1

A pleca ;n necunoscut ;nseamn\ a]i asuma niste riscuri, pentru c\ nu [tii niciodat\

cum este acolo, ce te a[teapt\. Am pornit ;n aceast\ c\l\torie cu mult entuziasm [i cu

speran]\, dar nu am [tiut c\ vom reu[i s\ ;ncheg\m o echip\, f\r\ s\ ne cunoa[tem unii

dintre noi, s\ abord\m subiecte diferite [i care, la final, s\ formeze un ;ntreg. A fost nevoie

doar de comunicare [i ;ncredere. Le mul]umesc ;nc\ o dat\ colaboratorilor mei.

Suntem deja la numarul 2 din Revist\ [i sper\m s\ ne continu\m c\l\toria [i anul

viitor. Acest num\r va fi tot gratuit, urm=nd ca din anul 2014, revista s\ poat\ fi

achizi]ionat\ prin abonamente. Apari]iile vor fi trimestriale, iar revista va fi distribuit\ ;n

formatul PDF electronic [i tip\rit (la comand\). :n aceast\ lun\ vom comunica pre]ul

revistei [i modul ;n care va putea fi cump\rat\.

Comenzile se vor trimite pe adresa de e-mail edituraenmar@yahoo.com

Mul]umim anticipat celor care vor accesa site-ul editurii [i celor care ne vor

urma ;n aceast\ c\l\torie, pe care sper\m, s\ o facem c=t mai interesant\ [i captivant\!

@Dumnezeu a r=nduit astfel, s\ ne suferim, s\ ne m=ng=iem [i s\ ne ajut\m, s\ ne ;nv\]\m [i s\ ne sprijinim unii pe al]ii!#

Arsenie Boca

Zodiac 2013

ISSN 2286 – 0541 ISSN–L 1843 – 6307

ZODIAC 2013

2

Previziuni astrologice octombrie-decembrie 2013

O toamn\ a iert\rii [i credin]ei…

Perioada octombrie-decembrie 2013 este marcat\ de aspecte astrologice impor-

tante, care-[i vor pune amprenta la nivel colectiv sau individual, provoc=nd con[tientiz\ri,

echilibr\ri si armoniz\ri ;n toate rela]iile.

Luna octombrie aduce ;n prim plan o serie de evenimente declan[ate de

opozi]ia Soare-Uranus, aspect care conduce spre revolt\, mare nevoie de libertate [i

independen]\. Aspectele pozitive pe care Saturn le va face cu Pluton [i Chiron, ne

;ndeamn\ s\ fim pondera]i, s\ ne folosim capacit\]ile proprii pentru a construi [i nu

pentru a distruge. Opozi]ia planetei Marte cu Neptun genereaz\ confuzii, necesare pentru

cercetare, autoanaliz\, desc\tu[area unor noi talente [i abilit\]i proprii. Toate aspectele

cer maturitate, seriozitate, deschidere spre noutate, cu condi]ia asum\rii responsabilit\]ii

pentru toate ac]iunile ;n plan personal sau social. :n aceast\ lun\ avem posibilitatea de a

armoniza rela]iile, prin rezolvarea problemelor importante sau acceptarea lor a[a cum

sunt ;n momentul de fa]\.

AstrologieAstrologieAstrologieAstrologie

3

Luna noiembrie este complicat\ datorit\ cuadraturii pe care planeta Uranus o

va face cu Pluton, reedit=nd situa]ii sau aduc=nd ;n prim plan probleme care ne-au

preocupat ;n luna martie. Transformarea cerut\ de acest aspect vizeaz\ ;n primul r=nd

g=ndirea. Fiecare individ trebuie s\ devin\ con[tient de necesit\]ile [i capacit\]ile proprii

[i s\ le foloseasc\ pozitiv, acolo unde se confrunt\ cu probleme ;n aceas\ perioad\.

Planeta Jupiter se va afla ;n mers retrograd [i ne va ajuta s\ ;n]elegem ceea ce

avem de ;ndreptat din punct de vedere moral [i legal, fa]\ de o persoan\, familie sau

societate. Ne vom ;ntoarce ;n trecut, pun=nd accent pe corectitudine [i adev\r. Acest

tranzit retrograd ne arat\ c\ nu am [tiut s\ beneficiem de oportunit\]ile pe care ni le-a

adus sau am abuzat de bog\]ia material\ sau spiritual\, irosindu-ne ;n ac]iuni f\r\ a

analiza efectul lor asupra viitorului. Jupiter retrograd cere introspec]ie, autoanaliz\,

reluarea unor rela]ii [i leg\turi din trecut.

Luna decembrie este foarte important\ pentru stabilizarea sentimentelor [i

rezolvarea unor probleme suflete[ti. Luna Neagr\ va face conjunc]ie cu Jupiter retrograd,

aspect complicat, care aduce ;n prim plan ac]iuni false, o comunicare deficitar\, respin-

gerea a tot ceea ce este corect.

Trigoanele pe care planeta Saturn le va face cu Jupiter [i Luna Neagr\, pot aduce la

lumin\ lucruri care au fost ascunse, oferind ;n]elepciunea necesar\ pentru etapele care

urmeaz\ ;n atingerea unor scopuri sociale [i personale. Nu e nevoie dec=t de sinceritate,

r\bdare [i con[tientizarea consecin]elor ;n toate ac]iunile ;ntreprinse.

Planeta Venus va intra ;n mers retrograd ;n semnul Capricornului, deci pe t\r=mul

lui Saturn [i va conduce spre maturizarea sentimentelor [i interiorizare. Venus retrograd

ne vorbe[te despre posesivitate, gelozie, lipsa iubirii, ambi]ii care nu au nici o legatur\ cu

sentimentele.

Planeta Marte va face opozi]ie cu Uranus, aspect exploziv pentru rela]iile bazate pe

interese, egoism [i posesivitate. Nevoia de libertate [i independent\ poate conduce spre

ruperea unor rela]ii, parteneriate [i asocieri ;n toate domeniile vie]ii.

Planeta Neptun [i Chiron vor intra ;n mers direct prin zodia Pe[tilor, favoriz=nd

vindecarea fizic\, psihic\ [i emo]ional\, limpezirea idealurilor, clarificarea dorin]elor

suflete[ti [i manifestarea concret\ a dorin]elor.

4

:n luna octombrie nativii vor fi solicita]i ;n plan sentimental, ;n rela]iile cu

copiii [i familia. Opozi]ia Soarelui cu Uranus declan[eaz\ nevoia de libertate, independen]\,

nativii dorind s\ se afirme ca individualitate. Exist\ posibilitatea unor conflicte ;n c\snicie

sau ;n rela]iile sociale. Aspectele pozitive pe care planeta Saturn le face cu Pluton [i

Chiron, ajut\ nativii s\-[i rec=[tige autoritatea [i for]a interioar\, prin schimbarea sistemului

propriu de valori raportat la putere, bani sau sexualitate.

Opozi]ia planetei Marte cu Neptun poate genera dezechilibre emo]ionale sau

probleme cu copiii, cer=nd nativilor s\ dea dovad\ de toleran]\, ;n]elegere, reevalu=ndu-[i

strategiile [i obiectivele de viitor. Trebuie s\ aib\ ;ncredere ;n ceea ce simt, s\ dea dovad\

de curaj, evit=nd agresivitatea [i impulsivitatea.

Luna noiembrie aduce situa]ii complicate, nea[teptate, ;n plan social sau ;n

rela]iile cu superiorii. Cuadratura planetei Uranus cu Pluton, ;i determin\ pe nativi s\ se

revolte sau s\ foloseasc\ for]a pentru a ob]ine ceea ce-[i doresc. Sextilul planetei Marte cu

Saturn le ofer\ certe capacit\]i strategice, cu condi]ia de a da dovad\ de r\bdare, ;n]elegere,

toleran]\ ;n rela]iile de la serviciu sau ;n plan social. Pot demara ac]iuni menite s\ le aduc\

stabilitatea material\. Planeta Jupiter va intra ;n mers retrograd, solicit=ndu-i pe nativi ;n

plan familial. Aici sunt nevoi]i s\ fac\ pace cu cei apropia]i, s\-[i revizuiasc\ atitudinea fa]\

de p\rin]i, copii, partener [i s\ con[tientizeze necesitatea armoniz\rii acestor rela]ii.

:n luna decembrie nativii se vor confrunta cu probleme familiale [i suflete[ti

din cauza conjunc]iei Lunii Negre cu Jupiter, care le reaminte[te responsabilit\]ile pe care le

au fa]\ de cei apropia]i, dar [i fa]\ de propriile nevoi. Planeta Venus va intra ;n mers

retrograd, bloc=nd exprimarea sentimentelor, p=n\ la con[tientizarea necesit\]ilor reale.

Trigoanele pe care planeta Saturn le va face cu Jupiter [i Luna Neagr\ cer schimbarea

sistemului propriu de valori, renun]area la ideile preconcepute [i acceptarea propriilor

necesit\]i. Opozi]ia planetei Marte cu Uranus ;i poate determina pe nativi sa ac]ioneze

impulsiv ;n toate rela]iile.

Berbec

5

:n luna octombrie nativii vor fi solicita]i ;n casnicie sau ;n rela]iile sociale,

fiind nevoi]i s\ se implice, asum=ndu-[i responsabilit\]ile, ori s\ renun]e la unele dorin]e

personale. Planeta Saturn face trigon cu Chiron [i sextil cu Pluton ajut\ndu-i s\ opereze

transform\ri importante la nivelul g=ndirii superioare, a idealurilor, prin asociere cu

persoane din anturaj sau mediul social.

Opozi]ia Soarelui cu Uranus poate genera unele schimb\ri ;n plan profesional date de

nevoia de independen]\ [i noutate. Opozi]ia planetei Marte cu Neptun, genereaz\ confuzii

;ntre dorin]ele proprii [i cele ale anturajului sau a persoanelor apropiate. Nativii ;[i vor

folosi energia pentru a rezolva problemele personale, chiar daca planeta Neptun le cere sa

fie al\turi de cei care-i solicit\.

Luna noiembrie este marcat\ de intrarea planetei Jupiter ;n mers retrograd prin

zodia Racului, cer=nd nativilor s\-[i rezolve problemele cu cei apropia]i, fra]i, surori, rude,

familie. Pot s\ se confrunte cu blocaje ;n obiectivele propuse, necesare pentru reevaluarea

g=ndirii [i a strategiilor.

Cuadratura planetei Uranus cu Pluton, le cere s\ aib\ o viziune clar\ asupra

idealurilor proprii, s\ fie sinceri cu ei [i cu cei din jur. Vor fi supu[i unor situa]ii [i eveni-

mente nea[teptate, legate de str\in\tate, studii superioare, rela]ii cu autorit\]ile.

Planeta Marte va face sextil cu Saturn, aspect ce va ajuta nativii s\ ;mbine eficient

energia cu responsabilitatea [i dorin]a cu maturitatea.

Luna decembrie aduce nativilor teste legate de comunicare, rela]ii, ac]iuni

concrete, datorit\ conjunc]iei planetei Jupiter cu Luna Neagr\, cu scopul de a ;n]elege

propria g=ndire. Trigoanele pe care planeta Saturn le va face cu Jupiter [i Luna Neagr\, vor

scoate ;n eviden]\ necesitatea maturiz\rii [i a deschiderii c\tre ceilal]i, a rezolv\rii diver-

gen]elor de opinii sau ac]iuni. Planeta Venus va intra ;n mers retrograd, cer=nd reevaluarea

idealurilor afective, exprimarea sincer\ a dorin]elor. Opozi]ia planetei Marte cu Uranus

poate declan[a unele nemul]umiri interioare, legate de mesaje ale subcon[tientului [i

exterioare, ;n rela]iile de la serviciu.

Taur

6

Luna octombrie aduce preocup\ri sporite pentru munc\, rela]iile de la serviciu

[i siguran]a material\. Aspectele pozitive pe care planeta Saturn le va face cu Pluton [i

Chiron, ;i ajut\ pe nativi sa-[i con[tientizeze limitele, responsabilit\]ile [i capacit\]ile

proprii. Pot avea parte de unele schimb\ri, dac\ accept\ transform\rile la care sunt supu[i [i

con[tientizeaz\ situa]iile pe care le traverseaz\.

Opozi]ia Soarelui cu Uranus genereaz\ un conflict ;ntre nevoia de putere personal\ ;n

detrimentul celor din jur sau a grupului din care fac parte, ceea ce poate conduce la o revolt\

;mpotriva prietenilor, dorind independen]a.

Opozi]ia planetei Marte cu Neptun indic\ necesitatea de a rezolva problemele

personale, familiale, ca punct de plecare spre ;ndeplinirea dorin]elor ;n plan social.

Luna noiembrie aduce evenimente menite s\ arate nativilor [ansele [i posibili-

t\]ile pe care le au ;n plan material pentru a-[i ;ndeplini dorin]ele. Intrarea planetei Jupiter ;n

mers retrograd le cere nativilor s\ ;ndrepte, din punct de vedere moral, toate ac]iunile pe

care le-au facut ;ntr-un scop egoist. Pot ob]ine prosperitatea material\ [i spiritual\, prin

schimbarea sistemul de valori.

Cuadratura planetei Uranus cu Pluton le arat\ ce trebuie transformat ;n g=ndirea [i

mentalitatea lor raportat\ la bani, putere, mediu social sau anturaj. Au for]\ [i energie, pe

care trebuie s\ o foloseasc\ pentru a se stabiliza. Sextilul planetei Marte cu Saturn le ofer\

nativilor energie [i maturitate pentru a ac]iona ;n plan profesional, pentru a se afirma [i

ob]ine ceea ce doresc.

Luna decembrie este important\ datorit\ conjunc]iei pe care planeta Jupiter o

va face cu Luna Neagr\, aspect complicat, care scoate ;n eviden]\ necesit\]ile suflete[ti [i

nevoile personale de stabilitate emo]ional\ [i material\. Intrarea ;n mers retrograd a planetei

Venus le arata blocajele [i barierele pe care le au ;n via]a afectiv\. Trigoanele planetei

Saturn cu Jupiter [i Luna Neagr\ vor ajuta nativii s\ fac\ fa]\ schimb\rilor la care sunt

supu[i, at=t ;n interior, c=t [i la exterior, ;n rela]iile cu cei din jur, de la serviciu sau din

mediul personal. Opozi]ia planetei Marte cu Uranus poate declan[a rupturi de prietenii sau

asumarea unor riscuri mari ;n iubire.

Gemeni

7

Luna octombrie este important\ pentru ace[ti nativi datorit\ opozi]iei pe care

Soarele o va face cu Uranus, supun=ndu-i unei transform\ri de identitate, comportament,

datorit\ problemelor familiale [i sociale. Aspectele pozitive pe care planeta Saturn le va

face cu Pluton [i Chiron ;i va ajuta s\ se deschid\ din punct de vedere spiritual, s\ accepte

ceea ce universul le trimite pentru a ;nv\]a sau experimenta. Trebuie s\ aib\ ;ncredere ;n

ceea ce simt [i doresc, s\ pun\ accent mai mult pe intui]ie, pe dorin]ele sufletului.

Opozi]ia planetei Marte cu Neptun le arata nativilor unde gre[esc, cum ;[i folosesc

energiile, ce trebuie s\ transforme ;n sistemul propriu de valori [i cum s\-[i valorifice

poten]ialul emo]ional, intelectual [i fizic.

Luna noiembrie este complicat\ datorit\ tranzitului retrograd al planetei Jupiter

prin semnul Racului, reamintindu-le nativilor situa]ii din trecut ;n care au fost leza]i din

punct de vedere fizic, moral sau emo]ional. Trebuie s\-[i urmeze filosofia de via]\, f\r\ a-i

judeca pe ceilal]i, con[tientiz=ndu-[i identitatea.

Cuadratura planetei Uranus cu Pluton poate zdruncina rela]iile, c\snicia, imaginea sau

autoritatea ;n plan social. Nativii sunt nevoi]i s\ fac\ unor presiuni, accept=nd transform\rile

la care sunt supu[i, f\r\ a-[i pierde identitatea.

Sextilul planetei Marte cu Saturn ;I ajut\ s\ lupte pentru lucrurile ;n care ei cred, s\

dea dovad\ de maturitate [i responsabilitate pentru faptele lor.

:n luna decembrie nativii vor avea parte de presiuni datorit\ conjunc]iei

planetei Jupiter cu Luna Neagr\ ce va avea loc ;n semnul Racului, aspect care-i poate leza

sau ii poate ajuta s\ ;n]eleag\ necesitatea cooper\rii armonioase cu cei din jur. Planeta

Venus va intra ;n mers retrograd supun=ndu-i unor teste rela]ionale.

Trigoanele planetei Saturn cu Jupiter [i Luna Neagr\, le ofer\ nativilor putere de

rezisten]\, maturitate [i responsabilitate pentru copii sau persoana iubit\.

Opozi]ia planetei Marte cu Uranus este un aspect care poate declan[a rupturi ;n

familie sau ;n mediul social, ca urmare a impulsivit\]ii.

Rac

8

:n luna octombrie nativii vor avea parte de schimb\ri nea[teptate datorit\

opozi]iei pe care Soarele o va face cu Uranus, declan[=nd evenimente menite s\ le clarifice

idealurile. Aspectele pozitive pe care planeta Saturn le va face cu Pluton [i Chiron vor

genera transformari la nivel sufletesc, familial, supun=nd nativii unor teste de maturitate,

pentru a l\sa ;n urma tot ceea ce-i blocheaz\ ;n evolu]ie.

Opozi]ia planetei Marte cu Neptun le arata c=t din dorin]ele [i aspira]iile lor sunt

realiste [i pe ce se pot baza ;n viitor. Dispun de energie, vitalitate, dar au de asimilat

experien]e legate de vise, idealuri, construirea unui nou sistem de valori.

Luna noiembrie este complicat\ datorit\ cuadraturii pe care planeta Uranus o

va face cu Pluton, aspect care poate d\r=ma unele proiecte [i obiective legate de munc\,

colabor\ri, idealuri proprii. Intrarea ;n mers retrograd a planetei Jupiter le cere sa-[i

reevalueze dorin]ele interioare [i s\ con[tientizeze modul ;n care au ac]ionat p=n\ acum.

Dispun de protec]ie, cu condi]ia de a ac]iona corect, moral [i legal ;n toate demersurile pe

care le desf\[oar\, altfel se vor confrunta cu blocaje, limit\ri sau probleme de s\n\tate.

Sextilul planetei Marte cu Saturn le ofer\ nativilor energie pentru a opera schimb\ri la

nivel personal, familial, ;n rela]iile cu p\rin]ii sau legate de domiciliu.

:n luna decembrie nativii vor fi nevoi]i s\ se confrunte cu situa]ii stranii, legate

de trecut, datorit\ conjunc]iei pe care Jupiter o va face cu Luna Neagr\. Planeta Venus va

intra ;n mers retrograd [i le va cere o transformare a modului de exprimare a sentimentelor.

Trigoanele pe care planeta Saturn le va face cu Jupiter [i Luna Neagr\ indic\ faptul c\

nativii au de trecut unele experien]e pe care nu le-au ;n]eles ;n trecut [i pe care acum sunt

nevoi]i s\ le asimileze, maturiz=ndu-se.

Opozi]ia planetei Marte cu Uranus este un aspect care provoac\ un conflict ;ntre

mentalul inferior [i cel superior, ;ntre nevoile personale [i idealul pe care [i l-au stabilit [i

care este legat de con[tientizarea rolul pe care-l au ;n societate.

Leu

9

:n luna octombrie nativii vor fi preocupa]i de studii, colabor\ri, demararea unor

ac]iuni practice, concrete. Aspectele pozitive pe care planeta Saturn le va face cu Pluton [i

Chiron, ;i va ajuta s\ pun\ bazele unor colabor\ri eficiente pe termen lung sau s\-[i schimbe

g=ndirea [i modul de comunicare. Opozi]ia Soarelui cu Uranus supune nativii la situa]ii

nea[teptate legate de bani, sentimente, ajutorul celorlal]i, cu scopul de a-[i schimba sistemul

de valori. Opozi]ia planetei Marte cu Neptun aduce unele dezamagiri ;n c\snicie, rela]ii

sociale. Nativii trebuie s\-[i controleze impulsurile agresive, armoniz=nd via]a personal\ cu

cea profesional\.

Luna noiembrie va fi solicitant\ datorit\ planetei Jupiter care va intra ;n mers

retrograd [i le va cere nativilor s\-[i revizuiasc\ atitudinea fa]\ de prieteni, anturaj, mediul

social sau grupurile din care fac parte. Cuadratura planetei Uranus cu Pluton provoac\

schimb\ri ;n plan afectiv, ;n rela]iile cu copiii sau ;n mediul social, ;n func]ie de modul ;n

care au ac]ionat p=n\ acum. Vor fi nevoi]i s\-[i diminueze latura critic\ [i autoritar\,

armoniz=nd rela]iile. Sextilul planetei Marte cu Saturn ;I va ajuta pe nativi s\ ;mbine

energia fizic\ cu r\bdarea pentru a-[i atinge scopurile ;n toate domeniile vie]ii. Vor dispune

de for]\, pe care sunt nevoi]i s\ o foloseasc\ constructiv, evit=nd conflictele sau ac]iunile

riscante.

Luna decembrie este marcat\ de conjunc]ia Lunii Negre cu planeta Jupiter,

reedit=nd unele situa]ii cu care s-au confruntat ;n vara acestui an [i pe care nu le-au ;n]eles

sau nu le-au rezolvat ;ntr-un mod corect. Planeta Venus va intra ;n mers retrograd cer=nd

nativilor un alt mod de exprimare a sentimentelor ;n rela]iile cu cei apropia]i. Opozi]ia

planetei Marte cu Uranus, este un aspect declan[ator de schimb\ri radicale de mentalitate,

raportat la dorin]e [i ac]iune. Trigoanele pe care planeta Saturn le va face cu Jupiter si Luna

Neagr\ sunt aspecte pozitive, ce ofer\ nativilor [ansa de a se maturiza, pun=nd cap\t unei

g=ndiri pesimiste sau unor atitudini care le provoac\ nepl\ceri ;n toate rela]iile.

FecioarFecioarFecioarFecioar\\\\

10

:n luna octombrie nativii vor fi solicita]i ;n plan financiar [i sentimental, fiind

nevoi]i s\-[i asume responsabilit\]i pe termen lung. Aspectele pozitive pe care planeta

Saturn le va face cu Chiron [i Pluton ;i va ajuta s\ pun\ accent pe lucrurile importante, s\-[i

foloseasc\ capacit\]ile [i talentele ;ntr-un mod constructiv. Opozi]ia Soarelui cu Uranus

poate declan[a probleme ;n c\snicie sau ;n rela]iile sociale, din cauza autorit\]ii sau a nevoii

de libertate. Opozi]ia planetei Marte cu Neptun poate obstruc]iona nativii ;n planurile

propuse, at=t la locul de munc\, c=t [i ;n plan personal. S\ evite conflictele cu anturajul sau

cu persoane din mediul social. Pot sa-[i ating\ obiectivele, dar au nevoie de timp [i r\bdare.

Luna noiembrie este marcat\ de intrarea planetei Jupiter ;n mers retrograd,

gener=nd unele obstacole ;n plan profesional sau social. Nativii sunt nevoi]i s\-[i sus]in\

obiectivele ;n fa]a superiorilor, f\r\ a leza alte persoane. Cuadratura planetei Uranus cu

Pluton ;i va supune unor situa]ii nea[teptate legate de partenerul de cuplu, prieteni sau

asocia]i, cu scopul de a con[tientiza priorit\]ile pe care le au acum. S\ evite accesele de

personalitate ;n rela]iile cu cei din jur. Sextilul planetei Marte cu Saturn este un aspect

pozitiv, aduc=nd nativilor sus]inere, protectori puternici, care-i vor ajuta s\ pune bazele unor

proiecte pe termen lung sau s\-[i duc\ la bun sf=r[it dorin]ele personale.

Luna decembrie poate supune nativii unor ac]iuni nepl\cute ;n plan social sau

profesional din cauza conjunc]iei planetei Jupiter cu Luna Neagr\, de aceea se recomand\

pruden]\ [i armonizarea rela]iilor cu superiorii. Planeta Venus va intra ;n mers retrograd

cer=nd o transformare din punct de vedere sufletesc, cu scopul de a se stabiliza emo]ional.

Opozi]ia planetei Marte cu Uranus, este un aspect generator de conflicte rela]ionale, nativii

trebuie s\ fie aten]i la modul ;n care ac]ioneaz\ pentru a-[i ;ndeplini dorin]ele. Trigoanele

planetei Saturn cu Jupiter [i Luna Neagr\ ;i va ajuta pe nativi devin\ mai maturi, s\-[i

asume responsabilit\]ile, pun=nd accent pe stabilitate, ;n plan material [i spiritual.

Balan]Balan]Balan]Balan]\\\\

11

:n luna octombrie nativii vor fi nevoi]i s\-[i asume obliga]ii personale, s\ dea

dovad\ de certe capacit\]i de conduc\tori. Aspectele pozitive pe care planeta Saturn le va

face cu Chiron [i Pluton le va oferi maturitate, ;ncredere ;n propriile for]e, puterea de a-[i

transforma g=ndirea, modul de comunicare [i mentalitatea. Opozi]ia Soarelui cu Uranus le

aduce surprize ;n plan profesional sau legate de colaboratori. Opozi]ia planetei Marte cu

Neptun le indic\ eforturile pe care trebuie s\ le fac\ pentru a ob]ine stabilitatea afectiv\ sau

cea profesional\. Vor fi nevoi]i s\-[i stabileasc\ un plan de ac]iune realist, pe termen lung,

pe care s\-l duc\ la bun sf=r[it prin politica pa[ilor m\run]i, dar siguri.

:n luna noiembrie nativii sunt nevoi]i s\-[i diminueze spiritul razboinic, datorit\

intr\rii planetei Jupiter ;n mers retrograd, reevalu=nd situa]ii din trecut pe care nu le-au

;n]eles. Pot avea parte de blocaje ;n c\l\torii, studii sau rela]ii cu autorit\]ile. Cuadratura

planetei Uranus cu Pluton provoac\ evenimente nea[teptate la serviciu sau ;n rela]iile cu

fra]ii, surorile [i colaboratorii. S\ fie aten]i la modul ;n care-[i folosesc puterea [i cum

comunica cu cei din jur. Sextilul planetei Marte cu Saturn, ofer\ nativilor sprijin din anturaj,

din mediul social sau din partea unor prieteni, pentru a dep\[i unele blocaje de personalitate

sau comportament.

Luna decembrie este marcat\ de conjunc]ia planetei Jupiter cu Luna Neagr\,

aspect puternic, care arat\ nativilor gre[elile pe care le fac ;n sus]inerea propriilor idealuri

spirituale. Planeta Venus va intra ;n mers retrograd, cer=nd nativilor s\ renun]e la o g=ndire

sau un mod de comunicare ;n plan afectiv pentru a nu fi supu[i unor pierderi cu impact

puternic emo]ional. Tot ceea ce g=ndesc nu le apar]ine, de aceea li se cere mai mult\ aten]ie

;n ac]iuni. Opozi]ia planetei Marte cu Uranus poate declan[a conflicte ;n anturaj sau la

serviciu. Trigoanele pe care planeta Saturn le va face cu Jupiter [i Luna Neagr\ ;i va ajuta

pe nativi s\ vad\ lucrurile ;n profunzime, s\ con[tientizeze ceea ce ;[i doresc de la via]\,

ceea ce pot duce la bun sf=r[it [i ce-i blocheaz\ ;n drumul lor.

ScorpionScorpionScorpionScorpion ScorpionScorpionScorpionScorpion

12

Luna octombrie este marcat\ de opozitia pe care Soarele o va face cu Uranus,

aspect care genereaz\ nemul]umiri ;n rela]iile cu anturajul [i ;n cele afective. Nativii se pot

confrunta cu o revolt\, dat\ de nevoia de independen]\, libertate [i vor refuza implicarea

celorla]i ;n via]a personal\. Aspectele pozitive pe care planeta Saturn le va face cu Pluton [i

Chiron, vor favoriza schimbarea sistemului propriu de valori raportat la exploatarea

talentelor [i abilit\]ilor proprii, cu scopul de a ob]ine stabilitatea material\ [i sentimental\.

Opozi]ia planetei Marte cu Neptun le va indica nativilor cel mai bun mod de a lupta pentru

;ndeplinirea idealurilor, chiar dac\ ;n acest moment nu au parte dec=t de blocaje, ;nt=rzieri

sau obstacole.

:n luna noiembrie nativii vor avea parte de evenimente nea[teptate datorit\

cuadraturii pe care planeta Uranus o va face cu Pluton, aspect ce-i poate leza din punct de

vedere financiar [i sentimental. Tot ceea ce ]ine de investi]ii, asumarea unor riscuri sau

rela]ii sociale, vor fi supuse unor transform\ri, cu scopul de a con[tientiza efectele propriilor

ac]iuni. Planeta Jupiter va intra ;n mers retrograd [i va reaminti nativilor ce au de rezolvat ;n

plan personal, cer=ndu-le s\ judece ;n profunzime situa]iile cu care se confrunt\ [i

consecin]ele lor pe termen lung. Pot avea probleme ;n recuperarea unei mo[teniri, materiale

sau spirituale, din cauza unor ilegalit\]i sau gre[eli de ac]iune. Sextilul planetei Marte cu

Saturn ;i va ajuta pe nativi s\ con[tientizeze corect necesita]ile interioare [i s\ ac]ioneze ;n

concordan]\ cu acestea.

Luna decembrie este marcat\ de conjunc]ia planetei Jupiter cu Luna Neagr\,

aspect cu impact puternic asupra realit\]ii, cu scopul de a restabili priorit\]ile nativilor ;n

plan personal. Vor fi nevoi]i s\-[i reevalueze sentimentele, datorit\ tranzitului retrograd al

planetei Venus [i s\ accepte transform\rile ;n func]ie de ceea ce simt, renun]=nd la

compromisuri. Opozi]ia planetei Marte cu Uranus ;i poate determina s\ ac]ioneze impulsiv

;n plan social sau ;n rela]iile cu prietenii, pun=nd cap\t unor parteneriate. Trigoanele pe care

planeta Saturn le va face cu Jupiter [i Luna Neagr\ ;i va ajuta pe nativii s\ vad\ lucrurile ;n

profunzime [i s\ ;n]eleag\ ceea ce primesc, s\ vada lucrurile din punct de vedere moral [i

legal.

SSSS\\\\getgetgetget\\\\tortortortor

13

:n luna octombrie nativii vor fi solicita]i ;n plan familial [i social datorit\

opozi]iei pe care Soarele o va face cu Uranus, aduc=nd situa]ii imprevizibile, menite s\-i

solicite prin p\rin]i, partener sau ;n rela]iile cu superiorii. Trigoanele pe care planeta Saturn

le va face cu Pluton [i Chiron, sunt aspecte pozitive, care dau nativilor for]\, r\bdare,

maturitate [i capacitatea de a-i direc]iona pe cei din jur, de a-i conduce eficient. Opozi]ia

planetei Marte cu Neptun ;i va ajuta pe nativi s\ selecteze ceea ce pot duce la bun sf\r[it din

obiectivele propuse [i s\ elimine ceea ce este momentan greu de ob]inut, l\s=nd aceste

planuri pentru viitor. S\ evite negativismul [i pesimismul, deschiz=ndu-se mai mult spre

comunicare [i cei apropia]i.

Luna noiembrie este complicat\ datorit\ cuadraturii pe care planeta Uranus o va

face cu Pluton, afect=nd identitatea nativilor, ce vor dori s\ se rup\ de responsabilit\]ile

familiale [i personale, s\ devin\ mai independen]i. Planeta Jupiter va intra ;n mers

retrograd, aduc=nd ;n prim plan probleme nerezolvate ;n casnicie, ;n rela]ia cu partenerul

sau cu asocia]ii. Au de restabilit un echilibru ;ntre nevoile proprii [i cele ale persoanelor

importante din via]a lor.

Sextilul planetei Marte cu Saturn le ofera nativilor capacitatea de a stabili care le sunt

priorit\]ile ;n via]\, con[tientiz=nd pentru ce lupt\ [i modul ;n care pot s\-[i ating\

obiectivele personale, sociale sau materiale.

Luna decembrie este marcat\ de conjunc]ia planetei Jupiter cu Luna Neagr\,

aspect complicat, care cere nativilor s\ ajung\ la o ;n]elegere cu partenerul de cuplu sau

rela]iile de afaceri. Planeta Venus va intra ;n mers retrograd [i le va ar\ta nativilor ce

trebuie s\ transforme ;n identitatea lor pentru a stabili rela]ii armonioase ;n plan afectiv.

Trigoanele pe care planeta Saturn le va face cu Jupiter [i Luna Neagr\, vor ajuta nativii s\

devina mai ;n]elep]i ;n toate rela]iile, ;n]eleg=nd nevoia de cooperare [i armonizare a vie]ii

personale sau sociale.

Capricorn

14

:n luna octombrie nativii vor fi solicita]i la locul de munc\ [i ;n rela]iile cu

superiorii. Opozi]ia Soarelui cu planeta Uranus provoac\ nemul]umiri ;n rela]iile cu cei din

jur, nevoia de a se deta[a de informa]iile pe care le primesc [i de a se deschide spre idealuri

noi. Aspectele pozitive pe care planeta Saturn le va face cu Chiron [i Pluton, le ofer\

puterea de a-[i asuma responsabilit\]ile ;n toate planurile [i abilitatea de a scoate la

suprafa]\ noi talente, cu scopul de a ob]ine stabilitatea material\ [i sentimental\. Opozi]ia

planetei Marte cu Neptun poate genera mici conflicte ;n casnicie sau ne;n]elegeri cu

partenerii de afaceri.

:n luna noiembrie nativii vor fi nevoi]i s\ fac\ fa]\ unor evenimente

nea[teptate date de cuadratura planetei Uranus cu Pluton, care le va testa for]a interioar\,

capacitatea de ;n]elegere [i de adaptare la schimb\ri. Planeta Jupiter va intra ;n mers

retrograd [i poate genera probleme la serviciu, ;n rela]iile cu colegii sau nativii vor fi nevoi]i

s\-[i revizuiasc\ strategiile legate de munc\. Pot avea parte de ocazii favorabile sau de

blocaje ;n func]ie de modul ;n care au ac]ionat p=n\ acum.

Sextilul planetei Marte cu Saturn este un aspect pozitiv, ce ajuta nativii s\ ;mbine

eficient energia cu r\bdarea, caut=nd s\-[i construiasc\ un drum sau un statut ;n concordan]\

cu nevoile lor profunde [i cu dorin]ele celor apropia]i.

:n luna decembrie nativii pot face fa]\ unei situa]ii nepl\cute la serviciu sau din

punct de vedere al s\n\t\]ii datorit\ conjunc]iei planetei Jupiter cu Luna Neagr\. S\ evite

tendin]a de a judeca oamenii sau situa]iile pentru a nu fi expu[i unor conflicte. Planeta

Venus va intra ;n mers retrograd [i le va solicita o autoanaliz\ a nevoilor sentimentale sau

rezolvarea unei situa]ii nepl\cute din trecut.

Trigoanele pe care planeta Saturn le va face cu Jupiter [i Luna Neagr\, indic\ faptul

c\ nativii mai au de dep\[it unele probleme emo]ionale p=n\ la maturizarea care le va oferi

posibilitatea dob=ndirii unui nou statut profesional sau personal. R\bdarea, perseveren]a [i

discern\m=ntul sunt necesare pentru a ob]ine ceea ce-[i doresc, ;n plan social [i personal.

VVVV\\\\rsrsrsrs\\\\tortortortor

15

:n luna octombrie nativii se vor confrunta cu opozi]ia planetei Uranus cu

Soarele, aspect ce-i poate supune unei crize interioare, cu scopul de a determina care le sunt

nevoile principale [i cum le pot ;ndeplini. Aspectele pozitive pe care planeta Saturn le face

cu Pluton [i Chiron, ;i va ajuta pe nativi s\-[i schimbe mentalitatea, g=ndirea [i idealurile

legate de studii, c\l\torii, priorit\]i personale. Opozi]ia planetei Marte cu Neptun le ofer\

energie pe care o pot folosi eficient ;n plan profesional, ;n rela]iile de la serviciu sau pentru

a elimina tot ceea ce nu pot ;ndeplini sau care-i solicit\ foarte mult. S\ evite suprasolicitarea

nervoas\ pentru a nu se confrunta cu probleme de s\n\tate.

Luna noiembrie este marcat\ de cuadratura planetei Uranus cu Pluton, aspect

generator de posibile pierderi materiale sau blocaje ;n rela]iile sociale, cu anturajul sau

asocia]ii din mediul ;n care activeaz\. Retrogradarea planetei Jupiter aduce probleme ;n plan

afectiv sau ;n rela]iile cu copiii. Sunt nevoi]i s\ dea dovada de corectitudine fa]\ de cei

dragi, s\ pun\ accent pe moralitate [i adev\r.

Sextilul planetei Marte cu Saturn este un aspect pozitiv, favoriz=nd munca, studiile,

c\l\toriile [i rela]iile cu str\in\tatea. Este o perioad\ bun\ pentru schimbarea g=ndirii,

pentru ;n]elegere [i transformare spiritual\. Nativii au parte de o maturizare, de o viziune

clar\ asupra realit\]ii [i a viitorului.

Luna decembrie este important\ datorit\ conjunc]iei planetei Jupiter cu Luna

Neagr\, ajut\ndu-i pe nativi s\ ;n]eleag\ care le sunt sentimentele, ce trebuie sa schimbe ;n

rela]iile cu cei dragi [i la ce trebuie s\ renun]e. Intrarea planetei Venus ;n mers retrograd

cere reevaluarea modului de ac]iune ;n plan afectiv, a rela]iilor cu anturajul, prietenii [i

copiii. :n urma unui proces de con[tientizare, vor restabili ordinea ;n via]a lor personal\.

Trigoanele planetei Saturn cu Jupiter [i Luna Neagr\, favorizeaz\ evolu]ia spiritual\,

armonizarea rela]iilor, cu condi]ia exprim\rii sincere a sentimentelor, dorin]elor [i a

posibilit\]ilor.

Pe[tiPe[tiPe[tiPe[ti

16

NumerologieNumerologieNumerologieNumerologie

De-a lungul timpului, una din întreb\rile care a st\ruit puternic în mintea mea a fost> De De De De

ce existce existce existce exist\\\\ o leg o leg o leg o leg\\\\turturturtur\\\\ atât de puternic atât de puternic atât de puternic atât de puternic\\\\ între numele unei persoane [i personalitatea sa între numele unei persoane [i personalitatea sa între numele unei persoane [i personalitatea sa între numele unei persoane [i personalitatea sa?

Dac\ accept\m c\ exist\ o leg\tur\ între nume [i spiritul unei persoane, urm\torul pas

este s\ ne întreb\m cum anume se manifest\ aceast\ leg\tur\ [i când anume apare ea. De un

interes major în acest punct este chestiunea numelui copilului, unde taberele sunt puternic

împ\r]ite. Unii sus]in c\ numele este ales arbitrar, în timp ce al]ii sus]in predestinarea sa.

Personal, consider c\ adev\rul este undeva pe la mijloc (cum se întâmpl\ de obicei în

lucrurile astea), alegerea numelui fiind, în viziunea mea, rezultatul unui impuls al f\tului

nen\scut înc\, poate chiar de dinainte de concep]ie (dar aici trebuie discutat momentul în

care spiritul copilului intr\ în contact cu spiritul viitoare mame - unii sus]in, de[i nu îmi

aduc aminte de sursa acestei informa]ii, c\ spiritul copilului „intr\ în câmpurile mamei” cu

NumerologieNumerologieNumerologieNumerologie

17

pân\ la doi ani înainte de concep]ia sa efectiv\, [.a.m.d.), ce î[i reg\se[te ecoul în diferite

impulsuri incon[tiente ale p\rin]ilor de a prefera un anumit nume în defavoarea altuia/altora.

Situa]iile în care numele copilului nu este cel ales de p\rin]i, ci cel „impus” de na[i,

rude, etc, sunt cazuri particulare care merit\ studiate în conjunc]ie cu influen]a predestin\rii

în via]a unui individ. Unii numerologi consider\ aceste situa]ii ca fiind un fel de „fine

tuning” al destinului, pentru ca numele persoanei respective s\ conduc\ spre un anumit tip

de soart\, etc.

Consider c\ exist\ valoare în rela]ia simpatetic\ dintre vibra]ia unui nume [i cea a unei

persoane, indiferent de modul în care sunt m\surate aceste vibra]ii... pentru simplul motiv

c\ are sens s\ fie a[a. Mai apoi, ideea de „nume” este fundamental\ în istoria evolu]iei

con[tiin]ei omului, reprezentând unul dintre pa[ii foarte importan]i pe care acesta i-a f\cut

în definitivarea con[tiin]ei de sine, ca no]iune emergent\ dintr-o con[tiin]\ a[a-zis

comunal\, rezultat\ din asocierea cu membrii speciei proprii, sau cu membrii familiei sau

grupului din care f\cea parte.

Reg\sim acest motiv chiar [i în Cartea Genezei, unde Omul prime[te sarcina de a

„numi” toate viet\]ile p\mântului. Numele este un „simbol” foarte important [i are extrem

de multe de a face cu no]iunea de a fi „uman”.

Adam

numind animalele

Revenind la vibra]ia/esen]a numelui, una dintre primele metode de a determina care era

vibra]ia acestuia erau practicile de calcul numite aritmosofie (pitagoricieni), gematria

(cabali[ti) [i altele de o natur\ similar\ (a[a cum am discutat în articolul anterior), unde prin

18

însumarea valorilor corespondente literelor componente se c\utau rela]ii între acele cuvinte

[i alte cuvinte cu valori egale.

Astfel a început s\ apar\ concep]ia popular\ c\ numele unui individ vorbe[te despre

destinul pe care îl va avea în via]a curent\, concep]ie destul de des întâlnit\ în secolele

antichit\]ii.

De aici ajungem în mod firesc la problematica rela]iei dintre numele unei persoane [i

esen]a sa, unde se credea c\ numele este un simbol direct al esen]ei unui om.

Drept urmare, multe ritualuri magice (în special

blesteme) implicau numele unei persoane, întocmai

precum ai forma un num\r de telefon pentru a „apela”

pe cineva (prin inscrip]ii, talismane, etc). O form\ de

ap\rare împotriva acestor ritualuri, foarte des întâlnit\,

una care a supravie]uit în multe p\r]i ale lumii chiar

pân\ în zilele noastre, dac\ nu [i pe teritoriul ]\rii

noastre (nu am suficiente informa]ii în acest sens) este

„numele dublu” pe care o mam\ îl acorda la na[tere

copilului ei.

Primul nume îl rostea o singur\ dat\, la urechea

co-pilului, când era sigur\ c\ nu o putea auzi nimeni,

[i îl [tia doar ea, pentru tot restul vie]ii, iar al doilea

nume era numele lumesc cu care avea s\ fie cunoscut

în lume. Mama nu mai rostea niciodat\ primul nume, nici m\car copilului, pentru a-l proteja

de ritualurile magice ce puteau fi construite pe baza numelui s\u „adev\rat”.

Tot aici putem men]iona [i exorciz\rile f\cute de preo]i unde cunoa[terea „numelui

adev\rat” al unui demon ofer\ putere asupra sa. În acela[i regim b\nuiesc c\ se încadreaz\

[i invoc\rile for]elor angelice/demonice.

Iat\ cât de puternice erau supersti]iile legate de numele unei fiin]e, considerat a fi în

mod sacru legat de îns\[i esen]a sa.

Aceste „supersti]ii” sunt în mod evident legate de practicile ezoterice mai sus numite,

dar nu putem evita un anume îndemn intuitiv de a trata în mod serios acest aspect.

Numerologia modern\ este un fel de str\-str\-nepoat\ a aritmosofiei sau gematriei, mult

simplificat\ [i modificat\, dar care chiar [i în aceste condi]ii ofer\ o privire destul de precis\

[i pertinent\ asupra rela]iei dintre nume [i via]a interioar\ a unui individ.

19

În zilele noastre, calculele numerologice bat mai mult înspre coordonatele exterioare ale

existen]ei umane> destin, caracter, personalitate, sl\biciuni, puncte tari, etc, [i mai pu]in

înspre ceea ce poate fi considerat „spiritul omului”, sau esen]a sa primordial\, de unde [i

îndep\rtarea de practicile filozofice/oculte originare. Îns\ [i în aceste condi]ii se poate

întrez\ri acea „leg\tur\”, chiar dac\ e mai slab\. O sim]i în mod inevitabil, este „acolo”.

Mai departe, cercetând aceast\ leg\tur\ subtil\ dintre numere/litere/cuvânt/nume [i Om,

ajungi s\ te întrebi care este substan]a acestei leg\turi magice [i cum ac]ioneaz\ ea.

Aici, din nefericire, intr\m într-un teritoriu în care nu po]i decât s\ speculezi [i s\ emi]i

teorii. Aceast\ leg\tur\ subtil\ a fost studiat\ în detaliu de Pitagora [i discipolii s\i, dar

studiile lor au r\mas secrete, dincolo de privirile lacome ale profanilor.

SSSS\\\\ privim îns privim îns privim îns privim îns\\\\ un exemp un exemp un exemp un exemplu de calcul numerologic modernlu de calcul numerologic modernlu de calcul numerologic modernlu de calcul numerologic modern

Avem un nume obi[nuit precum> Popescu George Popescu George Popescu George Popescu George

Esen]a acestui nume a[adar este dat\ nou\ spre cuno[tin]\ prin literele [i, mai apoi,

numerele care îl compun.

Pentru aceasta, vom apela la un tabel pe care l-am men]ionat [i în articolul trecut, cel

al coresponden]ei moderne dintre litere [i numere. Spun „modern” deoarece aceast\

coresponden]\ este cea folosit\ în mai toate calculele numerologice actuale. Acest tabel este

o variant\ simplificat\ a sistemelor antice men]ionate în detaliu în articolul anterior.

1111 2222 3333 4444 5555 6666 7777 8888 9999

A B C D E F G H I

J K L M N O P Q R

S T U V W X Y Z

Reducând numele la numerele care îl compun vom ob]ine, prin însumare, trei

componente principale>

1. NumNumNumNum\\\\rul Destinuluirul Destinuluirul Destinuluirul Destinului - Suma tuturor literelor/numerelor care compun numele.

Descrie tr\s\turile generale, aptitudinile, calit\]ile [i defectele.

2. Dorin]a InimiiDorin]a InimiiDorin]a InimiiDorin]a Inimii - Suma tuturor vocalelor care se reg\sesc în numele analizat.

Dorin]ele cele mai importante, aspira]iile tainice ale omului.

20

3. NumNumNumNum\\\\rul Personalitrul Personalitrul Personalitrul Personalit\\\\]ii]ii]ii]ii - Suma tuturor consoanelor care se reg\sesc în numele

analizat. Personalitatea sa exterioar\, a[a cum este el perceput de c\tre cei din

jur.

Acestea, împreun\ cu num\rul derivat din data na[terii sale (Calea Vie]iiCalea Vie]iiCalea Vie]iiCalea Vie]ii – un indicator

foarte important, c\ruia îi voi dedica articolul urm\tor), sunt cele mai importante numere

dintr-o hart\ numerologic\.

În imaginea de mai sus calculele sunt deja f\cute (se poate observa eviden]ierea

vocalelor [i a consoanelor), [i putem în sfâr[it avea o imagine de ansamblu asupra esen]ei

acestei nume, a[a cum este ea descris\ de cele trei coordonate studiate.

Din acest punct se pot face diferite incursiuni în ceea ce prive[te caracteristicile generale

ale numelui, în func]ie de cuno[tin]e, gradul de pricepere [i intui]ia individului.

Astfel, un încep\tor se va îndrepta f\r\ îndoial\ (a[a cum este [i firesc s\ fac\) c\tre des-

cifrarea acelor trei numere principale (8, 3, [i 5 în cazul nostru). Exist\ o literatur\ foarte

vast\ în domeniul numerologiei [i foarte util\ în deprinderea tr\s\turilor generale ale acestor

numere.

21

Am putea spune aici c\ persoana care poart\ acest nume este organizat\, ambi]ioas\,

are un fler pentru lucrul cu oamenii, pentru comunicare [i are o personalitate magnetic\.

Apoi, pe m\sur\ ce numerologul în devenire cap\t\ experien]\, el va începe s\ se

gândeasc\ la modul în care diferitele numere interac]ioneaz\ unele cu altele. Unele se

în]eleg mai bine, altele mai pu]in. În cazul lui George, pozi]ia Num\rului Destinului (8) este

sl\bit\ de Dorin]a Inimii (3), dar este înt\rit\ de Num\rul Personalit\]ii (5), datorit\

rela]iilor armonioase sau discordante dintre numere.

Mergând [i mai departe, numerologul experimentat arunc\ o privire în]eleg\toare asupra

tuturor numerelor corespunz\toare literelor care intr\ în componen]a numelui. Aici, el

începe s\ simt\ mai mult decât s\ în]eleag\, diferitele for]e care ac]ioneaz\ în om, prin

prisma numelui s\u [i începe s\ aib\ o viziune mult mai clar\, mult mai închegat\, asupra

esen]ei sale. Are acum în fa]a ochilor un tablou mult mai cuprinz\tor [i mult mai vast decât

ar putea fi cuprins în cele trei numere ini]iale.

Mai departe, exist\ un singur alt pas pe care îl poate face numerologul nostru... dincolo

de care numerele nu reprezint\ decât o adres\, o poart\ prin care treci pentru a p\trunde

acolo unde ai c\utat s\ ajungi de la bun început – în adâncul sufletului acelui om. Este o

c\l\torie magic\, sublim\, dar ea nu poate fi f\cut\ f\r\ a trece prin etapele anterioare.

Numerologia este una dintre primele [tiin]e ezoterice cu care ini]iatul trebuie s\ se

familiarizeze, c\ ea deschide poarta c\tre cunoa[teri mai subtile [i mai delicate decât ea

îns\[i.

A[a cum am v\zut, numele unei persoane, sau chiar propriul nostru nume, poate

reprezenta o c\l\torie magic\, la cap\tul c\reia ajungem mai aproape de persoana pe care o

studiem sau, mai aproape de noi în[ine.

Cunoa[te-te pe tine însu]i [i vei cunoa[te Universul [i Zeii, spuneau anticii.

Sursa imagine 1> http>//styleistababy.blogspot.ro

sursa imagine 2> http>//benedante.blogspot.ro

Sursa imagine 3> http>//cost-of-discipleship.blogspot.ro

Andrei St;ng\

www.hartanumerologica.ro

hartanumerologica@gmail.com

22

REIKI REIKI REIKI REIKI ---- un mod de via] un mod de via] un mod de via] un mod de via]\\\\,,,, un sistem de un sistem de un sistem de un sistem de evolu]ie spiritual evolu]ie spiritual evolu]ie spiritual evolu]ie spiritual\\\\ [i un [i un [i un [i un

sistem de vindecare pe toate planurilesistem de vindecare pe toate planurilesistem de vindecare pe toate planurilesistem de vindecare pe toate planurile

KARUNA KARUNA KARUNA KARUNA –––– un alt sistem un alt sistem un alt sistem un alt sistem ReikiReikiReikiReiki

,,Karuna’’ este un cuv=nt sanscrit care se foloseste ;n Budhism, Hinduism [i Zen [i

;nseamn\ compasiune.

William L. Rend este cel care a descoperit acest sistem primind simbolurile prin mai

mul]i Mae[tri Reiki [i care folosindu-le, le-a descoperit valoarea medit=nd asupra fiecaruia

;n parte. Acest sistem cuprinde mai multe simboluri de vibra]ie superioar\ celor din Reiki

Usui.

La fel ca [i Reiki Usui, Karuna Reiki nu este o religie, de[i ve]i vedea c\ fiecare

simbol conecteaz\ la energia anumitor entit\]i spirituale menite s\ ne ajute ;n vindecare.

Practic=nd aceasta energie, gradul de con[tientizare se m\re[te fiind mult mai receptivi la

;ndrumarea ghizilor no[tri spirituali.

ReikiReikiReikiReiki

23

Simbolul 1 Karuna Reiki-ZONAR conecteaza la energia Arhanghelului Gabriel.

Este folosit la ;nceputul tratamentului [i ajut\ la vindecarea unor probleme din vie]i

anterioare [i a unor traume din copilarie.

Simbolul 2 Karuna Reiki-HALU conecteaz\ la energia Arhanghelului Rafael.

Ac]ioneaz\ mai profund [i mai puternic dec=t primul simbol complet=ndu-l pe acesta. Acest

simbol ajut\ ;n vindecarea modelelor mentale subcon[tiente prin dezintegrarea modelelor

negative din subcon[tientul nostru, ajut=ndu-ne s\ accept\m par]ile noastre imperfecte [i s\

ne putem iubi pe noi ;n[ine. Acest simbol ajut\ totodat\ [i la vindecarea umbrei, la

vindecarea abuzurilor sexuale [i fizice precum [i ;n cazul atacurilor psihice.

Simbolul 3 Karuna Reiki-HARTH conecteaz\ la energia Maicii Domnului [i este

foarte puternic ;n vindecare. Este un simbol care este indicat ;n cazul chisturilor [i

tumorilor, ;n cazuri de dezechilibru energetic, ;n chirurgia psihic\ [i probleme de inim\.

Este foarte indicat pentru ajutorul rela]iilor. Atunci c=nd se creeaz\ o rela]ie ;ntre dou\

persoane apare cea de-a treia entitate numita entitatea rela]iei. Transmi]=nd aceasta energie

cu ajutorul altor simboluri c\tre aceast\ rela]ie, se creaz\ sentimente de iubire [i

compasiune. De obicei aceste rela]ii se ;mbun\t\]esc sim]itor. Acest simbol mai ajut\ la

cultivarea unor obiceiuri bune, la vindecarea dependen]elor [i la cultivarea ac]iunilor pline

de compasiune. Are o ac]iune direct\ asupra sufletului.

Simbolul 4 Karuna Reiki-RAMA conecteaz\ la energia Arhanghelului Mihail [i este

folosit ;n vindecarea primilor trei centri energetici ajut=nd la ;mp\m=ntare, ajut=nd persoana

s\ fie mai ancorat\ ;n realitate. Poate fi folosit pentru limpezirea min]ii, pentru cur\]area

spa]iilor de energii negative, ;n armonizarea centrilor energetici superiori cu cei inferiori,

etc.

Simbolul 5 Karuna Reiki-GNOSA conecteaz\ la Eul Superior. Acest simbol folosit

;n terapie, ajuta la vindec\ri foarte profunde, scot=nd la suprafa]\ suferin]ele emo]ionale

aduc=nd ;n con[tient [i cauzele acestora. Gnosa m\re[te abilit\]ile de ;nv\]are datorit\

faptului c\ ac]ioneaz\ asupra sistemului nervos, cre[te abilit\]ile de comunicare [i m\re[te

creativitatea.

24

Simbolul 6 Karuna Reiki-KRIYA ajuta la conectarea cu pam=ntul, la materializarea

unor scopuri, pentru definirea priorit\]ilor.

Simbolul 7 Karuna Reki-IAVA conecteaz\ la energia naturii. Se folose[te ;n

afirmarea propriei for]e [i propriei dorin]e, ;n vindecarea codependen]ei, a sim]ului realit\]ii

[i ne umple de for]\ propriile scopuri. Ne ajut\ s\ sc\p\m de ideile preconcepute,

echilibreaz\ cele patru elemente (foc, apa, aer, p\m=nt) [i ;mpreun\ cu alte simboluri d\

rezultate bune ;n toxicomanie [i dependen]e.

Simbolul 8 Karuna Reiki-SHANTI conecteaz\ la Ingerii Pacii. Este un simbol care

ajut\ la deta[are, face sa dispar\ ;ngrijor\rile, temerile, panica, este foarte bun ;n cazurile de

insomnie [i co[maruri. Se mai poate folosi [i pentru deschiderea centrilor energetici. Se

utilizeaz\ ;n cazul crizelor de panic\ [i a oboselii cronice.

Simbolul 9 Karuna Reiki-OM este un simbol Sanskrit care se folose[te ;n multe

practici spirituale. Deschide calea c\tre Divin [i Con[tiin]a Superioar\. Prin rostirea de trei

ori a numelui simbolului, acesta are puterea de a cur\]a spa]iul din jur. Se consider\ c\ acest

simbol are putere de vindecare prin simpla sa prezen]\, emi]=nd energii purificatoare.

Spuneam la ;nceput de cuv=ntul Karuna care ;nseamn\ compasiune. In DEX,

compasiunea este explicat\ ca fiind mil\-comp\timire. Eu cred c\ este mai degraba o forma

de iubire, de ;n]elegere pentru ceea ce simte/tr\ie[te cel\lalt. Fiecare fiin]\ uman\ [i nu

numai, care se ;ntrupeaz\ pe aceast\ planet\ are nevoie de dragoste [i are nevoie de ajutorul

altor fiin]e pentru a putea tr\i, ;nv\]a, dep\[i problemele [i lec]iile de via]\ pentru care a

venit. Natura noastr\ uman\ este creat\ ;n a[a fel ;nc=t compasiunea face parte din noi. Ca

s\ putem manifesta compasiunea trebuie s\ ;n]elegem c\ fiecare dintre noi este crea]ia lui

Dumnezeu, iar Dumnezeu este ;n fiecare dintre noi [i ;n tot ceea ce ne ;nconjoara. De

fiecare dat\ c=nd suntem pu[i ;n fa]a unui om indiferent de statutul social, de religie sau de

alte lucruri care ne limiteaza min]ile [i sufletele, suntem pu[i in fata Lui. Inainte de a emite

orice g=nd sau cuv=nt, de a face orice fel de judecat\ prin prisma propriilor noastre

experien]e, s\ con[tientiz\m c\ [i ;n acea persoan\ exist\ Dumnezeu, toate cele emise

;ndrept=ndu-se spre crea]ia Lui, adic\ spre El. {i atunci vine ;ntrebarea> C=t de bun, c=t de

curat [i pur sunt eu, ca s\ pot fi vrednic de a judeca crea]ia lui Dumnezeu?! Trebuie s\

;ncerc\m s\ manifest\m un interes mai mare [i s\ ne preocupam mai mult pentru binele

celorlal]i, la modul sincer [i din suflet. De asemenea ar fi bine s\ ;n]elegem c\ orice reac]ie

25

negativ\, orice sup\rare [i orice atitudine neplacut\ a unei persoane vine dintr-o suferin]\,

iar ultimul lucru de care are nevoie este judecata noastr\ de valoare. In]eleg=nd c=t de c=t

aceste lucruri foarte simple dealtfel, cred c\ ne este mai u[or s\ ;ncerc\m s\ iubim oamenii

din jurul nostru a[a cum sunt ei... pentru c\ oricum ar fi, Dumnezeu [tie de ce lucrurile stau

a[a [i nu cum dorim noi.

Trei sferturi din toate ne;n]elegerile vor disp\rea de pe fa]a p\m=ntului dac\ ne vom

pune ;n locul du[manilor no[tri [i le vom în]elege punctul de vedere. Atunci vom deveni

deîndat\ una cu ei, sau ne vom gândi cu îng\duin]\ la ei. Mahatma GandhiMahatma GandhiMahatma GandhiMahatma Gandhi

Mirela Gavrila

ezomir@yahoo.com

26

CONCEPTUL YINCONCEPTUL YINCONCEPTUL YINCONCEPTUL YIN----YANGYANGYANGYANG

BAZA MEDICINII ENERGETICEBAZA MEDICINII ENERGETICEBAZA MEDICINII ENERGETICEBAZA MEDICINII ENERGETICE

LEGEA CELOR 5 ELEMENTELEGEA CELOR 5 ELEMENTELEGEA CELOR 5 ELEMENTELEGEA CELOR 5 ELEMENTE

Filozofia antic\ chinez\ reprezenta simbolic natura prin 5 elemente> Apa, Focul,

Lemnul, Metalul [i Pamantul. Fiec\rui element ;i corespunde un organ, o func\ie, un anumit

tip de energie, o loj\ energetic\, un sezon. Anul era ;mp\r]it ;n perioade de 72 de zile,

cre=ndu-se, astfel, cel de al 5-lea sezon.

Medicina energeticMedicina energeticMedicina energeticMedicina energetic\\\\

27

Semnifica]ia acestei asocieri este simbolic\< nu sensul direct evocat de fiecare element

trebuie sa fie re]inut, ci caracteristicile acestuia.

Astfel, prin LemnLemnLemnLemn se exprim\ na[terea, producerea, vitalitatea, culoarea verde, pentru

c\ el corespunde prim\verii, anotimpul ;nceputului, al na[terii vie]ii si al revitaliz\rii. Ca

organ corespunde ficatului, ca ]esut celui muscular, iar ca func]ie [i energie corespunde

celei de aparare (Wei).

FoculFoculFoculFocul exprma iradierea c\ldurii, expansiunea, corespunz\ndu-i ca anotimp vara, ca

organ inima, mediul sangvin, ca func]ie [i energie reprezint\ sistemul nervos [i energia

psihica Shen. Este u[or de ;n]eles c\ are ca simbol culoarea ro[ie.

PPPP\\\\m=m=m=m=ntulntulntulntul simbolizeaz\ no]iunea de centru, element nutri]ional, muta]ie, transformare.

Ca organ corespunde splinei, ca structur\ ]esutului conjunctiv [i articula]iilor, ca func]ie [i

energie activit\]ii metabolice [i nutritiv\. Ca sezon corespunde sfar[itului verii [i

;nceputului toamnei .

MetalulMetalulMetalulMetalul exprim\ toamna, consisten]a [i for]a, culoarea alb\, usc\ciunea atmosferic\. Ii

este ata[at ca organ pl\m=nul, iar ca structur\ ]esutul epitelial [i tegumentul ;n general. Ca

func]ie corespunde respira]iei [i reac]iei organismului la energiile exogene. Mediaza factorii

externi ai bioritmurilor, componenta intim\ fiind dependen]a de elementul apa.

Prin ApaApaApaApa s-a exprimat ceea ce se aseaman\ cu apa sau are contingente cu apa> frigul,

iarna, cobor=rea, condensarea, culoarea neagr\, sarea. nordul, loja Vezica [i Rinichii,

activitatea endocrin\, componenta intern\ a bioritmurilor, eliminarea, energia ancestrala

Zong.

28

Corespondenta celor 5 elementeCorespondenta celor 5 elementeCorespondenta celor 5 elementeCorespondenta celor 5 elemente

LEMNLEMNLEMNLEMN FOCFOCFOCFOC P|M+P|M+P|M+P|M+NTNTNTNT METALMETALMETALMETAL AP|AP|AP|AP|

Perioada

zilei

Diminea]a Amiaz\ Dup\-amiaz\ Seara Noaptea

Anotimp Primavara Vara Sfar[it de vara Toamna Iarna

Evolu]ie Na[tere Cre[tere Transformare Declin Stagnare

Direc]ie Est Sud Centru Vest Nord

Element V=nt C\ldur\ Umiditate Usc\ciune Frig

Culoare Verde Ro[u Galben Alb Negru

Loja

energetica

F/VB C/IS Sp/S P/IG R/V

Structura Mu[chi S=ngele

Sistem nervos

}esut

conjunctiv

Articula]ii

}esut

elemental

Pielea

}esut osos

Energie Wei Shen Ying Modulatoare

extern\

Zong

Func]ie Detoxifiere

a

organismului

Ap\rare

Psihica [i

Informa]ional\

Activitate

metabolic\

[i

nutritiv\

Termoreglare

Respira]ie

Componenta

extern\

a

bioritmurilor

Metabolism

mineral,

echilibru

hidro

electrolitic

Endocrin\

Componenta

intern\ a

bioritmurilor

29

:ntre cele 5 elemente se stabilesc rela]ii dinamice de evolutivitate, interdependen]\ [i

autocontrol, conform mecanismului de feedback cunoscut din cibernetic\. Coresponden]a

lor cu elemente ale structurii [i func]ion\rii organismului exprim\ existen]a acestor legit\]i

de condi]ionare reciproc\, de generare, domina]ie [i inhibi]ie ;n ;ntreaga noastr\ fiziologie,

de la organ p=n\ la celul\.

Conform ciclului de generare al celor 5 elemente. Lemnul alimenteaz\ Focul. Focul

genereaz\ cenu[a (P\m=ntul). P\m=ntul produce Metalul. Metalul produce Apa. Apa

genereaza Lemnul .

30

Din ciclul celor 5 elemente se deduc [i alte raporturi ca acelea de “ domina]ie “[i “

Mama-Fiu”.

Lemnul domina P\m=ntul< P\m=ntul domin\ Apa< Apa domin\ Focul< Focul domin\

Metalul< Metalul domin\ Lemnul

Elementul dominant se nume[te ”Mama”, iar cel dominat “Fiu”. Intre elementele

al\turate se stabile[te un raport Mam\-Fiu important.

Daca un element domin\ ;n mod excesiv pe cel supus, va rezulta boala. Ficatul poate

exercita o influen]e negative aupra splinei ;mboln\vind-o, [i invers, ;n ciclu de

contradomina]ie, splina va agresa ficatul.

Rezumand ;ntre aceste elemente [i deci ;n func]ionalitatea organismului se stabilesc 4

rapoarte> 2 fiziologice (de generare [i de domina]ie sau de autocontrol tip feedback pozitiv

[i negativ) si 2 patologice (de agresiune [i de contradomina]ie). Primele dou\ cicluri

definesc modul de func]ionare normala a organismului, iar ;n ultimele dou\ exprim\

mecanismul de ;mboln\vire a acestuia.

Evolu]ia si existen]a ;ntregii materii ;n univers presupune, a[adar, o perpetu\ mi[care

[i transformare. :n al]i termeni, presupune o permanent\ crea]ie [i restric]ie. F\r\ restric]ie,

adica f\r\ control, orice crea]ie se poate transforma ;n contrariul ei. {i iat\ cum, extrapol=nd

de la teoretic la concret de la cosmos la om, ajungem la o finalitate de ordin terapeutic.

31

Energia organismului sufer\ influen]e sezoniere. Primavara ;ncepe s\ creasc\. Se

;nal]\ seva, natura ;nverze[te, omul se revitalizeaz\. Este cre[terea energiei Yang. Vara

energia atinge apogeul, omul este ;n plenitudinea for]elor. Yang este maxim. Toamna se

atinge echilibrul energetic. Yang ;ncepe s\ scad\, iar Yin s\ creasc\. Iarna energia s-a retras

;n profunzimi. Natura [i-a ;ncetinit ritmul. Yin este la maxim, iar Yang este la minim. Spre

sfar[itul iernii Yin declin\, iar primavara rena[te Yang.

Influen]a cosmic\ asupra organismului se manifest\ pregnant prin intermediul

anotimpurilor, fiec\rui anotimp corespunz=ndu-i ca activitate maxim\ un organ. Ficatul este

dominant primavara. Inima domin\ vara. Pl\m=nul este dominant toamna. Splina domina ;n

anotimpul 5 situat ;ntre var\ [i toamn\, ;ncep=nd cu 18 zile ;nainte de sfar[itul verii.

Rinichiul este organul dominant iarna.

Dr.Dr.Dr.Dr. Georgescu Mariu] Georgescu Mariu] Georgescu Mariu] Georgescu Mariu]an Stelutaan Stelutaan Stelutaan Steluta

Tel. 0745014436Tel. 0745014436Tel. 0745014436Tel. 0745014436

32

Semnifica]ii paranormaleSemnifica]ii paranormaleSemnifica]ii paranormaleSemnifica]ii paranormale

pentru cifra “7”pentru cifra “7”pentru cifra “7”pentru cifra “7”

Cifra [apte ne-a parvenit din adâncul timpului ca având o serie de

fascinante atribute misterioase, de tip paranormal, mai întotdeauna ascunse

celor neini]ia]i, ea dispunând [i azi de o mare înc\rc\tur\ de semnifica]ii pe

care destul de pu]ini dintre savan]i au reu[it s\ le elucideze.

Egiptul - leag\nul civiliza]iilor istorice - a preluat [i a retransmis prin [colile sale

speciale multe dintre semnifica]iile ascunse ale cifrei “7”. Ei, egiptenii, nu considerau ca o

pur\ întâmplare faptul c\ Nilul avea [apte niveluri (avea [ase cataracte), c\ se v\rsa în Mare

prin [apte guri, c\ în delta sa înfloreau [apte ora[e, c\ templul din Denderah avea [apte

por]i, iar cel din Abydos avea [apte altare, în timp ce marele templu al lui Amon din Karnak

era edificat pe [apte trepte de acces. Exemplific\rile ar putea continua, dar important este s\

realiz\m f\r\ putere de t\gad\ c\ cifra “7” a fost dintotdeauna considerat\ drept o cifr\-

simbol, având atribute absconse. Chiar azi ne mai fascineaz\ filmul Cei [apte magnifici, al

c\rui model ar fi mai vechiul Cei [apte samurai...

Enigme

33

Facerea Facerea Facerea Facerea

Faraon Faraon Faraon Faraon cere lui Iosif scere lui Iosif scere lui Iosif scere lui Iosif s\\\\----iiii

talmaceasctalmaceasctalmaceasctalmaceasc\\\\ visul visul visul visul....

@... {i au ie[it din apa Nilului

[apte vaci grase [i dup\ ele au

ie[it alte [apte vaci slabe [i au

mancat pe cele [apte grase. Iar

mai apoi au ie[it dintr-o tulpin\

de gr=u [apte spice pline [i din

alta tulpin\ [apte spice seci [i

spicele cele seci au m=ncat pe

cele [apte pline#

34

Profundul misticism al OrientuluiProfundul misticism al OrientuluiProfundul misticism al OrientuluiProfundul misticism al Orientului

Cei vechi studiau în [coli speciale, care ajunseser\ dup\ secole întregi la o adânc\

aprofundare a [tiin]ei numerelor - pe care o numeau isopsefie -, ca [i la o geometrizare a

literelor - pe care o numeau gematrie - reu[ind s\ p\trund\ în miezul ascuns al cifrelor, f\r\

chiar a dispune (culmea!) de îns\[i cifrele propriu-zise< pe care le înlocuiser\ cu literele

alfabetului.

Sistemul anticilor de calcul era septimal, deci bazat pe cifra “7”, ca cifr\ maxim\,

des\vâr[it\< sistem care ast\zi pe noi ne descump\ne[te, considerându-l mult prea greoi [i

folosindu-l numai arareori< iar chiar [i atunci numai în matematicile superioare. În

antichitatea clasic\ îns\, orice preot al oric\rui templu obi[nuia s\ se descurce în asemenea

calcule septimale...

Uluitoarea folosire Uluitoarea folosire Uluitoarea folosire Uluitoarea folosire a cifrei “7”a cifrei “7”a cifrei “7”a cifrei “7”

Adeseori am fost [oca]i cu to]ii de coinciden]ele referitoare la rezonan]a cifrei [apte

pe care o reg\sim guvernând cele mai diferite [i surprinz\toare domenii cum ar fi> cele [apte

minuni ale lumii, cei [apte stâlpi ai în]elepciunii, cele [apte coline pe care s-a fondat Roma,

cele [apte coarde ale instrumentului muzical inventat de Pitagora în acord cu armoniile din

natur\, cele [apte zile ale s\pt\mânii, cele [apte m\suri prin care capul intr\ în statura

uman\, ba chiar [i cei [apte pitici din Alba ca Z\pada, ori cele [apte încerc\ri din basmele

românilor.

Intrând în studii am\nun]ite, anali[tii Bibliei au stabilit c\ în Cartea Sfânt\ num\rul

[apte ordinal este pomenit de 98 de ori, iar [apte distributiv de [apte ori, în total de 392 de

ori, adic\ 7x7x7 + 7x7. Indirect, num\rul [apte st\ [i la baza num\rului de capitole, fraze,

cuvinte, litere, forme verbale sau împrejur\ri redate în Cartea Sfânt\, cum ar fi de exemplu

cele [apte rostiri de pe cruce. Se în]elege c\ este vorba de analize f\cute doar pe originalul

celor 70x10 c\r]i ale Bibliei, scris\ în limbile sacre, concepute cu mult timp înainte de a lua

fiin]\ popoarele istorice. Nu e f\r\ rost c\ s\pt\mâna are [apte zile, deoarece în Vechiul

Testament exist\ [i s\pt\mâna de [apte s\pt\mâni, s\pt\mâna de [apte ani [i s\pt\mâna de

[apte milenii. În templu erau [apte obiecte principale, toate a[ezate dup\ sensul ascuns al

35

legilor seriilor matematice. Mai reamintim misteriosul candelabru cu [apte bra]e, care se

acordau unele cu altele în jurul unui pivot central - cu semni-fica]ia t\inuit\ c\ adev\rata

lumin\ ne vine prin sistemul septimal. La capitolul 13 din Matei sunt [apte parabole ce se

pot studia paralel cu cele [apte epoci ale cârmuirii divine, c\ci num\rul [apte arat\ ceva

deplin. În Apocalips, num\rul [apte este pomenit de 7x7 ori, iar principalele lucruri despre

care trateaz\ aceast\ carte profetic\ sunt orânduite în [apte serii de câte [apte.

Deci, în ambele Testamente totul este num\rat, r\snum\rat, cânt\rit [i împ\r]it dup\

criteriul cifrei perfecte> [apte.

Omul modern ar trebui s\ aib\ la rându-i revela]ia cifrei [apte în [tiin]ele actuale,

anume>

Curcubeul are [apte culori< gama muzical\ este compus\ din [apte trepte< muzica se

scrie cu [apte valori de note, iar nuan]ele muzicale sunt tot [apte< p\mântul are [apte zone

climatice, repartizate dup\ simetria enun]at\ într-una din legile seriilor> la capetele seriei (1

[i 7) sunt cele dou\ zone polare, lâng\ ele (2 [i 6) sunt zonele temperate, urmate de cele

toride (3 [i 5) care sunt de o parte [i de cealalt\ a zonei ecuatoriale (4)< luna are [apte faze<

omul are [apte vârste< creierul are [apte straturi de neuroni< gesta]ia la om [i animale

dureaz\ perioade alc\tuite din zile multiple de [apte< planta tipic\ este compus\ din [apte

p\r]i> r\d\cin\, tulpin\, ramuri, frunze, flori, fructe [i semin]e, fiecare dintre acestea se divid

[i subdivid septimal< dou\ cercuri între ele nu pot avea decât [apte pozi]ii> externe, tangente

externe, secante, tangente interne, concentrice [i identice< seria mecanic\ ce determin\

[tiin]ele moderne este guvernat\ de cele [apte elemente primare> spa]iu, materie, num\r,

mi[care, form\, energie [i timp.

Exemplele pot continua.

De parc\ prin perfecta cifr\ [apte [i-ar da mâna [tiin]a exact\ a Occidentului actual cu

mistica Orientului de odinioar\.

Divina perfec]ie a cifrei “7”Divina perfec]ie a cifrei “7”Divina perfec]ie a cifrei “7”Divina perfec]ie a cifrei “7”

Nu pu]ine au fost încerc\rile moderne de elucidare a simbolisticii cifrei [apte utilizat\

în vechime. Dintre ele merit\ s\ o amintim pe aceea pitagoreic\ a lui Alfegas, f\cut\ la Paris

în 1913 (v.). Alfegas - îmbinând simbolurile divinit\]ii (cercul), armoniei (hexagrama),

fiin]ei vii (crucea) [i a circula]iei pentru între]inerea fiin]ei (dou\ cercuri tangente, dintre

care primul simboliza alimentarea cu substan]e omogene naturii fiin]ei, iar cel\lalt

36

simboliza expulzarea p\r]ilor inutile) - propune o hieroglif\ ca expresie general\ a unui Tot

sau Definitiv.

În cadrul figurii ob]inute, este posibil s\ fie trasat\ întreaga gam\ a numerelor, precum

[i vechile semne planetare cores-punz\toare acestora. De asemenea, pot fi încadrate în res-

pectiva figur\ simbolistic\ a lui Alfegas [i semnele tradi-]ionale ce se întâlnesc, la rândul

lor, în ermetism, precum [i în diversele structuri ale esotericului.

“Num“Num“Num“Num\\\\rul numelui” Iisusrul numelui” Iisusrul numelui” Iisusrul numelui” Iisus

Una dintre cele mai atente [i mai profunde analize gematrice f\cute în stilul antic a

fost realizat\ la noi de filosoful V.V. Moisescu. Victim\ a opresiunii comuniste, acest

filosof a murit în închisoare f\r\ a mai avea posibilitatea de a-[i consacra opera spre a fi

pus\ în adev\rata ei valoare -, dintre multele tomuri parvenindu-ne azi doar o succint\

c\r]ulie de piramidologie în care a fost inclus\ [i analiza “num\rului numelui” Domnului

nostru Iisus Hristos. Dar s\ încerc\m s\-l urm\rim pe consacratul specialist român în

[tiin]ele antice.

Limba Vechiului Testament este sobra ebraic\, înrudit\ cu egipteana, dar a Noului

Testament este m\iestrita limb\ elin\. Adunând ca numere literele din numele grecesc

IECOYC (cite[te Iesus) vom ob]ine un total de 888. Num\rul se deduce din însumarea lui

“I” ca semn aritmetic al num\rului 10, “ETA” corespunzând cifrei 8, “SIGMA” majuscul

având valoarea de 200, “OMICRON” a lui 70, iar “Y” reprezentând 400, cu repetarea lui

SIGMA< de unde rezult\> 10+8+200+70+400+200 = 888.

Totalul numeric al întregului verset 5 din Isaia 9 este de 8 ori 888< deoarece profetul

voia s\ demonstreze c\ pentru fiecare nume mesianic din respectivul pasaj e rezervat câte

un 888. Se sugereaz\ astfel c\ Mesia nu putea fi altul decât “Acela care poart\ un nume a

c\rui valoare numeric\ ar fi întreita repetare a num\rului 8, consacratul nume al

transcenden]ei”. Reamintim c\ în ebraica timpului, cuvântul opt avea semnifica]ia> Ceea ce

trece peste...

Ad\ugarea unit\]ii la un num\r consacrat (7 + 1 = 8) însemna atingerea perfec]iunii

supreme. Opt corespunde - dup\ cei vechi - unui ce superior, cauzal [i sublim, fa]\ de

perfec]iunea normal\ a lui [apte. Nu întâmpl\tor Domnul [i-a început predica de pe munte

cu cele opt fericiri, care privesc fericirea ca pe o specie etern\.

37

Elevii lui Pitagora se entuziasmau de armonia celor opt sfere, gnosticul Valentin

vorbea de cei opt eoni superiori, iar discipolii lui Mithra de cele opt ceruri< magii a[teptau

“perioada a opta”, ea fiind ultimul prag al armoniei divine.

Numerele perfect omogene, ca 666 [i 888, au atras aten]ia din vechime ca fiind o

corespundere stabilit\ providen]ial pentru a însemna un caracter oarecare, cu un anume rol -

malefic pentru 666, sau profetic pentru 888 - al persoanei ce purta un nume cu semnifica]ia

acestor numere. Egalitatea numeric\ a dou\ nume, sau a unui nume propriu cu un epitet de o

aceea[i valoare numeric\, era socotit\ în antichitate (dar uneori chiar [i ast\zi) ca un semn al

identit\]ii.

Profe]iile preoteselor sibiline sus]ineau c\> “...Atunci va veni la oameni Fiul marelui

Dumnezeu, îmbr\cat cu trup la fel ca muritorii< iar numele lui va avea patru vocale, a c\rui

consoan\ S se repet\ (v. IESOYS). Dar vreau s\-]i spun num\rul numelui s\u întreg> opt

unit\]i, în plus tot atâtea zeci [i opt sute, adic\ 888, iat\ ce va revela Numele Lui oamenilor<

dar tu, în duhul t\u, cuget\ bine la nemuritorul [i prea înaltul Fiu al lui Dumnezeu - la

Unsul”.

VVVV\\\\ reamintim c reamintim c reamintim c reamintim c\\\\ în grece[te Unsul în grece[te Unsul în grece[te Unsul în grece[te Unsul = Hristos. Hristos. Hristos. Hristos.

Num\rul 888, privit în nota]ia septimal\, nu este în fond altceva decât 111, c\ci 8 ca

cifr\ [i unitate nu poate exista în sistemul septimal, ce are maximum cifra 7. Tocmai aceasta

este defini]ia num\r\torii din 7 în 7> s\ se opreasc\ la grupe de câte 7, iar nicidecum de 10

ca în num\r\toarea noastr\ zecimal\, profan\. Tot ceea ce trece peste 7 este ca [i cum ar

trece peste 10, astfel c\ 8 septimal este întocmai ca 11 din sistemul nostru zecimal, unde

asul poate fi atât 1 cât [i 11.

C\ filosoful V.V. Moisescu nu f\cea jonglerie cu numerele o dovede[te realitatea c\

duminicii i se spunea în c\r]ile sacre fie “ziua cea dintâi”, fie “ziua a opta”, atunci când se

urm\rea sensul ei de dep\[ire a sabatului evreesc.

Num\rul 888 este, atunci, tocmai transpunerea lui 111 în sfera divin\, pentru a fi la

unison cu sensul de transcendent, ce apar]ine cifrei 8. Numele mesianic concentreaz\ în el

sensurile celorlalte [apte cifre, precum în spectrul solar sunt sintetizate toate cele [apte

culori pentru a ob]ine culoarea a opta> albul, culoarea solar\, nerefractat\. Num\rul numelui

multiform 888 produce mereu încurc\tur\ celor care nu-i caut\ dezlegarea în Iisus. Simpl\,

dar totu[i adânc\ este ecua]ia divin\>

38

Cele opt nume = 8 x 888 = Iisus<

Iisus este “Misterul transcendent, Cel Minunat”<

Iisus este Sfetnicul lui Dumnezeu (Prov. 8.22.31)<

Iisus este Eroul de la Golgota (Ioan 16.33)<

Iisus este Dumnezeu însu[i (Ioan 1.1.14)<

Iisus este P\rintele omenirii (Ep. c\tre romani 5.14.20)<

Iisus este Ve[nicia> 1 în 5.20<

Iisus este Domnul (Ep. c\tre Corintieni 12.3)<

Iisus este Pacea noastr\ (Efes 2.14).

Misterul (111) lui Dumnezeu ne arat\ în Apocalips planul S\u împlinit. Ceea ce se

vede prin plin\tatea sublim\>

8 x 111 = 888< care se traduce prin triumful lui Iisus Hristos, a Omului ideal.

Deci, sistematizând> Deci, sistematizând> Deci, sistematizând> Deci, sistematizând>

111 siboliz111 siboliz111 siboliz111 sibolizeazeazeazeaz\\\\ misterul, misterul, misterul, misterul,

777 divina perfec]iune, iar 777 divina perfec]iune, iar 777 divina perfec]iune, iar 777 divina perfec]iune, iar

888 supranaturalul. 888 supranaturalul. 888 supranaturalul. 888 supranaturalul.

“Num“Num“Num“Num\\\\rul numelui” Fiareirul numelui” Fiareirul numelui” Fiareirul numelui” Fiarei

În Apocalips, cuvânt care înseamn\ revela]ie, este ar\tat c\ num\rul 666 ar fi semnul

distictiv care ;l define[te pe anticrist> Fiara.

“Fiara” ...a f\cut ca to]i s\ primeasc\ semnul, numele fiarei, sau num\rul numelui ei.

Aici e în]elepciunea. Cine are pricepere s\ socoteasc\ num\rul fiarei, c\ci este num\r de

om.

Num\rul fiarei este 666”.

Num\rul numelui fiarei, al bestiei anticriste, mocne[te în fiecare om dep\rtat de

Dumnezeu.

În perioada celei de a doua conflagra]ii mondiale circulau o serie de chei numerice

care f\ceau destul de corecte leg\turi între num\rul fiarei, 666, [i numele unor conduc\tori

totalitari[ti precum Hitler sau Stalin.

39

Întocmai însu[irilor benefice ale cifrei [apte, la rândul ei, cifra [ase, de]ine capul de

afi[ al sensurilor malefice, ale r\ului suprem în diferite domenii. Cifra [ase repetat\ de trei

ori (în cele trei sfere> trup, suflet [i duh) reprezint\ num\rul simbol al omenescului, al

nedes\vâr[irii, al e[u\rii, al trudei. Acestui num\r, 666, îi lipse[te în trei rânduri acea

unitate> 111, tocmai capul, pentru a ajunge la 777, num\rul armoniei divine. Satana, care în

traducere înseamn\ adversarul, se l\uda c\ l-ar fi ucis pe Iisus pe cruce< ceea ce, m\car

aparent, ar fi [i exact> fiindc\ cei vechi considerau c\ El, Mântuitorul, în timp ce p\timea în

locul nostru, ar fi purtat - normal - num\rul numelui 666, în loc de 888, întrucât în acel

moment purta p\catele omene[ti ale fiec\ruia dintre noi, ca Unul Care a devenit Loc]iitorul

nostru. Asemenea considerente îi pot face pe acei care m\car încearc\ s\ aprofundeze

gematria, s\ fie mai preg\ti]i pentru a în]elege miezul lucrurilor - miez al ezotericului pe

care discipolii ini]ia]i îl ]ineau cu jur\mânt, ca cel de pe urm\ secret.

Nota Bene>Nota Bene>Nota Bene>Nota Bene> Filosoful V.V. Moisescu, omul care încercase s\ ridice cel de al treilea v\l

ce acoperea misterul devenirii, mister încifrat [i în Marea Piramid\ ca într-o carte, era

doctor în teologie, filosofie, arheologie, filologie comparat\ - discipline pentru care ob]inuse

Magna cum laudae< dup\ care studiase [i matematicile, numai [i numai pentru a p\trunde

mai bine [i mai corect în cercet\rile sale favorite.

R\zboiul [i închisorile comuniste au pus cap\t unei cariere ce ar fi trebuit s\-i aduc\

celebritatea.

Ceea ce ni se pare mai important ar fi tocmai realitatea c\ întreaga [tiin]\ - deci [i

simbolistica numerelor - poate fi strâns legat\ de activit\]ile paranormale ale ]\ranului

român, atât în utilizarea cifrelor, cât [i în imagistic\.

40

Figura geometric\ a lui Alfegas ce permite ;nscrierea tuturor numerelor, precum [i

vechile semne planetare corespunzatoare.

Silviu. N. Dragomir

41

Despre MinciunDespre MinciunDespre MinciunDespre Minciun\\\\

Am ales acest titlu, ca s\ nu încep [i eu cu o minciun\, în genul> Adev\rul despre

minciun\. Mai întâi s\ vedem ce este minciuna. Dic]ionarul explicativ al limbii române ne

d\ mai multe definti]ii, dintre care urm\toarea pare a fi cea mai elocvent\> ”Denaturarea

inten]ionat\ a adev\rului, având de obicei ca scop în[elarea cuiva< neadev\r”.

Dac\ am ajuns la neadev\r, s\ vedem ce nu este minciuna (dac\ ne-adev\r = miciun\,

adev\r = ne-minciun\, deci ce nu este minciun\)

Conform cu Dex, adev\rul este definit astfel> “Concordan]a între cunostin]ele noastre

[i realitatea obiectiv\” ceea ce corespunde realit\]ii, ceea ce exist\ sau s-a întâmplat în

realitate< lat. “ad – de – verum “.

Popas ;n sufletPopas ;n sufletPopas ;n sufletPopas ;n suflet

42

De-a lungul istoriei, atât cunostin]ele cât [i realitatea “obiectiv\” au suferit schimb\ri

permanente, facând ca unele cuno[tin]e s\ se dovedeasc\ limitate, iar realitatea obiectiv\ s\

se dovedeasc\ subiectiv\< cu alte cuvinte, adev\rul a evoluat în minciun\, întrucât

nemaiîndeplinind condi]iile de adev\r, s-a transformat în ne-adev\r…. adic\ în minciun\.

Aici dau doar câteva exemple>

P\mântul este plat – (convingere din evul mediu ce se reg\seste inclusiv în coran) a

fost pentru o foarte mare perioad\ de timp considerat un adev\r.

P\mântul s-a dovedit a fi rotund, iar Ptolomeu l-a plasat în mijlocul universului…

Apoi [i aceasta s-a dovedit a fi doar o teorie eronat\.

O alt\ teorie din acela[i ev mediu spunea c\ nici un obiect neînsufle]it mai greu decât

aerul nu poate zbura … [i a[a mai departe

Cumva, evolu]ia îns\ [i a fost posibil\ întrucât aceste “adev\ruri” nu au fost crezute de

to]i< unii s-au îndoit, [i au luat în considerare [i altceva decât aparen]ele realit\]ii a[a zis

obiective.

Deci cu adev\rul ne-am lamurit…

S\ revenim la minciun\.

V\ propun o abordare din cât mai multe unghiuri posibile, ca s\ ne putem g\si cât mai

multe r\spunsuri.

Cine minte?

Suntem tenta]i s\ spunem c\ omul, evident!… dar s\ ne gândim totu[i> S\ fie omul

singura fiin]\, care conform defini]iei> “Denaturarea inten]ionat\ a adev\rului.. (care are

preten]ia de a fi realitate obiectiv\ tot odat\) cu scopul de a însela” minte?

Cu alte cuvinte, cameleonul, caracati]a, sunt niste mincino[i notorii … ei încearc\ s\

se confunde cu mediul, împrumutând fie culoarea, culoarea [i textura, fie chiar aspectul

însu[i al mediului în care tr\iesc, cu scopul de a vâna (deci de a-[i în[ela prada) sau cu

scopul de a se face greu de reperat, dac\ nu chiar invizibili, pentru a nu fi identifica]i de

poten]ialii pr\d\tori.

43

Interesant aspect… deci iat\, c\ nu doar omul ingrat [i evoluat minte.

Alt\ întrebare> Când min]im? (s\ nu va gândi]i s\ r\spunde]i> când nu spunem

adev\rul, c\ a]i vazut s\racul adev\r c=te parale face uneori). Aproape în permanen]\ [i mai

tot timpul, chiar [i când ne ;mbr\c\m – deci deform\m “realitatea” aparen]ei noastre.

:n fiecare zi, femeile se machiaz\, uneori se vopsesc, i[i pun me[e, peruci, [i unii [i

al]ii folosim deodorante [i parfumuri, toate acestea pentru a ne “ameliora” aparen]ele.

O lume întreag\ s-a creat pe marginea acestor obiceiuri [i o întreag\ îndustrie vine s\

pun\ la dispozi]ie mijloacele necesare disimul\rii a ceea ce biologic suntem.

Aceasta face parte atât de mult din via]a noastr\, încat nici nu putem concepe s\ tr\im

altfel< [i totu[i noi denatur\m “realitatea obiectiv\” de mii de ani în acest fel.

Unii (de altfel nu pu]ini) vor veni s\ spun\ c\ adev\rul ESTE, EXISTA, [i nu trebuie

demonstrat.

Dar, de[i civiliza]ii întregi desconsider\ ideea de a min]i, dac\ ne uit\m de pild\ la

cele 10 porunci, nu vom g\si o trimitere expres\ c\tre minciun\< e adev\rat, în a noua

porunc\, se spune “s\ nu ridici m\rturie mincinoas\ ;mpotriva aproapelui t\u” îns\ e relativ

la a face r\u cuiva, în mod direct sau indirect [i nu la minciuna în sine. Cu toate acestea,

minciuna a fost – în mod oficial – asociat\ cu ideea de r\u [i de r\utate. Tot în Biblie, g\sim

o alta concluzie interesant\, care las\ loc la interpret\ri, astfel> Adev\rul este Vestea cea

buna” „Adev\rul este cel care cl\de[te” etc< în concluzie, o informa]ie real\ dar care are

menirea s\ distrug\, este de preferat s\ nu fie comunicat\< [i cum t\inuirea este considerat\

tot o form\ de minciun\, iat\ c\ [i aici putem avea dubii asupra valorii adev\rului.

Dar s\ revenim cu r\spunsuri la întrebarea> Când min]im?

Când vrem s\ p\rem altfel sau altceva dec=t suntem, când vrem s\ ob]inem ceva, când

adev\rul ne dezavantajeaz\, când nu putem accepta o anumit\ realitate, când vrem s\

menaj\m sau s\ protej\m pe cineva pe care acel adev\r l-ar putea deranja, când nu dorim s\

ne implic\m în ceva, când vrem s\ înfrumuse]\m “adev\rul” [i “realitatea” când… când…

când…

Min]im tot timpul, prin cuvinte, prin ne-cuvinte, prin gesturi, prin atitudine, prin

aparen]\… Cu toate acestea, 99.99% ([i asta e o minciun\ cu siguran]\) dintre noi vor spune

44

c\ nu mint, c\ nu sunt de acord cu minciuna [i c\ minciuna trebuie s\ fie ceva r\u, iar

mincino[ii sunt în consecin]\ oameni r\i sau cu inten]ii rele (asta în cazul în care minciunile

lor nu sunt “nevinovate”).

De cele mai multe ori, constien]i când min]im, ne min]im pe noi în[ine, c\ minciunile

noastre “sunt nevinovate” [i c\ “ce bine am facut” [i “ce iste]i [i descurc\re]i am fost” în

atare situa]ie, când am reu[it s\ dep\[im o situa]ie folosindu-ne de minciun\.

Min]im atunci când juc\m un rol pe scen\, sau într-un film, dac\ suntem actori, deci

ne facem din minciun\ o meserie. Min]im în politic\, min]im pe strad\ când un strian ne

abordeaz\ s\ ne întrebe ceva [i de multe ori raspundem c\ nu stim sau c\ nu avem timp ca

s\ nu ne complic\m, min]im cel mai mult în reclame, în care orice produs e în mod

învariabil cel mai bun, cel mai ieftin, cel mai… cel mai… etc.

“Scopul scuz\ mijloacele” aceasta expresie machiavellic\ este iara[i privit\ in mod

peiorativ, mai ales dup\ ce unii au f\cut abuz de semnifica]ia ei, folosindu-o pentru a-[i

justifica într-un fel ac]iunile. Si totu[i, este singura expresie care d\ legitimitate minciunii,

atunci când aceasta serveste unui scop a c\rui cauz\ este una bun\, sau cel pu]in bun\

pentru cel care o invoc\. O alt\ minciun\ pe care în mod aproape inconstient o lans\m în

eter este r\spunsul la întrebarea> Ce mai faci?

Aceast\ întebare se adreseaz\ la origine st\rii tale generale [i nu unei ac]iuni exprese

anume – dac\ esti s\n\tos, dac\ esti fericit, dac\ prosperi, toate într-o fraz\ se reg\sesc în

acest> Ce mai faci? Pe care rom=nii il folosesc de multe ori ca urm\toarea propozi]ie dupa

salut. Ce facem de cele mai multe ori? R\spunde> “Bine!”, chiar dac\ uneori nu suntem

tocmai în al 9-lea cer, [i nici nu debord\m de s\n\tate [i prosperitate. Atât întrebarea cat [i

r\spunsul sunt de foarte multe ori ni[te formalita]i, obligatorii de îndeplinit înainte de a

atinge miezul unei discu]ii care ne poart\ adev\ratul interes de a aborda acea persoan\.

Min]im? Spunem adev\rul? Ne formaliz\m? Suntem politico[i ? Sinceri? F\tarnici?

Toate aceste cazuri vin s\ completeze o palet\ de nuan]e ce se învarte în jurul

adev\rului [i minciunii, îns\ pan\ la urm\ un lucru se desprinde de aici.

Societatea [i interac]iunea cu ea ne determin\ s\ c\ut\m modalita]i de adaptare pe care

cu cât le folosim mai abil, cu atât urc\m [i ne des\var[im în calitate de fiin]e umane. In

acest context, percep]ia, impresia [i felul în care suntem accepta]i în societate ne fac s\ ne

45

situ\m pe o anumit\ scar\ a valorilor, la randul ei supus\ subiectivului, imperfec]iunii [i

schimb\rii.

:n acest sistem, ne am\gim cu ideea de constiin]\, care la randul ei a fost creat\ cu o

mare influen]\ a factorilor sociali externi. Aceast\ constiin]\ ne joac\ feste, atunci când

convingerile ajung s\ ating\ extreme [i ne indic\ ac]iuni antisociale pe care majoritatea

celorlalti nu le-ar întreprinde, doar ca s\ fim în acord cu propriile noastre idei.

Cu alte cuvinte, de multe ori îns\[i constiin]a noastr\ “ne minte” atunci când

deformeaz\ perceptia realit\]ii întratât înc=t s\ fim în m\sur\ s\ întreprindem gesturi

inacceptabile pentru societate. (Aici m\ refer la atentatorii sinuciga[i sau la cei care în

numele cauzei ucid sau fac r\u altor semeni în mod voit [i f\r\ re]inere sau remusc\ri).

Ce face soldatul în razboi de multe ori? Valabil pentru ambele tabere. Ia via]a unui

seam\n cu care n-a avut nici o legatur\, care nu i-a facut nici un bine sau r\u, pe care nu a

avut nici m\car ocazia s\-l cunoasc\ [i pe care il percepe doar ca pe un pericol [i pentru c\

a[a a primit ordin. Deci avem oameni deasupra noastr\, care pot s\ ne absolve de

responsabilitate doar pentru c\ nu noi am decis… în consecin]\ suntem cu constiin]a

impacat\ [i putem ucide, cu atât mai mult cu c=t, dac\ nu ;l ucidem noi ne va ucide el.

{i a[a ajungem la supunere [i manipulare. Cele mai multe argumente pe care le putem

g\si în aceste situa]ii, sunt c\ „a[a trebuie“, a[a e bine” c\ “sunt du[mani”, c\ “ne ap\r\m

]ara”, c\ “devenim eroi”, etc, etc, etc. Cu ce ne înc\lze[te ca ne-am ap\rat ]ara dac\ suntem

mor]i? Cine i[i aminte[te ultima dat\ când un mort a s\rb\torit victoria ]\rii sale? Sau când

un mort a s\rb\torit orice? Mai sus, în ghilimele se afl\ o mul]ime de minciuni unanim

acceptate social, în baza unor prejudec\]i vechi de milenii.

O alt\ întrebare pe care vreau s\ o aduc în discu]ie, este> Pe cine min]im?

S\ vedem… Pe noi în[ine, atunci când în subiectivitatea noastr\ ne aliniem [i

justific\m comportamentul la propriile idei. Pe cei pe care-i iubim, de teama c\ i-am putea

face s\ sufere, i-am putea dezam\gi, sau cel mai mult de teama c\ ne vor iubi mai pu]in

dac\…. [i la puncte puncte pune fiecare ce [tie c\ are de pus.

Min]im societatea, cum am mai spus-o, din varii motive – publicitate, politic\, putere

[i multe multe altele. Pe cei care-i ur=m [i atunci o facem de multe ori ca s\ le facem r\u…

Pe cei pe care nu-i cunoastem, ca s\ nu fie nevoie s\ n-ii apropiem sau s\ ne implic\m.

46

Pe Mo[ Cr\ciun, când suntem mici, c\ am fost cumin]i, care [i el este tot o pl\smuire

menit\ s\ ne aduc\ bucurie, într-o realitate frumos deformat\ de ideea de Cr\ciun.

Deci, v\ provoc s\ r\spunde]i la cateva întrebari>

Este minciuna un lucru r\u? {i dac\ da, de ce? {i dac\ nu, de ce?

Este minciuna necesar\ în via]\? {i dac\ da, de ce? {i dac\ nu, de ce?

Este adev\rul o no]iune absolut\? {i dac\ da, de ce? {i dac\ nu, de ce?

Este adev\rul un lucru bun? Dac\ da, când? Dac\ nu, când?

Realitatea socialRealitatea socialRealitatea socialRealitatea social\\\\ conven]ional conven]ional conven]ional conven]ional\\\\ –––– Hipnoza colectiv Hipnoza colectiv Hipnoza colectiv Hipnoza colectiv\\\\

Ne trezim diminea]a, ne ridicam din pat. Dac\ n-a sunat ceasul de[teptator [i ne-am

trezit pur [i simplu, mergem poate la baie. Al]ii parcheaz\ ;n Buc\t\rie mai ;nt=i [i

plonjeaz\ ;ntr-o cafea, [i-[i aprind o ]igar\. :n timp ce sunt pe cale s\ faca asta, s-au uitat

deja s\ vada c=t e ceasul [i se gandesc> “Azi e mar\i” [i dupa aceasta “con[tientizare” dau

naval\ g=ndurile legate de ce are omul de f\cut, ce n-a terminat, de ce ar vrea s\ se apuce,

ce-l preocup\, de ce se teme, de ce s-a plictisit, ce-[i dore[te, ce-l deranjeaz\, ce-l disper\, [i

a[a mai departe. Cade cu ochii ;n maroniul ;nchis al cafelei, simte aroma [i se proiecteaz\

;nainte ;n zi< i[i aminte[te ca la 9.30 are sedin]a la birou, [i deja se [i vede blocat ;n trafic,

cum int=rzie sau cum se enerveaz\ ;njur=ndu-i pe [oferii care dep\[esc pe linia de tramvai

sau se bag\ pe banda din dreapta pentru ;nainte, [i apoi blocheaz\ banda. Din cauza lor

pierde mereu timp, [i se enerveaz\ deja, g=ndindu-se “cum pot fi unii at=t de nesim]i]i”…

m\ opresc aici cu “introducerea”. Pare cunoscut? Acum s\ ;ncerc\m s\ privim pu]in din

afar\ conven]iei< s\ excludem no]iunea de timp, de zi a s\pt\m=nii [i de data calendaristic\

;ntr-o prima instan]\.

47

foto> foto> foto> foto> Marina Gingirof

48

De ce? pentru c\ timpul conven]ional (ora, ziua [i data) sunt aspectele care ne leaga

cel mai mult [i ne sincronizeaz\ cu realitatea conven]ional\. F\c=nd aceasta excluziune,

parc\ totul i[i pierde sensul, nu….? De ;ndat\ ce nu mai [tim ;n ce zi suntem [i ce ora e,

suntem dezorienta]i, perturba]i, r\t\ci]i… am r\mas pe dinafara realit\]ii conven]ionale.

Vede]i la ce m\ refer?

“Realitatea” a[a cum este ea ]esut\ din mecanisme, legi, conven]ii sociale, reguli,

credin]e [i paradigme, atitudini [i automatisme comportamentale, nu este altceva dec=t o

mare [i elaborat\ form\ de hipnoz\ colectiv\. Noi primim de mici copii zilnic, “por]ii” din

ce in ce mai mari, cu informa]ii care ne explic\ tot, ne dau solu]ii pentru tot, [i ne ;nva]\

cum trebuie s\ proced\m ;n diverse situa]ii, ce s\ facem, cum s\ ac]ion\m sau s\ nu

ac]ion\m, cum s\ g=ndim, pe cine s\ sus]inem, pe cine s\ credem, ce ;nseamn\ bine, ce

;nseamn\ r\u, ce e bine, ce e r\u, ce sa ne plac\, ce sa nu ne plac\, c\ trebuie s\ ne

;mbr\c\m, ;nc]\l]\m [i accesoriz\m ;ntr-un anumit fel, [i multe, multe, multe altele. Astfel

treptat, [i f\r\ s\ ne dam seama, ;nlocuim ;n noi intui]ia cu regula, bunul sim] ;l ;nlocuim cu

“valorile” sociale, [i a[a mai departe. F\r\ s\ ne d\m seama, f\r\ s\ fim con[tien]i,

alunec\m din perfec]iunea noastr\ interioara ;ntr-o form\ de existen]\ preconceput\, cu care

suntem contamina]i de ceilal]i membri ai societ\]ii ;n mod invariabil, [i ei la r=ndul lor

“solda]i” incon[tien]i ai aceluia[i mecanism. Desigur, putem spune c\ “doar astfel se poate”

[i c\ “acestea sunt mecanismele de existen]\ ale oric\rei forme de organizare social\”. :n

natur\ sunt haite, sunt turme, sunt colonii de furnici, sunt stupi de albine, [i a[a mai departe.

Nu am nimic de obiectat la adresa ideii de comuniune social\… s\ privim ;ns\ pu]in mai

atent la ceea ce s-a “;nfiltrat” ;n structura primordial\ a societ\]ii, care a avut la baza

firescul coeziunii, al evolu]iei si al bun\st\rii. S\-i privim paradigmele [i legile, regulile [i

conven]iile. Vom vedea c\ foarte multe dintre ele sunt create pe principiile polarit\]ii, deci

ale separ\rii, sau cel pu]in ale discrimin\rii. Unii dintre noi, care au uitat de regula cea mai

important\ a unei societ\]i [i anume – coeziunea [i uniunea – lipsi]i de iubire, au pervertit

rolul lor de “pastori” ai turmei [i au devenit pr\d\tori ;n propria turma. Astfel legea divin\

s-a transformat ;n legi, [i cu c=t legile s-au ;nmul]it cu at=t au devenit mai imperfecte [i mai

incomplete. Au fost create astfel ;nc=t, nemaireprezent=nd adevarul ci doar frac]ii ale lui, s\

poat\ fi scoase din context [i folosite ca instrumente ale puterii. Legea s-a pervertit astfel la

randul ei, din instrument al coordonarii [i coeziunii ;n instrument al asupririi [i manipul\rii.

Bun, ve]i spune> P=n\ aici n-ai spus nimic nou! Dar lucrurile nu s-au oprit aici.

Informa]ia asftel pervertit\ [i amestecat\ cu informa]ia util\, a ;nceput a fi inoculat\ maselor

mai int=i prin formele recunoscute de educa]ie (religie [i dogma, mai t=rziu institu]iile de

49

cult religios gen sinagog\, biserica, geamie, [.a.m.d) [i apoi ;n scurt timp prin ins\[i

membrii societ\]ii, ale c\ror creiere au fost spalate ;n a[a hal ;nc=t au uitat despre intui]ie,

despre legile naturii sau legea divin\, despre uniunea spiritual\ [i au ;nlocuit totul cu noile

informatii. Societatea a devenit astfel dintr-un organism unitar, un instrument, un mijloc de

produc]ie [i de bun\stare pentru cei ce o conduc [i transform\ dupa propriile lor interese din

umbr\, de mii de ani. Forma s-a transformat, a evoluat, s-a rafinat, dar esenta [i scopul au

r]mas mereu acelea[i> Dominare [i manipulare.

Asadar mediul social este unul pervertit, viral [i injust, ;ns\ ;ntr-o forma at=t de

pervers\ ;nc=t putem s\ vedem [i s\ identific\m ca probleme doar ;nc\lcarea regulilor ei, [i

nu nenaturalul cu care ne-am obi[nuit.

:n acest mediu, cei care ;ncep s\ se trezeasc\, ca dintr-un co[mar secular, sunt repede

identifica]i, ridiculiza]i, stigmatiza]i si ;ndep\rta]i de chiar cei pe care de multe ori ;ncearc\

s\-i ajute, s\-i trezeasc\, s\-i readuc\ la con[tien]a [i la via]\.

Oameni buni! Tr\im un cosmar! Suntem sclavii prost ;n]elesei idei de libertate. :ns\[i

libertatea arat\ dupa cum ne-au ;nv\]at ei< ;ns\[i libertatea este normat\ [i decretat\ de

aceia[i legiuitori care ne asupresc [i ne manipuleaz\! Fiin]a uman\ este definit\ prin natura

ei divin\, [i nu prin gre[it ;n]eleasa pozi]ie de pr\d\tor suprem ;n lan]ul trofic al Terrei.

Monstrul pe care l-am creat [i care a devenit societatea umana conven]ional\ e din ce

;n ce mai bolnav de cancerul separ\rii [i egoismului materialist ;n fel [i chip, [i daca nu-l

;mbl=nzim [i nu-l vindec\m din interior, se va sinucide, iar odat\ cu el vom pieri [i noi.

Trezirea! Trezirea! Trezirea! S\ ne adun\m toate puterile [i s\ ne trezim. Vis\m un

co[mar colectiv! S\ ne focus\m aten]ia [i energia nu ;n slujba “binelui” [i nici ;n slujba

“drept\]ii”, ci ;n slujba Iubirii [i a uniunii. R\spunsurile sunt ;n inima noastr\.

50

CugetCugetCugetCuget\\\\ri despre iubire… ri despre iubire… ri despre iubire… ri despre iubire…

Atunci c=nd nu iubim, murim cu anticipa]ie, fiin]a care nu iube[te are un suflet mort.

Nici o lege nu este mai presus de legea iubirii, iubirea este cheia rezolv\rii tuturor

problemelor, indiferent de natura lor. Iubirea autentic\ genereaz\ [i mila [i compasiune [i

credin]\ [i speran]\ [i ;ncredere [i orice alt sentiment nobil, niciodat\ unul negativ. F\r\

iubire faptele noastre, oric=t de m\runte [i nesemnificative, oric=t de m\re]e [i glorioase, se

n\ruie ;nca din faza incipient\ precum castelele de nisip.

To]i oamenii cred ;n iubire, dar sunt mul]i care, ca urmare a dezam\girilor [i a

r\nilor din trecut, neag\ acest lucru, crez=nd ca asta rezolv\ lucrurile. Din ce ;n ce mai mult

construim ziduri, dar uitam s\ construim [i pun]i c\tre celelalte suflete, uit\m s\ avem

;ncredere ;n oameni [i atunci cum s\ dob=ndim iubirea adev\rat\?

{tim a iubi c=nd descoperim ce-nseamn\ a suferi… c\ci cea mai ;ntunecat\ suferin]\

e adus\ de lipsa iubirii.

Nimeni [i nimic nu trebuie s\ i]i goleasc\ inima, p\streaz\-]i mereu ;n ea lumina

speran]ei [i umple-o ;n fiecare clip\ cu iubire, iubire pentru lumea care te inconjoar\, pentru

lucrurile frumoase care i]i ies in cale, pentru oamenii buni pe care ii cuno[ti, pentru

g=ndurile [i sim]\mintele deosebite pe care le descoperi… nu tr\ie[ti ;ntr-o lume neagr\ sau

alb\, tr\ie[ti ;ntr-o lume colorat\ [i poate fi alegerea ta felul ;n care ]i-o creezi. Lumea e o

panz\ pe care o pictezi ne;ncetat cu g=ndurile [i sentimentele tale… nu-]i tr\i via]a ca un

functionar care [tie doar s\ imite [i s\ urmeze instruc]iuni, ;nva]\ s\ visezi, ;nva]\ s\ fi

original [i deosebit, ;nva]\ s\ creezi, fi un artist!

Iubirea e atrasa de iubire, dac\ o dore[ti in viata ta f\ un efort de voin]\ [i alege, chiar

[i ;mpotriva aparen]elor, s\ i]i umpli inima de dragoste [i g=nduri bune, cu c=t vei straluci

mai puternic ;ntr-un ;ntuneric mai ad=nc cu at=t vei fi mai u[or de remarcat.

Iubirea este a celor care cred ;n ea [i o p\streaz\ ;n inimi necondi]ionat.

Pagina artistuluiPagina artistuluiPagina artistuluiPagina artistului

51

Morar C\lin Lucian

www.artapoetica.rowww.artapoetica.rowww.artapoetica.rowww.artapoetica.ro

https://www.facebook.com/artapoetica.rohttps://www.facebook.com/artapoetica.rohttps://www.facebook.com/artapoetica.rohttps://www.facebook.com/artapoetica.ro

52

Puterea fascinantPuterea fascinantPuterea fascinantPuterea fascinant\\\\ a en a en a en a eneeeergiei sexualrgiei sexualrgiei sexualrgiei sexualeeee

Oamenii au minte [i suflet. Amândou\ au con[tiin]\. Mintea este paznicul sufle-tului,

cea care ]ine în les\ toate emo]iile noastre. Mintea este lesa. Noi avem în mân\ lesa. Noi

putem s\ tragem chiar în direc]ii opuse celei dorite de suflet, pentru c\ el ne urmeaz\ pân\

la urm\. Mintea se poate programa prin antrenament s\ devin\ surd\ la “strig\tul”

sufletului, s\ devin\ ignorant\ chiar dac\ dup\ un timp “gunoiul ascuns sub pre[ apare

întotdeauna la suprafa]\.”

PaginaPaginaPaginaPagina artistuluiartistuluiartistuluiartistului

Înc\ de la bun-început trebuie s\ re-

]ine]i faptul c\ solu]ia problemelor din pre-

zent nu poate fi generat\ de aceea[i minte

care le-a creat. Fi]i deschi[i c\tre înv\]\turi

cu sufletul [i le ve]i primi, pentru c\ altfel,

“apa turnat\ într-un pahar umplut d\ pe

dinafar\ [i se pierde.”

53

Aceast\ les\ o putem “amor]i” prin alcool. {tim cu to]ii c\ atunci când bem ne sim]im

liberi [i nonconformi[ti, ne sim]im pe placul spiritului [i facem orice nebunie. Altfel, prin

lesa în care sufletul este obi[nuit captiv, n-am avea curaj.

Lesa o mai putem “amor]i” printr-a ajunge în a[ternuturi cu un partener. Ca [i dansul,

aceasta este o form\ de joac\ a sufletelor dar la un cu totul alt nivel, [i poate fi, dup\ cum

bine [tim, de dou\ feluri>

a.) Sex – ce implic\ consumarea unor impulsuri primare ale omului. Sexul este f\cut

cel mai adesea de persoanele pragmatice, practice (bineîn]eles, ocazional, pa-rtida de sex

este necesar\). Prin faptul c\ se desprind greu de obiceiul de a trece prin minte [i de a

controla orice emo]ie, sufletul nu mai este ]inut în les\, dar este l\sat liber s\ se “joace”

numai în curte. Aceast\ forma de “ardere” a energiei sexuale implic\ ceva mecanic, f\cut

doar pentru a ajunge mai repede la destina]ie (a[adar implic\ o viziune mai egoist\ de a

vedea lucrurile).

b.) Dragoste – care presupune consumarea acestor impulsuri prin spiritualitate.

Spiritualitate înseamn\ transcedere, adic\ în\l]area con[tiin]ei spirituale de pe P\mânt c\tre

Cer (Sufletul î[i are casa în Univers [i vine întrupat pe P\mânt pentru extinderea con[tiin]ei,

pentru evolu]ie). Nu avem doar o con[tiin]\ a min]ii, ci [i una a sufletului. Atunci când faci

dragoste, investind emo]ii sufletul este liber s\ plece [i s\ se joace oriunde dore[te pentru c\

“paznicul” (lesa) îi d\ voie, în]elegându-i nevoile. În astfel de cazuri, mintea de]ine o bun\

inteligen]\ emo]ional\ prin conexiunea (prietenia strâns\ bazat\ pe comunicare) dintre ea [i

suflet [i r\mâne “amor]it\”. Suntem cu to]ii de acord asupra faptului c\ partidele de

dragoste dintre persoanele spirituale sunt cele mai grozave, pentru c\ ele se hr\nesc din

pasiune (form\ a energiei sexuale) [i suntem purta]i pe cele mai înalte ceruri.

Con[tiin]a min]ii este limitat\ de faptul c\ nu poate zbura, ea cunoa[te cu pre-c\dere

înv\]\turile asimilate pe P\mânt, cu asta se ocup\ întrucât î[i are sediul in corp. În schimb,

con[tiin]a sufletului poate zbura, poate s\ ne duca pe nori sau cele mai îndep\rtate stele

pentru c\ locuie[te în Univers.

Pentru a reu[i s\ fac un nou pas în evolu]ia con[tiin]ei mele, m-am ajutat de energia

puternic\ a unui orgasm. Trebuie s\ men]ionez faptul c\ persoanele spirituale (cele axate

mai mult pe ”a sim]i”, nu pe “a gândi”), în astfel de momente, “gândesc” sim]ind, prin

con[tiin]a spiritului, [i astfel “plutesc” din ce în ce mai sus. În timpul unei partide sexuale

sau chiar a unui proces de autosatisfacere (masturbare), pân\ în momentul suprem

producem un anumit tip de energie. Aceast\ energie, o dat\ ce ajunge în punctul culminant

(cel orgasmic), se dezl\n]uie [i, o dat\ cu ea, ne aduce st\ri de explozie de fericire, de

beautitudine. În acele st\ri, activeaz\-]i creierul!

54

În acele st\ri îmi activez creierul, adic\ con[tiin]a min]ii. E ca [i când l-a[ ascunde

într-o para[ut\ dintr-un avion ce decoleaz\, pe care o scot la iveal\ doar atunci când este

momentul în care am urcat cât de sus imi permit performan]ele aparatului de zbor. Un

orgasm dureaz\ câteva secunde. Acele câteva secunde reprezint\ “catapultarea” mea din

avion pân\ în momentul în care revin pe P\mânt. Atunci este momentul în care îmi trezesc

con[tiin]a min]ii [i încep s\ gândesc de undeva de sus, într-o total alt\ lume, cea a

în]elepciunii eterne a vie]ii. [tiu c\ poate suna ciudat, dar aminti]i-v\ ce am spus de la bun-

început [i fi]i deschisi.

În acel moment intens m\ lupt din r\sputeri ca mintea mea s\ fie concentrat\ la

maxim. Ea are rol de observator, de undeva de sus, asupra întregii mele vie]i. Acolo am în

fa]\, deopotriv\, atât trecutul cât [i prezentul [i viitorul. E ca [i când a[ avea în dreptul

ochilor ”Cartea vie]ii mele” [i într-un timp extrem de scurt îi pot adresa întreb\ri, aceasta

dezv\luindu-mi r\spunsurile. Necesit\ o mare putere de concentrare ce trebuie mereu

exersat\, pentru a deveni tot mai vigilent în acest sens. Este de nedescris prin cuvinte

momentul în care r\spunsurile la întreb\ri apar clar. În acel moment în]elegi foarte limpede

direc]iile în care te îndrep]i [i cele în care ar trebui cu adev\rat s\ te îndrep]i pentru a reu[i

s\ faci ceea ce trebuie cu via]a ta. R\spunsurile se primesc prin faptul c\ te conectezi la

Con[tiin]a Spiritual\ Universal\ [i am impresia c\ func]ioneaz\ doar atunci când vrei s\ faci

bine oamenilor. Cred c\ [ti]i c\ fiecare om este o energie [i energiile de pe P\mânt sunt

legate atât între ele cât [i cu energia Universal\. Îi pute]i spune Dumnezeu, Shiva, Buddha,

înseamn\ fix acela[i lucru dar sub diferite interpret\ri. (chiar dac\ ace[tia au fost trimi[i pe

P\mânt pentru a ne d\rui înv\]\tura Universului din mai multe unghiuri pentru a ne ajuta s-

o în]elegem).

Pe masur\ ce orgasmul î[i pierde intensitatea [i trec secundele de “explozie” a

energiei sexuale, m\ îndep\rtez de aceast\ “carte a vie]ii mele” [i astfel “v\d” din ce în ce

mai “vag” r\spunsurile Universului la întreb\ri. Din întreg peisajul “trecut-prezent-viitor” ,

viziunea mi se îngr\de[te tot mai mult pe m\sur\ ce cobor înapoi pe P\mânt, pân\ când m\

limitez doar la ”prezent” (redevin a[adar ”P\mântean”). E momentul în care reanalizez

întreg procesul pe care l-am desf\[urat> m-am folosit de acel “avion” – adic\ de “suflet”-

pentru a urca tot mai sus, alimentat fiind de acea energie special\ – cea sexual\. Când am

ajuns în momentul de intensitate maxim\, mi-am trezit con[tiin]a min]ii. Voi încerca s\

compar asta cu saltul unui copil pe o trambulin\, chiar lâng\ blocul în care locuie[te la

etajul 5. Copilul se folose[te de balans pentru a ajunge tot mai sus, [i astfel în ziua în care

reu[e[te s\ planeze în dreptul ferestrei deschise, are un timp extrem de scurt pentru a-[i

vedea, întreba [i asculta p\rin]ii, toate astea folosindu-[i mintea. Totul se poate petrece doar

55

în acel interval de timp în care se afl\ în dreptul ferestrei. Pe m\sur\ ce se îndep\rteaz\, nu

mai vede [i nici nu mai aude nimic.

Tot în aceast\ stare de orgasm, fix în punctul culminant al declan[\rii, uneori exersez

ferm viziunea mea proiectat\ asupra viitorului sub forma unei imagini descrise în multe

detalii prin prisma imagina]iei. Astfel, “cer” Universului s\ se îndeplineasc\ ceea ce “v\d”.

Trebuie s\ ave]i o mare grij\ la cerin]e, pentru c\ dac\ nu sunt aliniate cu binele [i într-un

fel sau altul fac r\u celorlal]i oameni, mai devreme sau mai târziu v\ ve]i asuma

responsabilitatea lor, atr\gându-v\ situa]iile negative create. Energia sexual\ este o poart\

c\tre celelalte energii dintr-o fiin]\ uman\, care de obicei nu se simt [i nu-[i dezvolt\

poten]ialul divin prin care au fost create din pricina unui exces al laturii noastre cerebrale.

Aceast\ “poart\” este la rândul ei aflat\ în conexiune puternic\ cu energia divin\.

Imediat ce con[tiin]a î]i ajunge din nou pe P\mânt, necesit\ exerci]iu mental pentru a

nu uita r\spunsurile care foarte usor se pierd printre gânduri. Se întâmpl\ asta deoarece

mintea î[i reintr\ în atribu]ii [i face ce [tie ea mai bine. Ca un pe[te amor]it ce-[i revine la

via]\ atunci când este aruncat înapoi în ap\.

Cred c\ unul dintre urm\torii pa[i va fi activarea acestei energii sexuale f\r\ a fi

nevoie de nici un stimul fizic, totul petrecându-se doar în interiorul meu.

În încheiere, mai vreau s\ completez faptul c\ fiecare om poate atinge asemenea st\ri

“Nirvana” atât timp cât se centreaz\ pe esen]a lui spiritual\ ce daruie[te zilnic energie

corpului pentru a reu[i s\ tr\iasc\ s\n\tos. Acestea sunt st\ri de fericire realizate prin

eliberare total\ de grijile vie]ii, de suferin]\, prin contopirea sufletului cu esen]a divin\, cu

Universul. Atunci sim]i cu adev\rat cât de neînsemna]i suntem noi ca [i oameni cu

preconcep]ile, grijile [i viciile noastre banale, cu interesele materiale de care ne ata[\m cu

atâta ardoare [i totodat\, sim]i cât de puternic e[ti ca [i fiin]\ spiritual\. V\ spun, via]a este

minunat\. Când te concentrezi pe emo]ii, pe spiritualitate, descoperi adev\rata fericire [i te

încarci cu o energie de care te po]i folosi pentru a dobândi [i mai mult\ în]elepciune. Astfel,

reu[im s\ ne deschidem ochii sufletului, adic\ glanda pineal\ (al 3-lea ochi, cel din frunte).

Succes!

http://mugetarileluifrantz.ro

56

Cuprins>

Introducere ……………………………………………………………………. 1

Previziuni astrologice iulie-septembrie……………………………………..2

Berbec……………………………………………………………………………4

Taur………………………………………………………………………………5

Gemeni…………………………………………………………………………..6

Rac……………………………………………………………………………….7

Leu……………………………………………………………………………….8

Fecioar\...................................................................................................9

Balan]\...................................................................................................10

Scorpion………………………………………………………………………..11

S\get\tor……………………………………………………………………....12

Capricorn……………………………………………………………………...13

V\rs\tor……………………………………………………………………..…14

Pe[ti………………………………………………………………………….…15

Numerologie…………………………………………………………….…….16

Reiki…………………………………………………………………………….22

Medicin\ energetic\...............................................................................26

Enigme…………………………………………………………………………32

Popas ;n suflet……………………………………………………………….. 41

Pagina artistului………………………………………………………………50

Pagina artistului………………………………………………………………52.

57