aceIea.,i repcm de singurAtate s-au adonat mai mulJi ca 51fie prteteni 'Ii 51 discute original. Astfel a pleeat 1a conterinte la Tours, Gdansk,Utrecht, Viena, Heidelberg, Praga, Zagreb, Turko, dar de aid povestea ia a tumuradifertta, cllci aceste pelerinaje In Apus tncep 51-I schimbe pe micutul Erasmus. Insufletul lui tncepe sA se dea 0 lupti, ca in adolescenta. Devenise co timpuI camursuz, Au fost unii care au zis cI s-a inchis in eI tnsu1li., ce 0 atractie catre esotensm,altif ell sensul elitist inipal i-a fast relativ alterat, iar alJii, mai malipo!}i, I-aucomparat co 0 agentie de turlsm. Pericolul era eminent. s-a trezit cam sigur 'Ii camhAtran,

Anul acesta s-a hotllrAt 51 se schimbe iar~i.~ cl primii in Iumee asta femeile.,i artistii se schimba, cl doar in astfel de fenomene era specialist Chiar daclliumeacrede ell istoricii $i militarii se schimbll greu, Erasmus paate contrazice orice. Acumnu mai are altl .,ansl, decAt deschtderea, fiindcl iatl, nu exist:! nid un mosteratortAnllr care sA~I continue, iar cine n~are mo~tenitori 54 ~i~i cumpere, chiar el a spus astain timpul unei conferinte de 1a Bucuresti, intr-o varll.

Ca .,i tara, Erasmus este In qteptarea cuiva, de fapt a mai multora. SA vinllfecundatorii, did nimeni nu ~tie ~t to expect when you're exPecting. $i ce e maiminunat decat imprevizibilul acesta enorm, care e nalIterea?

tnsii continuatorii nu apar din senin, ei trebuie treaJi. Cu pasiune, co rabdare.,i din prietenie, ca tntr-o Academie. Altfel nu existil nimic. Nici mlcar istorie.

«tar Lysis ~i Menexene vor afla ceee ce Socrate ,tie deja : cAte comunitate 'Ii cAte singurlltate in orice pnetenie.»

stanciumircea@hotmail·com

6

Studii

£R;ll§J1)U§ .Mn dec:embrie 2000

Aspecte ale cotidianuluidesprinse din relatarile calatorilorstraini din Tara Romaneasca(secolele XV-XVI)

Cristian MATACHE

Relatlrll. tllitorUor atrilnl deepre tArile romAne..-prezlntl un segment Impon.nt al lzvCMIrelor Istorleecare poate fI Inti w.lortftcM. Studlul de ~ .. vafoCIIllza pe cuul Tlrll Rom'nefti ,I va tncerea dprezJnte 0 ..rie de upecte al. v"'l cotidlene de aecolXV·XVI ale locultorllor acntel "'rI. 0 Imagine a noastrlvlzutl prln ochlul Celullalt, al v1zitatorulul.

A. NTR-UN erticol eparut in revista "Magazin istoric" in anul 1997, Maria

IMagdalena Szekelyl atrllgea atentia cll istoriografia romaneasca eratributarll unei ideologii politice ,i gIsea ell izvoarele istorice nu permit 0

abordare a cotidianului * cum s-a procedat in Occident unde, fie au fosttratate PlrP distincte ale vietti private. fie au fost realizate lucrllri

generate, cum ar fi acee Istorie a viepi privati! coordonata de Philippe Aries §iGeorges Dubyt. Astfel, autoarea artieolului propune pentru a umple golulistonograftc, un plan de atac, identi£ic4nd la modul general izvoarele istorice ~i

propune 0 schi~ pentru 0 viitoare abordare a subiectului. Nici in Occidentistoriografia nu s-a bucurat cu informaJii de-a gate, ci acestea trebuie sl1 fie gasiteprintre randuri, dincolo de litera documentului sau de piatra scoasa dintr-uncomplex arheologic3. Pentru cotidianul nostru medieval, 0 sursll foarte important!o reprezinta mllrturiile eAlltorilor strlini perindeti mal mult sau mai putm prinTlrile Romine, care !Iiin funcJ:i.e de origine, mentalitate sau tnterese, ne prezentauimagini diverse, unele probate de alte surse, altele nu, imagini care puteau fi chiarcontradictorii !Ii atunci eAnd exista apropierea de timp sau spatiu descris. Suntunele aspecte mai bine reliefate, alte1e deloc, acestea ocupAnd numai 0 parte dinstructure cotidianului, iar pentru studiul altor pllrJ:i. ale sale suntem obligati 51recurgem la alte izvoare ti acelea In marea lor parte zgArcite. Exist! 0 parere

8

.NUl deCembrie 2000 ~

uneruma a autorilor striini ce s-au referit Ia cadrul natural al TIrii RomAnejti, ca dealtfel ~i al Moldovei, ce au remarcat bogiJia de care dispun cele doui J'lri, aiciexistAnd plmAnt tntins !Ii roditor, animale tn numAr foarte mare, mine de aw,argint, pucioesa, sare !Ii ceara. lns4 ne sunt descrise ti pldurile inconjurate demlastini, mlestini observate linga TArgovifte'tn prima jumltate a secoluIui XV saula Bucuresti in secolul XVI. T&rgov~tea era arltatl la sfiqit de secol XVI lAngA undeal cu vii apoi 0 cAmpie ~i Ia 0 anumita distanJ:i 0 pidwe de stejarS, iar de-alungul raului Ielomija se ana 0 livadi sau 0 fAneaJ:i6. Bucurestiul, pe langAmlasnna mai sus menponata, aducitoare de boli, se vedea confrontat ~i cuinundaJii provocate de rAul ce curge pe aid (DAmbovip.)". Ast:fel, drumurile tlriinu puteau decat sA fie proaste, drumuri de care s-au pIAns unii dintre clUAtori. LasfAl1ituI secofuhu XIV Peter von Rez refugiat dupa Jupta de Ia Nicopole din 13%,povestea cum a trebuit sA treacA prin diferite primejdii in Tara Romineasclt In raulOit s-au inecat ciJiva semeni de-at sM deoarece Iocalnicii dlrAmau punJile, iarpotecile erau foarte rele IIi treceau prin munti tnalp IIi prin codrii maris, In caz deplot abundente aceste drumuri se tnfundau, carele intrAnd in apl pinl deasuprabutuculuit.

Dintre erase, Targoviste !Ii Bucwe§:ti sunt mai bine prezentatew, De altfelintr-o deecnereu a Transilvaruel, Moldovei fi Tlrii RotnAnetti, Anton Verancsisspunea cl TArgovifte este singurul orAf mai tnsemnat din Tara Rcmaneasca, aidmai existAnd tnci doui cetip. mai pujin importante12• Acesta Be afli .zat rn ses,nu prea mare, este inconjwat de ziduri din pari de lemn (secolul XV)13. Acesteziduri nu vor mai fi mentionate, Verancsis exp1ici cum ci romAnii nu au voie si-,iimprejmuiascli cresele cu ziduri datorita turcilorte. In juru1 orasului sunt bAIJi ~i

mlastim, dar ~i un zlgaz foarte mare intirit cu trunchiuri foarte dese1S care asiguraoresul de eventualele inundaJii. Parte din bAlfile IIi modrlele din jurul oresului erauprovocate de revarsartle bazinului de acumuIare. Un brat al rAului se apropia celmai mult de eras §i putea fi tntrebutntet pentru iazuri !Ii mente. TArgov~te esteprezentat ca fiind mult mai frumos decat Bucureetiul, mai ales ,i dupA ce PetruCerceI a pus sA se amenajeze gridim sau dupA ce a mArit palatuL fiind ca 0 ptldade urmat pentru boierii s.li17• Despre Bucuresti se spunea cA este 0 asezare bineinzestratA, tnsI cu nimic vrednic de luat tn seam118. Era de asemeni tnconjurat deziduri din trunchiuri de copac care pare sA fi avut 0 existentl mai tndelungata,Pierre Lescalopier Ie vede in 157519, ca mai apoi Franco Sivori sa spunl cA oreselesunt flrA ziduri20, Orasul este podit cu trunchiuri de copaci, dar ni.ci 0 cesa nuexcela pnn frumuse~.

Au existat pareri cum cA nu existau orate marl, ci numai sate22, sau cATargoviste, considerat ores, at fi mai degrabi sa123. Michael Bocignoli intite§teaceesta idee de aspect rural al tIJii, spunAnd cA se locuiE!fie to sate ~i nu in orase,dlnd chiar un ntunlir al acestora, 15000, dintre care cele mai mid au cAte 50 decase2". De aid ar rezulta un numir tnsemnat de oameni ce ar locui in aceastA. tarA,dar alP. dl1.ltori atrag atenJia cA, faJ:i de mlrimea ei.. Tara RomAneasci este pujinpopulati.25, cauza identificatl fiind aceea cA locuitorli erau sUPUfi dlrilor de cAtredomnie pentru plata sultanului, jar desele schimbiri de domni favorizau c~terea

acestor diri. Pentru a scApa de ele se alegea soluJia emigririi2l6 • RomAnii suntprezentap ca fiind birbap zdraveni, cu pirul ,i batbalisate sAcreascliZl • Femeile aupielea albl, frumoasA, sunt fermecltoare la vorbl28, poartil c08ite bogate inco1.lcite

9

»11 decembrle 2000

in jurul capului, asa cum obisnuiau vechile romene". Marea majoritate alocuitorilor iropilrt:l,qte credinte ortodoxa, lucru de altfel recunoscut. PierreLescalopier adaugA cll romAni.i n urasc foarte tare pe papa ~i biserica rcmana ~i nuaccepta erezille3O, insl n cinstesc pe voievod ca pe Dumnezeu ~i in toate actiunile IIirugll.ciuni1e lor n pun totdeauna In frunte31• Sunt foerte atenp la lucruri mlrunte,cred tn vise IIi prevestiri ~i nu se ingrijesc prea mult de co~tiinta lor deoarecetraiesc mai curand dupa legee firii dedt dupa re1igie. Ei nu socot drept pacat multelucruri grave, sau se prefac cl nu le Iltiu. Cauza ar fi din faptul cl nu Iltiu carte saucl nu au pe cineva care sl-i tnvete, preotii t,i plstreazl ritul mai mult prin tradittedecal prin ~tiinta clrJii. Aceesta imp1icare mai pupn religioasl nu se repet<!i atuneicand este yorba de tmerea posturtlor, fie mid, fie man, astfel cll. mai bine mor defoame decat 51 cake 0 zi de post32. Comunitatea catclica este mult mal redusae. LaTargoviste cei ce imp~ eceesta confesiune se tndeletrucesc cu munca lacaners sau lucreazl la cuptoere sau sau sunt sllp!tori, in tot cazul ecestia suntsaract. Nu dispun de un preot cetoltc, ci de unulluteran IIi asttel sunt predispusimultor rllAciri ale eredinJeiM , de altfel esa se IIi explica ajungerea in peragina la unmoment dat a bisericii Sf. Francisce. Despre prezenta luteranilor in TaraRomAneascl ne povesteete cI1ugAruI franciscan Jeronim. Arsengo cere citeazl pecatolicii din Bulgaria (Silistra) aflap in drum SpIe Transilvania ce au intAlnit multiluterani de nettane gennanl dincolo de Dunlre care tntotdeauna tncerceu sAdiscute asupra credintei popularizAnd eonfesiunea prin oferirea in dar de clJ1i cureferire la ritul lore.

S-a menponat m.ai sus de starea catolicilor ca fiind una sllrae!. In fondmarea majoritate a locuitorilor era asemenea. Din mArturii1e de la sfAr~itul

secolului XVI reies doul categorii sociale - pe de 0 parte domnii foarte bogati ~i

boierii marl proprietari peste sate IIi 1bani dependenti, iar pe de alta parte cei cemuncesc din greu pentru a~i Jine zilele IIi pentru a-fi pllti danle cltre domme,merea lor majoritate fiind ~anii37. AceastA stare de wide se poate vedea IIi maibine in episodul Calugareni, 1595, atunci eAnd neavand nimic de pierdut, multidintre locuitori nu s-au catadicsit sA. tugl din calea turcilorJ8. Aceste I1psuri au flcut, poete, ca romanii sll fie considereti ce fiind un neam primitiv, crunt, aplecat spreghicit ~i spre prevestiri, ahtiat intotdeauna dupi jaf IIi pradaw Dupll lupta de laNicopole din 1396, eel ce se retrageau spre Ungaria prin Tara Romaneesca au fostdeposedep de tot ce aveaue, Doul secole mai tArziu, tot ca urmare a unei campaniientiotomane", 0 trupi de gentilomi italieni avea sA se inti1neasci cu jaful ~i prade,uneori chiar cu pierderea viepi unora dintre membfii42. Dacl despre poporul derand aveau aceste imagini negative, nu ecelest lucru 11 putem spune ~i despredomru, ceracterizati ca plini de ospitalitate 'Ii mlrinimOlli tn darea de cadouri citrestrAini ~i nu numai. Astfel oastea lui Aloisio Gritti a fost tnbbnpinatA la TargovVjtecu 0 preafrumoasl ceatl. de tnsoFe trilnisll de domnul Vlad lnecatul. Oaspeteleprime§te de la domn mul~ cal de munte 'Ii multe provWic . Grecu1ui lacobPaleologul" i se trimiteau zilnic alimente de tot telu1, Yin. lumAnlri $i hranA pentrucai, din porunca lui Alexandru n Mircea45• tnaceiqi mod procedeazl ,i eu PierreLescalopier, glzduit fi osplltat filli nici un tel de eheltuiall. din partea oaspetelui46•

lnso~torii lui Petru Cercel, veniti cu el pentru a-fi lua tronuL primeau din belfugtoate cele necesare traiului", iar Mihal Viteazul fIli chema 1a ospilJ solii tIltari ~i

comisarii imperiaH veniJi in 1598 la TArgovifte". Aceastl atenJie special! a

10

MU decembrie 2UOO 'El\}\.§JJ)ll§

domnilor nu se rezuma numai la strAw, Astfel ved.em ei de slrbAtori, mai ales deCriciun ~i P8§ti oamenii ~ fae daruri unul altuia. Cei mai de seaml ai J:Arii yin lacurte aducAnd daruri principelui,. iar domnul Ia rAndul sau ofera tuturor curtenilor,dregatorilor, slujbesilor ~i osterulor vestmmte alese, mergAnd p4na. fntr-ecclo incltdaruieste mAncare ~i heine chiar $i cersetorilore. In ziua de 1 decembrie (curtea sejinea dupa stilul vechi), Petru Cercel oferea in dar celor 12 dregAtori aflaJi la masicu el haine scumpe fiecAruia dupa rangSO. Sunt heine de lux purtate de boierii JArii,din stofe de lana; mAtlsuri ~i brocarturi, Clphl$ite sau nu cu blana de samur,matertale din import aduse de negustori strliniS1• Pe cap aveau acele sepci francesticum de altfel purtau ~i polonii ~i ungurii52. in schimb d.espre oamenii de rand sespune d. se imbracA tott la fel53 , Au haine lungi, dimii de culoare alba, captusite cupiei ~i flrA guler, iar pe cap pilllrii midSt. Despre costumul de luptl afllm dindescrierea lui Anton Verancsis cl era compus dintr-o dimie bruna, grosoJanl ~i

paroeea. Pe cap 0 ci.ciull ascup.tI Oi de ecelest fel, in formA. de piramidA ~i inpicioare optncjss. Femeile sunt vizute ce purtlnd haine dupA moda turceasca:rochft lungi ~i nAframe albe din bumbac pe cap asemenea unor turbaneS6. AntonVerancsis spune chter cA top. muntenii au adoptat imbrAcamintea turceaecaw.Aceasti imagine de port oriental nu trebuie sa 0 lUIm ca atare in totalitate. Lacostumul feminin pe IAngA mantiile I}i rochiile - fotele - de origine orientalA,vedem in imaginile pictate ~i clmqa popularl _ na58•

Din m6rturiile c4lltorilor striini putem desprind informaJii §i asupramodului de locutt, mai bine zis al aspectului Jocumtelcr. abtt pentru cele dinmediul urban, clt !Ii pentru cele din mediul rural Sunt descrieri nu preaentuziasmante la adresa caselor, fiind aid vorba $i de 0 imagine cornparatrva cualte spatii cu care autorii descrierior au Iuat contact !Ii care se prezentau la unstandard superior. Astfel, 0 asemlnare a ceselor din Tara RomAneasdl. este fArotAcu cocirule din Ardeal, deet in ele locuiesc mulJi negustori bogaJi59. Materialul deconstructie este lemnul, piatra fiind folosita arerecrte, fapt de altfel demonstrat decercetartle arheologice. Bordeiele majoritare in area perioadl sunt descrise ca fiindcolibe neintirite, putin ridicate de la plmint, fAcute din lemn,. lipite cu lut §iacoperite cu paie sau stuf61, materiale ce se gilseau din belsug. In schimb, piatra §iardezia lipseau62, Cu toate ecestee, Franco Sivori spune cA aceste case din Jemn ~i

Iut, deet sunt mid, sunt bune de locuit63. 0 schimbare s-a observer atunci candboierii l-au urmat pe Petru Cercel, ridicind fiecare cAte0 clldire. Domnul amintit arecurs la mArirea palatului slu de la TArgovifte, edaugandu-t cAteva cemere, apoi aeonstruit 0 tintinA alimentabl cu apl de la un izvor aflat la 4 mile distanJA, iarlAng! palat a amenajat grAdini64, dJnd oarecum 0 tentl de "comfort", nottune ce nuexista in epoca. In privtnta interiorului locutntelor nu ni se spune mai nimie. 0informaJie fcarte vagi aflAm de la Diego Galan, participant in armata otomanll. lacampania otomani din 1595 din Tara RomAneascA, care povesteste despre jafulturcllor care luau tot ce era mai O$or de cleat $i anmcau ceea ce nu mai vroiau sApastreze, astfel se vAd pretutindeni mobile abandonate ca fiind vechituri65, probabilprovenite de la incintele boiele$ti care dispuneau de un mobilier mai bogat. FrancoSivori spune despre boieri cA dorm asemeni turcilor, adicA pe jumAtate imbrAcaJi,culcap pe covoare 8§temute pe joS66. lluminatul se fArea evident cu lumAnlri decearl!. pose pe perete61. Ceara era obJinuti din fagurii de albine ~i interesant, dintr-

11

El\AiJt)U§ .Ml1decembrie ZOOO

un Izvor aflat probebil langa Targsor, din care curgea un tel de bitum (catran) dincare se fac lumAnJri!li care ard ea ceara68,

Condijiile in care lfi desfasureu oamenii traiul ~i punea amprenta !Iiasupra indeletnicirilor acestora. S--a observat cl tara era mai mult rurala, cu foartemulte sate, iar orasele pareau a fi sate ceva mai marl. Astfel, in acest cedru ruralmejorttar, pnncipala ocupatie nu putea sl 0 constituie decat agricultura, faptremarcat !ji de cl1ltori. Este lAudatA rodnicia Jlrii in cAmpti foarte tntinse,producatoere de grane, vii ~i livezi peste care pasreau nenwnArate animate. Vedemastfel dubla implrpre a economiei egrare: practicarea agriculturii ,i crestereaanimalelor. AceastA fertilitate !nsl este prost chivemisitl, cauzele ne sunt explicatefie prin delaserea iii lenea Jlranilor69, fie din cauza deselor schimbAri de damn carefavorizau emigrarea sau furtuFo. Tehnica agricolA este una stmpla , necerand multmestesug la semAnatul grAnelor ,i flirl a !ngr. mult p4mlntul71• TAranii ~i arlpamantul 0 data pe an in care timp ~i seamInA, dar nu folosesc tehnica plivitulu112•

Pentru arat se foloseau bivoli care se gaseeu nenUIl'llraJi73. Pe lingA grAne semenponeaza bogilJia de liven (practic toate fructele afarA de smochine".), de viicare produc un yin foarte bun, alb ,i negru, tnsI pe care romAnii nu ,tiu sa-l aibe degrijA, dupA un an vinul se transformA In 0let?S.

Cadrul natural al T!rii Rom~ti oferea posibilitatea practiclriipeseuitului ,i vinltorii, dar ~i a apiculturii (sunt dese referiri1e la ceera obttnutadin faguri). Franco Sivort mentioneaza cA muite pescant sunt arendate pentru acontribui la veniturile domnului IIi di. acestea primesc pe}tele din Dunare. Imediatce dA dezghetul de primavera, Dunaree ~i umflli. apele care se revarsa peste 0 mareintindere de plmAnt, alimentAnd bllJile din jur cu 0 mul~e de pesti, cei mai multi~i apreciaJi fiind moroni! IIi crapii7S• Cand ruvelul DunArii seade se produce 0

miscare contrara, din hAlJi spre Dunare ~ pentru a opri peseele, riveranii bli..1Jilor auimaginat de-a curmezisul garlelor garduri puternice". De asemenea sunt foartelaudatt pli.strll.vii din DAmboviJa78. In ceea ce prtveste vAnitoarea ni se descrie cfauna bogatl?9, astfel !neAtse pot face vAnltori minunate, chiar IIi ca distracJie8".

Despre ocupaJiile casnice nu ne-au fest llsate mlrturii evtdente, dar retesedin descrierea lui Walerand de Wavrin, eava1erul burgund participant in 1445 Ia cexpeditie antiotomena de pe Dunlre, cl Jesutul era practicat de femei, lucru binedemonstrat de alte eurse. Astfe}, cavaleral pone in gura lui Vlad Dracul expreste"deca tmi pot redobAndi tntreaga eetate (Giorgiu n.a.), pe care tatll meu (Mnceeeel BAtrin n.a.) a pus sA. 0 ridtce, atunei chiar ~ femeile din Tara RomineascA., crfurcile lor de tors, vor fi in stare sA recucereasca Grecia"81.

to schimb, acetti calatori sunt mai damid tn a ne relata despre muncile 11earierele de sare ("sunt munp de sare", pe care loca1nicii. 0 tate • cum se tailpietrele82) sau de piatrA (pe care 0 taie cu dalta83). De teama tureiJor, mai timid 51

ocupli ~i de extragerea aurului din pAmint sau dintr-un riu de munte (Lotru)lucru ce cere un anumit m~teljugN. Din mai sus menJionata minA de bitum Sl

fliceau lumAnari, care la rAndullor eereau 0 anumitl specializare.Nu mai glisim referiri la alte meserii, dar indirect putem sAmenponilm cell

caracteristice construeJiilor de elAdiri. $tim eli Petru Cercel ilji mA.rise palatul ~

flicuse difetite tmbuniltilpri edilitare. Franco Sivori ne spune eA din chihlimbar 8'

fll.ceau m&nere de cup.t IIi mltinii, el tnsu~ vll.zuse mltlnii minunat luerate d

12

.NU1 decembrie 2000 .~

grosime putin mai micA decat a unei nud;;i care stralucesc ca nifte pietre scumpees.Aceste podoabe ~i cutite sunt opera unor ocupaJii specifice.

Bine descris este negotul, La Braila, ora;; il$eZllt pe DunAre, veneaunegustort cu luntrele sau corabitle cu m4rfuri din "tare pigAnilor" sau dinMoldovaw. Campulungul, fiind mai aproape de granipt era un punct de trecere ;;ide desfacere a marfurilor aduse sau duse in Ardea181, mai ales din Targoviste. Nueste edevarata opinia unor ciUltori cA muntenii nu se ocupau cu negoful88. S-ademonstrat ci ecestia participau nu numai la comertul intern, ct ;;i la eel extemw,Se comecia1izau grane,vinuri, piei de bou, aha,ceara, miere, plcscide rldAcinA detei pretuiti pentru frumusetea vtnelor, pastrami de viti, legume, unt90. Multedintre acestee se comercializau in privllii, cum sunt cele din Bucuresti, indestulatecu tot felul de mArfuri91, sau de la Targoviste, acolo unde s-a transferat 0 multtmede mesresugert ;;i negustori in timpul lui Petru Cerce1 ;;i care lfi desfasurau inmarea lor majoritate activitatea in astfel de incinte.

Un alt aspect deserts a fost eel al elimentejiei. Resursele pentru hrana suntbine identificate prin prezenterea bogatiilor de grane, animate, vii, Iivezi, sare,peste, miere. Se spunea despre munteni ell ob.L,nuiau sA facl mese marl cu multamancare ;;i biuturi92• Inamte de prinz;;i dnll se cocea 0 turti care era foarte tares'.De la animate se foloseau mai mult laptele l;i br4nza, iar de la plsAri ouale ;;icamea. Sunt menticnate grl&imileM Oi untu195• Pettii, dad. nu erau consumapproaspeti, se taieu, se sareu sau se afumau96• Consumul de fructe este foarteinsemnat: cirese, ptersici'", peperuw ;;i multe allele, iar pe cAmpcresteau buren marlcit grosimea miinii ;;i foarte gusto;;i99• Grinele erau plstrate in gropi sapate inpamant in forma de cisterna ;;i acoperite cu pietre marjtoo. Arheologic au fostdescoperite foarte multe astfel de gropi care inijial aveau rclul de depozitare aalimentelor, apoi au fost transformate in gropi menajere. La mesele domnestimancarunle erau alese ;;i bine gltitet Ol• CAnd se afla la mad, domnul statea la 0

masa mai inI1j:atll fapt de ceilalp. Oespetii erau bine tratap. Alexandru II Mircea atrimis special un bucitar pentru musafirii sAi102, iar Petru Cercel ~i servise oaspeJiiitalieni cu peste de Dunilrel03. In cazurile extreme de foamete sau de invazii stratneerau generate manifestlri disperate din pertee oameni1or care ajungeau sA seomoare intre ei pentru 0 bucata de pame, in timp ce vitele mureau sau ramaneauschiloadews. In cazul prezentei sau invaziei armatelor turcesti, fie din cauza fugiide pe camp a lAranilor, fie a jafului hrana nu se mai glsea de Icc. Se ajungea ladtsproporpi flagrante de pretun - astfel ci painee devenea foarte scumpa (nu maiera nimeni sA cultive pamantul), in timp ce vitele mari erau foarte ieftine, iar celemid (berbeci, capre, oil nu aveau nici un pre~l115.

in prfvinta bauturii, bogAJia de vii nu putea decat sA duca Ia un consum deyin foarte mare, fapt de altfel bine reliefat. Romlnii erau aplecap spre betie bandpeste mi\surI1106• Mesele aunt completate din abundenja en bautura, vtn si bere, iarde Craciun si de Pa;;ti rominii adeseori se tmbatl, nesocotind acest fapt un plcat10'7.

Pierre Lescalopier face 0 descriere a "ritualului" consumului de alcool. Primulpahar era inchinat in sAnl.tatea lui Dumnezeu, a1 doilea in slnltatea domnului, altreilea pentru sultan, at patrulea tn sinltatea tuturor bunilor c~tini "tntre care nune cuprtnd pe noi", al cinci1ea pentru pace, ~i abia al eeselea pentru cei de fali·Acest lucru Be facee cu marl ceremonii ~i cu urlri de mAntuire, sAnitate, drum bun~i de intoarcere buni "i de indeplinirea dorinJelor. Se sculau in picioare, pnind sus

13

~u.s 16tt decembrie 2000

paharul, beau stand drepti ~i era 0 mare pretufre deca Ie era urmet exemplul. Sebee in foinri cu gatul lung, destul de enevoios pentru cei ce nu sunt obisnuiti. Candsesta la mas! cu domnul, eel ce vrea sl bee se duce mai inW sA ingenunche tn faplui108• Un ritual aproximativ asemllnltor ne este prezentat de Francesco Vincenti leo masa datA de Petru Cercel in ziua de Sf. Nicolae (6 decembrie), la care participau40 de persoane. $-au tnchinat paharele cu diferite urlrl In silnltatea domnului, apoa sultanului, a regehri Prentei (Henrie Ill de Valois) $i ultimul in sAnltateaambasadorului italian Germignyl09. Evident ultimele doul fnchin4ri erau facutedin anumite interese pentru persoanele in ceuae, dar se observl cA Iii 1a descriereelui Lesceloprer 0 aceiqi modalitate de exprimare, prin care musafirii aveau merepretntre.

Daca in pnvinta bluturilor akoolice este apreciatl celttetea, nu ecelaslucru se poate spune Iiide apl. Era foarte proastlllOpunAnd in pericol slnll.tateal11

o oarecare tmbunatatire a tncercat Petru Cercel prin construepa fAntAnii alimentatide la un izvor departat.

5-a vorbit pinl acum de categoria activl, productive a populatte(laboratores). Ins! soctetatea medievall cunostee 'Ii pe cee a caluganlor (oratores)Pe llngl clluglrii ortodoqi majoritari soot menp.onap. 'Ii cei franciscani de Lbiserica Sf. Franctse din TArgoWjte. ACejtia din unnI trliau din pomanA 'Ii dirajutorol doamnei Ecaterina Balvaresso, SOJia domnului AIexandru 11 Mircea1l2• p.ceilaln, majoritari, ti vedem Iocuind tn foarte multe mlnlstirt. trliesc din veniturihde pe m0'lll sau mori, hrcrate cu ajutorul vecinilor 'Ii p.ganilor113. Cei de J,

nulnlstirea Dealu. depAnau cl1lltorilor istoria qezlrii de la Traian, epoi coloruromana, 'li 8f8. mai departem .

Prezentarea cotidianului medieval din Tara RomAneascl desprins diimaginile descrise de cllAtorii strllini nu poete acopert vasta sa problema. E foartindicat ce, pentru a realiza 0 construcpe pe aceasti lemA, aceste descrieri 56 filuate in seama, met ales in problemele de relap.t umane ma! greu de desprins dialte tzvoere, cum de altfel aceste alte izvoare pot oferi rlspunsuri pe care nu Iputem gAsi in descriertle cllltorilor.

NOTE

1. Maria Magdalena Szekely, Pemru 0

istorie a viepi zilnice, tn "Magazinistoric", an XXXI, nr.5 (362), mai 1997,pp.57-59, cu 0 introducere de $tefan S.Gorovei.

2. Histoire de law privh, 5 vol., Edition duSeuu, Paris, 1985-1987. In limba romAnla ap4rut la Edituta Meridiane, tn 10 vel.

3. Maria Magdalena Szekely, art. cit., p.58.4. Cl1Rtori strlini despre Tlrik Ro1nlfM,

YoU, Ed. f;tiinpfic4, BUCUl'efti, Ingrljitde Maria Holben, 1968, p.176.(volumele n~IV, Ed. $tiintificl,Bucurqti, 19'70-19'72, au fast tngrijite de

Maria Holban, M.M AlexandrescDersca, Paul Cemovodeanu.

5. idem,vel. m. p.622.6. idem, vel. m,p.631.7. idem, voL m,p.301.8. idtm, vol. 1,. p.35.9. idem, vel. IT p.429:,i ID,p.548.10. In tevcere primul ora, amintit ee

CAmpulunguI (1300), _poi A<g..ul caIti are Inceputul tn aceeqi prioacurmea.zA. Brtila ,i Slatina (1368), Rude Vede ,i Pite:,tii (1385), RlmnicVAIcea (sub Dan I), Tlrg~te, OcraMati (1402-1418),T"81'" (1413), Tg. ]

14

(1429), BuzAu, Gherghi~ ifi OrquI deFlori (1431), Bucurqti (1459), ins!atestarea documentadi nu reprezintaun indidu, precum ifi numlrul mare deerase ifi tArguri din documente nutrebuie sA ne ~le asupra ponderiIoreconoeuce ifi sccteje, marea lormajoritate avAnd a populape redus4(Vlad Georgescu, lstoria romdnilor. De laongim pRn4 in zilele nOQSm, Ed.Humanitas, Bucul'eifti, 1992, p.43). Inprivin~ genezei oresetor med1evaledinTara RomaneascA veai $to Olteenu,Cerretari cu privire la geneZIl or/lfelorwdievllU! din Tllrll RPnuineasciI, in"Studii", XIV, nr.6, 1963, pp.l255-1282.

11. Textul in limbe latina a originaluIui inMonumenta Hungariae Histonca.Scnptores, vol. II, pp.119-1S1;traducerea in vol. I, pp.397-408.

12. idem,vol. II, pA04.13. idem, vol, I, p.32214. idem, vol. I, p.404.15. idem, vol. III, p.586.16. Radu GiogIovan,. ItlZuri Ii mori la

Tiirgovi~te, in "Arhiva VaIachica",vol.I1I, 1976, pp.lQ3..119.

17. idem, vol. IlL pp.11-13.18. idem, vol. III, p.8.19. idem, vel. II, p.426.20. idem,vel. III, p.lS.21. idem, vol. II, pp.426-427.22. idem, vel. I, p.39.23. idem, vol, III, p.SSO.24. idem, vel. I, p.176. Cifra de 15000 esee

fantezist!. loan Donat a identificatpentru perioede 1351/2.1620 - 3220 desate ~i tArguri (A,ezifri1e omettqti dinTara Romtineascif in secoIele XIV· XVI, in"Studii", IX, nr.6, 1956, p.SO). ~i ineceste erase inca mai existauindeletniciri agrare. totllfi erau diferitede sate - chair dad!: met putin in. TaraRomAneascA IIi Moldova - se locuie inbordeie, dar tipul de locuin~eete eeldesuprafall·

25. idem, vol. I, p.l12, vol. III, p.13, vol. Ill,p.580 ifi vel. III, p.639.

26. idem, vol. III, p.l3 'Ii vol. ill, p.639.27. idem, vol. I, p.30, vol. 10, p.17 ,i vol. ill,

p.673.28. idem, vel. 10, p.l7.29. idem, vol. Ill, p.673.30. idem, vol.lL p.510 Ii vol. III, p.673.31. idem, vol. II, p.42932. idem, vol. Ill, p.lS.33. idem, vol. III, p.509. La TArgovifte sunt

menttcnate 1000 case de crtcdccet, 22

case de catolid sqi ti 130 case decatohci de rit roman $i 2 biserid ceeohce(Sf. Francisc ifiSf. Maria).

34. idem, vol. III, p.508.35. idem, vol. IV,p.576.36. idem, vol. II, p.508.37. idem,vol. III, p.14, vel. Ill, p.2.88, vol. III,

p.295 Ii vol. IIL p.531.38. idem, vol. Ill, p.531.39. idem, vol. L p.444.40. idem, vol. L p.35.41. Campania din 1595 a oferit prilejul

venirii unei trupe eleee de gentilomiilalieni trimisA din iniJiativa Ji pecheltuiala mareIui duce de Toscana,Ferdinand de Medici (unul dintremembrii Ugii crelltine), comandat! deSilvio Piccolomini, rodA cu Enea SilvioPiccoJomini (devenit papa sub numelede Pius aI II-lea).

42 idem, vol. III, p.589.43. idem, vel, L p.32244. Este originar din insula Chios, acuzat

de inchiziJia. italian! de luteranism,fuge in Ausbia Ii Boemia unde a t:r4.itsub obliduirea arhiduceIui FerdinandIIi a contelui Franz Tunn, apoi a trecutin Pclcrua, fa Cracovia.

45. idem, vol. II, p,413.46. idem, vol, II, p.426.47. idem, vol. III, p.9.48. idem, vol. IV,pp.96-97.49. idem, voL III, p.rr.SO. idem, vol. III, p.74.51. idem, vol. III, p.17 ,i III, p.74.52. idem, vol. III, p.17.53. idem, vol. ill, p.580.54. idem, vol. 01, p.17 ifi III, p.SSO.55. idem, vol. L p.419.56. idem, vel. III, p.17.57. idem, vol. L p,419.58. Vezi Carina Nicolescu, Istona

costumului f1l: Tifrik Romiine. SecokleXIV·XVIll, Ed. $tiinJificil., Bucuresti,1970.

59. idem, vol. IV, p.375.60. La TArgovi:,te sunt vAzute case de

pu."" (ill, p.622).61. idem, vol, I,.p.404.62 idem, vol. II, p.427.63. idem,vol. III, p.S.64. idem, voL III, pp.12-13.65. idem,vel. IIL p.53266. idem, vol. III, p.19.67. idem, vol. rr, p.427.68. idem, vol. III, p.368, vol. IV, p.569 ifi vol.

IV, p.S75.69. idem., vol. III, p.672

15

70. idem, vol. m, p.631.71. idLm, vol. IIL p.13.72. idem, vel. IlLp.295.73. idem, vol. m, p.67274. idem,vol. III, p.367.75. idem,vol. III, p.13.76. idem, vol. Ill, p.14.77. c.c. Giurescu, Iston'a pescuitului ~i

pisciculturii in Romania, vol.I, Ed.Academiei Rcmane, Bucurqti, 1964,pp.l05-106.

78. idem, voL III, p.62279. Sunt menponate animale salbatice ca

iepuri, cerbi, d.prioare, mistreti, vulpi,lupi ~i ul1i, pllsAri ca potAmichi, fazani,gAini, g~te ~i ra~ sAlba.tice, turtutele,prepellte, sturn :,i altele mid Ii manQl1, p.l5).

80. Franco Sivon a participat e1 ins~i la 0

vAnatoare cu Petru Cercel (Ill, p.1S).81. idem, vol. I, p.l09.82. idem, vol. I, p.176. Franco Sivori spune

cit aid lucreazlt rltufltdtorii iti ceiosAndi~ peWojll Ql1, p.16).

83. idem, vol. II, p.S09.84. itkm, vol. m,p.15.SS. idem, vol. III, pp.15-16.86. idem, vol. L p.30.87. idem, vel. I, p.504.88. Franco Sivori serie cit "munterui nu fac

negct", acesta Hind fitcut de ragusani,greet ii evrei (Ill, p.l7), sau cum spuneaHenry Cavendish cA la Buzltu eraucipriop (Ill, p.294).

89. Vezi Radu Manolescu, Rtlatiilecomerciale ale TJrii Rom4ne1jh cu SibiullJlinceputulveacului al XVI-lea, in "AnelejeUniversitl~ Bucuresti", seria $tiinJe

ABSTRACT

JQl1 decembrie zouu

socia1e,. 1956, nr.5, pp.207-260; Idem,Schimbul de mhfuri dintre TaraRom4neascJ ~i BNI¥'l' in prima jumJtate aseoolului XVI, In "Studii Ii materiale deistorie medte". II, 1957, pp.t17-204;Idem, Aspecte din iston'a nego/Uluibucun~tean in seoolul al XVI-lea, in"Studii", nr.5, 1959, pp.25-69.

90. idem, vel. IV, p.575.91. idem, vel. IlL p.8.92. idem, vol. Ill, p.17.93. idem, vol. lII, p.295.94. idem, vol. lII, p.631.95. idem, vol. IV, p.l03.96. idem, vel. m. p.14.'no itkm, vol, IlL p.367.98. idem,vel. ILp.451.99. idem, vel. II,p.367.100. idem, vol Lp.99.101. idem, vel. ILp.429.102. idem, vol. n p.W.103. idem, vel. Ill, p.8.104. idem, vol. II, p.400.105. idem, vel. ill, p.m.106. idem, vel. I, p.176 Ii ill, p,429.107. Ulml, vol. Ill, p.It.108. idem, vel. II, p.429.109. idem, vet Ill, p.74.110. idem,vol. lIT, p.295.111. Filippo Pigafetta s-a plans ca S-l

imbo1nltvit din cauza apei Iii a lipsurilo:suportate, inslt aici trebuie slmenponltm cit se inblmpla in 1595, anuinvaziei lui Sinan in Tera RomaneasoQl1, p.548).

112. idem, vol. n, pp.509-510.113. idem, vel. IlLp.18ii IlL pp.301·302.114. idem, vol. Ill, p.639.

In the current essaywe approach the Image of the society dolly aspects the centuries X'XVI from vcuccnic. in the descriptions of fol'elghn rcveners.

There has been presented the general framework In which the people carried on thedaily life. either in the viUage or In the town envicrmem. Thus. we receive a description of tl'damaged state of roads, of the cities. which hod a rather rural aspect on their scarcitycomparison with the number of the 'Images. There Is orsc a descrlplion of the oopurctc(number. physical aspect. manner of demonstrating faith, social differences).

The environment In which life was corned on (most often in small and wooden househaving a rather absent Interior turniture) favored certain occupations (agriculture and cnlmcbreading. touowec by fishirg and hunting). People's food Is very well presented; ttRomanian people beelng characterized as personswho eat and drink a lot. In the end. thehave been emphasized a few aspects from the monastic life (orthodox and catholic monks)

16

A

•

Turcii si asteparile milenariste alesecolului al XVI-lea

Claudia DOBRE

Neputfnd .i~ Inllture pe muaulmanl prin forti. crettinllt,l lepu fa tnceputul..colulul al XVI"••, deconvertl 1.lamului. Lum.. nu putaII fl cond...... inImagln.rul medieval, declt de cltre un slngutDumnezeu: eel Cl'8ftfn AU eel mahomadln. Orieecompromit 8'" exclUl. In aceate cond~l, apllt profetillede nUllnt' HCIltologlcl prlvlnd CNftinaru turcllor Inunna Interventlel divine, .Ingu,. ape,.nf,la una! EuropetnfricOfate de 'nYUle mUliulmani.

TAT pentru cresuru, cit $i pentru musulmani Iumea avea 0dimensiune unrca. Ea nu putea fi condusl de doua divinitlp ce secontestau reciproc. Aceasta viziune era ostill oricarui compromis. Eliminarea sau asimilarea erau cele doull alternative. Neputand s4-iinlll.ture pe musulmani prin forJil ' cre~tinii iIli legau sperentele de

convertirea lor. Islamul era vazut ca "seem lui Mahomed" $i se credea eliincompetibilitatile sale cu crestmismul nu erau atAtde radicale ineAt si. nu lase locsperantei unui compromis. Precedentele convertirii in masll a barbarilor in primelesecole crestme justificau acest demers. Amintirea tentativei lui Marco Polo de a-icrestina pe tatari era tnell vie til memoria europenilor. Tureii pareau trtmist deDumnezeu penbu a se razbuna astfel impobiva necredintet crestirulor. Erauinvincibili pentru cil~i divinitatea ti ocrotee. In acest cadru mental convertireamusulmanilor era un deziderat realizabil. Pe fondul escatologiei crestine medievaleera tnsa ~i 0 condttie a ultimelor zile. tneeputul secolului at XVI-lea a adus co sinedeclinul sperantelor tn convertirea benevola a turcilor. Se vorbea tot mai des de 0

crestmere miraculoasl a necredinciosilor. Irattonahtl sfida realitatea. Numaiputerea lui Dumnezeu ti mai putea converti pe turd fi salva creetinatetea.Sperantele se indreptau de astJ. dati exclusiv spre divinitate. lncep sA apara maimulte profetii de riuanJ:lescatologicl ce anuntau 0 viitoare convertire a tureilor.

~.'M'I~~;,:0

~U5 .N't11dec:embrie 2000

Cronici, foi volante sau pamflete in care autorii imbinau adevarul cufantezia tncepusera sA circule prin oresele occidentale. Multe dintre acestea erautipante la Venetia 'Ii apoi raspandite in toatl Europa, dar mai ales in Spania 'IiFranta. Occidentul devenea astfel tributar unei viziuni venettene asura lumiiotomane. In climatul de teema 'Ii nesigurantA ce marea relatiile creetino-otomeneau aplirut numeroase profetii legate de Imperiul turc. Ce1emai multe dintre acesteaerau de influenfl ioacchimitl1, In 1511 un anonim a publicat la Venetia 0

"Pronosticatione in vulgare"extrasa dintr-o carte aplrutilla Modon. Lucraree era 0

confuza tnsiruire de profetu referitoare la toate state1e europene. Aceasta"Pronosticatione..." prevedea ell spaniolii vor distruge statui otomen. Autorul,probabil un supus al Imperiului german, folosea chiar ~i 0 profetie atribuitl luiMerlin pentru a confirma ell acei "blestemati de turd vor fi alungap 'Ii nu se va rna:auzi raciodata printre crestini de nume1e 101"2. Innoiembrie 1517 Sanudo tnregistrapentru "etema memoriae" 0 profetie despre "turco e dil Soldan" compusa pe Ie1432 . Se credea cl venise timpul adeveririi ei. AceastA previzrune, atrfbutta luGioacchino da Fiore, prevedea pentru anul1517 : "Grand can pendera tuto il regnlitaliano per lar malsete diverse sorte,

talche in fango e luttofo [rate atroverase con 10 prete."3

in anii 1534-1544 un mare succes a avut in intreaga ltalie previziunea astrologuluferrarez Antonio Arquanto "De Eversione Europe" . Aceasta vorbea despndiversele profepi privind sfArtitul "Mahumetica secta" , anuntand nu numaiminenta convertire a musulmaniIor ci !Ii a indienilor americani.s Arquanto i§dezvolta ideile pe 0 violent! propaganda anticlericall mtrand astfel in rezonenpcu opinii1e multor credinciosi. 0 altA profetie care s-a bucwat de oarecare eprecterspre mijlocu1 secolului al XVI-lea a fost cea a lui Paolo di Danza. Ea se numea "Lvera profetia di uno imperatore e1 quale pacifichara li christianii e il paganesmo.Aceasta spunea ell miracolul convertirii tureilor va avea lac in momentul can,acestia vor ajunge victortoei 1a Roma ti vor intra cllare in altarul catedralet SfAnnPetru. "Glcrioesa noastra Doamna , un miracol va slvArJi atunei , acel cal care vintra primul in altar va ingenuchia. Cand turcul va vedea acest miracol slvllqit dDumnezeu tndatil se va boteza !Iise va cli pentru rltilciri1e lui; in ecel moment usingur tmparat va asigwa pecea cresttrulor lli a turcilor tmpreun4. S Axata Faceieasi coordonate era lli profetia atribuitl unui anume Francesco da Udine. Eprezenta insl un scenariu met complicat : "Amerunterea turceascA va H tndepartatnu peste mult timp de un mare senior , demn de a fi tmparat, in tntelegere (venetierui. Dar eceasta tntelegere se va ruina din cauza Papei. Atunci ecel senior ~

va alia cu turcii lli vor jefui Roma . La ruglciunea Pecioarei , Dumnezeu va trimiun om sfant asemenea lui Luther, care Ii va converti pe turd. Intr-un Sflrllit pesomenirea paei£icati va domni un singur tmplrat care va da partea de rlslritimperiului sau , venetientlor. "Quello Imperator dere terre sancta a Veneziani ,.delle terre del Soldano, Veneziani hara 10 stato"6. Aceasta profetie era in mod CElegatA de difuzarea id.eilor protestante. "ProeIiari adversus Turcas est repugnaOeo visitanti iniquitates nostras per ilos,j era una din tezele lui Luther din 1517.aeeasta ,el argumenta caracterul escatologic al Sflintului Imperiu Roman de neaGennanic. Ca l}i Erasmus, Luther vedea in succesele miIitare ale turcilor m4I1providentei. Sultanul era considerat "biciul" cu care Dumnezeu pedeps

18

,"U! gecemone :AJUU t.I\Ml1JLl3:

cresttnatetee. Esecunle creetmilor in bltlliile cu turcii nu fAceau decat 51 confirmecA tmpotriva hotlrAri lui Dumnezeu oamenii nu puteau lupta cu armele obtsnuite.Doar armele spiritului ar fi putut da sorJi de i2:hAndA. Lumea trebuia sA sepocatasca IIi abia atunei ea va fi ajutatA 51 tnfrAngi treimea dtabolicar" Anticrist.Turc • Papl".7 0 scriere cu mare impact european datoratA lui BartolomeuGeorgevici se prezenta tot ca 0 previziune. "ProfeJia asupra Mahomedanilor" aeparut mai inbii in Ungaria IIi datoritA faimei autorului s-a bucurat de 0 marecredibilitate. Lucrarea prezenta IIi un manuscris otoman ce confirma previziunilelui Ceorgevtci.e ProfeJiile privind apropierea sfAqituIui lumii au continuat sAalimenteze imaginarul europenilor IIi dupa 1540.

Nelirusttle escatclogtce alimentate de miscaree protestantA au cuprins in adoua jumatate a secoluJui al XVI-lea tot spaJiul mediteranean.Creetinn ~i

musulmanii erau din ce in ce mai preocupap de vtitor. Religia. magia ~i alchimiaenuntau sflr~tulapropiat al ordinei existente. Sperentele oamenilor tneepeau sl seindrepte spre 0 lume mar bunI. Cr~tinAtatea tnsplimAntatA de pericolul oloman~i doree pecee.Aceesta pace nu se putea realiza decAt dacl musulmanii erauinfrinp sau convertiti. Islamul tnvingltor sim~ ~i el nevoia repaosului. Misticiiotomani propovlduiau 0 iminentl ~i rapidA cucerire a intregii lumii de catrepadieah, Fiamura Profetu1ui ar fi fluturat deasupra tuturor JlriIQr. indeplinindu-seastfel conditile veniri lui Mahdi. Aceleati visuri escato1ogice animau ~i

religiozitatea Occidentului. Biserica Romei devenea en fiecare zi maineputincioasa.. Reforma protestantA ti ripise 0 mare parte din credincicsi. in 1527chiar Roma fusese jefuitl. iar Papa gray ameninJal Discipolii"Anticristului"Martin Luther se aratesera mai pericu10fi decat necredinciosu otoment.Nenorocirile continuau sA loveasci papalitatea in ciuda tncercirilor disperate de aIe opri la Trento. Protestantti.vorbeeu IIi ei de verurea ultimelor timpuri aleomenirii. Papa, Turcul IIi Satan erau pentru et treimea diabolica.Neliruetileescatologice incepuserl sa-i marcheze din ce in ce mai putemic pe crestini. Dar ~i

musulmanii teoretizau obsesia ~teptirii mesianice. Timpul lor se scwgea prearepede spre anul 0 mie al Hegtrei. lmpArAJia lui Alah trebuia sl cuprindi intregpamantul. Ca IIi in spiritualitatea~ venirea lui Mesia urma sl fie precedatAde semne cosmice ~i tribulaJii telurice.

EvoluJia politicA a spattului mediteranean depindea de prea multi factoripentru a fi anticipatA. Exista insA 0 certitudine. SupremaJia navall a venetientlorera de domeniul trecutuIui. Escadrilele otomane dominau Mediterana.Dupl bAtllianavalA de 1a Prevezza invazia crettinltAJii parea 0 chestiune de zile. Regele Spaniei.ce reglementase "problema musulmanA " 1a el acasl cu ajutorul sabiei saudeportirilor,tncerca sA se erijeze in apirAtorul crettinAtlJii. ProvociriJe sale erauinsl departe de a-i tngrtjora pe turci. FirA 0 mobi1izare generall ,Occidentul catoticnu se putea opune eficient Islamului. Ecourlle pe care frica de turc le avea incOnl}tllnja contemporanilor creftini erau in acest sens elocvente.Oamenii simpliesteptau ca un erou salvator sA tnl4ture odatl pentru totdeauna amenintareactomena. Pe acest fond, incl de la tnceputul secolului ai-XVI-lea, lumea crestina arevalorizat ideea imperiall. Toate sperantele se tndreptau spre acei principi aiApusului in care pa.reau sAse intrevadi calitllJile impkatuIui salvator. Acest om enputen miraculoase b'ebuia sA relacl imperiul lui Constantin. EI urma sarecucereascA nu doar Constantinopolul ~i lerusalimul ci ~i sl unifke intreaga lume

19

~us .Mill dec:embrie 2000

tntriJ Cristos. tmpArIJia sa ar fi precedat-o pe cea a lui Mesia. Dunme~ TIU puteaadmite la nesfAnjit ca necredinciosi asiatici sA pmglreasdl Locuri1e Sfinte IIi cetatealui Constantin. Acest tmparat al ultimelor zile trebuia 51 uneasel Apusul lliRldritul. Multi au crezut d. acel om providential era Carol al - VDI-lea, regelePrentei. Aventura sa italian! a fleut sA renasca sperenta tntr-o cructeda. Atunci s-arAspAndit in cresttnatate prcfetta lui Guillauche de Bordeaux. Ea elogia vocatiasalutera a regelui francez. Potrivit acestei prcfetti, Carol al-VID-lea urma sAcucereasca atit Italia cit !Ii Grecia. Apoi "En Jerusalem entrera,et Ie mont Olivetmonterav.? Cum aeest rege TIU s-a aratat pe mlsura previziunilor , sperentele s-auindreptat spre un alt suveren"prea crestin" .Acesta era Francisc I.O"Epistollitrimisl din paradis de implra~ Pepin IIi Carol eel Mare" prorocee celui ce credeaeli. er putea deveni impArat di

"LarspouT laJoy combattTe t'en irasEt Machommet et sa loy destruyasCar longtemp a qu'il est prophetiseQu'un royfrancais sur tauserutres prestSulyupa ..Ion la prophetieTout les peuples d'Afrique et d'aAsie".10

Sansele sale reale de a accede la tronul SfAntuluiImperiu au fast insl compromisede banii Fuggerlor. Noul tmpilrat Carol al V-lea trebuia 51 salveze lumea deperlcolul necredindcstlor otomani. Se prezacee cl el va euceri multe ~ri printrEcare i;li Turcia. PlecAnd din catedrala de la Koln unde erau moestele celor trei magiimpllratul urma s1-1ji tmplineasca destinul profeti.zat. Lumea trebuia sl fie salvetsindiferent cine era beneficiaruI acestui "translatio imperii". Dar in nici un ca.acesta nu putea fi sultanul otoman. In viziunea crestindor, Dumnezeu n-ar fecceptat niciodatA un rmparat necredincios. TradiJia medievall vedea i:rmusulmani antiteza. crestinilor i;li ii asoda cu Antihristul. 0 imagine apocaltptica rislamului alimenta teama de egrestune la nivelul intregii ete!ItinltAp.. Lumea 51

apropia de sfAt1it iar implrAJia lui Dumnezeu era aproape.La inceputul secolulual XVI-lea textul biblic at profejiei lui Daniel tncepea sl se bucure de 0 mar<popularitateu. Pomind de la aeeastA previziune, se invoca de catre protestantcaracteml escatologic al SfAntului Imperia Erasmus din Rotterdam.Luther salMelachton vedeau in ofensiva otomanilor un semn divin.MAnia lui Dumnezeu smanifesta prin succesele necredtncioeilor .Un cronicar padoven, Niccolo de Ross'trcerca 51 intrevadll semnele sfiIlitului lumii. Pentru anul 1562 el vorbea dmiracole cosmice i;li de creeterea exaltirii re1igioase. Acest an fusese dominat dmaleficul Saturn i;li adusese fuamete ~i recolte proaste .Peste doi ani niJte t:ineJrornant au 0 viziune in care ingerii Ie spuneau cli prezentului PapA ii ve urma umdivino El urma sA fie tn ecelesi limp 'li conducAtor laic i;li spiritual al omenirii. Sudomnia lui intreaga lume se va supune 1egii lui Cristos.12

La sfATi;litul secolului al XV-lea rabinul Isaac Abrawanel recunostee iImperiul Otoman ultimul din ceIe patru imperii profetizate de DanieLlnterpretlrisale au fost tiplrite in Occident, ete1jtinii luAnd ~tin~ en neJinio:te de ele .Spl1540 a aplrut la Venep.a protep.a.lui Francesco Me1eto, negustor florentin ce intralin contact en astrologii musulmani $i evrei de la C11J'b!a lui Selim I. El anunp. penbacele vremuri convertirea la CTe!}tinism. a tutulor oamenilor .0 epocl de pacefericire va urma acestui even:iment atlt de Ilfteptat. Tot la Venepa era publicat sp

20

.. ,,..u uS"""uu.u"" M'YY S~l1.q;p

sfA~itul deceniului 6 al secolului al XVI-lea "Discorso universa!e" allui AgortinoJerentili.In aceasta lucrere se spunea cl istoria omenirii se va sfAr~ brusc in 1570.o epoca noua , un fel de paradis reglsit urma sA se instaureze atunci. Un ecoudeosebit in lumea crefl::UlA l-a avut ~i opera lui Tarcagnota "Dele Histone delMondo". Evenimentele istorice relatate erau ordonate potrivit visului luiNabucodonosor interpretat de Daniel. Profetiile acestea nu acordau insA un rolprea mare otomanilor In mai 1570 Gian Battista Nazari dedica venepet unimpresionant :"Discorso della futura et sperata vittoria contro il Turco".Documentatl pe un vast material profetic , luerarea prefigura apropiata victorie aarmatelor lui Cristos. 0 altA scriere, al eli.rei mesaj profedc s-a adeverit fntr-ooarecare mAsurl , a fost cea a poetului Luigi Grotto. Ampla lucrare , "Oratione"evoca, ca urmare a unei atente exegeze a textelor sfinte , fllpte marl considerentece-i faceau pe venetieru favcntt in viitoare1e lupte.13 Victoria de Ia Lepanto i-a aduslui Grotto faima de mare profet, dar ideile sale heterodoxe au determinat InchiziJia54-1 urmlreascll. Dupl blltll.lie in orqul laguneIor s-a inregistrat 0 eruptie aliteraturii profetice. Sperantele crestmilor erau indreptlpte de proasplta victorieimpotriva turctlor . De un oarecare succes s-a bucurat opera anoniml "Pronosticoet judicio universale"apllrutl in anul 1572. Ea considera cl pozipa fevorabila aastnlor ar fi determinantl pentru succesul oriellror lntreprinderi belicoase. Teoriilemilenariste abundau in publicistica vremii. lnfrAngerea turcilor era pentru multicrestini inceputul unei alte epoci. Ea urma sll se sfA*ascl prin eliminarea totala anecredtncioeilor ~i prin biumful regatului mesianic allui Cnstos.w

Anxietattle escatologice mai mult sau mai putin pregnante erau prezente ~i

in lumea otomanA Secolul al XVI-lea aducea musulmanilor pe lang! anul1000 alHegirei, scadenta indeplinirii multor profepi.Cucerirea Romei dupa cucerireaConstantinopolului avea certe conotattt apoca1iptice. In orasul Papei trebuia safluture in ultimele zile ale omenirii flamura ProfetuJui . Profepile escatologiceprezente in literatura musulmanA contemporana. se eoncentrau esupre a dct sultaniSelim I 'Ii fiul sau , Soliman Magnificul. Lufti p8..f8. in cronica sa "Istoria Casei luiOsman" aplrutll. la 1550 , vorbea despre extraordinarele schimbllri aduse decuceririle lui Selim I. Aeesta era numit de invlJapi islamului "Mesia al ultimeiepoci". EI era privit ea"restaurator "al credintei is1amice. Mevlana Ise, un cadiuobscur , a compus pe la 1540 0 "Istorie otomana" in versuri centrata pe rivalitateadintre Soliman Magnificu1 'Ii Carol al V-lea pentru dommatia lumii. In viziuneaautorului ambo ~i revendicau titlul de ultim"tmplrat al PllmAntului"lS. Solimanera indiscutabil favorizat , semnele puterii islamice fiind evidente. Sultanul eraunul din cei treizeci de sfinJi ascunsi a carer doctrin4 0 propovilduiau scrierilesacre musulmane . In eceesta calitate Soliman combina autoritatea spiritual! cu ceatemporaril. Asupra Magnificului s-au concentrat ~ elte profetii. In timpulrAzboiului de cucerire a Ungariei multi profe1i musulmani au declarat cil el erasprijinit de top sfinJii escunsi ai islamului. Astfel pe dimpul de lupti de la Mohacsinalpi demnitari otomani erau siguri de protectta dtvma. Soliman era considerat"tmparat allumii 'Ii Mesia al ultimei epoci". Astrologul Haydar inspirandu-se totdin cartea lui Daniel constdere c4 in fiecare epocll a lumii existau doua autoriblJi 'una temporall ~i alta spiritual!. Profetul le-a avut pe amAndouA iar Soliman,asemenea sfinJilor ascunst, le-a combinat 'Ii el Domnia lui trebuia sil preceadaapariJia lui Mahdi. Victoria islamului era asigurabl de armate1e de sfinJi.16 Scrierile

21

~llS .Mn decembrle 2000

musulmane contemporane cultivau cu asiduitate imeginee mesianicl a sultanului.Soliman ins~ ee intitula astfeI Intr-un document adresat venetienilon''Buleyman ,fiul lui Selim , sultan totdeauna victorias prin milostivire divinl ijli prin gratiaProfetului, impArat al tmparattlor IIi rege !ncoronat el tuturor oamenilor ce sunt pefata pAmAntului,umbra lui Alah in hune ijli tmparet al celor doua continente ijlimlri".17 Chiar IIi unii venetieni observeu ell pretenpile hegemonice ale turcilor erauoarecum justificate.Nicolo Barbarc.beil venetian la Istanbul remerca :"Deoarece cuvoia lui Dumnezeu, Imperiul turcilor avlnd aproape in mod continuu victorii asubjugat atltea regate 'Ii provind1 incAt ... nu esee flrA sens sol ne gWim ci el arputea ajunge 0 monarhie universall ",18 Crestinii constatau cu neliniste cumputeree tureilor crestea permanent. Ei nU-$i puteau explica pAni cand Dumnezeullor va permite acestor barbari cruzi sI-i infrAngA pe eel care tl adorau. ln ecenariileescatologice crestme, Mahomed era falsul profet at Apocalipsei, disctpol al luiSatan, iar turcii erau scldatii diavolului. Oocnirea tntre cele daul civilizatii eraproiectatl de catre creljtini la un ntvel cosmic. Victoria tmpotriva necredmctosflorlinea de vointa divinA. Tot de Dumnezeu pnea 'Ii convertirea otomanulor, aceastafiind una din conditnie venirii lui Mesia. Inviziunea protestantilor aceste zile ereuaproape. Lum.ea trebuia 51 se poclliascll tn 8$teptarea regatului lui Cristos. Twc11urmau sAse cresttneze 'Ii pacea sA se instaureze pe PlmAnt.

NOTE

I. M.Reeves,l1Je influence of propMcy in thelater MiddleAges, Oxford, 1969, pp. 95·105

2. D, Cantimori,Erenci ita/iaIU del CinqwecenJo,Florenta. 1939, p. IS

3. M,Sanudo, I Diarii, vet. 22, Venetia, 1898,col. 154-156

4. M, Reeves,op. cit., p. 3635. G, Tognetti, Venezia e la profez;e swlfa

conversione dei Turchi, in Venezia e i Turchi,Milano, 1985, p. 89

6. A, Tamborra, La lotta contro il Turco eI'intervento degii stRti italiani alla finedel'500, Spoleto, 1964, p 4

7. Ibidem., p. 48. Ibidem, p. 19. Apud C, Gollner, Turcica, vel 3 ,

Bucuresti-Baden , 1978, p. 339

BIBUOGRAFIE

10. Ibidem,p.34011. L, Valensi, Venezia e fa Sublime Porta,

Bologna,1989,pp~12 G, Tognetti, art cit., inop. cit.,p9113. P, Prete, Venezia e i Tu.rchi, Plorerua, Pf

75-8614. C, Dionisotti, op. cit., p21615. C, Fleischer,The Lawgiver asa Messiah, tr

Solimlm Ie Magnifique et son temps, Paris1990, pp 163-167

16. Ibidem, P 16917. Apud, ganudo, O1'.cit., vol 34, Venezia

1900, col 123-12418. RellUitmi degli ambasciatori vendi, s. III

voL 2. FlorenJa, 1844, pp. 84-&

IlVOAREI.Alberl, E., Le ReW:imli thgli ambasciatori venez1lmi III $enafo durante ilsecolo thdmosesto, seri

Ill, voll , Florenp, 1840; vel 2,. Florenla, 1844; vel 3 , Floren1B' 1855

22

"!IoU ...<::L".......C ofYYY ~UM4'

2.Sanudo. M.•l Diarii 1496--1513. vol 32.38. apArute sub tngrijirea lui Rivaldo Tulin, FredericoStefani, Venetia- 1885-1902

3. Sansovino, S., Historia universa1e dei Turchi, Venetia, 1573

LUCRARI MODERNE

1. Baubakeur , Ch., Trade moderne de tJuologie islmnique, Paris, 19852. Cantimori, D., Eretici ita/i/17li delCinquecento, FlorenJa, 19393. Dionisotti, c.,Gecgrajio. e storiadella 1eftmtturaitalilmJl, Torino, 19774. Foscarini, M., Delle letteratura veneziana, Venetia, 18545. Gollner, c., TurciClJ, vol Ill, Bucureeti-Baden, 19786. Prete, P., Venezia e i Turchi,Florenta, 19757. Reeves ,M.• The influenceofprophecy in thelizter Middle Ages, Oxford, 19698. Solimm Ie Magnifique et son tempt, Paris, 1990

23

p

Cauzele celui de-al doilearazboinaacedonean(201-200 a.Chr.)

Florian MATEI POPESCU

Pomlnd de I••u.... latorlce prima,.. fjri • negllja, ind,I disputel. latortog,..flce moderne pe ace.lti tern•• tudlul lanaaazt 0 lpoted In......ntt prlvlnd cauzeheelul d4H1doll.. rtzbol macedon..n.

ROBLEMA ceuzelor care au generat eel de-a! doilea conflict intrlRome ~i regele Filipa! V-lea al Macedoniei (221-179 8. Chr.) este urudintre cele mai dezbltute probleme in istoriografia modema de Lmarele istoric german Theodor Mommsen pAnI la ultimele apari~

editoriale. Imensa bibliografie adunatl de-a lungul anilor a permiIarnuriree unor probleme dar in acelesi timp au creal unele noi incAt dad. tineDseama ~i de ambiguitatea unor surse antice fundamenta1e demersul nostru nu estunul facil". in istoriografia romAneasdl nimeni nu s-a mai ocupat pin! acum de UJ

studiu strict al problemei, ea fiind atinsl doar in lucrlri de siDled ~i de 0 maniermai degreba descriptivA decat una prcblematizatat.

in lucrarea de fa~ vom face 0 sumara trecere in revistA a surselor literare ~

epigrafice antice aducAnd in discutie punctele de vedere moderne legate danumite evenimente ce pot constitui cauzele rlzboiului, tncercand sl dim uraspuns acestei probleme.

In toamna anului 201 a. Chr., delegatine diplomatice ale RhodosuluPergamului !ji Athenei se deplaseazl la Roma pentru a expune tn fa~ senatuhsituapa politico-mtlttera din estul mlrii Mediterane, in condijiile semnarii urnpact tntre Filip al V-lea $i Antiochos al ill-lea, regele Siriei (223-187 a. Chr.P. iconformitate cu prevederile acestui pact, regele Filip treeuse la aqiuni armate iinsule1e egeene !ji in Asia, destabilizAnd !ji qa echilibruI politic fragil at zoneiSursele noastre soot contradictorii in privin~ ambasadei care vorbeste despre uasemenea pact. Appian (Makedonike, IV) ne transmite cl Rhodos-ul er fi adus 1cunostinta senatului existen1a ~ prevederile pectului, pentru ce lustin (XXX. 2. Binfluenptt putemic de tradipa analisticl, sI. tnregistreze cl de fapt 0 ambasadl

24

,,,,.... ......."'.....,..... e:yyy

EgiptuIui ar fi ridieat aceasta problema in cadrul senatului. Re1atarea lui lustin iesefoarte repede din discutie pentru ca nici 0 altl sursa anticl cu exceptte lui TitusLivius (XXXI. 9. 1. 3) nu mennoneeza vreo ambasadl egipteanl la Romaaproximativ in eceeest perioadl cu cea a Rhodos-ului, Pergamului l'ji Atenei. Deesemenee, Titus Uvius este la randul slu suspectat de influenp. surselcr sale, detradipe analisticl, care sunt denaturate in relatarea acestei probleme. Intormetie luiAppian pare mai credibila, dar in opinia lui E. S. Gruen, est foarte greu sI se poatacorela un eveniment cu conotattt mai degraba estice cu hotlr!rea senatului de aparni un nou razboi tmpotriva regelui FilipS. Interesant eete cI ambasacla Atenei,candva puslla indoiall de Maurice Holleaux, dar confirmati printr-o exceptionaladescoperire epigrafica, nu menJ:ioneazl absolut nimic despre existenta unuiasemenea pact intre rei doi regi6. Dar, tradipa plstratlla Titus Livius ne lasa s4inJelegem ca tocmai eceasta interventie a Atenei, poate tocmai datoritA prestigiuluiei in lumea greeca, ar Ii principalul mobil al impliclrii senatului l'ji poporuluiroman in rAzboi, dqi atenienii eel doar un ajutor tn fap. repetatelor atacwi alestategilor lui Filip pe care senatul nu se va grabi sil-l acorde'".

Dintre autorii mcdemi, acelqi Maurice Holleaux este eel care construieeteun interesant edificiu cauzal porinind tocmai de la aeeastil informaJ:iedespre pactuldintre cei doi regi, care datoriti abilitaJii diplomatice a Rhodos-ului ji aPergamului devine un pertcol iminent, in opinia senatului, la adresa statuluiroman". Ed. Will se opune unei astfel de interpretlri, observAnd cI al doilea razboimacedonean I-a vizat pe Filip !}i regatul sau ji nu 0 coalttie a puterilor orientaleridicate impotriva Romeiv. E. S. Gruen spune cA durete, termenii l'ji caracterulpactu1ui sunt obscuri, ji c4 din relatarea lui Polybios despre aeJiunile viitoare alelui Filip, se desprinde ideea di rei doi erau mai degrabl rivali ded.t aliajilQ. tnsa,existenta unui asemenea pact tndreptat impotriva teritoriilor ptolemaice in Egeea !}iAsia nu poate fi pus la indoiall pentru ell Polybios face in cateva pasaje trimiteriindirecte Ia imoralitatea celor dei regt care, profitAnd de minoratul regeluiEgiptului, Ptolemaios al V-lea Epiphanes (204-180 a. Cbr.), $i-au ImplrJit teritorilletAnArului rege, in lac sA Ie apereu. De asemenea, este foarte greu sl legamprincipala cauza a conflictului de acest pact pentru c4 este clar, prevederile lui secircumscriau Mediteranei estice, ji nu loveau direct in interesele romanilor. La 0

asemenea interpretare, se ridicA tnsA problema regelui Attalos I atPergamului (241­197 a. Chr.), care era un amicus atRomei din rhboiul precedent cu Filip12 Jicare pedeasupra fusese indus ca adscriptus tn tratatul de pace semnat la Phoenike in 205a. Chr.13, ale cArui teritorii dlzuserll !}i ele vict:imA armatelor lui Filip. Acest faptpoate fi considerat ca un motiv intemeiat de rlzboi insl, J:inem sil atragem atentiacJ.amiciJia era 0 stare de fapt care nu implica nici un angajament politic, juridic seumilitar al Romei, jar problema acelor adscripti ai tratatului de la Phoenike rlmAneindl. destul de confuzil, chtar deca E. Bickerman a fncercat dndva 0 expltcatteinteresantll1fo. in conformitate cu aceste obtecjti, credem cl in acest moment putemremmta la explicatia lui Maurice Holleeux, pree mult influentet de realitateaprimului rhboi mondiaL contemporanil lui, cAnd crearea celcr doua blocurimilitare a declensat practic raabotul, in consecintl, cred.em di observetiile lui Ed.Will concorda CU vederile noastre, pentru ci Roma nu dorea Inc' un conflict cuAntiochos al ill-lea, fapt demonstrat de desfAfurarea ulterioarl a evenimentelor15.

25

Conform tradifiei antice, efectul imediat al acestor demersurt diplomatice a fost dlsenatul a t:reeut problema consulilor, pentru a 0 aduce in fata comttiei centuriate(Ttus Livius, XXXI, 2. 2) fi a trimis in Grecia 0 ambasadll triumvirall compusa dinC. Claudius Nero, P. Sempronius Tuditanus fi M. Aem.ilius Lepidus (Titus Livtus,XXXI, 2. 3). Astfel, noel consul P. Sulptcfus GaIba, odeta intrat in funcpe,interpeleazl comitia in problema rAzboiului cu Filip (Titus Livius, XXXI. 6. 1), votulfund negativ. TradiJia, emtnteste eA probabil armata era obosita dupa razboiul cuHanibal, iar creditorii statului se temeau cA til conditttle unui nou razboi nu st-armai fi primit banii inapoi (Titus Livius, XXXI. 6. 3; 13. 4). Este foarte greu sll ettm ces-a intimplat pe CAmpul lui Marte, pentru cA singura noastrA sum este TitusLivtus, care in ceea ce priveste politica internA folcseste ca izvoere doar analelepontificale. InsA, autorullatin ammteete aceste evenimente in contextul mai larg alacttunilor senatului, iar deplasarea unei ambasade in Grecia este atestatl de altesurse". Este dar atunct cA senatul a intAmpinat 0 opozitie vehementil din parteacetatenilor, care se aflau sub arme de aproape douA deeenii 'Ii ale carer interese inltalia erau eludate acum de mari1e familii senatorlale. Senatul dovedeete destul demult tact, tnchizlnd rapid conflictul prin mentiunea cA cetl~ nu vor fi recrutatidecat pe baza de voluntariat ~ eli se va acorda pAmAnt din ager publicu!creditorilor, in contul sumelor datorate de stat (fitus Livius, XXXI. 8. 6, d. XXXI14. 2; XXXI. 13. 5-7). P. Sulpicius Galha se tntoarce 'Ii printr-un discurs memorabiinfluen~azlpoporul sA voteze in sensul dorit de senat (fitus Livius, XXXL 7. 2-3)Ar putea paree cA in acest moment senatul era probabil hotilrit sl inipeze ccampanie tmpotriva lui Filip. Dar, itinerarul 'Ii acti.vitatea ambasadei triumviralrmentionete nu converg spre 0 asemenea concluzie. 0 explicap.e interesantl, canpermite rezolvarea acestei probleme a oferit F. W. Walbank, care in doua studievidenpazl faptul cI principalele momente ale dreptului feJial au fost tnversefpentru ca adunarea poporului sA vcteze 0 declaratie de rAzboi exprimatl tJtermeni condttioneht" Astfel, chiar dacA adunarea votase razbciul, in luminlipotezei lui Walbank asta nu tnsemna. cl senatul va declensa imediat aqiunUmihtare, ci doar faptu1 cA putea desfasura 0 activitate d.iplOmaticA, filrll. a mai j

legat de hotlrlrile adunArli poporului. intorclndu-ne ecum la itinerariuambasadei triumvirale, traseul acesteia a indus Epirul, Athamania, Etolia, AchanAtena 'ii Rhodes 'ii a transmis mesajul senatului cAtre Filip: de a nu mai inceprazboi cu vreun stat elen, 'Ii supunerea 18 arbitraj a diferendului avut cu Attalos ePergamului. Poarte interesantl este observatia lui E. S. Gruen in aceasta prob1emlcare spune cA ambasada are de transmis un mesaj lui Filip, dar impresia generalfiind ell. de fapt doree sA evite 0 intAlnire cu regeJe maced.onean. eel doua conladdirecte intre ambasada Romei lJi Macedonia s-au flcut sub presiunea uneevenimente neaJlteptate: alacul lui Nikanor asupra Atenei lJi asaltul sAngereasupra Abydos-ului. Rama tncerca sl cAfltige de partea sa tot mai mulp. aliap. gre'Ii in acelqi timp ti lllsa posibilitatea lui Filip 51. se gtndeasc.l18 consecinle1e gra\care ar ft decurs dintr-un rbOOi en HtnVingitoarea Cartaginei", aliatl cu aproA]:intreaga Grede. Filip a ignorat semnalele, crezind cit Roma nu va deplasa arma'pe sol grec. s-a dovedit a fi 0 proastl ant1cipaJie de ambele plrp; necedAnd niuna, rAzOOiul a izbuatit imediat18• De fapt, Gruen reia 18 alp parametri 0 teorie mveche a lui E. Bickerman, care bttr-un celebru articol, vedea paeea de 18 Phoenikdin 205 ca pe 0 ""OWI' ElplJVT}", plednd de 18 conceptul de "pax communil

26

.,....- .......,.........pitstrat la Titus Uvius prin traducere din Polybios. AstfeL pacea va atrage Roma incomplicejnle lumii elenistice prin faptul cA din punct de vedere juridic devenea ungarant at unui pact de neagresiune. ltinerariul ambasadei este un exemplu de"dfplomatie indirectl" in opinia lui Bickerman, Roma ineercAnd 51-I avertizeze peFilip s4 se supunl prevederilor tratatului,. farA a risea un conflict annat19• Diferentatntre cei doi istonci este ca E. S. Gruen nu eccepta ideea ell pacea de la Phoenike arputea fi 0 "sown &LP'lV'l", afirmAnd cll probabil textullui Titus Livius este lipsit deconsistenta juridicl20• Oricum, indiferent de natura demonstretted lor, este foarteinteresantl eceasta imagine, a unei diplomaJii de 1a distanj:l. care praetic nu a datnici un rezultat pentru cll ~i romanii, fi Filip au perceput diferit aceeaet realitate:determinarea ambelor partt de a intra in rlzboi

in eceeesr problema, J. L. Ferrary indicll faptul cll ambasada viziteeza pefOftii aliap. ai Macedoniei din primul rlzboi macedonean. membri ai symmaehieielene, ignorAnd in acel.qi timp pe~w aliap. ai Romei din Pelopones, edscripti aitratatului de 1a Phoenike. Ultimatum-uri1e adresate de ambasadl exprimau noulmesaj propagandistic al Romei in Grecia, bazat pe ideea stoplrii imperialismuluimacedonean fi protectiet acordate de RepubJicl til aceste condiJii oraselorgrecefti21.

in conduzie, credem ell scopul ambasadei triumvirale in Grecia nu eratransmiterea unor ultimatum-uri lui Filip sau strAngerea 1eglturilor cu iOfW aliati,ci era dorinta senatului de a-si enunta public fi tntr-un mod oficial noua atitudinefa~ de posibila destrAmare a echilibrului militar allumii e1enistiee. Din ecest punctde vedere, putem spune cA datoritl puternicului recul at monarhiei Iagide, dupamoartea lui Ptolemaios al IV-lea Philopator senatul dorea 51 joace rolul de pieea inangrenajul politic al lumii elenistice pentru pAstrarea echilibrului ,i pentru a nupermite lui Filip ,i mai ta.rziu lui Antiochos at ill-lea 51 devinl 0 emenintaredirecta, AstfeL dupa ultimatum-ul adresat lui Nikanor, ambasada pleeca conformlui Polybios (XVI. 27. 4), pentru a aplana netntetegerde dintre Antiochos !IiPtolemaios, sau, la intrevederea din 198 a. Chr. de 1aNiceea in Locrida,. consulul Ti.Quinctius Flamininus menp.oneazA printre altele !Ii retrocedarea catre Egipt aceaselor pe care Filip Ie ocupase dupa moartea lui Philopator (polybios, xvm. 1.14). Roma se erijeazA astfel in protectoarea drepturilor lui Epiphanes, legitimAndu­lJi astf"el!li pe aceasta cale amestecul in afaeerile lumii elenistice.

a altl problema care a jucat un rol important tn declensarea rizboiului estecea a oreselor din Illyrie, asupra eltrora Filip se tnstApAnise dupa pacea de laPhoenike (Polybios, xvm. 1. 14). E. Badian atrage atenJia eA nu ar fi vorba de 0

instlpAnire in sensu! prevederilor pActi de la Phoenike, d eludAnd prevederilerespectivei pact ,i devenind astfel una din cauzele cele mai importante pentrudeclansarea operatiunilor militare22. E. S. Gruen subliniazll cA este pentru prima !Iiultima dati cAnd romanii mentioneeza teritonile din Illyria cA 0 cerere de restituirefa~ de Filip23. Dar, trebuie sil observAm cA aceastl cerere este adresatl in eceleetcontext eu rea privind restituirea oraselor lui Ptolemaios !Ii dacil acceptilm aceastacerere ca fund reala, nu existl nici un motiv sl nu dam crezare relatlrii luiPolybios, mai ales ca Badian observe lJi un paralelism al celor doua propoziJii tnfrazA24•

Din analiza alter surse entice, rn special cele de expresie latinA, se mai potidentifica aIte cAreva posibile cauze. Astfel, se vor~te despre un rilzboi de apltrare

27

al alia~or25, informatie discreditata de evtdente polibtena pentru ell. "dtntre toateorasele ataeate de Filip, ruci unul nu era socius aI Romei26• Apot, tot Titus Liviurlanseazil ideea cll senatul ar fi acuonet preventtv, alarmat fimd de creeterea putertmilitare a lui Filip al v-jee, comparat in discwsul fictiv aIlui P. Sulpicius Galba i:rfa~ adunll.rii cu Pyrrhus27• 0 altl ceuza vehiculatl de tradipa latinl este ca ROIDIduce un rAzboi just, de pedepsire, pentru pactul tncheiat de regele rnacedonean Cl

harubal, in 209 a. Chr., to plin rAzboi punic. Conform acestui scenariu, pacea de I.Phoenfke nu a fost ded.t un compromis menit sA dweze doar pAoli la sfliliturazboiului cu Cartagina28• Este pupn probabil ca aceasta sAfi fost a cauza efectivapentru cli tratatul dintre cei doi nu a fost niciodatl transpus in prectica, intereseklor fiind din punet de vedere geografic diametral apuse. Existl 0 singurli exceptieun episod mentionat de Titus Uvius (XXX. 42. 6) co un anume Sopatroecomandant al unui corp de armata macedonean, trimis de Filip in ajutorul ItlHanibal, la blitllia de 1a Zama-Naragara. Aici avem de-a face din nou co I

rnistificare de esenlli analistiell pentru ella Polybios (XV. 11) s-a plstrat descrierebltlliei destul de detaliat §i mentnmea unui corp de armatl macedonean nu exist!Toate eceste eauze rettnute de tradipa literarll antic4 nu au fost confirmate ddesfasurarea ulterioarl a evenimentelor politice §i militare, deer nu vor fi luate tdtscupe ea posibile mobiluri de tncepere a rizboiului29•

Dintre autorii antici singurul care ar fi putut oferi un edificiu cauzrcoerent este Polybios. Din plcate, cartea a XVll-a din lstoriile sale s-a pierdtintegral, iar cl11i1eXVI Ijixvm sunt pastrate doer fregmenter. Porinind de la teoricauzelor la Polybios q8 cum a fost ea identificati de exegeJii moderni, 0 tncercarliI.udabill ii apar1ine lui P. Pedech care urmIrind 1a Titus Livius, dar ,i la alti autoantici posibi1e pasaje preluate dupa Polybios, a tncercat sl restituie interpretarepolibianl30. Al't\.O.l nu pot fi decal dorintele de expansiune ale Romei, npo+aaeambasada atenienilor, ll$a cum reiese din tntAlnirea fntre Filip §i LepidusAbydos, plstratii la Polybios, iar ApXTI este trecerea consulului Sulpicius ill IDyriin toamna anului 200 a. Chr. (d. Titus Livius, XXXI. 22. 4). Referitor 1a dormtele I

expansiune ale Romei, credem cl este de fapt 0 privire retrospective a lui POlybilconfruntat cu realitJ.1:1le jumAtlpi de seeol n a. Chr. ~i nu eauza reala a generaconflictului. Polybios nu poate identifiea cauza exactl a rlzboiului pentru ellinscrie relatarea celui de-a! doilea razboi macedonean in contextullarg al !storiilsale Iji al demonstraJiei pe care a urmA~te31.

Autorii modemi s-au lIsat !)i ei influen~p. de a privire tIl interscronologic mai larg al politicii romene, tncerdnd sl glseascll doriraaexpansiune sau chiar imperialismul ca fitnd una din cauzele determinante pentinterventia senatuluP2. G. de Sanctis !ansa ideea ell saingurul motiv care ar fi pu1genera razboiul este dorinta de boglp.e, glcne ,i dommetie, al eire pnncfexponent ar fi P. Cornelius Scipio Africanus33. Credem ell este greu 51 identificlla tnceputul razboiuhu cu Filip un grup senatorial care sl canalizeze mentalita1poporului roman spre expansiunea dominapei Romei tn Orientul elenistie. Senadore§te doar 0 implicare. un loe de actor ,1 nu 0 hegemonie arbitrarl pe Cloricom 1a acest mvel cronologic nu 0 putea imptme. tnsll problemele tncep sAapin momentul ill care din ce ill ce m.ai mulli senatori se lasl fascinap de IUD

greacll !)i odatii cu tnceputul ascensiunii "oameni1or noi" in senat, dar acestea Sl

realitlJ;i vizibile abia dupl167 a. Chr., asia induclndu-I in eroare $i pe PalybiOl

28

x c n ........ ,,=='

pe de Sanctis. De asemenee, suntem de parere cl discutarea problemei unuieventual imperialism al Romei trebuie flcutl tntr-un cadrul cronclogic mai larg,numai WJa putAndu-se observa 0 anume tendinJA in politica extemA a Romei.

Una din ultimele Interpretart date evenimentelor din preajma izbucniriicelui de-a! doilea razboi macedonean aparttne lui E. S. Gruen3'. DupA cum amvazut mai sus, razboful a inceput in opinia sa datoritl faptului cA nid una din pAI1inu a cedat presiunilor, dar Gruen ~i pune problema cauzei care a determinatsenatul si transmitl mesaje cu rol ultimativ lui Filip al V-lea. Din punctul sau devedere este 0 problema de mindrie: "Rather, it's a matter of prtde'os, pentru camterventia in Greda lAsase un gust amar, ape1urile ambasadelor din 201 a. Chr. aufost vazute de senat ce 0 oportunitate de a-fi doved.i vigoarea fi integritatea morale~i ca a posibilitate de a sterge proasta reputatie creata anterior. Demonstratie luiGruen ridid 0 problema destul de importantl. Artizanul reputapei proaste aRamei, Publius Sulpictus Galba, este eel care conduce legiunile Romei in Greda ~i

Macedonia, la tnceputul rizboiuJui, In toamna anului 200 a. au. Pentru a combateun posibil contraargument in aceesta dfrectie, Gruen tncearcl sl demonstreze Intr­un alt capitol allucririi sale cl trimiterea lui Sulpicius In Greda a fost decisa printragere la sorn, cum de altiel ne relateazl. Titus Livius, Ii cI pentru aceestaperioada Roma nu dispune de a§8-zifi experti in problemele lumii elenistice». Dar,dad admitem cA senatul dorea sAfteargA proasta sa imagine, de ce I-a mai trimistotusi pe Sulpicius, doar pentru cA se trAseserI la sorJi provindile? Greu de crezut,daca suntem de Acord cA senatul ~i impunea destul de user voinp. in fap. adunlrii.fi daca ar fi WJa, atunci cum s-ar explica ca in 198 a. Chr. senatulre~ sAtrimitlun om care s-a dovedit capabiI sA ofere greeilor 0 noua imagine asupra senatului.Pe scurt, credem dl. cele doua demonstraJii ale lui Gruen nu pot fi tratatetmpreuna, pentru eli desfasurarea ulterioarA a evenimentelor nu Ie confirms. Decasenatul doreste 0 anume politicll., este logic sA impunA 'ii personajul capabil sA 0

faca, daca senatullasli totul in voia sortilor, atunci este greu de crezut cA urmareeteun scop foarte precis, WJa cum l-e definit Gruen. Rlspunsul la eceesta dtlemacredem ca ar trebui cAutat in interiorul senatului, care deji incA~azI 0 atitudineunttara, sureele ne Iesa sA intrevedem Ii anumite lupte interne intre marile ginp.,pentru magistraturile superioare 'ii prorogatif. Cel mai bun exemplu in acest seneeste relatarea lui Polybios despre contextul general in care s-a desfasuret conterintade la Niceee to Locrida, din iarna anului 198 a. Chr3'1. Sursa noastra ne informeazica Flamininus astepta rezultatul alegerilor pentru consulat 'ii acordareapromagistraturilor de la Rome, in functie de aceasta wmAnd a lua 0 decizie inprivtnta continuant sau necontinulrii razboiului. Concret, Polybios ne spune cadaca nu ar fi primit prorogatie, FIamininus ar fi fost capabilsA incheie pace pentrua nu lisa succesorului gloria pactficlbii Macedoniei. OacA Flamininus ar fireprezentat tntregul corp al senatului, nu ar mai fi fost nevoie ca "prietenii" sii dela Roma sA tncerce si-i obPnA prorogapa. Aceasta ar fi fast acordatA automat st I-arfi scutit pe proconsul de un demers diplomatic ce s-a dovedit inuttl. Aceestadezbinare in cadrul senatului se observa ~i tn momentul tncheierii pAcii cu Filip alV-lea la Elateea, in 196 a. Chr., cAnd noul consul pe anul in curs, M. ClaudiusMarcellus, cere ce Macedonia sl fie atribuitl ca provincie, pacea sl nu fie ratificatli,i rbboiuJ sA continue38.

29

In consecinta, probabil senatul doreste 51 ~teargl impresia Iisatil de primulrazboi macedoneen, dar puternica familie a Sulpicillor lfi impune candidatul laconsulat, folosindu-se de ajutorul alietilor politid. Senatul strange rlndurile ~i

reuseste 51 impunA pe Ti. Quinctius Flamininus trecAnd peste toate obiectale caresunt aduse candidaturii sale (Titus Uvius, xxxn. 7. 8-10). Allturi de Quinctii, s-auaflat probabil :jii alte familii senatoriale romane, dintre care se poate distinge roluljucat de Fabii, avem astfel de-a face cu un cere politic destul de putemic format dineel pupn doul familii cu un prestigiu iJnens39. Totusi, Jinem sl atragem etentia casenatuI nu este tncl divizat tn grupuri care unnareec seapuri ~i interesecontradictorii,. Bituafie care se poate intA1n1 dupa jumltatea secolului a! Il-lea a.Chr. Disputele in cadrul senatuIui se dau pentru magistraturi1e superioare ~i

pentru promagistraturi, fiecare gintl incercAnd sIl impunl clt mai multireprezententi Ia consuIat sau la proconsulat. Din acest mctiv, am declarat mai suscA nu putem fi de acord ell teotia lui de Sanctis, care tncerca 51 gaseasca un gruppolitic format in JUNI lui P. Cornelius Scipio Africanus, co alte tnterese ~i altdiscurs ideologic decM eel oficia1 al senatului.

In opinia noastrl !Ji conform demonstretiei pe care am tncercet si. 0

edificIm.. principa1ele cauze ale celui de-a! doilea rlzboi macedonean er putea fdorinta senatului.de'a Ina parte activl la recrearea unui echilibru politic in Iumeaelen:istici; consOlldarea pozipilor romane in Dlyria !}i, cu rezervele exprimate,incercarea de a crea 0 noul imagine a Romei in Grecia !Ji revigorarea prestigiuluisenatului. Dorlm 51 atragem atenJia tnsl cl problema cauzelor eelui de-at doileerazbot macedonean rln\Ane incA deschisa unor abordilri istoriografice datoritacomplexitlpi problemei, care este invers proportionala cu numarul !Ji valoareeistoricA a surselor avute le dispoziJie.

NOTE

1. a priml trecere in revistA a principaleloropinii 0 face Paul Pedech, Lz metJuxkhislorique de Po1ybe, Paris, 1964, p.113 ,i n.68; pp. 119-120. Ed. Will, Histoire politiquedu monde hellen.istique, Nancy, 1967, pp.125·128, Bibliographie compllmentaire etnotes. L. Raditza, BellR Macedonica. inANRW, I, New York, 1972, pp. 564-589,face una dintre cele mai complete ,iinteresante analize istoriografice aleproblemei. E. S. Gruen. Tht Hel/erlisticWorld and the Coming of Rome, LosAngeles,1984.. pp. 382-391.

2. A. Piatkowski, a iI/tone a epocii elenistice,Bucuresti, 1996, pp.

3. Pentru ambasada Rhodos-ului, v. TitusLivius, XXXI. 2. 1; Justin, XXX. 3. 5;Appian, Muk. 4. Penbu ambasada Atenei,

Hesperiil5, 1936.15£, 33 decretul in Cinstel

lui Kephisodoros; Titus Livius, XXXI. 110; Appian. Mal., 4i Pausanias, I. 36. 6VII. 7. 7-8i cf. Polyb., XVI. 24. 3 care face l

referite general! la ambasade1e trunise LRoma.

4. Pentru problema pactlllui tntre Filip V ~

Antiochos m, Titus Livlus, XXXI. 14. ~

Appian, Milk. 4, Iustin., XXX. 2. 8; cl

Polyb., m. 2 8 fi XV. 20. 2, care feeobservalii la adresa lipsei de moralitatecelor doi semnatarl.

5. E.S. Gruen" Gp. cit.,p. 384,387-388.6. M. HoUeaux, Rome et la amquete ~

l'Orient, Paris, 1957, pp. 10-28; decretuI ItKephisodoros (v. supra, n, 1), comentat dE. Will, Gp. cit., p. 111, Bibliograph

30

Jftll decembrie ZOOO

complemetltairt et lWteS ::;i de E. S. Gruen,op. cit., p. 386, n. 157.

7. Titus Livms, XXXI. 1. 10: II •••preasAthmiensium quosagro pervastata in urbemOO1Ilpulerat, excitaverunt ad renowndumI1ellum... II

8. M. Holleaux, op. cit., pp. 339- 342.9. Ed. Will,op. cit., p. 122.10. E.S. Gruen, op. cit.,.p. 387.11. Polyb., III. 2. 8; XV. 20. 2; v.::;i nota 4.12. Titus Livnis, XXIX. 11. 2: " ... cum AttaIo

rege propter commune adversus Philippumtettumcoeptam amicitiam esse ... II

13.Titus Livius, XXIX. 12; Appian, Mme., 4.14. E. Bickermann, Les prtliminairts de la

seconde guerre de Macedoine, in Rev. Phi!., 9,1935, pp. 59411, apud L. Raditza, op. cit.,pp.569-572.

15. Polyb., XVIll. 47. 1-4; XVIII. 49-52; TitusUvius, XXXIII. 34 ::;i 3841; Appian, Syr.,2-4;Diodor, XXVIII. 14.

16. Polyb., XVI. 25. 2; XVI. 25. 6; XVI. '17;XVI.34. 17.

16. F. W. WaIbank, The Origins of the SecondMlU'edonian War, in IRS, 27, 1937, pp. 180­2ff7; idem, Raman Declaration of War in theThird and Second Centuries, in ClJasiCillPhilology, 44, 1949, pp. 15-19, apud L.Raditza, op. cit.,pp. 573-574.

17.E. S. Gruen, op. cit., pp. 392-398.18.V. nota 14.19.E. S. Gruen, op. cit., pp. 389-390.20. J.-1. Ferrary, PhiJhellenisme et

imperialismt, Ecole Francaise de Rome,1988,pp. 47-49.

21. E. Badian, Foreign Oimtelae, Oxford,1958, pp. 58-66, apud idem, RorrumImperialism in the Late &public, Oxford,1968, pp. 6-7.

22. E. S. Gruen, op. cit., p. 388: "Nothingsuggests or implies that the occupeticn ofthese IIlyrian places had engaged Romaninterests let alone that they had provokedthe Republic to war."

23. Pclyb.. XVIIJ. 1. 14: "... rou; &; xatart1v IlluplOa rouq PmjJalol; mv rerovt:1WPIGq lJEta ra; H1tEIpt» 61aA.VO'B1; ...

pEra rov JrrOMjJalOU 'fOU ~;'Otraro~

Bava'fOV ... ", Badian suaJine ci JJEf'atrebuie sit aib4 eceleei inJeles in ambelepropozfjii, apud F. W. Walbank, Polybius

and Rome's Eastern Policy, IRS, 53, 1963,pp.1-14.

24. Titus Livius, XXXI. 6. 1; Justin, XXX. 3. 6.25. a. E. S. Gruen, Gp. cit., p. 383: "Polybius

delivers the final blow; the Romansdemanded of Philip that he makes war onnone of the Greeks, Polybius has not aword about defense of socii"; Polyb. XVI.27. 2, ultimatumuI adresat de ambasadatriumviral! strategului macedoneanNikanor In condiJiile atacului acestuiaasupra Atticii; PoIyb., XVI. 34. 3,ultimatumul adresat de M. AemiliusLepidus regeIui Filip In fap. Abydos-ului.asediat de eceste.

26. Titus Uvius, XXXI. 7. 2-13, discursulluiP.5uIpicius Gatba in fafa adunlrii ~i TitusUvius, XXXI. 3. 4-6; Justin, XXX. 7. 2;Zonaras, IX. 15, cresteree puterii militarea lui Filip, care era perceputa ca 0

ameninpre la adresa senatului.'17. Titus Liviua, XXXI. 11. 9; XXXIV. 22. 8;

XLV. 22. 6; d. F1orus, I. 23. 4 amintescpactul lncheiat de Filip at v-lee coHanibaJ in 209 a. Chr.(poIyb., IX. 7) cafiind principalul mobil al implicilriiRomei in conflict Ideea conform careiepacea de la Phoenike nu ar fi decat uncompromis pAN le sfiqitul riizboiului coHanibel apare la Titus Livius, XXXI. 1. 9­10, Appian, Male., 3. 2; Justin, XXIX. 4. 11;Zonaras, IX. 15. 1.

29. d. E. 5. Gruen, op. cit., pp. 382-388.30. P. Pedech, op.cit., pp. 113-123.31. Cf. F. W. Walbank, Polybius and

Romt!'s... , pp. 1-14.32 Prima Iucrere apilruta in problema

imperialismului roman este cea a lui T.Frank, Rcmum Imperialism, New York,1914. Un susJiniltor at teorieiimperialismului pcete fi socotit Iii G. deSanctis, Storia dei Romani, Firenze, 192'3.Teena este preluatil co ergumentape maiamplA de 1. Careopino, in Point devue surl'irnperia1isme Romain, Paris, 1935 ~i maitarziu de Ed. WilL In op. cit.; D. Musti,PoUbio e l'imperiaIismo Romano, Napoli,1978 care preia idei Iii tipologiaimperiaHsmului de la E. Badian, RomanImperialism.., J.-L. Ferrary, op. cit., face si eltrecerea In revista a atitudinii lui Polybiosprivind imperiaIismul roman :,i a

31

imperialismului roman I'n general. 0buna bibliografie a problemei este oferitlde D. Mum.. up. cit.,i de Ed. Will, up. cit.,completatl de J.-1. Ferrary, up.cit.

33. G. de Sanctis, op. cit.,34. E. S. Gruen, up. cit., pp.35. ibidem, pp.

JQll decembrie :zoe36. Ilndem, pp. 2Q3..249.37. Polyb., XVID. 1-12; Titus Livius, XXXI

32 7, 37; Plut., Flinn., 5-7; Appian, Muk., f38. Polyb., XVID. 42 3-4; Titus LiviuXJCXUn.25.~;25. 11; XJCXUn. 27. 7.

39. Pclyb., XVIII. 10. 8; Titus Livius, XXXII36. 10; ci. E. S. Gruen, up. cit., p. 214.

32

mIl eecemene :zooo

Mundi ~i rugaciune in regulilemonahale ale Sfintului Vasile eel Maresi ale Sfintului Benedict de Nurcia

Mircea STANCIU

Stud luI de fatA compari prin Intennedlul lltorieicantltative cefe doui regull monahale fundamentaleaptrut8 in Occident reapectlv fn Orient. unde¥a pegl'llnlp ne.iguri dlntre AnUchltate ,I Evul Medlu.Companlpa ...Izeazi Intre eele doui texte un deClllajcantitatlv a cArul expllca,e ltudlul fncearcl 1-0elaboreze.

OPINIA comuna afit1Ill cA rAsAritenii sunt mai eplecatt spre meditape,pe cllnd occidentalii pun un accent mai mare pe "partea Mertei", pelatura slujirii active in societate. La fei, se cunoeste jndeobete cAmonahismul rasariteen este 0 formA mai espra de retragere din lume,pe cand monahii occidentulut catotic ~i propun 0 mai intensi

implicare in problemele societilPi.Totusi prejudecatile sunt adesea infirmate de analizi. eel puttn eceste pare a

fi rezultatul unei scurte incursiuni statistice asupra eelor doua reguli monahalefundamentale. Pentru Occident am ales regula Sf. Benedict de Nurciat, iar pentruOrient pe cea a Sfantului Vasile eel Mares.

Am fi tentati si credem ca-n regula SfantuIui Benedict se aeorda 0 mai mareerenpe vieJii active in defavoarea ce1ei contemplative, de rugiciune. Pe de altAparte am fi tentap sA cautam contrariul in "/lfezlminte1e" Sfllntului Vasile eel Mare.Statistica pare insa si ne contrazici. Am luat doi indicatori: ruglciune !}i munca(chestiuni legate de avere, activitilp mef~ugirefti, relapi en exteriorul) si-ampomtt cliutarea. Am cuantificat cAte reguli ee refera la fieca.re din cuantificatori.Iatil rezultatul obJinut in eazul eelor 73 de eapete ale Regulei SfAntului Benedict

(1) Rug6ciune: cap. no. 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 47, 45, 52: 16(2) MuncA: cap. no. 31, 32. 33, 34, 48, 50, 57: 7

33

JW.l decembrte ZO

Deci se poete vorbi de un raport de 2 la 1 in favoarea rugllciunii, in cazul RegulSfAntului Benedict.

SfAntul Vasile eel Mare a redactat doull grupuri de reguli intitulate ReguliMarl, in numar de 55, ~i ReguIile Mid, in numilr de 313. Iati rezultatul obtinuturma eplicarii ecelutasi tipar cuantificator ca ~i in cazul regulei apusene:

Regulile Mari(1) Rugaciunecap. no. 6, 37: 2(2) Munce: cap. no. 9, 11, 29, 37, 38, 39, 40, 42: 8

Regulile Mid(1) Rugaciune: cap.no.43,44,61,147,157,173,180,201,202,221,238,277,

307,312,365: 15(2) Munca: eap.no.61,92,93,94,101,10S,117,118,119,121,123,125,141,

142,143,145,146,147,148,149,152,153,156,181,202,207,284,285,305,313: 31

Dupll cum se observe in cezul Regulei rasaritene evem un raport in favoarea celmateriale ce variaza intre y, si lh. Astfel ne gasim in fata unui decalaj cantitattntre cele doua reguli monahaIe ce contrazice ideea cll. monahii din rllsllritacorda 0 mai mare atenJie viep.i de rugactune, pe cand apusenii ar duce 0 viemai ectiva.

Acest decalaj descoperit la nivelul strict statistic al textelor trebuie 51regaseasca ~i in realttete, exprimand-o, fie nu, lIi-atund 0 explicatie a acestei liptrebuie formulata.

o prima sugestie ar fi gasirea unor exphcatii in particularitlPle biografiilcelor doi autori ai regulelor si-n atmosfera generala in care Ie-au redactat.

Vasile eel Mare se naste in anul329 tntr-o familie din Cezereea Capadociei,fiu al unui profesor de retorica. PastrAnd tredttta familiei, Vasile pleaca 51 studiefilosofia Ia Constantinopol, apoi la Atena (cca 351-356), unde leaga 0 strArprietenie cu Sfintul de mai tarziu, Grigore de Nazians. 10 357 se intoarce aceunde tncepe 0 viatl legata de 0 carierA laica. Este tnsa influentat de soraMacrina, 0 crestina ferventa Iji decide sl se boteze in acelasi an confirmindu~"i sitnclinapa monahaill. Tot acum face 0 calatorie la Alexandria, in Egiptul de SSiria ~i Mesopotamia, observand pe viu eremitismul primilor monahi creeaUnI\8liU lui Antonie eel Mare Iji ei lui Pahomie. Felul slu de a fi nu agreeaza aceaforma extrema de retragere in singurltate, optiunee pentru cenobitism rAmina.de acum inainte axa centrela a conceptiet sale despre monahism. IntersCapadocia tntemeieza, impreuni cu rili}te prieteni, 0 minAstire, pe pllmAnfamiliei, la Annesi. Asedar Regu.Iile sunt elaborate aid, ca rllspunsuri la intreblledresate de monahi in locurile retrase de pe malul Irisului. Completarea pillacitra de 368 de reguli se va fi filcut, pe linga bam aeumulatll. la Annesi, observamAnAstiri1e din Capadocia.

De aid tnainte biografia Sflntului Vasile urmeazl acee optiune inipa1l pencenobitism §i implicit spre 0 viaJi. acttvA. Comunitatea monastica nu-l refine, fvorbind ded.t panA in 359, cAnd se retntoarce la Constantinopol pentru a Ill"impreuna ell Vasile de Ancyra tmpotriva eunomienilor. De aid inainte se implin toate disputele teologice ale timpului siu, luptt in calitate de episcop al Cezal

34

J'!IU ue:euu'ne~ S-~1J.u"

tmpotriva impAratului arian Valens, fondeazA numeroase qezlminte care 51 ajutepe cei bolnavi sau pe calatori, sene numeroase tratate teologtce.a Vasile eel Mereeste un om al timpului sau, un eparator a1 Bisericii. Era deci cu neputinJi ea Regulasa monahall. si nu fie putemie impregnati de spiritul Biu organizatoric, practie.Astfel ea prevede orice conflict posibil fntre monahi Ii exterior fi-i prescrie sclutiaoptima de aplanare, dar $i modalitlp de a-l evita. Ia In ealcul posibilitateaministirii de a se tntretine singura !Ii reglementeazi relajiile de munca, nego] ininteriorul ei !Ii cele eu exteriorul Totul cu grija adind pentru J.ini!}teaduhovruceasca a celui ce-si Iucreaza mAntuirea intre zidurile mAnAstirii; regulamare, num4rul 55, ilustreazi extrem de relevant eceesta fnclinape a SfAntuluiVasile spre pragmatism; aid vorbeste despre arta medfcala, respingAnd atitudinearigorista care nu fntrevede medicamentapa. printre pnsele de vind.ecare alebolnavului,. pe motiv ci ar fi tmpotriva ordinii naturale lisate de Dumnezeu. Deci,Vasile se ndica impotriva predestinirii $i nu admite s1lati un om si moara cand aileacuri la tndemana.

Toate acestea atesta un spirit modelator ,i realist mai degrabA. decat unulinclinat spre visare, de aceea putem eonchide ell regula descrie omul.

Sf.Benedict de Nurcia ia CWlO!JtinJi de Regula Sf. Vasile eel Mare prinintermediullui Rufinus care tradusese in Jat:ine!}te nesistematic 203 din we 368 decapitole. Probabil s-a mai inspirat dintr-o Regula Magistri anonimi, din Sf.Augustin !}i, mai ales, din Sf. Cassian. Cert este el, in finaL pomeneete dintre sfinJiiParinp doar pe Sf. Vasile. In orice caz, indiferent dad a preluat, din textereglementatorii preexistente, bucip importante, Benedict ret.lfetlte sa le dea 0 formaunttera §i un spirit diferit de eel al ReguIei rlsiritene. Mult mai pregnanbl este grijapentru reglementarea chestiunilor legate de rugaclune, de oficiile slujbelor divine.De ce eceasta tendin~1 0 gastm ilustratl in via~ Sf. Benedict? Raspunsul estesimplu. Sf. Benedict, dupa 0 perioadl de studiu la Roma, deza.mlgit de stareamorala a orasului se retrage la Subiaco, intr-o peetera -mai tArziu il sagro speeo­1mbri~And CD toatl hotlrirea 0 viaJil eremitici. De aici inainte, firul vieJ:ii saleurmeaza cursu! consacrat, aproape ritualic, a1 marilor parinti fondatori de viaJllJl.i.MstireasCil. Vestea despre viap. sa escetica se rllspAndette; este ciutat decaIugilrii de la vtcovaro, care-I roagA sA. Ii se alature ca abate §i si fondeze 0

manasttre. Dupa ce refuzi de cAteva ori, insisten'Jele lor n fac sA. accepte. Ulteriornetn~1egerile cu cllugirii il detemin4 inci 0 datil sl aleagi calea eremitica. Totusinu poate face fap. celebritilJii !Ii, in urma presiunilor exerdtate de monahiorganizeazi 12 mAnilstiri cu eAte 12 cilugilri ce aveau cAte un superior fiecare.Benedict rimine la Subiaco pAnil intrA in conflict cu un vecin. Este nevoit si cauteun alt loe. h gaseste la Montecassino, unde in juru1 anului 520 fondeazi celebremAnistire.·

Dupll cum am vazut Sf. Benedict a fast cu greu convins de catre uceruci siadopte varianta monahall cenobitid. Caracterul siu nu 0 va fi cerut cu atAtaWiwinfA. ce-n eazullui Vasile. Viafa eremiticA n atrAsese §i-I retinuse peste 20 deani, cid abia in 520 renunJil definitiv la eremitism, consacrAndu-se vieJiicomunitare. Credem cA acestea explicll faptul cA Benedict a acordat 0 mai micaatenjie chestiunilor legate de munci, avere, negoJ etc. Regula sa nu e atit focalizatipe contempJatie -realizatlli in rugiciune-, cAt dezinteresatl de aspecte1e economice.De aittel, eapitolele care se ocupi de rugiciune §i care dau dimensiunea raportului

35

Ml) ceeemene :o.JI.

fevorebil ei, nu trateazl fenomenul din perspectiva personaII a legaturii cDumnezeu, ci ca program el viefii liturgice comunitare. In ansamblu, ruglleiuruliturgicl ocupa pnmul loc, ca 0 ceracterisnca a ordinului benedictin.

Modalitatea de elaborate a celor doua reguli spune mult despre spiritul 10Sf. Vasile eel Mare le compune ca respuns la tntrebArile monahilor -sub aceasfornlll se ~i prezintJ. cele 368 de capete- ca la niste provocari pe care viap. le oferepe cAnd Sf. Benedict Ie compune -de1li din expertenta acumulata ~i inspirandu-rdin alte Iucrari de gen- pentru monahii din mAnlstirea sa, ca un regulament ide.ca 0 norma. tnslfi impAt1irea pe secttunt a capito1elor spune acelasi Iucru, spdeosebtre de vAlmA.~agulde tntrebAri 1a care raspunde Sf. Vasile. AmAndoi au dinsl1 dovada de mult tact ~i atentie c4nd le-au tntoemit. Astfel, Sf. Vasile eel Mareavut tntelepciunee sA nu-~i imagineze ell vtata duhovruceesca a calugarului peaintra intre baierele strlmte ale vreunui reguta.ment ~i de eceea ~i-a axat regula Iceea ee putea face obiectu1 ei: chestiuni practice. Nici Sf. Benedict n-a tratat especinterne ale rugaciurui, ci a avut In vedere mai mult programul de slujbemodalitatea comunitarl in care ele sl se desf~oare.

Un alt factor important ce a putut influenla regulile este atmosfera generalaepocti in care a trlit fiecare din cei doi fondatori. Sf. Vasile eel Mare redactearegulile in partea ri\sllriteanll a unui imperiu care stralucea mai ales aici, in Orielunde pulse 0 via~ economic! infloritoare. El nu a simpt imperativul unei retragrradicele din fata neajunsurilor societajti in care trAia. De cea1alta parte, Benedict.Nurcia trll~te fntr-o epoca de disclutie a societlJii. Nesigurenta ,i imoralitatea 0

dezgustaserl 1a Roma, redau un climat diferit de eel In cere trlise cu 150 de atnatnte Vasile eel Mare. Nevoia de retregere, de repliere din tap. acestor realittulburatoare trebuie sl fi fost cu siguranfA mai mare. MInIstirile asigurau, inbperioeda de dezegregare sociall 0 soliditate extraordinarl ceea ce Ie ~i dadea to]necesara de a rlzbate. A~asti1 soliditate era asigurata fi prin comuniunea liturg1cacare Regula tinesit0 accentueze ca fl'factor decoeziune agrupului monastic.

Elemente de geografie Iocall ne pot fami1iariza mai mult cu spiritul ReguSfantului Benedict Aceasta este redactab\ la Montecassino catre sf4r~tul vieJii 81

(cea.54O). MAni\stirea eete situata pe varful unui munte ce dominlllmprejurimJmult mai joase. A fost facutl analogia cu muntele Sinai, Sf. Benedict fiind asimilui Moise care a primit in Muntele sIAnt Tablele Legit. Sensu! ascensiunii munteeste eel al pilrllsirii unei lumi degradate ,i degradante. "Leges" este datAsolitudinea vArfu1ui de munte,cu intenpa de a reg1ementa ~i Iimita legi1turile cece i se supuneau, cu lumea de jos, a satelor ~i a oreselor. Leglturile palideexteriorul erau deci lesne de intuit ,i de eceee regula nu le acorda 0 a~e p:mare.

Asadar credem cl eele dona regulimonaha1e sunt operele autorilor lor, tntmllswll. cov8.r~itoare, fiecare exprimAnd un anume carader. Ele nu 8W\t relevapentru disparitatea calitativl. Apusenii nu sunt;. cum am deduce din decal~

cantitativ, neapilrat mal ap1ecap spre rugllciune. De fapt;. un simplu caleu! neeontrazice. Benedictini se rugau 5-6 ore pe zi. Vasile cel Mare stabilefte §Bpte titpentru rugldunei considerAnd. cl nu puteau fi mal scurJi de 45 de minute fiecaJeu mare zgarcenie- deducem cA, la randullor ri\slritenii SfantuJui Vasile se rUinu mai puJin de 5 are pe zi. Totu$i, in Orient practici1e ministirefti erau J

aspre: novidatul era de un an in Apus IIi de trei ani in Rlsllrit; in Apus carnea

36

"'11 decembrie 2000 0MJp:admisli pentru bolnavi ~i bAtrini, pe cand in Rlslirit era interzis4 cu desavarsExistau deasemenee dispute legate de tunderea in monahism sau de radeblirbii.5 Aceste informatit ne dau imaginea unui Orient mai rigorist ~i co reguli I

aspre. Acestea nu sunt tctust decAt locuri comune, realitatea fiind cu siguramult mai complexa ~i mai diversificatl. Existil bunaoarl perceppa unui Oriteologic platonician Iii a unui Apus in care domini aristotelismul. 0 sing!mformetie ne poate rlistuma imaginea: In Imperiul Bizantin, la Atene. p4nli laani se studia AristoteI, constderandu-se materialismul slu nepericulos !Ii trelevrpentru dogma Bisericii. MuJJi tnsa se opreau Ia aeest nive!; cand urma sl fnceastudiuI lui Platon erau ~i spre dluglirie, de cltre indrumatori tematoComentariile pnsosesc.

Am pleeat asadar de la 0 opinie comuna contrazisil de un decalaj cantitadepistat in prime.le Reguli monahale din Apus Ji din Orient Am observet inmlsurli decaIajuI este expresia realll a unei disparitil1i. La nivelul modeststudiului nostru eoncluzionllm ell disparitatea nu explicit afirmativ deeaIajAcesta din urma este rezultatul unei particolaritip a celor doua documerregastte in biografiile autorilor, ttl locul conceperti, in atmosfera generela a epocAsadar decalajul este irelevant pentru realitatea istoricl, care este mai eomplexanu intra, deocamdata, sub incidenJ:a. studiului de {ati.

NOTE

1.La Regola di San Benedetto,Montecassino,1997. In traducereromAneasci Ia Teofan, Vechile RlmduielimonaJulle, Dobrusa, 1929.

2. SfAntul Vasile eel Mare, Aseetic:ek, din"Scnen" partea a doue, Ed. InstitutuluiBiblic $i de Misiune aJ BOR, Bururesti,1989. Opera sa in original se ga5efte involumuI31 aJPG.J.-P.Migne.

3. Amanunte biografice despre Vasile eelMare in Valaori Iuliu, Vasile eel Mare,episcap de CezlZreell, Bururesti,l905; InVasile eel Mare, Tipografia ClJ1:ilorBiserice$ti.Bucul'eftU898; ~ din articolul

ABSTRACT

pertinent aJ Encidopediei Britanni<Chicago,l97'7, vol.2, p.747.

4. Descrierea vieJii Sf.Benedicteste realizede un singur tevor medieval,tn ScnerPapei Grlgore eel Mare. Alte ambondespre viaja sa in Introducerea din ,Regola..., p.9-18.

5. Ion Ramureanu, IstorilZ Bisericii Univers",Ed. Inst Biblie $i de Misiune al BO:Bucul'e$ti, 1993,p.187.

6. J.Meyendorf, Teowgia biz47'ItintI, ed. 1mBiblie 'Ii de Misiune aI BOR, Bucures:1996, p.9,

The current study comperes the two mcln monastic rules of the Middle Ages through thagency of the method of Quantltatlve history. At a first glance one can easily see that theastern rule deals with mundane activities at a higher degree than the western one, that cSaintBenedict. We tr'18d to explain thIsQuantitative dlspalfy. Out conclusion saysthat the Inlti<remere based on the counting of the rules is not necessary a powerfull evidence fOf the idelthat the western monks prayed more than their eastern, at that time. colleagues.

37

.NUl eeeemene :All

R

Reorganizarea trupelor specialeale S.U.A. in anii '80

Ciprian NITULESCUProfesor18 C. N. "Sf.SaV8~

Trupele specl.le .Ie S.U.A. ,I .pol .t••Itor s..te enfotosite, Tn timpul RIzbolulul Rece. pentru • rezol'I'IIpld. dtacr8t ,I cu coaturl mlnlme probtemele dellcece .pI....u Tntre m.rUe puler! pe terltorlul statel"neutre... Reorgllnlzaru .ceetor trupe spec.1ecunoscut etape euccealve Tn domenlul tnJpelorueC8t, m.r1ne ,I .te fo~lor aeriene. Unul dintobtectlve 81'11 0 m.1 bunl coorclon.... Tntre Delta Fontrupel_ de uaIt ,I "&eretale VerzI".

EFERINDU-NE la trupele speciale, trebuie 51 nctam mai intAi faptulacestea au aparut ca trupe de cercetare-divereiune in jurul anu1870, funcponAnd incli in primul ruboi mondial pe lingA unitllregulate, pe bazA de voluntariat 'li fleAnd trecerea lent! spre unitllspecializate din al doilea razbci mondial (ca batalionul Brandenbt

'li S.A.S.), apoi spre trupele din confIictele eoloniale $i post coloniale in tim)rlzboiului rece $i flieAnd pasul spre trupe1e antisubversive §i antiteroriste.subliniat di de la instiroJionalizarea lor, trupele speciale au fost invAluite tntr­secret desavarstt, de la recrutare plnA.la antrenam.ent 'li echrpament.'

Se 'ltie feptul, revenind la subiectul propus, eli Statele Unite au executatanti '60 - '80 cinci operatiuni strategice speciale: operapunea antieastrist! ,Golfol Porci1or in 1961, raidul de la Sontay din timpul razboiului din VietnamulNord, operatiunea Mayaguez din Thailanda in 1975, operatiunea din Iran in 19&invazia din Grenada in 1983. Acest tip de operetiunt, avantajoase prin caractelor rapid 'li costurile mid ce le implicl erau menite In anii Rlzboiului Recerezolve crizele locale ce emenintau interese1e strategice ale SUA, tndeosebi in zj

Golfului Persic $i in Orientul Mijlociu. Irivazia sovietfcll in Afganistan (dec. 1975problema ostatieilor americani din Iran I-au convis pe Jimmy Carter cl operatnnspectate sunt eel mai bun miJloc in astfel de situaJii.:Z

38

tWA gecePuJfle jAJUU _'tM#M!J~

Sporirea posibilitlplor HUMINT a fost 0 problema majorA ce a stat la bazareorganizlrii trupelor speciale, ca Ii 0 mai eficientl coordonare a acestor forte cAndintrl in acttune. De altfei, in paralel cu aceasbl restructurare, CIA in timpul luiRonald Reagan ~i-a mlrit ell peste 0 treime numlrul personalului, ecoperindinformativ practic intreaga lume. Aseder, in 1980, Trupele de Uscat, nemultumttede prestatia CIA In criza ostaticilor din Iran, au InfiinJat AgenJia Serviciilor Secretede Sprijin (ISA) pentru culegerea de informaJii prin surse umane, aceasta unitatefuncttonand ca 0 componentil a DlA (Agentia de lnforma.pi a Aplrlrii). tnel de laInfiintare s-a tinut totul in secret, chiar daca pe la mijlocul anilor '80 Congresul ~i

mass-media au fost etentionate de actiunile ilegale ale unor lucrlltori. Oficial,Pentagonul nu recunoaste aceastil unitate3, ce a intervenit in El Salvador in 1982, afumizat informaJii pentru 0 incursiune in Laos, planificatl de fostul comandant alBereteloT Verzi, "Bo" Gritz ~i se presupune ca a avut un rol activ in eliberareageneralului James Dozier, tinut ostatic de teron.,tii italieni (ian. 1982).4

ContinuAnd eceesu prezentare succinta, notam cl pentru 0 mat bunacoordonare, in 1982 Departamentul Aplrlrii a creat Comandamentul Intrunitpentru Operatiuni Speciale, ce de~a un control direct asupra unui numllr limitatal forjelor speciale americane, in special Delta Fora (a cIrui prindpall misiune esteantiterorismul) ~i echipa 6 SEAL, 0 unitate antiteroristl a Marinei Militateamericane, infiinJatl in 1984. Referindu-ne la aceastl annl, trebuie sAprecizllm clls-au tnfiintat doua unitlp speciale, akAtuite din doni escadrcane'spectale, fiecare acAte trei vedete rapide ce duceau cele 6 echtpe SEAL ~i doua: lIlqini de teren. Dupa1983, doll! unitli.p speciale ale Marinei Militate au fost restructurate pentru a fifolosite in miru\rile subacvatice. In 1986 s-a stabilit un plan prin care 0 parte din.acesteechipe erau trimise in Puerto Rico, Scotia ~i Hewaii.t

ln 1984, Departamentul ApArlrii a creat un organ suplimentar pentruoperatiuni spectale, ca organ consultativ pentru Comisia Reunitl a seftlor de StatMajor aCS). Putem spune cll in 1985 intre fortele speciale americane fAceau parteDelta Force, Trupele de Asalt, Fortele speciale (cunoecute sub numele de "BereteleVerzi"6) ~i Grupa cperattva 160 - ce constituia sprijinul cu elicoptere ~i aviatteusoara a altor forte destinate operatiunilor speciale ale Trupelor de Uscat - cat ~i

echipele speciale din cadrul Marinei Militare ~j Flancul1 pentru operetnuu specialeale Portelor Aeriene.?

tn 1987, prin Amendamentul Cohen - Nunn, votat in Congres pentru Legeaprivind bugetul Aplrllrii, s-a creat Comandamentul operatfunilor specialeamericane (USSOCOM), condus de generalul James Lindsay, sobordonat directpresedtntelut Comisiei Reunite a ~filor de Stat Major ~i care are sub control 46.000de militari in total. Acest Comandament rlspundea de instruirea, dotarea ~i

organizarea fortelor pentru operetiuni speciale, intocmind planuri proprii ~i

elaborind astfel stretegte, doctrina ~i tactica folosite in aceste operatiuni.ComandamentuJ a fost stabilit la baza aerianl Mac Dill din Tampa, statuiCalifornia. Trebuie notat cl din 1987, SUA au fast implicate in cAteva conflicte, cainvazia din Panama - 1989 ~i rlzboiul din GoH - 1991. In Panama, fortele pentruoperapuni speciale ale Marinei Militare (ce indudeau trupe pentru operetiurumaritime, aeriene ~i terestre) au suettnut cu succes trupele regulate chiar dael ausuferit pierderi in raidul asupra portului Paitiela. De asemenea, In Golful Persic,foqele speciale au ajutat la depistarea rachetelor SCUD mobile pe care Irakul Ie

39

lansa tmpotriva Israelului (emenintand eu atragerea acestuia in rlzboi) 'Ii audeschis razbotul aerian, In prima noapte fttnd distruse princtpalele staJii radarirakiene de catre elicopterele MH - 53 PAVE WW ale fortelor speciale.

Ce 0 imagine a rolului crescand al operapunilor speciele pentru SUA, BE

observa ell. Bugetul destinat pentru aceste forte a crescut de 18 2,54 miliarde dolarin 1991la 3,11 miliarde dolari in 1992. Aceastl restructurare este beneftca eu ali"mal mult cu clt 'Ii dupa terminarea RAzboiului Rete 'Ii schimbarea cadrulugeopolitic mtemational, ameni1:i\1'ue la edresa SUA. tndeosebi din Lumea a Trelanecesita astfel de operanum.

NOTE

1. Alain Dewerpe, Spionul. Antropologiasecretului de stat oontemporan, Nemira,1998, p.62~

2. Christofer Andrew, CIA $i CaSll: AIM, ALL,Bucuresti, 1998, p. 407

3. Lucien S.Vandenbroucke, SpecialOperations as an instrument of us ForeignPolicy, Oxford University Press, 1993, p.

251.4. John Prados, Rlhboaiele secrete al

Prt,edinplor, Elit. 1998, p. 3945. Ibidem, p. 3956.Vezi .,i Povestea Bmtei Veni in Magazil

Istorie, nr. 4/1998, pp. 75-787. Lucien Vandenbrouke, op. cit., p. 25

ABSTRACTThe Special Troops of SUA, then 01 others states. were used, during the Cold Wa

priority after the crisis of the american hostages, from lren (1980) and the SOviet lnvczicn trorAfganistan (December 1979). to solve rapidly. discreetly and with small costs. the cencctproblems Which were turning up between the Great Powers. on the "neutral" terltory of scmstates. especially from the "third wOfk:l".

The reorganisation of the american Special Troops. knows some soccesve stages cpart of land Troops. Of the Navy and of the Air force.

An other objective was the better coordination between "Delta force", ertocTroops, "TheGreen serets'' and othersspeclol forces.

40

flU' "§!:CU,'''"' +"""Y

T

Consideratii privind interferenteleculturale ~i istorice din Balcani

Alexandra ZBUCHEA

Ca uma... a une! mult p.... frlmlntate letartl, spatl~

bIllcanlc ..te un mozalc etnlc. IIngon-tic ,I rellglc.. 'I_ecoiul xx. aenta cunoqte, Insi, putemlctransformirl datorate, In prlmul rAnd, IntelectualllCledUeII' In alte tirt ale Europel ,I Inftuefllel culturveettc.uropene.

ERMENn "Belcani", "Europa de Sud-Est", "Europa de Est" sal"Europa CentralA" nu se referll numai la entiblp pur geografice. Cee.ee Ie da substanta sunt earacteristidle culturale, spirituale ~

geopolitiee. Ceea ee s-a tnteles prin zona de extindere a uneia sal

alteia dintre aeeste regiuni a variat pe parcursul istoriei, nid iJmomentuJ de fatA nefacandu-se 0 prectsa delimitate a granitelor lor.In eeea ee prtveste zona "bakenica", aceasta. este mllrginitl. pe trei laturi de manMarea Neagra, Marea Marmara, Marea Egee, Marea IonieA 'Ii Marea AdriaticaLimita terestrll este mai greu de stabilit, in linii marl eonsiderAndu-se ce fiirufermata de raurile Drava !ji Dunllre. Pe langll teritoriul astfel demarcat, in moegreflit, din punct de vedere geografie, unii eercetltori includ In zona Balcanilor Iispapul de la nordul Dunllrii ell nu 'face parte din Peninsula Balcanici, respectnteritoriile romAneljiti dintre Dunlre 'Ii Muntii Carpati, aItii includ de asemenea IIMoldova !ji chiar Ungaria. In ultima vreme tnsI teritoriile ro~ti !ji in speciacele ungare sunt incadrate in spetrul Europei Centrale cu care in prezent au rnamulte afinitilli spre deosebire de perioada anterioarA secolului XIX. De asemenea ~

inceput sl se exclada din "Balcaru" Croatia l}i Slovenia. In trecut, in general, erecuprins in spatiul sud-est european un teritoriu de sute de mil de kilometrii plltratitnglobAndex-Jugoslavia IjiRomAnia, precurn 'Ii toate tilrile aflate la sud de aeestea.SpaJiul balcanic are 0 spiritualitate propne, este 0 zonl de tranzitii !ji eonvergentEculturale, aid se tntAlnesc elemente spiritua1e din cele mai vechi, allturi de

41

mentalitAti moderne. Poate ci elementul determinant atfizionomiei acestei regtueste extrema mobilitate, multele deplasari demografice care au inceput in cele mvechi timpuri §i care contmua lji astAzi. Primele miscari de populatie au fost denord spre sud, mai intAiau trecut pe aid vechii greet, apoi diferite neamurt barbaal carer ~ir s-a incheiat cu populatiile slave care au impins populatiile romanizalprecum lji ceIe ilirice din zona in regiunile montane. In timpurile mai noi miscandemografica a avut in general alta. dtrectie, dinpre sud-est, de unde au venit I

exemplu grupuri de pgani. 0 data cu inaintarea in Europa a Imperiului Otorru(care a determinat 0 noua deplasare de populapi spre zonele ramese tnca in afaimperiului), din Asia Mica au patruns in primul rAnd turdi. Acestia au tmpfmasiv populatii slave din centrul peninsulei spre nord ~i nord-vest, pAni in sudUngariei ~i pana in Istria. 0 mobilitate deosebitl in Balcani au avut-o ~i vlahramura sudica a romAnismului. De asemenea a avut loe 0 recolonizare a grectkedusi din Asia MicA in zonele din nordul actualei Grecii, regiune prepondereslavA la data respective. Deplasirile de populepe continua din pacete ~i astAzLspecial datoritA discriminll'ilor etnice Iii a conflictelor, uneori violente, dinterioruJ ~i chiar dintre state1e balcanice.

Cauzele acestei instabilitlti de populapi. sunt numeroase: invazii, razboaperioade de secetl ~i foamete, catastrofe, politica dusA de conducatorii din ZOl

etc. Aceasta instabilitate a dus la 0 mare heterogenitate demograftca, tipic peafiind cazul Macedoniei, unde pe un spatiu relativ restrans trltiesc populatii slavgrecesti, aromaru, elbanezi, turd etc. De asemenea deplasartle de populatu au Pin contact direct popoare diferite, a determinat transferul de elemente ~i vakculturale.

Pe llingl deplasanle "eccidentale" in regtune s-au cunoscut pdnl in timpvrecente ~i deplaslri periodiee, uneori chiar de comunitAp. tntregi, miscari legate 'pastont, cunoscute sub numele de "trenshumenta">, De asemenea contacteleBalcani au fost facilitate de extstenta aid a numeroase soci.etlJ:i, unele secrete, alfeminine cat §i mascu1ine2. Diferite bande de blrbap. au crescut foarte multtimpul ocupattei otomane. Scopurile lor erau diferite, in general t:nsl fiind yorbao forma sau alta de rlzvrltire impotriva ordinii existente, sau pentru protejarIii!sau razbunerea familiei. Aceste bande eraumarmate.In unele cazuri erau simjbande de tAlhlrii, formate din persoane de etnii ~i religii diferite, care puteau fiangajate ca trupe mercenare, folosite ca girzi etc.

Spirituaiitatea balcanicl s-a nascut tocmai din contactele diverse dinpopulaJ:iile din zona, "Dialogisme, contacts et interferences, impregnationscoincidences, c'est 1a precisement ce qui caracerise essentiellement l' essor historicculturel des peuples d'Burope du Sud-Est et qui, loin de mettre en danger IEidentite, leur fournit un contenu riche et developpe, lequel est malheureusemrsouvent insuffisamment et unilateralement connu et mis en lu:nuniere".3 Pentnintelege mai bine spirituaIitatea balcan1cl, ~i chiar si istorla acestor locuri, este ulo cercetare lingvisticl comparativa aprofundati•. Chiar ~i limbile vorbite in 20:

desi au origine diferite, au numeroase elemente comune, structuri gramaticsimilare specifice aeestei regtuni, existl "balcanlsme" care se regasesc la diferpopulatii Astfel numerosilor locuitori ai Balcanilor din trecut le-a fcaracteristid. bi- seu pluri-1ingvismul. Exemplul eel ma.i ilustrativ este celaromAnilor, fll'l a fi singular.

42

TradiJii culturale extrem de vechi au supravtetuit In Balcani. Acestea sregI8esc, sub 0 forma sau alta, la toate populettile din regiune. Aceastil culturpcpulara, nlscutA §i perpetuata datoritA condittdor istorice specifice ~i lente"modemizari" a zcnei, supravie~te In arta popularl (literatura ~i muzicpopulara, decoretii plastic. etc.). 50 pol Indl recunoaste la tcete populatiilbaJcanice motive foarte vechi, care dateazl ell mult lnainte CI'eIt:inArii, respecti­is1amizi.rii. Astfel spre exemplu pe 23 aprilie, de Sf. Gheorghe, au loc ceremonisimilare legate de remvierea naturii,. de fertilitate etc. In bttregu1spetiu balcanice. (a1ti ceremonie ancestrala, ascuns/l sub hainI Cl'eltinl, comunl sArbilor, bulgariloJichiar unei pIrti a romarulor, este esa-numitul "zapis" (semnul crudi este scuIptape un copac sfant)6. Pe Ienga traditii similare, populatule balcanice au !Ii mulfIraslturi spirituale comune, cum ar fi marele respect fa~ de marne ,i surort, i:Jduda unei atitudini negative fa~ de femei in general, "obrazul" eete simbol aoncerei, cele mai .marl pacete sunt: lovirea plrintilor cuiva, dispretu1 pentnbltrAni, once act ofensator la adresa sistemului familial etc.

In general societatea tradijionall balcanicl era 0 sodetate impaqitA pclanuri Iii familii (in care sunt inc1use toate neamuri1e apropiate, inclusiv nasii etcDe asemenea afilierea la 0 familie se considera chter fi plnA la gradul 8 in cazuliniei masculine.). Solidaritatea de clan fi familialJ se materializl in extstenta uno:sate autonome ~i chiar a unor federajii de comunitlji rurale. Aceste solidaritlp §

respect faJi de tradiJii indl mai supravietuiesc, in special in regiuni1e mai dure ekmuntilor, printre eromaru ~j a1banezi. Societatea balcanicil in general nega omulneexistind anterior secolului xvm nici mlcar un termen care sil defineasdindividul, ca unitatea elementaril a organizlrii sociaIe". Poate ci wi aceastl negare.persoanei, alilturi de istoria tulburati a zonei au determinat dezvcltareemonahismului, In forme specifice. De asemenea pAnA tarziu, in secclul XDmAnastirile au fost prindpalele focare de culturl, de creatie artisticl ale regiunii.

Marea mobilitate a populatnlor, precum fi factorii potitid au determinat §

crestinerea foarte diferitil, in umele cazuri relativ tarzie a regiunii,. ce ~i 0 relativemobilitate religroasa. Astfel diferlte regiuni §i/sau pcpulatit st-au schimbat de ma:multe ori caracterul religios.

Primele e1emente cresttne au p/ltruns de timpuriu in regiune, tradltieatribuind crestmarea zonei insUfi apostolului Andrei, precum fi a apostolulu:Pavel, care a facut nu mat puJin de trei cllitorii misionare in spejiul balcanic. Certeurme de via~ cr~t:inA sunt atestate destul de putin in primele veacuri, numarul lorcrescand in mod insemnat 0 datil cu secolul V. PAnA atunci trAiau laolalta, mai mullsau mai puJin pasruc locuitorii (cetlJenii) lumii romane 'iii barbarii. veniresdiferitelor neamuri barbare, necrestine (care au patruns pAni in inima Gredei) adus la stoparea procesului de crestinare a populajiilor romanizate Ili retragerea 101in regiunile muntoase.

Se pot constatl astfel doul perioade de crettinare a populatiilor din zona(secolele I-V ,i IX-XV) wmatl de 0 perioadi de islamizare a unor regiuni balCanicE(secolele XIV-XVIII). Phll in secolul aI IX-lea __mul s-a rbpAndil pe hazElniormale, neinstituponalizate, tncorporAnd numeroase elemente ~i practidplgane, din cu1tullui Mithra, din 'lamanism etc. In a doua jumiltate a secolului IXConstantin !Ii Metodius au tradus Biblia in slavon/l, inventAnd ~i un nou alfabet,glagolitic. Ei au plecat sil crqtineze Moravia. Ulterior au fast chemap la Roma.

43

.NUI decembrte ZtJI

Anterior khanul Boris dorise 0 bisenca bulgara autocefalli care Sll-I 5prijirimpotriva nobilimii IIi care 511 serveesca fi ca sistem birocratic. NeprimiI1tndependenta fa~ de biserica ortodoxe, Boris a cerut Romei sll trimita rrusionerPapa a trimis un episcop insll a refuzat sll numeascll un arhiepiscop. In timpiurmasului lui Boris, tarul Simeon, a fost numit St. Clement ca prim arhiepiscop ctit slaven. Acesta a infiin~t prima seoall religioasll de le Ohrida IIi a adoptalfabetu1 chirilic. Arhiepiscopia de la Ohrida era cea mai influenta din regiunavand jurisdictie chiar IIi tn regtunile romAne$ti din stanga Dunarii, In secohrl Xlautoritatea sa a fost slAbita prin infiinJarea Bisericii sAThe autoeefale, al cllrui pr:arhiepiscop a fost Sf. Sava. Tot in secolul XIII, episcopul de Tamovo devupatriarh al Bulgariei. Zona cea mai slab creettnata era Bosnia, unde se manifestsnumeroase elemente eretice, cu toate cl se folosea liturgia slavonll. In secclal Xleste trimisli 0 misiune franciscanA de crestmare, InsA numai spre mijlocul secofulurmator multi au trecut la catolicism.

Tot 1n aceasta perioada tncepe 51 creaeca fi presiunea Islamului, dUIcucerirea otomena. Si datoritl unor privilegii politice $ieconomice, islamismul srlspAndit in special de-a lungul principaleleor eli ccmerciale, in zonele uncsupravietuisera diferite erezii (precum In Bosnia-bogomilismuh tn zone aBulgariei uncle se mai manifesti paulicianismul), In Bosnia centrall unde biserinu era sufident de puternica, tn zonele de frontierll, tn orase. De multe oriconverteau numai barbata, iemeile pastrand credtntele enterioere. Copiii incapatau religia tatilui. Totul'lidatorita imigrArilor IIi emigrlirilor continue, proportdiferitelor religii era variabil118. In rindul famili1lor trecute la islam s-a constatanumita scadere a scltdarttatit familialet. Cu toate aceetea majoritatea populathmat ales in mediul rural, a ramas cresttna, tn primul rAnd ortodoxa, ceea ce a l'Ii dde altfel zonei bakanice 0 fizionomie spiritualA. specifidi.

Cucerirea Balcanilor de catre otomani a influenJat uta din regiune §i chidin zonele limitrofe, aflate sau nu sub directa influenJa a Inaltei Porn, De esemencultura bizantinl a fost de multe ori model pentru uta musu1manl. Asa cum amai mentionet principale1e centre culturale erau mlnlstirile. IIArtistii" monacalatoreau mult tnregiunile belcenke, precum !Ii in zonele TO~ti de pe malstang at Duni1rii, contribuind la schimburi culturale !Ii tmprlstierea diferitelmotive ertisttce, creandu-se chiar un curent artistic specific.

In special tnsl cu secolul XIX se manifestA in Balcani 0 noull mutatte,tntoarcere spre restul Europet, 0 HraponAlizare" a vie1ii culturale IIi chiar cotidiedin zonll. Occidentalizarea in toate domeniile s-a facut ,i sub impulsul crestsschimburdor, in special economice, a pll.trunderii unor idei iluministe, a crestesentimentului national !Ii a fest favorizat de scaderee puterii Imperiului OtouuMotorul acestet modernizll.ri spirituale au fost inte1ectua1i1, indiferentproveruente lor etnicll.. "Les intelectuels etaient dans leur propres paysrepresentants d'une intelligentsia etrengere, souvent plus developpe et qui cjoue un role de regenerateurs et innovateurs parmi leur compatriotes" .10 De muori reprezentanpi de seaml ai culturii balcanice provin din medii 00- sau chbilingve, fiecare reusind sll facl in operele respective 0 sintezA a diferitelor tradculturale din care provin. In ciuda numeroase1or intrepatrunderi culturale, politiistorice etc., a sehimburilor IIi eontactelor permanente, totwji fiecare culhbalcaniel i$i are propria sa autonomie Oi identitate naponalll.

44

AU HS:gnDCII! .wuu 'tM!P1JJW

In acest fel pot fi prezentate doer cateva eepecte disparate despre 0 ZOIlleuropeanA a intetferentelor dar ,i a diversitlfilor care se constituie tntr-o part!integrantl a unui pabimoniu continental extrem de interesant ,i valoros.

NOTE

1. Vezi Traian Stolenovich, Balkan Worlds:the First and the Last Europe, New York,1994, p. 332.

2.Ibidem, pp. 163-166.3. Milan Djurcinov, Europe du Sud·Est et

pluralisme des culture, in Bultttin AIESEE,28/1998-1999, p. 115.

4. Shahan Demiraj, Pour une etude plusRpprofondie des phenomenes balkllniques, inBultttin AlESEE, XXIV-XXV/ 1994-1995,p.84 sq; Vladimir Georgiev, Tnuiition etinnovation dims Its langues rullionales despays du sud-est europeen. in Tradition etiMovation dims la culture des pays du sud­est europeen. Colloque lenu Ies 11 et 12Septembre 1967 II Bucarut a l'ocaaion de laIX--e Assemble generale flu OPSH,

ABSTRAcr

Bucuresti, 1969, p. 131 sq.5. Traian Stoianovich, IMkIm Worlds: thl

First and the Last Eurqpe. New York, 1994pp.1~11.

6. Ibidem, p. 38.7. Ibidem, p. SO.8. Spre exemplu in cazul Bosniei in 143C

erau peste SO% musuImani, in 1600proportia crescuse ]a peste 70%, scazandapoi continuu, pentru ca in 1850 sa fie de40% • ct. ibidem, p. 145.

9. Ibidem, p. 158.10. Vassiliki PapouIia, Convergences

culturelIts dims Ie Sud-Est europeen, inBulettin AIESEE, XXIV-XXV/1994-1995,pp.29-30.

The spiritual space known as the BalkansIs the result of a terrible and troubled history.Even today one can meet here various traditions and costoms. some of them ancient. pre­chrestion, others quite modern. ThedemographIc unrest,variouswars and caiastrophs ore thepfincipol causes ot the ethical, Ilngulstlcal and religious mosaic In the area. The balkonicspi1luality resulted from the contacts, Influences and interctepenctancles of the variouspopulations in the region. Especially in our century the profile of the BaHtans started to change.mostty because of the jnteiectccts educated in otfler european countries and due to thepoiticol ond cultural western european influence.

45

.M:11 dec:embrle 20

Stadiul sapaturilor ~i publicatiilordespre bazinul transilvan in secolul X

Gill Ervin

Autorul, cronologlc unni...,w IntenalUltdpibJrilor ,I a publlca,Uor arheologlce IHColulul X In Bazlnul Trlm.llvan, caracterulnlvelul aceator .lplbJrI ,I publlc.'1.

CERCETAREA istoriei Bazinului transilvlnean din secolul X, sufera m1din cauza stadiului incipient a publiclrii urmelor arheologice caceesta ZOM. Nivelul cercetarti !}i publiclrii materialului erheolorprivind secolul X til Transilvania, se afIA pe ultimul loe in BazirCarpetict. Totodeta, mai trebuie 51 adauglm!}i faptul cit erheoloj

transilvanl\ a pomit deja cu un handicap de 50 de ani, iar astfel nivelu.l de cercetaljipublicare din Slovecia, Ungaria, Yugoslavia prezinti deosebiri clare.

La aceste deosebiri clare de nivel de cerceta.re, se adaugl §i faptul cl ccauza amestecului politicului cercetarea din Transilvania a avut mult de sufe~ cum va reiesi din prezentarea noastra, se va vedea dar ca cercetarea cum a ftnfluentat de anumite tdeclogii politice, de anumite esptratti naponele. Totodaeete foarte important statutul politic al Transilvaniei in aceste perioade.

Pentru a vedea mai dar nivelul cercetant arheologtce, am tneersistematizarea pe perioade a gradului de intensitate de slplturl !}i publicere.

Perioadele(flrl sI vrem) marcheazl diferite etape ale statutului politicTransilvaniei.

1.1896-1905. Se carectenzeaza prin punerea bazei eercetlrii arheologprofesioniste tn Transilvania. Astfel, anul 1896 marcheazl prima descoperire dmorminte de la Gimbq, (publicatJ. ehiar til acel an), care va fi urmatl de I

slpAturi, tot aeolo rezultind incA 5 morminte (nepub1icate pAllA la ora aetuaSflrfitul acestei perioade romantice este marcati de opera monumentalA aHampel, care prin publicarea unui nwnlr impresionant de descoperirlperioada "desciUedrii" sau din alte perioade ce au oferit specialittilor posibilitade identificare a descoperirilor arheologice din diferite epoci. Astfe1,. consed

46

lucril.rii lui Hampel a determinat ,,explozia" descoperilor lji a publicapilor intntreaga Transilvanie, despre toate epocile, ca 'Ii despre descillecarea maghiaril.2.

Acestei, adevilr ccnttne un alt edevar care a fast mai mereu uital in 1899,regele Ungariei, Franz losH I numeete pe cunoscutul arheolog at MuzeuluiNettonel Maghiar (infiin~t In 1802), Bela P6sta ca conduclltor al cetedret dearheologie de Ia Ouj. Astfel, de numele lui se va Iega punerea bazelor scotuarheologice transilvane, care a influen~t mult dezvoltarea arheologiei din BazinulCarpatic. Din scoala lui P6sta, provm figurile mari a arheologiei acestui seeoI dinTransilvania: Istven Kovacs 'Ii Marton Roska.

Astfel, tnmulJirea remarcabill a descoperiri1or, 'Ii, mai important, apublicafiilor se vild ca rezultatul interaqiunii a acestor doi fectorf: formarea des~ti de profesie, respectiv lucrarea lui Hampel, care a ajutat pe fiecerespecialist in precizarea cronologicl a descoperirilor.

11.1905-1914. Dezvoltarea remarcabill a tntregii Austro--Ungariei, din toatepunctele de vedere (cultural: Viena a devenit centrul cultural european; apantiaconceptului de »Mitteleurope'', dar mai ales economic, deoerece putem spune caUngaria s-a dezvoltat atAt, cat niciodatil tn tntreaga sa istorie), a avut ccnsectntefaste asupra dezvoltilrii spiritului de a se ocupa de arheologie. Astfel, in ecestprogram nobilimea maghiarA a jucat un rol exceptional, susfinAnd financiarslpil.turile pe tot terltoriul Ungariei, inclusiv in Transilvania. Ca 0 consecinta aacestor factort favorabili in Transilvania au pomit sipiturile, dar apar 'Iipublicetiile. Astfel, in 1906 apare publicafia despre garda de spadl1 de la Def, iar inann urmitori soot organizate sapaturt la G4mbq(1912), Lopadea Nouil(1913),Alba-lulia(1911), Cluj-Napoca (1913)4. 0 parte din aceste slplturi soot publicate,dar declansarea primului ruhoi mondial a anulat 0 mare parte din aceste plenuns.

Intr-o micA parte atinge tema noastrA doar, dar se cuvine sA amintimsiplturile de la Hunedoara ~i Moldovenestt din 1912-1913, publicatE tn 1913 ~i

1914.A~a cum reiese, ann de la tnceputul acestui secol reprezintl 0 etapA

impcrtanta .,i fasta, alAt din punctul de vedere al slpiturilor, cAt§:i al publlcejiilor.Evident exist! deosebiri de nivel, deoarece pe profesiontstif lKovAcs 'Ii M.Roska TIU

putem compara cu amatorii K.Herepey sau J.Bodrogi, nici in ceea ce privesteslplturile, cu atAtmai mult publicafiile.

I1I.192().1939. Perioada interbelica a reprezentat un regres uries fatA deevantul perioadei enterioare. Astfel, in cele doua decenii n-a fost executat nicf 0

siplturli arheologicA, 'Ii doer norocului datorlm douA publicapi despre douanecropole, respectiv mormAnl Este yorba de morm&ntul izolat de Ia DArjiu6

'respectiv publicarea mormintelor 10-12 de la G4mbq7. A mai aplrut un mormAntcu resturile calului, care va fi amintit abia in 1971. Acest regres se datoreazAschimhirii politice, a cArei urmare a fost desfiintarea Institului de Arheologie aFacullAfii de Arheologie a Universitlfii "Franz [osephsde la OUj. Mentionam cl aidnu discutlm justificl1rile sau nejustificlrile acestei schimbiri, tntr-o perioadAWntuitl de nationalism, ci tncerclm sl prezentim. realitlfile interbelice din punctde vedere a decaderii cercetlrii acestei perioade, de compromitere acestorprograme. Aceastl constatare a avut ~ R.Harhoiu cu prilejul analizei stadiuluicercetlrii ale seeolelor VI-VIUn Trensilvanias.

47

.......... "~""L"'..... __

IV.1940-1945. Revenirea Transilvaniei de Nord 1a Ungaria a determiner 1

alt avant at specialistilor care se ocupau cu aceastJ. problema. Astfel, in 19tinArul Gyula Laszlo reia slpllturile de la OUj-Zipolya(Oostoievski), la careadeuga publicarea celor 7 morminte slpate in 1913 de I.Kov.6.cs9• Gy.Uszl6randul lui publicll morminteIe slpate de el, in 1943 $i respectiv in 19451°.In1943Horedt publicll descoperile de la Cilnicll iar tot in acest an M.Roska publibuterola de speda de la Alba-Iulial 2 iar Z.Szkkely in 1945 mormAntul izolat deSfAntu Gheorghe-Bprestetov. Tot in cartea lui Gy.Uszl6 sunt publicadescoperiri1e fortuite (foarte probabil at unui mol'JIl4nt) de la BresteghrZadogostet614•

V.I948-1960. Perioada imediat urmatoare ri1zboiului mondial a determinarestructurere politica care nu va avantaja ~tiin1D arheologica in nid un fel. Chidaca au fost organizate mari camperui de slip'tun erheologice, rezultatele nu po'considerate ca fund concludente pentru secclul X.

Totodata in aceesta penoada apare un fenomen in randul arheologilrespecnv a arheologiei, de a nu publica materiaIul arheclogic. Flrli indoiall, aavem de-a face cu manifestarea politicului, respectiv a na1ionalismu)ui-comun:care caracterizeazli perioada de dupA 1956. Astfel prin programe ventte de sarheologii trebuiau sl cerceteze situri care erau ale slavilor, iar mai apoiprotoromllnilor. Mulp., arheologi s-a raliat ecestet ideologiL dar au existatspecial:i§ticare au indeplinit profesia lor ell dnste.

Din eceasta penoada, astfel sunt cunoscute trei descoperiri, dar nici l

publicata. Astfel trebuie sl menJionim descoperiri1e de la Cluj-Napastr.Semenicului, respectfv str.Kogalniceenu", A mai aplrut incl 0 descoperrespectiv de la Simeria Veche, rlmasl pAnllla ora actuall nepublicatJ..

VL1960-1970. Deceruul at "aselea reprezintJ. 0 perioadl. mult mai bene!pentru descoperirile privind aceasti perioede. Astfe1 a fast slpati partnecropola de la Noslec, de 18 mormmte, apoi cea de la Blandiana "B", ,i a mai Idocumentat 0 spada de la Emei, respectiv au eparut resturile unui nou mormde la Caperu, Din aceste rezultate, au lost publicate deer necropola de la Blendt(K. Horedt insA nu a recunascut ca acesta reprezinta orizontul funerar maghiarsecclul X,), respectiv spada de la Brnei, !,Ii potcoeva de la Capeni, la Inceptdecentulut urmatorte. Necropola de la Noslac a rlmas pW in zilele noanepublieati.

VIL 1910.-1980.10 ecest deceniu, putem documenta patru descopenri: cellla Cipau, Deva, [igodin, Sangeorgfu. Peradoxal, este cA eu toate aceste descopenid una n-a fost publicata (doar a schi~ avem despre inventarul mormAntului :la Deva). Trebuie, mentionat ca la sf&l1itul deceraulut jncep sapaturtle de namploare de la Alba-Iulia-Stapa. de Salvare.

VIII. 1~1990. Deceniul at IX-lea al secolului nostru, va rAmlneindoiall unul din rete mai importante a eercetirii Baztnuhri transilvAneansecolul X. Mai ales au fast cercetate eentrele probabile ale descalecani maghAlbe-Iuha, Ouj-Napoca(poate din aIte considerente !,Ii scopuri). Mai ales la AJulia putem vorbi de succese importante: astfel au fost cercetate necropole1e Ide la Stapa de Salvare17, a fast identificat monnAntul izolat de~t din parteS-V. a ceti.p.i18, respect1v au fast colectate descoperiri izolate din fostul palat Aprespectiv 0 spadA din colec}ia Csemi20.

48

N.l ascempne :eIUU

La Cluj, in 1985 cu prilejul slplUurilor in cadrul unei necropole romane, aufost identificate 26 de morminte aparpnAnd orizontului funerar maghiar. LaBlandiana, in locul identificat de Horedt cu cAteva decenii mai devreme, arheologiidin Alba-Julia, au efectuat slplUuri de salvare, descoperind 0 necropcla bulgaradin secolul aI Ix-lea. La marginea necropolei, care a fast distrus de Mures, a fastidentificat un mormant, cu un inventer ~i ritual funerar foarte interesant, iar care afast datat in secolul at X-lea, fimd atribuit orizontuIui funerar maghiar. Tot, in aeestdeceniu a fast identicat resturile inventarului unui mormant la Berne.

Ap. cum reiese, putem vorbi de un deceniu extrem de prodigios din punetde vedere al sapaturllor. Nu acela§i lucru putem constata despre publieareamateriaIului.

Astfel, cele doua necropole mari de la AJba-Iulia(ll-ill.) n-au fast publicatenid pAni in zilele noestre. Ace~i, soartA a avut 'Ii necropola de la Clcj-Nepoce­str.Pata, care la rAndullui nefiind publicatl21• Nu este publicat nid toporul-ciocan,descoperilln jurul fostului pelet ale familiei Apor.

Cum am vlzut,. specialiftii nu prea au dat osteneala de a publica acestemlrturii importante ale secolului al X-lea. Cu toate acestea, au fost publicatedescoperirile mai nuci, care nu au necesitat 0 mund ~piicA prea mare. Estevorba de mormAntul de la Blandiana, respectiv cea de la AIba-Iulia-S-V.Cetifii22.

IX.199()..1999. Ultimul decenfu, at secolului nostru nu poate fi caracterizat,nici ea la randul lut unul cu rezultate remarcabile. Cu schimbarea politica, to~i arfi putut mult mai bine exploatate atAt colaborarea cu arheologia maghiar4, dar ar fiputut fi relansate sapaturtle, respectiv publicaJiile. Din pacete nu s-a intAmplat asa.Mentalitatea veche continua sa domine, blocajul structurilor mentale plnA acumnu au perntis 0 dezvoltare acestei discipline.

Astfel, pentru noua ani putem documenta doar dOlli sApituri: Alba-Iulia­str.BrAnd~J23, respectiv Or~tieU. Spre meritul autorii slpiturilor, embele auaplrut foarte repede dupa executarea lucrlrilor.

La mijlocul acestui decentu, a apAtut pubbcatia despre spada de la Devaw,iar multumita lui R.Heitel spada de la Alba-Iulia26•

La finalu1 acestei prezentlri de situape a slpiturilor ii a publicaJiilor seimpun cateva constatlri:

LIn primul rAnd cateva date statistice trebuie amintite. Din 40 de descoperiri11 pot fi socotite slpllturi exhaustive, aIte 9 sunt parJiale. Cunoastem 17 descopeririizolate, iar alte despre alte trei sllplturi nu sum dad au fostexhaustive sau nu. Dinpacate, sapaturtle exhaustive sunt cele care n-au fost publicate, sau partialpublicate pot fi socotite mai degrabll de popularizare, decat pentru itiinJ:l.

II. Acest nivel, destul de mic se reflectl in publicaJii. AstfeL in cazul numai a16 descoperiri au fast publicate intregul material, dar adevllrolui apartme ca de 11ori descoperirile sunt morminte fzolete sau descoperiri fortuite, ii doer de 5 oriaparJin unor necropole.(vezi tabelul n.)

Ill. In totalitate, 16 descoperi au fast publicate in totalitate, 8 au fast partialpublicate, iar despre aIte 16 descoperiri nu avem numai mentionari.

49

ANEXECatalogul desc:operirUor

1. Afba-Iulia-str.Brandusel2. Alba- Iulia (desc.izolat4)3. Alba-Iulia (descoperire izolatl)4. Alba-Iulia..stajia de salvare II5. Alba-Iulia Stajia de SaIvare W.6. Afba-Iulia S-V. Cetlpi7. Afba-Julia-pal.Apor8. Alba-Iuha-str.Zlama9. Benic(descoperire izolatJ)10. Benic(descoperire izolatJ)11. Blandiana(descoperiri izolate)12. Blandiana A·m.213. Blandiana B14. CaInic15. CApen!16. Cetea17.CipAu18. Cire$Oaia19. Ouj-Napoca-su.Chirovschi Z320. Cluj-Napoca-str.Kalevala

.Ml1 c1«emtme

21. Ouj-Napoca-str.Pata22. OujNapoca Z4polya(Dostoievski)23.D"ih'24. Dei25. Deva-Micro 1526. Eresteghin-Zadogos t.27. Emei28.GAmba.,-Mlgura29.Jigodin30. Lopadea Ungureasdl.31. Moldovenqti-faza I.32. Not1ac33.o.a,tie34. Poiana Aiudului35. SAngeorgiu 136.SfAntuGheorghe--EprestetO37. Simeria Veche38. TArgu..secuiesc?39. Turda-Muntele zanilor40.Vurpar

27fab. I. Intensitatea slnii.turi1or, cantilatea nublicati.iJor si receetarea lor in cercetare.

Ani!Slplturl- Tipurl de publicafiede~~~eriri

Not' deMentiune Artic:oIslnlturl

1896 C28. C28.t1896\.1902 C28.1905 C2'.Ham I 1905: C24 08.1910 Cll;C39. <:39. 91. C24.-1906p.1914 ca cto, Cl6; Cl8; C8; ClO; 06; CIS; C31.-1913

C22; 08; C30; C31; <:30' 04,C34;C40. C40:Mml

1~36? C26..1925

1927 05;08.1933 C23.1936 C28.-1936.1941--42 Cl4; C22; 04.(1941-4;3) 02.·1942; (

1942.1943 C2; C36. =(1945). =(1943), C26. C2-1943;

(1943~ Ct8(1943~ <:36.-1945.C38M"';.

1947-48 Ct9'

50

t1M+ Hq'gDWU' 6'A'Y 1C~JIJU3

i .... C37.?1%0HoredtK. 1958: C2; CIO:CI1; CI4; CI6:C18: 00: CD: C24; 06: C-40.1%0 02'965 C13;05: CZl. 02(1966). C11.03-1966:

C27.-1966.'970 C17; C25. C15(1971\:1975 C29; (35.19'78-81 C,. CS.-19831981-82. Cl2. C12.~1987

1981-84. C,.1985 C3; C6; cr. C9?: cia C6-1985,1986.

IIoredt K.: 1986.: C22; C24; 05; C28; C3O; C31.B6na1.1988.: C2.: 01: C5: C6; C8; C9; ClO; CIl: CI2; 0.3; a-&,; as; 0.7: 0.9; C21: C22; C23:

04; 05; 06; C2:1; C28' 09: C3O; C31:';:;;" C35:06; CS/: 08' 09; C40.1985-86. C21, 01.-1986.1988. C9-1986,1988.1992-93. 0'. C33.-1993'994. C4, C5-1996. Cl.1994-95.; CW,- C3-1994-95.

19%.1997. C1. 0-1998.Heitel R.R.I9M-9S.:C2; C3; CC;C5: C6; C7; C8; C11;C12; CI3; CIS; CI9; C21; C22; 03; C24;

C25;06: 07' C28' C30' 01: 06' 09.

Legend!:p. = pam..Cl= Numerotarea descoperirii din catalogullucrllrii.Cl-1998= Nr. de catalog 3, publicatia aplruUlo in 1998.Horedt K." sinled importanUlo despre istoria secolului X In Transilvania.Horedt K.: C2 - descoperirile cunoscute de autorli sintezelor.

Tab. II. Calitatea sII"' lI turilor, cantitatea r....blicetiilor

De". Anal Caradentl 81 Iturilor Conden>I bllea . '"Exhaustiv ......, P.t. P.• N.m...CI 1997 •C2 194' • •C, 1985 • •C. 1981-84 X •C, 1973-81 X •C6 1985 X •C7 1985 + •CO 1911 ? ? •C9 19701-85? ? ? •Clo 1913 + •Cll 1910 + •Cl2 1982 •cn 196' •-C14 1941 + •C1' 1927,1970 ? ? •C16 1913 + •C17 1960?·70? + •

51

C18 191O?-127 + +

C19 1949 X •C20 1948 X •cn 1985-86 X •C22 1913,1941 •C23 1933 X •C24 1905 + •C25 1970 •COO 1927?-36? + •C27 1965 + •C28 1896, 1902. X •

1912.

C29 1970?-807 + •cso 1913 •C31 1912 X •C32 1965 •C3' 1992-93 •C34 191' + •C35 19701-80? + •C36 1943 X •C37 1948?-1960? •-C38 1927 + •C'9 1909 X •C40 1912? + •

Legend!:Desc.- descoperirileCl- numarul descoperirii in cataloguliucririiP,t.-publicareatotallla materialu1ui arheologic descoperit tntr-unobiectivP.p.- publicarea paJ1iall a materialului arheologicdescoperittntr-un sit arheologNm- nepublicareamaterialului arheologic seesin urmaslpilturilorX-sApatura exhaustivl- slIpAtu'" pa'liaUl+ - descoperiri fortuite?- nu cunoestem exact situaJia

Tab. III.Cantitatea descoperirilor publicatein totalltate, parpa! Iiinepublicate.

~

11

o 5 10

52

15 20

Tab. IV. Caracterul sipllturilor

CaracternecunOlcut

PartialExhauIHvDeseoperfreizolat8

,o

••

10

18,-------- _"18

12

•

Beitrage zum Forschungsstand der Archiiologie der landnehmenden Ungam irSiebenbUrgen.

(Zusammenfassung)

Die Arbeit behandeh die Quellenlage und den Forschungsstand der Archaologie del

Iandnehmenden Ungaro in SiebenbUrgen. Dabei wird in anschaulichcr Art und Weise au1

dem, im Vergleich zu anderen Gebieten des Karpatenbeckens (Ungaro oder Siowakei.

Ukraine, oder Jugoslawien) besonders durftigen Quellen- und Auswertungslage des im

Karpatenbecken am Anfang des 10. Jh. aufgetauchten kulturellen ungarischen Horizon1

bingewiesen.

I. Pe primuI lee se aflll Slcvecta, unde aulost identifieate 114 descoperiri, ~i au fostpublieate eel PUlin 85 de descoperiri, iardespre alte 19 descoperiri avem.informa~, NumIruI descoperirilor estefoarte putin despre care nu aveminforma~,Pe locul al doilea dintre statelemcsiennoere ale teritoriuJui regatuluimaghiar, se aflll Yugoslavia ell ... Bibl.:NevizAnszky G, A KBrpBt-mcdc:nce 6szaki

~genck reg6szete a honfoglalas koraben.In: Honfoglalas es regeszet I., coord.: Kovacs1. Bp., 1994.171-181.; Stanojev S.,Nekropolc x-xv. veka u Voivodinu. NeviSad. 1989.2. At vree sI.muJ~ aid domnuluiprofesor, Radu Harhoiu, cine a atlasatenfia asupra importanlei de dezvoJtarea ,tiinJei arheologice a lucrlrii luiHampel.

53

--... __...~---3. Nagy G., Karoling Icori Icard. Arch.En.,26.1906.129·135.4. La Gamba, a slpat MArton Roska.; IaOuj-Zipolya elevil lui P65bl., IstvAnKovacs ti BallizsUtay (a murit in prtmulrAzboi mondial); la Lopadea Noularheologul ametor, JAnos Bodrogi, iar laAlba lulia GAbor ngJAs.5. Alba lulia: Roska M., A gyulafehervm.kardkoptatO. KOzlemenyek, III-IV.,1943.102·108.; Lopadea Nod:Bodrogi j.,1913.1&-25.; iar cele 3morminte silpate de M. Raska la GlIm1:latvor fi publicate in 1936, respecttvsaplturi1e de la Cluj-Zipolya(Dostoievsb) vor fi publicate abia in1942.6. Ferenczi S., A szekelyderzsihonfoglelaskori sir. Szekelyseg, 3, 1933,11-12,100-106.7. Roska M., A honfoglalas es Erdely. In: Aterteneti Erdely. Coord.: Asztalos M., Bp.,1936.162·173.8. Harhotu R., ForschunggeschichteQuellenlage des 6.-7.Jhs. inSiebenbQrgens. Dacia, 40-42.(sub tipar).9. Kovacs I., A Icolozsv6ri Zlipolya uteaimagyar honfogla1a.s korl temetO.(Derlandnahmezeitliche Friedhof von Kolozsv6r •Zapolye Oesse.) Kozlemenyek, 1942,2.85·118.10. Uszl6 Gy., A honfogla16 magyersagmuveszete Erdelyben. Cluj, 1943.15­18,34,54-55.; Uszl6 Gy., Osvallasunknyomai egy szamosbatikocsistortenetben. Cluj, 1945. 7·10.Tab.I.11. Horedt K, Funde derVOlkerwanderungszeit aus Siebenbtlrgen,AISC, 1941-43, 172·173.12. Roska M., op.cit., 102·108.13.~ly Z., SepsiszentgyOrgy tortCnetea n6pv6ndorIAsk6rt61 a ktuepkor vegeig,Stlntu-Gheorghe.1945, 1-1214. Uszl6 Gy.,op.cil, Tab.XV.3-4,15. Str.Kogllniceanu: HoredtK.,Untersuchungen zur FrUhgeschichteSiebenbUrgens. Bucurelti. 1958.142.;str.Semenicului: Ferenczi I., Az erdelyihonfoglalas kerdese a regeszeti leletekvilAgAnai. EME, 18,1996,1-2,25.

54

16. Blandiana B.: Horedt K., I:Ansiedlungvon Blandiana,rayon Orastie, eAusgang des ersten jahrtausends u.Z. Dac10, 1966, 261.289.; Ernet: VIassa N., Salfeudall de la Erne!. AMN, 2, 1965,669-67CApen!.17. Slpituri1e au fost conduse de IBlIjan(19'l8-1981), iar mai tArztu deCiugudeanu(1981-1984).18. Heitel R.R, Principalele rezuItate ecercetlrilor arheologice din zona suvesticl a cetlpi de la Alba-Iulia.(1961977). Il.Piese de metal. SCIV, 37, 19~

3,233-249.19. Heitel R.R., Die ArchAologie cersten unci zweiten phaseder eindringeder Ungarn in das innerkarpatiscTransilvanien. Dacia, 38-39, 1994-5430.20. Heirel R.R.,op.cit.,43 t.21. Aid trebuie menticnat faptulsubsemnatul a propus autoarei slpitllo colaborare in ved.erea publiclriiacestui sit arheologic foarte importaPropunerea tnsI a fost respinsA.22. Blandiana A-m.2.: Anghel GCtugudeanu H, Cimitirul feudal-tjmpude la Blandiana a.A1ba). ApuhXXIV,1987.179-196.; Alba-luliaV.Cetapi: Heitel R.R., op.cit, 233-249.23. Alba-Iulie-str.BrandusDrimblrean M.-Rodean N.-Gligor .Moga V.-Anghel D., 0 noll! necropmedieval-timpurie descoperita la At'lulia. Apulwn, XXX., 1998, 187·210.

24. Orqtie: Pinter K.Z.-Luca S.Necropola medieval timpurie deOrastie-Dealu Pemilor. PunctuJ X2/1993. Corvirtiana., 1995.18-46.2S. Pinter K.Z., Spada medieval!mormantul de c!liiret de la D~

Consideratii tipologice ,i cronclog(Das miUelalterliche schwert aus cReitergrab in Dicmrich Deva.), Sarge19946-96, 235-245.26. Vczi nota 18.

.... !l49.IiH......1i ........

A

The Creation of The New ManMethods of education in the Romanian Legionary Movement

Valentin SANDULESCU

My work foe.... upon the m.nner in whJch theL..eglorw.ry Movement, the mOlt powerful extremeright movement in Il1ter-WaIr Rom.nl., uaed toedUCl.te Ita partil.n8 8nd, mOlt of .11, upon theirIntention of Cl"Mting • -newm.n".

FI'ER a short introduction, I shall take into consideration threemethods of education the legionaries used, with the specificationthat other similar methods can be identified and commentedupon. These three methods are the religious education, the work

camps and the songs.I shall also try to show the powerful propagandistic part these methods of

education had and how they conbibuted to the popularity increase of the legionarymovement.

The evolution of the legionary movement is of great interest for the Romaniandemocracy fate.

The Legionary Movement, also known as the Iron Guard, was the mostpowerful and influential extreme right organization in Romania in the 1930's.

Its popu larity kept on increasing both because of the general crisis in thedemocratic system, and of the subtle and sharp propaganda it used. Created in1927, in the beginning the movement had less than 1.000 (one thousand) members.In 1930, the partisans' number had not grown too much: just 6.000 members. It'sthe year 1930 since the legionary movement began developing; the Spanishhistorian Francisco Veiga1 also thinks this is the moment of its development thatlasted in the first baH of the decade.

The legionaries' electoral results were poor in the beginning of thisdevelopment: 1,05% in 1931 and 2,37 % in 19322, Their extremist way of expressionwill draw attention to them, but it will also made themcome into conflict with thestate authority.

55

,1'6:11 decembne

This will culminate with the violence committed by legionaries duringelectoral campaign of 1933. At the 9th of December, the Romanian prime-miniI. Gh. Duce, decided to outlaw the Iron Guard.

Their reaction was prompt: at the end of December, 1933, three legionassassinated the prime-minister Duce on the railway station platform of SinaLwe are intittled to say that in 1934 the legionary movement had earned its celetbut it was a sad one.

Till 1933-1934 the legionary doctrine had been defined. The legion was andemocratic', nationalist and anti-Semitic movement.

The period of beginning knew a militant activism that often used to turnviolent manifestations. After its outlaw in 1933, the politics of the move)changed.

The legionary propaganda became more subtle because the legion,wanted no more to openly provoke authorities. At this moment,three educative methods [ shall talk aW.lt have the most profceffect. Within the legion, the nests (the smallest sections oforganization), a "new mann had to be educated. This new man had 1diligent, faithful and patriot. The legionary's leader, Comeliu :2Codreanu, named "The Captain" defined. as follows this new manthe legionary school had to give:

"The new man has the qualities of a hero", "A new political party ... can givmore than a new cabinet and a new government; instead, a legionary schoogive a great type of the Romanian man to this country":'

The legionary nests now become the places where education is 1made. Codreanu was defining the nests as "that smaU legionary family baseIove".>

This propaganda concerning the creation of a new man was the LegicMovement answer to the criticism that said it had not been a construmovement. The virtues legionaries sustained for this new man, even if declanwere difficult to contest by authorities. Also, their propagandistic effect was bi:

The new man had to be educated in order to get the qualities Imentioned. Education was being done through the agency of different met!used by legionaries in propagandistic goals. The religious education, neverlacked for a legionary, was to population's liking and very close to the churchwork camps succeeded in building something where the state had failed, rruthe times waking the appreciation of the natives and sometimes the euthoreprisals. The legionary songs impressed by their emphatic and forcible tiand the touching choir of voices. They also had messages about the greatruthe past, about the legionaries' courage in front of death and about the exaltatithe legionary virtues.

The actual result of this intense propagandistic activity could be se1937. The German historian Armin Heinen appreciated that in January 193members of the legionary movement had numbered 96.000. In the end ofthis number almost trebled, gaining 272.000 members.e

The reasons of this success aroused many debates among the Romhistorians, especially after the disappearance of the communist regime in 1989

56

· It's for certain that the ascent of the right extreme ideas that the legionariepromoted had been favoured also by the general crisis of the democratic system. IRomania, the confidence in the political parties constantly decreased in the 30's.

We should not omit either that the models imposed at the outside levethrough the agency of a sharp propaganda are the authoritative ones: the Germa:Nazism and the Italian fascism.

These are one of the reasons that made the Legionary Movement becomthe third political force in Romania after the 1937 elections with 15,58% of thvotes.

Because of the reasons I have mentioned above, I shall insist upon tll,three propagandistic effected methods of education:

1. The religious education2 The work camps3. Thesong

The religious education

If we are to believe in Corneliu Zelea Codreenu, the legionaries' leader, I

religious act lies at the basis of the legion foundation. It is a matter of a revelauorCodreanu has in front of the Saint Archangel Michael's icon. As a matter of fact, Uthe act of the legion foundation, Codreanu will settle a permanent guard7 at t:hi:iconthat will become the sacred symbol of the movement.

The religious spirit was vital for legionaries, that is why the religioureducation became a necessity. Each reunion of a legionary nest started with I

compulsory group prayer in front of the icon. The meetings legionaries organizecin villages had always as a place of organization the church yard and they alscstarted with a prayer. The propagandistic effect among peasants was of greaimpactbecause for them the trust in God was a firm reference point.

The importance of the appeal to faith and to the ancestors' memory wenclearlyemphasized by Codreanu:'The legionary believes in God and prays for the Legion victory/triuntph".

In Codreanu's opinion" the ancestors' souls and especially God must bedrown in order to protect the legionaries and to offer them courage and will. Althe legionary leader said, the participation of these spiritual forces could beguaranteed through two methods:

1. through justice and the morality of your actions2. through the ardent, insistent appeal to them8

In the nest, the legionary was urged on living in austerity. All the fasts and thereligious holidays were kept and respected, trying to obtain the moral purificationThe legionaries rejected the worldly life, the saloons and the dances because the)considered these things as harming the orthodox tradition characteristic to theRomanian people.

Remaining in the same area, we also notice the legionaries' attitude in front 01death. We can talk about a genuine, true cult of death. Legionaries were ready b:

57

sacrifice themselves for their leader and for the legion. The articles they publisltheir doctrinaire books, the songs, all this showed that the legionaries had bready to die for their ideological project ~ the legionary Romania.

The legionaries fascination in front of the sacrifice for the legion was eanoticed in an episode in the winter of 1937. A group of legionaries had been serfight in the Spanish civil war, which they saw as a battle between believersheathens. Two outstanding members of the movement, Ion Mota and Vasile Mewere killed in this war, in Majadahonda. When the two dead bodies were brorin Romania, the legionaries organized a procession of huge dimensionsentirely showed legionaries mysticism. The legionaries' leaders, together ,many people, formed a funeral suite, escorted by over 200 orthodox priests.participants uttered a group oath by which they promised themselves to contithe two dead leaders' fight, even at the cost of death.

We are intitled to say that the religious education had the banked effecoffered a spiritual dimension to the movement, thus coming out from the retirsphere. It was the time when reason was losing ground in front of irrationalism.

The spiritual, religious aspect drew an important number of intellectualthe legion, especially those from "the young generation", distinguished afterWorld War I, fact that made the movement success increase.

Mircea Bliade, the famous historian of the religions and contemporary ofperiod, said in his memories that in the second haH of the 30's the LegiorMovement had looked more likely to a religious sect than to a political party.

The work gmps

Work was a very important element in any legionary's educatiordisciplined the legionaries, strengthened the relations among them and it helthem to be in good physical form.

The law of work appeared among the six fundamental laws of thegiven by Codreanu:

"work.-setd Codreenu-, work every day. Work with pleasure. The revof your work shall not be the gain.. but the satisfaction of having put a brick tcLegion's raising and to the prosperity/development of Romania".9

The work camps model was initiated by Codreanu in 1924 whenLegionary Movement hadn't been set up yet. Together with some nationstudents, he decided to build a house for their meetings to take place.

This event is considered by Codreanu as a true mental revolutionthought that a certain way of thinking had been distinguishing: that it is a shfor an intellectual to do physical work.w The same Codreanu emphasizesexquisite impression this first camp had over the common people, peasantsworkers, who thought of this moment with sympathy.

In a circular letter in 1935 Cornelia ZeIea Codreanu talks about the ,camps and tries to set some rules for these camps. According to him, for a ,camp to exist it had to achieve certain elements:

a number of at least 30 legionariesa work to be carried out for at least a month

58

'M.. ........M......... "'VVV

a legionary commander and a legionary missionary , both sent frorthe central organization of the Legtonu

The camp was considered the best legionary school. This was the placwhere hundreds, even thousands legionaries had been gathering and liVing icommon for several days. The morning began with a prayer and then everybodwas working. In the evening they talked about and explained the legionardoctrine. The leader of the camp was answering the participants' questions. Thehe talked about the history of the movement, about the legionaries' virtues anabout their historical mission. Their lifestyle was common, austere, non-excessivrLife in common was meant to unite the legionaries. Working together at the samproject, the members of the movement were getting closer to one another. So,came into being the solidarity legionaries wanted over the whole social body iRomania.

The camp was governed by the same rules existent in the nests. The camwas a genuine test of resistance because it functioned as a initiation.

Generally speaking, the legionary camp wanted to be a projection of thlegionary Romania: a collectivity realizing a harmonious effort in order to createcommon project

The camp had a double part: on one hand, it took care of the legioneriephysical education. On the other hand,. it educated them in the spirit of teamworking, of solidarity for a cause. This method of education will prove to be verusefuL because the legionaries will be very united in their political fight, especial!in the most difficult moments.

A legionary described such a work camp as follows:"It (the camp) appears to us as a smaller state. People is working, stron

souls and bodies are growing, values are choosing and forming on the hierarchiessystem and all this in a precise and military organization. This is the place wherallthe social classes and all the ages are living in harmonyM.12

We can see that the camp was an utopian space of equality and sohdarttfor legionaries. It was a school and, at the same time, an ideal fortress.

As a method of education and as a tool of propaganda, the work camp waused mostly between 1934-1936, when authorities forbade them other forms cmanifestation, like newspapers or meetings.

If in 1934 four such camps were organized, in 1936 their number halreached SO, adding to this 500 smaller building sites.

It was a political change within the movement. Unallowed to express lik.any normal party, mostly because of its extremist ideas, the legionary movemenresorted to other methods. Doing voluntary works turned people attentio:towards them. It is the same effect Mussolini's action of diking the pontinic lakehad.

The work camp had two important consequences: first of aIL the:succeeded in educating legionaries in the spirit of the movement, in inducing tpartisans the unity of action and solidarity and learning them to put the legion'interests above the personal ones.

Second of all, the camps were efficient instruments of propaganda; the:impressed common people through the agency of their voluntarism and they alsimpressed the romanian society through their Original and unseIfish character.

59

Thesonp

The political ideas of the legionary movement that rejected reason coulrfind a happier expression than song.

The favourite themes of the legionary rhetoric sounds very well in SOl

The cult of death, the ancestors' idealization, the strong faith in God are therused by legionaries in their songs, songs that often impressed the contemporarie

Comeliu Zelea Codreanu explained accurately the use of songs emanner of expressing the ideas of the legionary movement

"We didn't choose the reason way ~ there were no progranucontradictory discussions, philosophical argumentation, conferences; so the I

possibility of expressing our inner moods was the song" .13

The Iron Guard, not being a democratic movement, didn't practicedebate of ideas and the pluralism of expression as a way of work.. The movenalways had to take clear, firm and unanimous stands. The song was suitablthe legionaries' general attitude. Irrationalism, mysticism of the Iron Guard fothemselves in these songs.

Ever since the Legionary Movement had set up, it had an anthem, the !

"Wake up, you Romanians", by Justin Iliesu. This song expressed the legionsindignation and their intention to fight against the foreign danger thatthreatening Romania:

"Let's go fighting, Christian brothers, our country is calling usLet's clear her of so many parasites,Abuse is extended in palaces,And the Jews are stripping us to the skin of our treasures".14

Most of the times, in the center of the legionary songs lied hislegendary figures of the medieval and modem Romanian history: 5tepharGreat. Michael the Brave or Avram Iancu, Their heroism acts were hyperboand presented to everybody as models to follow, as examples of patriotism.admiration for past showed the romanticism of the movement, elementpointed out the movement among the political Romanian scene.

Legionaries learnt through songs to have a real cult of ancestors, to bein the legionary virtues and, most of all, to be ready to give up their life for allThese songs show us the legionary fanaticism in its clearest forms.

In fact, death, or better say, the sacrifice for the legionary cause is theused theme in their songs.

The song "The team of death" proves it. Actually, the team of death,group of legionaries who were travelling in the country singing legionary sorpropagandistic purposes. Their march ended wit the following stanza:

'With smile on our lipsDeath we defyCause the team of death we are

60

Conclusions

In this work I have tried to present three concrete methods of educefused by The Legionary Movement in the Romania of the 30's.

As I have already told in the introduction. the success of this extreme ri1movement was remarkable in Romania. The reasons of this success still remancontroversial subject among the Romanian and foreign historians.

I for one consider that the way the Legionary Movement educatedfollowers played an important part in this success. The "new man" they crealwas ready to die for the ideas of the legions, ideas that now we see as totawrong, but in that period we must not forget that they had a huge echo.

This type of education often used as a means of propaganda providedthe legionary movement a success few of the contemporaries saw possible in I

beginningof the 30's

1 Amlin Heinen, Legiunea ArhangheJuMihaiJ (ArchangheJ Michael LegioBucuresti, Ed. Humanitas, 1999, p. 4~

477

61

I Francisco Veiga, Istoria Gmzii deFier(I9J9~/941) (The History of theIron Guard), Bucuresti, Ed.H~nas, 1995,p.322

Notes:

••ee " .....0;"'...... +y!:N

With no other option: come off victorious or die"In the legionary movement the young element prevailed. The legior

propaganda aimed the youth because the legionaries saw in them the forcecould change Romania. The poet Radu Gyr composed "The anthem oflegionary youth". Lines like:

"Death, only legionary deathIs for us the dearest of weddingsFor the holy cross, for our countryForests we defeat, mountains we subdue"

clearly express the spirit the young legionaries were educated in.The legionaries had been resorting to violence for several times in tI

political fight in the 30's and it also could beeasily found in songs. Thus, the Sl

"Vengeance" is an example:"For traitors, and betrayalWe now want bullets and ropeRevenge!"

Songs too played that double part I had identified in the case of WI

camps. They educated legionaries in the spirit of sacrifice, spread the new meimage for whom death was not an obstacle. On the other hand, they also wersharp means of propaganda. Songs were used in order to attract new followers.

] V~i1e Marin, Crez de generatie,Bucuresti, Ed Majadahonda, 1997,r·166-178

Comeliu Zetea Codreanu, PentruLegionari,ed. a 9-a Bucuresti, Ed. Sciara,1999, p.2395 Ibidem, p. 2646 Annin Heinen, op.cit., p. 3667 Comeliu Zelea Codreanu, op.cit.;229S Ibidem, p. 2669 Ibidem, p. 26410 Ibidem, p. 157II Comeliu Zelea Codreanu. Circulari simanifeste I927~I938,ed. a 5-a

62

Munchen, Colectia .Burope", 1981, p.414212 George Macrin, Taberele demunca.Tabara de la Carmen Sylva, in.Jnsemnari Sociologic:e", II, Nr.7, oct1936, p. 23 apud Annin Heinen, op.cit.,r,.268] Comeliu Zelea Codreanu, op.cit., P.

23514 All the songs quoted in my paper car:be found in Carticica de Cantece (ThELittle Book ofSongs), forward by TraiarPuiu, Salzburg, 1951

Neutralitatea romaneasca la inceputul celordoua razboaie mondiale

Anca-Ruxandra PANDEA

In poIitica International' orlce crIzA In ctIr'8 1Mproflleazl blocurf .nt:Igonlce prelupUIM.doptarea unet poziIIl clare.OIn.cut punct dlvedete. pentru RomAni., eel. douI rIzboa-.mandlale au reprearat dou. terlbl"provociri. In ce mhurl poslblltta~neutralltt,1 a tneemnat pentru statui romAn caolutJe de compromla, studtul de fatllne.arc'.i an.Uzeze.

Neutra/itatea - definitie. legis/alia uerioadei de referinta

Neutralitate este un termen ce defineste pozitia de neamestec a unui statmentinerea unor raporturi de pace Cll toate plrJile angajate tn conflict. Sensu1 mlarg al acestui termen desemneaza 0 atitudine permanenti, 0 politidl. a unui stat'raport cu un conflict sau situatie de confruntare in care sunt angajate doua sao mmulte blocuri de state. tn acest sens politica de neutralitate Be exprimll pr:neparticiparea la bjocuri militare, prin refuzul de accepta haze militare pe proprfterltoriu si stabilirea de relatii prietenoase cu toate celelalte state.t

Neutralitatea poate fi Ia randul sau de mai multe feluri: permanenttemporarl, armata, diferenJiabl.

Neutralitatea permanenta desemneeza un stabJt juridic ~i politic al unui stcare ~i-a asumat responsabilitatea intemattonala de a nu participa la nid uconflict armat. Statul cu stabJt de neutralitate permanenta nu trebuie 51 partidpealienje politice, militare, sau economice p nu poate permite stabilirea de baamilitare pe teritoriul sau. Statele neutre in mod permanent pot Intrepne armerproprii necesare pentru epararea 'lor ~i au dreptuI sl recurga la m/tsuri dautoaparare armatl in cazuI tn care sunt victima unei agresiuni armate.2

Neulralitatea incidentall sau temporaril desemneazl. atitutinea fap. de uconflict armat sau d.iferend ivittntre state.'

Neutralitatea diferenpatl consta in neparticiparea la un razboi a unui stat:concomitent sprijinirea de catre aceIqi stat a victimei unei agresiuni din parteunui alt stat

Statutu) juridic al unui stat care nu participlla un anumit conflict armat sau sabJine de la amestec intr-un mod care 51 nu ti afecteze neutralitatea, dad ecesconflict aTdegenera in rlzboi ete reglementat pentru perioada de care ne ocuplr

63

de doulf, dintre convenjiile de la Hega din 1907 $i anume Converitia pnvfncdrepturile $i obligapil.e putenlor $i persoanelor neutre in razboiul terestru si ce;pnvmd razboiul maritim.AstfeI. statui neutru nu trebuie sa dea ajutor niciunuildintre behgerantt Dupll primul rAzboi mondial se introdue enumite prevedert irlegislatia intemattonala prin Corrventia .pentru definirea agresiunii semnata 11Londra in iulie 1935 prin care statui neutru trebuia sa facll dfferenta dintre agresosi victimJ avind dreptuI si obllgatia de a ajuta prin crice mijloace care nu implicparticiparea directa la razboi pe victima agresiunii. Oed putea permite vanzarea d,arme ~i alte materiale de rlzboi catre statui care iii exercita dreptuI de eutoaparer.$i trebuia sI interzica vanzerea de asemenea materiale catre statui agresor.

De esemenea statui neutru are dreptuI sA ia toate masurile necesare pentru 'impiedica patrunderea avioanelor beligerante in spapul sin aerian ~i in cazepitrunderii unor trope beligerante pe teritoriul slu este obligat 51 Ie dezarmeze ~

sI Ie intemeze pAna la sf4I1itul conflictu1ui. De asemenea nu trebuie sil permitfuncttonarea unor birouri de recrutare pe teritoriul sau.

Are insl dreptul de a permite operata de import-export cu statele beligerantmsa orice restriqii tnaceSt domeniu trebuiesc impuse in mod uniform tuturcbehgerantilor.!

Situatia Romtiniei la ince.putul "lor d0u4 rdzboaie mondialeConsideram necesara analiza situaJiei in care RomAnia se gasea in penoedel

de referinta pentru a putea vedea cauzele ce due la adoptarea pozipei dneutralitate. Desigur 0 analizll exhaustivil a situapei interne ~i exteme at fi de dondar cum nu acesta este subiectul lucraril de fatAl considerllm necesara studieresistemului de eliente in care RomAnia era integrati clt l}i a starii sistemului daparare, doull. din cauzele majore pentru adoptarea neutralitapi. De maximimportanja sunt $i Iiniile directoare ale politicii romAl\el}ti in vederee analizarposlbilitllplor de aplicare.

Avem de a face in embele cazuri cu un dezacord tntre dezideratele stetuhroman ~i gruparea de state de partea carora RomAnia se af1a la tnceputul celldoua razboaie mondiale.

In momentul 1914 incontestabil principalul tel era constituirea Romlniei Maldar concomitent erau necesare ~i tratate intemationale care sll asigure existenRegatului. In acest sens Romania avea semnat un Tratat de alian~ secreta (Austro-Ungaria datind din 1883. Imprejurarile ~i cauzele semrub1i acestui tratsunt bine cuncscutef In ce consta acesta? Semnat la Viena la data de 18;:octombrie 1883 de clltre minil}triide externe ai celor doua state tratatul prevedeapunctul 2 ca in cazul in care una dintre cere dod semnatare era atacatll cealalparte contractanti se oblige sA Ii acorde asisten1J. militarll.6 Conform tratatuhcasus foederis intervenea pentru statui romAn numai in cazul in care AustrUngaria era atacatll de 0 teJ1:ll putere in regiuni1e 1imitrofe RomAniei. La articolu:se spunea cll in condipile une1 ameninJAri eu agreeiunee, pIrple contractarite se vconsulta tn vederea luw unei decizii comune, iar in cazul unui rlzboi purtatcomun, in condipile prevazute la articolele anterioare sl nu se semneze s,

negocieze pace sepereta (artA). TratatuI era semnat pe 5 ani, urmAnd sAprehmgeesca automat pe 0 perioadll de trei ani" dad tnainte de expirare en 1 an I

era denuntat de una din plJ1i.6 Germania adera in acem,i zi 1a tratat printr-·

64

protocol semnat de catre consilierul ambasadei germane la Viena. Pentru a nu iritaopinia publici deoarece tratatul facea practic imposibile orlee reclamaJii privindTransilvania acesta avea un caracter strict secret prevlzut prin articolulfY.

Situapa din 1939 se prezintl intr-un mod diferil DupA primul rlzboi mondialprincipalul interes al RomAniei era mentmerea status quo-ului tentorial. Astfelpoliticaexterni a RomAniei a constat in semnarea de tratate care 51 recunoesca sl sluigure noua configuraJie a J:lrii precum IIi aliap in cazul in care acesta eraameninJat!. Este adepta unei politici de alian~ regioanalA foarte bine reflectatl deceledoua mari aliante din care face parte in perioada interbelic4: Mica Intelegere ~i

Antanta Balcaruca. Acestea erau garantate de marile puteri intemajionale, fiind deasemenea puse sub pavaee Bocietatti Napunilor. De asemenea politica romAneascAeste de atragere a puterilor revizioniste vecine, Ungaria ljIi Bulgaria in una dinaceste aliante, lucru nereusit la tel ca Iji semnarea unui tratat de neagresiune §irecunoastere mutualA a grerutelor cu Uniunea Sovietic!. In ace~i sens sedes.filjloarl ~i activitatea in cadrul SocietaJii Natiurulcr.

Principalele tratate §ialian~ din perinada interbelicl sunt1. Tratatele de alianJi defensivi cu Iugoslavia p Cehoslovacia

co stau Ia baza Midi inle1egeri (1921)2. TratatuI de alianl4 defensivl semnat cu Polonia (1921)3. Tratatul de prietenie cu FranJa(1926)4. Pactul Balcanic ce punea bazele Antantei Balcanice

(1934) semnat aUlturi de Grecia, TUKia, Iugoslavia5. Garanlille militare anglo-franceze (1939)

De asemenea numele Romaniei este legat de Pactul Napunilor Unite, deProtocolul de la Moscova p alte asemena instrumente de menttnere a pieii pecontinent §i in lume, semnate in perioada interbelicll .Un raport al unei misiunifranceze, semnat de atqatul militar al Frantei la Bucuresti , DeIamas ~i datAnd din20 febmarie 1934 semnala "militarul romin se teme de doui lucrurl: revizuireatratate10rsi izolarea. El se teme ell orlce atingere a clauzelor teritoriale ale tratatelorcompromite soliditatea lor." Acest citat arata clar direqia politicii rominesti dinperioada tnterbelica precum §istarea de spirit din PtA.S

In acest sens s-au semnat eliantele regionale. Din punctul de vedere alprincipiilor ce stau la baza lor ele sunt intr-adevar admirabile, problemele lorconst&nd insll in ceea ce pnveste aplicarea, deoarece nici una din aceste Jiri cuexceptia Cehoslovaciei nu dispunea de 0 tnzestrare tehnicl corespunzatoare p de 0

armata capabilA si susJinll un rlzboi De altfel ce1edoul a1ian1e fuseserA gindite lao searl mai largi in sensul integrarii in aceste organizaJii Iji a statelor revizionistevec:ine din centrul §i sud-estul Buropei,"

Pe lAngA acest fapt, Mica Intelegere era indreptatl impotriva unei posibileameninJiri din partea Ungariei, care nu era pentru nici unul dintre ee1e trei stateprindpalul posibil agresor. De altfel, in 1939 Mica Inlelegere nu mai functiona inurma Insufidentei doved.ite in in timpul crizei cehoslovace.

Alti. directie a politicii externe romAneljti a constituit-o stringerea relattdcr cuFranta vizutl de cercurile politice de la Bucuresti ca principal garant al securitlpiIn Europa. In acest sens RomAnia face eforturi disperate pentru semnarea unuiIntat care sll prevadl mij10ace concrete de ejutor din partea Prantei in caeul unuiatae asupra RomAniei. La BuCUl'e/jti., colaborarea en Franta pe baza unor convenpi

65

't,l\A.SlIUU.:J MU Uel:eDU1rle ~

militare 'Ii politice era privitl ce 0 posibilitate de mlrire a eficientei colabcrarii tcadrul Midi Intelegert avand tn vedere tratatele bilaterale ce existau tntre FranJa ~Cehoslovacia $i Polenta.

De altfel, §li in Franta existase un curent favorabll ideit romanesti, curersustinut in principal de generalul Foch, presedintele Comitetului Militar Aliat de IVersailles, care insista asupra rea1izlrii unui front de colaborare militate-politicPolonia-Cehoslovacia ,i Mica tnJelegere avAnd ca principal liant §li sustmatcFranta, front comun ce se doree 0 stavill tmpotIiva pericolului germen.te

Cererile romAnesti pentru tncheierea unui astfel de tratat nu au obtimrezultatul scontat, netrebuind uitat faptul ca ele se desfasureu in paralel cnegocierile $i semnaree tratatului de la Locamo. DePeretti ti dedara lui I.Gh. DuCI

"Nu putem face mai mult pentru Rominia decAt am fkut pentru ceilalti doi aliaat nostn, Polonia 'Ii Cehoslovacia, ,i ecesta nu este deloc neglijabil ..Este OriCUImai mult decAt nimic".11

De altfel, se aprecia cl Prenta nu are interese decAt de ordin general sl incheiun acord ell RomAnia, aceasta din urml dorind sA gilseascl to Frant.a un punct dsprijin. Nepregattree militarl realA a Romlniei fund un motiv in plus pentrguvernul francez si refuze colaborarea militarl. concretI. cu RomAnia.

Tratatul romAno-francez era caracterlzat foarte dar de Nkolae Tttulescu: -tceea ce prtveste tratatul cu Franta cu tot regretul meu, trebuie sl. 0 spun 0 dati mrmult el nu este altceva decAt 0 repetire a obligapunilor din Pactul Ligii NatturuloAcest tratat promite marea cu sarea in primele erticole, in limp ce un alt ertiospune col tratatul nu trebuie interpretat ca renuntare la drepturile §li obltgatiile IiiPactul SocietaJii Napunilor.1I12

In ceea ce pnveste cele doua alianJe ce stiUeau la baza aptb'tlrii romaresmereseful CPrezan declara: "Luate seperat, Jirile Micii Intelegeri nu reprezintforte considerabile, tmpreunJ. constituie 0 forti politicA,economic! §li militarli calpcete conta in Europa dar pentru asta trebuie sl abordeze in str!nsl solidantaiprobleme esentiale ale unui eventual rhboi. Din nenorocire noi nu avem niplanuri de operatti bine stabilite , nid comandamente interaliate definiticonstitutte, nid ststem de aprovizionare organizat".13

Chiar daca RomAnia printise precum Polonia ~i Grecia gerentii anglo-francescercurile politice de la Bucuresti trebuiau si lin! cant de faptul ca acestea 11

prevedeau nid un mijloc concret de apArare !jIi eli in cazul unei agresiuni aliapi I'

Ie puteau oferi un sprijin consistent ~i demn de luat in calcuL De altfel, textul kera destul de ambiguu lucru ce se edauga faptului cl ele erau garanfii unilateralIn textul dat publidtlfii se spunea ell cele doul guverne au dat Romaniei 'Ii Oreciasigurarea cl deca ar fi intreprinsl 0 ectiune punfnd in pericol independents lor 'esa fel toeAt cele doua JIri se vor considera el este in interesullor vital sa rezieprin foJ1l., guvernul englez 'Ii guvemul francez se angajeazl. si Ie dea indatl toeasietenta de care Ie stl in putere.»

In ceea ce priveste aliatele din centrul $i sud estul Europei Iucrurile nuprezentau prea bine ca urmare a contopirii Cehoslovaciei, Mica lntelegere 1pierduse practic orice valabilitate, chiar daeA 0 declerene ofidali in acest sens nufost datl nidodatl, iar Antanta BalcanicA treeea prlntr-o puterruca criza. Aceastadatara atAt oscilIrilor Iugoslaviei, cealaltA aliatl a ncastrA, Polonia aflAndu-sefocarul direct at amenifttIrilor germane. Tentativele de apropiere de Uniu",

66

',,",U ClfS!!!!Drle :.wuu ~Ul,.

SOvieticA e:rau departe de a avea vreo ljamA de realizare Iii oricum termediscutillor nu includeau suveranitate sau integritate leritoriall.

Rela~ cu Germania nu erau nici ele tocmai incurajatoare, chiar dacamartie 1939 se semnase celebrul tratat economic, iar ipoteza unei ameninpgermano-bulgare-ungare se ccnture ca tot mai probabili. Se putee vorbi in.1939 I

o reaD. izolare politidt a Rom&niei. Iudecand comparativ se poate spune citneeputul celor doua rllzboaie mondiale RomAnia nu se gasea intr-o situa!favorabilA, ci mai degrabi intr-una in care politica pe care ea dcrea sI 0 aplidevenea oarecum imposibili.

Ado.ptarea neutralitatii-solutie de compromis?

AvAnd in vedere situatia RomAniei la inceputul celcr doul rllzboaie mondiadin punct de vedere militar Iji al aliantelor de care aceasta dispunea, neutralitabapare ca unica sclutie de compromis intre politica instinctului nationalposibilitiJile de angajare intr-un conflict de anvergurl. in primul rind eel putinpreajma primului razboi mondial neutra1itatea era elar unica solutie, devenind elfaptulci autoritlJ:ile 0 doreau temporari pAni la reusirea integrArii noastre tntr-tsistem care sA ne asigure implinirea idealului nattonel, In cazulcelui de-al doikrAzboi mondial ea ar fi putut aplrea ca 0 solutie permanenti avAnd in vedefJptul cA statuI rornAm nu mai avea alte cereri de rezolvat, dar paree putprobabill in contextul revendici1rilorr teritoriale ale celor 3 state revizioniste djurul nostru. De asemenee, In ambele cazuri neutralitatea presupuneacapacitatea de eparere a statului in cazul violirii frontierelor, ipoteza deloc (neglijaL Nici tn 1914 angajarea nu se putea face fArI obJ:inerea din partea PutenfCentrale sau a Antantei a unor prevederi care sl asigure recunoaetendezideratului national, dar Iiiun consistent sprijin militar din partea ehettlor, iar1939, Bucurestti depuneau marl eforturi pentru a angaja mai intens AngliaFranta in epararea RomAniei Mari, tndeosebi documentele de la Foreign affi,

o ariltAnd donnta de a intra in tabara AliaJilor eAndcondipi favorabile vor aparea.J:

AtAt in 1914 cAt .,i in 1939, neutralitatea era 0 solupe de compromis, poaunica viabill, avAnd in vedere ei la acea datl RomAnia nu pirea a fi vazuta ill

mult de 0 monedA de schimb tntre doni blocun militate, dar in primuI rirsitua~ militarA dezastruoasi plus situaJia tragici ce devenea periculoaeamomentul in care unul sau mai multi dintre vecinii noetn intra intr-o grupare (state rivale. Un rol foarte important I-a jucat in acest ambele eazuri opinia publk• cum 0 demonstreazi. ~i P. Renouvin, aritAnd ei in nici unul din cazuri nu i

dorea nici alienta cu Rusia, nici cu Germania. De altfel, nu trebuie uitati nipoziJia strategicA a Romaniei $i importanta cAmpwilor petroIifere pentru ambetabere."

Factorii care detennini neutralitatea romineasci sunt la t:nceputul celui de­dailea rAzboimondial:

1. politica de concesu aplicatl de democraJiile occidentale2. deteriorarea situatiei politice prin eeecul tratativelor triartite engk

franceze-sovietice IIi semnarea la Berlin a PactuIui de neagresturgermano+sovietic din 23 august 1939

67

.................-........~... ---3. lipsa de eficienJA a sistemului de aliante al Rom4niei, ca urmare a

politicii de eonciliere ti a toJeranJei 1a agresivitatea $i tendmtele expansioniste

8"'""""'"4. politica externi revizionistl a statelor vedne, mai puttn lugoslavia5. eventualitatea deloc impr.obabilA a unui atac eombinat germano­

buIgaro-maghiar6. modelul eelorlalte state din Europa faJA de eonflictul germane-

polon cere era totuei in septembrie 1939 unullocal.In ambele eazuri neutralitatea a evut un earaeter binevoitor faJA de Antanta, eu

toate eA in 1939 aveam deja semna:t un ACord economic cu Germania. Tot Inseptembrie 1939 in baza legii neutrali'llJiL dar risdnd un atac german sunt ajuta~

polonezii. In aeest sens al ajutorului dat Poloniei nu exista vreo prevedere trtratatul din 1921, acesta prevlzAnd numai ajutor in eazul unui alae din est La 31august, prin ministrul silu la BuCUl'efti, Germania tnceerca sA forteze conpnutuprezumtiv al neutrali'llp1 so1icitAnd interzicel'ea tranzitului de arme spre PolordaNeutralilatea fa~ de Germania nu a fost tn nid unul din eazuri benevoitoare da:i-a fost favorabilA deoarece a menpnut acest front tnehis.

ln ambele perioade de neutralitate s-a ~urat 0 bogata aetivitabdiplomaticA urn:tlrind obfinerea unor allan~ satisflcltoare eare sl1 permitangajarea militaril a RomArriei.

Cu toate cl imediat dupa declansarea rllzboiului, Austria ~ Germ.a:nia attnceput Interverrptle pe lAng! Carol I pentru aplicarea tratatului din 1883, acestraspunzand solidblri1or gennano-ausb'iece in iulie 1914 le explica celor doua malputeri ca in eel mai bun cez Romania va ramane neutra, La Consiliul de Coroendin 21 iulie/3 august 1914 de la Sinaia se hOtlrl$te eu majoritate de votu:adoptaree pozrtiei de neutralitate §i expectettva cu apareree frontierelor, evand tvedere eA in eeea ce pnveste Tratatul cu Austro-Ungaria era verba de casufoederis, pentru eA Austro-Ungaria era cea care etacese, ,i nu Serbia. In sprijimacestei poziJii venea lji atitudinea Ina'll de Italla, care avea ljiea un tratat similar.17

Neutralitatea cu caracter binevoitor fa~ de Antanta, clreia i s-a permtranzitul de erme catre Serbia din Rusia lji simultan s-au limitat transporturile carme germane catre Turcie. De altfel, la 18 eptembrie 1914 s-a semnat 0 conventsecreta eu Rusia.

La 10/23 septembrie 1914 se tncheie un ecord ell Italia prin care cele doua ~se obligau sl se anunte tn eazul tn eare remmteu la neutralitate eu cel pupn 8 xitnamte. Circt luni mal tlrziu se semna un acord intre cele doua tAd prin care 'acordau asistentl mutuall, In cazul in care una dintre ele ar fi devenit obiectul uragreshmi eustro-ungare.

Negoderile eu Antanta au fost inaugurate ehiar in vara lui 1914. TrecerltaIiei de partea Antantei a ridicat marl prob1eme puterilor Centrale caretnceput demersurt pe lAngl guvernul de Ia BUCllleljti pentru a intra in rltzboipartea lor. La 27 mai 1915 Austro-Ungaria recunostea dreptul Romlniei de a 1.'

Bueovina pAnI 18 Siret !iii promitea imbunltlJirea situapei romarulor (Transilvania. Incazul unei cooperlrl militare intre cele dcua PArtiimpotriva Russe avansa planul unei rectificlri de frontierl in Bueovina, alipirea zonei Mehad:precum §i recuno""terea unirii Basarabiei.t8

68

in'll Y'F'i5!l!puc -'VUU SIV\o?I"~

Simultan continua tratativele cu Antanta, ce1e mai difidle momente fUnd 1negocierile dintre guvemul rus §i cel roman, celelalte puteri occidentalintervenind la Petrograd pentru acceptarea conditiilor impuse de Ion I:C. BratiamAcestea erau: garantarea de catre Antanta a unirii Transilvaniei, a Bucovinei ~i

Banatului in tntregtme. In cele din urma dupa mai multe ronde de negocieri sajunge la semnarea la 4/17 august 1916 a unei conventii militare ~ a uneia politicprin care Romania intra in razboi.

In preajma celui de-al doile a razbot mondial neutraJitatea romaneesca er,destuJ de previzibilA, avand In vedere evenimente1e ce preceda izbucnirea acesttaldeea neutraJitl~ apare pentru prima data la 26 septembrie 1938 intr-un Consiliide Coroaru\ la Sinaia care discuta politica ce trebuia adoptatl avAnd in vedeneYoIuJia situapei mtemationale. La baza dezbaterilor a stat un raport aI IuN.Comnen ale carui concluzii erau tngrijorltoare: "Anglia Ii Franta se arAtaseridispuse sa sacrifice Cehoslovacia, iar Jugoslavia, Greda fi Turcia constderarimposibilA 0 acttune in sprijinul Cehoslovaciei". Miron Cristea conchide discupilldin acest consiliu : " sA ne pistriII'l neutralitatea at4t timp c4t vom putea mai muIot in mai bune relatii cu toJi.I'l!1

La sfAtlituIlunii august 1939, premierul Armand Cllinescu a cautat sA evite I

decIaraJie de neutralitate, considerAnd cA nonbeligeranJa corespundea in mai marlmlsurA necesitattlor netionale, tnsI ministrul Gr. Gafencu a optat pentru I

neutralitate, ceea ce a intluentat considerabil ,i poziJia alter demnitari.Inadoptarea acestei pozipi un rol foarte important l-eu avut Ii parenle marilo.

. puteri. Astfel Foreign Office a considerat cA pozipa de neutraJitate a Romaniei cePU1in pentru fazele de inceput ale razboiului era convenabil!, in schimb Pranta ;cerut 0 beltgerenta fmediata din partea Romlniei de parte AliapIor.20

In 1939 un roll-au avut Ii presiunile germane pentru dedararea neutraJit!p.iAstfelin legatura cu tratatul existent intre cele doul J:lri are loc 0 int41nire tntn~trii celor donl pm in cursuI careta Gr. Gafencu nasigurA pe plenipotenpIugerman c! RomAnia in~lege Olin orice tmprejurare sl-lji tmplineascA angajamentekluate fatJ, de Germania in sensul furniz!rii Reich-ului tutror celor necesarev.Seerile mai tirziu Reich-ul enunta d. este gata sl recurga la once mijloace pentru a"1uigura petrolul romanesc.tt

La 4 septembrle 1939 guvemul romAn didea un comunicat prin care enunta dva promova pe mai departe politica P8fllicll din perioada enterioara, pentru odoua me mai tArziu sA anunte adoptarea neutralitil.~ cu respecta.rea severa ;bJturor normelor intemaponale.22

Referitor la neutralitatea din perioada celui de-a! doilea r.lzboi mondial aceastrpcate fi contestatl din punct de vedere juridic deoarece in momentul declararii eRomAnia avea rnca in functiune din punctul de vedere al legisletiei tntemationakaliente militare ce e drept defensive pe hartie, dar care automat Ia tndepluurercauzelor prevazute de tratate intrau in funcuune Oi obligau la ripost! armata. Drasemenea neutralitatea a fost tncIlcatl in momentuI in care accesuI trupelorguvemului polonez a fost permis fAra intemarea acestora pAn! al sf4r,iturlzboiului.

Se vorbeste adesea in istoriografia romAneasd de neutralitate ca fiind unica ,cea mai dreapt! soluue ce putea fi adoptatl, in fapt aceasta fiind in ambele cazuri (solutie de compromis, poate singura viabill, $i desigur una de bun augur. ~

69

Mill decembrte 2l.IU

permftea tergrversarea luArii unei decizii p/lnll 1n momentul in care unul diblocurile militare se gasea in situapa de a evee nevoie de serviciile romaneeti tntr­asemenea masura incAt sA fie dispus sA 0 susJinA :,i din punct de vedere militar. Epoate vorbi de 0 strategie a neutralitlfii la tnceputul celor doua razboaie mondialin ideea in care RomAnia avea nevoie de timp pentru a putea fi capabill sll se ape1lin fata pericolului extern.

NOTE:11 I.Gb. Duce, Memorii, III, ErHelicon, Timisoera, 1993, pg.4912 N. Titulescu, Documendiplomatice, Ed. Poltnca, Bucures:1%7,pg.723raViarica Moisiuc, op.ctt., pg 27414 Politica extema a Rcmamei, EStii:n§ificll !)Ii Pedegogica, Bucures1986, pg. 25315 Maurice Peerton, Theory arpractice of neutrality. The Romaniacase, Ed. Academiei Iasi,. 1983, pg.216 Viorica Moisiuc, op.cit., pg.27917 RomAnia in anti celui de+aI don,rlzboi mondial, I, Ed, MilitalBucuresti, pg.253"c. Ktntescu, op.ctt.pg. 15219 Maurice Pearton, cp.cit., pg. 13220 V. Fl.Dobrinescu, D'TompeRotn4nia la ConferinJele de pacefa Paris, Ed. Neuron, Iqi, 1996, pg.'n Ibidem, pg.9022 Eliza Campus, the little enterand the Blakan Pact Ed. Academi1986, pg.l43

Geamanu, Dreptulcontemporan,.I,

Pedagogica,

1 GrigoreinternationalEd.Didactica siBucuresti, 1975, pg.3452 Small states and the securitychallenge in new Europe, Brassey,London, 1996, pg.23~rigore Geamanu, op.cit., pg.3504 ibidem,op.cit.,pg.3705 Constantin Kiriteseu,lstoriarazboiului pentru reintregirenationale, 1, Ed. Stiintifica siPedagogica,1989,pg.206 ibidem,pg.287 Politica extema a RomAniei, Ed.Stiinpfid !)Ii Pedagogtca, Bucuresti,1986, pg. 1108 Viorica Mcisiuc, Consideretuprivind procesul izollrii politice aRom/lniei pe plen intenattonal, inProbleme de politicll exteml aRomaniei, III, Ed.Militarll, Bucuresti,1988, pg.229-282, pg.2489 Cristian Popisteenu, RomAnia !)IiAntanta Bakanicll, Ed. Politicll,Bucurestt, 1968, pg 12310 Viorica Moisiuc, op.cit., pg.274

70

Analyzing Polybius' 'heroes"

71

The present text anatye.. what Is a"prIIgmdcal mIIn" In Polyblus'underetandlng. Then It COfWlde,. someother q.....tlons such ..whit Is the role offate In explalnlg the life of "pragmatlcalmen" and In "pragmatlcal history."

Silvia ANGHEL

p

au gecemtJne 4IlIJ

OLYBIUS defines his history as pragmatical1 history ('/tP«l)J.anKto'topiai. Most often the phrase is explained by synthesizing tI1main features of Polybius' conception of history3. Yet, would it bpossible to define what Polybius means by pragmatical history bfirst understanding the word 'ttpal)J.lXn1C6I;'? 'flpal)J.lXn1C6I;' appeal

in other instances, referring to persons, states or their actions". A full an, ~,tisfactory explanation of 'npaY)J.an1C6<;' to fit all these instances does not yet exist

-- The present analysis is based on four questions, First, what is a pregmattcp:um (xpaYJl.a'tuc6<; eXvr,p)? Then, is there a connection between pragmatical mefIld pragmatical history? Based on the answers to the first two questions, what·Fagmatical history? Finally, what is the role of fate in explaining the life (

; pngmatical men and in pragmatical history?- To answer the first question I analyze the vocabulary used in connection wit

tical men. It is very consistent and it constantly defines a very intelligercapable person. He possesses a unique and superior understanding of preserts. Full of forethought he takes decisions based on reason. His actions prov

successful and events happen according to their plans. They are Polybiu:admired 'heroes',

The connection between pragmatical men and history is best defined b'ty'. In fact, Polybius' heroes define his history. Pragmatical history is the deeerstanding of previous and present events, which is characteristic an

lII<eso"Y to pragmatical men. Thus, armed with a unique view of the past, usinn and forethought, Polybius' readers can achieve the same kind of results 2

pragmatical men described in the Histories.Armed with pragmatical history and possessing outstanding persoru. es, pragmatical men should never fail in their purpose. Yet they do. Th

"'"",;s'tency in Polybiw' own judgments forces him to use fate as a major causrr in the lives of his heroes.

.Nt11 decembrie 2000

Pragmatical men

What is a pragmatical man (1tpa:Ylla'tlK~ ttvilp or 6 xpaYllcx'tlK6I;)? The mostcommon opinion is that it means politician or stetesmans. There are instances,however, in which it can not be rendered 'statesmen". Even more, if the word is tobe rendered 'statesman', the adjective '1I:pa:Wa'tllC6I;' should be rendered'statesmanlike' and the adverb 'n:paYllatllC&!;' should be rendered 'in astatesmanlike manner'. In almost all instances in which either the adjective or theadverb are used this meaning is impossible.

P. Pedech has the merit of observing the complexity of its meaning:"Le temperament methodique et prudent des Romains et

l'tntellectuehte raisonneuse des Grees sont recontres pour inventerun nouveau type hurnain, I' ttvftp n:pa:YJla'tllCOc; lCal VO'llV£xiJ~ ... qu'Ilne recherche pas seulement son perfectionnement Interieur en sereglant sur un modele transcendent, mais aussi Iedeveloppememnt et Ie mei1leur usages de ses fecultes naturellesdans la vie pubhquee.t" A pragmatical man represents "lepersonnage historique par excellence, celui qui a le plus de prisesur lesevenements. car il raisonne juste et IIagit agit bon escient."8

prasmatic states or men 15:

Aratus lCa'tO, ).6yov;xp6vo1.a; vowe.xiJt;;Hamilcar Ka'tO, M))'ov; QIOOvl.lloc;;Hannibal lCa"tlX ).6yov; action dictated by A.oylull6l;; xpcvoux;

ecoviucc: \10'\)\,£)''111;,; ttnl.vo'OC;;Hasdrubal, Harm.' brother VO'\,)VEX'f'I(;

in lawHasdrubel, Hann.'s brother xu</< ),,6)'0\'; action dictated by l.oyt,,~~;

,

Hieron action determined bv A.o-tlGU6c.; <OOOvlUOC:

Even though Pedech guessed some of the characteristics of a pragmatical mana complete understanding of a pragmatical man has yet to be discovered.

After describing the events that led to the death of Agathoclesv, the long timEminister of Ptolemy IV Philopator (221-205), Polybius defends his decision of no'spending too much time on these 'sensational' events. He argues that his history ilvoid of any part solely for amusement but strives rather to instruct. Agathocles hacno quality worth remembering. He owed his position to Philopator's "incapacity t<rule"10. Nothing in his life is useful to the reader. The contrary is true ahouAgathocles and Dionysius of Syracuse. They both started from the bottom of thlsocial scale and became tyrants of Syracuse, one of the most important cities irSicily, and later masters of Sicily and of most of Italy. Scipio gave them as arexample when he was asked which he thinks are "the most ~ragmatical and tbimost skillful of all men" (n:pa)'lla'tllCOtaool Ka1. 't0AJlTJpottt"tOl) 1. Though Polybiudoes not detail Scipio' thoughts, would it be possible to understand th.characteristics associated with the people or states he considers pragmatical? Wit!a few fragmentary or accidental excepttonsw the vocabulary associated will

al

72

AU, gecemDrle i'UYY ~

'VO'I)vnnc'Philip V action determined by Wyta!'6s; n:p6VOta;

a-lvon , "

Philoooimen np6vOl.a; vovwXnc; a'Yxl~;RhtxIes 1Cam A.6yov; lJIPOvlJ.l.Ol;; vovveXk;Publius Cornelius Scipio 1Ca-m ADYOV; action dictated by MytO'J.L6l;; n:p6vota;Africanus I mooviuoc;; vo'l)~~k; anh'01V;Xenthtnus lppoVtl,u:M;

The consistency is striking. Pragmatic men base their judgment on reason(AoytO'J.l.6c;). They are skillful (VO'l)V£xf}l;), wise (lpPOvlJ!oc;) and sagacious (arxlvo'Ul;).They are full of forethought (n:p6vOta). The most visible result of these qualities isthat the outcome of their actions happens according to their plan (1Ca'tO: A6-yov).Four examples stand out; two generals (Hannibal and Scipio Africanus), astatesman (Aratus) and the wise conduct of a state (Rhodes).

Hannibal and Scipio are mostly evoked as military commanders. Their militaryskill and actions are similar. They research the particular features of terrain andlocal populations; and try to understand the enemy commander in an attempt tocalculate his decisions. They take great care of their own safety in battle, knowingthat on them depends the fate of their army. They are masters at exhorting andencouraging their troops».

Hannibal comes from a family already renowned for the quality of itsmembers, some of them also being characterized as pragmatical menU. Hannibalsurpassed them by far.

He was taken by his father Hamilcar to Spain at the age of nine1S and did notreturn to Carthage until he is an old man. His main purpose in life was to defeatthe Romans and avenge the previous Carthaginian defeats and concessions toRome16• His enterprise, though backed by Carthage'", was entirely his design.

Near the river Tagus, Hannibal again deployed and employed his forcespragmatically (n:paYJ!anKCOQII. He had calculated that nobody would haveexpected such an audacity and in this he was justified, for it happened as he hadplanned it ("1CU'tO: 'A.6yov au'tq, xcopflaat")19. On this occasion Polybius declares thatHannibal defeated a force of more than a hundred thousand men.

The Romans planned to stall the Carthaginian advance in Spain by preparingSaguntum as an offensive base against the Carthaginians. Hannibal forestalledtheir plans (Wy,a~69 and occupied Saguntum"'. His plan (Wy,a~69 provedsuperior to that of the Romans".

After the capture of Saguntum he discharges an important contingent ofIberian forces, considering that he will thus ensure their friendship and make themwilling to reinforce his army, if need arise. Thus, by his forethought (n:p6VOtlx) hetookcare of the situation in Spain and Africa before he left for Italy22

Before crossing the Alps he sent spies in advance to investigate possiblecrossing places, the nature and disposition of local populations, as well as of thelertility of the land that lies beyand the Alps".

73

Some, says Polybius, describe the crossing of the Alps as being so difficult tlthey introduce gods and heroes to explain for its success. This is far from the tru1argues Polybius, because Hannibal did not need such help. In crossing the Alpsacted pragmatically (1tpa.YJ.lanlC~24and with forethought (1tp6Vota)25.

After his arrival in Italy, he usedhis forethought (np6vOla) to restore the boand spirit of his troops, a task in which he is successfulw.

Before the battle of Trebia Hannibal exhorted his troops to trust his reae(Ao'YlaJ.l~) as the only way to victory and to believe that no escape would existcase of defeats".

The battle of Cannae is used by Polybius to meticulously describe Hannibareason (A.oY10"J.l~)' In deploying his forces he best understood the circumstencand the character of his opponents. Polybius shows that his reason (Aor10"J.l6c;) wproved correct and based on a good understanding of the situation no less thithree times 28• His conduct the battle therefore pragmatically (~'YJ.lanlC&l;l9.

fact, Polybius makes it dear that the battle was won before it started, all due to tabilities of the Carthaginian commander.

Despite spending many years in hostile territory he never met with defeatEven more important, he regarded. his personal safety as essential for the outcorof the campaign and for the security of his own troops. Careful to preserve his Iihe showed forethought (xp6vol.cl) in devising a number of wigs that he woretum that discouraged any attempt on his life31. His conduct in this regard waspragmatical (ttpalJ.lattJOOQ that for a long time nobody even dreamt to conspiagainst him32•

When the situation became desperate in Africa, he left Italy still undefeeteHe arrived at Carthage after a Jong absence and did everything a human couhave done (ICata ADrov ilp~ooo:ro) to succeed in defeating the Roman army»,

His conduct in the battle of Zama is beyond reproach. Polybius argues thatwould have been impossible for any commander, with the same arms at Idisposal, to obtain better results34:

"For there are times when fate (-ri>X1V counteracts the plans ofvaliant men, and again at times, as the proverb says, 'a brave manmeets another braver yet', as we may say happened in the case ofHannibal"35.

The image of Scipio Africanus is just as impressive."That everything he did was done with calculation and

forethought, and that aU his enterprises feU out as he had reckoned,will be clear from what I am about to say. (on 5' llCaO"t"(X }lETa.lOYlC7J1ofJ Kai 1qX)1IOl~ bpa'tt£. ICal 5t6n HaV'ra Kam ..t6rOl' ~e{Jall'E~A~~~V).::v 1tpal;~o>v am4l, ai]AoV lG'tal ata t&v U'Y~<J9at

He acquired a strong reputation for bravery by saving the life of his faftthrough a bold attack by the command cf the cavalry corps he commanded. La:on, as a Trr~l.ltbv who conducted himself by reason (voi>v lxmv), he refrained frcrisking his life purpcselesslyv. Throughout his campaigns, Scipio took great Cll

for his personal safety. In battle he had three soldiers carrying big shields COl

74

""" sun;gnlJrn, eM! '!Y~tJ.u..:II

him so that he would be both safe from enemy missiles and able to exhort histroops38,

His deeds too were considered by many, including his troops, to be the act otgods, especially because he seemed to seemed to be superstitious and took greatcare in assuring divine favor for his actions. In this they are wrong, for his actionsseemed so only to those lacking the intelligence to see the real causes of his deeds,Forethought and reason (1tp6vOla !Cal A.o'YlO'I.l~) instead motivated his ectionsas.Polybius goes to great extent to show in detail how Scipio used divine signs andthe favor of the gods to achieve his purposes and gain the admiration of many,starting with the hicks that brought him the aediliship40. Scipio, argues Polybios,encouraged his troops to believe that his actions. were di\lirKlly Inspired, toimprove their moraleu.

Scipio makes use of his qualities with great effect in Spain.. greatly resemblingHannibal's own campaign in Italy.

Upon his arrival in Spain, Scipio inquired about the particalM' features of thecountry and the dispositions of the Carthaginian armies. The command of the seagave him better mobility than to the three separate enemy armies. He also foundthe main Carthaginian base in Africa, New Carthage. lightly defended. He theninquiredabout the peculiar features of the terrain around New Carthage, and wastold that the level of the water in the lagoon around Carthage would decreaseunder the influence of an evening ebb and wind. His dispositions for assault42werebased on this peculiar feature of the lagoon. He therefore, after an unsuccessfulmorning assault, ordered some soldiers to assault Carthage through the lagoon inthe evening, after promising them the help of Neptune. Doing so, the soldiersfound the water shallow, just as Scipio had predicted. Seeing this, his soldiersconsidered his actions to be the result of divine intervention ('tt~ Broilxpovoi~)41. Indeed Polybius' insistence on the lagoon makes the passage difficultto understand. Though his source for the siege is Laelius, who was then thecommander of the fleet, and though a sailor disputed the corona murtuis awarded tothe first one on the walls of the city with a soldier, the fleet is hardly mentioned.Why did Scipio order a morning assault if the ebb and the wind lowered the levelof the water in the evening? Several solutions have been proposed". Whateverhappened on that day, it is clear from the point of view of this paper that theepisode is arranged so that the key to victory is Scipio's forethought (1tp6vma),

taking the form.of the attack through the lagoon.When the booty and the prisoners are collected, Scipio showed again

forethought (1tp6VOta) both in dealing with the prisoners, by producing in themaffection and loyalty for the Roman cause, thus greatly enlarging his fleet, and inprotecting the wife and children of Andobalesf5. If fact the whole episode of booty,Polybius argues, happened as Scipio had planned (xa'tQ VOUV),46.

Scipio showed forethought (1tp6vola) again in the battle of Baecula by hittingthe weakest point of the enemy with his best troops"'.

After the revolt of Andobales, he promised his soldiers that with the help ofthe gods his forethought (xp6vola) would secure victory4'.

75

In Africa he wisely (fPPOvllJ.(J)t;) severed the connections between carthage" aruits surrounding alliesw while avoiding to give battle with a stronger enemy.

Scipio exhorted his troops before the final battle with the Carthaginians b:pointing out that they only have two options, victory or death, just as Hannibahad done at the battle of Trebia.

In the battle of lama, he predicted that Hannibal, would attempt to use hisuperior numbers in infantry to break the Roman lines by attacking theisuccessive lines, creating disorder in their formation and rendering their swordabsolete before Hannibal's veterans would start fighting. After the engagement 0

the I1ght troops, he recalls his troops because they would not have been able breach the enemy lines in order.

Polybius praises Hannibal for collecting as many elephants as possible aruplacing them in front of his troops to create havoc in the enemy lines before the:met the main lines of Carthaginian infantry. However, Scipio's forethough(1tp6voux) made the impact of the elephants be much more diminished by ordertngaps in the line to be formed, so that the elephants would pass by his troopwithout creating much harm50•

Matus was not a good soldier or general. At the battle of Caphiai, thmaneuvers of the Aetolians completely outwitted the Achaean strategos. The late"mismanaged matters to such an extend that it was impossible for anyone to havacted more stupidly.51" He had "neither obserwd well what was happening nccalculated properly what would follow ...S2." Yet despite his complete failure asgeneral, he was a great statesman. In matters of strategies, schemes or plans he wasecond to none. In pointing out his talents as the leader of the Achaean leaguePolybius uses the same language as for the two great generals describe,previously.

Antigonos Gonatas and the Aetolians planned to conquer and dissolve thAchaean league. Their plans would have ''xClta. "AOyov" succeeded, had they ncoverlooked an important factor (to lrupUI.l'tCl'tOV 1t«p£iOOv) in their deeignse:

"They never took into consideration that in this undertakingthey would have Aratus as their opponent, a man capable ofmeeting any emergency. Consequently the result of their intriguesand unjust aggression was that not only did they entirely fail intheir designs, but on the contrary consolidated the power of theLeague, and of Aratus who was then Strategus, as the mostadroitly diverted and spoilt their plans ( "Apa'tOv t6u npoec1"6Yw.J«li 1:0 ~9vor; lC<OJ1Cl1"01tOl'lloav. npa'YIJ.Cln1CCilc; avnneptonW1Cl~OC;

belva\) J«li A'UIJ.'flVaP.eVOtl~ !1t1.PoAOO; aixtOv)..,$I

After the death of Gonatas, Aratus realized that the Achean league would rube able to defend itself (as it actually happened) and that it would need the help (Macedonia to survive, even if it meant surrendering Acrocorinth. He therefore set

envoys to Pella to inquire about Antigonos Doson's position on an alliance. Afblistening to their message, Antigonos realized that Aratus had a truthful anpragmatical (aA'll9wOl; Il:ai 1tpo:'flJ.a1"~Il:6c;) view of the necessity of an alliance, an

76

acted eccordtnglye. Though Oeomenes subsequently waged war with the skill of askillful general (the hostilities many times coming out as he had planned- lCCltaAOyov).I6. Aratus' plans entirely succeeded.

Aratus played an influential role in the first part of the reign of Philip V,. Theking was eager to listen to his advice because in Aratus, Philip V found a man whoin regard to the "Kpa'YIlCl'tucOV tp61tOV

v was second to nonew. Apelles was one ofthe many who envied the influence which Aratus had on Philip because mostimportantly "because of his ability and wisdom (lha t1lv t1tw~16't11'ta KalvollvtXElav)"~B .

The policy of Rhodes is likewise "pragmaticaI", especially in relation with thegreatest power in the Mediteranean, Rome.

"For the fact was that the republic of Rhodes 1uut been administered with suchpragmatical statesmanship (of:l~ 'Yap ~v trpaTJitrnrdv 1'0 troAiuvpa WVPOOim0 that, though it had for nearly a hundred and forty years been engagedin conjunction with Rome in actions of the greatest importance and glory, ithad never made an alliancewith her. Nor ought I to omit stating the reason forthis policy of the Rhodians. They wished that no ruler or prince should beentirely without hope of gaining their support and alliance; and they thereforedid not choose to bind or hamper themselves beforehand with oaths andtreaties; but, by remaining uncommitted, to be able to avail themselves of alladvantages as theyarose,"59

When the Byzantines, distressed by the continuous barbarian attacks andburdened by the need to raise the tribute owed to the later, decided to exact dutiesof all the ships sailing to and from Pontus. Anticipating strong opposition, theByzantines tried to secure strong alliances, and to this end acquired the friendshipof Achaeus. To deter such help, the Rhodians conceived a pragmatical(spaYl.I.a't11C6<;) plan to prevent the allegiance of Achaeus and Byzanttumw, Theyintervened at the court of Alexandria to have Achaeus' father, Andromachos,released, request accepted by Ptolemy out of friendship for the Rhodianset. TheRhodians thus"deprived the Byzantines of their most important source of hOpe"62and won the conflict without firing a shot.

The great earthquake at Rhodes is an act of fate (tUx,1}). However, the Rhodiansknewhow to use it to their advantage:

"At about the time I have been speaking of, the Rhodians,avat'ling themselves of the pretext of the earlhqwlke which had occurreda short time previously and which had cast down their greatColossus and most of the walls and arsenals, made such soundpractical use of the incident that the disaster was a cause ofimprovement to them rather than of damage (aI>t~ tXEipl~OV

YOvvex~ scai JqJarJlan~ to Y£1o~ eDt; 1.1.11 liWtt~ 310p9<00~

at\: jJ.eXA.Aov. au'tOtc; cletov YEWolflal to aUl.I.l't'UOjJ.a). So great is thedifference both to individuals and to states between carefulness andwisdom on the one hand (t!iICtpd£ia scai f'POYJ1en~ . and folly withnegligence on Ott other, that in the latter case good fortune actuallyinflicts danuzge, while in theformer disaster is the cause ofprojit:'63

77

The other examples of pragmatical men show a consistent pattern. Hamilcer,Hasdrubal, the Hamilcar's son in law, and Hasdrubal, Hannibal's brother, actedvigorously against the RomansM. Philopoimen. being of nature an incredibly wiseand gifted soldier65, showed incredible military skill and forethought (np6V01.U) inthe battle of Sellasia Hieron IL the tyrant of Syracuse, was sldllfu1 both in militaryand political matters. He was naturally gifted for 'royal and pragmaticaJleadership (IJaOlAl1d!lCUt 'ltpaYtlunld) OiKOVOjliu)""flli. These characteristics, Polybiusargues, can be seen from his first actions: the way he gained admission in Syracuse,his marriage with the daughter of Lepbnes and his generalship in the battle ofCenturipaw. After the battle he conducted the retreat of the levy from Syracusepragmatically (1tpaY~U't1.KOOc;t8.

The different terms analyzed so far have similar and overlapping meanings.Sometime more of them are used to describe the same event.

In one passage Hannibal regards his personal safety of utmost importancebecause, by his forethought (1tp6V01.O.). he can foresee the consequences his deathwould have on the campaign, that is total defeat. In another passage, for acting inthis way Polybius considers him pragmatical (1tpCXT~a't1.Klx;).Again, his conduct inthe battle of Cannae is characterized as pragmatical ('ltpay~u'C1.l(6Q.Yet, in anotherhis success in the battle is attributed to his forethought (np6VOlU) and again in otherpassagesto his intelligence (l.DytO"~).

Scipio's actions are taken to be those of a god. They are instead to be attributedboth to his reasoning (l.Dyw~)and to forethought (l<p6vou,).

Hesdrubal, the brother of Hannibal, on trying to reach his brother withremforcementsw is in an identical situation with Hamilcar at the end of the firstPunic werw. Both did everything one could have done to achieve victory, as longas there had been at least some hope of victory, and when their situation becamehopeless, dedicated their energy to finding the best solution out of the crisis. Theyboth act Wisely and, according to Polybius both deserve praise for this. Thevocabulary used to describe these situation, however, is not identical (Hamilcar:VOUVf:x1\<;, 'ltpaY~U'Cl1C6<; Hasdrubal: 'ltp6VOlU).

Pragmatical history

Which is the connection between pragmatical men and Polybius' pragmaticaihistoryll? A few passages explain it:

"In speaking at such length on this matter, my object has notbeen to censure his previous writers, but to rectify the ideas ofstudents. For of what use to the sick is a physician who is ignorantof the causes of certain conditions of the body? And ofwhnt useis apragmatical man (trperYJJcm~ byW) who cannot reckon how, why andwhence each went originated? The former will scarcely be likely torecommend the proper treatment of the body and it will beimpossible Jqr the lJJtfer without such knowledge to deal properly withdrcumstances. "72

7B

....H gesemme .wuu ~,(I/41

" ...for 1 think a description of it (i.e. the Roman constibJ.tion) isnot only germane to the whole scheme of my work, but will be ofgreat service to students and pragmatical men (Xp«11J.<X't1.lCOl.&V15pe;) for forming or reforming other constitutions."7J

"It might be said by some of these who look on such thingswithout discernment, that these (i.e. the causes of the Hannibalicwar) are matters which it was not necessary for me to treat in suchdetail. My answer is, that if there were any man who consideredthat he had sufficient force in himself to face any circumstances, Ishould say perhaps that knowledge of the past was good for him,but not necessary, but if thereis no one in thisWQP'ld 4t IellSt whowouldventure to speak so of himselfeither as reg4Tds his private fortunes orthose of his country - since., even if aU is weU with him no man of sense(noon recum) could from his present circumst4nce.s Iuroe any TellSonableconfidence that he will be prosperous in the future - 1 affirm for thisreason that such knowledge is not only good for him but in the highestdegree necessary. "74

Pragmatical men are those who know how, why and whence each eventtheir day had its origin. The knowledge of present circumstances implies tIknowledge their origin and development The Histories are theretofundamentally utilitarian. intended to help pragmatical men understand presecircumstances. Pregmatical history is shaped by the needs of pragmatical meMost of it is indeed political and military history. This is not the result ofconscious decision but to Polybius' conception of causality15.

Pragmatical history can therefore be observed on two levels of discourse. Fir.history is full of examples of pragmatical men that are necessary for the formatkof new ones. Second, shown in the text quoted above, the Polybius' work is a chaof cause-effect relations intended to unite and connect all the elements of tlHistories. Both are fundamentally necessary to pragmatical men. Agathodesincluded in the Histories because he is part of the former level, but hasno valueregard to the later' 6.

Fate

In Polybius fate, beyond it's sbict meaning of 'acts of god' such as earthquakor pestilence, is very difficult to understand. It has been impossible to findsatisfactory explanation for all the instances in which the word 'tUl'l' is used, Jalone the rest of the vocabulary", But what is the role of fate in the planspragmatical men?

There are no instances of pragmatical men succeeding because of fate (tulll)Polybius. Success is always attributed to pragmatical qualities. Nor is there I

instance in which a leader of modest ability wins simply because of fate (tUXlThere are, however, plenty of cases in which fate (tUxtU "works" againpragmatical men. The most famous example is Hannibal He did not make ermistakes in the battle at zama.. Polybius remarks. In fact nobody could have amwiser. But. Polybius argues, it would have been impossible for him to succee

79

both because of the skill and forethought of the Roman general in particular, andbecause of the Roman army and its qualities in general. These are not acts ofdivinity, but become fate (tUX") to the Carthaginians78. Hannibal failed to occupyRome because there happened to be to many troops in the city. That presence wasnot the act of fate, but it became one for Hannibal. Similarly, Cleomenes wouldhave won the war with Antigonos had he waited for a few days, for Antigonos wasrecalled by an invasion in Macedonia. The invasion is explainable, but it is fate forCleomenes, who could not have predicted it'19.

Sometime, in the end, the qualities of pragmatical men prevail. One of them,Philip, "even when fate ('tUX'll) had been adverse" to him "compensated fordeficiency in ardor (1tpo&uj.1ta) with the exercise of reason (MrytOI!6c;)"80. But reasonis not always successful against adverse circumstances. Hasdrubal, himself apragmatical man, did everything in his power to reach his brother Hannibal. Butwhen "fate had robbed him of the last shred of hope and forced him to face the lastextremity"81 he bravely gave his life on the battlefield.

To explain failure where pragmatical qualities would have demanded success,Polybius is forced to seek factors that the remarkable qualities of pragmatical mencan not hope to influence82. These he calls fate (tUxT\), the unpredictable andunchangeable, but not always the inescapable.

In fact, Polybius' trust in the power of reason and his unshaken belief in theutility of history can be easily questioned. Was it the pragmatical qualities of theRoman constitution that made them become the masters of the world or thepragmaticaI qualities of leaders such as Scipio Africanus and Scipio Aemilianus?More important is that the arbitnuy usage of 'fate' destroys Polybius' attempt towrite a cohesive 'pragmatical' history.

KBowledae of prapaadcalhistoryUndmtanding of the originofprevious events,currentejrcumstances, the cause- effectclWn;• Examples ofpragrnatical

men to imitate;• personal experience;

Palt: experleaee

_Ikolm":lfPOv1.)lOt;;V01lVf;Xttc;;;~vow; actsaooording to his

"''''''1'",Never loosessightof the ....objective;

Prueut: themomellt of action.lId judameDt

His plansbllppCl1 as hebad reckoned(~1:a ).6yov)

Dcfealed by fllleor by 'adverseeirc\lllllillDc:el'

Future: relulta

npo:y~attx64;: a"'1P Kp<xYj.1an1C64;: 111.7.5; m.118.12; XlI,26b,4; XII.17.10 (in Homer)XIV.1.l3 (soldiers of Scipio K. Kat (J'l:p<X'ttCD'ttx6g; XXlI,19.3 (as opposed to aV1]xa1C01tpi:ty~; ~u.; 1tpaYI!(l'tt1C~: VII.12.2; The Achean O"uvo&oc;: XXII.7.SAgathocles of Syracuse: :Ulow;: XV.3S.6; Alexander the Aetolian: xvm.3.1 (criticizes tbbehavior of Philip); Aratos: 1l.43,lO; II.4S.6: II.50.1: IV.S,2: V.26.6; Democrates

80

XXII.5.S; Diogenes: X.29.S; Dionysius: .-m~ : XV.3S.6; Hamilcar: 1.62.5 (11VOuvtX~; Hannibal: III.l4.S (x:ai VOUV£Xr.;); IIIA8.to; III.8U; XXIII.13.2; HasdruU.13.1 (JC(It vouv£Xflc;); m.1l6.7; Hermccrates: XII.2Sk.2; Hieron: 1.8.3; 9.6; LydiadII.44.S; Gorges: V.5.4; Mago the Buttian (as a speaker): XXXV1S.2; Philip V: VII.llXIII.3.1; Pyrhus: XII.2Sk.2; Rome: XXXI.IO.6-7; XXXVl17.t (x:at cppovilJ.09; RhodiaIV.SO.lO; V.88.2; XXX.S.6; :ta-roc;: Scipio: XIV.1.I3; :t£po.;: Scipio Aemilianus at the j

of Carthage; XXXVIII.21.1-22.3; Theodoros and Lagores: VII.t8.8 (l'at voweXl)Tjmolecn: XII.2Sk.2; Xanthipus: I.3S.5; oine 1tparj.la'ttJC:~: Hasdrubal (Cartbaginigeneralin the third Punic war): XXXVU17.2 (l'at oill' o-tpa'tUD'nJC:Ot;)

Magn. 189 - sec. IT p. Ch.; P. Te58.18 - sec. IT a. Ch.; OGIS 139 - 51IT a. Ch.) and in latin in juridi<language (Cic. DeOr. 1.59.253; Qu;,12.3.4);S. Strachan-Davidson,. Selections frcPolybius, Cambridgel888, I·considers that in relation to men'comes very near to 'statesmanlike'at Cannae and during the crossingthe Alps it is used "of an effectimaneuver on the field of battlePatton (Polybius, The Histantranslated by W.R. PatteCambridge-Massachusetts-London1922), usually renders 'statesmaand 'man of action'; Shuckbuq(polybius The Histories of Polybittranslated by E. S. ShuckburgIndiana University Press, 1962) us'statesman' and 'practical statesme(XIII.3.1); Walbank, A hffllori,commentary on Polybius, Oxford, 19579, vol. I, 337 and Petzold (n.2) Iconsider that·6 JtP<llj.la'ttx:6c;· mea'statesman'.6. XXD.19.3 (XXD.14.3) In oppoeitkwith "6 Kal'oxp£lll0voc;" Shuckburjand Walbank, (n.3) vol. III, 21translate "man with practical abili~

while Patton uses the phrase 'forceful man"; XIV.1.13 in oppoeitkwith 'o'tpa'ttarnlOO'" Shuckburgh arWalbank, (n.2) vol. Il 426, rend."men of tried experience", whi

81

• This paper is the result of sixmonths of research at DukeUniversity in the first part of 1999. Iwant to express my thanks to Dr.John F.Oates, who conducted myresearch and to Joshua D. Sostn, forhis invaluable observations.However, they do not necessarilyagree with the conclusions of thispaper, for which I am solelyresponsible, as I am for anyshortcomings it might have.

1. 'npay~a'tl1C6I;' does not mean'pregmatical'. I am only using theEnglish transliteration for the sake ofexpediency.2. 1.2.8; 1.35.9; III.47.8; IX.2.4;XIJ.2Se.l; XII.27al; XXXVI.I7.1;XXXIX.1.4;3. Needless to say, definitions differwith each exegete: Pedech , LaMethode historique de Polybe, 1964 21­32; K. E. Petzold, Studien zur Methodedes Polybios und zu ihrer historischenAuswertung, Munchen, 1969, 8, n. 2,both with a discussion of previousbibliography;4. The word 'xpalj.lt:l'tll(Ot;' is specificto Polybius, in whose work it has aspecial meaning. Later,'KpayJla'ttl'~'

will gain different meanings, that ofa magistrate in epigragphica1 andpapyrological documents (Inser.

Patton translates "certain expertobservers" .7. Pedech, (n2) 299;8. INd. 217;9. XV.25-35;10. XV.34.12;11. XV.35.5;12. Such is the momentaryappearance of Alexander theAetolian, who is consideredpragmetical for criticizing the actionsof Philip V (xvm.3.1). The word isintended to show the foolishness ofPhilip's actions, rather thanAlexander's personal qualities. Theexamples that are not included in theanalysis are presented at the end ofthe paper, but they do not change orenlarge ouranalysis.13. Eric W. Marsden,. Polybius as amilitary Historian, in Entretiens surI'antiquite classique de FondationHardt, vol. XX, p. 267-301 withbibliography;14. Hamtlcar, his father: 1.62.5;Hasdrubal, his brother in law: n.13.1jHasdrubal, his brother: m.116.7;15. II.2;16. II1.12.3; 86.11;17. II1.3;18. II1.14.5;19.Ill.14.6;20. II1.16.5;21. Ill.17.11;22. II1.34.1;23. m.34;24. m.48.10;25. Ill.47.7;26. Ill.6O.7;27. Ill.63.11;28. Ill.89.4;91.2;92.1;29. Ill.8U;30. X.33.1;31. X33.7;32. XXIll.13.2;33. XV.16.1;34. XV.15.5-7;

82

Itil decembrie 2000

35. XV.16.2;36. X.2.13;37. X.3.7;38. X.3.1-5;39. X.5.8; 9.2;40. X.5; 11.8;41. X.2.12-13;42. X.IQ-14;43. X.14.11;44. Scullard, Scipio, Soldier andPolitician, Cornell, 1970, p. 23-25;Walbank, A historical commentary onPolybius, vol. n, London 1%7, p. 191­220;R. M. Haywood, Studies on ScipioAfricanus, in The John HopkinsUniversity studies in historical andpolitical science, vol. U, 1933; p. 30-45;45. X.18.15;46 X17.9;47. Xl.24.7;48. Xl.31.7;49. X.4.9;50. XV.12.4;51.lV.11.1;52.lV.12.2;53. II.45.5;54. II.45.6;55. II.50.1;56. II.65.3;57.lV.8.2;58.lV.82.3;59. XXX.5.6-8;60. lV.50.10;61.lV.51.562.lV.51.6;63. V.88.1-3;64. supra, n. 11;65. XXI.32b.4;66.1.8.3;67. 1.8-3-9.5;68.1.9.6;69. Xl.2.1-10;70. 1.62.5;71. For a discussion aboutpregmeticel history, see supra, n. 3;72. Ill.7.5-6;73. ID.118.12; vi.i.s

74. III.31.1-4;75. The main fault of definingpragmatical history as political andmilitary history is ascribing toPolybius a genre that had not yetbeen defined. Anything that can helppragmatical men see the true causesneeds to be in Polybius' history.Which are the causes of theHannibalic war? The first Punic war,the activity of the Barcas in Spain, somilitary and political events. Butwhich is the cause of the disaster thatbefell the Cynaethians (IV.17-21)?The fact that even though the air ofArcadia is very cold and harsh, theCynaethians have abandoned musicand thus became savages.76. supra, n. 9;77. Walbank (n.3) YoU, 16-26; Pedech(n. 2) 336-350; Petzold (n.2) 50-51;Anton J. L. van Hoof, Polybius' reasonand religion. The relations betweenPolybius' causal thinking and hisattitude towards religion in the Studiesof History, Klio Beitriige zur AltenGeshichte, Bd. 59-60 (1977-8) 101-122,

83

reaches the conclusion that causatnand the usage of 'tUX'll acontradictory.78. supra, n. 35;79.ll.70.2;80. XVl.28.3;81. Xl.2.1-10;82. The conclusion is even rnaimportant because Polybius shovanother opinion about the role of fain causation in other passagtEspecially' 11.38.5 where talkirabout the success of the Acherleague, anything, either predictabor unpredictable (ow uov 1Ca'

)..OlOV o-i:lu UOV napa Uryov) hascause and to attribute it to fate (tUxwould be a bad explanatioXXXVI.17.1-S where he considethat pragmatical history should natbibute causes to fate (..uXll)chance (ei.p.apj..l£vTJ), to which one oonly attribute natural events.

Surse

p

~u.§ No.!14o;wnbrie 2000

"Avvisi" inedite desprecampania antiotomana din 1595~i un izvor francez contemporanprivind Targovistea

Crislian LUCA

Campania .nttotomani din 1595 .. reg....te pelarg reflectati tn docum.ntele comemporane aelror bogl'. ,1 dlversltate lngldule, fAri Indolel••receptarn coenmti a multlplelor ••peete cuImpllcafll polltlco-mllttare din Intregul Intervalcronologlc. NoU. aw/sl d..copertte refac cursuloetIlttl1Uor din zona Duninl d. JOB In a douajumitate a .nulul1595.

E lAngl documentele diplomatke, surse de primA importanta prinvaloarea informettilor ce Ie conan, numercese izvoere mtnore, dar nulipsite de interes, yin sA tntregeesca in detaliu datele relative laepisoade1e confruntlrilor armate dintre coalitia c~tinI !Ii osnnleotomano-tatare. Nenumaratele arnrisi, expresie a circu1a1iei unui D:UlI'e

velum de informape privind derularea operatiurulor militare de pe frontul de la'Dunlrea de jos, se 'inscriu in aceastit categorte a docum.entelor mlrunte tnsa.totodeta notabile tocma.i prm l'Ulllnuntele ce le tnregistreazl. In ciudainexactitlplor consemnate ,i a erorilor de cronologie, aceste gezete ale epodi vinde ceJe alai multe ori 51 confirme i'ii sA adlugeasci informapile cuprinse indocumentele externe de priJnA mW.

Valorificarea uncr noi avvisi referitoare la mersul ostilitlplor din zonaDunartt de los in a doua jumltate a anului 1595 urmlrE!1lte tntregirea repertoriuluidocumentar al tntregtr perioade. Legate tntr-un volum manuscris cuprinzand circa218 de file cu auvisi, cele cateve documente inedite au ca suport hArtia format 320 x220 mm, fiind scrise la Venetia /Ii edresate "el padre don Claudio da Bressa priorein Santa Maria al Rimint". Manuscrisul se pistreazl in depozitul BiblioteciiNationele Marciana din Venetia. Cea mai mace parte din aceste documente relativela llrile romane au fast publicate de Nicolae lorga in volumele VIII1 ,i Xll2 alecorpusului de izvoere exteme Hurmuzaki.

In urma analizei atente a amintitului volum. manuscris am identificat inslaIte sese «UVisi inedite. Primele doua dateazli din 53 respectiv 154 iulie 1595,inregistrand ultimele evolu~ din zona. de conflict de la sudul DunA.rii: avansul

86

-mbman catre Tara Romaneasca §i victoria osnru lui Mihai Viteazul la Nicopol'"tirea privind izbinda obJinutA de Oftenii domnului romAn a fost de altfel C1

promptitudine receptatl la VeneJia prin intermediul diverselor filienintormationale de care beneficia oresul din laguni.5.

o lu.nA mai tirziu, in august 1595, sArb4tori1e prilejuite de clsAtorilprincipelui ardelean Sigismund Bathory precum Ii succese1e militare allbAnA~nilor ce cuceriserA Lipova soot lapidar surprinse tatr-un aviz sosit 1aVenef.iidin vtenae.

La inceputu1lunii septembrie' se ,tia la VeneJia cA un contingent de 100 dlosteni, condusi de Silvio Piccolomini, urma sA se alIture trupe10r lui Sigimun(Bathory care se pregateau sA tread 1a sud de Carpatt. Tot in septembrie 1595 51

inregistrau ~ in orasul din lagunA ecouri tntArziate ale bAtlliei de la ClllugAreni"Cu 0 fregatl de la Raguza au sosit scrisori din data de 8 [septembrie 1595] care nl

informau din Belgrad, cu §tiri recente, do armata turceascA de circa 250.000 dtsoldati a facut doua poduri spre a trece Dunirea... [Ii] cI. Mih~ voievoduMoldovei [sicl], plecat cu trupe numeroase sA se uneasd cu transilvanu[Sigismund Blithory n.n.] ... s-a intors ,i tnfruntAndu-se cu turcii a titiat multi iroocA#..."8. De:§i conjinand evidente inexactitlp, acest auuisi plstreazi. 0 viziUlU

nealteratA asupra confruntlrii de pe Ne8J1ov, subIiniind rolul preponderent adomnului munteen, singurul implicat in bAtillia de la 13/23 august 1595, spndeosebire de numeroase alte documente contemporane de aceeesi factorA care tcrediteazA pe Sigismund Bathory drept invingAtor asupra lui Sinan Pqa.'. Relatnconfuzi avea sABe dovedeesca §i 0 consemnare re1ativi 1a b4tillia de la Areni - de le10 decembrie 1595 - dintre -Wan RAzvan §i Ieremia Movill.. fnregistratl IeCraccvte, la 23 decembrie acelafi an, informapa in acest sens ajungea la Venetieprin intermediul unui avvjsi cu unnAtontl conpnut "Noaptea trecutl a sosit aid [hCracovia n.n.] la rege un curler, Be spone trimis din Moldova, cu sttrea cI. cevroameru ai transilvAneanului [Sigismund Bathory n.n.], mergand, dupA cum a fosserfs, sA recupereze acea provincie conduet de voievodul Mihai sau Mihnea [sicl]ales de acel principe, s-au infruntat cu voievodul Ieremia adus de Marele Cancela;[Jan zamoyski n.n] cu trupele sale §i dAnd bltAlia au cAzut multi dintre cetransilvlneni. .."10. Dincolo de inadvertenJa 1egatA de identificarea lui &fefan Razvarcu voievodul muntean Mihai Viteazul, avizul tn cauza eonsemneazA lapidar datehesentiale legate de momentuI luptei de la Areni pentru tronul Moldovei.

Un alt episod al campaniei antiotomane din 1595 este surprins tntr-clucrare sensa de un contemporan francez care se dovedeete un observator interesade evenimentele derulate la nord §i sud de DunAre tIl intervalul cronologic amintitCunoscutA sub titlul Chronologie nooenneue, lucrarea a aplrut in 3 volume la Pariin 1608 §i priveste istoria rAzboaielor civile din Franta tn anii 1589-1604, contmanctotwii ~i importante Informetii de istorie universa1A. Autorul Iucrarii asupra emufacem referire este istoricul francez Pierre Cayet de La Palme, eunoscut sub numekVictor Palma-Cayet, nlscut la Montrichard (Lotr-et-Cher], pe la 154511• s-a imphcain disputele eonfesionale din FranJ:a" luAnd parte la luptele §i controversekreligioase ~i convertindu-se de la protestantism Ia catolicism. Profesor de ebraicA IeColegiul Navarrei in 1596, trece apoi,. in calitate de profesor de Iimbi orientale, IiColegiul Regal. Opera sa este mai puJin cunoscutA ~ utilizatl in istoriografuromAneascA, tIl polida numeroaselor amAnunte pe care Ie conJine despre Jirilt

87

No.lldec::eDttme 4MJ'

romane. Desi domnia lui Henrie IV se afll in eentrul demersului istoriografic elautorului, titulatura comp1etl a lucrArii: Istaria r4zboiului sub domnill Prea C~tinuluj

Rege al Franfei ~i Navarrei Henrie N ,; lucrunle cele mai FfUml.orabile fntdmplare fnfntreaga lume, de III fnaputul domniei sale, fn anul 1589, p8n4 la paua fncheiatif laVeroins i'n iunie 1598, tntre Majestarea Sa Prea Cre~tin4 fi Regele Catolic al Spaniei, FilipII, definqte cu exactitate spectrul mai larg atmultiplelor probleme &supra carore seepleeca istoricul frencez, flrA a se cantona doar in tratarea strictl a evenimentelorce au implicat Regatul Frantei Chronologie novenmzire a fost In parte reeditatl inCollech·on universelle des ttthttoires parlicu1im relatifs a l'histoire de France, tomurlleLV-LX, care cuprind perioada 1589-1595.Tomul LX, care vi.zeaz4 numai anull595,a aparut la Lcndra in 1790. Bste bogat in informapi relative tndeosebi laparticiparea Transilvenfet la rlzboiul antiotoman tnsi confine IIi numeroase altedate despre implicarea tlrilor romlne In campaniile militate duse de coalitiacr€lltinl tmpotrtva Portti.

Delli scrislla pufin limp de la d.esfillurarea 08tiltb1lilOr - dear un intervalde un deceniu separl evenlmentele din 1595 de aparipa lucrlrii - opera lui VictorPalma-Cayet rAmAne tributarl. unei viziuni unid.ireq1onal perceputl in leglturl cuprotagonilltii conflictului de 18Dunlrea de [os. Astle}, rolullui Sigismund. Bathoryin actiurule militate este intotdeauna adus in prim plan, prindpele ardelean fiindprezentat invariabil ce participant la majoritatea bltlliilor, chiar !ji la celedesfasurate la sud de Dunare in prima parte a campaniei din 1595. Desigur eceestaperceptie a evenimentelor ref1ectatl tnslqirea invohmtarl a propagandeiprincipelui Transilvan1ei, care tneerca sl supra1iciteze rolul slu in plan politico­militar.

BltlIia de la Tlrgovip!, din toamna anului 1595, esle prezentatl de VictorPalma Cayet in caclreJe cunoscute din documente1e contemporane: scrisorile luiPigafetta st repoartele toscane12. Dupl istoricul francez, fortificapa de lemn ridicatlde Sinan P8¥ a fost eucerttl prin incendiere, dupl ce principe1e ardelean a tmut inpreelabil un consiliu de rllzboi In urma clruia Be hotlra ce asaltul TArgovilltei sIconstituie un obiectiv secundar, priorttara rlmAnAnd urmarirea marelui vizir aflatin retragere spre Dunlre13,

Dustrarea pe scurt a amintitelor izvoare despre campania antiotomanA. din1595 fine sll tmbog4~ascl registrul documentar referltor la aces! moment demajorl importantl din istcne rom4nilor, reflectAnd viziunea Ocdd.entului asuprasttuettei politico-militare din spapul nord-dunareen.

NOTE

1. Eudoxiu de Hurmuzaki. Documentt CLXXV, p. 109, p. 121, p. 13().131, p. 201privitcare Uz istoriJJ TOm8ni1or, vol vm, 202.BuCUJefti, 1894. doc. CC1JO<X-CCLXXXL p.> 3. Biblioteea Nazionale Marciana-Venezie192. doc. CCLXXXIII-ecLXXXlV, p. 193, Avvisi 0 GAzzette per gJi a(nni) 1595-(15)9;doc. CCLXXXVll, p. 196-197, doc. ms. ital. VI 74 (5837). fila 67 [in. continuarCCLXXXIX, p. 197-198. se va cttaAvvisLl·2. Ibidem, BUCllTe$ti, 1903, p. 'JS..71, doc. 4. Ibidem, fila 87 (vezi Anexa).elY, p. 98, doc. CLXVl, p. 103-104, doc. 5. Aurel Decei, Document!! din Arhivei

88

., v ..•..s +"VV

""'V'Ilticanului primnd anul 1595, in "RevistaArhivelor", X, nr. 1, 1967, doc. 45, p. 217;LuptR pentTu unitate rnztianJlU a Ti1rilorRcmufne (1590-1630). Documente eueme, ed.Radu Constantinescu, BuClU'e!lti, 1981, doc.63,p. 30.6. Biblioteca NazionaIe Mardana-Venezia,Allvisi..., fila 115 (vezi Anexa).7. Biblioteca Nazionale Marciana-Yenezia,Avvisi..., fila 109 (vezi Anexa); vezi A. Decei,op.cit., doc. 74, p. 229.8. Biblioteca NazionaIe Mardana-Yenezia,Auvisi..., fila 124 (vezi Anexa).9. A. Decei, op.cit., doc. 56, p. 221.10. Biblioteca Nazionale Marciana-Yenezia,Auvisi..., fila 178 (vezi Anexa).11. LA Grand Encyclopidie. lnventflire rtlisonni

ANEXA

dessciences, des Iettres et desarts, vol. 9, Parif.a., p. 990.12 A. veress, Omrpania cre,hnilcr in contlui Sil'Um PIlftl din 1595, in N Anale:Academiei Romine. MemoriiIe SectrunIstorice", s. m, l IV, 1925, p. 101-108.13. Memoires de Victor Palms Csryet, cChronDlDgie nauennmre, contenant L'histoire ,/aguerre sousIe regne du Tres-Chrestien Ray'Frena et de NIltHlrre Henry IV, in CDllechouniversel1e des mbrwires parhculiers relahfsl'JUstoire de France, l LX, Londra-Paris, 179lp. 138-142 (vezi Anexa); vezi Ii CristiaLace, Ul campagne tmtiottomane de 1595 dar,un travail historique franpris conternponzin, i"Colloquia", l Y.vI, nr. 1-2. 1998-1999 (sutipar).

IDi Viena delli 8luglio [1595J

...s'e inteso che Ferrat Bassi s'altrovava due giomate di qua da Andrenopo:solicitando la venuta dell'Aga de Gianizzeri per penetrar avanti con I'essercito, che si creds'tmptegera a danni de Moldavi, vallachi etTransilvani.

(Biblioteca Nazionale Marciana-Venezia, Avvisi 0 Gazut~ per gli Il(nni) 1595-(15)9:ms. ital VI 74 (5837),filza 67, ongtnale

nDi Viena delli XV lugIio [1595]

...che Yallachi et Transil(va)ni haveano dato una rotta a Ferrat et preso la Terra dNicopoli et saccheggiata et Ii cossachi s'erano fatti peecru di Bender et andati sottc Ia cittll dAlba [Cetatea Alba-n.m., C.L.] ...

(Biblioteca Nazionale MarciaJul-Venezia, Avvisi 0 Gazutft pergli Il(nni) 1595-(15)9;IllS. ital. VI 74 (5837), filza 87, originalE

mDi Viena delli 26 Agosto 1595

Habbiamo da Praga nueva skura... che i1 Bassla di Temisvar andando con moltgente per soccorer Ii suet e stato tagliato da1 med(essim)o Transilv(a)no scamputo solo lucon altri poehi de suoi durando la tagliata per 3 continue leghe et sano andatti pregioni dUIBeghi, di Lippe. et di Gianina, di che in Alba tulia alli XV del presente se ne fecegran testa; eit prin(d)pe dcvea ridursi at campo, di che si deve sperate quaIche bella impose di quellfortezze princtpali intomo at suo confine doe Giula, Lippa et Temisvar...

(Biblioteca Naziorlale Miuciana·Venezia., Avvisi 0 Gv:uttt per gli a(nni) 1595-(15)9;ms. ital VI 74 (5837),filza 115,orlginaIe

89

No.llclecempne eM.!

IVOJVen(e)t(i)a 2 sett(embre) [15]95

...che it Transilvano era nella tittA di Corona et haves. .., press una cittA epena conmorte di mille Turchi et Ii Ratiani haveano amazzati un squadron de Tarbui che andavanoad urursi con Turchi; al quel Tta118iIv(a)no eranc arrivati 1i100 eap(ita)ni che 1i mando ilGran Duea di Tcscena.

(BtllliotecaNaz10naIeMarci4na-Venezia,Avvisi 0 Gazufteper gli l3(nni) 1595-(15)97,tnli. ital. VI 74 (5831), filza 109, originale)

vOJVenetia 11 21 sette(mbre) 1595

Per una fregata cia Ragusi si sona havute lettere deDi 8 che ne avvisano da Belgredodel prime instante, con nuova, che l'eeeercitc Turchesco di c(ir)ca 250 m(illa) soldati hannomesso doi [sic I} ponti per passare il Danubio, et che alli 23 fusse pessetci che era nove inRagusi, che Assam 8lwa, fig1io del gran Sinan. havendo inteso, che Michiel Vaivoda eliMoldavia [sic nera andato con buone forze ad unitsi con it Tran.sitvano, esse Assam etaandato per daneggiare quel peese, ml cib'inteso dal Vaivoda era ritornato, et venuto allernani con Turchi n'havea tagliato molti a peeet...

(BtbliotecaNaziorlale Marciana-Venezia,AWl.! 0 GaZzt~ per gli a(nni) 1595-(15)97,tnli. ital. VI 74 (5837), filza 124, originale)

VIOJ Cracovia 1i23X'- [1595]

La notte passata comparse qui al Re un Corr(ier)o s1 dice spedita della Moldaviacon nueva, che alcune genti del Transitv(an)o. andate come hi scritto, per recupera quellaprovincia guidati clal Vaivoda Michali b Micho [Sic neletto cia quel principe, s'eranoincontrati con il vaivoda Hieremia messo in dal gran Cancellocon le sue forze et venuti Abattaglia siano rimasti essi Transil(va)ni molti de loro disfatti la qual nova doverbbedispiacere Amolti per gli conseguenti di sordi the ne possonosuccedere...

(Biblioteca NaztonaleMarcial\a·Venezia,. Avvisi0G4zu~ per gli l3(nni) 1595-(15)97,ms.itel. Vl74 (5837'), filza 178, originale.'

vnMbnbirrsde VIetorPtdma Cayet, ou Chronologit llOtlenairt, rontenant I'hiltoirr Ik III gumt sous IeregMdu

Tris-Chmtien Rqy de France tl de NIlDtlrrtHmry IV!n Collection univcsl:llt IksminJoirts particulim, rrliltift a I'histoirr Ik France

t. LX.londra-Par1s, 1700, pp.138-140.

Apres ceste bataille, Ie Princede Tl'llJ\S'fJvanie, voyant qu'it n'y avoit point moyen (poursuivre Sinan au-della du Danube,. it s'en alla aux environs de Temesswar qu'it esp&casomger; CE!S1e ville n'est qu'A sept 1ieues ~ises de Lippe, et est si~ sur la riviere (Tenicz, laquelle aussi se va :rendre dans la Tibisce,et de h\ dans le Danube pres Belgrade: car 'Prince faisoit son des.sein de Ie rendre maistre de tout ce qui est entre la Transylvanie,

90

,

Il

..... L" ""'.."'..........;........ 't.t\.t\3'lUJ

'Oanube et la Tibisce; mais le nombre des Chretiens qui se perdit en ceste demiere victoirEqu'iJ se trouve court pour ceste entreprise. Or apres y avair~ pres de six semaine!ayant ec avis que Sinan. eyantto~ en Bulgarie; avoit~ les restes de son ampasse sur un pont de barques Ie Danube eupres Giorgiu. et s'on estoit~ ATergovisteValachie, IA OU iI esperce joindre en brei les Tartares, puis se venger.sur Ia Transylvaniepertes qu'il even m;uesi cest advis fit tenir conseil au Transylvain de Be qu'll devoit iaite; ilresolu qu'aussi-tost que lea Reistres qu'envoyoit l'Archiduc Maximilian. avec cent dnquachevaux Italians adventuriers, conduits par Silvio Picolomini; feroient joints en I'annee; (l'on chemineroit droit 1I l'encontre de Sinan; ce que l'on fit Ie quinzieme d'Octobre, l'amestant de dix mille chevaux et quinze mille hommes de pied. Aussi-tD6t que Sinan ~t qwPrince Transylvain venoit de VaJachie, il se molut de furtir de Tergoviste, ou'il estoit. et s'a:retirer a Bucharest, it deux lieuesde IA, lieu fort et evarsageux pour Be camper: et pour erresIes Transylvams victorieux, illaissa dans une Eglise pres Ie Palais des Vaivodes Valachie,laquelle les Turcs faisoient une citade1e, quinze cents hommes de guerre, sous Ia chargeBaschade Caramanie et du Beid'AIbanie.

Sur ceste retraite, Ie Prince Transylvain tint conseiI, aU estoit mesme Ie Nonce deSaintete qui estcit lors en ceste 8nnee: il y eut divers avis: Ia plus grand' part soustenoiequ'Il falloit poursuivre les Turcs que I'on disoit estre fort espouvantez, sans s'erreseervouloir forcer Ie fort de Tergoviste; car, disoient-ils, si Sinan est entierement dMait per nousn'ya point d'apparance que les Turcs qui sont dans ce fort veuillents'y opiniastrer, et parmoyen it tombera en la puissance des O1restiens sans perte; au contraire, si I'on I'attaqmaintenant, et que I'on donne loisir ASinan de se camper en lieu fort, sans doute en peutemps Il poUIT8 lui venir de nouvelles et grandes forces, donnera secours au fort nous forcede lever Ie siege, et recommencera en ces Provinces de;A le Danube lee feux de Ia guerre qron y a presque esteints. Au contraire, d'autres opinerent qu'll falloit~ et prendrefort, avant que de survre Sinan. et disoient Ou II s'est I'etiM pour crainte de nous, ou potrouver un lieu avantageux pour combattre: soit en run ou en rautle de ces deux desseupuisqu'il a eu avis un jour et one nuit aUpar8vant nostre venue, II a pu prendre tel avantaqu'i1 a voulu, et toute nostre powsuite ne serviroit de rien. Si nous allons apm lui, nodemeurerons au milieu de deux ennemis, ayant le fort de Tergovisle derriere (d'oa on donnebeaueoup de travail a tout ce que ron amenera de Transylvanie en I'~ Chrestienne)possible Sinan en teste qui fera campe en lieu eventageux' mais outre cela, l'armee Chrestienest trap harassee de Ia diligence qu'elle a faite a venir des environs de Temesswar, etest hede louie apparence de guerre de I'aller feire affronter contre un ennemi frais et qui 5'est repoce feroit trap manifestement Ia mettre au hazard. d'estre entierement dMaite. Enfin il fut resode demeurer aux environs de Tergoviste, et anvoyer prendre langue de ce qu'estoient devenles Tares, a quai I'on n'arresta gueres, et ceux qui Y furent envoy5 I'8pporterent qu'5' alloient camper en lieu bien fort de situation. non loin de la, et que Affan Bascha fawI'arriere-garde en bonne ordonnance avec quatre mille chevaux Turcs. Sur cest avis, des Ie S(

du dix septieme de ce mois, on m;olut d'assieger Ie fort de Tergoviste, et" l'heure mesme it finvesti, reconnu, et 18 be.tterie dressee.~ Ie lendemain malin. elle~ A tonnfurieusement; mais conune on vit que ce1a apporloit peu de profit,.pour ce que Ie terte-plafaisoit une merveilleuse~e, Ies assaiUans coD'll1\el'lcel'e en mesme temps Atravaillerla sappe. puis Afaire forceleux art:ificiels pour faire une ouverture Ace fort qui n'estoit que (bois: sur Ie soir, it donnerent un si furieux asaaut, qu'its entrerent dedans peslemesle,traillerent en pieces tout ce qui 8'y trouva,~ Ie Bascha et Bei; qui furent envoy,prisonniers ACerone: et trois Turcs qui se jetterent par dessus lesmurailles, et se sauverent Afaveur de Ia nwt au camp de Sinan,. auqueJ its mirent telle espouvante, que, bien que les TUl"eussent commence Afortifier Burcharest. its l'abandonnerent et tous leurs retranchemens,bagage et mesme de I'artillerie; reprenant Ie chemin pour alIer repasaer Ie Danube AGeorgiu,se sauver en la Bulgarie.

91

Note delectura

Victor Spinei, Migratii din estul ~i

sud-estul Europei, Ed. InstitutuJ European, loti, 1999.

Unul dintre mariie regrete ale anului 1996, anul sarbatorirf milecentenariuluidesclUecl\rii maghiare in Bazinul Carpatic, a fost absente aproape totela a istoriografieiromaoesn, slrbltorit pe mlsurl de scolile istoriografice ~i arheologiice Centrel-Buropeana.Doar 0 mica Iucrare a aplrut in anul 1996 din partea istoriografiei romAnefti, care prininterpretare, metod! ~i stil se retntoarce la stilul luerlrii lui Stefan Pascu, impArPndpopoerele intre r!i $i buni (barbarii-rli; autochtoni-buni), civilizati-necivilizati.

Anu11999 a modifieat intr-o oarecare mAsurl aceasta imagine creata de corifeii~olii clujene, deoarece pAnlla urml a eparut un volum despre "migratorii tarzii",sensa de un specialist In arheologia epocii medievale timpurii, ~i nu in epocamedievala tArzie (llf8. cum s-a tntiJnplat cu loan Aurel Pop).

Volumul are un scop atat 'Stiin1ific, care este combinat cu aceea de popularizarea acestei probleme tnteresante a istoriei evului mediu timpurii. Autorul, arheologultesean, Victor Spinei are meritul In acest velum ci a incercat !ji, dupll parereaautorului acestor randuri, tn rea mai mare parte, a ,i relqit sl se rope de conceptiaperioadei precedente a istoriografiei romAn~ti, maTCatl de 0 xenofobie agreeivaimpotriva elementelor neromanesti (am amintit de buni-rli,. ctvtlizati-necivilizati,sedentari-nomazi, populapa p8¥licl-jefuitori), ,i care probebil era lanseta inprimul rand nu tmpotnva comunitiplor de acum 0 mie de ani, ci mai degrabaimpotriva comunitlpIor contemporane, care mai trtiesc astlzi in teritoriileRornaruei (mai bine zis cei care au trlit in anti '70 ai secolului nostru). Autorol ropetotal cu aceasta tradi?e istoriograficll ,i, fiind un fin cunoscator ale reehtatilorerheologice, dar ~i al izvoarelor narative prezintA eceste societ:lp. folostnd un aparatbibliografic veriat, • cum cere 0 lucrare ~tiinp.ficl, chiar daca caracterul sau areaccente ~i de populenzere.

Lucrarea propune dupll un formular tipic utilizat in toate cele cinci cazuri(numele ~i structure etnlca, modul de trai ti via~ economics, orgardzerea social­politicA, credmtele §i practicile religioase, evolupa politicll), sA prezmte istoria acinci etnii, a carer soerta istoricl a cunoscut eli diferite: unguri, pecenegi, uzi,cumani, mongoli. Rolul lor istonc, • cum subliniazll !Ji autorul eArJii, s-amanifestat foarte diferit: dael pecenegii, cumanii !Ji uzii au dispirut de pe seenaistoriei, ungurii "i-au cladit unul dintre cele mai prestigioase state din evul mediu,regatul flurit de "cilIrep.i stepei" a subzistat pAni in 1918 (pg.82), iar mongolii aucreat eel mai vast imperiu de uscat din istoria universela.

In spatele acestor puteri politice s-au aflat fOJ1e organizatorice a puteriimilitare, a structurii politice 'Ii sodale, fllrll de care aceeti "razbotnici" a stepei nuputeau sA cladeesca constructitle politice cunoscute. Este meritul exclustv atarheologului teeean, de a fi scos in evtdenta pentru prima oari in istoriografiarcmaneesca, pe baza descoperirilor arheologice, dar 'Ii a informap.i1or narativeorgenizarea politico-militarll foarte stricti a acestor nomazi, a eArui rezultat au fostevenimente militare de rlsunet (flagellum Dei), pe care autorii sintezelor despre

istoria medieva.lil timpurie a Transilvaniei, le-au caIificat drept inferior "umaru",raport cu populatttle gasite aici.

Victor Spinei nu numai cil a prezentat extrem de obiectiv rea1itiJile sodspoJitice, dar a ~i subliniat forta lor creatoare din punctuJ de vedere al culturii,artei. In pagina 25 ap sene: "Cu toate ell a fost tributarl. unor tendinJe artistilpostsasanide diverse, acta m.etalului Ia unguri a dobAndit In timp 0 reaindividualizare, evoluAnd intr-o m.anierl cvasiindepenti in ambianJ:a, oferitl cnoua lor patrie din hazinul mijlociu al Dunl.rii." Am adluga ci eceesta artl 1cazul mormintelor "fastuoase" chiar demonstreazi un gust artistic mdependercare nu poate fi gAsit in Centrul Europei, doer obiectele mai simple, coddtengisite in inventarele mormintelor sarace pot fi echivalate en caraeter supraetnic.

tn contredictte cu automl ieseen, in cartea lui loan Aurel Pop, putem citi (populaJille nomade-migratoare (sic!), din cauza nivelului de civilizape nu putea saibA anne sofisticate, doar arcul fi sI.gep1e formau echipamentul cilireJilor hunavari, maghiari MenJionAm numai in privinta asta cI. bizantinii au pre1uat sdlri!de ~ de la acesti "necivilizaJi" avari, respectiv din informatille bizant:il1cunoestem ci avarii au avot d1I.rie grea, care tnseamnl d. au purtat platofcoifuri din tier, etc. Aceste adevlruri sunt uitate de istoricul clujean. Victor Spinein schimb oferl 0 imagine reala cunoscut din informaJ:iile arheologice ~i istoriadespre armament, unelte, artl, etc.

Un alt rezultat important al cI.rJ:ii. arheologului roman constituie eliminareterminologiei care prezenta culturile acestor populaJii net inferioare culturilc"sedentare", motivul fund ci au venit din Asia. Viziunea europocentricl. ~i izolatpe spatiul "carpato-danubiano-ponttc" a istoriografiei romlneftL a fast abandonatde Victor Spinet, viziunea lui pnveste realitiJile eurasiatice in secolele IX-XDI.

Totuet, trebuie sA constatam ~ unele idei, care fiind adine inrllcllcinate listoriografia romaneesca, ni.ci Victor Spinei nu a tncercet sll schimbe acest"rruturi" nationale.

De exemplu intre paginile 65-82 descrie Iorta de lJOC a armatei maghiandezbatand obiectiv raidurile acestora in tot continentul european, prezentanmarile victorii asupra lui Berengar, Liudprand, etc. deci cu alte cuvinte figurilcentrale ale istoriei secolului X. european. Cu toate acestea, intre paginiIe 54-64 E

prezinti "martle" lupte descrise de Anonymus in secolul XII en cApetenii local.care nu apar in nici un alt izvor istoric. Cum putem interpreta aceste "strategii" alistoricului i*an? lntr-o parte nu gise§te adversar armatei magluare, prezentancele mai puterrnice armete ale continentului prabusite in fata "cavaleri1or sieperiar intr-o alta parte a clJ1ii descrie lupte grele, pe care nici nu reusesc sa le CAstigEen cipetenii locale care aveau teritorii de zed de ori mai mid, $i en ermete memult decAt neinsemnate a lui Gelou, Menumorout,. faJi de ale lui LiudprancBerengar, etc.Ce intrebare poate si puni cititorul acestei cirJi?

o alti criticl se refera la ternUnologiile folosite. In capitolul despre ungurdescriind evclutia lor politicl., prezinti stabilirea lor in hazinul DunI.rii mijlocidar nu incadreazi acestei realitiJi geografice ~i Bazinul Transilvan. Din punct dvedere geografic, Tisa este un aferent al Dunirii, iar Muresul ~i Someeul sunt rAwaferente ale Tisei. Deci, ~i din acest punct de vedere Bazinul Transilvan aparJinhazinului Dunirii mijlocii, sau en alt termen Bazinului Carpetic, deoarece acesl

95

....==._-,..,

termeru desemneeza regiunea ocupata de maghiari, in rea mai mare parte 1ainceputul secolului X.

Critica urmItoare a autorului acestor rindurt se refera la doua dintreefirmatiile arheologului ieseen. In pagina 57 el afinnl cl in necropolele de tipBjelo-Brdo nu cunoastem obiceiwI!lI inventare de tip "nomad". Aceste afirmaJii nesurprind deoarece vin din partea unui specialist cu renume, !Ii demult au fostlamunte de arheologie. Astfel, CUl\08P!m un numar important de necropole incare, pe !Angl. morminte cu inventer mac (Bjelo-Brdo clau grupa "Hampel B")cunoaetem morminte cu anne, piese de harnasament.

Ultima criticll a noastrI se referl la 0 declarepe a lui Victor Spinel privindungurii descAleci.tori in Baz:1nul Transilvan se referl ca din punct de vederecronologie cum percepe~ maghiaril in Transilvania. Astfel in paginile 64-65afinnA eil morminte apllr)inlnd perioadei lui Arpad lipsesc.

Sunt surprinzltoare acesteafirmaJii. deoarece pe argumente cronologice solides-a demonstrat cacursul rAurilor Samet .,i Muree a fast ocupat la tnceputulsecolulu,i X~ Stabilirea unor §efi militari este demonstratA !Ii de descoperirilearheoloSIM, toate cu caracter militar, de la Alba-lulia-SV Cetilpi, Alba-Iulta-Statiade Salvare-nec.Il., Blandiana "A"-m.2, Cluj-str.Pata-prima fazA de inmormintal'e(m.25, etc.), Outstr.Upolya-m.8, 10, 11. Evident, cA fluxul demografic spreregiuntle transilvane nu poate fi comparat cu cea tnregistratl spre cimpie.

Cu toate aceste neajunsuri, lucrarea lui Victor Spinei reprezintA un pasinregistrat inainte de istoriografia rom.lneascl. Primim, astfel cu mult entuziasmaceastl luerare cu eccente de popularizare, sperand ca arheologul ieseen va ieJi infafa arheologiei cu 0 lucrare speciall pentru specialisti tn arheologia secolelor IX­XI.

GAll ERWINAnul V., masterand, Facultatea deIstorie Bucuresti.

Ulysse de Marsillac, Bucurestiul inveacul al XIX-lea, Ed. Meridiane, Bacurestl, 1999.

Cele douA pAr1i ale volumului de fa~, De la Pestll la Bucuresti. lnsemnari dec41atorie !Ii Ghidul cif14torului la Bucure~h' reprezintl traducen dupl volumeleeparute In limbe frenceza, In 1869 ~i respectiv In 1877, alcltuite la rlndullor dinarticole publicate, sub forma de fotleton, in ziare1e bucurestene, al cAror redactor­¢ , Ulysse de Marsillac a fosttntre 1861 iii 1876: LA Voixde la Roumanie, 1AMoniteurRomain iii [urnaJ de Bucarest.

Despre Ulysse de Marsillac s-er fi putut spune cI a fost "un cl1ltor strAin inTllrile Romine", deca n-ar fi fast un Ctoren tntors pe des, fiindci spre deosebire desceptic, Ulysse, dAruit cu un nume parca premonitoriu, a venit, a vAzut §i a rames.

96

••• 'Z''Z

Si-a asumat, cu riscurile de rigoare, 0 noul pabie, adluglnd la cultura mare dincare sosea, una mai midi, care I-a fascinat, lfi pe care a invlPi-t s-o iubeascl.

"Resnnt, Monseniore, 0 mare dorin~: aceea de a face Rom4nia cAt mai binecunoscuta, sub toete espectele, lumii care nu 0 ,tie", tad cuvintele cu care acestfrancez cerea, acum mai bine de un secol, principelui Carol I, favoarea de acontribui, prin mijIoacele proprii artei sale, condeiul ,i fleruI jumalistului" la maibuna cunoestere a unei~ tn care "poti dlliitori pe jos, cllare, co clruPi-, cu birja,cu brasoveence, cu poetalionul, cu diltgenta, pe calea ferati ~i cu vaporul". Neafli1m in fap unui gest, care trasnscende ura din epoca, dad. avem in vedere cAacest frances cerea unui neam], la 1870, inglduinp de a siuji cauza RomAniei.

Ulysse de Marsillac, cu un ochi priveste spre trecut, in timp ce cu celAlaltaleerga spre viitor. Bste un paseist, clci riposteaza vehement la orice imprumutcultural, care considers el, afecteazl structura !}i naturaletea poporului roman, cactiati "aceste obiceiuri se due. De cand clDiitoresc, romAnii iau obiceiuri dinstrilinAtate, in dertimentul origtnaIitl.Jii lor native care are farmecul silu aparte.Astizi vi se ofera la Bucuresti, ca !}i la Paris, Jiglri de foi IJi lichioruri". Insil, inacelasi timp Marsillac este !}i un futurolog, cid tntr-un articol din Jurnal de Bucarest,descrie in meruera lui Tommaso Campanella, un BuCUl'eJti al anului 1973, pe care,dtitorul poate constata cu surprindere, tl poate recunoeste astAzi cu destulilusunnta. EI prevedea demollri masive, disparlJia unor cartiere, canalizareaDambovitei sau construirea pe Dealul Spirii a unui mIret Palat Guvemamentai.Jurnalistul de origine francezl nu putea asista la spectacolul pe care lumearomaneasca it oferea incil spre sfl1lit de secol XIX, fArl. sI ,tie c1Iumea aceee, maidevreme sau mai tArziu va disparea, cI farmecul si miresmele orientale se vorstmge, 'Ii tocmai , de aceea ele au nevoie de un martor care 51 Ie mArturiseascA:"Bucurestii erau atund tntr-adevAr, orasul bucuriei; top nu visau decat 51 sedistreze. Sub umbra deasA de la Baneasa, se petrecea atunci un spectacol pe carenu-l vom mai revedea(... ) Toate acestea s-au schimbat insA. AmluJii nu matmAnuiesc decat ciubucele stipAnilor, ba mai mull, a~tia dispar, pe zi ce trece tnfavoarea lacheilor cu livrea."

Ceea ce surprinde in textullui Ulysse de Marsillac este totala mconsecventa inunnarea unei anumite perspective, fiindcll pasaje1e in care apar relatilri "statistice",despre moneda romaneasce, industrie 'Ii comert, greutl.fi !}i mAsuri seu tarifeteJegrafice sunt doar 0 parte a unui melanj, care include, pe spaJii largi descrieriromantete ale propriilor expertente, a'la lncAt cartea a cApitat, pe drept cuvant,faima de Encidopedie SentimentaM. Pentru istoricul vietil coti.diene sau eel carepreocupat de fntelegerea mentalitilJii epocii, cartea B1U:U1'efliul in secolul XIXconstituie un izvor deosebit de valoros. Otitorul va afIa in UJysse de Marsillac unindrAgostit de RomAnia fi de Bucuresti, un roman iremediabil:

" Unol din prietenii mel, adevirat parizian trup ,i suflet, dupa. ce a Iocuitsase ani la Bucureeti, imi scria de la Paris, unde se intorsese: "Mi-e dor de Valahiavoastri 'Ii pe malurue Senei visez la malurile noroioase ale DAmboviJei". Cred cilinteleg motivul acestei meIancolii ce apare tn sufletul celor care au pllrlisit aceastl.tarA 'Ii dorinJa totoror de a se intoarce aid. BuctU'eiti.i, printr-un rar privilegiu,satisfac dubla noastrA. dorintA de civilizaJie!}i libertate".

Mmea STANCIUAnol IV, Facultatea de !storie Bucu~ti.

z=rr= n_

Anne-Marie THIESSE, Creareaidentitiiiilor nationale in Europa.Secolele XVIII-XX, l"'ii, Bucuresn, Ed. Pollio", 2000.

"Ce este nattunea?" reprezintl 0 lntrebare ce a frmlntat multi ganditort indidin secolul trecut, fArA a se ajunge tnsA la un compromis, conceptul de natnmeacoperind 0 situape mult prea complexa pentru a putea fi rezumatl tntr-o simplAdeftrutie. Termenul-concept, mai sus amintit, s-a bucurat de 0 mare rAspAndiretocmai datoritl caracterului slu indefinil De observat d. modul in care este pusaaceasta intrebare presupune 0 vechime a "naJiunii" care tinde sA se apropie devesmcie (2000, 2050 de ani, etc).

o lucrare care ne dezvAluie un alt mod de a gindi natnmee este lucrareadoamnei Anne-Marie Thiesse (actualmente cercetillor ~tiinjific Ia CNRS). Ne afllmin fa1&' unui studiu comparativ at imaginarului nap.onal at popoarelor europeneactuale.

Lucraree, foarte bogata in informapi, urmareete sA arate cA dincolo despecificitatea lor, manifestatl de multe ori Intr-un mod foarte radical, identitlJilenationale au fost "create" dupa un model elaborat in cadrul unor "intenseschimburi mternanonaje" tntre elitele culturale europene.

Studiul ne dezvAuie mijloacele care au fost folo5ite pentru crearea identitatilorneponele in Europe, incepAnd cu sfir'litul secolului al XVIll-lea ~ pana astlzi,dind astfel raspuns, intr-un mod indirect, tntrebArii cu privire la natiune. Suntdescrise modalitlJile folosite pentru elaborarea de catre fiecare elitli naJi.onalA aunor Iimbi 'Ii literaturi, a unor istorli proprii, a unui set de simboluri identitare(miteme, catece, costume, obiecte de artli, etc) ~i canalele prin care acestea au fastimpuse unor populapi supuse, aflate in stare, totalA sau parJialA, de analfabetism(scoala, asocietii culturele, cralitate, etc). Aceste elemente au contribuit lanaticnelizerea viepi de zi cu zi la toate nivelele.

Demersul autoarei este explicat prm constatarea lipsei unei identitlJi colective acetaterulor Uniunii Eurcpene, a unor simboluri comune care sA. stimulezeatasamentul fatl de aceasta, dar odatl descris un model, drumul spre 0 identitateeurcpeena e-ar putea articula tntr-un mod mai prcfund.

"Isioria napunilor noastre demonstreJU4 ca 0 identitate colectivii se construie§teprintr-o muncif de asemenea coleetiva. fa ne fnvata inca0 leepe, mai importantif: napuneaafast elaborata in legatura cu douii idei, pe atund noi in Europa: jeridrea §i democrafia.Acestea nu s-au invechit. Elabararea unei identit6p comune nu VII insemna nimicdaca nuva fi insopta de un autentie project politic care sa Ie propunif cetiftenilor Uniunii saredevina actcm ai propriuiui lordestin."

Silviu HARITONAnul Ill, Facultatea de Istorie Bucaresti,

98

Interviu

,m.11 decemerre muv

c

"Mi1iestria istoriculuiconsta in stiintade a surprinde nuantele"

interviu eu istorieul Mihai Sorin Radulescu

ARE credeti ell sunt perspectivele pentru un istoric tArtAr? Mat sootincuraja1i tinerii sA. facA istorie?

Mihai Solin Rldulescu: In primul rand vreau sA. va multumescpentru ideea de a-mi pune aceste intreblri. eyed ell. problema

orientaril profesionale a unui istoric tlnlr este destul de compliceta in sensul cA else loveste de probleme materia1e. in fond trebuie sll ne tntrebam care este conditiaistoricului, in general, adica ee face pe om sA. fie istork Iii nu simplu absolvent defacultate de istcrie. Evident e yorba de aetivitatea .ftiinPf1cll., de donnta de a aduceceva nou in cercetare, de producpa istoriogreftca efectiva. lnsa pentru ca un om sa.poata serie trebuie sA. existe ~te conditii materlale iii spirituale, ori la noi acesteconditu nu sunt indeplinite. La noi din pacate, eei care ar trebui sA fie constienti denevoia de a imbuniltllp conditia b\nll.rului cercetator roman, fie eA e yorba deistorie, de geologie, de geografie sau de orice alt domentu, probabil eA nu-ei punproblema.

A face astazi istoria adevenit un act de curaj?Este un tel de a te pune le 0 anumitA proba. Sigur ell. tentatiile in ziua de

astazi sunt destul de marl, aeelea de a pllri1si campul cercetarii iitiinJifice Iiiistoriografice. Existl posibilitatea de a lucre Ia fume particulare sau la uruversttatiperticulare, unde salarii1e sunt ineomparabil m.ai mati decat la Facu1tatea de Istoriea UniversitApi. Bucuresti. Dar, pe de altA parte, existAiii 0 mare satisfaqie a celuicare continua sA. citeascA in biblioteci, sA lucreze in arhive sau, pur fi stmplu, ~i

poate eel mai important lucru este acesta, gil stea in camera lui Iii sA. serle. Dar,probebil cA aeeasta este Iii eel mai greu, sl rezi.fti tentaJiilor de a face aIte lucruri.

fnainte de a vorbi despre cifrtile dumnevoastra, spunep-ne cateva cuvinte despreparcureul studiilor d·voastri1?

Mihai Sorin Rldulescu: Sunt nascut in Bucuresti in 1966. Am fost limp de 12ani elev al scolii Iii Iiceului german din Bucuresti, pe care l-am absolvit in 1985.Apoi, am fll.rot Facultatea de !storie a Universitlpi. din Bucuresn, pe care amabsolvit-o in 1991, dupa care am fast burster la Paris, la Institut National deslAngue.s et CivilisatiQl1s Orientales. unde am pregltit si am sustinut 0 lucrare de

100

studii aprofundate, echivalentul masteratulut. In 1992 m-am inscris la doctoratpentru ca Je 12 aprilie 1995 &I-I eusjin, sub indrumarea d-net Catherine Durandincu 0 ten despre elita romaneasca liberalA intre 1866-1900, pe care apoi anpublicat-o la editura AIL in 1998. Am mai beneficiat de un stagiu de cercetare desase luru, in 1995, la Instttutul de Istorie Europeanl din Mainz. Sunt, din 1996secretar de redacpe la Revue Roumaine d'Histoire, revista Academiei RomAne deIstorie, in limbi stratne.

Cum vedep ini#ativa Societapi Erasmus de a publica 0 revistli ltiinjlfica destinati.studenplor?

Este 0 initlativil mai mult decAt lludabilil, pentru ell revisteJe "tiinptice alebreslei istorice sunt pupne la numar IIi apar en greutate datoritil problemelorfinanciare. Pe vremea cand eram student 0 asemenea revista nu exista, de aceeatrebuiau glsite alternative. Am publicat, in studenpe, cAteva articole in RevistaArhivelor ~i in Studii lji articole de Istorie. Eu erect cl oamenii pasionatt, dad. nuexistau anumite probIeme politice, reuseau sll publice.

Povesnp-n£ ceua despre ciirtile d-voastra, ce aduc ele nou, ce focaliuazi cercetarenlor?

Am publicat articole, in reviste ftiinPfice l}i in presa culturela, despregenealogti ale personalitllJilor culturale lji politice rolllAnefl:ti. d.espre istoria claseipolitice romin~ti, despre istoria boierimii, care toate s-ar subsuma poate, decanu-i prea pretentios termenul, nopunll de istorie socia.Il. lstoria sociall este undomeniu foarte consaerat in Occident, Sozialgeschlchte sau Hietoire socate. in cares-au ilwtrat personalnati deosebite. Cred cu fermitate cl am avea nevoie sAstimulAm Iji &I cultivam cercetanle in acest domeniu, pentru cil se dovedesc foarterodruce, mergand intr-un tel pe linia 1IC0Iii Analelor, pentru eli e yorba de 0 istorie asocietatii ~ de 0 istorie a mentalitiJilor, a claselor sociale. Dect este 0 istorie carepune accent pe evolutnle de IungA duratil Iji mai putin pe eveniment, ceea ce nuinseamnil eli evenimentul sau personalitiJile at trebui dtspretuite. Lucrarile mele sebezeeza pe ideea ell genealogia se poate constitui intr-un instrument foertefolositor de investigare a realitlJii soctale. E nevoie de asemenea studii aplicateasupra clasei politice romanesti. In ceea ce mil prtveste, am publicat 0 lucrareintttuleta Genealogia ronuineascif. Istoric # bibliograjie, care reprezinti 0 istorie agenealogiei romanestt a acestei importante "tiin~ auxiliare a istoriei. Cartea vacuprinde Iji 0 sumi de eontribuJii genealogice despre 0 serie de personalitipprecum Gheorghe Britianu, NicoJae lorga l}i alJii. In 1999 mi-a eparut la EdituraAlbatros volumul Genealogii, care a fost bine primit de critici Ijide public.

Ce exemplu concret ne putep oferi pentru situapa in care geneaIogia a reusit saimpunli 0 solu#e sigura uneiprobleme controversate?

Un fapt pe care studille genealogice n releveaza este continuitatea, de pilda,a boierimii in perloada interbelicli, deci perpetuarea extstenjei ei dupil desfiintareain 1858, a privilegillor ~i rangurilor boierqti 0 sumedenie de personelitati,provenite din acest mediu social au continuat sA joace un rol de prim rang, precuml. G. Duca, precum Britienii, precum Titulescu sau Maniu, prezent in vtata politicaromaneasca pAnl Ia instaurarea comunismului. Si, intr-un fel, pAnl astln dacil negandim la Corneliu Coposu, care provenea dmtr-c eerie de familii nobile romanesudin ArdeaI. Asta nu inseamni, insl, cil aceastll elitll politicil romAneascll. din veaculXIX, care de fapt a transpU8 idealurile revolupei romAne de la 1948 in intreaga ei

101

='!I• .L.L ~"'........u .. t:vuv

acpune politicA din vremea Regatului, nu !li-a asumat rdealurt "democraticeburgheze cum a fost egalitataea cetlj:enilor sau in once caz esptratie catre eceastaegalitate. Pe de alta parte, genealogia te ajutl sll InJelegi mult mai bine rolul,continuitatea, tmportanta boierimii In Evul Mediu romaresc. Genealogialumineazl toate mecenismele de legitimare a puterii de la preluarea domnillor !lipinA la ditorirea de biserici. Dacll lulm de pildll. Istoria unei biserici, sll zicernistorta unei mAnAstiri din Oltenia, mInlstirea Gura MotruJui, 0 rninAstire relativpupn cunoscutl, ce este insll foarte importantl ce monument istoric. Astazi sepastreaza sub forma restaurant ei de clltre marele vomic Preda Brlncoveanu in1653, bunicul domnitorului Constantin BrAncoveanu, fiind una dintre bijuteriilearhitedurale ale epocii lui Matei Basarab. A§adar, mAnllstirea Gura Motrului esterodul unei asemenea rectitorirt pe bazll genealogica, Preda BrAncoveanudescinzAnd pe linie feInini'M. din primul ctitor, Harvat logoflltul de la tnceputulveacului XVI. loan Filitti ti George Florescu au scris despre asta. Ceea ce vreau sllspun este cA genealogia expIid. foarte edesee, prin studiul acestor succesturupreluarea puterii de catre anumite personaje. Bibescu !li Stirbei, cei doi domni dinTara Romaneesca in epoce reguJamentarll, se legitimau ca descendenti, ceea ce stereu pe linie femininA, ai lui Brincoveanu !li, ipso facto, ai Craiovestilor.Necuncscand aceste studii genealogice, aceste mecanisme genealogice, nutntelegem cum s-a transferat puterea de la un domn la altul, care erau pretentalelor !li, mai ales, nu tntelegem evolutia cleselor sociaie. Genealogia rltspunde, depilda, la intrebarea: cum s-a nAscut burghezia romAneascA? E 0 intrebare careramane incll in dtscutte. In presa culturaill, se expriml foarte adesea opinii despreaceesta chestiune, dar studii ,i 0 cunoeetere fundarnentali in ecest domeniu 0

avem in foarte mica mlswA, pentru cll sintezele lui Stefan Zeletin !li MihailManoilescu, deei sunt remarcabile, nu tin locul unor cercetAri eplicete, genealogicesau prosopografice, adicll studiul carierelor unor personalitati.

Un exemplu concret ar fi cazul lui Eugen Ionescu, care dupa tatl avea 0

ascendenta romaneesca, tatllllui, pe numele sllu tot Eugen lonescu, fiind fiul luiNicolae lonescu !li al Sofiei nlscutll dintr-o familie Popescu "rnai deosebitl",originarl din RAmnicu Sllrat, !licare a dat a sene de intelectuaIi foarte dist:in$i,intrecare prin descendenta femininA. pe juristul V.V. Pella, pe Anina Radulescu­Pogoneanu, prima sotie a lui Mircea Vulclnescu pe muzicoloaga Clemansa Firca ~i

o sene de alte personaIitAP:. tnsA aceastA familie Ionescu, cee petema, a celebruluidramaturg, nu era -dupa cum s-a crezut- originara din Slatina, unde tatlll sau a festdirectorul prefecturii, vreme de cAteva lum. Eugen lonescu e n4scut la Slatina in1909 !li nu In 1912, 8$8. cum s-a declarat pentru a o'bJine 0 bursll de la lnstitutulFrancez. Dar, pe de altA parte, pe Iin1e maternA. Eugen lonescu prin ascenden1"levreiascll francezl, avea familii ca Ioanid sau Undenberg, ce au oscilat intre Franta!li RomAnia. Noutatea pe care 0 aduce studiul meu, publicat in Adevifrul Literar ~i

Artistic, constll in faptul cll am demonstrat cu documente de stare civill,descoperlte In FranJa, cll aceastl pendulare !li aceastl francofonie a lui EugenIonescu nu dareazl numai de la generapa lui, ci se ~te de-a lungul a treigenerapi anterioare.

Revenind in stricta contemportmeitare, spunep'-mi cdteva cuvinft despre editareacompaet-discului despre ortlIUl Bucure~ti?

102

____=ss_

Sunt foerte bucuros de aparipa acestui compact-disc editat de UniuneaArhitectdor prin doamna Celac Ii de Artexpo prin domnul director MihaiOroveanu. Compact-discul este intitulat "Bucuresti 2000" Ii cuprinde 0 sumedeniede hlrp., imagini din vechiul Bucuresti, ~ istorice despre monumente Iipersonalttati. Dect, este verba despre 0 lucrare care oferll 0 imagine cuprinzltoareasupra istoriei arhitecturii Ii urbanisticii orq,ului Bucuresti, compact-disc la caream avut ~i eu onoarea sA particip prin redactarea p4r1i.i istorice. Compact-disculeste, dupA pareree mea, 0 realizare deosebitl ce tncorporeaza de asemeneamacheta ~i rezultateie concursului "Bucuresti 2000", ce privea reamenajarea qa­zisului centru civic. Dar desigur de la acel proiect IIi pAnil la transpunerea lui inrealitate este 0 distan~ destul de lunga.

Ce alle acpuni §hintifice aJi intreprins in legaturii cu istoria Bucure~tilO'T?

Acest compact-disc reflecta 0 preocupare mai veche de-a mea, care s-aconcretizat ~ in ingrijirea, de pilda, a unei cArJi. E yorba despre cartea lui EmanoilHagi-Moscu, Bucure§h.Din amintirile unui OTQ§, aplrutl in 1995. Este 0 scriere desertar, daca vrep 0 culegere de studii IIi comunic!ri ale acestui persona], descendentdintr-o veche familie boiereascll din Tara RomAneascA, proprietar al unei celebrebanci de la inceputul secolului XIX, Banca Hagi-Moscu. Deci, acest istoric,genealogist ~i ziarist bucuresteen, traitor intre 1882 Ji. 1976, a lIsat evocan alevechiuhri ores, scrieri despre case, strazl, personelitati, biserici, curfi domneeti,amintiri pe care le-am inmilnunchiat intr-un volum, adllugAnd un aparet critic, incolaborare cu regretatul istoric IIi genealogist Dan P1ellia, referitor la personalitlJiledespre care era yorba in carte. Cred. cA este important pentru breasla istoricilor sAacorde mult mai multl atenJ::ie istoriei Olllfului celui mai important din spattulromanesc, pentru cA el este intr-un fel Ii vitrina noastri spre Iume, sintezA acivilizatiei romanesti, rodul unei stratificlri, a unei suprapuneri de urme tstonce, acontribuJillor generatulor sucesive. In el se citeste, de fapt istoria f.ilrii, pentru ell.arhitectura este, fArA indoialil, -nu spun deloc 0 noutate-, 0 expresie vizibilil $ifoarte vie a istoriei f.ilrii $i a istoriei societlJ::ii.

In cazul d·vOtlstrii de undevine aceasta preocupare pentru istonaOTa§Ului Bucure§ti?Vine din faptul cll sunt nilscut in Bucuresd, pilrinp.i mei sunt n4scuJi tot din

Bucurestt. De mic copil mi-a pUlcut sA 1M plimb prin eras, sa-i caut farmecul. Artrebui sa fim mai atenti la spetiul arhitectonic care ne inconjoarA, chiar IIi acumdupa demclarile din epoca lui Ceeusescu. Numeroase sunt tnca clAdirile $i straziledin Bucureeti care pot starm Interesul, dovadl cl Yin multi strllini,. care se arataInteresati, $i in acelasi timp, destuI de contranati de imaginea negativl pe care 0

aveau asupra oresului IIi a j:ilrii, pentru ell vlld ca fucrurtle nu stau la fel de rau pecit ilji illchipuiau, eli Bucuresttal eete un eras cu velente istorice, artistice sauurbarustice deosebite. E un ores cu 0 identitate aparte. E unul dintre eele maiimportante erase din aceastl parte a Europei, firi tndoiall putandu-se compare,ca marime, doer cu Istanbulul Ji. Atena. E dar at. dupa cAderea Bizantului, -ideea eveche Ji. a fost formulatil eel mai sugestiv de Iorga-, BuCUl'efliulfnsulli incorporaideea Bizanjului de dupa Bizan~ nu intAmplltor simbolul vulturului btcetel $iprezenta Cantacuzinilor e atAt de rlspAnditil. Nici un alt ores, spre exemplu, dinsud-estul Europei nu are atAtea biserici cAteexistl in BUCllrelti.

Ati simpt la un moment dat, ca OTQ§Ul Be transfrmnd, cif i§i leapifdif 0 piele vechepentru una nouif?

103

Da, va mlrturisesc ell mA simt un mertcr al istoriei pentru d s-au modificatdin pacate foarte multe lucruri in orasul Bucurestt, De exemplu, tmi amintese defoarte frumoasa celina Mihai veda, unde ereu Arhivele Statului si manastireaMihai Veda, un complex urbanistic care avea in spatele lui un intreg cartierfeecinant, Dealul SpiriL Strada CazInniit JustiJiei. Uranus, cartier distrus intntregime, asti1zi nemaiexistAnd nimic. Totw;L din fericae, mai existl BisericaMihai Voda care a fast translatl ~i care mai e in picioare, dar e l1SCl111S4 in spateleunor blocun. $tiJ;i cl Biserica Mihai VorlA a fast construitl de Mihai Viteazul in1589, incA inainte de a deven1 domn, dupA cum ne spune pisania, tnca plstratl abisericii mAnlsmii. Este practic a doua biseridl din punet de vedere al vechimii,prima in Bucureeti fiind cea de la Curtea Veche. Dect, iatl, un intreg cartierfermecator a dispArut. De asemenea tot in eceeast zonl se gitseau urmele unei vechicurtr domnesti care a fost aneantizatl, Curtea ArsA, unde domnii TArii RolIline1}tiau rezidat dupA incendiul de la Curtea veche. A displrut tot. La fell ruineleArsenalului infiinp,t de Cuza in 1864 sau biserictJ.e din ZOM, cum este BisericaSpirea Veche care a dat numele cartierului Dealul Spirii, fi exemplele pot continua.Deci, tntr-adevar, peisajul urbanistic bucureeteen s-a schimbat foarte mult. ~i

totuei, chiar IIi schimbAndu-se atU de mult, se poate in continuare vorbi de 0mostenire erhitecturala, istoricAlii wbanistici. bucuresteena pe care cred cl pentruurmasit nostn are sens sl 0 protejllm, sl 0 prezervim. E misiunea generetieinoastre sl pretuim ecest trecut, eceste tradiJii IIi sl nu le aruncam in derizoriu,inclusiv sl pastram clidirile epocii lui Caragiale cele care mai sunt in picioare. Eleau cApitat 0 veloere deosebitl prin trecerea timpului, dar iatl d fi dupa '89contmua 51 fie supuse unui proces de deteriorate foarte acentuat. Aproape de loculunde ne afllm.. deci de Universitatea Bucure;ti, exista 0 casI foatte mteresenta pestrada ColteL 1lngI Spitalul CoI~, care avea pe fronton anull848, caz rarisim inoresul Bucuresti, Casa a fast stricatl prin supratnAlt;are co doul eteje, stricAndu-seaspectul clldirii. Vreau sl spun, d esistam in continuare, la 0 degradare amonumentelor istorice, care tnseam.nl, pAnl 1a unnl, deteriorarea urmelortrecutului nostru IIi, aJl indrlzni sll spun, un atentat la identitatea romaneasca•.Pentru ell eceeesi veloere, daca nu cumva mai mare, ce a documentelor tstorlcepastrete in diverse erhive, 0 au aceste monumente de arhitectura care fac legaturetntre noi ~ trecutul nostru, tntre noi $i strllmo$ii noetn, tntre civilizatia de astlzi 'Iicea din trecut.

R.evenind la teorie, cum vedep pozipa istoricului fntre relativism ~i pozitivism,avdnd fn vetlere cif el nu poate rifmine neutru?

Cred ell mAiestria istoricu1ui constl tocmai in~p, de a surprinde nuan~le

$i dozajele de relativitate, in sensu! cl el nu trebuie sl absolutizeze relativuL nutrebuie sl "devasteze" istom, nepunAnd nimic in loc, trebuie sl aibi sim.~ istoric IIisA interpreteze evenimente1e, procesele, personalitlp1e in contextul istoticrespectiv, sl ia in consideraJie influenJele exterioare, dar fi specificitatea. Cred elltrebuie sllltie si menpni echilibrol tntre 0 viziune relativistl fi una pozitivistl.

Realizatori:Eugen STANCU Ii Mircea STANCU.

104

.MI. 11 ceeemene :a.MJ

Societatea de Studii Istorice"Erasmus"-prezentare-

Adrian ROBUP~din'" S.S.!. ERASMUS

oaETATEA ERASMUS a fast tnfiinJati in anul 1990 Ia inipativa

Sunor studenti din Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti, sireprezenta dorinJa tinerei generaJii de "rupere" cu scoala comunistlde istoriografie. Demersullor era fndreptat tmpotrive mediocrttlpi si alipsei de profesionalisrn care caracteriza ° parte din studen~ de Ia

Facultatea de Istorie 'Ii mai grev ° parte a istoriogra£iei ro~ti. In 1991societatea a fost afiliatlla IntemlJtional Students ofHistory Association. ~i in acestfel membrii sIi vor participa tn ann unnAtori Ia contenntele si seminariileorganizate de aceasta esociatte intemationall. Astfel studenti romini aveeuposibilitatea sl iasl din fostul spatiu comunist si sA ia contact cu noile curenteistortografice ~i in fapt cu un nou mod de gAndire. Este interesant faptul catrutiatrva crearii aceetei asociata intemationele venise din partea studentilormaghiari care doreau sl realizeze 0 integrare european! si in domeniul studiuluiistoriei. Studenfii romAnii se vor alltura si ei acestei initiative, mai intli cei din QUjapoi cei din Bucurestt.

Societatea ERASMUS a fost in general bine primitl de majoritateapersonahtatilor istoriografiei ro~ti. lar obiectivele societlfii au fost in genere:

1. Stimularea creetiei originaJe ~i publicarea studiilor ~i articolelorstudentesti de specialitate in revista "ERASMUS";

2. Modernizarea discursului istoric ~i promovarea la nivelul studentnor aunor noi curente istoriografice;

3. Ridicarea ntvelului 'ttiin1ific al studentilor de Ia Faeultatea de Istorie siasigurarea unei mobilitlp studen~tiprin organizarea unor sesiuni decomuniclri studenteeti si parti.ciparea la ccnferinte intemaponale sinetionale studentestt.

Atingerea acestor scopuri a impus idea de selectie a membrilor soctetatiiERASMUS. Pentru a £i admisi cendtdatit trebuie sl prezinte 0 Iucrare care estedezbAtuti in ~dinll deschisl de membrii societlJii. In plus acestie trebuie sa facAdovada cunoasterii unei Iimbi de cireulape intemetionala.

Membrii societltii au obligatia, prin statut, de a prezenta 0 dati pe an °lucrare in cadrul societltii ERASMUS care sl fie dezWtutl in plen. Acesta este una

106

din principa1ele lor obligapi care trebuie in fond sl constituie si principalamodvatte a intrlrii in cadrul societiJii ERASMUS.Una din criticile care trebuiesc aduse este !nsA dl cel puttn in ultimii doi ani, de'and eu personal am luat contact cu aceastl societate in interiorul ei, sepromoveeza prea putin ideea de comurucan susttnute de membrii societipi.Principalele puncte de atrectie sunt in primuI rand participarea la confennteinternationale IIi publicarea in revista ERASMUS. Aceste doua aspecte sunt tntr­adevar importante, dar daca se va ribnAne deer la ele, scopul principal al Societipide Studii Jstortce ERASMUS va dtsparea fArA indoiaIa.. Cu aIte cuvinte nu vom maiavea 0 asociatie care si promoveze un studiu temeinic al istoriei, ci doar 0 asociatiecare se va preocupa doar de trimiterea de studenti la confennte Iji seminariinationale IIi mtemationale. lar in prim plan nu va mai fi valoarea academicl ci"turismullltiinJific".

La ultima conterinta enuala a International Students of HistoryAssociation (LS.H.A.) desfl$uratl la Zagreb, in perioada 19-23 aprilie 2000,soctetatea ERASMUS a fost nominalizatl ca una dintre cele mai active sectulS.H.A. in cadrul Academic Board al I.S.H.A.. Care au fost argumentele ecesteinominalizAri:

1. Participarea activA a membrilor lS.H.A.-Bucharest la ultimeleseminarii si conferinJe lS.H.A.;

2. Organizarea urmlltotului seminar 15.H.A. la Bucuresti (24-30 iulie2000);

3. Contactele bune care exista intre I.s.H.A.~Bucharest si SecretariatulInternational al I.S.RA. Iji care s-eu concretizat in desemnarea unuieditor local al revistei tntemationale "Carnival" la Bucuresti.

Ulterior in cadrul Adunifrii Generale a I.S.RA. subsemnatuI a fost alesAcademic Coordinator in Secretariatul International, iar Eugen Stancu, a fost alesin Academic Board allS.H.A. pentru mandatuI2000-2001. Existl astfel perspectivefoarte favorabile pentru a transforma societatea ERASMUS intr-unul din piloniiprincipali ai l.S.H.A. si astfel sA sporim foarte mult oportunitattle pentru studentiide la Facultatea de !storie din Bucurestt. 0 serle de fonduri vor putea fi obtinuteprin intermediul programelor pentru tineret, educaJie IIi culturl ale UniuniiEuropene.

Primul pas in eceesta directie a fost deja flkut odatl cu participarea laconfertnta de Ia Zagreb cand transportul eelor 12 studenti romAni a fost asigurat deMinisterul Tineretului. AI doilea prin organizarea unui seminar ISHA Ia Bucuresti­Calimenesd, al treilea prin participarea unor membrl ai societlJii Erasmus, prinecelasi proiect al Uniunii Europene, Ia un schimb intercultural de tineret inLogrono, Spania.

RAman insA la parerea mea el aceastl dimensiune europeana nu vareprezenta mare lucru dad vom uita cI odatl intrap in societatea ERASMUS vatrebui sA dovedim atit prin comunicllrile pe care Ie susttnem in Facultatea deIstorie cat si prin modul in care tncerclm sa cream 0 "Alternativa" in cadrulFacultatii de lstorie cl merltlm si ne asumAm idealurile societltii ERASMUS.Aceasta "Alternativa" este destinata celor care au venit din pasiune Ia aceastafacultate IIi care VOl ~ pot si.-Iji eoncretizeze aceasta pasiune intr-o formaecademica.

107

Asociatia Nationala aTinerilor Istorici din Moldova-prezentare-

Sergiu MUSTEATAPreeedinte ANTIM

ASOOATIA Naponall a Tinerilor Istonci din Moldova (ANTIM) afost constituitlla 20 martie 1997. ANTIM este 0 asociatie obsteescanon-guvemametala, non-pohtica, ne-comerciala ce urmareste cascop beneficiul public. Ca organizaJie nattonala ectiveeza peintregul teritoriu at Republicii Moldova cu drept de e-st deschide

filiate in ~i.

Misiunea ANTIM este aceea de a promova colaborerea nationala Iiiinternationala a tineret generaJii in vederea stimullrii activitlfilor de cercetare 'Ii deprotectie a patrimoniului neponal prin incurajarea schimbului de idei in timp cescopul nostru este constituirea unui forum in care tinerii istorici sl-'1i poataexprima preocuparile profesional.e !}i ale societl~ in general.

Obiectivele Asociapei noastre sunt;Educarea tinerilor in spiritul responsabtlrtatit fat' de patrimoniul cultural alumanitlPi, respectiv at ini1iativei de protejare Iii valorificare a acestuia;Familiarizarea tinerilor cu problemele fundamentale ale istoriei netionale $iuniversale, Cll metodele 'Ii mijloacele de cercetare alit Ia ruvel teoretic, cit ~i

prectic:Facilitarea schimbului de informape istoricli prin publkare,Constituirea Centrului de Studii ~i Informare cu biblioted de carte IstoricaINFOHIS.

Structura ANfIM:Organulsuprem - Adunarea Generala, ordinarii odeta la doi ani;

Organul Executiv - Consiliul de Administrare (rind membn, a~i de AdunareaGenerall), fiecare membru a-l consiliului este responsabil de 0 directie deactivitate: Dr. Sergiu Mustea~, responsabil de relapi Intemationale, TatianaMelnic, responsabil de publicatitle ANUM, Liliana Istarati, responsabil programeleeducationale non-formele, Marce1a Neagu, studenta, responsabil PR, Outu Sorm,student, responsabil fundraising;

Pre~edintele ANTIM - este ales de catre Adunarea Generall pe un termen de doiani, in prezentp~teeste ales penbu a-I dow termen Dr. Sergiu Mustea~;

108

Organul de control - Comisia de revizie compusa din trei membri (VitalieSiminica, Liliana Carp, Burdll Marina)

Clientii: studenti, tineri absolvenJi a FacultlJilor de Istorie, doctoranzi,profesori scolert §i alte persoane interesate de problemele istoriei, culturii §icivilizatiei nationale §i universale.

Domeniu de interes. educetie §i invltJ-mtnt, protecpa patrimoniului national,cercetare, apararea drepturilor ceti~ti, cooperare internaJionall etc.

ActivitlJi: conferinte, reuniuni.. seminare, editare de materiale, scolt de vara,studii §i cercetan, programe de schimb european de tineret etc.

Publicatif: buletinul INFOHIS, trimesb'ial;Anuar istoric ANALELEANTIM, 1999, v.I, 2000.. v. n

Asociatia Nationala a Tinerirlor Istorid din Moldova (ANTIM) se declaredisponibilA sl colaboreze cu top cei Interesati in problemele de istorie, protecpapatrimoniului §i in cele ale sectorului neguvemamental de tineret.

ANTIM este membru al Consiliului National al Tineretului din Moldova §i alInternational Students History Association

PROIEcrE REAUZATE,

1. Religia, Societatea $i Educapa in societifile post-totalitare din tifrile Europei Centrale~i de Sud·Est, m.asl rotunda, 26-29 octombrie 2000;

2. Seminate locale privind protecJia. patrimoniului in ~oIile din sate1e Capriane,Saharna, Ttpove, Horodtste, Rudi ~i Pocrovca, Septembrie - Octombrie 2000

3. Scoala de Vatli " Tineretul Ii protecpa pafrimoniuJui: retditdp Ii perspective", 1~14

august 2000, Butuceni, judo Orhei;4. Lansarea proiectlui de lungi duratl "Tineretut fl' protecfia patrimcmiului: realiti'ip

~i perspective" - 6 iunie 2000;5. Confennta ~tiinpticl Intemationala Culturl $i Ci'OilizaPe in Europa de Sud-Est

"2000 de anide crqtinism in Europa de Bud-Est ", mai 2000, (ediJia a IV-a);6. 400 de ani de la Prima Unire politicii a Tifrilor Romdne sub Mihai Viteazul,

simpozion §tiinJific, mai 2000;7. Deschiderea Centrului de Studii §i Informare In problemele istoriei, culturii l'Ii

civihzatiei romanesti INFOHIS, inzestrat cu 0 bibliotecl de carte istonca,centru tehnic §i 0 vtdecteca de filme istorice - 27 martie 2000;

8. Concursul pentru cele mai bane suceese la studii l'Ii participarea actrva in viataasociativA a tinerilor "In memoria marelui istoric roman Ai. GonIa", noiembrie,1999;

9. Conferinta ~tiinJificI Intemetronela Culturii ~i Ci'OiIiza#e in Europa de Sud-Est, cuprilejul aniverslrii 50 de ani de la constituirea Consiliului Europei, 5-8 mai1999, Romania, Ucraina, Bulgaria !IiMoldova, (edipa a ill-a);

10. Dezbateri nationale Demistijicarea sau remistificarea istoriei, 26-28 aprilie 1999, cuparticiparea specilistilor l'Ii studentilor de la centre universitare din RomAnia §iRepublica Moldova;

11. Cafenele Politice:Toleranta in politica, 29 ianuarie 1998;Problemele tineretului fn programele partidelor polih'ce din Republica Moldova, 17noiembrie 1997;

109

12. Conferfnta ~tiin!ilielMarea Unire din 1918 fntre istorie ~i politica, noiembrie 1998,cu partieparea tinerilor istorici din Rominia p Republica Moldova;

13. Conferinta $tiinPficA fntema~onalA Cultura ~ Civilizafie in Europa de Sud-Est, 6­9 mal 1998, cu participarea studentilor din Rom4nta, Ucraina, Bulgaria ~i

Moldova, (editia a 11-a);14. Sesiunea de comuniclri $tiinJifice Civilizapi stritvechi in Europa de Sud-Est, eu

participarea studentilor din RomAnia ~i Republica Moldova, 6-9 mai 1CJll7,(edttia I-Ii).

PERSPECTIVE DE REAUZARE (2001-2002):

1. Realizerea si dezvoltarea proiectului Tineretul ~. protecpn patrimoniului: realitiiti~i perspective" j

2. Dinamiea identit4tilor studentqti in Europa seeolului XX, stmpozion, 26-28octombrie 2000

3. Confertnta Naponall Eeologia land~aftului istorie - 0 cole reall de protecsie apatrimoniului culturai-istaric. noiembrie 2000;

4. Tratatul dintre Romania fi Republica Moldova: fntre tradipa istoried fi realitateaeontemporana, Dezbateri Nationale, noiembrie 2000;

5. lrnpliearea Tineretului fn Proteepa Patrirnoniului European, protect propus pentruanul2001 in parteneriat eu organizap.i de tineret din RomAnia !iiCroajta

6. Publicarea lunara a Buletinului INFOHIS (2001-2002);7. Publicarea anuarului ANALELE ANUM, v. m, 2001, v.IV, 2002Confermta ~tiinpficA Intema1ionalA Cultur4fJi CiviliZJlpefn Europa de Sud4Est, mai2001 (editia a V-a) etc

110

."UI decembrie zugu ~

Relatiile A.S.F.I. - "ERASMUS"~.l\J.1r.I.1v1.

Nicolae V1DENIE

OMAN-II de pe ambele maluri ale Prutului tncearca sA depaseesca

R barierele politice Ii sA realizeze apropierea spirituall, cuhurala Iiisentimentala necesari in perspectiva reunirii lor la eceeesi :madcomuns. Un rol inseInnat in acest proces poate fi trebuie sA revtnacelor mai buni cunoscitori ai istoriei, viitorilor profesori Ii cercetltori

de specialitate, astlzi ind studenti la facu1tlp1e profil In acest sens, au foststabilite raporturi de colaborare tntre organizaJiile studentesti din Facultatea deIstorie a UniversitlJi.i din Bucuresti (AS.F.l Iii "ERASMUS") Ii AsociaJia netionalaa Tinerilor Istorid din Moldova (A.N.T.I.M.) care reprezinta studenJii Pacultatii deIstorie din Republica Moldova. \

Cele mai importante manifestAri bilaterale din anul 2000 au fast reprezentatede confertntele cu participare comuna, pe beza de reciprocitate.

Prima dintre acestee, cu partidpare mtemationala, organizatl de AN.T.lM. .,iLiga StudenJilor de la Universitatea de Stat "Ion Creenga" din Chiiinlu, inperioada 17 - 19 mai, s-a tnscrts in ciclul "Cultura fi Cfvilizatte in Europa de Sud ­Est" (ediJia a IV-a) fi a fast qezatl sub semnul devizei 2000 de ani de Crettinismin Europa de Sud - Est. Scopul contertntei evea in vedere punerea in contact directa studentilor Iii cercetatortlor preocupati de probleme1e eparttiet fi evolutiei religieicrestine in Europa de Sud - Est, facilitarea schimbului de informapi intre specialistifi schimbul de paren in domeniul respecttv, crearea condiJiilor favorabile necesarepentru construirea unei bind de date in domeniu dat, contribuJia la proiectareaunor cercetAri comparative in acest domeniu. Lucrlrile conferintei au foststructurale pe trei ateliere: [storie # credinta cre~tina; Cre§tinismul §i realitateacontemporana; Arhitecturii CTeftimi: protecpe # renovare (atelier practic cu ieJire peteren la complexele monastice de la Butuceni, Saharna Ii Tipova). Problemelediscutate au fost de ordin istoric, filozofie, arhitectural, ecologic ~i prectic,refentoare la evolutia creetintsmuhn pe parcursul celor dod mi1enii de extstenta.

A doua conferin1A, tot cu participare internaJionalA (Asociepa Intemattonala aStudenJilor in Istorie - I.S.H.A) a avut loc la Muzeul National Cotroceni !JiIUmnieu Vilcea, in perioada 24 -30 iulie, in organizarea AS.F.l - "ERASMUS".Lucrllrile aeesteia s-au pout in limba englezli, circumscrise titlului Being Young in

111

Europe. Education and Cultural Frontiers. Throughout History. Dezbaterile aufost structurale fiind pe trei ateJiere: Inside Education: Gender, Age, Nation;Constructing andDe - Constructing Frontiers; Education. Ideology. Propaganda.

Dintre confenntele comune face parte ~i cea intitulatll Dinamica IdentitifplorStudente~ti In Europa secolului XX, organizata cu sprijinul financiar al AgentieiEuropene pentru Cooperare in Domeniul Tineretului "EUROTIN" (care asponsorizat 0 parte din aceste conferinte), Prima parte s-a desfAfurat la Clusmau(11 - 13 noiembrie), iar cea de-a doua la Bucureeti ~i Olanestt (20 - 24 noiembrte).Lucrartle au fast concepute pe patru ateliere: Organizare ~i structuri etudentesti;Socretate ~i organizapi studente~ti; Moduri de exprimare ale organizapilor studente~ti;

Organizapi studente~ti In pragul mileniului III. Aceastll conferintl a fost deosebit deinteresant1l mai ales cAnd s-au analizat ecopunle, desfasurarea ~i rezultatelegrevelor studenteeti din ultimii ani, unii dintre parncipenti fiind chiar organizatoriale aeestora. Deeeemenea, 'Ii discupi1e privitoare fa integrarea studentilorbasarabeni in instituJiile de inv'~t din Romania au suscitat un viu interes,stnceritatea abordarilor fUnd tctala.

Cea de-a doua conferintl comuna, in organizarea AN.T.1M. !}i "ERASMUS",s-a desf~rat la ~:inlu in perioada 27 - 28 noiembrie 2()()(} sub titlul Tratatuldintre Republica Moldova ti RomAnia, lntre tradipa istoricl ,i reaHtateacontemporanl. Dezbateri naJionale, co prilejal zilei de 1 decembrie. LucrArile aufost structurate pe trei ateliere: Evenimentele din 1989 - 1991 # transjonnifrile radicaleIn evolufiil politkif a Rom4niei ~ aparifia pe haria Europei de Sud - Est a unui nou statindependent - Republica Moldova. Inceputul relapilor diplomRtice dintre Romania ~j

Republica Moldova. Interesele marilor puteri In spafiul geopolitic sud-est european. Noduriconjlictuale. Problemele politice, economice ~i sociale ale Republidi Moldova; Solufiatratatului bilateral maida - roman: act diplomatic sau manevrif politica. Aspecte, viziuni,pozifii, interpretifri.

Scopurile ~tiinpfice ~i culturale ale acestor conferinte au fost atinse in mareparte prin calitatea comunidrilor susttnute, bazate majoritatea pe noi sursedocumentare identificate in ultimul timp in diverse fonduri arhivistice. Deasemenea, deosebit de utile au fost contactele umane prin care s-au legat noiprietenii, beza a viitoarelor reiapi tntre studenta in istorie.

112

•J

ISSN 1582-3253

!.1