zona metropolitana bucuresti

Zona Metropolitanã Bucureºti

Ghid de informare pentru autoritãþile publice locale

Arh. Daniela Plãcintescu

Arh. ªerban Nãdejde

Adrian Bãdilã

Asociaþia ALMA-RO

Proiect finanþat de Institutul pentru o Societate Deschisã - Budapesta

Zona Metropolitanã Bucureºti. Ghid de informare pentru autoritãþile publice locale

2

Cuprins

Cuvânt înainte .................................................................................................................................3

I. Zona Metropolitanã Bucureºti - elemente introductive ................................................................4I.1. Motivaþia constituirii zonei metropolitane ........................................................................4I.2. Definirea zonei metropolitane ..........................................................................................5I.3. Suportul legal al constituirii zonei metropolitane ............................................................5

II. Dezvoltarea spaþialã a zonei metropolitane ................................................................................7II.1. Organizarea spaþialã - dinamica urbanã .......................................................................7II.2. Bucureºti - etape ºi caracteristici ale dezvoltãrii spaþiale ºi relaþia cu teritoriul învecinat

.............................................................................................................................................8II.3. Bucureºti - dezvoltarea spaþialã în relaþie cu teritoriul învecinat ºi confirmarea Zonei

Metropolitane ..................................................................................................................10II.4. Conformarea spaþialã a zonelor metropolitane - experienþa germanã ºi experienþa

britanicã ............................................................................................................................11

III. Obiective ºi domenii de cooperare, modele de constituire ºi administrare ale zoneimetropolitane ................................................................................................................................16III.1. Obiective de cooperare ..................................................................................................16III.2. Domenii de cooperare ....................................................................................................16III.3. Forme de constituire ºi administrare ale Zonei Metropolitane Bucureºti .....................19

IV. Zona Metropolitanã Oradea - studiu de caz ............................................................................24

V. Concluzii .......................................................................................................................................26

Bibliografie ...................................................................................................................................27

Anexa 1 - Definirea metropolei ca sistem spaþial dinamic ........................................................28Anexa 2 - Bucureºti - etape ºi caracteristici ale dezvoltãrii spaþiale ........................................33

Cuvânt înainte

3

Broºura „Zona Metropolitanã Bucureºti. Ghid de informare pentru autoritãþile publice locale“ a fostrealizatã în cadrul proiectului „Zona Metropolitana Bucureºti - o provocare pentru administraþia publicã",derulat de Asociaþia ALMA-RO în perioada martie 2005 - ianuarie 2006. Acesta este destinatautoritãþilor publice locale din Bucureºti ºi din oraºele ºi comunele din zonã (judeþele Ilfov ºi Cãlãraºi).

Proiectul are ca obiective atât informarea ºi instruirea reprezentanþilor administraþiei publice locale dinBucureºti ºi din localitãþile învecinate despre conceptul de zonã metropolitanã, cât ºi lansarea uneidezbateri publice reale despre posibilitatea constituirii Zonei Metropolitane Bucureºti. Activitãþileproiectului includ: realizarea materialelor de informare (inclusiv aceastã broºurã), o cercetaresociologicã prin chestionare, interviuri ºi focus grupuri, având ca subiecþi factorii de decizie din Bucureºtiºi comunitãþile înconjurãtoare (primãrii, prefecturi, consilii judeþene, Agenþii de Dezvoltare Regionalã),organizarea a douã mese rotunde ºi a unei sesiuni de instruire ºi publicarea unui raport final asupraproiectului. În a doua parte a proiectului, activitãþile vor fi concentrate pe Axa de Dezvoltare Bucureºti-Olteniþa. Partener în cadrul proiectului este Institutul pentru Politici Publice, care realizeazã cercetareasociologicã sus-amintitã.

Zona Metropolitanã Bucureºti reprezintã o structurã absolut necesarã pentru dezvoltarea durabilã,armonioasã a capitalei ºi a comunitãþilor înconjurãtoare. Plecând de la aceastã premisã, ideea de bazãa proiectului este aceea cã autoritãþile publice locale - de a cãror decizie depinde înfiinþarea zoneimetropolitane - trebuie, în primul rând, sã fie informate ºi sã cunoascã problematica metropolitanã. Prinurmare, broºura de faþã oferã un set de informaþii structurate astfel încât sã furnizeze factorilor de decizieo imagine de ansamblu asupra a ceea ce înseamnã construirea unei Zone Metropolitane ºi asupradiverselor variante ºi modele care pot fi urmate.

Trebuie menþionat cã, nici aceastã broºurã, nici proiectul în cadrul cãreia a fost creatã, nu încearcã sãofere o soluþie unicã pentru organizarea structuralã ºi administrativã a Zonei Metropolitane Bucureºti.Considerãm cã, oricare ar fi structura viitoarei Zone Metropolitane, o decizie asupra acesteia nu poatefi luatã decât în mãsura în care toþi factorii implicaþi sau afectaþi sunt consultaþi ºi se ajunge la consens.Pentru ca acest proces de consultare ºi construire a consensului sã fie eficient ºi sã aibã succes, estenevoie ca instituþiile/comunitãþile/persoanele afectate, sau cel puþin liderii lor, sã aibã informaþianecesarã pentru a-ºi forma un punct de vedere. În acest sens, credem noi, broºura „Zona MetropolitanãBucureºti. Ghid de informare pentru autoritãþile publice locale“ poate fi de ajutor.

Mulþumim Institutului pentru o Societate Deschisã din Budapesta, finanþatorul acestui proiect, pentrususþinerea oferitã iniþiativei noastre. Mulþumim în mod deosebit D-lui Dr. Arh. Nicolae Þarãlungã (I.H.S.România) pentru sprijinul ºi îndrumarea acordate în întocmirea acestei broºuri.

Eliza TeodorescuDirector ExecutivAsociaþia ALMA-RO

Cuvânt înainte


4

Lucrarea de faþã este o privire generalã asupra fenomenului metropolitan - zona metropolitanã - cuaplicare concretã în cazul municipiului Bucureºti ºi al teritoriului sãu înconjurãtor. Problematicametropolitanã este abordatã din douã unghiuri: din punctul de vedere al evoluþiei cadrului construit, decidin punctul de vedere al planificãrii fizice ºi evoluþiei spaþiale a zonei, ºi din punctul de vedereinstituþional, cu referire la legislaþia în vigoare în domeniu - posibile forme de organizare administrativãºi management al zonei metropolitane, obiective ºi domenii de cooperare ale localitãþilor implicate înfenomenul metropolitan.

Perioada actualã asistã la naºterea unor activitãþi economice moderne, care se dezvoltã pe scenainternaþionalã. Informatica, aviaþia civilã, biotehnologia ºi telecomunicaþiile, în felul în care aratã în zilelenoastre, nu mai sunt legate de o anumitã localizare geograficã1. Liniile de producþie, descompuse dince în ce mai mult în subactivitãþi separate, cautã rutele cele mai eficiente în ceea ce priveºte costurile,atât din punct de vedere funcþional cât ºi geografic2. Segmentarea producþiei conduce la o creºtere fãrãprecedent a fluxurilor de transport, implicând operaþii logistice complexe. Ca rezultat al globalizãriieconomiei, interdependenþa între locuri creºte. În contextul internaþional, se pare cã oraºele nu mai potfi privite fãrã zona lor înconjurãtoare. Globalizarea ºi regionalizarea merg mânã în mânã.

Oraºele singure, fãrã sprijinul zonei de care sunt legate funcþional, spaþial ºi economic, ºi în care îºipropagã influenþa, nu mai pot face faþã competiþiei. Scopul competiþiei este acela de a fi recunoscute calocuri-cheie pentru amplasarea activitãþilor economice de vârf ºi ca noduri logistice pentru reþeleleinternaþionale de transport, de a fi atractive pentru populaþie ca spaþiu de reºedinþã ºi pentru vizitatori,de a obþine ºi menþine un avantaj competitiv faþã de altã zonã urbanã. Iar cele aflate în competiþie acumsunt regiunile, dezvoltate în jurul zonelor metropolitane.

I.1. Motivaþia constituirii zonei metropolitane

Gruparea localitãþilor împreunã cu oraºul polarizator în jurul cãruia s-au dezvoltat, contituându-se într-ozonã metropolitanã, urmãreºte creºterea atractivitãþii locului prin furnizarea de factori locaþionalirelevanþi3, între care subliniem creºterea ofertei de bunuri/servicii publice (din punct de vedere calitativºi cantitativ) bazatã pe4:

- competiþia regionalã; - coordonarea investiþiilor de capital având la bazã planificarea fizicã ºi economicã a teritoriului;- producerea de bunuri ºi servicii publice;- distribuþia spaþialã a funcþiunilor ºi a grupurilor de locuitori;- externalitãþile unor servicii dincolo de limita unei unitãþi administrative locale5.

1 Thurrow, l., Head to Head; The comming economic battle among Japan, Europe and America, William Morrow, New York, 1992, p. 452 Andriessen J. E. ºi R. F. van Esch, Globalization discussion note 9301, Ministerie van Economische Zaken den Haag, 19933 Zonele se aflã în competiþie pentru atragerea unor funcþiuni, de exemplu funcþiunea de centru financiar. Fiecare funcþiune necesitãexistenþa unor factori locaþionali relevanþi cum ar fi: forþa de muncã specializatã, spaþii pentru birouri (blocuri de birouri), infrastructurã.Competitivitatea unei zone în atragerea unei anumite funcþiuni depinde de existenþa ºi gradul de acces la factorii locaþionali relevanþi pentruacea funcþiune4 PATZ - Zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã ale municipiului Bucureºti - Consultarea populaþiei5 „Externalitãþile" produse reprezintã una din trãsãturile caracteristice bunurilor ºi serviciilor publice. Externalitãþile pot fi pozitive saunegative. Considerând „educaþia - învãþãmântul“ ca unul din serviciile publice, de faptul cã într-o unitate administrativ teritorialã (o comunã,spre exemplu) existã o ºcoalã, beneficiazã atât copiii care învaþã la acea ºcoalã, cât ºi cei cu care aceºti copii vin în contact. Oamenii aude-a face cu copii mai educaþi, mai politicoºi etc. Pe de altã parte, la ºcoala aflatã în acea localitate pot merge ºi copiii din localitãþileînvecinate. Un exemplu de externalitate negativã este urmãtorul: într-una din localitãþi se aflã un aeroport, ceea ce pentru situaþiaeconomicã a localitãþii respective este un fapt pozitiv. Însã zgomotul fãcut la decolare deasupra localitãþilor situate pe ruta de decolare aavioanelor este o externalitate negativã pentru localitãþile respective

I. Zona Metropolitanã Bucureºti - elemente introductive

I. Zona Metropolitanã Bucureºti - elemente introductive

Pe de altã parte, administrarea separatã a localitãþilor care compun o posibilã zonã metropolitanã custructurã urban-ruralã conduce la dezechilibre cum ar fi: poluarea, consumul de spaþiu ºi de resursenaturale în defavoarea comunelor ºi ineficienþa (în termeni de costuri) în furnizarea de bunuri ºi serviciipublice (infrastructurã, desecãri ºi asanãri de zone situate parþial pe teritoriul administrativ al oraºului ºiparþial pe teritoriul administrativ al comunei).

Asocierea localitãþilor într-o zonã metropolitanã face posibilã colaborarea în proiecte care implicã, petermen lung, mai multe unitãþi administrativ-teritoriale, atragerea de finanþãri pentru proiectele ample,care rezolvã ºi problemele locale. De asemenea, asocierea localitãþilor asigurã dezvoltarea înansamblu ºi, corelatã la întregul teritoriu, mãreºte accesibilitatea zonei, crescând ºansele obþinerii unoravantaje comparative în competiþia regionalã.

I.2. Definirea zonei metropolitane

O zonã metropolitanã se referã la un teritoriu care conþine un numãr de unitãþi administrativ-teritorialeautonome, punându-se accent deopotrivã pe independenþa metropolitanã ºi pe coordonarea afacerilormetropolitane (1993, The World Conference, Tokyo).

În legislaþia româneascã apar mai multe definiri ale conceptului, numit „teritoriu metropolitan” în Legeanr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul ºi „zonã metropolitanã” în Legea nr. 351/2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Naþional - Sectiunea IV Reþeaua de localitãþi.Referiri la zona metropolitanã a municipiului Bucureºti apar ºi în OG nr. 53/2002 privind Statutul-cadrual unitãþii administrativ-teritoriale, ca ºi în alte legi ºi normative, enumerate mai jos.

Definiþia oferitã de Legea nr. 350/2001 teritoriului metropolitan este urmãtoarea: „suprafaþa situatã înjurul marilor aglomerãri urbane, delimitatã prin studii de specialitate, în cadrul cãreia se creazã relaþiireciproce de influenþã în domeniul cãilor de comunicaþie, economic, social, cultural ºi al infrastructuriiedilitare. De regulã, limita teritoriului metropolitan depãºeºte limita administrativã a localitãþii ºi poatedepãºi limita judeþului din care face parte."

Ca urmare, zona/teritoriul metropolitan se referã la suprafaþa definitã prin planurile de amenajare ateritoriului ca fiind urbanã sau ruralã, formatã din unitãþi administrativ-teritoriale legal constituite, cuplanuri urbanistice generale proprii, aprobate, ºi în interiorul cãreia existã sau se stabilesc, în anumiteîmprejurãri, relaþii vizând atingerea unor obiective comune de interes public, în domenii ca infrastructura,serviciile publice ºi protecþia mediului.

În Legea nr. 351/2001, zona metropolitanã este definitã ca „zona constituitã prin asociere, pe bazã departeneriat voluntar, între marile centre urbane ºi localitãþile urbane ºi rurale aflate în zona imediatã, ladistanþã de pânã la 30 km, între care s-au dezvoltat relaþii de cooperare pe multiple planuri."

În OG nr. 53/2002, la art. 4 punctele 3 ºi 4 se stipuleazã urmãtoarele:„(3) Comunele din jurul municipiului Bucureºti ºi cele din jurul municipiilor de rangul I pot fi organizateîn zone metropolitane ale municipiului;(4) Organizarea ºi funcþionarea zonelor metropolitane se fac potrivit legii.”

I.3. Suportul legal al constituirii zonei metropolitane

Suportul legal al organizãrii ºi administrãrii zonelor metropolitane, prin forme de organizare asociativãsau prin agenþii economice create în acest scop, este constituit de urmãtoarele acte normative: 1. Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativã a teritoriului Republicii Socialiste Romania,modificatã prin Decretul nr.281/1979 pentru organizarea ca municipii a oraºelor reºedintã de judeþ;

5


6

2. Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia3. Legea nr. 215/2001 a administraþiei publice locale;4. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul;5. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naþional - Secþiunea a

IV-a Reþeaua de localitãþi; 6. OG nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat; 7. OG nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unitãþii administrativ-teritoriale; 8. OG nr. 71/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de administrare a

domeniului public ºi privat de interes local; 9. OUG nr. 45/2003 privind finanþele publice locale;10. Legea nr. 3/2003 pentru aprobarea OG nr. 71/2002 privind organizarea ºi funcþionarea

serviciilor publice de administrare a domeniului public ºi privat de interes local; 11. Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodãrie comunalã; 12. Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionalã în România.

II. Dezvoltarea spaþialã a zonei metropolitane

II.1. Organizare spaþialã - dinamica urbanã

Configuraþia spaþialã a zonei metropolitane a fost abordatã în materialul de faþã considerândorganismul urban ca sistem spaþial dinamic, în continuã evoluþie.

Dinamica dezvoltãrii spaþiale ºi rolul diferiþilor actori implicaþi în dezvoltarea oraºului sunt explicate pelarg în Anexa 1, în concordanþã cu teoriile unanim acceptate în literatura din domeniul managementuluiurban.

Pentru a studia dinamica dezvoltãrii oraºului Bucureºti cu zona sa înconjurãtoare schiþãm pe scurtetapele ciclului de viaþã urban (dezvoltarea ºi declinul oraºului) în corelaþie cu etapele dezvoltãriieconomice ºi sociale parcurse de oraº. Mai explicit, fiecare fazã de dezvoltare economicã ºi socialã aoraºului este tradusã într-o anumitã configuraþie spaþialã a acestuia ºi constituie stadii de evoluþie în ciclulde viaþã urban.

În literatura de specialitate sunt considerate urmãtoarele 4 faze ale ciclului de viaþã urban, cores-punzãtoare etapelor de dezvoltare economicã ºi socialã (pentru detalii, vezi Anexa 1), dupã cumurmeazã:

1. Industrializarea, exprimatã în plan spaþial prin Urbanizare. Trãsãturi:- prioritate acordatã creºterii economice; - amplasarea economiilor de scarã (ex.: industria energeticã); - dezvoltarea transportului public local.

2. Dezvoltarea sectoarelor transport ºi servicii, exprimatã în plan spaþial prin Suburbanizare(deconcentrare a construcþiilor). Trãsãturi:

- creºtere rapidã a prosperitãþii; - creºtere rapidã a numãrului de posesori de autoturisme; - dezvoltarea infrastructurii pentru transport devine o prioritate a politicii guvernamentale; - creºtere rapidã a spaþiilor de birouri; - conturarea zonei metropolitane ºi periurbane.

3. Aprecierea sporitã a cadrului (natural) de viaþã, exprimatã în plan spaþial prin Dezurbanizare(deconcentrare accentuatã). Trãsãturi:

- creºtere rapidã a preþului energiei; - micºorarea dimensiunii familiei medii (numãr de membri pe familie); - politici guvernamentale îndreptate, în special, cãtre dezvoltarea transportului public;- renovare urbanã ºi planificare spaþialã.

4. Dezvoltarea sectorului informaþional, tradusã în plan spaþial prin Reurbanizare. Trãsãturi:- computerizare puternicã a societãþii; - atenþie sporitã acordatã întreprinderilor mici ºi mijlocii; - mãrire structuralã a timpului liber.

Trecerea succintã în revistã a dezvoltãrii spaþiale a localitãþilor, generatã de dezvoltarea economicã ºisocialã a acestora, ne va ajuta în analizarea dezvoltãrii spaþiale a Bucureºtilor ºi a relaþiei oraºului cuteritoriul înconjurãtor.

7



8

II.2. Bucureºti - etape ºi caracteristici ale dezvoltãrii spaþiale ºi relaþia cuteritoriul învecinat

Bucureºti, oraºul capitalã, este ºi cel mai mare oraº al þãrii, cu o populaþie de 1.926.334 de locuitori ºicu o suprafaþã de cca. 238 kmp6. În acelaºi timp, oraºul reprezintã ºi centrul politic ºi administrativ alþãrii.

Capitala este înconjuratã de 14 unitãþi administrativ-teritoriale limtrofe (fostele „comune suburbane" - darcare îºi menþin caracterul suburban în termeni de infrastructurã, dotãri, economie, densitate, structurãspaþialã ºi mod de viaþã) unele cu teritorii aparþinãtoare incluse în interiorul ºoselei de centurã a oraºului,aflate într-o strânsã legãturã economicã, funcþionalã ºi spaþialã cu oraºul.

Cele 14 unitãþi administrativ teritoriale sunt: - comunele Dobroeºti ºi Pantelimon la est (cu tot teritoriul în interiorul ºoselei de centurã, legate

spaþial de oraº); - comuna Glina, în sud-est, în afara ºoselei de centurã;- comunele Jilava ºi Mãgurele în sud ºi sud-vest, în afara ºoselei de centurã;- comunele Bragadiru ºi Domneºti în vest, în afara centurii;- comuna Chiajna, la vest, în interiorul centurii;- comuna Mogoºoaia în nord-vest, în afara ºoselei de centurã;- comuna Tunari, la nord-est;- oraºul Voluntari, de asemenea la nord-est;- oraºul Otopeni la nord - aici este localizat ºi Aeroportul Internaþional Bucureºti-Otopeni „Henri

Coandã";- oraºul Popeºti-Leordeni, în sud-est, în interiorul ºoselei de centurã, legatã spaþial de oraº, cu acces

ºi structurã a zonei de locuinþe pe lot ca a locuinþelor situate la nord de platforma IMGB;- oraºul Chitila, în nord-vest, legat spaþial de capitalã, situat parþial în interiorul ºi parþial în afara

ºoselei de centurã.

Existenþa în Bucureºti a unei masive concentrãri de populaþie, de activitãþi economice ºi locuri de muncã,împreunã cu influenþa exercitatã de oraº în regiunea înconjurãtoare, au condus la situaþia lipsei oraºelormari pe o razã de cca. 200 km în jurul capitalei. Cu excepþia municipiului Ploieºti, situat la cca. 60 kmnord de Bucureºti, cele mai apropiate oraºe-municipiu semnificative sunt Craiova (spre vest), Constanþa(la est) ºi Brasov (la nord).

În interiorul razei de 60 de km sunt cuprinse oraºe mici, ridicate la rang de oraº în ultimul deceniu alregimului communist, ca ºi dupã 1990. Existã însã oraºele tradiþionale, Giurgiu (la sud) ºi Olteniþa (la sud-est), porturi la Dunãre, caracterizate prin activitãþi economice de tip preponderent urban,conformaþie spaþialã ºi mod de viaþã urbane.

O situaþie aparte, care trebuie menþionatã, poate fi constatatã în cazul oraºului Otopeni, un oraº de micidimensiuni, situat la cca. 17 km nord de Bucureºti, în care este amplasat Aeroportul InternaþionalBucureºti-Otopeni „Henri Coandã". Situat pe Drumul Naþional 1, una din principalele rute de transportauto spre nordul ºi vestul þãrii, oraºul s-a dovedit atractiv în ultimii ani ºi pentru localizarea altor activitãþieconomice, mai ales în sfera comerþ-servicii; activitatea economicã tradiþionalã - agricultura, coexitândcu acestea. Având o populaþie stabilã, implicatã în economia localã, oraºul furnizeazã mai puþininavetiºti zilnici spre Bucureºti decât restul localitãþilor înconjurãtoare.

În contextul cadrului teoretic expus anterior, privitor la dezvoltarea spaþialã a metropolei, oraºul Otopenipoate fi considerat unul din polii urbani de creºtere situaþi pe primul inel, iar oraºele Voluntari ºi Popeºti-Leordeni pot fi considerate spaþii de extindere a zonei urbane bucureºtene.

6 Date conform Anuarului Statistic 2003, pp. 8-9. Numãrul de locuitori reprezintã populaþia recenzatã la data de 18.03.2002, iarsuprafaþa a fost consideratã la data de 31.12.2002


***Analizând dinamica spaþialã a dezvoltãrii oraºului în ultimii ani, constatãm cã Bucureºtii parcurg la oraactualã faza a II-a a ciclului de viaþã urbanã - suburbanizarea (cu înþelesul de deconcentrare spaþialã) -cum a fost definitã în modelul teoretic expus. Acesta este ºi momentul de apariþie ºi intensificare a relaþieimetropolei cu zona sa metropolitanã.

Trebuie sã subliniem însã cã, la ora actualã, dezvoltarea capitalei ºi a unitãþilor administrativ-teritorialeapropiate este spontanã ºi necontrolatã, fãrã a se înscrie într-o strategie mai amplã a amenajãriiteritoriului, fãrã o implicare autoritarã a administraþiei locale ºi cu modificãri ale Planului UrbanisticGeneral (PUG) ghidate de interesele investiþionale de moment ale sectorului privat.

În ultimii ani, administraþia publicã a manifestat un total dezinteres în privinþa dezvoltãrii spaþiale aoraºului. Acesta s-a extins necontrolat, în absenþa unei viziuni integratoare, declarate, cu privire ladezvoltarea sa, de tipul: „urmãrim ca oraºul sã devinã un important centru financiar regional…" sau „uncentru important în educaþie ºi învãþãmânt", viziunea declaratã fiind apoi susþinutã printr-o planificarecoerentã a dezvoltãrii, prin strategii ºi planuri de acþiune.

Operaþiunile de introducere în intravilan de terenuri, în funcþie de interese investiþionale, au dus lainiþierea de PUZ-uri de cãtre investitorii privaþi, neintegrate într-o strategie de dezvoltare a sectoarelortradusã în PUZ-uri ale sectoarelor.

Abia în decembrie 2000 a fost aprobat Planul Urbanistic General al municipiului Bucureºti, care adevenit operaþional în 2001. În general, PUG-ul defineºte cu o anumitã precizie rezultatele pe careadministraþia publicã urmãreºte sã le obþinã pe termen lung ºi asigurã o continuitate a politicii dedezvoltare localã. În planificarea strategiei de dezvoltare, administraþia ar trebui sã ia în consideraþiecâteva scenarii alternative ºi sã evalueze rezultatele împreunã cu partenerii din sectorul public ºi privat.Pentru sectorul privat PUG-ul limiteazã riscurile determinate de rezultate imprevizibile ale investiþiilorproprii; totodatã o continuitate a politicii de dezvoltare induce un caracter de stabilitate, atractiv pentruinvestitori.

În planificarea strategiilor de dezvoltare, partenerii din sectorul public ar fi trebuit sã fie administraþiilelocale ale localitãþilor învecinate Bucureºtiului.

Administraþia localã a capitalei nu s-a corelat cu administraþiile localitãþilor învecinate în proiecte dedezvoltare comune ºi, în general, s-a menþinut o lipsã de comunicare la nivelul administraþiilor locale dinBucureºti ºi localitãþile învecinate.

Planurile urbanistice generale nu s-au corelat între ele ºi, mai mult, nu s-au corelat cu planurile deamenajare a teritorului, în aºa fel încât s-au creat situaþii de nerezolvat în privinþa continuitãþii traseelorarterelor de circulaþie - autostrãzi care leagã oraºul ºi regiunea de restul þãrii.

Neimplicarea administraþiei publice în dezvoltarea spaþialã a oraºului s-a manifestat ºi prin neimplicareaîn furnizarea utilitãþilor în zonele construite, care ar trebui sã fie teritorii urbanizate, echipate la nivelurban.

Dezvoltãrile din ultimii ani, în zone care aparþin parþial comunelor ºi oraºelor ºi parþial capitalei, dauposibilitatea asocierii în proiecte comune de furnizare a infrastructurii în aceste zone, promovând ocooperare în rezolvarea acestei probleme la nivel metropolitan.

9

Pentru o analizã detaliatã a etapelor ºi caracteristicilor dezvoltãrii spaþiale a Bucureºtilor, în corelaþiecu dezvoltarea economico-socialã a oraºului începând cu perioada interbelicã ºi pânã în prezentputeþi consulta Anexa 2.


10

II.3. Bucureºti - dezvoltarea spaþialã în relaþie cu teritoriul învecinat ºiconformarea Zonei Metropolitane

Configuraþia spaþialã a zonei metropolitane va fi hotãrâtã de consiliile locale care se asociazã voluntarîn vederea constituirii acestei zone. Conformaþia spaþialã poate avea una din urmãtoarele forme7:

- dezvoltarea zonei metropolitane prin dezvoltarea nucleului central ºi realizarea unei continuitãþispaþiale/teritoriale între localitãþi;

- dezvoltarea unui teritoriu metropolitan conþinând funcþiuni dispersate (specializate) în fiecare dinlocalitãþi;

- dezvoltarea unui teritoriu metropolitan prin dezvoltarea localitãþilor suburbane municipiului cacentre cu caracter secundar;

- dezvoltarea unui teritoriu metropolitan dezvoltat liniar pe coridoare de dezvoltare între localitãþi.

În decizia asupra tipului de dezvoltare preconizat trebuie luate în considerare ºi aspecte legate detopografia terenului, teren utilizabil (disponibil) la nivel urban ºi rural, resurse de apã ºi energeticeexistente, caracteristici de mediu, inclusiv riscuri de producere de calamitãþi naturale. Totodatã, trebuierespectate câteva principii:

- o creºtere stãpânitã;- un mediu salvat;- transporturi ameliorate;- servicii îmbunãtãþite.

Figura 1 preluatã din Planul Urbanistic General al Municipiul Bucureºti încearcã sã identifice primul inelal posibililor poli de dezvoltare urbanã ºi localitãþile situate pe inelul al doilea.

7 PATZ - Zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã ale Municipiului Bucureºti, actualizare ºi analizã situaþie existentã, diagnozã,reglementãri, model digital al terenului, plan de acþiune, programe prioritare, 2004

Planºa 1: Aglomeraþia urbanã ºi zona metropolitanã ale municipiului Bucureºti - analiza situaþiei existente

Sursa: “PATZ - Zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã ale municipiului Bucureºti, actualizare ºi analizãsituaþie existentã, diagnozã, reglementãri, model digital al terenului, plan de acþiune, programe prioritare.”


II.4. Conformarea spaþialã a zonelor metropolitane - experienþagermanã8 ºi experienþa britanicã

Experienþele de conformare spaþialã a zonei metropolitane relatate mai jos au la bazã pincipiile„creºterii controlate" ºi „mediului salvat".

O iniþiativã de dezvoltarea spaþialã regionalã a fost lansatã în Germania ca reacþie la dezvoltareanecontrolatã a unui teritoriu, prin umplerea neraþionalã a spaþiului cu construcþii în dauna peisajuluiarmonizat cu spaþii verzi, situaþie întâlnitã ºi în cazul dezvoltãrii necontrolate a Bucureºtilor în ultimii ani.

În cazul Germaniei, reacþia a constat în constituirea în jurul Berlinului, în parteneriat cu landulBrandenburg, în centrul cãruia este poziþionat oraºul, a opt parcuri regionale dispuse radial, careformeazã împreunã cu Berlinul o regiune de tip metropolitan. Construirea parcurilor metropolitane aurmãrit valorificarea potenþialului economic prin crearea de noi locuri de muncã ºi valorificareapotenþialului recreaþional. Au fost introduse în proiect zone consacrate ca spaþii recreaþionale, dar ºi zonecare nu aveau un potenþial atractiv la demararea proiectului.

La pornirea proiectului s-au inventariat oportunitãþile existente, s-au gãsit soluþii pentru îmbunãtãþireapeisajului, iar resursa umanã existentã în zonã a fost pregãtitã pentru practicarea serviciilor turistice ºi demarketing. La nivelul parcurilor s-a înregistrat o competiþie în atragerea vizitatorilor, care s-a concretizatîn creºtere economicã la nivelul parcurilor ºi în satisfacþia locuitorilor metropolei de a gãsi spaþiirecreaþionale civilizate în apropierea capitalei. Un alt efect al constituirii parcurilor metropolitane a fostdezvoltarea spaþialã controlatã în domeniul construcþiilor.

Parcul regional reprezintã o zonã în prelungirea capitalei, cu suprafeþe între 25.000 ha ºi 45.000 ha,costituitã în cadrul localitãþilor ºi peisajului existente. Dezvoltarea spaþialã a acestuia ºi îmbunãtãþirileaduse peisajului au fost stabilite de comun acord între primãriile, asociaþiile cetãþeneºti, firmele deconsultanþã specializate în amenajarea teritoriului ºi coordonate de autorii proiectului.

*** Experienþa britanicã9 în domeniu a avut ca punct de plecare tot controlul asupra întinderii necontrolatea zonelor construite, salvgardarea mediului ºi a zonelor rurale valoroase. Conceptul cu care s-a operatîn dezvoltarea spaþialã a zonelor metropolitane a fost cel de „centurã verde" (green belt), conceptprezent ºi în PUG-ul municipiului Bucureºti.

În tradiþia unei politici de control al dezvoltãrii spaþiale, pusã la punct în 1955 ºi valabilã ºi astãzi,ministerul coordonator al Amenãjarii Teritoriului ºi Urbanismului din Marea Britanie a emis în 1988„Planning Policy Guidance no. 2 - Green Belts". Prin acest Ghid al politicii de proiectare-planificare sepropune pãstrarea unei rezerve de spaþii publice ºi de recreere conþinând spaþii libere - „open spaces".O primã propunere oficialã în acest sens a fost fãcutã în 1935 ºi apoi reluatã în 1955 printr-o circularãa guvernului, care invita autoritãþile implicate în planificarea fizicã sã implementeze aceastã politicã. Proces de iniþiativã la nivel local ºi aprobare la nivel central, constituirea centurilor verzi se continuã ºiazi, pentru un numãr de 15 localitãþi existând zone aprobate.

Centurile verzi aprobate prin planul de amenajare a teritoriului ocupã cca. 1.800.000 ha, reprezentând14% din teritoriul Angliei, cu dimensiuni de la 480.000 ha în jurul Londrei pânã la cca. 800.000 ha laBurton on Trent. Politica centurilor verzi prevede accesul populaþiei urbane, pentru sport ºi recreere, laspaþiul deschis cu caracter „rural". Extinderea în aceste zone a funcþiei de recreere în detrimentul celeipentru hranã, care necesitã astãzi suprafeþe mai mici de teren, este consideratã normalã.

8 URBANPROIECT, Experienþa germanã - Parcurile Regionale, p. 49 Nãdejde, ªerban, Gânduri pentru mai departe - Bucureºti ºi zona sa metropolitanã, Arhitext Design nr. 6/1996, p. 5

11


12

Delimitarea centurilor verzi se realizeazã în planurile de amenajare a teritoriului ºi se detaliazã înplanurile locale, echivalente ale PAT-ului orãºenesc sau comunal. Odatã stabilite ºi aprobate, limitelecenturii verzi se pot schimba numai în circumstanþe excepþionale.

Obiectivele principale ale politicii centurilor verzi privesc:- controlul asupra întinderii fãrã restricþie a zonelor construite;- salvgardarea zonelor rurale valoroase;- evitarea contopirilor în cazul oraºelor învecinate;- pãstrarea caracterului special al oraºelor istorice;- sprijinirea regenerãrii urbane.

Caracteristica generalã a centurilor verzi o constituie nevoia permanentã de menþinere a protecþiei într-operspectivã din ce în ce mai îndepãrtatã.

Din literatura de specialitate în problemele aglomerãrilor urbane, aºa cum apar ele în þãrile europenedezvoltate, rezultã cã în toate cazurile se urmãreºte „stãpânirea creºterii prin stãpânirea spaþiului";dezvoltarea urbanã se orienteazã prin politici specifice cãtre tipologia „descentralizãrii concentrate",încurajându-se dezvoltarea de poli independenþi de marile aglomerãri urbane. Statul încurajeazãdezvoltarea unor astfel de localitãþi aflate în bazinele marilor oraºe prin investiþii în infrastructurã,învãþãmânt superior etc.

***

Abordarea diferitã a dezvoltãrii spaþiale a zonelor metropolitane, în Marea Britanie, are ca punct centralnoþiunea de „metropolitan counties"10, care se traduce prin Comitat metropolitan.

Zona metropolitanã este astfel definitã ca un teritoriu administrativ comparabil ca suprafaþã cu un judeþ,dar care este polarizatã ºi a cãrei dezvoltare este influenþatã de existenþa unui puternic centru urban. În Marea Britanie existã 7 astfel de „judeþe metropolitane”. Experienþa britanicã dovedeºte ca viabil acest punct de vedere pragmatic, care acceptã existenþa înparalel a douã tipuri de unitãþi administrativ-teritoriale din clasa judeþelor, unele aºa-zis „normale" ºi celemetropolitane, cu caracteristici influenþate net de existenþa metropolei, cu o populaþie în general de pesteun milion de locuitori.

În cazul þãrii noastre este evident cã o abordare de acest tip se poate aplica numai în cazul Bucureºtilor,singurul oraº în jurul cãruia s-ar putea organiza un judeþ metropolitan. Conform acestui punct de vederese poate folosi denumirea de zonã metropolitanã cu privire la un teritoriu format din mici unitãþiadministrative aflate sub imediata influenþã a oraºului Bucureºti, oraº cu cca. 2 milioane de locuitori.

Acest teritoriu poate fi delimitat pe crierii de naturã tradiþionalã, spaþial geograficã, social-demograficãºi economico-funcþionale. Unul din principalele considerente al delimitãrii teritoriale poate fi acela altradiþiei de funcþionare administrativã ca judeþ între anii 1918-1950 ºi 1968-1981, pânã la înfiinþareaSectorului Agricol Ilfov (vezi planºele de mai jos).

Printr-o astfel de delimitare, zona metropolitanã ar cuprinde teritoriul care îi era tradiþional subordonatfuncþional ºi administrativ ºi în care sunt cuprinse importante zone agricole, surse de alimentare cu apãºi dotãrile aferente, zonele de agrement, cãile de comunicaþie care se relaþioneazã cu reþeauaeuropeanã ºi o potenþialã legãturã la Dunãre.

10 PATZ - Zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã ale Municipiului Bucureºti, actualizare ºi analizã situaþie existentã, diagnozã,reglementãri, model digital al terenului, plan de acþiune, programe prioritare, 2004.


În planºele11 care urmeazã este prezentatã Evoluþia istoricã a organizãrii administrativteritoriale a metropolei ºi a teritoriilor adiacente, perioadele1918-1950, 1950-1968, 1968-1981, dupã 1981 ºi o analizã comparativã, la aceeaºi scarã, a teritoriului cuprins de judeþ îndiferite perioade.

11 PATZ - Zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã ale Municipiului Bucureºti, actualizare ºi analizã situaþie existentã, diagnozã,reglementãri, model digital al terenului, plan de acþiune, programe prioritare, 2004

13În perioada 1918-1950 (datã dereferinþã - recensãmântul din 1930)Bucureºtiul era cuprins în cadrul JudeþuluiIlfov:

- Municipiul era înconjurat cu o coroanã de 12 comune suburbane;

- Judeþul Ilfov era compus din 7 plãºi plusMunicipiul Bucureºti ºi comunele salesuburbane.

Populaþia (loc.) Suprafaþa (km2) Densitatea (loc./km2)Judeþul Ilfov 999.562 5.780 173(Din care) Municipiul Bucureºti 639.040 78 8.139

În perioada 1950-1968, Bucureºtiul era cuprins în cadrul Regiunii Bucureºti. - Municipiul se numea Oraºul Republican Bucureºti, cu un teritoriu administrativ înconjurãtor ce includea

28 de comune, arondate celor 8 raioane ale Bucureºtiului; - Regiunea Bucureºti era compusã din 15 raioane ºi din Oraºul Republican ºi includea actualele judeþe

Teleorman, Giurgiu, Cãlãraºi, Ialomiþa, Ilfov ºi o parte din sudul judeþului Dâmboviþa.

*Conform Recensãmântului din 1966

Populaþia (loc.) Suprafaþa (km2) Densitatea (loc./km2)Judeþul Ilfov 1.649.493 20.480 187(Din care) Oraºul RepublicanBucureºti

1.596.454 970 1.646


14

În perioada 1968 - 1981, Bucureºtiul era dinnou cuprins în cadrul Judeþului Ilfov (dar nu celistoric, ci unul ce includea o mare parte din fostulJudeþ Vlaºca).

- Municipiul era înconjurat de 12 comunesuburbane (altele decât cele antebelice).


Populaþia (loc.) Suprafaþa (km2) Densitatea (loc./km2)Judeþul Ilfov 2.714.389 8.830 307(Din care) Municipiul Bucureºti 1.934.025 605 3.197

În perioada dupã 1981, prin înfiinþareajudeþelor Giurgiu ºi Cãlãraºi se desfiinþeazã judeþulIlfov. Totodatã, în jurul municipiului Bucureºti seînfiinþeazã Sectorul Agricol Ilfov, care includea unoraº (Buftea) ºi 29 de comune, printre care ºi cele12 comune foste suburbane.

Ulterior, o serie de comune au fost trecute de laJudeþul Giurgiu la S.A.I (Judeþul Ilfov), în prezentfiind incluse 3 oraºe ºi 36 de comune.


Populaþia (loc.) Suprafaþa (km2) Densitatea (loc./km2)Municipiul Bucureºti ºi S.A.I. (Ilfov) 2.354.510 1.821 1.293(Din care) Municipiul Bucureºti 2.067.545 228 9.055


15

Bucureºti - organizare administrativãCo

mp

ara

þie la

ace

eaºi

sca

rã


16

În capitolul 1 au fost prezentate motivaþia înfiinþãrii zonelor metropolitane ºi legislaþia în vigoare caresprijinã asocierea localitãþilor dintr-un teritoriu în vederea dezvoltãrii integrate a acestora ºi obþinerii debeneficii comune - îmbunãtãþirea calitãþii vieþii locuitorilor ºi furnizarea de servicii ºi utilitãþi publice.

Dupã ce au fost trecute în revistã principiile spaþiale de dezvoltare care definesc metropola ºi zonametropolitanã ºi au fost prezentate diverse modele de abordare a dezvoltãrii fizice a unui teritoriu/regiune metropolitanã, capitolul de faþã se va referi la componenta instituþionalã a procesului, ºi anumeimplicarea autoritãþilor publice locale.

III.1. Obiective de cooperare

Localitãþile urbane ºi/sau rurale se asociazã ºi constituie zona metropolitanã având ca obiectiv generalcrearea ºi apoi folosirea un avantaj instituþional pentru îmbunãtãþirea calitãþii vieþii, ridicarea nivelului dedezvoltare a zonei ºi pentru a oferi, prin redistribuire, grupurilor dezavantajate acces la beneficiiledezvoltãrii economice ºi sociale.

Obiective specifice:Localitãþile constituite în zona metropolitanã coopereazã în scopul:- înlãturãrii disparitãþilor dintre localitãþi în condiþiile indicatorilor, elementelor ºi nivelului de dotare,prevãzute de Lege (Legea nr. 351/2001- PATN - Secþiunea a IV-a Reþeaua de localitãþi);- îmbunãtãþirea calitãþii vieþii;- creºterea competitivitãþii economice a localitãþilor din zona metropolitanã faþã de regiunile învecinate.

III.2. Domenii de cooperare

Pe baza analizei situaþiei din teritoriu în privinþa densitãþii, tipului de locuire, relaþiei dintre locuinþe ºi loculde muncã în termeni de costuri de trafic, costuri de mediu, timp dedicat navetei zilnice, calitatea ºicantitatea dotãrilor/facilitãþilor de tip urban, a rezervelor de teren cu potenþial locaþional pentru locuinþeºi activitãþi economice, a aspectelor legate de mediu ºi calitatea cadrului natural, localitãþile din ZonaMetropolitanã Bucureºti pot coopera în urmãtoarele domeniile menþionate mai jos.

III.2.1. Forme teritoriale de dezvoltareAcest aspect a fost analizat în Capitolul II - forme de dezvoltare ºi organizare spaþialã.

III.2.2. Locuinþe Dezvoltarea sectorului „locuinþe“ trebuie planificatã ca amplasare în teritoriu pentru a balansadezvoltarea necontrolatã ºi întâmplãtoare din ultimii ani prin:

- identificarea tipului de locuinþe existente;- integrarea prevederilor PUG-urilor localitãþilor în privinþa amplasamentelor zonelor de locuit;- evaluarea solicitãrilor existente la nivelul comunitãþilor în privinþa locuinþelor - cantitativ ºi calitativ;- evaluarea capacitãþilor de platã a grupurilor sociale din zona metropolitanã - capacitatea de a

se califica pentru credite pe piaþa finaciarã sau necesitatea furnizãrii de locuinþe sociale;- identificarea politicilor existente în privinþa locuinþelor;- alegerea formelor de realizare a locuinþelor din punct de vedere instituþional (agenþii de locuinþe,

servicii proprii ale asociaþiei de dezvoltare etc.).

III. Obiective ºi domenii de cooperare, modele de constituire ºiadministrare ale zonei metropolitane

III. Obiective ºi domenii de cooperare, modele de constituire ºi administrare ale zonei metropolitane

17

III.2.3. Dezvoltare economicã

Primul aspect care trebuie luat în consideraþie, pentru a preveni declinul sistemului urban, estediversificarea activitãþilor economice atrase. Totodatã, cooperarea în domeniul economic trebuie sãurmãreascã optimizarea creºterii. Trebuie considerate urmãtoarele criterii:

- evidenþierea factorilor locaþionali relevanþi pentru amplasarea de activitãþi economice: formareaforþei de muncã existente, mãrirea accesibilitãþii zonei, echiparea cu infrastructurã;

- creºterea numãrului de activitãþi economice legal înregistrate (aducãtoare de venituri la buget);- beneficiile generate de municipiu comunelor învecinate prin oferta de servicii publice,

infrastructurã;- efectul migraþiei dinspre comune cãtre oraº în termenii costurilor de transport ºi de mediu.

III.2.4. Infrastructura: investiþii pentru realizare ºi întreþinere

Infrastructura este unul din cei mai importanþi factorii locaþionali. Ca urmare, entitãþile administrativteritoriale vor construi ºi întreþine:

- drumurile publice; se vor armoniza prevederile PUG-urilor ºi PAT-urilor pentru obþinereacoridoarelor de transport/comunicaþie;

- reþelele de apã, canalizare, electricitate, telefonie, termoficare - acolo unde este cazul;- gazul natural;- transportul public;- educaþia ºi cultura;- sãnãtatea;- managementul deºeurilor;- pompierii ºi siguranþa cetãþenilor.

III.2.5. Finanþarea serviciilor publice

Localitãþile componente îºi vor coordona politicile fiscale, de chirii ale spaþiilor publice, vor identificatransferurile de la bugetul central ºi sursele de finanþare extrabugetare/programele de asistenþãinternaþionale.

III.2.6. Managementul terenurilor

Se vor corela politicile locale privind valoarea terenurilor ºi valoarea de impozitare a acestora, cu scopulde a se obþine un avantaj competitiv în atragerea investiþiilor cu coeficient de multiplicare sporit. Se vorrealiza urmãtoarele activitãþi:

- activitãþi de înregistrare a titlurilor de proprietate;- activitatea de recenzare a terenului proprietate municipalã ºi de realizare a patrimoniului;- activitãþi de evaluare a terenurilor;- elaborarea de politici specifice privind terenul urban neocupat cu clãdiri ºi pentru crearea

centurilor verzi de protecþie;- analiza economicã din care sã rezulte propunerile pentru valorile POT ºi CUT în regulamentele

aferente documentaþiilor de urbanism;- analiza economicã de fundamentare a valorii impozitului pe teren.

III.2.7. Modul de utilizare a terenului

Utilizarea funcþionalã a terenului în zona metropolitanã se va stabili prin documentaþii de urbanism(corelate între ele ºi cu documentaþiile de amenajare a teritoriului aprobate), iniþiate ºi elaborate pringrija autoritãþii administrative locale.


18

Se vor urmãri:- delimitarea zonei metropolitane;- zonificarea funcþionalã a teritoriului metropolitan - pe tipuri de activitãþi;- lucrãri de ameliorare a condiþiilor de mediu ºi prevenire a calamitãþilor naturale;- determinarea capacitãþii de utilizare a terenului prin utilizarea în regulamentele de urbanism a

densitãþii de locuire ºi a regulamentelor de parcelare;- stabilirea condiþiilor privind conservarea valorilor de patrimoniu.

III.2.8. Politici energetice

Se va formula un plan comun de adaptare a situaþiei energetice la nivelul consiliilor locale, privindcoordonarea activitãþilor de producþie, distribuþie ºi consum. Se vor coordona urmãtoarele aspecte:

- realizarea reþelei de transport;- modul de distribuþie a utilitãþilor publice;- modul de proiectare a clãdirilor din punctul de vedere al conservãrii energiei;- identificarea de resurse alternative;

III.2.9. Mediul

Autoritatea administrativã va identifica problemele de mediu, va identifica persoanele fizice ºi/saujuridice rãspunzãtoare pentru generarea problemelor ºi a dezvolta planuri de acþiune, în condiþiileprognozei creºterii demografice ºi economice, urmãrindu-se urmãtoarele:

- promovarea mãsurilor de prevenire a deteriorãrii mediului;- prezervarea caracteristicilor naturale existente;- realizarea unor studii de impact asupra mediului în cazul anumitor investiþii care ar putea conduce

la deteriorarea cadrului natural ºi calitãþii vieþii;

III.2.10. Organizare instituþionalã ºi resurse umane

Autoritatea administrativã metropolitanã va pune în practicã planurile de dezvoltare urmãrindurmãtoarele domenii:

a. Aplicarea planului de dezvoltare:- coordonarea cu Consiliul Judeþean; - coordonarea cu PATJ ºi PUG din fiecare localitate;- coordonare cu politica fiscalã a localitãþilor.

b. Comunicarea:- implicarea comunitãþilor pe parcursul elaborãrii planurilor de dezvoltare;- realizarea unei bãnci de date la nivel metropolitan ºi stabilirea condiþiilor de administrare;- comunicarea cãtre populaþie a condiþiilor de aprobare a planurilor ºi de schimbare a conþinutului

acestora.

c. Marketing-ul zonei metropolitane:- promovarea investiþiilor;- promovarea resurselor locale;- promovarea imaginii zonei metropolitane.

d. Ridicarea nivelului profesional al personalului administraþiei publice locale:- planuri de pregãtire comunã pentru personal în problemele specifice localitãþilor din zonele

metropolitane;- organizarea periodicã de sesiuni de instruire pentru ridicarea nivelului de calificare.


19

III.3. Forme de constituire ºi administrare ale Zonei MetropolitaneBucureºti12

În cazul configurãrii Zonei Metropolitane Bucureºti, în conformitate cu art. 1 al Constituþiei Românieiprivind unitatea statului, se va þine cont de urmãtoarele principii:(1) Zona metropolitanã se va constitui fãrã sã contrazicã planurile de amenajare a teritoriului PATN,PATJ Ilfov ºi Planurile Urbanistice Generale ale unitãþilor administrativ teritoriale;(2) Se va realiza coordonat cu dorinþele comunitãþilor locale;(3) Nu va genera externalitãþi negative asupra celorlalte localitãþi din vecinãtate.

Regiunea metropolitanã poate fi organizatã ºi poate funcþiona în una din urmãtoarele forme: asociere,parteneriat public-privat cu statut juridic sau o formã administrativã. În oricare din situaþii, constituireazonei metropolitane este definitã ca „voinþã voluntarã, cu caracter asociativ între consiliile locale înscopul realizãrii unor obiective de dezvoltare comune". Mai jos prezentãm câteva posibilitãþi deorganizarea a zonei metropolitane, de la cooperãri de tip forum pânã la cele de tip agenþie dedezvoltare:

- forme de administrare care se constituie în urma unor acorduri voluntare între entitãþiadministrative autonome;

- forme de administrare care pun accent pe aspecte funcþionale ºi deleagã unei agenþii realizareaacestei funcþiuni;

- structuri administrative organizate pe douã niveluri de decizie;- forme administrative supuse unei singure autoritãþi rezultate prin fuzionarea autoritãþilor locale

existente.

În continuare sunt trecute în revistã câteva forme de organizare ºi funcþionare: forme de organizare detip asociativ dupã modelul francez - Asociaþia Comunitãþilor Locale (ACL), dupã modelul românesc -Asociaþia pentru Dezvoltare Zonalã (ADZ) ºi forme de organizare de tip Agenþie Economicã (ADZ).

III.3.1. Forme de organizare de tip asociativ

III.3.1. a. Asociaþia Comunitãþilor Locale (ACL) - Modelul Legislaþiei Franceze13

1. Motivaþia constituirii:Asocierea autoritãþilor locale la nivel metropolitan are ca obiectiv dezvolarea unei comunitãþi teritorialesolidarã economic, social ºi cultural. Asocierea este dictatã de faptul cã, pe de o parte, nu toatelocalitãþile au suficiente venituri ºi, pe de altã parte, nu au capacitatea umanã sau/ºi profesionalã de aconduce programe ºi proiecte care sã înlãture disparitãþile dintre zone.

Asocierea îºi propune crearea unor forme de gestiune ºi amenajare prin care nici un teritoriu din zonametropolitanã sã nu fie privat de materializarea unui program de îmbunãtãþire a calitãþii vieþii, în general,ºi de servicii ºi utilitãþi publice la nivel urban, în special.

2. Trãsãturi caracteristice:Forma prin care asociaþia îºi va realiza obiectivele este cooperarea teritorialã pe bazã de proiect.Aceasta solicitã existenþa unei forme de gestiune teritorial administrativã a contractelor pe baza cãrorase realizeazã proiectele.Contractul va stipula:

- responsabilitãþile localitãþilor implicate;- competenþele transferate cãtre ACL;- bugetul ACL format din transfer de la guvern, de la judeþ ºi de la localitãþile din Zona Metropolitanã.

12 PATZ - Zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã ale Municipiului Bucureºti, actualizare ºi analizã situaþie existentã, diagnozã,reglementãri, model digital al terenului, plan de acþiune, programe prioritare, 200413 Ibidem


20

3. Organizare:Asociaþia Comunitãþilor Locale se constituie prin asocierea între consiliile locale în cadrul zoneimetropolitane. Iniþierea, legalizarea ºi implementarea acestui proces se realizeazã de cãtre consiliilelocale ºi reprezentanþii lor democratic aleºi. Aceºtia vor trebui sã informeze consiliile locale pe care lereprezintã asupra stadiului dezvoltãrii zonei metropolitane.

ACL este format, similar primãriilor locale, dintr-un Consiliu Zonal cu funcþiuni deliberative ºi un grup cufuncþiuni executive. Consiliul Zonal este format din reprezentanþi ai consiliilor locale membre care suntmandataþi pe o perioadã de 4 ani. Numãrul de reprezentanþi ai fiecãrei localitãþi în ACL este determinatde dimensiunea localitãþii, dar nici o localitate nu va putea avea mai mult de jumãtate din locurileConsiliului Zonal (indiferent dacã aceasta este municipiul Bucureºti). Consiliul va fi ales pe listeleelectorale ale fiecãrei localitãþi la alegerile locale, o datã la 4 ani.

Consiliul îºi alege un Preºedinte care va prezida întâlnirile Consiliului, va pregãti planurile va realizasarcinile stabilite de Consiliu ºi va reprezenta ACL în contenciosul administrativ. Preºedintele poatedelega semnãtura directorilor de servicii tehnice ºi poate fi ajutat în îndeplinirea funcþiilor de un vice-preºedinte.

4. Resurse umane:Angajaþii ACL sunt consideraþi funcþionari publici cu funcþii de conducere ºi funcþii executive. Personalulse angajeazã prin concurs ºi este numit în funcþie de Preºedintele Consiliului Zonal. ACL poate faceangãjari pe bazã de contract de servicii temporar.

Personalul din ACL va fi format din personalul birourilor/serviciilor/departamentelor care au îndeplinitcompetenþa transferatã prin hotãrârea consiliilor locale. Aceasta va proteja cariera funcþionarilor publici,prin conservarea avantajelor obtinute în consiliile locale de origine ºi îi va desemna cãtre programelede formare specifice noilor responsabilitãþi.

5. Competenþe, transferul competenþelor:Competenþele la nivel metropolitan sunt stabilite de comunitãþile implicate în ACL. Competenþele privescdomenii legate de: amenajarea teritoriului, dezvoltare economicã, locuire, infrastructurã, mediu,patrimoniu mobil ºi imobil.

Transferul de competenþe de la nivel local la nivel zonal metropolitan se face cu acceptul majoritãþiicalificate a localitãþilor implicate ºi urmãrind principiile specializãrii, exclusivitãþii ºi subsidiaritãþii.

- principiul specializãrii: ACL acþioneaza numai în domeniile de competenþe transferate de consiliilelocale membre. Intervenþiile ºi cheltuielile realizate într-un domeniu care nu Ie-a fost transferat cuacordul majoritãþii calificate sunt ilegale;

- principiul exclusivitãþii: în momentul în care un consiliu transferã una sau mai multe competenþecãtre ACL, va înceta imediat ºi complet de a mai exercita acea competenþã. Intervenþiile consiliuluisau primarului în domeniul de competenþã transferat sunt ilegale;

- principiul subsidiaritãþii: consiliile locale nu vor transfera cãtre ACL decât acele competenþe pecare nu sunt în stare sã ºi le asigure.

6. Resurse financiare:Sursele de finanþare ale ACL se constituie din fonduri centrale, locale, la nivel judeþean ºi resurse localela nivelul municipiului ºi al comunelor din zona metropolitanã. Resursele zonei metropolitane suntdirecþionate în scopul îndeplinirii competenþelor transferate cãtre ACL.


21

Transferul de la bugetul central se realizeazã prin:(1) O sumã fixã stabilitã de guvern pe o perioadã de 3 ani, repartizatã între comune ºi ACL, indexatãanual cu rata inflaþiei;(2) Sumele care vin de la guvern ca rezultat al legii finanþelor publice;(3) O sumã care va rezulta din mecanismul compensãrii de TVA pentru investiþiile realizate în zonaperiurbanã.Transferul de la consiliul judeþean se realizeazã prin sume stabilite de legislaþia în vigoare. Transferul dela nivelul local, municipal ºi comunal se constituie din impozitele ºi taxele locale.

III.3.1. b. Asociaþia pentru Dezvoltare Zonalã (ADZ) - modelul legislaþiei româneºti -Legea nr. 215/2001, OG nr. 26/2000

1. Motivaþia constituirii:Scopul constituirii Asociaþiei ca instrument realizat pentru promovarea ºi protejarea intereselor comuneale autoritãþilor administraþiei publice locale asociate se precizeazã prin Actul Constitutiv ºi prin Statut -conf. OG nr. 26/2000.

2. Trãsãturi caracteristice:Prin Statutul Asociaþiei se precizeazã natura juridicã a asociaþiei, durata de funcþionare, patrimoniul,organele de conducere ºi control ºi atribuþiile acestor organe. ADZ are capacitatea de a înfiinþa societãþicomerciale pentru anumite competenþe.

3. Organizare:ADZ rezultã dintr-un parteneriat public-public-privat, ºi este formatã din membri ai sectorului public ºi aisectorului privat, având obiective comune de dezvoltare, care sunt descrise în Statut.

Membrii asociaþiei pot fi unitãþile administrativ-teritoriale reprezentate în calitatea lor de persoanejuridice, care îºi exprimã printr-o cerere de aderare dorinþa de a deveni membru al asociaþiei.

Conducerea politicã/deliberativã este asiguratã de Adunarea Generalã, iar conducerea executivã prinComitetul Director.

Adunarea Generalã este formatã din primari, viceprimari ºi secretari ai localitãþilor membre ºi seîntâlneºte cel puþin o datã la 6 luni. Adunarea Generalã are atribuþii privind stabilirea strategiei ºi aobiectivelor generale de dezvoltare, bugetul anual al asociaþiei ºi analizarea activitãþii desfãºuratã deComitetul Director ºi Comisia de cenzori.

Secretarul operativ al ADZ asigurã organizarea ºedinþelor ºi redactarea hotãrârilor.

Comitetul Director este format dintr-un preºedinte, membri ºi secretar. Comitetul Director este instrumentulcare asigurã colaborarea cu autoritãþile publice centrale ºi serviciile descentralizate ale acestora, cuprefectul ºi cu consiliul judeþean.

4. Competenþe, transfer de competenþe:Competenþele asociaþiei ºi modul de transfer al acestora se vor stabili prin Statutul Asociaþiei. Sugerãm ca în cazul transferului de competenþe sã se respecte aceleaºi principii ca în cazul ACL.

5. Principii de management:Agenþia trebuie sã ofere cel mai bun serviciu acordând cea mai bunã valoare banilor pentru serviciulrespectiv, ca rezultat al eficienþei ºi eficacitãþii sale pe domeniul de competenþã transferat. Se va acordaatenþie la redistribuþia beneficiilor obþinute prin proiectele de dezvoltare ale zonei metropolitane cãtrepopulaþia zonei împãrþitã pe grupuri de venit.


22

6. Resurse umane:Personalul se asigurã respectând aceleaºi principii ca în cazul Asociaþiei Comunitãþilor Locale.

7. Resurse financiare:Resursele Agenþiei se formeazã prin: cotizaþiile membrilor, dobânzi/dividende rezultate din plasareasumelor disponibile, dividendele societãþilor comerciale înfiinþate de ADZ, venituri din activitãþieconomice, donaþii, sponsorizãri, resurse de la bugetul de stat sau local ºi sume provenite din diverseprograme ºi proiecte de finanþare precum ºi din activitãþi de consultanþã ºi asistenþã oferite de ADZ.

III.3.2. Forme de organizare de tip agenþie economicã

III.3 2.a. Agenþia de Dezvoltare Zonalã

1. Motivaþia constituirii:Înfiinþarea unei Agenþii de Dezvoltare Zonalã rezolvã problemele ridicate de fragmentareaadministrativã (fiecarea localitate este administratã separat) ºi fragmentarea funcþionalã (fiecare unitateadministrativã oferã un set de servicii publice). ADZ coordoneazã aceastã fragmentare ºi asigurãcontinuitatea proiectelor derulate pe termen mediu (duratã de 5-7 ani) indiferent de schimbãrile generatede ciclurile electorale.

2. Trãsãturi caracteristice:Constituirea ADZ are la bazã principiul delegãrii unor competenþe de interes local de la autoritateapublicã cãtre o organizaþie din afara structurii administrative locale.Organizaþia poate fi nou creatã sau o organizaþie publicã existentã supusã procesului de privatizare.

Structura organizaþionalã are la bazã parteneriatul public-privat prin care se obþine o organizaþie custatut juridic privat, dar care acþioneazã, prin structura consiliului de administraþie, în interes public.Ponderea votului reprezentanþilor administraþiei este determinatã de importanþa strategiei de dezvoltareeconomicã a zonei.

ADZ respectã condiþiile statutare cuprinzând legislaþia, formele de autoritate publicã localã ºi aleorganizaþiilor descentralizate ale statului în teritoriu.

ADZ valorificã potenþialul economic al zonei metropolitane pentru care funcþioneazã ºi atrage surse definanþare externe zonei, pentru derularea proiectelor de interes local.

3. Organizare:ADZ este o organizaþie formatã din membri aparþinând sectorului public ºi privat, având obiectivecomune de dezvoltare.ADZ poate fi organizatã în una din urmãtoarele forme, conform legislaþiei în vigoare:

- asociaþie;- societate cu rãspundere limitatã;- societate pe acþiuni.

ADZ este formatã dintr-un Consiliu de Administraþie condus de un Comitet ºi un Consiliu Executiv.Consiliul de Administraþie este format din membri ai sectorului public ºi privat. În cazul unui Consiliumajoritar privat, sectorul public poate sã-ºi aroge dreptul de veto. Preºedintele Consiliului deAdministraþie face parte de obicei din structurile administraþiei publice, în scopul coordonãrii agenþiei cuobiectivele de dezvoltare ale zonei.


23

Consiliul Executiv este format dintr-un director executiv ºi directori pe programe, în urmãtoarele domenii:financiar, planificare ºi servicii tehnice, programe sociale ºi imobiliar/cadastru. Consiliul Executiv are casarcinã realizarea obiectivelor de dezvoltare, pe bazã de indicatori de performanþã, ºi are dreptul sãangajeze personal într-o anumitã limitã.

Componenþa ºi numãrul de membri în fiecare din structurile enumerate sunt cuprinse în Statutul ºiRegulamentul de Funcþionare al ADZ.

4. Competenþe ADZ ºi principii de management:Competenþele delegate ADZ pot fi în domeniile: planificare fizicã, coordonarea investiþiilor ºimanagementul terenurilor din zona metropolitanã în vederea dezvoltãrii propuse. Agenþia trebuie sãofere cea mai bunã valoare a banilor pentru serviciul oferit, ca rezultat al eficienþei ºi eficacitãþii(efficiency & effectivness) prestaþiei sale pe arii de competenþã transferate.

5. Resurse umane:Agenþia va avea personal format în domeniul managementului programelor, managementuluiproprietãþilor, marketing-ului urban/regional ºi managementului financiar. Personalul va fi plãtit cu salariicompetitive.

6. Resurse financiare:Resursele financiare se formeazã din: chirii, redevenþe, vânzãri de patrimoniu, licenþecomerciale/industriale, fonduri pentru investiþii din proiecte internaþionale/guvern. Resursele suntplanificate printr-un plan anual de afaceri ºi printr-un plan de dezvoltare pe 5 ani, aprobate de Consiliulde Administraþie al ADZ.


24

Cazul Zonei Metropolitane Oradea este un exemplu de reuºitã în constituirea unei zone metropolitane.Zona metropolitanã Oradea s-a constituit în urmã cu circa 5 ani, prin asocierea voluntarã a ConsiliuluiLocal al municipiului Oradea cu Consiliile Locale Biharia, Cetariu, Nojorid, Oºorhei, Sântandrei ºiSântmartin.

IV.1. Motivaþia ºi principiile de constituire

Municipiul Oradea are nevoie de regiunea înconjurãtoare pentru dezvoltare spaþialã, constând înamplasarea de funcþiuni consumatoare de teren, pentru transport, funcþiuni de recreere etc. Comuneleînconjurãtoare au nevoie de dotãrile urbane constând în servicii medicale, culturale, comerciale ºi delocurile de muncã oferite de municipiu.

În scopul dezvoltãrii armonioase a tuturor localitãþilor a fost necesarã asocierea acestora pentru a seasigura o planificare comunã ºi un proces comun de luare a deciziilor în privinþa folosirii raþionale aresurselor naturale ºi pentru evitarea migraþiei nejustificate.

Principiile de constituire au avut la bazã coeziunea economicã ºi socialã ºi promovarea unei dezvoltãrigenerale armonioase, bazatã pe principiile subsidiaritãþii, participãrii ºi cooperãrii.

S-a urmãrit coordonarea politicilor locale pentru a eficientiza funcþionarea pieþei de muncã pe principiulcreºterii mobilitãþii forþei de muncã în Zona Metropolitanã Oradea.

Între principiile care stau la baza constituirii zonei metropolitane se aflã ºi folosirea intensivã ºicoordonatã, între semnatarii protocolului, a informaþiilor ºi tehnologiilor care guverneazã bãncile de date.

IV.2. Baza legalã a constituirii Zonei Metropolitane

Legislaþia în vigoare care a permis ºi a stat la baza creãrii Zonei Metropolitane Oradea estereprezentatã de:

- Legea nr. 351/2001, art. 714 ºi- Legea nr. 350/2001 art. 27, art. 4315.

Asocierea voluntarã a consiliilor locale enumerate anterior s-a realizat pe baza principiilor de constituireenunþate la punctul anterior (C.2) cu stabilirea domeniilor, obiectivelor ºi competenþelor de colaborarepe baza unui protocol semnat de toþi reprezentanþii consiliilor locale asociate.

Forma de organizare este una din formele asociative, de tipul asociaþiei pentru dezvoltare zonalã, carea fost prezentatã în capitolul anterior.

IV.3. Organizare

Din punct de vedere organizaþional, Zona Metropolitanã este o asociere între consiliile locale în scopulrealizãrii unor obiective de dezvoltare comune.

14 „În vederea dezvoltãrii echilibrate a teritoriului din zona Capitalei ºi a municipiilor de rangul I, unitãþile administrativ-teritoriale de bazã dinaceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înfiinþãrii de zone metropolitane aferentã spaþiului urban" - Legea nr. 351/2001,art. 715 „În îndeplinirea atribuþiilor sale în domeniul amenajãrii teritoriului ºi al urbanismului, consiliul local utilizeazã informaþiile din toatedomeniile de activitate economico-socialã" - Legea nr. 350/2001, art. 27

„Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director ºi se realizeazã în vederea soluþionãrii unor probleme specifice ale unor teritorii".-Legea nr. 350/2001, art. 49

IV. Zona Metropolitanã Oradea - studiu de caz

IV. Zona Metropolitanã Oradea - studiu de caz

25

Constituirea Asociaþiei s-a realizat în temeiul OG nr. 26/2000 ºi al Legii nr. 215/2001 art. 11 ºi art. 12. Constituirea Zonei Metropolitane s-a fãcut în condiþiile pãstrãrii autonomiei administrative ºipolitice a fiecãrei localitãþi din Zona Metropolitanã.

Modul de colaborare este reglat prin acte ºi proceduri administrative elaborate, avizate ºi aprobateconform legislaþiei în vigoare. Prin crearea Zonei Metropolitane, consiliile semnatare s-au angajat:

- sã nu creeze enclave cu caracter social, economic sau etnic;- sã nu încurajeze forme de segregare de orice tip;- sã nu distribuie inegal beneficiile colaborãrii între localitãþi.

IV.4. Obiective de cooperare

Cooperarea localitãþilor organizate în Zona Metropolitanã Oradea are la bazã aceleaºi obiectiveenunþate în capitolul III, ºi anume: (1) înlãturarea disparitãþilor dintre localitãþi în condiþiile indicatorilor,elementelor ºi nivelului de dotare prevãzute prin lege; (2) îmbunãtãþirea calitãþii vieþii ºi (3) creºtereacompetitivitãþii economice a localitãþilor din zonã faþã de regiunile învecinate.

IV.5. Domenii de cooperare

Domeniile de cooperare între localitãþile din Zona Metropolitanã Oradea privesc toate aspectele vieþiieconomico-sociale ºi sunt cele enumerate în capitolul III, cu criteriile respective.

Menþionãm cã Municipiul Oradea reprezintã sursa dezvoltãrii economice metropolitane, iar cooperareaîn dezvoltarea economicã urmãreºte optimizarea creºterii economice a întregii Zone Metropolitane pebaza creºterii economice a municipiului Oradea, cu beneficiile generate comunelor prin oferta deservicii publice ºi infrastructurã.


26

Zona Metropolitanã poate funcþiona numai în condiþiile în care la baza constituirii acesteia existãiniþiativa spontanã a localitãþilor din zonã care au întrezãrit beneficiile de dezvoltare presupuse deaceastã asociere. Cooperarea ºi asocierea pe proiecte are la bazã protocoale solid fundamentate ºicare sunt asumate ºi respectate întocmai de reprezentanþii localitãþilor semnatare. Localitãþile de tipurban/rural aflate în zona de influenþã a Municipiului Bucureºti pot forma zona metropolitanã viitoare.

Zona extinsã a Municipiului Bucureºti a început sã fie studiatã în mod ºtiinþific încã din anul 1993,întocmindu-se studii de fundamentare, proiecte de amenajare a teritoriului zonei ºi strategii de constituireºi dezvoltare a zonei, dar studiile au fost popularizate ºi dezbãtute aproape exclusiv la nivel de experþi,fãrã a se organiza dezbateri publice cu pãrþile interesate.

În paralel, dezvoltarea zonei prezintã deja caracteristicile unei zone metropolitane, fãrã a exista însã ºio planificare strategicã integratã ºi o coordonare instituþionalizatã la nivelul conducerii comunitãþilorvecine, astfel încât procesul este practic incontrolabil.

Accesul la resurse, inclusiv accesarea de fonduri externe pentru dezvoltarea durabilã a zonei poatereprezenta un factor favorabil construirii consensului între factorii de decizie din zonã.

În concluzie, Zona Metropolitanã Bucureºti va fi sigur instituþionalizatã în viitor, ca o soluþie viabilã derezolvare a problemelor comune cu care se confruntã Bucureºtiul ºi localitãþile înconjurãtoare. Se impuneînsã ca modalitatea aleasã pentru implementare sã fie rezultatul unui proces de dezbatere publicã atâtla nivelul factorilor de decizie ºi a experþilor, cât ºi la nivelul populaþiei potenþial afectate.

V. Concluzii

27

Bibliografie

Texte de specialitate

Andriessen J. E. ºi R. F. van Esch, Globalization discussion note 9301, Ministerie van EconomischeZaken, Den Haag, 1993;

Berg, L.. van den, Urban Systems in a dynamic society, Gower, London, 1987;

Berg, L. van den ºi J. van der Meer, L.H. Claassen, Marketing metropolitan regions, Paper for theconference “Marketing of metropolitan regions”, Rotterdam, 8-10 nov. 1991;

Institutul Naþional de Statisticã, Anuarul Statistic al României, 2003;

IHS Romania srl, Proiect Bihor sa, Metodologie pentru Întocmirea Documentaþiilor de Amenajare aTeritoriului Zonelor Metropolitane - Studiul pilot Oradea;

Nãdejde, ªerban, Gânduri pentru mai departe - Bucureºti ºi zona sa metropolitanã, Arhitext Design nr. 6/1996;

Thurrow, L., Head to Head; The comming economic battle among Japan, Europe and America, WilliamMorrow, New York, 1992;

URBANPROIECT, Experienþa Germanã - Parcurile Regionale;

Universitatea Bucureºti - CICADT, Universitatea Bucureºti - CCMESI, Institutul de Economie Naþionalã alAcademiei Române, Institutul de Geodinamicã al Academiei Române, URBAN PROIECT, IHS RomaniaSRL, Intergraph Computer Services, PATZ - Zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã aleMunicipiului Bucureºti, actualizare ºi analizã situaþie existente, diagnozã, reglementãri, model digital alterenului, plan de acþiune, programe prioritare, etapele 2003-2004.

Texte legislative

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul, publicat în Monitorul Oficial nr. 373din 07.10.2001;

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naþional - Secþiunea a IV-a Reþeaua de Localitãþi, publicatã în Monitorul Oficial nr. 408 din 24.07.2001.

Bibliografie


28

Materialul cuprins în aceastã anexa urmãreºte conturarea ºi explicarea unor elemente legate de dezvoltareaspaþialã a oraºelor, culminând cu crearea metropolei, însoþitã de zona metropolitanã. Ne referim la dezvoltareaspaþialã a oraºelor pentru cã oraºele se definesc prin cadrul construit, care tinde sã se extindã în mod natural ºianarhic uneori, dacã nu intervin mãsuri de control ºi dirijare a acestei dezvoltãri concretizate în seturi de politicireferitoare la urbanism ºi amenajarea teritoriului.

De la þarã la þarã, conform legislaþiei specifice, oraºul este definit diferit în termenii populaþiei cuprinse, în Suediafiind definite ca oraºe localitãþi cu numai 200 de locuitori.

Însã, mai mult decât numãrul populaþiei cuprinse într-un teritoriu definit, cu graniþe administrative clare, oraºulreprezintã un sistem social, economic ºi spaþial, cu activitãþi economice specifice, cu un mod de viaþã ºi o calitatea vieþii specifice, cu interrelaþionãri caracteristice între diversele grupuri de populaþie (denumite generic actoriurbani) ºi generatoare ale unei culturi caracteristice. Formele de administrare ale acestor spaþii cu concentrare depopulaþie, activitãþi economice ºi cadru construit caracteristice sunt în mare parte asemãnãtoare în þãrile europene,administrarea fiind asiguratã de „guvernele locale" sau consiliile locale, organizate pe principiul descentralizãriiºi autonomiei locale.

Materialul urmãtor se referã la dezvoltarea spaþialã a oraºului spre a explica noþiunea de „metropolã“, care, spredeosebire de oraºele clasice, se defineºte ºi printr-o organizare specificã a cadrului construit sau o organizarespaþialã specificã - termen ce va fi utilizat în cele ce urmeazã.

Oraºul este privit ca un sistem dinamic, a cãrui creºtere este stimulatã de interacþiunea comportamentul spaþial alprincipalilor actori urbani, care vor fi definiþi mai jos. Sistemul de abordare propus, prezent în literatura în domeniulmanagementului urban, se bazeazã pe experienþa ºi stagiile de dezvoltare parcurse de oraºele din vestul Europei,în care metropolele ºi zonele metropolitane funcþioneazã deja de un numãr de ani. Comparativ cu modelulteoretic, vom vedea unde se situeazã Bucureºtiul ca stagiu al dezvoltãrii spaþiale ºi cât de potrivitã este folosireatermenului de metropolã în cazul capitalei, ce înseamnã Zona Metropolitanã Bucureºti ºi ce forme de administrareale zonei metropolitane sunt menþionate în literatura de specialitate. Vom insista asupra celor care sunt posibileprin legislaþia româneascã în domeniu.

Istoria abundã în nume de oraºe care s-au format, au avut o dezvoltare armonioasã, au cunoscut un apogeu aldezvoltãrii, dupã care au intrat pe o spiralã a declinului care nu a putut fi stãpânitã.

Întrebãrile fireºti, în faþa unor astfel de exemple furnizate atât de istorie cât ºi de viaþa de zi cu zi (vezi oraºele dinValea Jiului) sunt: (a) Ce factori determinã apariþia ºi dezvoltarea unui oraº?, (b) Ce duce la declinul unui oraº ºiîn ce moment al ciclului dezvoltãrii sale apar primele semne ale declinului?, ºi fireºte (c) ce mãsuri se pot lua pentrua preveni degradarea treptatã sau moartea lentã a organismului urban?

O vastã literaturã de specialitate, în domeniului managementului urban ºi, mai nou, al marketing-ului urban,încercã sã gãseascã rãspunsuri la aceste întrebãri ºi cautã soluþii care sã promoveze dezvoltarea durabilã ºiarmonioasã a oraºelor în care trãim.

În studiile care încearcã sã descifreze motivele dezvoltãrii ºi declinului organismului urban, cu alte cuvinte înstudiile care se refera la „ciclul de viaþã urban“ deosebim 5 ºcoli de gândire. Fiecare din aceste ºcoli dã oimportanþã deosebitã unuia din urmãtorii factori în explicarea „ciclului de viaþã al organismului urban“:1. Dezvoltarea tehnologicã ºi structuralã în vederea creºterii eficienþei economice - conform acestei ºcoli degândire ciclul de viaþã urban depinde de schimbãrile economice care au loc în plan naþional ºi internaþional;2. Predispoziþii culturale ºi ipoteza facilitãþilor (sau a lipsei facilitãþilor) urbane - explicarea ciclului de viaþã urbaneste bazatã pe aserþiunea cã declinul oraºelor este urmarea preferinþelor manifestate de familii ºi firme în privinþalocalizãrii (amplasãrii lor) în spaþiu;

Anexa 1 - Definirea metropolei ca sistem spaþial dinamic

29


3. Ipoteza politicii implicite - bazatã pe ipoteza cã dezvoltarea spaþialã este urmarea politicii guvernului. În aceastã direcþie, o atenþie specialã este acordatã efectului politicilor urbane de amenajare a teritoriului asupradeclinului oraºelor;4. Exploatare sistematicã, putere ºi conflict - conform cãreia dezvoltarea urbanã este rezultatul exploatãriisistematice a unor factori specifici sau a anumitor grupuri sociale, ca efect al sistemelor economice ºi politice maiample;5. Incertitudinea ºi economia spaþiului întâmplãtor - având ca idee centralã faptul cã sistemele spaþiale (oraºele)sunt subiectul unor influenþe externe imprevizibile.

Conform prof. L. van den Berg16, toate ºcolile enumerate se bazeazã pe o abordare teoreticã incompletã. Caurmare, în lucrarea sa privitoare la dezvoltarea ºi declinul oraºelor, prof. van den Berg propune abordareaoraºului ca sistem dinamic, a cãrui dezvoltare - funcþionare este rezultatul acþiunii principalilor actori urbani ºianume:

- populaþia - familiile;- companii, firme;- autoritãþi locale (guverne locale) în înþelesul nostru: primari ºi consilii locale.

Dezvoltarea oraºelor este rezultatul comportamentului spaþial al acestor trei actori urbani principali - princomportament spaþial înþelegându-se felul în care fiecare din aceºti actori aleg, în primul rând, sã-ºi amplaseze:

- locuinþele, în cazul familiilor;- sediile de firme ºi construcþiile dedicate activitãþilor economice/productive, în cazul firmelor; - facilitãþi create de autoritãþile locale, setul de mãsuri ºi reglementãri, cadrul legislativ ºi politic pe care

autoritãþile locale le adoptã ºi urmãresc a le pune în practicã pentru a creºte atractivitatealocalitãþii/oraºului pentru amplasarea companiilor ºi populaþiei/familiilor.

Comportamentul spaþial al acestor trei actori urbani principali este dictat de urmãrirea unor obiective specifice,caracteristice fiecãruia în parte.

Populaþia/familiile urmãresc bunãstarea personalã, îmbunãtãþirea calitãþii vieþii. Ca urmare, în alegereaamplasamentului pentru locuinþe vor cãuta un cadru de viaþã plãcut atât în termeni vizând cadrul natural (peisaj,poluare redusã, liniºte, spaþiu sigur ºi cu riscuri reduse pentru creºterea copiilor etc.) cât ºi cadrul construit,însemnând existenþa facilitãþilor pentru educaþie, sãnãtate, infrastructurã (drumuri ºi utilitãþi), prezenþa magazinelorîn zonã ºi a spaþiilor pentru sport sau petrecerea timpului liber. Îmbunãtãþirea calitãþii vieþii urmãritã de familiidepinde de concordanþa între necesitãþile ºi preferinþele lor privind utilitãþile urbane ºi mãsura în care acesteaexistã într-adevãr în locul în care vor sã se stabileascã.

În comportamentul lor spaþial, companiile au ca obiectiv continuitatea profitului. Ca urmare, alegereaamplasamentului va fi dictatã de existenþa infrastructurii necesare, în primul rând, drumuri care sã satisfacãnecesitãþile de interrelaþionare, utilitãþi (apã-canal, electricitate, gaz etc.), existenþa unui bazin de forþã de muncãcu abilitãþile cerute de specificul companiei, existenþa materiei prime în proximitate sau la distanþe convenabile.Ca ºi în cazul familiilor, amplasarea companiilor depinde de concordanþa între nevoile ºi preferinþele companieiºi factorii locaþionali care existã într-adevãr în teritoriul respectiv.

Pentru a diminua discrepanþa între nevoile/preferinþele manifestate ºi ceea ce le oferã într-adevãr teritoriul pe caresunt amplasaþi, familiile ºi companiile (ca factorii cei mai dinamici în dezvoltarea localitãþilor) au, fie opþiuneamigrãrii, fie cea a modificãrii comportamentului în privinþa transportului. Aceasta înseamnã acceptarea uneidistanþe convenabile între locul de muncã ºi locuinþã care sã facã posibilã naveta zilnicã, fãrã ca aceasta sãdevinã împovãrãtoare. În þãrile vestice distanþele convenabile de navetã zilnicã, în condiþiile transporturilormoderne (maºina personalã sau transport în comun - metrou, tren) se situeazã la 40-60 km între punctul de origineºi punctul de destinaþie.

16 Berg, L. van den, Urban Systems in a dynamic society, Gower, London, 1987


30

Guvernele, în general, iar în acest caz autoritãþile centrale ºi locale au ca scop declarat asigurarea bunãstãriigenerale. Sunt, de asemenea, discrepanþe între nivelul de bunãstare pe care guvernele îl considerã dezirabil ºipotenþialul de asigurare a bunãstãrii care existã de fapt. Aceste discrepanþe sunt legate, în general, de obiectivelepe care guvernele ºi le fixeazã în politici ca: furnizarea de locuinþe, infrastructura pentru transporturi, politicalocurilor de muncã, furnizarea de utilitãþi urbane (energie, apã, educaþie, sãnãtate) sau politica de mediu.

Obiectivele guvernelor în aceste direcþii sunt parþial dictate de cererea efectivã de utilitãþi urbane exerciate depopulaþie/familii ºi companii. În acest sens, politicile guvernelor sunt dictate/conduse de cerere (în sensuleconomiei de piaþã), modificându-se regulat în funcþie de schimbãrile apãrute în structura cererii.

Acþiunile guvernelor central ºi locale (furnizoare de utilitãþi urbane) afecteazã factorii locaþionali descriºi mai sus,consideraþi dezirabili de companii ºi populaþie/familii, stimulând reacþiile acestora. Reuºita sau nereuºita unoracþiuni întreprinse de autoritãþile locale pot duce la creºterea atractivitãþii unei localitãþi, generând amplasareaafacerilor ºi populaþiei în acea localitate sau, dimpotrivã, pot diminua atractivitatea localitãþii, stimulândcomportamentul migraþional de pãrãsire a localitãþii respective, urmat de declinul oraºului în întregul sãu. Putemtrage concluzia cã interacþiunea modurilor de comportament spaþial ale fiecãrui actor creazã un sistem dinamicpe baza cãruia putem analiza ciclul de viaþã al oraºului.

Oraºele se dezvoltã urmând un model ciclic, în care putem distinge 4 faze de dezvoltare - ne referim, în special,la oraºele din vestul Europei, care au parcurs aceste etape ale dezvoltãrii ºi care acum trebuie sã facã faþãconsecinþelor dezvoltãrii dupã acest tipar.

Faza 1: industrializarea, care conduce la concentrare spaþialã, ºi care are urmãtoarele trãsãturi: - prioritate pentru creºterea economicã;- localizarea/formarea ºi amplasarea industriilor de scarã;- dezvoltarea transportului public local.

Faza 2: Dezvoltarea sectoarelor servicii ºi transport, care conduce la deconcentrare spaþialã ºi are ca trãsãturi:- creºterea rapidã a prosperitãþii;- înmulþirea numãrului de posesori de autoturisme;- prioritate la nivelul politicilor guvernamentale în domeniul extinderii infrastructurii pentru transporturi;- creºtere rapidã a numãrului de birouri - spaþii ºi construcþii pentru birouri.

Faza 3: Aprecierea sporitã acordatã cadrului natural, conducând la accentuarea deconcentrãrii spaþiale, cuurmãtoarele trãsãturi:

- creºtrea rapidã a preþului energiei;- contracþia mãrimii medii a familiei - diminuarea numãrului de membri ai familiei „medii“;- atenþie sporitã acordatã de politica guvernelor unor domenii ca: transportul public, renovarea urbanã ºi

planificare spaþialã.

Faza 4: Dezvoltarea sectorului informaþional - conducând la o ºi mai mare deconcentrare spaþialã ºi fiindcaracterizatã prin:

- puterinca „computerizare“ a societãþii;- atenþie sporitã acordatã întreprinderilor mici ºi mijlocii;- creºtere ºi îmbunãtãþire structuralã a timpului liber.

În planul dezvoltãrii spaþiale, al dinamicii spaþiale, cele 4 faze ale ciclului de viaþã urban se transpun dupã cumurmeazã:

Faza 1 - Industrializarea are ca ºi consecinþã Urbanizarea, în care oraºele devin motoare ale dezvoltãriiregiunii ºi sunt caracterizate printr-o continuã creºtere a numãrului de populaþie, a locurilor de muncã ºi afacilitãþilor urbane.

31


„Oraºul mamã" se dezvoltã rapid. În aceastã etapã dezvoltarea spaþialã este guvernatã de comportamentulspaþial al companiilor, care atrag dupã sine stabilirea populaþiei în zona în care existã locuri de muncã. Distanþaîntre locuinþe ºi locul de muncã este dictatã de mijloacele de transport disponibile la momentul respectiv: mersulpe jos, bicicleta ºi începuturile transportului public.Bucureºtiul a parcurs aceastã fazã a dezvoltãrii în prioada interbelicã, însã urbanizarea ºi dezvoltarea localitãþiica oraº monocentric - cu accentul pus asupra dezvoltãrii intensive a „oraºului mamã" - a continuat, apoi, în toatãperioada socialistã, pânã în 1989.

Faza 2 - Dezvoltarea sectoarelor serviciilor ºi transporturilor se traduce în planul dezvoltãrii spaþialeprin Suburbanizare ºi este marcatã prin deconcentrare spaþialã. În aceastã fazã, comportamentul spaþial alfamiliilor este factorul dominant care dicteazã dezvoltarea spaþialã a oraºului.

Familiile, în cãutarea unui cadru de viaþã mai plãcut ºi având posibilitatea de a parcurge distanþe mai lungi pânãla locul de muncã cu automobilul personal, încep sã se amplaseze la distanþã de centrul oraºului, formândaglomerãri perimetrale, la periferia oraºului. Odatã cu amplasarea populaþiei, firmele tind sã se localizeze înapropierea noilor zone rezidenþiale, de asemenea, la periferia „oraºului mamã", datoritã preþurilor terenurilor ºiaccesului la coridoarele de transport.

În aceastã fazã „oraºul mamã" se confruntã cu pierderi de populaþie, dar oraºul oferã încã locuri bune de muncã.Pierderile de populaþie din „oraºul mamã“ sunt compensate de creºterea populaþiei ºi creºterea numãrului locurilorde muncã în suburbiile dezvoltate, la periferie, de-a lungul primului inel. În aceastã fazã, autoritãþile nu dau preamultã atenþie acestui tip de dezvoltare.

Suburbiile, orientate funcþional cãtre "oraºul mamã", formeazã împreunã cu acesta Metropola. Aglomerãrile depopulaþie ºi companii de pe primul inel sunt polii urbani, poli de creºtere ulterioarã. Zona în care metropola îºiexercitã influenþa împreunã cu localitãþile legate funcþional de metropolã creazã zona metropolitanã sau RegiuneaFuncþionalã Urbanã (FUR). În acest moment începe declinul „oraºului mamã" care se confruntã cu pierderi depopulaþie, locuri de muncã ºi, în consecinþã, scãderea veniturilor municipale - scãderi ale bugetului local ca ºiconsecinþã a scãderii numãrului plãtitorilor de taxe.

Bucureºtii au cunoscut o dezvoltare a sectoarelor transporturi-servicii ºi o creºtere ponderatã a posesorilor deautoturisme în ultimii ani ai regimului comunist, însã oraºul în acea perioadã (ca ºi în perioada actualã) a rãmasconstant monocentric. Dupã 1989 s-a înregistrat o creºtere fãrã precedent a posesorilor de autoturisme, o creºterea spaþiilor pentru birouri (începând din 1993-1994 prin construcþia Sofitel, Bucharest Financial Plaza etc.) ºi otendinþã de descentralizare prin expansiunea zonelor rezidenþiale pe fostele terenuri agricole de la periferiaoraºului. În mare parte, extinderea zonelor rezidenþiale s-a realizat în limita administrativã a oraºului sau peteritoriile comunelor limitrofe, dar, cu excepþia zonei de nord, în interiorul inelului reprezentat de ºoseaua decenturã a capitalei.

Faza 3 - Aprecierea sporitã a cadrului natural, având corespondent în planul dezvoltãrii spaþialeDezurbanizarea; aceastã fazã este marcatã printr-o deconcentrare sporitã.

„Oraºul mamã” este marcat în continuare de scãderea locurilor de muncã ºi scãderea populaþiei. Polii urbani(aglomerãrile de pe primul inel) oferã elemente locaþionale mai atractive pentru companii ºi pentru populaþiedecât „oraºul mamã" care se aflã într-un declin accentuat. Mai mult, populaþia în cãutare de amplasamente maiatractive în termeni de cadru natural plãcut, trafic redus, poluare redusã, facilitãþi pentru sport ºi petrecereatimpului liber, acces facil cãtre zonele comerciale (hipermarket-uri, mall-uri) se mutã în oraºele ºi mai mici, maiîndepãrtate de oraºul iniþial, municipaliãþi situate pe aºa numitul al doilea inel (soft ring).

Polii urbani aflaþi pe primul inel funcþioneazã similar cu „oraºul mamã” din faza a 2-a ºi genereazã la rândul lorRegiuni Funcþionale Urbane de dimensiuni medii ºi mici. Odatã cu mutarea populaþiei pe al doilea inel, RegiuneaFuncþionalã Urbanã mare, formatã din metropolã ºi polii urbani începe sã piardã din populaþie.


32

În schimb, localitãþile de pe al doilea inel cresc, împreunã cu Regiunile Funcþionale Urbane mici ºi mijlociidezvoltate în jurul polilor urbani.

Acest stagiu al ciclului urban este marcat de un declin accentuat al „oraºului mamã". Tot în faza a treia se situeazãºi punctul de cotiturã în care creºterea populaþiei ºi locurilor de muncã din Regiunea Funcþionalã Urbanã marecunoaºte o încetinire ºi apoi o regresie, conducând la declinul întregii Regiuni Funcþionale Urbane. În faza a treiaa dezurbanizãrii comportamentul spaþial al familiilor/populaþiei este din nou factorul determinant al dinamiciispaþiale.

Faza 3 a ciclului vieþii urbane caracterizeazã la momentul actual o mare parte a oraºelor vest europene ºi nordamericane, care implementeazã acum politici urbane menite sã revitalizeze „oraºul mamã" (modele de dezvoltareurbanã documentate de diferite studii: Cheshire and Hay, 1989; Hall and Hay, 1980; van de Berg, 1987; van deBerg, 1982).

Bucureºtii nu au atins, încã, acest stadiu de dezvoltare. Faþã de descentralizare sau suburbanizare, care reprezintãun fenomen de proporþii la nivelul oraºului, tendinþa populaþiei de a-ºi amplasa locuinþele în oraºe mai îndepãrtate,cu un cadru natural deosebit, se manifestã sub forma construirii caselor de vacanþã. Tentaþia locuirii permanenteîn astfel de zone este redusã, justificatã într-un fel de nivelul dezvoltãrii economice per ansamblu, concretizatã înstarea drumurilor, lipsa autostrãzilor, lipsa unor mijloace de transport în comun de tip trenuri de mare vitezã etc.

Faza 4 - Dezvoltarea sectorului informaþional, tradusã în planul dezvoltãrii urbane prin Reurbanizare,este marcatã de momentul în care declinul populaþiei din „oraºul mamã" se transformã în creºtere, datoritã unorpolitici urbane specifice menite sã revitalizeze oraºul.

Iniþiativele de acest tip se referã la revitalizarea zonelor din jurul gãrilor istorice tradiþionale, prin amplasarea înimediata vecinãtate a acestora a centrelor de afaceri, sãlilor de conferinþe ºi hotelurilor urbane dedicate turismuluide afaceri de scurtã duratã, care s-a dezvoltat ca urmare a folosirii pe scarã din ce în ce mai largã a TGV-ului.Politicile de revitalizare urmãresc creºterea atractivitãþii oraºului pentru amplasarea de întreprinderi mici,neconsumatoare de spaþiu, cu producþie abstractã sau concretã în tehnologia informaþiei, ca ºi mãrirea atractivitãþiioraºului ca reºedinþã pentru persoanele de vârsta a III-a, cu venituri mari, pentru care oraºul oferã facilitãþi din celemai diverse, situate la distanþe convenabile.

O serie de oraºe-metropolã din vestul Europei au cunoscut o fazã de declin ºi recesiune puternicã în momentul încare principala activitate economicã a oraºului a fost reorganizatã pe alte premize. Este ºi cazul Rotterdam-ului -oraº muncitoresc ºi port, care a cunoscut un puternic declin (faþã de oraºele de pe primul inel) în momentulmodernizãrii ºi automatizãrii activitãþii portuare. Un set de politici urbane care sunt deja puse în practicã, finanþateprin parteneriate public-private urmãresc revitalizarea oraºului ºi transformarea acestuia într-un pol regional îndomeniul învãþãmântului (Universitatea Erasmus) ºi vieþii cultural-artistice. Au fost construite sãli de concerte de maridimensiuni, iar oraºul începe sã fie un punct important pe harta manifestãrilor artistice internaþionale.

Bucureºtii nu cunosc faza a patra a ciclului de viaþã urbanã. Cu toate acestea sunt puse în practicã deja lucrãride revitalizare a centrului istoric caracteristice fazei reurbanizãrii. Este cazul singurei zone aflatã într-un declinvizibil, cu degradarea avansatã a cadrului construit, Zona Lipscani, cea mai veche arterã comercialã a oraºului,aflatã în inima centrului istoric al acestuia. Aceastã zonã face astãzi, deja, obiectul unor proiecte de restaurare ºirevitalizare urbanã.

Totodatã, trebuie amintit cã literatura în domeniul managementului urban atrage atenþia asupra faptului cã mareadiversitate a activitãþilor economice care se desfãºoarã pe teritoriul unui oraº sunt un factor care previne declinulacestuia ºi promoveazã un avantaj comparativ în competiþia pentru supremaþia regionalã.

33

Anexa 2 - Bucureºti: etape ºi caracteristici ale dezvoltãrii spaþiale

Teoria oraºului ca sistem dinamic, a avut la bazã analiza evoluþiei oraºelor vest-europene ºi nord-americane. Faþãde aceste oraºe, Bucuresþii au cunoscut perioada socialistã, ceea ce face ca oraºul sã aibã câteva trãsãturiparticulare care îl deosebesc de modelul expus. Acestea se referã la modul de folosire a terenului urban ºi suntconsecinþa absenþei mecanismului pieþei ºi a preþului de piaþã a terenului ca instrument de alocare a terenului întrefuncþiunile competitoare.

1. Perioada interbelicã

Pânã în 1944, Capitala a fucþionat într-o economie de piaþã. Organizarea funcþionalã a oraºului, cu zonaadministrativã, comercialã ºi de birouri mixatã cu blocuri de locuinþe în centrul oraºului, dezvoltarea zonelorrezidenþiale (locuinþe unifamiliale pe loturi) cu echipamentele specifice, în jurul centrului comercial ºi administrativºi amplasarea platformelor industriale la hotarele oraºului considerate la vremea respectivã, toate acesteademonstreazã cã diferenþa de preþ a terenului era factorul determinant pentru cantitatea ºi amplasamentulterenului folosit/consumat. Oraºul parcurgea la ora respectivã stadiul 1 - urbanizarea, corespunzãtoareindustrializãrii.

2. Perioada socialistã

Dupã 1948, odatã cu naþionalizarea, terenurile au început a fi alocate dupã criterii administrative, având unprofund impact asupra organizãrii interne a oraºului.

Ca ºi în alte oraºe de tip socialist, odatã cu dezvoltarea economiei ºi mãrirea numãrului de locuitori, oraºul s-adezvoltat prin adiþionarea de cercuri concentrice pentru funcþiunile ce trebuiau acoperite. În oraºele vest europenedezvoltarea economicã ºi creºterea populaþiei au condus la forma incipientã de conturare a viitorilor poli urbaniîn suburbii, pe conturul „oraºului mamã”.

Însã, în aceeaºi perioadã socialistã, de dezvoltare concentricã a oraºului, a avut loc un amplu proces deurbanizare, constând în construirea unei ample reþele de drumuri la standarde moderne, construirea reþelelor deapã potabilã, canalizare, alimentare cu energie electricã ºi gaze naturale, construirea cartierelor-dormitor(locuinþe sociale), echipate, însã, cu dotãri pentru educaþie, sãnãtate ºi culturã. A fost extins ºi modernizattransportul în comun, s-a construit reþeaua de metrou, a fost asanat ºi regularizat cursul Dâmboviþei. Construireacartierelor de locuinþe s-a fãcut împreunã cu furnizarea unor mari suprafeþe de teren echipat (teren servit - servicedland) pentru construcþii. Dar echiparea cu utilitãþi nu a atins zonele de periferie ale oraºului, unde continuau sãexiste locuinþe individuale pe loturi, construite într-un regim semirural. De asemenea, reþeaua de utilitãþi din zonacentralã, realizatã înainte de rãzboi, nu a fost modernizatã.

Odatã cu extinderea oraºului prin adiþionare, enclave de zone industriale, autobaze, betoniere, depozite ºi cãiferate uzinale au fost menþinute pe amplasamente nepotrivit de apropiate de centrul oraºului, demonstrând încão datã folosirea total ineficientã a terenurilor caracteristicã perioadei comuniste. Industrializarea a condus lalocalizarea de platforme industriale cãtre limitele de sud, sud-vest, est ºi chiar de nord ale oraºului, însã un marenumãr de locuri de munca a rãmas ºi încã sunt concentrate în centrul oraºului.

Modelul de dezvoltare spaþialã a oraºului comunist a concentrat locuinþele în cartierele dormitor cu densitãþi ridicateînspre periferii, departe de zona centralã ºi zona centrului istoric, care prezintã constant densitãþi scãzute. Acestmodel de dezvoltare a crescut costurile de transport (distanþele zilnice de parcurs în jur de 8 km pânã la 20 km) ºipoluarea, fãrã sã ofere în schimb facilitãþi ca de exemplu, o locuinþã pe o parcelã de dimensiuni mai mari, ceea ceeste firesc sã se obþinã în oraºele vest europene în momentul acceptãrii unei distanþe de navetã zilnicã mai mare.

Expansiunea necontrolatã a oraºului pe terenurile agricole înconjurãtoare a fost stopatã prin Decretul din 1969privind organizarea administrativã a municipiului Bucureºti, care fixa limita administrativã a oraºului ºi intravilanulacestuia, ºi prin Decretul din 1982, prin care se stabileau limitele administrative ale sectoarelor oraºului.



34

Totodatã însã, aceste mãsuri împreunã cu tipul de dezvoltare prezentat au acentuat caracterul monocentric aloraºului.

Cele 12 comune suburbane, care ar fi putut reprezenta zone de polarizare ale unei dezvoltãri ulterioare, aucunoscut un proces superficial ºi neselectiv de „urbanizare", concretizatã în construirea de blocuri de locuinþe,uneori neechipate cu canalizare, construirea de case de culturã, dotãri pentru sãnãtate, educaþie, comerþ reduseca dimensiuni ºi numãr ºi o reþea minimalã de drumuri pavate. În general, localitãþile reºedinþe de comunã au fostsupuse acestui proces. Ocupaþia principalã a locuitorilor a continuat sã fie agricultura (ceea ce conformexperienþei vest-germane nu limiteazã funcþionarea acestor localitãþi ca parte a zonei metropolitane), însã stareaeconomicã a localitãþilor prezentã un declin constant. Aceasta a încurajat migraþia locuitorilor spre centreleurbane învecinate (Bucureºtii, cu locurile sale de muncã reprezentând principala atracþie) ºi a accentuat declinullocalitãþilor limitrofe.

Urbanizarea forþatã a localitãþilor s-a dovedit a fi un eºec de vreme ce nu a fost însoþitã de o dezvoltare economicãcorespunzãtoare. Naveta zilnicã a locuitorilor cãtre Bucureºti, zona de concentrare a locurilor de muncã, se fãceafolosind o reþea de transport public slab dezvoltatã.

3. Tranziþia la economia de piaþã - situaþia actualã

Anul 1989 a marcat începerea perioadei de tranziþie la economia de piaþã, dar ºi începerea unui proces dinamicfãrã precedent de dezvoltare spaþialã necontrolatã a oraºului. Ca o consecinþã a Legii nr. 118/1990 terenurile,inclusiv fostele terenuri agricole existente ca enclave pe teritoriul oraºului, au fost retrocedate foºtilor proprietari.Totodatã, o mare parte din construcþiile ºi terenurile care constituiau fondul imobiliar al oraºului au fost returnateproprietarilor de drept.

Acest proces a avut o serie de urmãri în dinamica dezvoltãrii spaþiale a oraºului, atât la nivelul performanþelorsectorului public cât ºi ale sectorului privat.

În primul rând, peste 90% din fondul imobiliar al oraºului a devenit proprietate privatã, administraþia publicãlocalã ºi centralã rãmânând în posesia unor suprafeþe reduse de teren municipal.

Terenul municipal poate fi folosit de administraþia localã ca un bun în parteneriatele public-private, spre a generafonduri la bugetul local ºi spre a realiza, fie construcþii care sã devinã un element de prestigiu ºi recunoaºtere aoraºului, fie dotãrile de interes public care cad în sarcina administraþiilor locale (dotãri pentru sãnãtate, educaþie,gospodãrie comunalã în cazul intervenþiei/modernizãrii reþelelor existente sau extinderii acestora). Urmare a„sãrãciei“ de terenuri publice a fost absenþa aproape totalã a investiþiilor administraþiei publice în dotãri de interespublic (ºcoli, dispensare, parcuri) în noile cartiere de locuinþe apãrute în zonele neconstruite ale oraºului. În aceeaºi direcþie, poate fi remarcatã ºi lipsa de autoritate a administraþiei publice în aplicarea Legii exproprieriiîn interes public, spre a achiziþiona terenuri pentru dotãri publice urbane ºi pentru construirea ºi echiparea noilorteritorii cu drumuri ºi utilitãþi la standarde urbane. În acelaºi timp, la nivelul sectorului privat tranziþia la economiade piaþã a marcat un „boom“ în construcþii, fie locuinþe, fie sedii de firme, fie activitãþi productive.

Dacã ne referim la modelul teoretic al ciclului de viaþã urban, în dezvoltãrile care au avut loc dupã 1989descoperim o serie de trãsãturi caracteristice etapei a II-a a acestui ciclu, traduse în plan spaþial prinSuburbanizare, etapã în care se coaguleazã metropola ºi zona metropolitanã.

Dupã 1989 a avut loc o creºtere fãrã precedent a numãrului de autoturisme în Bucureºti. Totodatã, administraþiaa acordat atenþie stãrii drumurilor ºi refacerii infrastructurii pentru transport, ca ºi organizãrii unor noi linii detransport urban ºi extinderii spre periferii a celor existente.

35


În privinþa spaþiilor pentru birouri, domeniu în care oraºul rãmãsese mult în urmã, comparativ cu alte þãri esteuropene, în perioada de dupã 1996 acest decalaj a început sã fie redus. În momentul actual, în Bucureºti suntîn derulare sau finalizate investiþii în construcþii pentru birouri de standard ridicat, cu un aport substanþial desuprafeþe pentru aceastã funcþiune, care se adaugã la cele existente deja.

În plus, trebuie remarcate schimbãrile în structura populaþiei înregistrate de oraº, pe de o parte, prin redeschidereaoraºului ºi primirea unui larg numãr de migranþi din teritoriul înconjurãtor ºi din alte regiuni ale þãrii ºi, pe de altãparte, prin înregistrarea persoanelor care locuiau ilegal în oraº, dar ºi prin emigrarea populaþiei.

În condiþiile în care un numãr de blocuri începute înainte de 1989 au rãmas neterminate iar administraþia nu s-aimplicat nici în terminarea acestora, nici în construirea altor locuinþe, fondul existent de locuinþe s-a doveditinsuficient. O parte din populaþia cu mijloacele financiare necesare ºi având nevoie de locuinþã au început sãexercite o cerere pentru care oferta s-a dovedit insufucientã; acest fapt a condus la: (1) Creºterea preþului lalocuinþele din fondul existent; (2) Extinderea necontrolatã a oraºului pe fostele terenuri agricole situate la marginileoraºului.

3.a. Familiile/Populaþia - dinamica spaþialã

Cum rezultã ºi din fundamentarea teoreticã prezentatã în Anexa 1, dintre actorii implicaþi în dinamica spaþialã aoraºului familiile sunt cele mai active ºi, în faza a II-a a ciclului de viaþã urban, conduc procesul de expansiuneurbanã.

Fostele terenuri agricole situate din punct de vedere administrativ fie pe teritoriul oraºului, fie pe teritoriulcomunelor învecinate, au cunoscut lotizãri speculative ºi s-au transformat în cartiere de vile pe loturi de la 400 mpla 1.000-2.000 mp. Extinderea oraºului s-a desfãºurat, în general, pe suprafeþele cuprinse în interiorul ºoselei de centurã, cu miciexcepþii în partea de nord - Tunari/Dimieni ºi Mogoºoaia, unde s-au construit locuinþele chiar în aceste localitãþi,dincolo de „bariera psihologicã" reprezentatã de aceastã ºosea.

Câteva observaþii sunt necesare. În primul rând, observãm cã miºcarea centripetã a familiilor mai înstãrite, încãutarea unui spaþiu de viaþã mai plãcut, nu a condus la niºte concentrãri care sã creeze germenii unor poliurbani, ci la o dispersare generalã în teritoriu, oriunde existã teren liber.

În al doilea rând, conform fundamentãrii teoretice, familiile au ca obiectiv creºterea bunãstãrii personale. Nu ºtimîn ce mãsurã acest obiectiv a fost atins, întrucât ne referim la teritorii care nu beneficiazã de teren servit pentruconstrucþii, înþelegând prin aceasta cã nu existã utilitãþile minimale (alimentarea cu apã ºi canalizarea serealizeazã din surse proprii) ºi drumuri adecvate. Accesul se realizeazã pe drumuri de pãmânt, cu rezerveinsuficiente de teren pentru realizarea unor profile corespunzãtoare, dotãrile pentru educaþie, sãnãtate ºi comerþsunt inexistente ºi nu existã nici rezerve de teren municipal/comunal pentru amplasarea acestor servicii publice.

În al treilea rând, menþionãm cã implicarea administraþiei publice în aceste dezvoltãri s-a redus la aprobareadocumentaþiilor dispersate de urbanism pentru introducerea în intravilan de noi suprafeþe, documentaþiicomandate ºi plãtite de posesorii de teren din zonã doritori sã construiascã, ºi la emiterea autorizaþiilor deconstruire. Alimentarea cu energie electricã ºi improvizaþiile de drumuri s-au realizat în general tot cu fonduri alepersoanelor din zonã. Nu au existat acte de autoritate ale administraþiei publice, anume exproprieri în interespublic, care sã asigure transpunerea pe teren a documentaþiilor aprobate de aceeaºi administraþie, ºi nu a existato abordare comunã a capitalei ºi teritoriilor înconjuratoare bazatã pe o idee clarã de dezvoltare viitoare.

Constatãm, prin urmare, cã faza a II-a a ciclului de viaþã urban - suburbanizarea în sensul deconcentrãrii spaþialeºi a retragerii în suburbii, capãtã în cazul Bucureºtilor sensul literal. În noile cartiere de vile condiþiile ºi calitateavieþii sunt caracteristice zonelor suburbane.


36

3.b. Companii/Firme - dinamica spaþialã

Comportamentul spaþial al companiilor a fost dictat de oferta de factori locaþionali relevanþi. ªi în acest caz putemdistinge douã situaþii.

Pe de o parte, dupã 1989 a avut loc o dezvoltare a sectorului „servicii", cu apariþia de noi ocupaþii în domeniulpieþei financiare, pieþei de capital, telecomunicaþiilor, asigurãrilor etc., ceea ce a creat o presiune asupra oferteide spaþii pentru birouri cu anumiþi factori locaþionali relevanþi. Amplasamentele preferate au fost, fie în centruloraºului, fie în nordul oraºului, în zona rezidenþialã de standard ridicat. Oferta de spaþii pentru birouri s-a bazatpe efectul de substituþie (hotelurile Negoiu ºi Union au fost supuse unei reconversii funcþionale în spaþii de birouri),sau au fost furnizate spaþii în construcþii noi, de standard înalt, dar în limita amplasamentelor disponibile. Creareade noi spaþii de birouri ºi noi locuri de muncã în centrul oraºului a întãrit încã o datã carcterul monocentric alBucureºtilor.

O a doua situaþie este cea a miºcãrii spaþiale de descentralizare a unor anumite tipuri de activitãþi economice, îngeneral, activitãþile productive ºi comerþul în hypermarket-uri. Este evident cã firmele au reacþionat mai încet decâtfamiliile, dar companiile cu necesitãþi de amplasament legate de existenþa cãilor majore de comunicaþie/transportºi mari consumatoare de spaþiu s-au rãspândit, de asemenea, în zona de periferie a oraºului, cu foste terenuriagricole disponibile. Amplasamentele preferate au fost, fie de-a lungul ºoselei de centurã, fie în lungul arterelormajore de penetraþie în oraº. Ca ºi în cazul cartierelor de vile, companiile ºi firmele s-au amplasat pe terenuriaparþinând administrativ oraºului, sau comunelor învecinate.

Companiile, în general strãine, au urmat tiparele locaþionale din þãrile de origine ºi au contribuit la îmbunãtãþireainfrastructurii - în termeni de strãzi ºi utilitãþi - în zonele în care s-au amplasat, situaþie de care au profitat ºi locuinþelesituate în vecinãtate.

La acest moment al studiului se poate concluziona cã o miºcare de deconcentrare spaþialã (caracteristicã fazei adoua a ciclului de viaþã urban) este vizibilã atât în comportamentul spaþial al familiilor cât ºi în cel al companiilor.Însã, deconcentrarea spaþialã este dispersatã în teritoriu, urmând probabil sã se coaguleze în poli de dezvoltareurbanã în timp ºi în funcþie de atitudinea administraþiei publice.

Spaþiul ocupat de construcþii aparþine ºi oraºului ºi comunelor învecinate, astfel încât este posibil ca localitãþile careau graniþã cu oraºul sã beneficieze de o urbanizare mai rapidã decât localitãþile centre de comunã (în cazurilede acest fel), ceea ce ar putea conduce la schimbarea categoriei de importanþã a localitãþii în cadrul comuneirespective. De asemenea, în cazurile de acest fel dezvoltarea spaþialã a zonei metropolitane ar putea lua formaunui continuum spaþial.

3.c. Administraþia localã

Al treilea actor relevant implicat în dezvoltarea localitãþilor este administraþia localã. Teoretic, administraþia localãeste interesatã în asigurarea bunãstãrii generale ºi ridicarea calitãþii vieþii locuitorilor prin furnizarea bunurilor ºiserviciilor publice la nivelele de performanþã cerute, prin planificarea dezvoltãrii ºi alocarea optimã a resurselorfinanciare raportat la rezultatele la care se aºteaptã. s

zona metropolitana bucuresti

Documents