158

CAPITOLUL III.C. ORGANIZAREA MUNCII

Constituirea patrimoniului unui muzeu, prelucrarea ştiinţifică şi muzeistică, evidenţa, restaurarea şi valorificarea lui implică o bună organizare a muncii unui colectiv mai mult sau mai puţin numeros. Pe tot parcursul istoriei sale activitatea salariaţilor Muzeului de Istorie din Roman a fost organizată pe baza unui proces planificat al muncii. Planurile anuale, trimestriale sau lunare constituiau baza organizării întregii activităţi, iar analizele, de obicei, anuale, reprezentau, momentele de bilanţ ale activităţii. Deşi de multe ori formale, mai ales cele la intervale mari sau cele fără o susţinere materială, planurile de muncă aveau un rol destul de important, deoarece puteam să ne canalizăm munca pe unele direcţii mai bine studiate, cu un ţel mai precis. Fişa postului sau sarcinile precise pentru fiecare salariat constituiau un important indiciu a ceea ce avea de făcut fiecare la postul său. Sarcinile precise, controlul periodic al realizărilor fiecărui salariat au constituit întotdeauna un mijloc eficace de rezolvare a problemelor specifice muncii la o unitate de cultură cu totul specială. Dările de seamă anuale, prezentate în faţa tuturor salariaţilor, constituiau un moment deosebit. Cu cât erau mai reale cu atât aveau un rol important în recunoaşterea greşelilor şi îndreptarea lor în anul următor. Acest lucru a făcut ca de cele mai multe ori să fie aşteptate cu interes. Cu cât realizările şi lipsurile erau mai bine scoase în evidenţă, fără părtinire, cu atât lucrurile mergeau din ce în ce mai bine. Fiecare moment de bilanţ se termina, de obicei, cu o mică petrecere, când se uitau toate încrâncenările din timpul anului. Pentru a ilustra cât mai nepărtinitor această situaţie, am considerat că e bine este să prezentăm câteva din aceste planuri de muncă şi dări de seamă, alegând câţiva ani de la începutul activităţii Muzeului, când numărul de salariaţi era foarte mic şi apoi din perioada cea mai prolifică din istoria instituţiei – 1992-1999. Primul dintre ele este cel din anul 1958, urmat apoi de unele dări de seamă, care ilustrează ceea ce s-a realizat în anii respectivi. „DARE DE SEAMĂ ASUPRA ACTIVITĂŢII Muzeului de Istorie Roman pe perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 1962

1. Expoziţia de bază a fost deschisă pentru vizitatori un număr de 270 de zile; 2. Expoziţia de bază a fost vizitată în cursul anului 1962 de 14.500 vizitatori,

159

din care: 6.000 în 112 grupuri organizate 3. Expoziţii temporare la sediu –

a) „Expoziţia de artă plastică în cinstea R.P.R.” – deschisă 15 zile, cu 850 vizitatori: 4. Expoziţii volante: Au fost întocmite un număr de 6 expoziţii volante cu temele:

TEMA Trimise la: Nr. vizitatori a) „N. Grigorescu” Moreni 1.945 Văleni 1.730

b) „1907” Văleni 1.720 Moreni 1.505

c) „Arta plastică în R.P.R.” Cotu-Vameş 2.300 d) „Originea şi evoluţia omului” Horia 3.125 Cămin Cultural nr. 1,

oraş Roman 988

e) „Noi realizări ale picturii în R.P.R.” Cordun 3.250 f) „Originea şi evoluţia omului” Cordun 2.950 Bălcescu 1.450 Total vizitatori 20.963

5. Conferinţe redactate –

Au fost redactate 10 conferinţe Teme: „Din trecutul istoric al oraşului şi raionului Roman”, „Originea şi evoluţia omului”, „Săpături arheologice în raionul Roman”, „Opoziţia dintre religie şi ştiinţă”, „Formarea limbii şi a poporului român” etc.

6. Universitate muncitorească – S-au ţinut 12 lecţii – socialism-ştiinţific. 7. Lecţii practice – S-au ţinut 46 lecţii practice la Muzeul de Istorie, cu elevii din oraş. 8. Consultaţii ştiinţifice – - 73 consultaţii la diferiţi cetăţeni în legătură cu istoria locală. 9. Conferinţe ţinute – - În anul 1962 s-au ţinut 33 conferinţe la Căminele Culturale din oraş şi raion. 10. Articole în presă – - 1 articol la ziarul local – „Descoperiri arheologice în oraşul Roman”; - 1 articol la ziarul regional – „Săpături arheologice efectuate de Muzeul de Istorie Roman”. 11. Staţia de radioficare Roman – S-au întocmit 3 materiale la Staţia de radioficare Roman pe tema istoricului Romanului şi săpăturilor arheologice. Activitatea ştiinţifico-muzeistică

1. Muzeul de Istorie Roman a efectuat săpături arheologice în anul 1962 la: a) Văleni – Roman b) Aldeşti 2 - Roman

2. Descoperiri ocazionale – a) Depozitul de obiecte de bronz de la Bozieni – Roman b) Piese de harnaşament şi diferite materiale din sec. III e.n., la Săbăoani

3. Cercetări de suprafaţă – - S-au depistat, pe raza raionului Roman, un număr de 17 aşezări din diferite epoci;

160

4. Lucrări ştiinţifice: a) Rapoarte de săpături de la Văleni – Roman; b) Rapoarte de săpături de la Stăniţa – Roman; c) Rapoarte de săpături de la Aldeşti – Roman; d) Rapoarte de săpături de la Cetatea Nouă a Romanului; e) Un material privind depozitul de obiecte bronz de la Bozieni.

5. Îmbogăţirea colecţiilor – - În cursul anului 1962 s-au restaurat şi inventariat un număr de 558 piese; - S-a continuat cercetarea materialului provenit din săpături; - S-a spălat materialul scos din săpăturile arheologice efectuate: - S-a amenajat un depozit pentru piesele arheologice şi

unul pentru artă plastică; - În laboratorul fotografic s-au executat un număr de 800

fotografii şi peste 1500 clişee. 6. Lipsuri –

- Nu s-a popularizat în suficientă măsură Muzeul de Istorie Roman;

- Nu s-au făcut afişe pentru popularizare; - N-au fost organizate destul de bine vizitele în grup, în

sensul luării legăturii cu şcolile şi întreprinderile din oraş pentru a se întocmi un grafic de vizitare;

- Expoziţiile volante puteau să fie duse în mai multe puncte din raion, însă din cauza transportului nu s-a făcut aceasta;

- Trebuia să fie folosite mai mult presa şi radioficarea în popularizarea rezultatelor Muzeului;

- Nu s-au întocmit fişe sintetice pentru obiectele de muzeu; - Restaurarea materialelor este destul de defectuoasă din cauza lipsei unui restaurator

priceput. Director, V. Ursachi”

“MUZEUL DE ISTORIE ŞI ARHEOLOGIE ROMAN I N F O R M A R E 1. – Activitatea ştiinţifică (măsuri luate pentru realizarea planului de cercetări ştiinţifice pe anul 1967) Constituie activitatea noastră de bază problemele şi obiectivele principale strâns legate de valorificarea trecutului istoric al oraşului şi raionului Roman, de îmbogăţirea colecţiilor şi o cât mai bună organizare a expoziţiei permanente. Pentru realizarea planului de cercetare ştiinţifică, fiecare muzeograf îşi trasează sarcinile legate de perioada în care lucrează efectiv, specializare absolut necesară, avându-se în vedere că un cercetător nu poate rezolva la nivelul bogatei informaţii de care dispunem astăzi, decât probleme cuprinse în limite bine stabilite, dacă vrem ca această cercetare să fie de calitate şi să aducă într-adevăr contribuţii. În această etapă, orice contribuţie, cât de mică, constituie un aport la rezolvarea unor probleme mari de istorie locală sau naţională. În funcţie de problemele care se studiază, vom face şi analiza privind activitatea desfăşurată în trimestrul I/1967 şi ce măsuri au fost luate pentru viitor:

161

- Ursachi Minodora – muzeograf – se ocupă cu cercetarea problemelor privind epoca metalelor din raionul nostru. În trimestrul I a cercetat materialul provenit din săpăturile de la Săbăoani din 1967 în vederea prezentării unor materiale în expoziţia de bază şi întocmirii unui raport ştiinţific privind epoca metalelor în aşezarea de la Săbăoani. Tot în acest trimestru, tov. Ursachi Minodora a lucrat la cercetarea depozitului de bronzului de la Bozieni şi redactarea unei lucrări pentru Anuarul Muzeului Regional, care va fi terminată în trimestrul II/1967. Pentru redactarea acestei lucrări a consultat o serie de materiale de specialitate existente în biblioteca Muzeului, urmând ca o deplasare la Iaşi sau Bucureşti să completeze informarea privind depozitele din tara noastră. În afară de tema privind cercetarea epocii metalelor, tov. Ursachi Minodora răspunde de Secţia de artă a Muzeului şi bibliotecă; pentru realizarea planului de activitate ştiinţifică pe anul 1967 tov. Ursachi Minodora va participa la săpăturile de la Săbăoani, Văleni, Moldoveni şi Brad pentru aşezările din epoca bronzului şi a fierului, precum şi efectuarea unor cercetări de suprafaţă. În vederea documentării, în trimestrul II, vor fi efectuate deplasări la unele muzee din regiune, precum şi la Muzeul de Istorie a Moldovei şi alte muzee din Moldova.

- Ursachi Vasile – răspunde de epoca geto-dacică sec. II-I î.e.n. şi I-IV e.n. În trimestrul IV a lucrat la definitivarea pentru tipar a celor două lucrări prezentate la sesiunea muzeelor din dec. 1966, efectuarea ilustraţiei, precum şi la pregătirea unei comunicări privind cercetările arheologice efectuate de Muzeul de Istorie din Roman , pentru Anuarul Muzeului Regional. Pentru pregătirea acestor materiale, s-au cercetat lucrările din biblioteca Muzeului, efectuându-se şi o deplasare la Institutul de Arheologie al R.S.R., unde a continuat documentarea privind unele probleme din această perioadă. De asemenea, s-a lucrat la cercetarea unei părţi din materialul provenit din săpăturile efectuate la Săbăoani în 1966, efectuându-se datarea acestuia. Materialele cercetate fac parte din temele pe 1967 ale planului de cercetare ştiinţifică, constituind, deci, începutul realizării lui. Pentru realizarea planului, vor fi efectuate săpături arheologice la Săbăoani, Văleni, Brad, Moldoveni sau unele sondaje, acolo unde se impun cercetări de salvare. De asemenea, vor fi efectuate deplasări pentru cercetări de suprafaţă pe valea Siretului şi în afara raionului, pentru a se cunoaşte plasarea unor obiective istorice atestate de documente. În vederea documentării în problemele respective, se vor efectua deplasări la unele muzee din ţară , precum şi la Biblioteca Muzeului din Iaşi. - Hordilă Domniţa – răspunde de epoca feudală. În trimestrul I a cercetat o serie de materiale legate de sistemul de fortificaţie muşatin. De asemenea, a întocmit o lucrare privind unele aspecte ale istoriei medievale a oraşului Roman, precum şi un proiect de tematică privind această epocă la Muzeul nostru. La Arhivele Statului din Roman a consultat o serie de fonduri de documente, depistând unele legate de oraşul Roman. De asemenea, a lucrat la restaurarea şi tratarea materialelor din săpăturile de la Săbăoani, precum şi întocmirea unui număr mare de fişe ştiinţifice pe obiect. Pentru viitor, va continua cercetarea documentelor medievale privind oraşul şi raionul Roman, precum şi participarea la săpăturile arheologice de la Gâdinţi.

162

- Scorţeanu Lenuţa – răspunde de epoca modernă. În trimestrul I a cercetat materialele referitoare la Unirea Principatelor şi războiul de Independenţă, întocmind o lucrare şi un proiect de tematică. A întocmit un mare număr de fişe de obiect şi a efectuat munca de restaurare în laboratorul muzeului. A cercetat documente din Arhivele Statului din Roman şi a sistematizat materialele depistate de Arhivele Statului Bucureşti. Pentru viitor, va continua cercetarea privind istoria modernă şi va asigura îndrumarea în expoziţie. Este necesar să menţionăm că planul de cercetare ştiinţifică pentru anul 1967, conform propunerilor noastre, trebuie susţinut de un fond în valoare de 120000 lei. Realizarea planului este şi în funcţie de aceasta. Pentru acest an, noi am primit un fond de 30.000 lei ceea ce înseamnă că în funcţie de importanţa lucrărilor, vom efectua numai o parte din prevederile planului sau vom micşora volumul acestor lucrări, bineînţeles în limitele posibile. În activitatea de cercetare însă, există o serie de greutăţi care micşorează potenţialul de care dispune colectivul nostru. Astfel, mai bine de ¾ din timpul de muncă este afectat altor activităţi decât cele de cercetare ştiinţifică. În primul rând, lipsa unui restaurator, face ca în fiecare zi circa 4-5 ore să fie pierdute de către toţi muzeografii pentru spălarea, marcarea, trierea şi restaurarea materialului provenit din săpături; aceste activităţi care nu ar trebui să privească pe muzeografi sunt făcute de aceştia, la care se mai adaugă lipsa unei specializări, ceea ce face ca această muncă să meargă foarte greu şi să nu fie de cea mai bună calitate. Muzeul nostru, în decursul celor 10 ani de existenţă, şi-a îmbogăţit patrimoniul cu un variat material arheologic de o valoare apreciabilă, care contribuie la rezolvarea multor probleme de istorie. De asemenea, pentru redactarea fişelor ştiinţifice, o mare parte din timp se pierde cu desenarea obiectelor, sau efectuarea de fotografii care să însoţească fişa ştiinţifică. Lipsa unui fotograf este simţită nu numai la fişă, ci şi în întocmirea ilustraţiei la lucrările ce trebuie tipărite. O mare parte a fotografiilor au fost efectuate până acum de tov. Ursachi Vasile, însă timpul ce trebuie afectat acestor lucrări depăşeşte cu mult posibilităţile oricărui muzeograf. Dacă ne gândim la timpul afectat acestor lucrări în fiecare zi, ne putem da seama cât mai rămâne pentru activitatea propriu zisă de cercetare ştiinţifică, fără a mai vorbi de activitatea expoziţională sau culturală. La aceasta se mai adaugă şi lipsa acută de spaţiu pentru laborator şi depozit. Într-o singură cameră există laboratorul şi trei muzeografi care lucrează la un singur birou. Depozitarea materialelor s-a făcut atât în magaziile de lemne, cât şi în podul clădirii, în condiţii extrem de proaste atât pentru păstrare, cât şi pentru posibilităţile ce le oferă în vederea cercetării. Avându-se în vedere faptul că la categoria Muzeului nostru nu avem dreptul la fotograf şi restaurator, problema ar putea fi rezolvată prin suplimentarea schemei cu doi muncitori calificaţi iar pentru expoziţie cu un post de îndrumător, deoarece nici până în prezent instituţia noastră nu are îndrumător, îndrumarea fiind asigurată prin rotaţie de muzeografi, ceea ce face ca un muzeograf în fiecare săptămână sa se ocupe şi de probleme de îndrumare. Rezolvarea acestor probleme ar da posibilitatea ca activitatea noastră de cercetare să fie mult mai rodnică, iar colecţiile să fie aranjate în condiţii optime, pentru a fi vizitate sau cercetate. 2. – Aspecte privind activitatea expoziţională Constituind principalul mijloc de popularizare a colecţiilor muzeului, expoziţia de bază a stat în permanenţă în centrul atenţiei noastre. Principalul lucru care se face în expoziţia de bază este prezentarea cât mai adecvată a obiectelor de muzeu. De asemenea, un rol important îl are împrospătarea expoziţiei cu noi obiecte provenite din ultimele cercetări. În trimestrul I 1967 au fost

163

introduse peste 25 de piese noi în expoziţia de bază. De asemenea, s-a procedat la o nouă aranjare a obiectelor în vitrine. Lipsa fondurilor pentru organizarea expoziţiei de bază, nu dă posibilitatea iniţiativelor în ceea ce priveşte organizarea pe baze noi a expoziţiei. Se impune, în primul rând, să se confecţioneze material ilustrativ – texte, fotografii, precum şi aranjarea obiectelor în vitrină pe planuri diverse, pentru a se scoate în evidenţă unele materiale.

Pentru continuarea expoziţiei de bază cel

puţin până la începutul secolului nostru, este necesar să se aloce fondurile necesare. În fiecare an, în proiectul de buget am cerut aceste sume, însă nu ni s-au dat. Expoziţia va continua să rămână în aceeaşi formă până când fondurile vor da posibilitatea să se treacă la o nouă organizare, legată de extinderea ei cu epocile modernă şi contemporană, cunoscând că pentru aceasta este necesar să se confecţioneze vitrine speciale pentru exponate bidimensionale, precum şi efectuarea unui mai mare număr de fotocopii şi desene. Tot la sediu, o importanţă deosebită o au expoziţiile temporare. În trimestrul I 1967 au fost organizate două expoziţii temporare de artă plastică, care au atras un număr sporit de vizitatori. Pentru viitor, se va continua activitatea de îmbogăţire a colecţiilor Muzeului şi, prin aceasta, a expoziţiei de bază. De asemenea, vor fi organizate expoziţii temporare de artă plastică, din care pentru trimestrul II 1967 o expoziţie. 3. Cum este organizată activitatea culturală la sediul Muzeului şi în deplasare. Activitatea culturală la sediu este în primul rând legată de expoziţia de bază. După cum s-a spus mai înainte, fiecare muzeograf asigură, prin rotaţie, câte o săptămână, îndrumarea în expoziţie, ceea ce constituie asigurarea că această îndrumare este de bună calitate. În prezentarea expoziţiei se ţine seama de pregătirea şi vârsta vizitatorilor, accentuându-se asupra problemelor principale din istoria naţională şi locală şi ceea ce reprezintă un anume exponat. Expoziţiile sunt, de asemenea, prezentate prin diferite materiale la Staţia de radioficare a oraşului; în trimestrul I/1967 au fost făcute trei asemenea materiale, precum şi prin informaţii la radioul şi presa centrale. Ca o formă a muncii culturale la sediul Muzeului, care contribuie la popularizarea cercetărilor noastre, este şi aceea de ţinere de consultaţii pe diferite teme. În trimestrul I, au fost date peste 50 de asemenea consultaţii referitoare la istoria oraşului şi raionului Roman. Tot la sediul muzeului, sunt organizate lecţii speciale de istorie şi artă plastică cu unele clase din şcolile oraşului nostru.

164

În afara sediului, activitatea culturală este legată în primul rând de redactarea şi ţinerea de conferinţe, prezentarea de expoziţii volante, participarea la brigăzi ştiinţifice. În trimestrul I/1967 au fost întocmite nouă conferinţe cu teme de istorie, la care se adaugă teme susţinute în cadrul brigăzilor ştiinţifice sau în lectorate, care constituie tot materiale redactate de muzeografii noştri. De asemenea, în lectoratele din oraş, cât şi la căminele culturale din raion, în acest trimestru au fost prezentate 16 conferinţe pe diferite teme din istorie, precum şi şase ieşiri cu brigăzile ştiinţifice. Unele instituţii din oraş solicită în multe cazuri sprijinul Muzeului în prezentarea unor materiale privind istoria patriei sau istoria locală; de asemenea, răspunsul la unele probleme de la brigăzile ştiinţifice ale oraşului sunt întocmite cu sprijinul muzeografilor din instituţia noastră. O altă formă a muncii culturale în afara sediului o constituie organizarea unor expoziţii volante. În acest trimestru au fost trimise trei expoziţii volante în trei centre. Constituind cea mai specifică formă de activitate culturală a Muzeului, expoziţia temporară este legată, în primul rând, de mijlocul de transport care să o ducă de la un cămin cultural la altul şi, apoi, de conştiinciozitatea cu care este păstrată la căminul cultural unde este aranjată pentru vizitare. În acest trimestru nu am putut duce expoziţiile în mai multe locuri, datorită faptului că nu dispunem de un mijloc de transport. Tot ca o activitate culturală poate fi considerată activitatea pe şantierele arheologice în cadrul discuţiilor despre descoperirile respective, atât cu muncitorii, cât şi cu vizitatorii acestor şantiere. 4. - Cum sprijină Comitetul Orăşenesc de Cultură şi Artă informarea ştiinţifică a muzeografilor şi acţiunea de determinare a colecţiilor; Se ştie că în munca de cercetare ştiinţifică un rol deosebit de important îl au mijlocul şi posibilitatea ca cercetătorul să se poată informa. Condiţiile în care efectuăm noi cercetarea sunt aproape lipsite de aceste posibilităţi datorită dureroasei lipse de bibliotecă de specialitate. Biblioteca Muzeului, întocmită cu foarte multe eforturi, nu poate dispune decât de o infimă parte a bibliografiei necesare şi aceasta doar în ultimii ani. Singurul lucru pentru o bună informare ştiinţifică îl constituie deplasarea muzeografilor la marile biblioteci. Din acest punct de vedere, Comitetul Orăşenesc de Cultură şi Artă ne-a dat tot sprijinul. Astfel, în limita planificărilor noastre şi a sumelor pe care le avem la dispoziţie pentru deplasări, am efectuat şi putem efectua deplasări de documentare la orice muzeu sau bibliotecă din tară, unde considerăm că avem să găsim material necesar. Până acum, fiecare muzeograf a efectuat deplasări pentru documentare în alte centre, atât pentru documentare, cât şi pentru depistare de documente privind istoria oraşului şi raionului Roman. De asemenea, îmbogăţirea bibliotecii constituie o preocupare atât pentru Muzeul de Istorie cât şi pentru C.C.A. oraş Roman. 5. – Cum este organizată îmbogăţirea colecţiilor; Sarcina principală a fiecărui muzeograf o constituie îmbogăţirea necontenită a colecţiilor Muzeului, pentru ca generaţiile viitoare să se poată folosi de aceste izvoare originale ale cunoaşterii istoriei patriei şi poporului nostru. Îmbogăţirea colecţiilor este asigurată de noi prin două mijloace: donaţii şi activităţea noastră de cercetare. Cel de-al treilea mijloc – achiziţia – nu poate fi aplicat din lipsa fondurilor de achiziţii. Donaţiile sunt extrem de rare şi se rezumă în special la monede care nu au valoare istorică prea mare. Cea mai mare pondere în îmbogăţirea colecţiilor o au cercetările pe care le întreprindem şi în special cercetările de suprafaţă şi săpăturile arheologice.

165

Constituind mijlocul principal de îmbogăţire a colecţiilor, este necesar ca să i se acorde cea mai mare atenţie, atât din punct de vedere al timpului afectat pentru aceasta, cât şi din punctul de vedere al expunerii, depozitării, restaurării şi comunicării lui. 6. – Câte acţiuni de vizitare a muzeului au fost organizate în perioada de iarnă cu oamenii muncii de la sate; Organizarea de către noi a vizitelor oamenilor muncii de la sate nu a stat în atenţia noastră, deoarece în afară de posibilităţile pe care le-ar avea C.A.P.-urile în sine, pentru organizarea acestor vizite, nu am mai auzit de alte metode. În general, de la sate, vizitatorii vin izolaţi, nu în grupuri organizate, deoarece aceasta presupune, în primul rând, existenţa unui mijloc de transport. Noi, care abia reuşim să ne deplasăm cu mijloace diferite în raion, aceeaşi situaţie cu expoziţiile volante, nici nu ne-am putut gândi la asemenea vizite în grupuri organizate de Muzeu. 7. - Dacă sunt puncte muzeistice – activitatea acestora; În curs de organizare sunt două puncte muzeistice, unul la Săbăoani şi altul la Moldoveni. Iniţiativa la Săbăoani a avut-o tov. Bunghez Gh., când era director la această scoală; odată cu plecarea din Săbăoani, punctul muzeistic trebuie să intre in atenţia altui cadru didactic care se va stabili atunci

când vom trece cu toate forţele la organizarea expoziţiei. Până acum, s-a dus o parte din materiale, însă nu avem posibilităţi prea mari pentru ilustraţii; de asemenea, rămâne de văzut şi spaţiul pentru acest punct muzeistic. La Moldoveni lucrurile sunt puţin mai avansate, mai ales că aici este vorba de o colecţie mai veche a prof. Constantin Ciocan. La fel ca la Săbăoani, aici lipseşte materialul ilustrativ. Pentru deschiderea acestor puncte muzeistice mai este necesar să ducem materiale de expoziţie, dar şi vitrine, pentru care se impune să avem la dispoziţie un mijloc de transport. 8. – Dacă există preocupări din partea C.C.A. oraş Roman în ce priveşte colecţionarea obiectelor etnografice; Muzeul, încă de la începutul activităţii sale a avut intenţia de a organiza o secţie de etnografie. În acest sens, au fost achiziţionate o serie de materiale etnografice din raion, iar o parte au fost donate de Vasile Ursachi.

166

Pe măsură ce anii au trecut, fondurile s-au redus sau chiar au dispărut, ceea ce a însemnat sistarea achiziţiilor. Acum, deşi în atenţia noastră cât şi a C.C.A - oraş Roman în ce priveşte colecţionarea obiectelor etnografice există dorinţa de a salva aceste obiecte, lipsa de fonduri de achiziţii, precum şi lipsa posibilităţilor de păstrare a lor face imposibilă intrarea în patrimoniul nostru. Obiectele etnografice, care sunt astăzi în colecţia muzeului, constituie o problemă pentru noi în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor de păstrare. Lipsa depozitelor pune această colecţie şi nu numai aceasta, ci şi pe celelalte colecţii ale Muzeului, în situaţie de deteriorare şi distrugere şi, cu aceasta, de pierdere a unor materiale ce nu se mai pot recupera niciodată. În repetate rânduri am atras atenţia asupra pericolului ce-l prezintă lipsa depozitelor asupra colecţiilor, însă nici până în prezent nu s-a găsit de cuviinţă să se elibereze cel puţin clădirea anexă a muzeului, unde locuiesc două familii, pentru a putea depozita materialele muzeistice. Deşi, destul de târziu, totuşi s-ar mai putea salva multe lucruri de importanţă etnografică dacă s-ar iniţia o campanie pe plan regional, sprijinită de un fond substanţial de achiziţii. Salvarea acestor comori ale artei noastre populare este o datorie a fiecărui cetăţean al regiunii noastre şi nici un efort, chiar bănesc, nu este prea mare pentru aceasta. Atunci când vom dori şi va trebui să avem un muzeu etnografic al regiunii Bacău, în ultimă instanţă istoria şi etnografia regiunii care constituie elementul specific şi cartea de vizită pentru orice vizitator din ţară sau străinătate, va fi prea târziu pentru că nu vom mai avea aceste materiale sortite dispariţiei. Ursachi Vasile” „MUZEUL DE ISTORIE ROMAN DARE DE SEAMĂ PE ANUL 1975

I – ACTIVITATEA CULTURALĂ DE MASĂ Constituind principala formă de activitate pentru popularizarea colecţiilor, expoziţiile de bază atât la istorie cât şi la artă plastică, au fost intens popularizate pentru a fi vizitate. De asemenea, au fost introduse cele mai noi obiecte descoperite în ultimii ani, care au fost restaurate în laboratoarele Muzeului, iar la artă au fost introduse lucrări de artă plastică ce nu au mai figurat în expoziţia de bază.

Explicaţiile date vizitatorilor au fost în concordanţă cu cele mai noi date oferite de cercetarea istorică şi de artă, ţinându-se seama de componenţa grupurilor care vizitau expoziţiile. Un alt mijloc de popularizare a colecţiilor au constituit-o expoziţiile temporare, itinerante şi diverse activităţi culturale, care au fost susţinute în diferite instituţii şi întreprinderi sau în cadrul expoziţiilor de bază. Printre acestea amintim expoziţiile temporare – în număr de 10 – „Pictori romaşcani”, „Retrospectiva Ion Cosmovici”, „Desenul în opera lui Băeşu”, „Portul popular în jud. Neamţ”, „Gravori români contemporani”, „Expoziţia elevilor Şcolii populare de artă”, „Prezentul socialist în pictura românească”, „Expoziţia retrospectivă Gion”, „Retrospectiva Gh. Theodorescu Romanaţi”, „Peisajul în arta românească”, care s-au bucurat de un mare succes în faţa publicului romaşcan. Menţionăm de asemenea, un mare număr de expoziţii itinerante care au circulat la multe din instituţiile şi întreprinderile din oraşul nostru şi care s-au bucurat de succes. Din cele 12 expoziţii itinerante care au fost deschise în peste 30 de locuri amintim: „Columna lui Traian”, „Unirea

167

Principatelor oglindită în arta plastică”, „Monumente de arhitectură românească”, „Amintiri de după gratii”, „Insurecţia naţională antifascistă armată” etc. Deschiderea acestor expoziţii au prilejuit manifestări cu caracter ştiinţific şi estetic apreciate de publicul vizitator. Un alt mijloc de popularizare a colecţiilor l-a constituit organizarea de acţiuni culturale având ca teme evenimente din istoria locală şi naţională precum şi subiecte care vizau educaţia estetică. În cursul anului 1975 au fost elaborate şi susţinute în instituţii şi întreprinderi din oraş şapte simpozioane, 62 expuneri, 15 lecţii la muzeu, 6 materiale la staţia de radio-amplificare şi un mare număr de consultaţii ştiinţifice pe teme de istorie şi artă plastică. Printre temele susţinute amintim: „Ştefan cel Mare şi oraşul Roman”, „Oraşul Roman şi marile evenimente ale epocii moderne”, „30 de ani de la primul Congres General al sindicatelor”, „30 de ani de la instaurarea primului Guvern democratic – guvern revoluţionar”, „Descoperiri arheologice ale Muzeului de Istorie Roman”, „Oraşul Roman şi Muşatinii”, „Documente şi cronici despre oraşul Roman”, „Eroicele lupte ale muncitorilor ceferişti şi petrolişti din ianuarie-februarie 1933”, „Arta - mijloc de oglindire a realităţilor social-politice contemporane”, „Interferenţe ale frumosului şi utilului”, „Dezvoltarea artei româneşti la sfârşitul sec. XIX şi primele trei decenii ale sec. XX”, „Arta - mijloc important de educaţie patriotică a maselor”, „Arta noastră – artă a valorilor autentice”, „Insurecţia naţională din august 1944 – eveniment crucial în istoria României” etc. Această gamă variată de acţiuni culturale a contribuit la atragerea unui număr sporit de vizitatori la expoziţiile de bază, expoziţiile temporare şi itinerante, numărul vizitatorilor în acest an ridicându-se la peste 50.000. II.- ACTIVITATEA MUZEISTICĂ În cursul anului 1975 au continuat lucrările de organizare a depozitelor de artă şi istorie, asigurându-se o mai bună manipulare a valorilor de muzeu pentru documentare, cercetare şi restaurare. Pentru valorificarea ştiinţifică şi culturală a obiectelor de muzeu au fost întocmite peste 600 fişe ştiinţifice de obiect şi fişe biografice şi de evidenţă a lucrărilor de artă din colecţie. De asemenea, au fost făcute fotografii şi diapozitive pentru obiectele descoperite şi tratate, precum şi fotografii pentru expoziţii volante, temporare sau înlocuire în expoziţia de bază. O mare parte a materialelor provenite de pe şantiere a fost spălată, tratată şi marcată. III.- ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ În conformitate cu planul de cercetări ştiinţifice şi cu sumele afectate pentru realizarea lor în cursul anului 1975 au fost efectuate următoarele cercetări: Săpături arheologice la Brad într-o cetăţuie dacică, un sondaj arheologic în oraş pentru cercetarea zonei unde a fost descoperit un tezaur de monede feudale, cercetări de suprafaţă pe Valea Siretului, cercetări de arhivă privind unele probleme de istorie locală, precum şi documentare la diferite muzee şi biblioteci în problemele aflate în studiu. În domeniul artelor plastice au fost făcute deplasări pentru depistarea de lucrări şi informaţii privind tema de cercetare „Creaţia plastică românească inspirată de meleagurile romaşcane”. IV.- ACTIVITATEA ADMINISTRATIVĂ În cursul anului 1975 au fost asigurate toate condiţiile pentru desfăşurarea activităţii culturale şi de cercetare prin folosirea cu maximum de eficienţă a sumelor prevăzute în bugetul Muzeului. Cu sprijinul Comitetului Municipal de Partid şi Consiliul Popular au fost executate reparaţiile curente absolut necesare la clădirea Muzeului de Istorie. În sălile de expoziţii, laboratoare, depozite şi birouri au fost create condiţii optime de desfăşurare a activităţii, prin menţinerea curăţeniei, a căldurii şi ordinii, elemente absolut necesare unui climat de lucru eficient. Menţionăm, de asemenea, că în cursul acestui an toţi salariaţii Muzeului au terminat cu succes cursurile de perfecţionare profesională.

168

Muzeograf, V. Ursachi” „MUZEUL DE ISTORIE ROMAN PLAN DE MUNCĂ PE ANUL 1976 I.-Activitatea muzeistică Pentru buna desfăşurare a activităţii de cercetare şi valorificare a materialelor descoperite în timpul săpăturilor arheologice, în cursul anului 1976 vor continua lucrările de organizare a depozitelor de istorie şi artă plastică. În acest scop vor fi repartizate din buget sumele necesare în vederea măririi numărului de dulapuri şi rafturi; Răspunde: tov. Spătariu Mariţa Vor fi întocmite 400 fişe ştiinţifice de obiect şi se vor trata, marca şi spăla materiale provenite de pe şantierele arheologice, care urmează să fie cercetate sau să intre în expoziţia de bază. Dintre aceste materiale vor fi restaurate un număr de 200 piese de metal sau ceramică. În laboratorul foto va continua munca de executare a fotografiilor necesare restaurării precum şi pentru înlocuirea unor fotografii în expoziţia de bază sau la expoziţiile temporare şi itinerante, care prin circulaţia lor se deteriorează mai repede. Răspunde: tov. Hordilă Domniţa Spătariu Mariţa Ursachi Vasile La Secţia de artă plastică va continua munca de aranjare şi organizare a depozitelor, asigurându-se un climat propice păstrării şi conservării lucrărilor de artă. Vor fi întocmite fişe biografice şi de evidenţă a lucrărilor din colecţie şi ale celor care vor intra în cursul anului 1976 în colecţiile Muzeului prin achiziţii, transfer sau donaţii. Răspunde: tov. Ursachi Minodora II.-CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI ACTIVITATE EDITORIALĂ Conform planului de cercetări ştiinţifice pe anul 1976 şi în funcţie de sumele alocate pentru aceasta vor fi realizate următoarele obiective: 1. Săpături arheologice la Brad şi Răcătău, pentru tema „Populaţia dacică şi problema aşezărilor întărite din Moldova”; Răspunde: tov. Ursachi Vasile 2. Săpături arheologice la Săbăoani, Sagna şi Bahna pentru tema de cercetare „Carpii - cultură materială”; Răspunde: tov. Ursachi Vasile 3. Săpături arheologice la Bahna şi Văleni pentru tema „Fortificaţii medievale săteşti”; Răspunde: tov. Hordilă Domniţa 4. Cercetări de arhivă pentru tema „Viaţa şi opera artistei Maria Ciurdea Steurer” Răspunde: tov. Ursachi Minodora 5.Cercetări de suprafaţă pe Valea Siretului şi a Moldovei pentru descoperirea de aşezări şi necropole din diferite epoci. Răspunde: tov. Ursachi Vasile 6. Pentru toate temele de cercetare vor fi făcute deplasări la diferite muzee şi biblioteci pentru documentare în problemele respective şi cu ocazia elaborării unor tematici pentru expoziţiile temporare sau itinerante. Răspunde: tov. Ursachi Minodora Hordilă Domniţa Ursachi Vasile III.- ACTIVITATE CULTURAL EDUCATIVĂ Întrucât expoziţia de bază constituie principala formă a activităţii cultural educative a Muzeului, o mare atenţie se va acorda îmbogăţirii ei prin introducerea de noi materiale care provin din cercetările proprii. De asemenea, se va acorda o atenţie deosebită şi modului de prezentare al

169

celor expuse, de către muzeografi, în strânsă legătură cu istoria patriei, subliniindu-se totodată şi aportul instituţiei noastre la îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional sau la rezolvarea unor probleme de istorie naţională. O altă formă de popularizare a colecţiilor Muzeului sau unele momente din istoria patriei, o constituie organizarea unor expoziţii itinerante, care să circule în mai multe locuri din oraşul nostru. În cursul anului 1976 vor fi organizate următoarele expoziţii itinerante: „Formarea primului Guvern revoluţionar la 6 martie 1945”, „Insurecţia naţională din august 1944”, „Mărturii ale dacilor pe Valea Siretului”, „Principalele rezultate ale săpăturilor arheologice din ultimii ani”, „Columna lui Traian”, „Monumente de arhitectură românească”, „100 de ani de la Războiul de Independenţă”. Aceste expoziţii vor fi deschise în mai multe cămine culturale şi întreprinderi sau instituţii din oraş şi împrejurimi, în funcţie de mijloacele de transport pe care le vom avea. Cu ocazia deschiderii acestor expoziţii vor fi organizate acţiuni cu caracter ştiinţific prin prezentarea lor de către muzeografi. Răspunde: tov. Hordilă Domniţa Ursachi Vasile În afară de aceste expoziţii vor fi susţinute şi redactate simpozioane, lecţii la muzeu, expuneri, evocări şi consultaţii pe diferite teme de istorie locală sau naţională. Printre acestea amintim ciclul de conferinţe cu tema „Pagini din istoria Romanului”, expunerile „Oraşul Roman în timpul domniei lui Ştefan cel Mare”, „Contribuţia oraşului Roman la dezvoltarea culturii din evul mediu şi modern”, „Formarea limbii şi poporului român”, „Eroicele lupte ale muncitorilor ceferişti şi petrolişti – februarie 1933”, „Formarea statelor feudale Moldova şi Ţara Românească”, „Descoperiri arheologice ale Muzeului de Istorie Roman”, „Documente şi cronici despre oraşul Roman”, „Oraşul Roman şi Muşatinii” etc. La staţia de radioficare vor fi difuzate 4 materiale privitoare la activitatea Muzeului. Răspunde: tov. Hordilă Domniţa În vederea măririi numărului de vizitatori şi a popularizării Muzeului în rândul oamenilor muncii din oraş vor fi efectuate vizite la instituţiile şi întreprinderile din oraş pentru popularizarea acţiunilor organizate de Muzeu. De asemenea, la sediul celor două secţii se vor da consultaţii pe teme de istorie şi artă plastică cetăţenilor care vin pentru cunoaşterea de materiale ce aparţin instituţiei noastre. Răspunde: tov. Ursachi Minodora Hordilă Domniţa La secţia de artă plastică vor fi organizate în cursul acestui an, pentru popularizarea creaţiei plastice contemporane, clasice şi moderne, 7 expoziţii temporare: „Valori de artă în colecţiile muzeului din Roman”, „Gravori români contemporani”, „Natura în opera pictorului Gheorghe Iliescu”, „Retrospectiva Sfinţescu”, „Pictori romaşcani cântă Republica”, „Expoziţia de ţesături”, „Expoziţia judeţeană de artă plastică”. De asemenea, la cămine culturale şi întreprinderi vor fi itinerate următoarele expoziţii de artă plastică: „Unirea Principatelor oglindită în arta plastică”, „Portretul în opera lui Corneliu Baba”, „Amintiri de după gratii”, „N. Grigorescu”, care vor fi însoţite de scurte prezentări. Pe lângă expoziţiile temporare şi itinerante, pentru popularizarea creaţiei plastice vor fi organizate diverse acţiuni în care vor fi expuse teme ca: „Kitsch-ul – problemă de poluare artistică”, „Estetica vieţii cotidiene”, „Artele decorative şi ambianţa modernă”, „Educaţia estetică şi rolul ei în formarea conştiinţei socialiste”, „Tradiţie şi inovaţie în artă”, „Curente şi tendinţe în arta secolului XX”, „Monumente istorice şi de artă în municipiul Roman”, „Sensul militant al graficii”, „Dialog între istorie şi artă”, „Artişti plastici care au trăit şi s-au inspirat de pe meleagurile romaşcane” etc. Răspunde: tov. Ursachi Minodora IV.- PERFECŢIONAREA PROFESIONALĂ În vederea unei activităţi cu rezultate din cele mai bune, se impune activitatea permanentă pentru pregătirea profesională în domeniul nostru de specialitate, pentru a fi la curent cu cele mai noi

170

cuceriri ale ştiinţei şi artelor plastice. În acest scop vor fi efectuate deplasări pentru documentare şi schimburi de experienţă; toţi salariaţii vor participa la cursurile de perfecţionare organizate pe plan central sau în instituţie. În cadrul instituţiei vor fi studiate cu predilecţie materialele care ne pot ajuta la interpretarea materialului de cercetare precum şi la conservarea şi restaurarea valorilor muzeistice. Răspunde: tov. Ursachi Vasile V.- ACTIVITATE FINANCIARĂ ŞI ADMINISTRATIV-GOSPODĂREASCĂ În cursul anului 1976 vor fi luate toate măsurile pentru o execuţie bugetară foarte bună, în vederea asigurării celor mai bune condiţii de vizitare, cercetare, restaurare şi organizare de acţiuni culturale prevăzute în planul de muncă. În acest scop se va face aprovizionarea cu combustibil, materiale de laborator, chimicale, materiale fotografice etc. De asemenea vor fi repartizate sumele necesare pentru deplasări, cercetări şi procurare de cărţi pentru bibliotecă. În limita fondurilor alocate se vor executa şi lucrări de reparaţii sau alte lucrări de întreţinere necesare. Răspunde: tov. Ursachi Vasile Muzeograf, V. Ursachi” „MUZEUL DE ISTORIE ROMAN Str. Cuza-Vodă nr.19 R A P O R T ASUPRA ACTIVITĂŢII MUZEULUI DE ISTORIE DIN ROMAN PE ANUL 1992 ŞI PROPUNERI PENTRU ANUL 1993 Muzeul de Istorie din Roman cu cele două secţii, Muzeul de Ştiinţe Naturale şi Muzeul de Artă şi-a început activitatea în anul 1992 cu 16 salariaţi, din care 5 muzeografi făcând parte până la 01.06.1992 din cadrul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ. Deoarece toate cheltuielile privind această perioadă (primele 6 luni) au fost cuprinse în planul de cheltuieli al Complexului Muzeal Neamţ referirile noastre pentru anul 1992 vor fi începând cu data de 01.06.1992, de când unitatea noastră are personalitate juridică. Amintim că în această perioadă 01 ian. – 01 iun. 1992, colectivele noastre au realizat mai multe acţiuni cu caracter ştiinţific şi cultural din care prezentăm: - Simpozionul 600 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Roman; - Expoziţia de etnografie şi artă populară „Satele din fostul ocol al Târgului Roman”; - Expoziţia „Plastica neolitică” în colaborare cu Muzeul de Istorie din Bacău; - Participarea la cea de-a 26-a sesiune de rapoarte privind săpăturile arheologice pe anul 1991; - Simpozionul dedicat împlinirii a 35 de ani de la înfiinţarea Muzeului de Istorie din Bacău; - Sesiunea de comunicări „Roman-600”, din luna mai 1992. De asemenea, a fost organizată o expoziţie de arheologie însoţită de un simpozion privind „Dacii pe Valea Siretului”. Menţionăm faptul că în prima perioadă a anului 1992 Muzeul nostru a fost principala instituţie care a organizat manifestările dedicate împlinirii celor 600 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Roman. Din punct de vedere financiar, pe lângă contribuţia unităţilor din oraşul Roman, menţionăm sprijinul Inspectoratului pentru Cultură în organizarea simpozionului din 30 martie 1992, precum şi cedarea din partea Complexului Muzeal Neamţ a sesiunii de comunicări anuale, care s-a ţinut la Roman în mai 1992. Aşa cum aminteam la început cea de-a doua perioadă a anului 1992 personalul care deserveşte instituţia nou înfiinţată cuprinde un număr de 22 salariaţi. Din punct de vedere al numărului de salariaţi, trebuie să menţionăm faptul că la cele peste 250000 piese care aparţin patrimoniului cultural al acestor muzee numărul persoanelor care le deservesc este extrem de redus.

171

Aceasta ca o consecinţă a faptului că în cadrul Complexului Muzeal Neamţ în decursul a peste 20 de ani de existenţă toate suplimentările de posturi au fost făcute la Muzeul din Piatra Neamţ. Pe lângă prelucrarea, valorificarea, conservarea şi restaurarea făcute în mod constant în cadrul instituţiei noastre, adăugăm la activitatea de cercetare care a cuprins săpături arheologice în cetatea dacică de la Brad, precum şi la şantierul arheologic de la Săbăoani unde a continuat cercetarea unei necropole din sec. al IV-lea. La acestea adăugăm cercetarea şi valorificarea documentelor privind istoria oraşului şi a zonei Roman, - o bună parte din aceste cercetări au fost valorificate în monografia „Istoria oraşului Roman 1392-1992”, precum şi la îmbogăţirea tematicii viitorului Muzeu al oraşului Roman. Tot în cadrul acestor activităţi menţionăm organizarea următoarelor acţiuni: - Expoziţia ultimelor descoperiri arheologice, în colaborare cu Muzeul din Bacău; - Expoziţia „Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz”; - Expoziţia „Săbăoani, microzonă de intensă locuire” organizată de Muzeul de Istorie Roman; Adăugăm elaborarea unor lucrări ştiinţifice, comunicări ştiinţifice şi participarea la următoarele acţiuni cu caracter naţional şi zonal;

- Simpozionul naţional „Vasile Pârvan – 110 ani de la naştere” - Expoziţia „Civilizaţia geto-dacică în bazinul Siretului”, la Brăila - Al 12-lea simpozion naţional de retrologie agrară de la Deva - Al 14-lea simpozion internaţional de Tracologie la Băile Herculane - Zilele academice Iaşi - Simpozionul „Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz”

Tot în acest context menţionăm realizarea unor programe de televiziune în cadrul rubricii „Memoria pământului românesc”, cuprinzând pentru această perioadă 7 emisiuni care au avut ca temă cercetarea arheologică şi istorică a colectivului nostru , precum şi a două filme documentare prezentate în cadrul sesiunii de la Roman în noiembrie 1992. La toate acestea adăugăm organizarea în cadrul instituţiei noastre a numeroase alte acţiuni ca: seri muzeale, lecţii, audiţii muzicale, precum şi alte manifestări specifice muzeelor noastre. O bună parte din aceste activităţi arătate mai sus au fost sponsorizate de către unele instituţii din municipiul Roman şi din alte localităţi ale ţarii. Bugetul propriu nu a reuşit, datorită dimensiunilor lui, să susţină din punct de vedere material nu numai acţiunile din acest an pe care le-am realizat, ci şi altele pe care am dorit să le facem în 1992. Sperăm că forul nostru tutelar să aibă în vedere pentru viitorul an, 1993, situaţia financiară a instituţiei noastre pentru a ne sprijini. Instituţia a avut prevăzut a cheltui în această perioadă suma de 5866 mii lei ceea ce reprezintă suma de 5641 mii lei din alocaţii de la buget şi 225 mii lei din venituri proprii. Din veniturile proprii suma de 200 mii lei reprezintă un contract cu Muzeul din Piteşti care nu a fost onorat până în prezent, deşi lucrarea a fost executată, rămânând din venituri proprii realizate suma de 25 mii lei. Volumul mic al realizărilor în acest domeniu se datorează faptului că Muzeul de Istorie din Roman nu şi-a deschis încă porţile, iar posibilitatea realizării veniturilor din alte surse decât al vizitatorilor este o consecinţă a faptului că toate posturile create în mod special pentru efectuarea de activităţi de prestări servicii au rămas la Muzeul din Piatra Neamţ. La capitolul cheltuieli de personal a fost prevăzută suma de 4250 mii lei, preliminându-se a se cheltui până la finele anului 1992 suma de 4328 mii lei. La capitolul „salarii” a fost prevăzută suma de 3363 mii lei şi se prelimina a se realiza suma de 3363 mii lei până la sfârşitul anului 1992, din aceasta suma de 3003 mii lei reprezentând salarii şi suma de 288 mii lei reprezentând plata săpăturilor arheologice, la şantierele de la Brad şi Săbăoani. Menţionăm că suma a fost extrem de mică, mai ales pentru şantierul de la Brad, unde datorită faptului că stratul de cultură are grosime de peste 4 m nu s-a putut realiza decât o jumătate din secţiunea deschisă.

172

La Săbăoani nu au mai fost fonduri pentru astuparea şanţurilor, rămânând ca aceasta să se realizeze în cursul anului 1993. - La capitolul „alte drepturi de personal” a fost prevăzută suma de 72 mii lei pentru gratificaţii şi se prelimină suma de 150 mii lei. - La capitolul „ contribuţia la asigurările sociale” s-a prevăzut suma de 693 mii lei şi se prelimină 693 mii lei. - La cheltuielile pentru „construirea fondului de şomaj de 5%” s-a prevăzut suma de 133 mii lei şi se prelimina suma de 133 mii lei. - La cheltuieli „pentru deplasări” s-a prevăzut suma de 61 mii lei şi se prelimina suma de 61 mii lei. - La capitolul „cheltuieli materiale şi servicii” s-a prevăzut suma de 404 mii lei şi se prelimină a se realiza 600 mii lei. Am intrat în anul 1992 cu povara unei instituţii începute în anul 1988 pentru reorganizarea expoziţiei de bază a Muzeului de Istorie în noul local. Dorinţa noastră era ca această investiţie să fie finalizată în cel de-al 600-lea an de la prima atestare documentară a oraşului Roman, când sărbătorirea în sine a acestui eveniment avea ca obiectiv principal deschiderea acestei expoziţii. Cum organele judeţene nu au înţeles datoria de a sărbători şi oraşul Roman, aşa cum au făcut-o pentru Piatra Neamţ, fondurile pentru anul 1992 nu au avut în vedere încheierea sau finalizarea investiţiei amintite. Din cele 7,5 milioane lei solicitaţi pentru anul 1992 s-a alocat 1 milion lei, care a fost disponibil pentru cheltuieli abia în a doua jumătate a anului, după ce evenimentul sărbătorit a avut loc. Alocarea târzie a sumei şi nesiguranţa existenţei ei a făcut ca niciuna din intenţiile noastre de realizare a unor obiective cu caracter muzeal să fie îndeplinite. Cheltuirea acestei sume a fost structurată în aceste condiţii pe următoarele obiective: - aprovizionarea cu mobilier pentru expoziţie - completări la vitrine Din suma alocată - 1 milion lei, se prelimină la sfârşitul anului 1992 1 milion lei II. Pentru anul 1993 Muzeul de Istorie din Roman îşi propune să realizeze un număr de acţiuni de mai mare amploare, care trebuie sprijinite şi din punct de vedere financiar. Printre acestea menţionăm următoarele expoziţii temporare, însoţite de simpozioane sau sesiuni de comunicări: - Descoperiri arheologice în zona Roman - Civilizaţia tracică în bazinul Siretului - Oraşul Roman în ilustratele vremii - Descoperiri arheologice în zona Săbăoani La acestea adăugăm planul de cercetări arheologice ale Muzeului de Istorie cuprinzând săpături arheologice la Brad, Săbăoani şi Traian. De asemenea, - cercetări de arhivă privind istoria Romanului în vederea îmbogăţirii tematicii muzeului. Sperăm că în anul 1993 atât fondurile pentru acţiuni culturale cât şi cele pentru cercetări să fie la nivelul volumului de lucrări necesar. Având în vedere obiectivele enumerate mai sus se prevăd pentru cheltuieli de personal suma de 11.583 lei, majorându-se cu 550 mii lei pentru săpături arheologice faţă de ce a fost prevăzut anterior în proiectul de buget pe 1993. Aceasta se datorează faptului că se va deschide un nou şantier arheologic la Traian. Pentru cheltuieli cu salariile se prevede suma de 8982 mii lei. Pentru cheltuielile privind asigurările sociale suma de 1917 mii lei. Pentru cheltuieli pentru constituirea fondului de şomaj se prevede suma de 384 mii lei. Pentru cheltuieli de deplasare se prevede suma de 300 mii lei.

173

Cheltuieli materiale şi servicii - se prevăd în suma de 18500 mii lei din care 2580 mii lei pentru materiale întreţinere şi gospodărire, materiale cu caracter funcţional şi obiecte de inventar. Reparaţii curente se prevăd în suma de 1500 mii lei pentru reparaţii la clădirile Muzeului de Istorie pentru acoperiş, instalaţiile sanitare precum şi depozitele. De asemenea, la Muzeul de artă, acoperişul şi interiorul clădirii. Reparaţiile capitale de 14.000 mii lei sunt necesare pentru aducerea în stare de funcţionare a noului local al Muzeului de Ştiinţele Naturii, interioarele clădirii Muzeului de istorie, a aparaturii laboratoarelor. Menţionăm că imobilul intrat recent în patrimoniul Muzeului de Ştiinţele Naturii din Roman, este înscris în lista monumentelor de arhitectură şi necesită o reparaţie deosebită, specifică, a căror fonduri, în cazul în care reparaţiile capitale sunt limitate, pot fi trecute la investiţii. - S-a prevăzut pentru „alte cheltuieli” suma de 420 mii lei. Menţionăm că pentru toate cheltuielile incluse în acest material există documentaţii la fiecare obiectiv în parte. Aşa cum am arătat şi la începutul acestui material principalul obiectiv al Muzeului de Istorie din Roman îl constituie realizarea expoziţiei de bază. Pentru anul 1993 în proiectul de buget am solicitat suma de 4000 mii lei, mult mai mic decât cel solicitat în 1992, contând pe faptul că vom fi sprijiniţi în multe lucrări de către Muzeul din Piatra Neamţ, care şi-a declarat disponibilitatea acestui ajutor încă de la înfiinţarea noii noastre unităţi. De asemenea, tot în acest context solicităm o suplimentare a schemei noastre de personal cu câteva posturi absolut necesare unui volum deosebit de mare de lucrări specifice nouă. Totodată, contăm în continuare pe sprijinul material al Consiliului pentru Monumentele şi Siturilor Istorice în finalizarea restaurării celor 2 plafoane ale clădirii Muzeului de Istorie. Suma de 4000.lei reprezintă valoarea următoarelor mijloace fixe şi achiziţii de la particulari ce trebuie procurate în cursul acestui an, conform listei de investiţii pe anul 1993. Menţionăm, de asemenea, că preţurile tuturor mijloacelor fixe sunt la nivelul anului 1992 şi care necesită corecţii şi suplimentarea cheltuielilor de capital. În speranţa că anul 1993 va fi mai sănătos din punct de vedere financiar decât anul pe care îl parcurgem, solicităm sprijinul Inspectoratului pentru Cultură în alocarea fondurilor necesare în concordanţă cu necesităţile etapei pe care o parcurgem. DIRECTOR, Dr. V. Ursachi CONTABIL ŞEF, Maria Rusu” „MUZEUL DE ISTORIE ROMAN Str. Cuza-Vodă, nr. 19 DARE DE SEAMA PRIVIND ACTIVITATEA MUZEULUI DE ISTORIE ROMAN IN ANUL 1993 Muzeul de Istorie Roman, cu cele două secţii: Muzeul de Ştiinţe Naturale şi Muzeul de Artă, ce şi-a început în această configuraţie activitatea la 1 iunie 1992, a desfăşurat în cursul anului 1993 o bogată şi susţinută activitate ştiinţifică şi muzeistică. Pentru salariaţii acestei instituţii, profesiunea lor a apărut ca o ştiinţă, o artă şi o meserie puse în scopul studierii, conservării, expunerii, educării sau delectării oamenilor prin intermediul mărturiilor materiale ale evoluţiei omului, artei şi naturii. S-a avut în vedere atingerea de către toţi a unui înalt nivel de competenţă în toate sectoarele de activitate, a respectării disciplinei în muncă şi a sarcinilor ce au revenit din fişele posturilor, cât şi de necesităţile ivite pe parcurs.

174

Ca orice instituţie muzeală, şi unitatea noastră s-a prezentat ca un ansamblu de activităţi complexe care se condiţionează reciproc, permiţând muzeului să răspundă tuturor cerinţelor epocii, mediului în care funcţionează, să se adapteze acestora şi să se dezvolte permanent. Una din funcţiile de bază ale muzeului nostru căreia i s-a acordat o atenţie deosebită a fost cea de cercetare-dezvoltare. Activitatea de cercetare – factor principal care influenţează atât dezvoltarea unităţii cât şi succesul ei în ce priveşte activitatea cultural-educativă – s-a concretizat printr-o temeinică muncă de aprofundare a temelor de cercetare prin creşterea ritmului de dezvoltare a colecţiilor, prin înnoirea expoziţiilor existente, organizarea de expoziţii temporare şi itinerante şi printr-o permanentă activitate a unităţii de a fi prezentă în viaţa culturală a oraşului, judeţului sau a ţării. La Secţia de istorie, în cursul anului 1993 s-au avut ca teme de cercetare: „Zona Roman – continuitate de locuire”, „Davele de pe Siret”, „Cultura materială şi spirituală a dacilor liberi”, „Satul medieval românesc”, „Oraşul medieval Roman”, „Ceangăii de pe valea Siretului”. Alături de munca de documentare şi cercetare în arhive un loc deosebit îl ocupă cercetările arheologice, din care amintim:

- săpăturile arheologice în cetatea dacică de la Brad; - săpăturile arheologice de la Săbăoani la punctele: „La Izvoare” – aşezare neolitică,

epoca bronzului, Hallstatt, sec. II – III d.Hr., sec. IV – necropolă, sec. VI – VII; „La Bisericuţă”;

- aşezarea şi necropola medievală sec. XV – XVIII; - săpături Traian la punctul „Izvoare II” aşezare din epoca bronzului şi sec. XIV – XVI; - săpăturile efectuate în colaborare cu Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu” din Bacău

în satul Răcătău la punctul „La Cetăţuie”; - săpături efectuate în cetatea dacică de la Moineşti, în colaborare cu Muzeul de Istorie

din Bacău; În cursul anului au fost date la tipar mai multe lucrări, „Necropola din sec. IV d.Hr. de la Săbăoani – Neamţ”, „Tezaurul de monede medievale de la Roman” etc. Rezultatul activităţii de cercetare s-a concretizat şi în participarea la o serie de sesiuni ştiinţifice, ca şi cele de la Constanţa „Retrologie agrară” şi „Sesiunea de rapoarte”; Bacău – „descoperiri neolitice”; Tulcea – „Epoca fierului”; Bacău – „Descoperiri arheologice în 1992” şi „585 de ani de atestare documentară a târgului Bacău”, Roman – „585 de ani de la prima atestare documentară a ţinutului Roman”, Buzău – „Descoperiri arheologice”. Activitatea de cercetare ştiinţifică este ilustrată şi de participarea la lucrările unor sesiuni ştiinţifice organizate atât la sediul nostru cât şi la alte muzee din ţară: Arad – sesiunea jubiliară „100 de ani de la înfiinţarea muzeului”; Focşani „Descoperiri arheologice din epoca dacică”, „Sesiunile de comunicări anuale de la Botoşani, Iaşi şi Piatra-Neamţ” unde s-au susţinut comunicările: „Depozitul de obiecte de podoabă de la Brad”, „Necropola din sec. IV de la Săbăoani – Neamţ”, „Noi descoperiri arheologice în cetatea dacică de la Brad”, „Rituri şi ritualuri funerare în cetatea de la Brad”, „Necropola medievală de la Săbăoani – Neamţ”. O altă valenţă a activităţii ştiinţifice a fost organizarea şi participarea la o serie de simpozioane: la Roman când a fost aniversat „585 de ani de la prima atestare documentară a ţinutului Roman” unde s-au prezentat comunicările: „Dovezi arheologice privind elementele de urbanism în vechiul târg Roman” şi „Organizarea administrativă a ţinutului Roman în perioada medievală”. Alte simpozioane la care s-a participat au fost: Bacău – cu lucrarea „Cetatea dacică de la Brad, şi Roman „Descoperiri arheologice din anul 1992 şi „Descoperiri neolitice” şi simpozionul naţional – Vasile Pârvan”. Ca o componentă a activităţii principale desfăşurate în muzee un rol important l-a avut munca de prelucrare a patrimoniului, evidenţa şi conservarea lui. Activitatea de cercetare a devenit factorul principal care influenţează atât dezvoltarea unităţii, cât şi succesul în ce priveşte activitatea cultural-educativă. Pentru dobândirea de noi date cât şi de studiere a fenomenelor propuse s-a trecut

175

la prelucrarea materialelor arheologice provenind din săpăturile anterioare. Astfel au fost prelucrate materialele din unele campanii arheologice anterioare de la Brad şi de la cimitirul medieval de la Săbăoani. Prelucrarea materialului de la Săbăoani de la punctele „La Bisericuţă” şi „La Izvoare”, după cercetare a permis trimiterea lui la laborator pentru restaurare. Până a se ajunge aici materialul arheologic de la Brad şi Săbăoani a fost spălat şi marcat. În cursul anului s-a restaurat o parte din materialul ceramic descoperit în 1993 şi din campaniile anterioare. O atenţie deosebită s-a acordat atât pieselor ceramice cât şi obiectelor de metal: monede, obiecte de podoabă, îmbrăcăminte, arme, obiecte din sticlă şi os, aceste piese făcând obiectul unor studii pentru tipar sau comunicări ştiinţifice, unele fiind incluse în expoziţiile temporare organizate, altele aşteptând rândul spre a fi expuse în viitoarea expoziţie de bază. Au intrat î patrimoniul Muzeului înregistrându-se un număr de 9.076 piese. În vederea unei mai bune organizări, depozitări şi conservări a obiectelor de patrimoniu, s-a trecut la amenajarea depozitelor, afectându-se noi spaţii, s-a transportat o parte din materialul aflat în spaţiul din subsolul Primăriei la sediul Muzeului şi s-a organizat depozitul pentru obiectele de etnografie. S-au luat măsurile necesare pentru conservarea lor în condiţii optime. Se impune o muncă mai susţinută pentru restaurarea şi conservarea pieselor de patrimoniu ce vor intra în viitoarea expoziţie de bază. Descongestionarea depozitelor va permite o aranjare şi o conservare a pieselor rămase în depozite conform ultimelor norme muzeografice de conservare. Pe lângă munca de prelucrare, valorificare, conservare şi restaurare, muncă ce s-a efectuat în mod constant, a activităţii de cercetare ştiinţifică, de valorificare ştiinţifică a datelor obţinute din studiul materialelor sau valorificarea documentelor referitoare la oraşul şi ţinutul Roman, s-a desfăşurat o intensă activitate cultural-educativă. Muzeul de Istorie a organizat un număr de 10 expoziţii temporare:

- „Săbăoani – microzonă de intensă locuire”; - „Vasile Pârvan” – în colaborare cu Muzeul „Iulian Antonescu”; - „Descoperiri arheologice în 1992”, în colaborare cu Muzeul de Istorie din Bacău; - „585 de ani de la prima atestare documentară a ţinutului Roman” - „585 de ani de la prima atestare documentară a oraşului Bacău”, în colaborare cu

Muzeul de Istorie Bacău; - „Descoperiri arheologice din neolitic” – în colaborare cu Muzeul din Bacău; - „Dave pe valea Siretului” în colaborare cu muzeele din Focşani, Constanţa, Bacău,

Chişinău; - „Amintiri din Roman” – expoziţie de vederi deschisă în colaborare cu Arhivele Statului

Piatra-Neamţ şi colecţionari romaşcani; - „Expoziţie de arheologie” – deschisă la Chişinău; - „Tracii pe valea Siretului” în colaborare cu 5 muzee.

De asemenea, au avut loc emisiuni la radio de popularizare a acestor acţiuni şi un film TV – „În căutarea adevărului”. În presa locală au fost publicate numeroase articole referitoare la monumentele de arhitectură religioasă şi laice din oraşul nostru. La cele trei muzee s-a acordat o atenţie deosebită menţinerii curăţeniei, reparaţiilor curente, amenajărilor de spaţii expoziţionale şi de depozit, crearea unor condiţii de lucru cât mai bune salariaţilor. Pentru realizarea lor s-au efectuat următoarele lucrări cu caracter administrativ-gospodăresc:

- vopsirea gratiilor; - montarea lămpilor la vitrine; - modificarea vitrinelor pentru sticlă; - asamblarea vitrinelor neterminate; - completarea prizelor - reparaţii instalaţii electrice; - repararea şi completarea broaştelor şi încuietorilor la uşi;

176

- procurarea de sticlă mată pentru vitrine; - s-a terminat de restaurat două plafoane; - s-au realizat câteva piese grafice pentru expoziţia de bază – 12 buc.; - s-au lipit fotografiile pe panouri; - s-au finisat panourile după lipirea fotografiilor; - s-au reparat sobele; - efectuarea instalaţiei de gaz metan; - repararea duşumelelor la trei camere; - reparaţii capitale la Muzeul de Ştiinţele Naturii; - reparaţii la instalaţia de încălzire la Muzeul de Artă; - reparaţii la instalaţia electrică la Muzeul de Artă;

şi altele. DIRECTOR, Dr. V. Ursachi” „MUZEUL DE ISTORIE ROMAN Str. Cuza-Vodă Nr. 19 D A R E D E S E A M A PRIVIND ACTIVITATEA MUZEULUI DE ISTORIE ROMAN IN ANUL 1995 Anul 1995 a constituit pentru instituţia noastră momentul de vârf, încununează eforturile celor peste 37 de ani în care s-a adunat un valoros patrimoniu muzeistic, pus în valoare în noua expoziţie de bază. Evident că şi celelalte două muzee – de Artă şi de Ştiinţe Naturale – care fac parte din Muzeul de Istorie din Roman, şi-au adus contribuţia la realizarea unui mănunchi de activităţi, atât culturale cât şi ştiinţifice sau gospodăreşti, ce merită să le amintim în contextul bilanţului de faţă. Începem cu activitatea Muzeului de Istorie deoarece, aşa cum spuneam mai înainte, toate eforturile noastre au fost îndreptate, mai ales în primele trei luni ale anului 1995, către realizarea expoziţiei de bază într-un nou local, care a constituit cheia de boltă a tuturor eforturilor de natură muzeistică, ştiinţifică sau financiară. Ca orice instituţie muzeală, şi unitatea noastră s-a prezentat, în anul 1995, cu un ansamblu de activităţi complexe care se condiţionează reciproc, permiţând Muzeului să răspundă tuturor cerinţelor epocii, mediului în care funcţionează, să se adapteze acestora şi să se dezvolte permanent. Kronos a bătut la porţile timpului făcând ca, în sfârşit, după lungi aşteptări, la 30 martie 1995, patrimoniul muzeal, care număra peste 170000 piese, rezultat al intensei cercetări arheologice în zonă, să aibă posibilitatea să fie prezentat într-un nou local – şi acesta avea să fie palatul Nevruzzi – , impresionant exemplu al prelucrării arhitecturii baroce, care poate sta alături de cele mai importante realizări ale acestui gen din întreaga ţară. Bogatul material rezultat din cercetările întreprinse de colectivul nostru în cei 37 de ani de existenţă a constituit principalul argument în favoarea organizării actualei expoziţii de bază, într-un local nou, adecvat noilor cerinţe ale muzeografiei.

177

Numărul mare al exponatelor, precum şi varietatea lor, permit o ilustrare corespunzătoare a civilizaţiei locuitorilor care au trăit pe acest meleaguri cu două milenii în urmă. Cum civilizaţia geto-dacică nu putea fi ruptă de contextul general al istoriei patriei, celelalte epoci sunt prezentate succint în expoziţie, care ocupă la parter 8 din cele 15 încăperi ale imobilului. Celelalte 7, situate la etaj, cuprind istoria oraşului Roman de la prima sa atestare documentară, până la primul război mondial, reprezentând laolaltă o expoziţie bine proporţionată, în care sunt prezentate toate epocile istorice, valorificându-se astfel o bună parte din patrimoniul muzeal – circa 5000 piese. La realizarea în forma finală a acestui Muzeu, unul dintre cele mai frumoase, documentate şi cu patrimoniul cel mai bogat, din ţară, şi-au adus contribuţia toţi salariaţii:

muzeografii, muzeograf-desenatorul, restauratorul, conservatorul, supraveghetorii, lăcătuşul, tâmplarul, electricianul şi, nu în ultimul rând, paznicii proaspăt angajaţi la acea dată. La buna desfăşurare a activităţilor cu publicul şi la organizarea expoziţiilor temporare şi-au adus contribuţia supraveghetorii, restauratorii, conservatorul, tâmplarul, zidarul şi lăcătuşul. Au căutat ca lucrul să-l execute la timp, cu înalt profesionalism, să participe şi ei la desfăşurarea acţiunilor, creând o atmosferă cât mai plăcută şi elevată. Tuturor le aducem, pe această cale, mulţumiri din partea unităţii, însoţite de dorinţe de afirmare, aşa cum au dovedit-o cu prilejul zilei de 30 martie 1995. Muzeul poartă sigiliul muncii colective în care se îmbină în egală măsură talentul de „făurar” al muncitorilor calificaţi cu migala mâinilor îndemânatice ale supraveghetoarelor, conservatorului şi restauratorului, de a transpune estetic obiectele în limbajul finit muzeal. Aici privim partea ascunsă a muncii: ancorarea vitrinelor, caserarea fotografiilor, confecţionarea suporturilor pentru expus materiale, croitul şi cusutul perdelelor, mochetarea încăperilor. Ambientarea în spaţiul muzeal este, în final, rodul muncii întregului colectiv.

Una din funcţiile de bază ale Muzeului, căreia muzeografii i-au acordat o atenţie deosebită a fost cea de cercetare-dezvoltare. Activitatea de cercetare, factor principal care influenţează atât dezvoltarea unităţii cât şi succesul ei în ce priveşte activitatea cultural-educativă, s-a concretizat printr-o temeinică muncă de dezvoltare a colecţiilor, prin organizarea de noi expoziţii temporare şi printr-o permanentă activitate a unităţii de a fi prezentă în viaţa culturală a oraşului, judeţului sau ţării. Secţia de istorie a muzeului, a avut în cursul anului 1995 ca teme de cercetare o gamă variată de probleme care ne stau mărturie şi

spaţiu şi hotar în timp: „Zona Roman – continuitate de locuire”, „Davele de pe Siret”, „Cultura materială şi spirituală a dacilor liberi”, „Satul medieval românesc”, „Oraşul medieval Roman” şi „Populaţia Catolică din zona Romanului”. Ea s-a concretizat în documentare de arhivă, documentare prin lucrări de specialitate şi cercetare arheologică în teren. Au fost efectuate săpături arheologice în cetatea dacică

178

de la Brad, la Săbăoani la punctele „Izvoare” în necropola de sec. IV d. H. şi la punctul „La Cruci” sau „La Bisericuţă” în aşezarea şi necropola feudală de la Săbăoani sf. sec. XIV – sec. XVII, săpături în satul Traian – la punctul „Izvoare II” în vatra veche a satului Berindeşti. Au continuat de asemenea săpăturile efectuate în colaborare cu Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu” din Bacău în satul Răcătău la punctul „La Cetăţuie” în cetatea dacică Tamasidava şi săpăturile în cetatea dacică de la Moineşti. Rezultatul activităţii de cercetare s-a concretizat şi în participarea la o serie de simpozioane naţionale, sesiuni ştiinţifice sau congrese, comunicări apreciate pentru gradul înalt de profesionalism, prin importanţa temelor abordate şi interesantele teme aduse. Iată lista acestor acţiuni: - Sesiunea de studii şi comunicări ştiinţifice Focşani 19 – 20 ianuarie – „Dava de la Brad” în contextul descoperirilor de pe valea Siretului” – Vasile Ursachi; - Sesiunea de comunicări „Piatra Neamţ 600”, 25 ianuarie – cele mai vechi oraşe ale Moldovei” – Vasile Ursachi; - Simpozionul ”Civilizaţia Cucuteni” de la Bacău, 31 ian. 1995, „Tezaurul eneolitic de la Brad – Vasile Ursachi; - Sesiunea „Roman 602” – 30 martie, „Cetatea dacică de la Brad – consideraţii generale” – Vasile Ursachi şi „Contribuţii arheologice la cunoaşterea aşezărilor medievale Săbăoani şi Berindeşti” – Domniţa Hordilă; - Sesiunea „Zilele Academiei ieşene” – 5-8 oct. – „Cimitirul medieval de la Săbăoani, Neamţ” – Vasile Ursachi şi Domniţa Hordilă; - Sesiunea anunală Buzău, oct. 1995 „Epoca bronzului – Brad”, Vasile Ursachi; - Sesiunea de comunicări de la Tg. Trotuş – 6-8 oct. „Descoperiri dacice la Est de Carpaţi”, Vasile Ursachi; - Sesiunea de la Târgovişte, 24-25 noiembrie, „Contribuţia cercetărilor de la Brad la cunoaşterea istoriei geto-dacilor de la Est de Carpaţi” – Vasile Ursachi; Muzeul de Istorie Roman, în colaborare cu Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Societatea de Studii Clasice Iaşi, Academia Română – Institutul de Studii Sud-Est Europene Bucureşti, Academia Română – Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” - Iaşi a organizat în data de 30 septembrie o acţiune de înaltă ţinută ştiinţifică: organizarea simpozionului şi a expoziţiei de comemorare a 10 ani de la trecerea în lumea umbrelor a celui ce a fost cel mai ilustru romanist al ţării – Acad. Haralambie Mihăescu – ,acţiune ce s-a desfăşurat sub genericul „Oameni şi locuri”. În cursul aceluiaşi an, la sediul Muzeului au fost organizate mai multe simpozioane, din care amintim: la 20 mai „Oraşul Roman în timpul domniei lui Alexandru cel Bun”, iar la 22 iunie simpozionul „400 de ani de la lupta de la Călugăreni”. De o deosebită apreciere din partea publicului s-a bucurat suita de teme consacrate vieţii şi activităţii lui George Enescu, ca şi acţiunile găzduite de instituţia noastră, debutând cu zilele Melchisedec şi încheind seria lor cu o minunată acţiune de spiritualitate a colindelor româneşti. Activitatea de cercetare a avut şi un caracter aplicativ. Ea s-a concretizat într-o serie de teme ce au avut ca rezultat valorificarea patrimoniului existent şi punerea în valoare a unor rezultate obţinute prin studiu de arhivă, bibliotecă sau cercetare arheologică. Din paleta expoziţiilor organizate în cursul anului trecut amintim:

- aprilie – „Rădăcini”, în colaborare cu muzeele din Bacău, Bârlad, Brăila, Călăraşi, Iaşi, Focşani, Ploieşti şi Tecuci;

179

- mai – expoziţie comemorativă „Orfeul moldav” – George Enescu; - septembrie – „Oameni şi locuri – acad. Haralambie Mihăescu”; - octombrie – „Colecţii şi colecţionari – prof. Mihai Andone”; - noiembrie – „Rezultate ale cercetărilor arheologice în campania 1994;

Ca o componentă a activităţii principale desfăşurată în muzee, un rol important l-a avut munca de prelucrare a patrimoniului muzeal, evidenţa şi conservarea lui. Activitatea de cercetare a devenit factorul principal care influenţează atât dezvoltarea unităţii cât şi succesul în ce priveşte activitatea cultural-educativă. Pentru obţinerea de noi date cât şi pentru studierea temelor propuse s-a trecut la prelucrarea materialelor arheologice provenite din săpăturile anterioare sau cele din campania arheologică 1994 de la Brad şi Săbăoani de la punctele „La Izvoare” şi „La Bisericuţă”. O parte din material a fost marcat de supraveghetori şi custozii de sală. În cursul anului 1995 în cadrul laboratorului pentru care de la 1 august au fost angajaţi 2 ingineri chimişti munca a căpătat valenţe noi. Restauratorii - ingineri chimişti Cerescu Irina Sanda şi Mircea Otilia au efectuat deplasări de documentare la muzeele din Bacău şi Piatra-Neamţ şi au vizitat şantierele arheologice unde, alături de d-na Mariţa Spătariu, Radu Petru şi Iosub Costel au contribuit la restaurarea cuptoarelor medievale de ars piatră de var de la Săbăoani. Acesta este unul din exemplele cele mai concludente de îmbinare a muncii arheologilor cu a celorlalţi salariaţi ai unităţii. În laborator s-au restaurat atât obiecte provenite în urma cercetărilor arheologice cât şi cele care au provenit din colecţii particulare şi care au trebuit tratate şi curăţate pentru a putea fi puse în expoziţie. Spătariu Mariţa a restaurat un număr de 269 obiecte din care 2 de os, 5 de sticlă, 39 de ceramică şi 213 de metal; materialul neîntregibil a fost sortat şi aşezat în cutii. Inginerele chimiste proaspăt angajate, menţionate mai sus, dovedind o temeinică pregătire şi o dorinţă vie şi permanentă de perfecţionare şi implementare în munca de restaurare-conservare, au participat la restaurarea materialului arheologic de la Brad, Traian şi Săbăoani, şi împreună cu d-na Spătariu Mariţa au restaurat colecţia de ziare „Resboiul”. Statistic au fost restaurate de d-na Cerescu Irina Sanda 49 piese de metal, 4 de os, 4 de lemn 6 de ceramică şi 4 şiraguri de mărgele, de către Otilia Mircea 55 piese metal, 2 de os, 4 de ceramică, 2 de lemn şi 2 şiraguri de mărgele. Muzeograful desenator a participat la redeschiderea expoziţiei de bază a Muzeului prin executarea unor hărţi, a etichetelor şi curăţirea unor piese de metal. La toate expoziţiile temporare sau alte acţiuni simple ale muzeului a executat invitaţiile-program, fişele şi etichetele, a scris placa de marmură pentru casa comemorativă Haralambie Mihăescu, a executat 150 de desene ale obiectelor de la Săbăoani şi a unor planuri de săpături efectuate în aceeaşi localitate. În vederea unei mai bune organizări, depozitări şi conservări a obiectelor de patrimoniu s-a trecut la amenajarea depozitelor, igienizarea şi văruirea a trei camere depozit, după care s-a trecut la aranjarea lor conform ultimelor norme ale conservării. Conservatoarea Carnariu Doina a înregistrat în registrul inventar 1685 piese noi provenind din săpăturile de la Brad, Săbăoani şi Traian. După deschiderea expoziţiei de bază, în noua clădire a făcut, împreună cu cele două custode de sală inventarul. De asemenea, s-au întocmit pentru toate expoziţiile temporare inventarele respective – asistând atât la aranjarea, cât şi la desfacerea expoziţiilor. Au fost efectuate înregistrările din donaţii şi achiziţii survenite în anul trecut.

180

În biblioteca unităţii care număra 3.865 volume au intrat 174 cărţi. Numărul cititorilor a fost anul acesta de 31, iar al cărţilor consultate 106; întreaga muncă de înregistrare, evidenţă a cititorilor şi asigurare a spaţiului destinat bibliotecii este realizată de către supraveghetoarea Mantale Maria. O parte din salariaţii muzeului au fost componenţii celor trei comisii de inventariere, una a gestiunii Muzeului, formată din: Carnariu Doina şi Petruţa Bliderişanu, la Muzeul de Artă – Cerescu Irina şi Maria Rusu, la Muzeul de Ştiinţe Naturale – Aiftincăi Maria şi Radu Petru şi una pentru efectuarea inventarului obiectelor de patrimoniu la Muzeul de Ştiinţe Naturale – comisie formată din: Rusu Maria, Carnariu Doina, Spătariu Mariţa, Clăpuci Rodica şi Ursachi Vasile. De asemenea, au fost scoase la casare o serie de obiecte. Serviciul secretariat şi casierie asigurat prin Mariana Aiftincăi, a funcţionat ireproşabil, efectuându-se toate lucrările de dactilografiere, înregistrare în registrul de intrări-ieşiri al unităţii şi efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi. Administratorul unităţii - Clăpuci Rodica, prin ingeniozitate, căutări şi o muncă susţinută a reuşit să rezolve la timp toate problemele de reparaţii şi aprovizionare cu materiale la toate secţiile unităţii şi să efectueze suplimentar şi alte activităţi desfăşurate în cadrul Muzeului. Toţi muncitorii calificaţi - Radu Petru, Grădinaru Daniel, Costel Iosub, Cozma C-tin s-au achitat foarte bine de toate sarcinile ce le-au avut, au fost permanent foarte activi folosind la maximum timpul de lucru, dând dovadă de iniţiativă şi creativitate. Împreună cu supraveghetoarea Mantale Maria şi custozii de sală Aioanei Daniela, Amariei Ana-Lăcrămioara şi Rotaru Nicoleta-Mihaela, îngrijitorul unităţii Paus Elena a menţinut ordinea şi curăţenia în spaţiul expoziţional, birouri, laboratoare, depozite exterior. În afara efectuării orelor de pază, Luca Leonard, Chiriac Sorin, Mihăilescu Romeo şi Iftimie Ioan au participat şi la alte activităţi ivite pe parcursul programului: curăţenia exterioară a celor două clădiri, curăţenia în cele două beciuri ale unităţii, tăiatul şi aranjatul lemnelor. Am lăsat la urmă cel mai important compartiment al mersului nostru înainte – motorul instituţiei, de altfel, cel financiar-contabil, care are în fruntea sa un om deosebit de talentat, modest şi bun specialist, în persoana doamnei Maria Rusu. Este necesar să menţionez faptul că una din cele mai importante probleme în realizarea expoziţiei de bază a fost cea legată de procurarea unor materiale strict necesare, fără de care nu se putea realiza expoziţia. Procurarea lor a însemnat, mai ales din partea şefului contabil, un adevărat slalom printre legi şi dispoziţii, uneori cu mari riscuri din partea d-nei Rusu Maria, la care se adaugă o muncă intensă pentru a stăpâni, pe cât posibil, situaţia costurilor în raport cu prevederile bugetare. Odată ajunşi la liman, am răsuflat uşuraţi că am realizat un frumos Muzeu, dar încheierea tuturor ajustărilor financiare a continuat până nu de mult, prin realizarea inventarului. Deoarece există un raport separat al acestui compartiment, nu ne rămâne decât să accentuăm faptul că din punct de vedere financiar-contabil am avut tot sprijinul, iar lucrările, uneori multe şi aglomerate, au fost cu profesionalism rezolvate, la timp şi în interesul nostru al tuturor. La sfârşitul acestui bilanţ trebuie să spunem că multe din realizările anului 1995 le putem relua în anul acesta, după cum, lipsurile care au existat desigur, le putem îndepărta, cu destulă uşurinţă, dacă vom avea în vedere, bineînţeles, capacitatea fiecăruia de a-şi aduce contribuţia, cu profesionalism şi conştiinciozitate la realizarea sarcinilor pe care le are. Noi nu am scos în evidenţă, în acest material, neajunsurile care au existat în activitatea noastră pentru simplul motiv că de la fiecare dintre dv. aşteptăm o intervenţie prin care să se semnaleze ce ar trebui să facem de acum încolo ca lucrurile să meargă şi mai bine. În orice caz primele trei luni din anul 1995 au dovedit că un colectiv, nu prea numeros, cum este al nostru – 23 de salariaţi, poate face lucruri minunate, într-o instituţie ca a noastră; depinde doar de noi.” „P R O C E S V E R B A L În cadrul şedinţei – adunării generale de dare de seamă/1995.

181

D-l director al Muzeului de Istorie Roman deschide şedinţa anunţând ordinea de zi: - prezentarea dării de seamă a activităţii pe anul 1995; - prezentarea dării de seamă contabile la finele anului 1995; - discuţii asupra dării de seamă - diverse D-l director al Muzeului de Istorie Roman – dr. Ursachi Vasile dă citire dării de seamă a activităţii pe anul 1995, întocmită pentru secţia istorie a M.I.R. de către şef secţie Hordilă Domniţa. În darea de seamă este făcută o prezentare succintă a pregătirilor pentru redeschiderea expoziţiei de bază a M.I.R. aceasta constituind obiectivul principal ce a trebuit realizat în 1995, asigurând valorificarea patrimoniului muzeal care numără peste 170.000 piese, rezultat al unei intense şi neobosite munci de cercetare arheologică de peste 37 de ani. În darea de seamă este făcută menţionarea expresă a persoanelor salariate ale Muzeului de Istorie Roman care au participat la reorganizarea expoziţiei de bază, fiecare după specificul muncii pe care o desfăşoară în cadrul unităţii. Este menţionată apoi munca de cercetare a muzeografilor şi lista acţiunilor la care aceştia au participat. Valorificarea rezultatelor cercetării arheologice a mai fost asigurată în 1995 prin organizarea de expoziţii temporare şi itinerante. Rezultatele muncii la laboratorul de restaurare se face menţionându-se numărul de obiecte de muzeu restaurate de fiecare restaurator în parte. De asemenea, este subliniată munca muzeografului-desenator, fiind apreciată calitatea lucrărilor executate. În ceea ce priveşte activitatea de conservare, în darea de seamă este făcută menţiunea că au fost înregistrate obiecte de patrimoniu, s-au efectuat înregistrări ale donaţiilor, întocmirea inventarului pe lângă activitatea propriu-zisă de conservare. Activitatea bibliotecii, numărul de cititori, activitatea comisiilor de inventariere şi a mijloacelor fixe, activitatea comisiei de inventariere a obiectelor de patrimoniu la Muzeul de Ştiinţe Naturale, activitatea secretariatului, munca de casierie, activitatea contabilităţii, activitatea muncitorilor, a paznicilor şi a îngrijitoarei au fost detaliat prezentate în darea de seamă, aducându-se mulţumiri tuturor salariaţilor Secţiei de istorie a M.I.R. pentru aportul în 1995 la buna desfăşurare a activităţii unităţii. Dl director Ursachi Vasile citeşte, în continuare, darea de seamă a Secţiei de artă a M.I.R., întocmită de dna muzeograf şef de secţie Ursachi Minodora. Deşi personalul secţiei de artă a M.I.R. este compus numai din două persoane, din darea de seamă reiese o activitate laborioasă desfăşurată de această unitate. Astfel, munca de cercetare ştiinţifică a constituit aspectul principal al activităţii d-nei muzeograf Ursachi Minodora. A fost de asemenea asigurată valorificarea colecţiilor Muzeului de Artă prin organizarea de expoziţii temporare cu o tematică variată. S-a asigurat o îndrumare convingătoare şi diferenţiată în funcţie de nivelul cunoştinţelor şi de scopul urmărit de vizitator. Au avut loc acţiuni instructiv-educative adresate elevilor, în scopul atragerii spre muzee şi a acestui gen de vizitatori. Au fost menţionate toate acţiunile desfăşurate, numărul vizitatorilor, numărul cititorilor de carte aparţinând Muzeului de Artă, numărul de cărţi intrate în biblioteca Muzeului de Artă în 1995, încasările şi măsurile întreprinse pentru atragerea publicului spre muzee. Muzeul de Ştiinţele Naturii, în cursul anului 1995 a realizat din punct de vedere ştiinţific patru lucrări, din care două - în colaborare cu specialişti de la muzeele din Piatra-Neamţ şi Bacău. La sediul Muzeului de Ştiinţele Naturii au fost organizate două manifestări culturale din patru, câte au fost programate. Problemele gospodăreşti au avut în vedere buna desfăşurare a lucrărilor la noul sediu al Muzeului. În darea de seamă este menţionată, de asemenea, activitatea de îndrumare şi ghidaj asigurată de cei doi muzeografi Tărăbuţă C-tin şi Bliderişanu Petruţa, numărul de vizitatori şi încasările din 1995. Dl director dă cuvântul, în continuare, d-nei contabil-şef Maria Rusu, care citeşte darea de seamă contabilă încheiată la sfârşitul anului 1995. Din darea de seamă reiese o creştere a patrimoniului Muzeului, atât la mijloace fixe, cât şi la obiecte de inventar, rezultată din dotări la cele trei secţii ale M.I.R. Este specificat bugetul la începutul anului 1995 şi bugetul cheltuit efectiv la sfârşitul anului 1995, pe capitole şi subcapitole.

182

În continuare, dl director spune că, întrucât de realizări s-a vorbit pe larg, trebuie discutat şi despre lipsurile şi necazurile care au fost anul trecut, împreună să discutăm şi să găsim soluţii ca acestea să nu se mai repete. Dna muzeograf Bliderişanu Petruţa de la Muzeul de Ştiinţe Naturale; ia cuvântul şi menţionează că realizările, mai ales cele din domeniul administrativ-gospodăresc, au fost rodul muncii întregului colectiv de la Muzeul de ştiinţe Naturale, s-a lucrat în echipă. Menţionează expres fiecare salariat cu ce anume a contribuit fiecare după specificul muncii pe care o are de desfăşurat. Aduce, de asemenea, mulţumiri personalului de la Muzeul de Istorie care a ajutat la mutarea depozitului de plante şi la desfacerea dioramelor. Dl Tărăbuţă C-tin subliniază aportul deosebit al d-nei Stegaru Alexandrina în probleme de evidenţă, inventariere a materialului floristic şi faunistic, munca de cercetare a d-nei Bliderişanu Petruţa. Este specificat şi aportul celorlalţi salariaţi ai Muzeului de Ştiinţe Naturale. Dl Tărăbuţă C-tin recunoaşte că în anul 1995 a manifestat nepăsare faţă de rezolvarea unor probleme de serviciu şi promite că în anul 1996 acest lucru nu se va mai repeta şi că va încerca să soluţioneze la timp, problemele de serviciu, de evidenţă şi grijă faţă de patrimoniul cultural naţional pe care îl are în gestiune. Dna Ursachi Minodora, muzeograf la secţia de artă a M.I.R. a subliniat buna impresie pe care şi-a făcut-o referitor la darea de seamă, a remarcat paleta largă a realizărilor din 1995 la cele trei muzee. Prin competenţă, cu multă pasiune şi înţelegere a tuturor problemelor ce trebuie rezolvate, s-au putut obţine atâtea lucruri frumoase. Trebuie să se pună accent pe personalizarea relaţiei muzeu-public; se vor întreprinde măsuri pentru atragerea publicului vizitator care, acum, este mic raportat la numărul locuitorilor Romanului. Muzeul de Artă va continua să achiziţioneze lucrări de un interes artistic deosebit. Pentru modernizarea îndrumării s-au primit sugestii de la public; aceasta să se facă pe un fond muzical. Dna Ursachi Minodora aduce la cunoştinţă conducerii Muzeului de Istorie Roman condiţiile improprii din depozitele Muzeului de Artă – igrasie. Susţine că se face aerisirea depozitelor mereu dar se consideră că nu este suficient, aerul rămâne umed şi duce la degradarea lucrărilor de artă. Se impun a fi luate noi măsuri pentru soluţionarea acestei probleme. Trecând la punctul 3 de la ordinea de zi, dl director spune că serviciul de pază trebuie să-şi facă mai cu conştiinciozitate datoria – să patruleze, mai ales ziua . şi în timpul orelor de program, să mai facă mici treburi gospodăreşti ca: deszăpezire, curăţenie în curţile muzeelor şi alte sarcini pe care le primeşte în funcţie de nevoile unităţii. Procesele-verbale trebuie încheiate cu regularitate la predarea turei, iar cheile de la uşile exterioare să stea la paznici. Respectul faţă de instituţie şi faţă de regulile ei este arătat de salariaţi şi prin semnarea condicii la sosirea şi plecarea din unitate. Tot personalul Muzeului de Istorie Roman este rugat să semneze la timp condica de prezenţă, iar ieşirile din unitate, indiferent că sunt în interes de serviciu sau în interes particular, se anunţă la secretariatul unităţii. De asemenea, se anunţă revenirea în unitate atunci când o persoană a fost plecată undeva. Aceste lucruri sunt valabile şi pentru celelalte secţii ale M.I.R. (secţiile de Artă şi Ştiinţe Naturale), spune în continuare dl director, iar respectarea programului de lucru este obligatorie pentru tot personalul angajat al Muzeului de Istorie Roman. În încheiere ia cuvântul d-ra Hordilă Domniţa care menţionează faptul că toţi salariaţii au pus suflet şi pasiune în rezolvarea problemelor unităţii. Aduce mulţumiri tuturor pentru aportul în cursul anului 1995 la bunul mers al unităţii. Mulţumind tuturor salariaţilor pentru participare, dl director declară şedinţa închisă. „D A R E D E S E A M A PRIVIND ACTIVITATEA MUZEULUI DE ISTORIE ROMAN IN CURSUL ANULUI 1996 Dacă anul 1995 a constituit momentul încununării celor 37 de ani de activitate a Muzeului de Istorie Roman, prin punerea în valoare a patrimoniului muzeal în noua expoziţie de bază, anul 1996 a fost confirmarea acestei reuşite prin participarea la premiul EMYA şi la concursul „Cel mai bun

183

proiect expoziţional” organizat de Fundaţia SOROS pentru o Societate Deschisă, dovezi marcante ale prestigiului naţional şi european al instituţiei noastre. În anul care a trecut, întreaga activitate – preponderent ştiinţifică – a fost o minunată simbioză cu activităţile de cercetare-dezvoltare şi cea muzeistică şi de restaurare-conservare. Funcţiei de cercetare-dezvoltare i s-a acordat o atenţie deosebită deoarece din ea decurge atât îmbogăţirea patrimoniului muzeal care permite completarea expoziţiei de bază, organizarea de expoziţii temporare şi itinerante şi dă totodată posibilitatea ca activitatea specialiştilor să fie prezentă în viaţa culturală şi ştiinţifică a oraşului, judeţului şi ţării. Dintre temele de cercetare ale anului 1996 enumerăm: „Zona Roman – continuitate de locuire”, „Davele de pe Siret”, „Cultura materială şi spirituală a dacilor liberi”, „Satul medieval românesc”, „Oraşul medieval Roman”, „Populaţia catolică din zona Romanului”, „Dinamica demografică a comunităţii evreieşti din oraşul Roman în prima jumătate a sec. al XIX-lea. Ea s-a concretizat prin documentări la arhivele din Piatra-Neamţ şi Iaşi, deplasări la muzeele din Piatra-Neamţ, Iaşi, Bacău şi Galaţi, cât şi la biblioteca instituţiei. Cercetarea cea mai vastă şi cu rezultate deosebite a reprezentat-o cercetarea arheologică. În anul care a trecut au fost efectuate săpături arheologice în cetatea dacică de la Brad, la Săbăoani, la punctul „Izvoare” în necropola de sec. IV d.Hr., la Traian – Săbăoani la punctul „Izvoare II” în vatra satului dispărut Berindeşti. Au continuat de asemenea săpăturile efectuate în colaborare cu Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu” din Bacău în satul Răcătău, la punctul „La Cetăţuie”, în cetatea dacică Tamasidava şi săpăturile în cetatea dacică de la Moineşti. Rezultatele activităţii de cercetare s-au concretizat şi în participarea la o serie de simpozioane naţionale, sesiuni ştiinţifice sau congrese, comunicări apreciate pentru gradul înalt de perfecţionare, prin importanţa temelor abordate şi interesantele informaţii aduse. Din ele enumerăm:

1. Sesiunea de rapoarte Brăila cu: a) Raport de săpături arheologice de la Brad, com. Negri, Bacău – Ursachi Vasile; b) Săpături arheologice în cetatea dacică de la Răcătău – Viorel Căpitanu şi Vasile Ursachi; c) Săpături arheologice în cetatea dacică de la Moineşti – Viorel Căpitanu şi Vasile Ursachi; d) Raport asupra săpăturilor arheologice de la Săbăoani „La Izvoare” – Vasile Ursachi; e) Raport asupra săpăturilor arheologice de la Săbăoani „La Bisericuţă” – Vasile Ursachi şi

Domniţa Hordilă; f) Săpăturile arheologice în satul medieval Berindeşti – Domniţa Hordilă; 2. Sesiunea „Alexandru Voievod 500” de la Bacău a) Romanul în timpul lui Ştefan cel Mare – Domniţa Hordilă; b) Fortificaţia Romanului în perioada muşatină – Vasile Ursachi; 3. Colocviul naţional „Ceramica fină cenuşie din Moldova secolelor XIV – XV” la Roman: a) Ceramica fină cenuşie din secolele XIV – XV de la Tămăşeni şi Brad – Vasile Ursachi; b) Decorul de pe vasele cenuşii din sec. XIV – XV aflate în colecţia Muzeului de Istorie Roman” –

Domniţa Hordilă; 4. Sesiunea consacrată lui Ştefan cel Mare – Bacău: a) Cetatea Nouă a Romanului – Domniţa Hordilă b) Descoperiri arheologice din vremea lui Ştefan cel Mare la Roman – Vasile Ursachi; 5. Simpozionul de la Târgovişte: a) Contribuţia cercetărilor de la Brad la cunoaşterea istoriei geto-dacilor la Est de Carpaţi” –

Vasile Ursachi; 6. Al VII-lea Congres de Thracologie – Bucureşti – „La cité geto-dace de Brad” – Vasile

Ursachi; 7. Simpozionul naţional de la Bacău închinat lui Vasile Pârvan unde a fost prezentată

comunicarea „Dava de la Brad” – Vasile Ursachi; Au avut loc şi o serie de acţiuni culturale la sediul Muzeului:

- Concursul „Romanul în timpul lui Ştefan cel Mare” – Domniţa Hordilă; - Simpozionul „520 de ani de la lupta de la Războieni – valenţe romaşcane” – Domniţa Hordilă;

184

- „Geto-dacii în perioada clasică” – Vasile Ursachi - Masa rotundă - lansarea cărţii „Zargidava” – monografia arheologică a cetăţii dacice de la

Brad – Vasile Ursachi; - Expunerea „1 Decembrie – sărbătoarea naţională a românilor” – Iulia Lazăr;

Un adevărat vitraliu al cercetărilor de teren îl reprezintă expoziţiile organizate de specialiştii Muzeului în care comorile realizate de strămoşii anonimi însumează tot atâtea opere izvorâte din spiritul creator străbun care le-au conferit vocaţii naţionale şi aspiraţii spre universalitate. Apogeul muzeografiei româneşti l-a constituit expoziţia „Situl arheologic de la Brad”, prima expunere pe verticală, respectându-se stratigrafia arheologică. Proiectul realizat de dr. Vasile Ursachi, care este o premieră în arheologie, a câştigat premiul pentru cel mai bun proiect expoziţional acordat de Fundaţia SOROS pentru o Societate Deschisă, secţia de artă contemporană, premiul ce a constat în 10.000 de dolari cu care proiectul a prins viaţă. Cu prilejul vernisajului s-a editat şi catalogul expoziţiei „Situl arheologic de la Brad”. Dintre expoziţii amintim cea organizată cu prilejul colocviului naţional „Ceramica fină stampilată din Moldova secolelor XIV – XV” dedicată specialiştilor; expoziţie la care şi-au dat concursul: Muzeul de Istorie Bacău, Muzeul de Istorie Piatra-Neamţ, Muzeul de Istorie a Moldovei Iaşi, Muzeul Naţional al Bucovinei Suceava, Institutul de Arheologie Iaşi, Centrul de istorie şi cultură europeană Iaşi. De un interes deosebit s-au bucurat din partea vizitatorilor şi a specialiştilor expoziţiile „Descoperiri arheologice în campania 1995”, „Ceramica dacică pictată” – expoziţii care au căutat să pună în evidenţă noile piese intrate în patrimoniul muzeal încadrându-se în contextul cercetărilor mai vechi. Împreună cu Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi, cu Muzeul de Istorie din Bacău, Muzeul de Istorie Piatra-Neamţ, Muzeul de Istorie a Bucovinei, Muzeul de Istorie Bârlad şi Muzeul de Istorie Vaslui, Muzeul de Istorie Roman a contribuit la realizarea expoziţiei „Artă şi meşteşug în timpul lui Ştefan cel Mare”, expoziţie itinerată în mai multe judeţe ale Moldovei. Tot împreună cu Muzeul „Iulian Antonescu” din Bacău a fost organizată la Bacău expoziţia „Descoperiri arheologice în zona Bacău şi Roman în campania arheologică 1995”. Expoziţia „Mileniul I î.Hr.” în colaborare cu Muzeul Naţional al Bucovinei Suceava şi expoziţia internaţională deschisă în Italia, prilejuită de al XIII-lea Congres internaţional de preistorie de la Fiera di Forli, intitulată „Civilizaţia geto-dacică” în colaborare cu Muzeul de Istorie a României. La expoziţiile şi acţiunile organizate şi la expoziţia de bază s-a înregistrat un număr de 4.193 vizitatori, din care la expoziţia de bază 1.444 în grup, 168 individual, aceste două categorii cu plată – şi un număr de 2.749 vizitatori fără plată. Între componentele activităţii desfăşurate în unitatea noastră s-a evidenţiat preocuparea de prelucrare a patrimoniului naţional, evidenţa şi conservarea lui. Studierea noilor teme propuse în planul de cercetare arheologică, cât şi pregătirea exponatelor expoziţiilor ce urmau să fie organizate au dus la prelucrarea materialelor provenite din săpăturile arheologice de la Brad, Săbăoani de la punctele „La Izvoare” şi „La Bisericuţă” şi de la Traian – „Izvoare II” – o parte din material a fost marcat de conservatori, custozi de sală şi supraveghetori. În laboratorul Muzeului s-a desfăşurat o muncă susţinută de triere şi restaurare a materialelor descoperite în campaniile anterioare. Astfel la ceramică, Spătariu Mariţa a restaurat doar un număr de 148 piese, din care 3 metal şi 145 de ceramică, faţă de 269 piese în anul anterior. Inginerele chimiste au desfăşurat o activitate intensă, restaurându-se de către Cerescu Irina un număr de 168 piese provenind de la Brad şi Săbăoani, ele reprezentând obiecte din argint, fier, sticlă, cupru. Un adevărat record al restaurării a fost realizat de Otilia Mircea, care a restaurat 309 piese din fier, argint, bronz, sticlă sau alte materiale: hârtie, os, ceramică, lemn. Cele trei restauratoare şi-au adus contribuţia, prin pregătirea pieselor, la expoziţiile „Campania arheologică din 1995” şi „Situl arheologic de la Brad”. Pentru obţinerea unor rezultate

185

cât mai bune şi pentru a se crea posibilitatea utilizării unor tehnici noi, tehnici de tratare a pieselor, restauratorii au dotat laboratorul cu instrumentar şi reactivi. În perioada 22 aprilie – 20 mai Cerescu Irina şi Mircea Otilia au participat la cursul de perfecţionare intitulat „Bazele restaurării şi conservării ştiinţifice” organizat de Centrul de Perfecţionare a Personalului din Cultură. Muzeograful desenator Spătariu Dan Gianni a desenat schiţele a 400 obiecte, planurile a 30 de schiţe de şantier, a detaliilor de pe unele vase, a scris etichetele pentru expoziţiile temporare de la Muzeul de Istorie şi de la Muzeul de Artă şi a executat afişul la expoziţia „Descoperiri arheologice în campania 1995” şi programul la expoziţia susmenţionată şi la colocviul naţional „Ceramica fină ştampilată din Moldova”. De asemenea a participat şi la alte activităţi solicitate de diverse compartimente: înmatricularea mijloacelor fixe, deservirea în anumite perioade a copiatorului, întocmirea planurilor celor trei muzee necesare autorizaţiei sanitare etc. În vederea unei mai bune organizări, depozitării şi conservării obiectelor de patrimoniu s-a trecut la amenajarea depozitelor, igienizarea, văruirea, dotarea cu mobilier nou şi la aranjarea colecţiilor muzeale conform ultimelor norme ale conservării. Anul acesta conservatoarea Carnariu Doina a înregistrat 1.304 piese, din care 74 excepţionale, 47 – numismatică, 139 istorie şi 1 etnografie; dintre aceste 673 buc. fac parte din patrimoniul naţional şi 370 buc. - din patrimoniul local. A întocmit lunar procesele-verbale de evaluare - a pregătit materialele pentru toate expoziţiile organizate sau la care a participat şi Muzeul de Istorie Roman şi a menţinut curăţenia în spaţiile de depozitare. Custozii de sală Murariu Ana Lăcrămioara şi Aioanei Daniela şi supraveghetoarele Mantale Maria şi Rotaru Nicoleta au asigurat ghidajul în Muzeu, au făcut supraveghere permanentă şi au menţinut curăţenia în vitrine şi sălile Muzeului. Curăţenia în sălile de expoziţii, în perioada organizării expoziţiilor, în laboratoare, birouri, holuri, depozite şi spaţii exterioare a fost asigurată de îngrijitorul Muzeului Ignea Elena. Toţi muncitorii calificaţi: Radu Petru, Grădinaru Daniel, Iosub Costel, Cozma C-tin s-au achitat de sarcinile care le-au revenit, dând dovadă de iniţiativă şi creativitate. Au contribuit la buna funcţionare a unităţii. În anul care a trecut s-au amenajat sala şi vitrinele ce adăpostesc expoziţia „Situl arheologic de la Brad”, unde au lucrat în mod deosebit Iosub Costel la caşeratul fotografiilor, Radu Petru şi Grădinaru Daniel la realizarea iluminatului. S-au vopsit şi zugrăvit două depozite, holuri interioare, tavanele unor camere, laboratorul; s-au montat faianţa şi gresia în holul şi baia din clădirea veche, camera de electroliză, hol restaurare, au fost vopsite geamuri, calorifere. Lăcătuşul mecanic instalator a verificat permanent caloriferele, s-au montat o instalaţie de apă la cele două clădiri şi chiuvete cu robinete la clădirea veche. S-au executat lucrări de reparaţii şi întreţinere la instalaţia de apă şi sanitară la cele două clădiri. Grădinaru Daniel a executat diverse lucrări de întreţinere a instalaţiei electrice şi modificări la clădirea nouă. Toţi muncitorii au executat diverse lucrări la Muzeul de Ştiinţe Naturale – desfaceri de diorame, amenajări de dulapuri, biblioteci, instalaţii electrice în diorame, zugrăvit. În afara orelor de pază, Luca Leonard, Chiriac Sorin, Mihăilescu Romeo şi Iftimie Ioan au participat şi la alte activităţi ivite pe parcursul programului: curăţenia spaţiului exterior al celor două clădiri, a trotuarului, curăţenie în cele două beciuri, tăiatul şi aranjatul lemnelor. O parte din salariaţii Muzeului au făcut parte din cele trei comisii de inventariere: a gestiunii Muzeului, inventarierea obiectelor de patrimoniu la muzeele de istorie, artă şi ştiinţe ale naturii, comisia de achiziţie a valorilor muzeale, comisia de clasare şi declasare a bunurilor, comisia de recepţie a bunurilor restaurate, comisia de recepţionare a lucrărilor executate la reparaţii şi întreţinerea clădirilor muzeale şi Consiliul de Administraţie, organ operativ pentru îndeplinirea sarcinilor zilnice şi de apreciere a activităţii salariaţilor şi acordarea calificativelor. Serviciul de secretariat şi casierie, asigurat de dna Aiftincăi Mariana a funcţionat ireproşabil, deoarece toate lucrările de dactilografie, înregistrare în registrul de intrări-ieşiri al unităţii, operaţiunile de încasări şi plăţi au fost făcute la timp. De asemenea, a ţinut o strictă şi corectă

186

evidenţă a concediilor, învoirilor, recuperărilor şi plecărilor din unitate în timpul programului. Din luna august a luat în primire copiatorul unităţii, – având şi aici evidenţa lucrărilor efectuate. Administratorul muzeului, dna Clăpuci Rodica, printr-o muncă continuă, căutări de noi locuri de aprovizionare, seriozitate şi receptivitate, a reuşit să rezolve la timp toate problemele de reparaţii, aprovizionare cu materiale pentru salariaţii tuturor unităţilor. Compartimentul cel mai solicitat, cu volumul cel mai mare de lucrări, de care a depins bunul mers al întregii activităţi din unitatea noastră, a fost cel financiar-contabil condus de dna Rusu Maria. Multiplele probleme, dificilele situaţii, complicatele proceduri au fost rezolvate prin eforturile deosebite ale unei contabile de înaltă clasă. Activitatea desfăşurată în acest compartiment va fi prezentată într-un raport separat. Darea de seamă actuală se doreşte a fi doar un bilanţ al înfăptuirilor, al activităţii tuturor salariaţilor, fapt care nu înseamnă că la fiecare nivel de compartiment sau individ nu au existat lipsuri sau abateri, dar ele s-au remediat sau pot fi îndreptate printr-un grad mai mare de implicare şi un strop mai mare de conştiinciozitate şi punctualitate. DIRECTOR, Dr. V. Ursachi” „D A R E D E S E A M A PRIVIND ACTIVITATEA MUZEULUI DE ISTORIE ROMAN în anul 1997 Activitatea desfăşurată în cursul anului 1997 a fost marcată de un moment important în istoria instituţiei noastre, prin aceea că ne aflam la a 40-a aniversare a înfiinţării sale. Pornit la 1 septembrie 1957 de la doar 8 piese, anul 1997 reprezenta un bilanţ care număra, numai la Secţia istorie, mai bine de 170.000 de piese de muzeu, din care o mare parte de valoare excepţională. La acestea se adaugă patrimoniul celorlalte două secţii: Ştiinţe Naturale şi Artă. Acest important patrimoniu presupune, în permanenţă, valorificare ştiinţifică şi muzeistică, depozitare, conservare, restaurare, prelucrare ştiinţifică, valorificare culturală şi alte numeroase operaţii care permit transmiterea generaţiilor viitoare moştenirea pe care am obţinut-o prin munca de cercetare a trecutului poporului nostru. Activităţile desfăşurate de colectivul Muzeului nostru au ţinut seama de aceste importante obiective, fiecare sector aducându-şi contribuţia la realizarea sarcinilor specifice pentru obţinerea unor rezultate notabile. Bazat pe faptul că una din funcţiile de bază ale muzeului o reprezintă cercetarea şi pe baza ei dezvoltarea instituţiei şi mai ales a patrimoniului care stă la baza tuturor activităţilor muzeului, anul 1997 a avut ca plan de cercetare, la secţia istorie, următoarele obiective: „Zona Roman – continuitate de locuire”, „Davele de pe Siret”, „Cultura materială şi spirituală a dacilor liberi”, „Satul medieval românesc”, „Oraşul medieval Roman”, „Minoritatea evreiască din Roman”, „Comunitatea armenească” şi „Zona Moldovei în primul mileniu al erei noastre”, „Populaţia catolică din zona Romanului”. În acest sens au fost efectuate săpături arheologice în următoarele puncte: 1) Săpături arheologice în dava de la Brad” – V. Ursachi; 2) Săpături arheologice în dava de la Răcătău – V. Ursachi în colaborare cu Muzeul de Istorie Bacău; 3) Săpături arheologice în necropola de sec. IV d.Hr. de la Săbăoani – V. Ursachi şi Relu Butnariu; 4) Săpături arheologice în aşezarea medievală de la Traian – d-ra Hordilă Domniţa. S-au efectuat în lunile iulie – septembrie 1997 cercetări arheologice în satul medieval Berindeşti, la punctul „Izvoare”, situat în partea de NE a satului Traian, com. Săbăoani. Cercetarea a constat din trasarea a trei secţiuni şi a mai multor casete, care au adus noi şi importante date privind istoria locală şi naţională şi un număr de materiale care, după prelucrare, vor îmbogăţi patrimoniul muzeal. Cu acest prilej s-a întocmit o documentaţie de teren, – planuri şi carnet de şantier care se află la Muzeul de Istorie Roman. Probleme legate de oraşul Roman s-au reluat arheologic prin sondajul făcut în str. Cuza-Vodă, nr.1, care a surprins o locuinţă datată la sfârşitul sec. XIV şi încep. sec. XV şi una din sec.

187

XVIII, unde s-au descoperit numeroase fragmente ceramice care au intrat în inventarul unităţii. S-au urmărit şi lucrările pentru construirea conductei de apă în străzile Proletariatului şi Alexandru cel Bun unde s-a semnalat o locuinţă adâncită din sec. XV şi o groapă menajeră din sec. XVI, din a căror umplutură s-au recuperat o serie de obiecte care au intrat în patrimoniul muzeal. Aceste descoperiri care au completat harta arheologică a oraşului Roman vor constitui material de studiu pentru viitoarele comunicări legate de istoria oraşului Roman. Concomitent cu acestea au continuat lucrările la restaurarea cuptoarelor de ars var de la Săbăoani, precum şi efectuarea de sondaje pentru urmărirea unor conducte de apă din aceeaşi zonă. La acestea adăugăm activitatea de cercetare în arhive, muzee sau biblioteci efectuate de personalul ştiinţific al Muzeului. Astfel d-ra Lazăr Iulia a strâns material documentar referitor la minoritatea evreiască din Roman (dinamica demografică, structuri social-profesionale, viaţa cultural-comunitară). Dl Daniel Ciobanu a efectuat deplasări pentru documentare la Biblioteca Centrală Universitară din Iaşi şi Arhivele Statului Iaşi, fişarea unui număr de 500 de documente privind domnia lui Eustratie Dabija (1661 – 1665), a unui număr de aproximativ 300 de documente privind istoria satului şi mănăstirii Doljeşti şi a familiei boiereşti Goia, fişarea unui număr de 190 de documente referitoare la istoria satului Porceşti, finalizarea unui studiu privind istoria comunităţii armeneşti din Roman, documentare asupra istoriei Moldovei în sec. al XVII-lea. Dl Relu Butnariu, în perioada 1 august – 8 septembrie 1997, a scos fişe privind perioada secolelor IV – VII d.Hr. şi a făcut ghidaj în expoziţie. În intervalul 8 sept. – 10 oct. a mers la săpături arheologice la Săbăoani. Pe şantier a deschis un nou şanţ S XXII cu lăţimea de 5 m şi lungimea de 32 m. În prima săptămână de săpături a supravegheat lucrările de săpătură, a şpăcluit şi desenat planul şi profilul unui cuptor medieval, a dezvelit 3 morminte (scheletele) aparţinând sec. IV, după care le-a desenat. A desenat planul şi profilul şanţului respectiv. A adunat şi selectat în pungi toată ceramica descoperită în şanţ. De pe data de 18 oct. 1997 până pe data de 17 nov. 1997 a mers din nou la Săbăoani, unde a continuat cercetările arheologice. În această perioadă a executat mai multe şanţuri, de control în diferite puncte de „La Izvoare” şi până „La Bisericuţă”. A descoperit un număr de 5 cuptoare de sec. VI-VII, pe care le-a secţionat, apoi le-a desenat planul şi profilul. A desenat profilurile şanţurilor (în nr. de 7) şi a supravegheat lucrările de săpare. A efectuat diferite măsurători între punctele „La Izvoare” şi „La Bisericuţă” şi la cuptoarele de la Bisericuţă. A selectat şi împachetat în pungi ceramica descoperită în cuptoarele de sec. VI-VII. A mers la Moldoveni, unde a copiat inscripţiile de pe două pietre funerare de secol XVI şi a făcut fotografii ale acestor pietre. A continuat să scoată fişe privind perioada secolelor IV-VII d.Hr. În urma acestor cercetări a rezultat un mare volum de lucrări care au făcut posibilă participarea la sesiuni ştiinţifice, acţiuni culturale, organizări de expoziţii etc. O parte din ele au fost organizate de instituţia noastră, altele, de alte instituţii la care a participat şi colectivul nostru, după cum urmează:

1. „Restaurarea monumentelor – obiectiv major al romaşcanilor” – 30 martie 1997 – Roman;

2. „Prezentarea uneltelor agricole în expoziţii” – Giurgiu – al VI-lea Simpozion Naţional SIRAR;

3. „Câteva observaţii asupra tipurilor de locuinţă din aşezarea medievală rurală Săbăoani – Neamţ” – Roman, D. Hordilă şi V. Ursachi;

4. „Situri eneolitice pe Valea Siretului” – 29-31 mai 1997 – Colocviul Internaţional, Complexul Cultural Cucuteni, Tripolie – P. Neamţ;

5. „Fortificaţia dacică de la Brad” – sesiunea naţională de rapoarte Bucureşti – 12-15 iun. 1997;

6. „Necropola din sec. IV d.Hr. de la Săbăoani” – sesiunea naţională de rapoarte – Bucureşti – 12-15 iun. 1997;

7. V. Căpitanu şi V. Ursachi – „Dava de la Răcătău” – Sesiunea naţională de rapoarte” – Bucureşti, 12-15 iunie 1997;

188

8. „Contribuţii la dispariţia aşezărilor de tip dava”, Buzău, 5-6 nov.1997; 9. „Davele de pe Siret” – Constanţa – 30.10.-01.11.97; 10. „Imitaţii dacice după produse de import în ceramică”, Deva, 08-11.10.1997; 11. „Noi descoperiri arheologice în dava de la Brad” – 24-25.10.1997; 12. „Importuri greceşti în dava de la Brad”, Bucureşti, Muzeul Naţional – 28-30.10.1997; 13. „O groapă de cult descoperită la Brad” – Al III-lea Colocviu Naţional Cluj Napoca,

14-15.11.1997; 14. „Colaborarea cu Muzeul de Istorie Bacău în cei 40 de ani de existenţă”, Bacău, 19-20

dec. 1997; 15. „Monumente istorice din oraşul Roman”, 23 iun. 1997, P. Neamţ; 16. „Populaţia catolică din Moldova”, iunie 1997, Iaşi – masă rotundă;

În zilele de 30-31 mai 1997 Muzeul de istorie Roman a fost gazda colocviului naţional „Satul medieval la Est de Carpaţi”, la care au participat cercetători din muzeele din Moldova, institute de cercetări şi universităţi, colocviu ce s-a bucurat de o apreciere deosebită din partea participanţilor. D-ra Hordilă Domniţa a participat în luna iunie la sesiunea de rapoarte de la Bucureşti, cu ultimele rezultate provenind din săpăturile de la Traian. A participat la masa rotundă cu tema „Populaţia catolică din Moldova” organizată în luna iunie la Iaşi. A susţinut comunicarea „Noi descoperiri arheologice din vremea lui Ştefan cel Mare în Roman” în cadrul colocviului naţional „Zilele muncicipiului Piatra-Neamţ”. A participat la simpozionul naţional „Vasile Pârvan” organizat de Muzeul de Istorie Bacău cu comunicarea „Ritualuri creştine şi precreştine în necropola medievală de la Săbăoani (Neamţ)”. În revista „Memoria Antiquitatis” nr. XXI i-a apărut articolul „Un cuptor de ars ceramică din secolele XIV – XV de la Traian, com. Săbăoani, jud. Neamţ. D-ra Hordilă Domniţa a participat la acţiuni organizate pe plan local:

- Comunicarea „Câteva consideraţii istorice şi arheologice privind domnia lui Roman I Muşat”, în cadrul Zilei oraşului Roman din 30 martie 1997;

A organizat concursul cu elevii „Cine ştie câştigă”, cu tema „Ştefan cel Mare – 540 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei”. Activitatea muzeistică s-a concretizat în sprijinirea organizării expoziţiilor „Descoperiri arheologice din campania 1996”, „Credinţă şi spiritualitate în satul Porceşti – Moldoveni” şi îmbogăţirea secţiei de istorie medievală a expoziţiei de bază cu noi piese provenind din descoperirile de la Traian şi Săbăoani. Lunar, d-ra Hordilă D. a făcut evaluarea pieselor pentru inventarierea în registrul de creştere a colecţiilor. Pentru popularizarea instituţiei, a ţinut o legătură permanentă cu televiziunea locală; a realizat 4 emisiuni pe diverse teme legate de activitatea ştiinţifică şi muzeistică. A dat unele informaţii presei locale asupra unor evenimente de istorie locală şi evenimente din instituţia noastră. D-ra Lazăr Iulia Cristina a prezentat la 30 martie 1997 comunicarea „Biserici romaşcane creatoare şi promotoare de spiritualitate ortodoxă”. La 9 mai 1997 a organizat simpozionul cu tema „120 de ani de la proclamarea independenţei României”. La 11 oct. 1997 a organizat sesiunea de comunicări cu tema „Coordonate arhitectonice ale Romanului în epoca modernă”. La 1 dec. 1997 a organizat simpozionul „1 Dec. 1918 – Desăvârşirea unităţii statale – moment de sinteză în istoria

189

României moderne”. Dl Daniel Ciobanu, în perioada 1 august – 31 dec. 1997 a desfăşurat următoarele activităţi: ghidaj în expoziţia permanentă şi în expoziţia temporară, a organizat o expoziţie în perioada 1 nov. 1997 – 15 dec. 1997 având titlul „Credinţă şi spiritualitate în satul Porceşti (Moldoveni)”.

Dl Relu Butnariu, în săptămâna 11 – 17 oct. 1997, a mers la Parohia Moldoveni, unde a efectuat inventarierea obiectelor de cult şi a icoanelor în vederea realizării expoziţiei temporare mai sus amintite. Pe 1 nov. 1997 s-a deschis expoziţia temporară „Credinţă şi spiritualitate în satul Porceşti – Moldoveni”. În luna dec. 1997 a efectuat ghidaj în expoziţie, iar la încheierea expoziţiei temporare amintite a dus la parohie la Moldoveni exponatele. În cursul anului 1997 au fost organizate mai multe expoziţii temporare la sediu, itinerate apoi şi la alte muzee, am participat la organizarea unor expoziţii interjudeţene, precum şi la două expoziţii internaţionale. Printre acestea remarcăm: expoziţia „Restaurarea şi conservarea monumentelor de arhitectură” – Vasile Ursachi; „Ceramica medievală românească” – D. Hordilă; „Noutăţi în campania arheologică 1996” – D. Hordilă şi V. Ursachi. Remarcăm participarea la organizarea a două expoziţii internaţionale: expoziţia „Dacii”, organizată în Italia, la care Muzeul nostru a participat cu peste 180 de piese, precum şi expoziţia „Civilizaţia Cucuteni”, deschisă în Grecia, la care am participat cu un număr de 480 piese reprezentând tezaurul neolitic de la Brad. La acestea se adaugă un număr de acţiuni culturale legate de diferite momente ale istoriei noastre, unde personalul Muzeului a participat la conferinţe, expuneri etc. La această bogată activitate desfăşurată de specialiştii Muzeului, care, prin venirea unui grup de tineri, presupune o revigorare a activităţii de cercetare şi îmbogăţire a patrimoniului Muzeului, trebuie să menţionăm şi unele neajunsuri care s-au manifestat în această perioadă. Printre acestea amintim faptul că nu s-a realizat o bună conlucrare cu unităţile şcolare din oraş pentru organizarea de vizite la Muzeu, – dovadă,, numărul relativ mic al vizitatorilor în 1997. Pentru aceasta este necesar să se arondeze la fiecare muzeograf un număr de şcoli, de care să răspundă atât pentru organizarea de vizite, cât şi pentru alte activităţi, printre care amintim cele legate de organizarea unor simpozioane, expoziţii, conferinţe etc. sau chiar vinderea vederilor muzeului, ca formă de popularizare, – eveniment la care trebuie să participe, de altfel, fiecare salariat.

Menţionăm, de asemenea, grija muzeografilor pentru alegerea temelor de cercetare, care nu trebuie să vizeze obiective foarte largi, pentru a se putea finaliza prin cel puţin un articol de sinteză în fiecare an şi care să fie publicat într-o revistă de specialitate. Grija pentru realizarea acestui obiectiv trebuie să aibă în vedere faptul că aceste lucrări să depăşească nivelul unor referate studenţeşti pentru a putea fi publicate. Legat de aceasta este necesară şi o legătură permanentă cu celelalte muzee din Moldova sau din ţară, care să ducă la participarea cu lucrări la sesiuni

ştiinţifice sau simpozioane. Tot atât de necesar este şi faptul de a cunoaşte, în bună măsură, realizările colegilor noştri din muzee, atât pe plan ştiinţific cât şi muzeografic sau din punctul de vedere al activităţilor culturale. Nu mai puţin important este şi cunoaşterea în amănunt a colecţiilor Muzeului şi mai ales a expoziţiei de bază, necesar atât pentru o bună prezentare în ghidaj, cât, mai ales, în prezentarea lor atunci când vin specialiştii. Această problemă este legată şi de necesitatea îmbunătăţirii expoziţiei de bază sau îmbogăţirea permanentă a patrimoniului Muzeului, fiecare la specialitatea sa. Este o datorie ca fiecare muzeograf să-şi facă bilanţul, cât mai des, asupra pieselor ce

190

le aduce la muzeu, fie că e vorba de un obiect arheologic, fie că este vorba de un nou document sau obiect legat de perioada modernă şi contemporană, după cum orice informaţie nouă poate constitui o contribuţie la îmbunătăţirea cunoştinţelor noastre despre Roman şi zona adiacentă. Din acest punct de vedere este necesară o nouă atitudine faţă de organizarea timpului de lucru, din care să se excludă pierderea lui cu vizite la alte birouri din instituţie sau în afară, unde, de obicei, se întrerupe activitatea şi dăunează atât instituţiei, cât şi persoanei în cauză, deoarece, acest timp, odată pierdut, nu mai poate fi recuperat, iar vizitele la salariaţii care au de îndeplinit anumite treburi ce pot fi cuantificate, duc la încetinirea realizării lor. Concomitent cu valorificarea ştiinţifică a patrimoniului, o muncă demnă de remarcat a desfăşurat-o personalul de specialitate în restaurare, conservare, prelucrare şi evidenţă, care a adus o contribuţie substanţială în asigurarea condiţiilor de păstrare atât în procesul de restaurare, cât şi în organizarea depozitelor, a sistemului de evidenţă, prin marcare, inventariere, aşezarea în depozite sau introducerea în calculator. Cele trei restauratoare au avut un mare volum de muncă, mai întâi în prelucrarea materialului din S V, XVII, XX, XXI şi profilele dintre S XX-XXI şi S XLI-XLII, după care s-a trecut la restaurarea unui număr de piese de ceramică, sticlă, os, piatră sau metal. Astfel, dna Spătariu Mariţa în anul 1997 a prelucrat şi sortat materialul din: Roman 1997, S V, S XVII, S XX, S XXI şi S XX – XXI profil. În urma acestei activităţi au rezultat un număr de 99 obiecte restaurate, din care: trei diademe Sb., 23 metal şi 73 ceramică. A spălat materialul de la Brad, campania din noiembrie. A curăţat obiectele de cult ce au intrat în expoziţia „Credinţă şi spiritualitate în satul Porceşti – Moldoveni”. D-na Cerescu Irina, care a lucrat la restaurare doar o parte din anul 1997, a reuşit să restaureze un total de 58 de piese, din care: 8 piese de argint (monede), 10 piese de bronz (nasturi, ace), 28 piese fier (cuţite, cuie, pinteni), 12 ţesături (diademe), provenind din săpăturile de la Săbăoani (36 obiecte) şi Brad (22 obiecte). Activitatea prestată de dna Mircea Otilia în anul 1997 trebuie divizată între două secţiuni importante ale Muzeului: una de restaurare a obiectelor de patrimoniu şi cealaltă de evidenţă, înregistrarea acestora computerizată. Primele 6 luni ale anului 1997 au fost dedicate restaurării. În acest interval pe masa de laborator au fost bunuri culturale de natură diferită, de la obiecte din fier sau bronz la cele de tipul diademelor, ţesăturilor care au necesitat o abordare specială. A tratat un număr de 137 piese de muzeu, a sortat materialul ceramic. Înregistrarea computerizată a obiectelor a fost posibilă după luna august. Înainte de a concepe şi pregăti viitoarea bază de date, în care urma a fi stocate informaţiile, a avut în vedere modul de lucru al specialiştilor de la Centru de Informatică şi Memorie Culturală Bucureşti. În baza de date a Muzeului sunt înregistrate 4.720 piese în aplicaţia „Patrimoniu”. Aplicaţia 1 cuprinde şantierele arheologice – interogare care permite afişarea tuturor pieselor descoperite dintr-un anumit şantier. Aplicaţia 2 vine în sprijinul utilizatorilor care doresc amănunte despre un bun cultural cu număr de inventar xxxx. Astfel pot fi obţinute detalii despre: denumirea obiectului, epoca/cultura, specialitatea în care se încadrează, locul descoperirii, numărul pieselor (în cazul în care avem mai multe fragmente), anul descoperirii, starea de conservare, locul unde se află depozitat, valoarea lui, dacă a fost publicat, când şi unde etc. A editat şi imprimat formulare necesare unităţii şi secţiilor de Ştiinţe Naturale şi Artă. A participat la acţiunile organizate de unitatea noastră. Dna Carnariu Doina, conservator, a realizat în anul 1997 următoarele: a inventariat materiale de la Brad, Săbăoani, Roman. Numărul total de obiecte inventariate este de 15.485, din care 369 obiecte ce fac parte din patrimoniul naţional. Cele 15.116 fragmente au fost sortate de dna Carnariu Doina după tipul morfologic, metode de prelucrare, tipul ceramicii, aşezate în cutii, etichetate, numărul de inventar fiind trecut pe fiecare fragment. Prin înlocuirea vechilor rafturi din depozite şi eliberarea magaziei mici, a rearanjat materialele de la Traian, Roman, Săbăoani şi cele de etnografie. A marcat materialul de la Săbăoani din sertare din anii 1967 şi 1968. a întocmit procese verbale de evaluare la sfârşitul fiecărei luni. A pregătit obiecte pentru cele două expoziţii

191

internaţionale, pentru expoziţiile din ţară şi pentru cele din Muzeul nostru (clădire veche). A sortat fişele obiectelor din primele registre a căror date au fost trecute în calculator. În registru a făcut specificaţie asupra locului din expoziţie (sală, vitrină). A specificat la fiecare obiect din registru categoria de patrimoniu din care face parte. Prin aşezarea obiectelor metalice restaurate în cutii cu polistiren a încercat să asigure condiţii prielnice de păstrare. O parte din monedele înregistrate în cursul anului le-a aşezat în plicuri de acetofan. În perioada oct. – nov. 1997 a efectuat serviciul de secretariat cât a fost în concediu de odihnă dna Aiftincăi Maria. Tot în cursul anului a asigurat ordinea şi curăţenia în depozite. Piesele rezultate din prelucrarea acestor materiale au fost inventariate şi aşezate în depozite. Remarcăm această muncă de inventariere,evaluare şi aşezare în depozite după principii ştiinţifice pentru a fi cu uşurinţă depistate în vederea cercetării. În cursul anului 1997 au fost înregistrate 15.485 obiecte, din care un număr mare de valoare excepţională. Remarcăm, de asemenea, reorganizarea depozitelor. O noutate în ce priveşte evidenţa o reprezintă introducerea în calculator a datelor referitoare la patrimoniul instituţiei, operaţie care a început în luna august a anului 1997, domeniu în care lucrează, aşa cum s-a menţionat, d-na Mircea Otilia. Aşteptăm să vedem, la terminarea acestei operaţii, ce avantaje avem atât în prelucrarea cât şi în valorificarea patrimoniului. Şi în acest sector activitatea nu a avut numai succese datorită unor inconveniente în ceea ce priveşte respectarea normelor de lucru sau a dispoziţiilor conducerii. Una dintre acestea o reprezintă pierderea timpului cu vizite în alte birouri, unde se întrerupe lucrul celor vizitaţi, fenomen prea des amintit de conducerea instituţiei pentru a nu fi luat în seamă sau pedepsit. Totodată, primirea în vizită, fără treabă, a multor salariaţi în laborator constituie o nerespectare a dispoziţiilor conducerii, fenomen ce poate duce nu numai la o pierdere de timp, ci şi la situaţii nedorite privind asigurarea pieselor venite la restaurare. Crearea sincopelor în realizarea sarcinilor este bine marcată de perioadele când sunt predate piesele restaurate. Aşa, de pildă, dna Spătariu Mariţa, în cursul anului 1997 a predat obiecte restaurate doar în câteva săptămâni, fenomen ce arată pierderea timpului în anumite perioade. Spre exemplu, în luna februarie a restaurat 16 piese, în martie – 3, piese, în aprilie - 15 piese, în mai - 18 piese, în iulie - 11 piese şi în dec. - 12 piese, aşadar în lunile ianuarie, iunie, august, septembrie, octombrie şi noiembrie nici o piesă. Este adevărat că în unele din aceste perioade au mai fost prelucrate materiale din diverse secţiuni, dar care nu implică un timp atât de lung. Pentru a masca această lipsă de muncă, dna Spătariu Mariţa nu a prezentat conducerii, din cele 45 de săptămâni de lucru din anul 1997 (s-au scăzut săptămânile de concediu sau sărbători) decât zece rapoarte de activitate, în timp ce dna Mircea Otilia sau Cerescu Irina, pentru o jumătate din an, prezentau 17, respectiv 14 rapoarte de activitat, fără a fi, de asemenea, la zi, iar dna Carnariu Doina 22 rapoarte. Nu înţelegem de ce există această nesupunere faţă de sarcinile date de conducerea instituţiei, atitudine ce trebuie sancţionată de către Consiliul de Administraţie. Fenomenul este aproape general – face excepţie dl Spătariu Dan, care este aproape la zi cu aceste rapoarte de activitate: 42. Acelaşi lucru putem spune şi despre introducerea în calculator, unde, spre exemplu, în data de 29.11.1997 – zi de recuperare, au fost înregistrate 236 piese, iar pe data de 27.09.1997 doar 76 de piese. Dacă ritmul de lucru era folosit normal, ar fi trebuit ca un registru cu 5.000 piese să fie terminat în 20 de zile sau cel mult o lună, şi nu 5 – 6 luni, cât a durat această activitate. Tot acestui proces trebuie să-i alăturăm şi munca de inventariere, care poate fi, de asemenea, cuantificată. Nerespectarea prezentării rapoartelor la timp, duce, uneori, şi la o muncă în salturi, care înseamnă superficialitate sau chiar lacune mari în procesul de restaurare. Cei 4 muncitori şi-au adus contribuţia la crearea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţii în toate compartimentele. Prezentarea acestor lucrări este făcută în dările de seamă personale, care fac parte din acest raport şi vor fi discutate cu fiecare în parte. Astfel, dl Iosub Costel a lucrat în anul 1997 la repararea clădirii depozitului la faţadă şi temelie, reparaţii şi montarea celor două uşi de la Casa Nevruzzi, a unei camere la tabloul electric, hol

192

şi cele două WC-uri, a vopsit şi chituit cele 2 uşi de la Casa Nevruzzi, a participat la montarea grilajului la subsolul de la Primărie, mutarea materialului în aceste depozite, a participat la alte activităţi legate de organizarea de expoziţii, transport de materiale, activitate pe şantierul de la Săbăoani, precum şi alte sarcini trasate de conducere. A participat, de asemenea, la unele lucrări de reparaţii, organizări de expoziţii, tăierea şi curăţirea copacilor, acoperirea terasei, reparaţii simple la Muzeul de Artă şi alte activităţi la Muzeul de Ştiinţe Naturale, printre care: montarea draperiilor, zugrăvit boltă dioramă, amenajarea intrării la beci, montarea uşii, demontarea dioramelor vechi etc. Tâmplarul Muzeului, Cozma C-tin a confecţionat împreună cu muncitorii de la MOTERO, cele două uşi de la Casa Nevruzzi, a executat reparaţii la toate uşile şi ferestrele Muzeului, a montat încuietori la bibliotecă şi alte încăperi, a dat un ajutor la mutarea magaziei de la subsolul Primăriei, a montat rafturi metalice şi din lemn, a executat reparaţiile la mese, scaune, birouri la Muzeul de Istorie. De asemenea, a asigurat reparaţiile la mobilierul de la Muzeul de Artă, repararea uşilor şi ferestrelor, acoperirea terasei la Muzeul de Artă, precum şi montarea dioramelor şi a vitrinelor la Muzeul de Ştiinţe Naturale. Dl Radu Petru a participat la toate acţiunile legate de confecţionarea şi montarea uşilor, reparaţiile curente la calorifere şi instalaţiile de apă sau sanitare, montarea şi executarea instalaţiei de apă la WC-urile de la Casa Nevruzzi, aranjarea lemnelor, mutarea materialelor din depozitul de la subsolul Primăriei, extinderea instalaţiei de încălzire la expoziţia de bază, reparaţiile curente la instalaţia de încălzire, precum şi alte activităţi privind organizarea de expoziţii, simpozioane, sesiuni ştiinţifice. La muzeele de Ştiinţele Naturii şi Artă a executat lucrări de reparaţii la încălzire, montarea de mobilier, reparaţia terasei, operaţiuni de tăbluire etc. Dl Grădinaru Daniel, în calitate de electrician a executat instalaţia de electricitate la câteva încăperi de la Casa Nevruzzi, a executat ghidaje, reparaţii la geamuri şi uşi, schimbarea lustrelor, rebranşarea la curentul electric, înlocuirea de becuri, reparaţii la instalaţiile electrice şi aparatele din dotare, montarea uşilor la expoziţia de bază, asigurarea luminilor în expoziţiile temporare şi la cea de bază, a lucrat ca şofer o bună bucată de vreme, cât şoferul a fost în concediu sau nu am avut şofer angajat. La cele două muzee, de Ştiinţele Naturii şi Artă, a lucrat pentru asigurarea iluminatului în vitrine, săli, depozite, reparaţiile cuvenite la aparatele electrice precum şi alte activităţi. A făcut parte, împreună cu ceilalţi muncitori din comisia de inventariere. Trebuie să menţionăm că organizarea muncii în acest sector nu a fost la un nivel prea ridicat. În primul rând, nu s-a respectat timpul de lucru; foarte des unii din muncitori dispăreau din unitate, plecând mult timp în alte părţi, fără ca cei în drept să cunoască. De multe ori s-a consumat alcool în timpul serviciului, precum şi alte abateri care, din păcate, nu au fost sancţionate. Cine consumă alcool trebuie să plece din instituţie în ziua respectivă. Trebuie să amintim faptul că unii, ca de exemplu Iosub Costel, în multe rânduri şi-a luat concediu medical pentru a lucra la particulari. Dacă acest lucru se va repeta şi în acest an, vom lua măsurile cuvenite, la fel şi pentru celelalte abateri. Atragem atenţia asupra disciplinei în unitate, respectarea dispoziţiilor, a timpului de lucru şi căutarea în permanenţă a locurilor sau obiectelor ce trebuie reparate, aşa fel încât toate cele 8 ore să fie ocupate cu lucrări de bună calitate. O activitate meritorie a avut-o muzeograful desenator Spătariu Dan, care a participat la toate acţiunile organizate în cadrul Muzeului, atât prin executarea de etichete, programe, afişe, texte, cât şi prin lucrări de desen de pe şantiere sau a obiectelor din depozite, desene necesare evidenţei patrimoniului sau organizării de expoziţii, simpozioane sau alte activităţi culturale. Dl Spătariu Dan-Gianni a desenat schiţele cu detalii ale 58 de obiecte de inventar (vase, diademe, obiecte metalice), a desenat schiţele a 620 fragmente de cioburi descoperite în campaniile de la Săbăoani (fragmente de buze, funduri, torţi, corpuri de vase). A desenat pentru Muzeul de Artă un număr de afişe expoziţii, 157 etichete pentru expoziţiile temporare şi expoziţia permanentă, a refăcut

193

programul de funcţionare, a desenat 2 programe de funcţionare noi. A desenat 5 afişe şi 4 programe pentru diferite acţiuni culturale organizate de instituţie. A completat invitaţii pentru acţiunile culturale organizate de instituţie. A desenat planurile şi profilele a circa 20 de şanţuri de la Gherăieşti, Săbăoani, Traian şi Brad (la acestea se adaugă circa 40 de desene de detaliu cu profile de gropi, morminte şi locuinţe). A aşezat pentru tipar 13 planşe pentru d-ra Hordilă Domniţa. A desenat 130 de etichete pentru expoziţia temporară „Credinţă şi spiritualitate”. Deşi este unul din cei corecţi, în ceea ce priveşte raportarea muncii – fiind singurul care a depus săptămânal raportul de activitate, trebuie să menţionăm numărul din ce în ce mai mic de desene realizate. Este o dovadă a faptului că o bună parte din timp îl consumă cu alte probleme. De altfel am remarcat destul de des faptul că dispare de la locul de muncă, sub diverse pretexte, deranjând activitatea celorlalţi. Este momentul să-şi revizuiască atitudinea, mai ales că este printre cei mai buni salariaţi ai instituţiei, ajutând toate compartimentele atunci când este solicitat. Personalul care deserveşte expoziţia de bază, cele trei custode de sală şi supraveghetoarea au avut în cursul acestui an care a trecut, 1997, o activitate destul de bogată, atât în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor de vizitare a expoziţiei, cât şi în ghidajul făcut cu prilejul vizitării Muzeului de către grupuri, organizarea de expoziţii temporare, activităţi culturale diferite, cât şi alte activităţi legate mai ales de marcarea pieselor de muzeu, confecţionarea de plicuri, asigurarea curăţeniei în expoziţie sau alte activităţi desfăşurate în cadrul sălilor de expoziţie. Astfel, dna Murariu Lăcrămioara, în cursul anului 1997, împreună cu cele trei colege, a asigurat supravegherea expoziţiei de bază, dar şi pe cea temporară, prin rotaţie şi ghidajul expoziţiei pentru vizitatorii organizaţi în grupuri sau de câte ori a fost necesar. În primele luni ale anului au scris numere de inventar şi de ordine pe materialul arheologic din depozite (birou conservator, hol, magazii) şi au marcat materialul arheologic din săpăturile de la Brad, Tămăşeni şi Săbăoani. În luna ianuarie, pe data de 24, au participat la acţiunea muzeografei Lazăr Iulia, iar pe 30 martie - la deschiderea expoziţiei „Restaurarea monumentelor istorice” şi lansarea cărţii poetului D. Albu „Paradis refuzat”, când au făcut curăţenie în expoziţia temporară. Au menţinut curăţenia în clădirea Nevruzzi (holuri, baie, expoziţie) şi în jurul clădirii, au strâns hârtiile, au smuls buruienele şi au dezgropat trandafirii. În luna mai, cele patru salariate, custozii şi supraveghetoarea, au participat la acţiunea muzeografei D. Hordilă, când a avut loc simpozionul şi expoziţia „Satul medieval la Est de Carpaţi”, au făcut curăţenie, au dus invitaţii, au ajutat la cumpărături pentru protocol etc. Au vopsit cu grund şi vopsea ţevile şi caloriferele care au fost montate pe holurile din expoziţia de bază, apoi au făcut curăţenie pe holuri (spălat perdelele de la geamuri, draperiile de catifea şi mochetele de pe hol). În luna iunie au participat la buna desfăşurare a acţiunilor:

- 21 iunie – Concert de muzică corală; - 24 iunie – Concert de muzică barocă; - 25 iunie – Concursul „Cine ştie câştigă”

În lunile iulie şi septembrie au făcut curăţenie generală în expoziţia de bază - Casa Nevruzzi, unde au spălat toate perdelele de la geamurile expoziţiei parter, şters geamurile, curăţenie în vitrine,, şters de praf toate obiectele, aspirat vitrine şi şters geamurile de la vitrine. Au curăţat cu soluţie specială vitrinele şi mocheta din expoziţie. În luna octombrie au participat la cele două acţiuni organizate de Muzeul de Istorie Roman:

- „Coordonate arhitectonice ale Romanului în epoca modernă”, organizator muzeograf Lazăr Iulia;

- Concert – dr. Mariana Nann. Tot în această lună au pus în plicuri desenele vaselor şi au confecţionat plicuri, au confecţionat litere şi decupat şabloane pentru vase. La 1 nov. au participat la deschiderea expoziţiei „Credinţă şi spiritualitate în satul Porceşti (Moldoveni)” organizată de muzeografii Butnariu Relu şi Ciobanu Daniel. La sfârşitul lunii nov. (30.nov.1997) au participat la acţiunea „Desăvârşirea unităţii statale – moment de sinteză în istoria României moderne”, coordonator Lazăr I. Supravegherea şi ghidajul

194

expoziţiei l-au făcut permanent până în luna septembrie, iar din luna septembrie (când au făcut de serviciu prin rotaţie d-nii muzeografi) numai când a fost necesar să facă şi ghidaj. Remarcăm stăruinţa acestui colectiv care menţine condiţii optime pentru vizitarea expoziţiei de bază sau a celor temporare dar nu putem trece cu vederea perioadele când nu-şi găsesc treburi de făcut. Sunt multe perioade când numărul vizitatorilor este foarte mic şi nu se profită pentru a se executa curăţenia în vitrine sau în săli. Aceste operaţii se fac la anumite intervale de timp şi nu zilnic, pentru a se preveni adunarea de praf atât pe obiecte, cât şi pe vitrine. Trebuie să menţionez faptul că nici până acum marginile la vitrine nu au fost acoperite cu tapet, deşi material există. Un alt element care aduce pagube instituţiei este apariţia în grup în faţa Muzeului sau pe laterale, făcând să se ajungă la concluzia că la această instituţie nu se lucrează. Fumatul trebuie rărit şi, eventual să se producă în spatele clădirii sau în holul din spate, bineînţeles nu toate fetele odată. Trebuie, de asemenea, să găsim soluţia ca fiecare din fete să stea mai mult timp în sectorul pe care îl are în seamă, pentru a acţiona în permanenţă la asigurarea protejării patrimoniului. După cum, plasarea cărţilor poştale este una din sarcinile lor de bază. Trebuie să menţionăm participarea salariaţilor la activităţile culturale organizate precum şi la alte acţiuni ce au în vedere inventarierea, curăţenia spaţiilor exterioare sau asigurarea de condiţii optime unor acţiuni de amploare. În acest sens menţionăm şi activitatea de curăţenie efectuată de dna Ignea Elena, care, în măsura solicitărilor exprese din partea colectivului nostru şi-a făcut datoria. Este de datoria d-nei Ignea Elena să asigure curăţenia pe trotuare sau spaţiile din apropierea clădirilor, sarcină foarte importantă pentru această salariată. După cum spaţiile verzi trebuie în permanenţă întreţinute, florile udate, plivite, prăşite etc. Un rol important în desfăşurarea activităţii Muzeului l-a avut şi grupul de paznici, care a asigurat paza mai ales pe timp de noapte la cele două clădiri ale Muzeului. Menţionăm iniţiativa unora dintre ei în amenajarea spaţiilor verzi, întreţinerea lor şi asigurarea curăţeniei pe trotuarele adiacente instituţiei. Se impune o mai bună organizare în ceea ce priveşte predarea schimbului şi a consemnării în procesele-verbale a tuturor neregulilor ce se observă. Este de la sine înţeles că în timpul programului nu trebuie să fie nimeni, din paznici, sub influenţa alcoolului. De asemenea, nu este admis să se stea în interiorul clădirii – trebuie ca să se controleze permanent cele două clădiri. Trebuie să se ştie că paznicii au şi sarcina de a păstra şi asigura curăţenia în jurul clădirii şi pe trotuare, precum şi întreţinerea spaţiilor verzi, prin săpat, prăşit, udat. De asemenea, trebuie să participe, mai ales în timpul zilei şi la alte activităţi ale instituţiei. De multe ori paznicii au lăsat murdării în interiorul instituţiei, mai ales la WC-uri şi holuri. Procesele verbale - să fie făcute detaliat, în ele să se consemneze toate punctele nevralgice, starea clădirilor, a maşinii, a gardurilor, a spaţiilor verzi. Va răspunde cel ce nu este vigilent la primirea şi predarea schimbului. Acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi cu darea în primire sau luarea în primire d-nei Ignea Elena sau unui alt salariat, care este obligat uneori să ţină loc de paznic. Paznicul trebuie să cunoască orice prezenţă în instituţie, mai ales în afara programului. Deşi este venit în ultima parte a anului, dl Sîlică Vasile şi-a făcut datoria în calitate de şofer, asigurând transporturile materialelor şi persoanelor la şantierele arheologice sau în alte localităţi pentru procurarea de materiale. Sperăm să aibă grijă de maşină, să o întreţină în bune condiţiuni. În perioadele cât nu circulă trebuie să se ocupe de ea sau poate executa şi alte activităţi, ajutând pe ceilalţi membri ai colectivului. Un rol important în asigurarea condiţiilor de lucru la această instituţie l-a avut şi sectorul administrativ, care este motorul tuturor activităţilor noastre. Deşi acest sector are un raport apart, trebuie să menţionez aportul deosebit adus la realizarea tuturor sarcinilor noastre. Pornind de la competenţa cu care contabilul-şef îşi organizează munca, uneori depăşind posibilităţile realizării în cele 8 ore de muncă, trebuie să remarcăm faptul că în tot cursul anului toate lucrările au fost efectuate la timp, asigurându-se plăţile la timp la toate compartimentele – atât la salarii, procurări de materiale sau prestări servicii, cât şi la plata muncitorilor pe şantier. Acelaşi

195

lucru şi despre lucrările la timp şi de calitate la secretariat sau în ce priveşte administrarea bunurilor din dotare. DIRECTOR, Dr. V. Ursachi” „DARE DE SEAMĂ PRIVIND ACTIVITATEA FINANCIAR CONTABILĂ SI ADMINISTRATIVA PE ANUL 1997 Alături de celelalte compartimente ale instituţiei, fără de care nu ar exista nici activitatea financiar-contabilă şi administrativă, sunt înscrise şi birourile contabilitate, administrativ şi casierie-secretariat reprezentat pentru fiecare compartiment de câte o persoană. Analizând activitatea anului 1997 comparativ cu sarcinile din fişa postului a personalului, se pot desprinde următoarele concluzii: Activitatea financiar-contabilă şi administrativă este bine structurată şi are obiective precise de realizat, în limitele bugetului aprobat anual. Activitatea de casierie şi secretariat a fost desfăşurată de către dna Aiftincăi Maria. Activitatea de casierie impune aproape zilnic deplasări la bancă pentru efectuări de plăţi sau încasări, cât şi evidenţierea zilnică în registrul de casă a acestor operaţiuni, verificarea fiecărui document pentru a se vedea dacă el conţine toate datele necesare pentru a putea fi dat la plată, cât şi o atenţie deosebit de mărită, aceasta pentru că se lucrează cu bani lichizi. O altă latură a activităţii d-nei Aiftincăi Maria o constituie dactilografierea tuturor ordinelor de plată, adreselor de ieşire, rapoartelor de situaţii necesare biroului contabilitate şi personal pentru înaintarea la Trezorerie, Consiliul Judeţean Neamţ, Inspectoratul pentru Cultură Neamţ şi alţii. S-a ocupat la zi de corespondenţa instituţiei, înregistrând corespondenţa şi repartizând-o pe compartimente. De asemenea, a emis corespondenţa la unităţile destinatare predând-o de câte ori a fost nevoie la Oficiul Poştal Roman I. A efectuat deplasări pentru achitarea plăţilor la muncitorii zilieri la săpături arheologice la şantierele Brad şi Săbăoani. A participat, împreună cu comisia de casare, la operaţiunea de casare întocmind documentele necesare. Ţine evidenţa şi execută la copiator lucrările de xerografiere pentru toată instituţia. Menţionez că toate sarcinile ce le-a avut de îndeplinit, atât din fişa postului cât şi cele ce s-au alăturat pe parcursul anului le-a rezolvat în timp util necreând probleme instituţiei, dând dovadă de multă conştiinciozitate, seriozitate şi punctualitate în lucrări şi în programul de lucru. Activitatea administratorului Această activitate a fost desfăşurată în întregul an 1997 de către dna Clăpuci Rodica şi se materializează atât prin aprovizionarea muzeelor cu materiale şi obiecte de inventar, cât şi prin gestionarea şi conducerea evidenţei primare a acestor bunuri. Aprovizionarea cu bunuri a făcut-o la timp, la solicitările şefilor de unităţi, cât şi ale celorlalţi salariaţi care au avut aprobate cererile de către conducătorul unităţii. A întocmit la timp documentele de intrare-recepţie, încât nu am avut întârzieri la decontarea acestor bunuri. A întocmit documente de ieşire, lunar, ca bonuri de transfer şi bonuri de consum pentru cele trei muzee, centralizând la finele fiecărei luni materialele consumate şi fişa de activitate a autovehiculului prin centralizarea foilor de parcurs. A eliberat bilete de intrare pentru gestionarii sălilor de expoziţie la cele trei muzee. A efectuat, împreună cu contabilul-şef, punctaje lunare la fişele de magazie pentru materiale, obiecte de inventar în depozit, obiecte de inventar în folosinţă şi mijloace fixe din gestiunea sa. A eliberat bunuri din magazie pentru cele trei muzee conform cerinţelor, în baza cererilor aprobate de către conducătorul unităţii. A întocmit o parte din procesele-verbale de transformare pentru bunurile ce au fost supuse transformării în obiecte de inventar necesare instituţiei.

196

S-a ocupat de instruirea personalului în vederea pazei contra incendiilor. În concluzie, pot spune că dna Clăpuci Rodica s-a achitat de sarcinile ce le-a avut de realizat conform fişei postului cu seriozitate şi conştiinciozitate. Activitatea financiar-contabilă a fost condusă de către dna Rusu Maria. Aceasta cuprinde:

- activitatea de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 1997; - activitatea financiar-contabilă şi gestiuni; - activitatea de personal.

Execuţia bugetului de cheltuieli cuprinde urmărirea bugetului anual pe trei capitole mari: - personal - materiale - capital

Faţă de un buget de 500.000 mii lei aprobat iniţial în luna iulie 1997 din alocaţii bugetare şi 10.000 mii lei buget planificat a se realiza din venituri proprii, unităţii i se va diminua bugetul datorită măsurilor de austeritate luate de guvern, rămânând în final 485.000 mii lei, iar venituri proprii realizate la 31 dec. 1997 în sumă de 3.068 mii lei. Execuţia pe anul 1997 s-a realizat în totalitate, conform prevederilor bugetare, pentru cheltuieli de personal 352.966,4 mii lei, cheltuieli materiale 82.019,2 mii lei şi cheltuieli de capital 50.000 mii lei. Activitatea financiar-contabilă urmăreşte decontarea sumelor din buget conform cheltuielilor aprobate, înregistrându-se în contabilitatea analitică cantitativ şi valoric, pe gestiuni şi unităţi, materiale, obiecte de inventar, mijloace fixe şi în contabilitatea sintetică numai valoric pentru întocmirea balanţelor de verificare lunare. Trimestrial, activitatea financiar-contabilă şi execuţia cheltuielilor pe articole bugetare se raportează în bilanţul contabil şi se trimite la ordonatorul de credite, respectiv Consiliul Judeţean Neamţ. Lunar se face punctajul cu fişele de magazie ale depozitului de materiale şi obiecte de inventar, iar anual, odată cu inventarierea anuală şi la celelalte unităţi, verificându-se dacă s-au operat toate transferurile de bunuri şi dacă nu există neconcordanţe între faptic şi scripticul din contabilitate, făcându-se, dacă este cazul, corecturile de rigoare. Activitatea de personal implică întocmirea statului de funcţii şi de personal anual pentru aprobări, cât şi modificarea lor ulterioară de câte ori survin indexări sau acordări de grade, trepte şi gradaţii profesionale, prin organizarea de concurs.

- întocmirea listelor de avans, a statelor de plată pentru chenzina a II-a, precum şi a recalculărilor de diferenţe de salariu cu prilejul indexărilor aprobate de guvern de câte ori a fost cazul respectiv: dif. ianuarie, febr. şi august 1997;

- calcularea obligaţiilor unităţii lunare cf. fondului de salarii lunar pentru CAS, fond şomaj, fond de sănătate, impozit;

- operarea în carnetele de muncă ale salariaţilor a indexărilor, majorărilor de salarii precum şi acordarea de noi grade şi trepte profesionale;

- întocmirea dosarelor de pensii pentru activitatea depusă şi limită de vârstă ale personalului care îndeplineşte condiţiile de pensionare.

Am răspuns de organizarea inventarierii anuale la cele trei unităţi conform prevederilor legale, ducându-se la o bună valorificare a acestor inventare. Am colaborat în bune condiţiuni atât cu conducătorul instituţiei şi şeful secţiei cât şi cu restul personalului în vederea desfăşurării unei bune activităţi în cadrul instituţiei,. Nu au fosts probleme deosebite în anul 1997. CONTABIL SEF,

M. Rusu”