Rîsul lum ii...

Nihîh pot depune mondatulîn Filiala Cluj a U.A.P. a apărat un fenomen paradoxal:

conform statutului în această primăvară foştii conducători trebuiau să-şi depună m andatul la plenara, sau adunarea generală ordinară cum li s-o fi zis. Aflăm din “surse neoficiale

că persoane din Biroul de conducere nu au cui să-şi depună mandatul, întrucît Biroul nu a reuşit să stabilească adunarea generală de bilanţ şi depunere a mandatelor. Oamenii ar vrea să plece în concediu, ori să-şi facă o vacanţă de creaţie undeva. Tergiversarea convocării adunării generale legale îi pune pe toţi membrii Uniunii Artiştilor Plastici într-o situaţie extrem de penibilă. Vrea actuală conducere să nu convoace legala adunare generală? V rea actuala conducere .să-şi păstreze

■ privilegiile încâlcind statutul?!...

MOARTEA A FULGERAT CU COASA El VIEŢINEVINOVATE

CRIM INALUL BATIU

DORM ITA LA R EA N IM AR E

Ofertă specialăde abonamente

adevărulde Cluj

PREŢUL RĂMÎNE

13.000lei/lună

onaţi-vă ACUM!

• Bursa• Piaţa mobiliară• Cursuri pe piaţa

valutarăZKtâF • Bate anuale ale

* — • dobînzilor

[ h t t p : / / w w w . d n t c j . r o / a d e v a r u î ]

ANUL IX NR. 2279 ISSN 1220-3203

MIERCURI 20 MAI 1998

16 PAGINI 800 LEI' .Piaţa imobiliară

—

Glonţ p e ţe a v ă :Alianţa Civică

ILIE CALIAN

Viaţa politică din România este în pragul incapacităţii de a funcţiona. PD a făcut zile rele aliaţilor buimaci şi senili din CDR. în CDR s-au aliat forţe pe care medicii le numesc “contra naturae”: formaţiuni aşa-zise istorice, care timp de 45 de ani s-au bătut ca lupii la stînâ- stîna fiind bogăţia ţării şi munca cîtorva milioane de oameni - şi astăzi, de cîţiva ani, s-au adunat într-o afacere care nu avea alt sens decît să dea jos de la conducere un partid, ca să vină alţi lupi - nu să mulgă oaia, ci să o omoare. Oaia asta se numeşte România.

Iată că un domn, Valerian Stan, fost şef al Serviciului de Control al primului ministru, preşedinte executiv al Alianţei Civice, dat afară de Victor Ciorbea pentru că a avut curajul să nominalizeze şi membri ai partidului lui Petre Roman în afacerea cu casele, are în continuare curajul să vorbească despre corupţia din România.

Scrisoarea deschisă a domnului Valerian Stan este de' departe o mult mai gravă ameninţare la adresa Puterii decît s-ar putea înţelege din posibile simple emanări hormonale.

Domnul Valerian Stan aduce grave acuzerPreşedinţiei. Domnul Valerian Stan spune despre doamna consilier prezidenţial Zoe Petre că nu o mai ia nimeni în serios. Domnul Valerian Stan, preşedinte executiv al Alianţei Civice- care s-a retras din CDR - ne spune printre rînduri că s-ar putea ca Fundaţia pentru Democraţie din România, condusă de fiul Preşedintelui, să fie implicată în lucruri necurate.

în această situaţie este extrem de greu sâ mai facem deosebirea între acuzele fostei Opoziţii la adresa actualei Puteri şi ale actualei Puteri împotriva fostei Opoziţii.

Avem motive să credem că, dacă în materiale de fonduri' electorale putem bănui PDSR că ar fi folosit mijloacele “transporturilor speciale” pentru a obţine fonduri electorale, nici actuala Putere, în speţă Preşedintele, nu poate fi exclusă de acuza că a folosit fonduri murdare. Dacă fosta Putere poate fi acuzată că ar fi folosit bani obţinuţi din contrabandă sau dc la foruri dc putere din afara ţării, în aceeaşi măsură actuala Putere o putem considera ca beneficiara unor afaceri de contrabandă şi a unor conturi prin care se spală bani murdari. ;

Faptul că doamna consilier prezidenţial Zoe Petre a ameninţat PDSR că dacă se va ocupa de fundaţiile “noastre” şi noi ne vom ocupa de fundaţiile “voastre” ne determină să credem că este ceva necurat în legătură cu fundaţia pe care o gestionează fiul Preşedintelui.

In aceste condiţii avertismentul Alianţei Civice la adresa Preşedintelui este mai mult decît suspect. Valerian Stan a băgat glonţ pe ţeavă. CDR nu mai există. Em il Constantinescu nu.va mai fi preşedinte.

C A L I T A T E A V O P S E L E I

CLUJ-NAPOCA | Bd. 21 Decembrie 1989 nr 148

Tel./Fax: 064/41.38.79

Camera de Conturi infirmă „presupunerile” PDSR Cluj despre agresiunea de la Primăria Mociu

loan eiierasim susţine că a aplicat corect Legea 2 7

Biroul dc presă al PDSR Cluj acuza, în week-end-ul trecut, puterea de hărţuire a p rim aru lu i d in M ociu , considcrînd controlul Camerei deC onturi Cluj ca fiind unul politic. In consecinţă, anonimul Birou de presă al PDSR solicita „instituţiilor abilitate să ia m ăsurile care se cuvin”. De asemenea, organul de control era acuzat de abuzul a 30 de controale in cursul unui singur an, 1997.

m tr-adevăr, P rim ăria Mociu a fost controlată şi i s-a stabilit un prejudiciu de 66 de milioane de lei (sume neîncasate, plus penalităţi şi foloase nerealizate). Controlorii financiari au sesizat faptul că taxele locale nu au fost încasate conform . Legii 27 din 1994. Aceasta prevede, la articolul 27, punctul 4, că taxa zilnică pentru locurile publice de desfacere este

cuprinsă între 1.000 şi 1.500 Iei/mp/zi. Articolul 31 din Legea 27 stipulează că taxele prevăzute la articolul 27 nu şe datorează dacă se plăteşte chirie, potrivit legii. Pe acest articol se pare că s-a bazat Primăria M ociu cînd a încheiat 9 contracte de închiriere. H.G. 506/1994 (de aplicare a L egii 27), Ja capitolul I, punctul 6, preve'de că aplicarea articolului 31 din Legea 27 se va face cu prudenţă (în sensul ca nivelul chiriei să fie cel puţin la nivelul cuantum ului taxelor stabilite de Consiliul local).' Consiliul local M ociu a adoptat în data de 6 iunie 1994 o Hotărîre (nr.12) care, la punctul 8, prevede pentru locurile publice, altele decît piaţa, taxa de 1.000 le i/m p /z i. în cazul celo r 9 co n tracte încheiate, nivelul chiriilor este m ult mai mic decît taxele impuse de lege şi HG. Controlul Camerei de Conturi s-a ocupat tocm ai de această diferenţă, dispunînd

■ trim iterea cauzei la completul de judecată. ,V Pînâ să dea verdictul (PDSR a anticipat: „ E v id en t, p rocesu l va fî c îş tig a t de prim arul nostru”), judecătorii au dispus sechestru asiguratoriu asupra bunurilor p r im a ru lu i şi a le c o n ta b ilu lu i şe f . C onducerea Camerei de Conturi Cluj a infirm at că au fost făcute, în 1997, 30 de co n tro a le . D irectorul in stitu ţie i, lo an Ghcrasim , susţine că a fost... un singur control. în privinţa nivelului ridicat al taxelor prevăzute de Legea 27 şi HG 506, dl Gherasim a recunoscut că sînt m ari, dar a remarcat, maliţios, că respectivele acte norm ative aparţin PDSR.

A .V .

loan Gavra a depus. ierL laTribunalul.Bucureştii

lVluni.

2 ) miercuri, 20 mai 1998

• Azi: Calendarul ortodox: S£ Mc. Talaleu şi Talasie; Cuv. Marcu Postitorul; Calendarul greco-catolic: Sf. M. Talaleu (+284); Calendarul romano- catolic: SC Bemardin din Siena, pr- ' V

• Mimc: Calendarul ortodox: +) Sf. Mari împăraţi Constantin şi mama sa Elena; Calendarul greco-catolic: Şf. împ. Elena (+330) şi fiul ei, împ. Constantin (+337); Calendarul romano- catolic. + înălţarea Domnului; Sf. Elena, mama împ. Constantin..

l i felicităm pe to(i cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. ,

E t E F O Â N E

PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16 ■PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIMĂRIA DEI: 21-17-90 ' PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 • PRIMĂRIA CÎMPIA TURZ1I; 36-8001 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: - .

955 si 43-27-27 POLITIA FEROVIARĂv CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 POLITIA DEJ: 21-21-21 ~ -POLITIA TURDA: 31-21-21 POLlflA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POLITIA HUEDIN: 25-15-38 POLITIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981 PROTECŢIA CIVILĂ: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, in t 158 niRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961 .SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958 R.A. TERM0F1CARE: 19-87-48 SC MONTENAY SA: 41-51-71 R.A. APĂ CANAL: 19-6302 SC. -SALPREST" S.A.: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 iot 132SC PR1 VAL 1743-86 DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424REGISTRUL AUTO ROMĂN: Şef reprezentanţi: 43-38-10; Informaţii: 43- 38-11: Hala inspecţii: 43-38-08. AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952

i AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09; intem - 43-2001;Turda - 31-17-62; D q - 21-20-22

E H 5CURSE INTERNAŢ IONALE

din A u to g a ra II:• C luj-N apoca - B udapesta , cu p iccarcd inC lu j-N apoca în z ile le dc luni, m arţi, jo i şi v ineri Ia o ra 7 ,00 şi înapoierea din B udapesta în z ile le d c m arţi, m iercuri, v ineri şi s îm bâtă la o ra 11,00.

INFORMAŢII . A u togara I: 14-24-26 A u to g ara II: 43-52-78 i

2 S .1 0 .1 9 9 H lu n l- \ ln e r l

Cluj -> Buc. . Buc. Cluj8 3 5 935 - 7,00 8,00

20,05 21,05 1835^ 1935s îm b ă tă

Cluj Buc. . Buc. -> Cluj 13,20 1430 12,10 13,00Pre ţ bilet: pentru cetăţeni români __________ si străini - 298.000 Iei

m a rţi sl io l Cluj -3 Budapesta 12,05 - 13,00 Budapesta -> Cluj 1330-15,10

| P re ţ bilet: 1145 dus-întonTTELEFOANE: 43-25-24; 13-01-16 - pentru externe

POLICLINICA FARÂ PLATĂ

"FAM ILIA SFÎN TÂ"1 8 - 2 2 m a i

Medicină generală. Dr. M. Suciu - 21 (12-14), dr. S. Loga - 22 (14-16), dr. R. Cotârlă - 20 (10-12), dr. V. Tătaru -18 (12-14), dr. C Nistor - 20 (12-14), dr. I. Boilă -1 8 ,1 9 ,2 1 ,2 2 (10-12), dr. S. D am ian-21 (15-17) dr. L Rasa-18(16-17); Homeopatic. Dr. L. Bărbăalbă - 20, 22 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 18,20(10- 12>,dr. A lancu- 19(1130-13), dr. D. Pîrv -18 (15-16), dr. Cs. Szakâcs - 20(13-15), dr. N. Pop- 21 (14-16); Reumatologie. Dr. L Alb -1 9 (12- 14), dr. C. Zotta - 22 (14-16); Ginecologic. Dr. C. Fodor -1 9 ,2 1 (10-12Xdr. LGalaţianu-22(13-15); C hirurgie. Dr. C. Cosma - 19-21 (10-12),dr. P. P i te a - 21 (10-11); Pediatric. Dr. R. Mitea -19 (13-15), dr. M .Fritca-19 (14-16), dr. LTom a -21 (10-12); Dermatologie. Dr. IL Radu - 21 (12-14); Ecograt Dr. M. Călin-21 (10-12); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan - 21 (14-16); Ortopedic. Dr. Z. Popa -18(11-12); O.R.L. Dr. C. Răduicscu -18 (12-14); Neurologie.Dr. M. Botez *■ 21 (14-16);Psihologie. Psih. L. Boilă - 19 (15,30-17); C hirurgie estetică şi reparatorie. Dr.T.Mugca- 19(16- 20). _

Programarea bolnavilor- de luni p ină vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 ş i la sediu, Aleea Micuş, n r j , ap. 12.

Opera Românăprezintă azi, 20 mai ora 18,30: I’ALST.

F I L M E1 5 • 21 MAI

REPUBLICA - Mai bine nu se poate - SUA - premieră (10; 13; 16; 19; 22) *

I VICTORIA - M ăsuri disperate - SUA J (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - M arile

speranţe - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * FAVORIT - Ocol prim ejdios- SUA (11; 13; 15); Dcsperado - SUA -17; 19; * MĂRĂŞTI - sala A; L.A. Confidenţial - SI IA (12,45; 15; 17,15. 19,30); sala B: Anastasia- SUA (1330, 15,30, 17,70).

I URDA I OX - C hior să fii, noroc să ai - SUA DEJ: ARTA - Ucigaşi de schim b - SUA GIIERI A' PACEA - 15-17.05 : L.A. Confidenţial - SUA; 1X-R05:

Pulp fiction - SUA, 20-25 05. l itan ia - SUA

AGENDA A D E V Ă R U L d e G l u rB I B L I O T E C I■ B.C.U.'+Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13.30-20,00; sîmbătă: 8-13,30. “

■ Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN. GOGA”: SECŢIA

' ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECTIÂ COPR ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri,Joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M.. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA' DE COLECŢII SPECIALE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marii, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19;45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII

- COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; rimţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni - sîmbătă 8-12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca Germ ană (strada Universităţii 7 -9): luni -10-14; marţi, miercuri, jo i-12-16; vineri -10-16.'

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - joi: 10- 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca “ lic ita i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18-19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ” IIerm ann O bcrth” (str.. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “ Valcriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbălă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebci nr. -21). Orar luni 12-19,30; marţi,miercurişi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale,' ■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină iu diferite limbi). -

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional dc Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10 -17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional dc Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - J6; luni Închis. în prima duminică din lună: intrarea liberă.

■ Muzeul E tnografic al Transilvaniei (sfr. Memorandumului nr.Ţl): deschis zilnic între orele 9-16; luni închis.

■ Parcul etnografic Romulus Vuia: deschis zilnic între orele 9-16. Luni închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” : (strada Emil Isac 23). Orar miercuri- duminicâ 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele

•10-14.

. . Miercuri, 20 mai : Program ul 1: .6,00 România: ora 6

fix!; 8,30 Sailor Moon. (r);. 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; IE,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Sensul tranziţiei (r);13.00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info;14.10 Perla Neagră (r);+5,00 Tradiţii;15.30 Pro P a tria; 16,30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 TVR Info;-17.10 Sailor M oon; 17,35 Katts şi clinele; 18,00 Medicina pentru toţi; 18,30 Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda.Muzelor.Ştiri culturale; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!;:20.00 Jurnal, meteo, ediţie specială;21.00 Impact. Cea mai iubită dintre jucării; 21,30, Fotbal; 23,30 Cultura în lume. O nouă v iz iune despre Celibidache; 0,00 Canary Wharf; 0,25 La hanul cu m elodii... cu Irina Loghin şi cu Ileana Sfetcu, Norica Enache, Tatiana Ţintă Maghiar, Tina Mililaru, Ionela Cristea Gheorghiu, Maria Râduţă.

P ro g ra m u l v 2: 6 ,30 TVM.Telematinal; 8,00 Regina celor 1000 de ani(r); 8,25 Canary W harf (r); 8,50 V ideocaseta m uzicală; 9,00 Teleenciclopedia (r); 9 ,50 Studioul şlagărelor; 10,00 Avocatul poporului (r);11.00 C om orile lum ii (r); 11,30 Mapamond (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă ... (r); 12,55 TVR Info; . 13,00 Portrete în.acvaforte (r);13.30 Eccleriast ’98 (r); 14,00 Emisiune în limba maghiară; 15,00 TVR Info;15.10 Limbi străine. Germană; 15,35 Regina celor 1000 de ani (desene animate); 16,00 Veronica- Chipul iubirii (serial); 16,50 Perla Neagră (serial); 17,40 Tribuna partidelor ...; 17,50 TVR Info; 18,00 Hei-rup! Hei-râp!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive romăneşti. O istorie a presei româneşti . (p. I); 19,40 D reptu l la adevăr. FalsiGcarea valorii’în literatură; 20,10 Ultimele ştiri (serial); 21,00 Pentru dvs., doamnă!; 22,00 Film: Dragoste la prima vedere (SUA ’90); 23,40 Ghici cine vine la mine?; 0,10 Meridianele dansului; 0,40 TVM. Mesager.- '

PRO I V7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Puls financiar;10.00 Seinfeld (r); 10,30 Urmărire generală (r); 11,00 Insula misterioasă (serial); 11,30 Chicago Hope (r); 12,15 - Ăvocaţii (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Profesiunea mea, cultura (r); +4,15 Teleshopping; 14,30 W alker, poliţist texan; 15,15 Maria; 16,00 Teleshopping;

16,10 Serial: Nano; 17,00 Ştirile Pro Tv;17.15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 C hestiunea z ile i cu F lo rin Câlinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV;20.15 Un anotimp în purgatoriu (SUÂ ’96, p.I); 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Seinfeld; 22,45

Ştirile Pro TV; 23,10 Chestiunea zilei; 23,15 Pro şi contra (talkshow); 0,30 Dosarele X; 1,15 Puls financiar, 1,30 Seinfeld (r); 2,00 Pro şi contra (r).

-s îtoi, 21 maiProgram ul 1: 6,00 România: ora 6

fix; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,05 Pentru dvs., doamnă! (r); 13,00 Serial: Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla N eagră (r); 1,5,00 D ialog. Actualitatea editorială; 15,30 Ecclesiast '9 8 ; 16,00 C onvieţuiri. Comunităţi ucrainene din Banat (documentar); 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon (desene animate); 17,35 Katts şi cîinele (serial);18.00 Timpul Europei; 18,30 Interactiv Tele-Joc; 19,00 Sunset Beach (serial);

+ 9,45 Tragerile Loto; 19,50 Agenda Muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,15 Dr. Quinn; 21,55 La volan.' Inform aţii rutiere; 22,05 Cu ochii'n 4 (anchetă); 22,45 Jurnalul de noapte; 23,00 Dintre sute de catarge ...; 0,00 Bank-Note; 0,30 Canary Wharf; 0,55 Magazin muzical-umoristic.

P ro g ra m u l 2: 6,30 TVM .Telematinal; 8,00 Regina celor 1000 de ani (r); 8,25 Canary Wharf (r); 8,50 Varietăţi internaţionale; 9,00 La un pas de lumea nouă - Madrid, 1997; 9,20 Videocaseta muzicală; 9,30 Cultura în lume (r); 10,00 Un secol de cinema (r);11.00 Lumea sălbatică a animalelor (r); 11,30 Impact (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 12,55 TVR Info; 13,00 Medicina pentru toţi (r); 13,25 TVR Info; 13,30 Alfa şi Omega (r); 14,00 Emisiune în limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10

Limbi străine. Spaniolă; 1535 R c g in * celor 1000 de ani (desene a n im a te ) ;16.00 Veronica - Chipul iubirii- 1 6 ,5 0 Tribuna partidelor parlamentare;' 1 7 ,0 0 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Ştiri b a n ca re s i bursiere; 19,10 Faţă în fâţă cu au to ruT - poetul Ion Mircea; 20,10 Ultimele ş t i r i (serial); 21,00 In faţa dvs.; 22,00 F i l m : Femeia dispărută (Anglia 1938); 2 3 , 4 0 Lumea sportului; 0^0 TVM M e s a g e r - ; .

PRO TV v .7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9 , 0 0

Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Puls f in a n c ia r ;10.00 Seinfeld (r); 10,30 P o v e ş t i ex trao rd inare (r); ţ |,o o I n s u l a riiisterioasă; 11,30 Film: Un a n o tim p -In purgatoriu (r); 12,55 Ştirile P r o T V ;13.00 Pro şi contra cu Octayian P a l e r (r); 14,15 Teleshopping; 14,30 W a l k e r , p o liţis t texan; 15,15 Maria; 16 ,0 0 Teleshopping; 16,10 Serial: Nano; 1 7 , 0 0 Ştirile Pro TV; 17,15 Tînăr şi n e l i n i ş t i t ;18.00 Poveşti extraoidinare; 18,25 Ş t i r i l e Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei c u F l o r i n Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 1 9 ,0 0 Roata norocului; 19,30 Ştirile P ro T V ; 20,15 M elrose Place; 21,15 N i k i t a ; 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 C h e s t iu n e a zilei; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ş tirile P r o ŢV; 22 ,55 Chestiunea zilei; 2 3 , 0 0 În tîln ire cu presa (talkshow); 0 , 1 5 Dosarele X; 1,10 Seinfeld

O fereastră deschisă spre lumel

Miercuri, 20 mal6,00 Videotext; 21,00 Dedicaţii

muzicale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea ;programului,>

TELE EUROPA NOVA Cluj

M iercuri, 20 m ai 15,00 P relud iu m uzical;

15,15 Chemarea pămîntului - reluare; 16,15 Videoclipuri; 17,00 C irculaţia şi copiii - em isiune co n cu rs; 17,30 videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj; 20,00 Seară de operă; 21 ,30 In fo N ova; 22,00 V.J.Spirit.

Farmacii cu serviciu permanent. Farmacia ”CORAFARM”, str. Ion M eşter nr. 4 , telefon 42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit Farm acia "IN TER PIIA RM ”, str. Primăverii nr. 6,. telefon 42-71-95 orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr. 5 "CLEMATIS”, P-ţa. Unirii, nr. 10, telefon 19-13-63, orar 20-8.

^ PORTAL■ H EXPOHT - IMPORT S.B.L.

Micrcuri, 20 mai8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 15,00

Videotext; 17,15 Preciosa - serial; 18,00 •Desene animate; 18,30 Aventurierii - serial; 19,00 Boomerang - serial; 19,30 Farmacia de gardă - serial; 20,00 Cartierul chinezesc din America - film; 21,45 Blanche - serial; 22,35 Radical Power - documentar; 23,00 Trucul afacerilor - film; CT,30 Rock Out The Eart - film; 1,00 Femeia anului - program erotic:

^ A D / q

'’Vsu.'IW

Miercuri, 20 mai v Ştiri plnic: 9 ,10 ,12,15,16,19,1 . Ş tH M Q 6,11,14,18,

21.4:45 începutul emisiei. 5:00 Ilello. 6:30 Transilvania Matinal. 7f00 România Actualităţi Bucureşti. 7:50 Avanpremieră, publicitate. 8:00 Radio Club. (8:30 Interviul zilei. .9:30 Revista presci. '10:30 Punctul de vedere. Morale cu Morales (r). 11:30

Sport mapamond 12:30 Transilvania CulturaL 13:00 România Actualităţi. 13:20 Cafe Concert 14:30 Hello. 15:00 Reportajul zilei. Morale cu Morales (r). 16:30 Hello. 17:00-18:00 Roton Music (r). 18:30 Faptul serii (19:00 Reportajul zilei, 19:30 Morale cu Morales, 19:35 Power Play). 20:00-21:00 Chait Slow - Claudia Palfi. 21:30 Taxi Music-dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rondulde noapte - Ucu Florea. 24:004:45 Big Hello.

7» HKf6u & m

Miercuri, 20 mal Ştiri locale: 6:40, 7,

7:40,8,8:40, 9,10,12, 13,14,15,16,17,18. 6,00-10,00 “Primul salut”. .6,20 Agenda

zilei. 7,20 Revista presei. 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede turma”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 6,50, 7,50 Horoscop. 10,00-14,00 ”CD Player” . 10,20 Programul cinematografelor. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,20,13,20 Buletin financiar. 11,50 “Pe gînduri” (Ştefan Coroian). 12,40 “3 minute”. 13,40 Calendaml zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva votbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r. 15,40 ”Pe gînduri”. Ştefan Coroian. 17,20 Calendarul zilei. 17,50s“Plus” .r. 18,10 “CD Sport”, Cătălin Berindean. 19,00 “Muzica Magica” - Ştefan Coroian. 21,00 “Eseu Jazz”, Virgil Mihaiu. 24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei.

22,00 “Cu capsa pusă”, Horaţiu Nicoară si TudorRuncanu.

legate de problemele cotidiene. 1,00- 6,00 “Non-Stop Music”.

UMPLUS RadioMiercuri, 20 mai

Ş â i: 7,9, 12, 15,16,17. Program informativ BBC: 6,00-6,30; 11,00- 11,15; 14,00-14,30; 18,00-18,45; 21,00-21^0.6,00-10,00 “Dimineţile cu Felix” . 6,45; 7,45; 8,45 Horoscop Uniplus; 8,15; 9,15 Sport pe mapamond;

. 8,20 Cursul valutar, 8,35 Revista presei; 8,50 Punct ochit; 10,00-12,00 “Muzică Anti-Stress”. 12,00-18,00 “Toată ziua bună ziua”. Daniel Boroştean. 15,05-16.00 Music ByRequest. 16,05-17,00 Invitaţi în studio - realizator Georgeta Todoruţ. Relatări în direcf despre principalele evenimente locale. 18,45-19.00 “Uniplus la raport”. 19,00-2,00 “Rona”. 20,45 -1001 de nopţi cu actorul Comei Răileanu. 21,30-22,30 G rifei la Uniplus. 23,00-1,00 Muzica pentru toţi. Intervenţii în direct ale ascultătorilor

R a d i o S o n i cFM B&,9 MHz

Miercuri, 20 mai Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.6-

9 ’ Cafeaua de serviciu” (maxima,• power-playul şi calendaml zilei, meteo,

horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe ŢV şi cinema). 9-14 ”Zboml 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment si muzică}. 14-16 ”...şi muzica” . 16-18 *McSonic ’ (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-21 "Iubeşte cu grijă” (Lia Rugan). 21-23 ”The Soul Of Sonic” (DJTTs). 23-3 "Welcome To The Club” (DJ Sebastian 1394). 3-6 Music Non- Stop. • .

Miercuri, 20 mai '5:00-8:00 Bună

-M dio d im in e a ţa !W A C T l - ™ - " : ™ -

- Pauzele de

locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda - culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM.' 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 22:00-24:00 Fair- Play, realizator Răzvan Dumitrescu. Eririsiune de dezbateri economice şi socio-politice, telefoane în direct şi

- întrebări adresate invitaţilor şi realizatorilor. 24:00-1:00 La ceas de blues în delfinariu, realizator A.G. Weinberger. 1:00-5:00 Discontact.

RADIO CLUJj

dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei

. . , ■ Miercuri, 20 mai.6,00 Bună dimineaţa (redactor Delia

Bob). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului StudiourilorTeriloriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj

de la Cluj prezintă Radu Săplăcan.11.00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin, realizator Radu Săplăcan. 12,00 Radiojurnaltransilvan. 13,00 RadiojurnalBucureşti. 13,15 Microfonulascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi, noi încercăm să vă răspundem. Telefonul nostru 064 / 420031, redactor Vasile Luca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax. Actualitatea în 60 de minute. Informaţii la zi, reportaje,corespondenţe din judeţele transilvane. Prezintă TraianBradea.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21.00 Magazinul de miercuri, prezintă Mihaela Dîmbean. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală realizată de Mihai Goţiu. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Joi, 21 mai Ia Radio Cluj 6,00 Bună dimineaţa (redactor

Anca Băltan). 8,00 Emisiunea în , limba maghiară.___________ ~ .

CHIRURGIE ESTETICADr.TOMA T. MUGEA

♦ chirurgie plastică♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de p â r♦ lifting facial♦ rinoplastie♦ varice

♦ tratament chimic al â c n e e iSTRPÂSCALVM1.7. «14-14-9 0

CLINICA

POLICLINICAINTERSERVISAIM

str. Pascal}' nr.5, cart ( ih eo rg h c n îSTOMATOLOGIE NON-STOP

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ N E U R O LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ EN D O C RIN O LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ E C O G R A .- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ D ERM ATO LO GIE ♦ CHIRURGIE ♦ O R T O P E D IE ♦ O.R.L ♦OFTALMOLOGIE ♦ G I N E COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ P E D IA T R IE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

Examinări Doppler - msterosalpingograîii p e n tru ,

sterilitate feminină LABORATOR '

(Biochimie - Bacteriologic Im u n o lo g ie - Parazitologie Detcrmioire Rh - . T e s t e d e sarcini - Antigen HBS • Eiisa T e s t - Eliminări citologice pentra d e p i s t a r e * cancerului de col nterin - Investigaţii p e n t x n sterilitatea feminină ţi masculini)ZILNIC, inclusiv D U M IN IC A ,

orele 7- 21 M edic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, c o n s u l ta ţ i i

v la teL 41.41.63.

s.c. Dental R O V A - ŞOCOLOV

f Calea Moţilor 106, a p f ş ] ' ' ' - T r a t a m e n te a t o m a t o l o o l o e

c o m p le x e :O terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rezectii, im planteŢ

Program ări la teLt 4 3 0 0 2 .S . Zilnic orar: 9-19

sîm bâlal0-13Pentru studenţi, pensie ţo m e rl, reducere 2 0 %

CABINETPRlVATDEQFTĂLMOLQGTBţ | Şl M E D lj j s i iR A U ^ ^ ^ m w a iPROF. UNIV. Dr. HIHA1CALUGĂRD

Dr. ANGELA CĂLUGĂRU■ Str. Prahovei nr. 1 1

(lîrtgă biserica Bob)PROGRAM OFTALMOLOOŢţ.

L , M i , V -1 7 -2 0 S - - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.l4..6 a

ALIANŢA ANTISUICIDl_l F E L I N E

r Sufletulnostm ladispoz iţi^ dumneavoastră. TeleToriv,] de noapte,telefonul v ie ţ -1 9 1 6 4 -7 -

Gardă de noapte, orele 2Q -q ̂

Linia telefonică de intervenţie î nşi prevenţie a suicidului in i ţ i a ta

LABORATORUL DE S Â N Â T a T k

MIlWALÂ CLUJ stă la d ispoziţiade luni pînă vineri, între orele 8 _ ^

Vă aşteptăm a p e lu r i l e num ărul 186864.

-"s

A D E V A R U Ld e C i& flj ROZA VINTURILOR - miercuri, 20 mai 1 998 (T )

Politica fuziunilor de o parte şi de alta, a Atlanticului

^ ^ T h iH îc o n o m is t) ^

Ceva anume provoacă nelinişte In companiile, europene mai mici. Printr-o hotărîre socotită cnjcială pentru conturul sectorului de vehicule militare, un consorţiu condus de firma Krauss- Maffei din Germania, filială a companiei Mannesman, a fost ales la 2 2 aprilie a.c. pentru construirea a circa 6 . 0 0 0 de transportoare blindate sau "taxiuri de război” pentru dotarea armatelor‘europene. Cu cîteva zile mai devreme, firma britanică GKN, membră a consorţiului Krauss-Maffei, a propus un alt parteneriat transfrontalier, pentru ă constitui ceea ce ar putea deveni cel de’-al doilea mare grup constructor de elicoptere, împreună cu întreprinderea de stat Agusta din italia. De asemenea, compania britanică G E C ă anunţat semnarea unui contract în valoare de 1,4 miliarde dolari, de preluare a Tracor, firma texană de electronică militară. A fost un neaşteptat semnal de avertizare adresat giganţilor europeni cu acţiuni majoritare deţinute de stat - precum Thom son-CSF, care recent a anunţat o alianţă în totalitate franceză în electronică militară - cum că firmele private au alternative peste Atlantic.= Toate bune şi frumoase, dar marea miză cu adevărat valoroasă pentru potenţialii operatori europeni ce vor fuziona, rămîne crearea unui singur contractor în planul afacerilor cu aparate de zbor militare, care să-şi apere propriile opţiuni în confruntarea cu cele ale firmelor Lockheed Martin sau Boeing. Dar acest trofeu pare la fel de greu de obţinut ca totdeauna.

Dacă ar fi suficiente doar bunele intenţii, supraaglomeratul sector aerospaţial militar european ar fi înregistrat fuziuni cu rhult timp în urmă. Toată lumea este de acord că bugetele militare relativ mici ale europenilor îi vor obliga pe principalii constructori dispersaţi de pe continent să se unească, deoarece altfel ei vor fi desfiinţaţi de către rivalii americani. Dar procesul a fost amînat din cauza invidiilor naţionale şi a deosebirilor în planul culturtTafacerilor. Politicienii, pe de o parte, şi oamenii

- de afaceri, pe de alta, fac apeluri pline de curaj la adoptarea unor decizii dificile, dar apoi se eschivează!

.'••în reuniuni separate recente, miniştrii apărării şi cei ai industriei din cinci ţări europene şi-au frînt mîinile în faţa ezitării de colaborare a constructorilor din domeniul aerospaţial. Ei au spus că guvernele vor face ce le stă în putinţă pentru a contribui

, la coordonarea politicilor, la licenţele de export, păstrarea confidenţialităţii etc. Dar, vă daţi seama, este într-adevăr de datoria companiilor să realizeze un acord. Este vorba de un răspuns rigid la un memorandum semnat în luna martie de British Aerospace (BAE), Aerospatiale din Franţa, Daimler- B en^ Aerospace din Germania şi CASA din Spania, companii europene de vîrf din domeniul construcţiilor de aparate aerospaţiale militare, prin care insistau că ar dori să se unească într-o singură entitate corporaţională, cu condiţia ca guvernele să le ajute în soluţionarea unor probleme. Iar acesta reprezenta, la rîndul lui, răspunsul la un apel-provocare din partea şefilor de guvern de a prezenta cît mai curînd un calendar apropiat pentru unirea forţelor. După remarca unui observator francez, această pasare a responsabilităţii ”nu este decît un alt mod de a spune că nu au ajuns nicăieri". Teoretic, cele patru companii, care sînt parteneri şi în cadrul consorţiului pentru avioane civile Airbus, ştiu exact spre ce se îndreaptă. în memorandumul menţionat, ele conveniseră că o companie europeană integrată aerospaţială şi de apărare trebuie şă încorporeze avioanele civile şi militare de transport şi de luptă, lansatoarele spaţiale şi armele teleghidate. în pofida discuţiilor despre unitate, memorandumul s-a remarcat mai degrabă prin deosebirile pe care el le-a dezvăluit. BAE, de pildă, doreşte crearea unei noi companii după propria sa imagine, adică o firmă privată cu o largă bază de acţionari. în schimb, unicul proprietar al companiei Aerospatiale, respectiv statul francez, insistă asupra menţinerii "unui nivel proporţionat de influenţă industrială”, un fel de limbaj care îi face pe cei de la B AE să se retragă cu groază.

Indiferent ce se întîmplă, este în joc,echilibrul de putere în cadrul industriei europene de armament. Este probabil ca orice entitate paneuropeană să confirme poziţia Marii Britanii de principal constructor de avioane militare de pe continent. Dar aceasta depinde şi de decizia companiei franceze Dassault - care construieşte noul avion de luptă Rafale 7 de a se alătura sau nu acestui efort. Dacă o va face, aceasta va diminua 1 preocupările franceze. Dar dacă Dassault ar rămîne afară, viitoarea entitate mixtă ar părea inacceptabil de britanică. în ceea, ce îi priveşte, factorii de decizie germani sînt ispitiţi de ideea unei ample diviziuni a muncii, care să menţină Marea Britanie cu o poziţie dominantă în privinţa avioanelor de luptă ,: să menţină, de asemenea, şi supremaţia franceză în electronica militară, iar ţara lor să rămînă campioană ă tancurilor şi transportoarelor blindate. într-o asemenea perspectivă, poate fi revelatoare opţiunea germană pentru taxiurile de război, proiect în valoare de cinci miliarde de dolari. Evident că aceasta i-a înfuriat pe cei de la Vickers (Marea Britanie), al cărei preşedinte, Sir Colin Chandler, pretinde că Ministerul german al Apărării a schimbat în mod incorect şi în ultimul moment caietul de sarcini al unui vehicul cu şase roţi pentru un vehicul cu opt roţi. Această plîngere, ca şi decizia neobişnuită de a nu comanda un prototip, vor fi în întregime repetate cînd oferta îşi va urma calea prin întortocheata procedură reclamată de Bundestagul german. Comprimarea în trei firme uriaşe - Boeing, Raytheon şi Lockheed Martiri (a cărei fuziune cu Northrop Grumman pare blocată) - ale Americii a fost cît se' poate de necostisitoare. Bruce McDonald, analist pentru probleme militare al Băncii de investiţii B T Alex. Brown, consideră că, pentru a rezista americanilor, Europa poate susţine doar un producător

. de arme din industria orizontală şi un grup de electronică , militară.

- întrebare: Adunarea pentru Republică (R PR de guvemămînt) şi-a etalat recent 1 disensiunile, cu prilejul dezbaterii în Adunarea Naţională asupra Euro. Ţinînd cont de contradicţiile cu care se'confruntă, nu riscă oare majoritatea pluralistă să aibă

■ aceeaşi soartă? - j- Răspuns: Divergenţele în cadrul majorităţii pluraliste nu pun sub semnul întrebării

‘coeziunea majoritară. Cazul RPR este cu totul altul. Ea a exercitat puterea timp de mai mulţi ani în spatele lui Jacques Chirac. Faptul că se înverşunează împotriva Euro este un element grav în viaţa politică franceză. Este dovada unei foarte mari incoerenţe, care l-a determinat pe Philippe Seguin (preşedintele grupului parlamentar al RPR şi fost preşedinte al Adunării Naţionale ntr.) să-şi schimbe de patru ori poziţia în decurs de cîteva zile. Insă, în pofida acestor, schimbări de poziţie, istoria va reţine că domnul Seguin a fost împotriva Euro atît la început cît şi la sfîrşit

T: O dată încheiat summitul d e 'la Bruxelles, mai are sens să fii antiEuro?

R- Dezbaterea va continua pînă cînd vom avea în buzunarele noastre monede şi bancnote Euro, şi anume pînă în anul 2002. însă dezbaterea se va deplasa pe alt plan. Problema nu mai este dacă ne încadrăm în 3 sau 3,5 la - sută din deficit ea se va referi la consecinţele Euro asupra'îocurilor de muncă, salariilor şi

"Europa nu se rezumă la Euro”(Interviu acordat de P ierre M o sco vici, m in istru p e n tru Problem e

E u ro p e n e , z ia ru lu i Liberation)

un Comitet parlamentar al Euro care îi va regrupa pe deputaţii naţionali şi europeni, avînd ca misiune să dialogheze cu autorităţile Băncii Centrale Europene.. Guvernul a acceptat acest amendament. în paralel, trebuie să se întreprindă o reformă instituţională a Uniunii Europene. Avem nevoie de o revizuire a ponderii unor voturi în cadrul Consiliului şi sase meargă spre un sistem de vot cu majoritate calificată în mai multe domenii.

î: în ce priveşte Euro, Franţa şi Germania au depus eforturi să evite orice criză gravă. După 2 mai credeţi că situaţia s-a schimbat?

R- Mizele europene nu depind într-adevăr de această sabie a lui Damodes pe care o reprezintă Euro. Nu vom mai putea agita ameninţarea dereglării pieţelor în caz de eşec

’ al Euro atunci cînd acesta îşi va face apariţia! I: Vă bucuraţi de acest lucru?R El va permite înfăptuirea construcţiei

Europei politice şi sociale. Crearea Euro este o decizie istorică, Euro va fi o realizare esenţială, un factor determinant de putere, el trebuie să fie un instrument de creştere a numărului locurilor de muncă, el nu înseamnă însă sfîrşitul. Şi Europa nu trebuie să se rezume la Euro.

creştem economice. Ne vom lăsa în voia forţelor pieţii, sau vom fi capabili să impunem-o armonizare fiscală şi socială de sus?

î: Cum comentaţi cele patru condiţii pe care Lionel Jospin le-a im pus pentru trecerea la Euro?

R- Să fim cinstiţi: din cele patru condiţii, doar două sînt integral îndeplinite: 1. Euro include monedele mediteraneene, inclusiv lira italiană; 2. Nu va fi o monedă supraevaluată în raport

'cu dolarul. Celelalte două obiective abia încep1 ,să se realizeze. Dorim crearea unui guvern european, , va exista un "Consiliu al Euro”, dar rămîne să-i stabilim dimensiunile. A patra condiţie era "pactul de solidaritate şi d e creştere”, ale cărei baze au fost stabilite cu prilejul summit-ului consacrat locurilor de muncă de la Luxemburg. în ce priveşte aceste două puncte am început să ne abatem de la construcţia europeană. Dacă avem o bancă centrală independentă, dacă va exista un

1 guvern european, nu este lipsit de logică să se dorească şi un organism de control democratic. Aceasta ridică problema controlului parlamentar. Valery Giscard d’Estaing a propus să fie creat

JiIMPW (jlfşiMWMPMV

' n u r . u n c i i t c î n s u t i * .q

la Dialog ~ ^ Jpână ta 23 mai. ^câştig i unul din cete ;17 bilete Frestige O r la Cupa M ondială Franţa ‘98! : - ' v

J / bilet pentruMarea Finală vTe înscrii la Dialog şi ajungi

pentru 5 z ile la Paris,' Cinciiziie de foc care încep

cu meciul care decide . t ■- Noua Campioană Mondială şi se termina cu Spectacolul

de Ziua Naţionala a Franţei. >v v i •

% 2 bilete pentru SemifinaleTe înscrii la Dialog şi participi kt meciurile care decki finalistele Cupei Mondiale.

bilete pentru meciurile din sferturile, optimile ş i grupele Cupei MondialeTe înscrii la Dialog ş i urmăreşti de la faţa locului cele m ai hune echiţx’ de fotbal din lume.

Tragerea la sotţi a câştigătorilor m avea loc }x‘ data de 6 iunie, în cadrul unui eveniment dedicat aniversării \ unui an de la inaugurarea . serviciului Dialog GSM.

Pentru informaţii suplimentare şună la Serviciul Clientelă Dialog

203 33 33

Serviciul a s m * pentru tine MOBiPsOMb ttp ://m rtr. mobd-rom.com

(11392)

Societatea civilă şi oam enii politici analizează m ersul reform ei din Rom ânia

Strategice şîde interes naţional sînt, în România, societăţile comerciale profitabile, a declarat Radu Berceanu, ministrul Industriei şi Comerţului, la închiderea simpozionului “Dificultăţi şi soluţii în relansarea reformei economice în România”, organizat în perioada 15 -17 mai de Centrul pentru Studii Politice şi Analiză Comparativă.

“La ora actuală, în reformă, nu ducem lipsă de studii, variante şi analize. Problema este lipsa deciziei, faptul că nu s-a pornit la drum, chiar cu aplicarea unor corecţii ulterioare”, a adăugat ministrul.

Radu Berceanu a precizat că ministerul va finaliza pînă la sfirşitul lunii mai varianta de restructurare a RENEL. în principiu, în prima etapă va fi extemalizatâ Centrala de la Cernavodă şi va fî înfiinţată Compania Naţională de Electricitate, formată din trei unităţi independente financiar, cea de producţie, cea de transport şi dispecerat naţional şi cea de distribuţie. într-o a doua etapă va fi înfiinţată bursa de energie şi va apare concurenţa în producţie şi în distribuţie. Pentru restructurarea regiei este prevăzută o perioadă de cel mult doi ani. Procesul de restructurare a RENEL va duce, spune Berceanu, la o scădere a preţu lu i electricităţii.

Temele de discuţie în cadrul seminarului aii fost dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii, priorităţile legislative pentru consolidarea sectorului privat, rolul pieţei de capital în realizarea programului de privatizare în masă, reducerea pierderilor în econom ie prin restructurare, privatizare şi lichidare, eliminarea structurilor

neconcurenţiale din economia românească. Sectorul privat se confruntă cu decapitalizarea, dobînzile mari din* sectorul bancar, pierderi în activitatea de comerţ exterior şi absenţa resurselor pentru investiţii, spune Ovidm Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al întreprinderilor P riv a te M ici şi M ijlocii din Rom ânia (CNIPMMR). în aceste condiţii 80% din IMM- uri şi-au redus substanţial cifra de afaceri sau sînt în stare de faliment, iar veniturile la bugetul statului se diminuează continuu. CNIPMMR a definit im set de propuneri pentru îmbunătăţirea situaţiei, care privesc accesul IMM la spaţii şi echipamente de producţie neutilizate în sectorul de stat, diferenţierea impozitului pe profit în funcţie de ramura de activitate şi de mărimea profitului, neimpozitarea profitului reinvestit, acordarea de facilităţi fiscal? şi stimularea creării de locuri de muncă, transformarea unei bănci de stat într-o bancă de dezvoltare pentru IMM. .

Pe lîngă aceste facilităţi, sectorul privat ar trebui să se organizeze astfel îneît să se sprijine singur, spune analistul politic Dorel Şandor. “Este clar că sectorul privat a fost un copil al Puterii, dorit duminica, dar nu şi în timpul săptămînii”, apreciază Şandor. Piaţa de capital este insuficient folosită pentru privatizarea din România, au apreciat participanţii la seminar. “Piaţa din România este încă atractivă pentru investitorii străini. Reacţia pieţelor din Tokyo, Hong Kong şi Seul este favorabilă, şi depinde de maniera în care va fi abordat procesul pentru a profita de aceasta”, a declarat senatorul Viorel Pană.

loan Rus îşi păstrează speranţa că nuexistă societăţi sinucigaşe

urmare din pagina 1

- în acest context politic şi econom ic, dum neavoastră conduceţi holdingul Ţiriac în Transilvania. Vedeţi posibilă dezvoltarea afacerii, chiar dacă aveţi rezerve în privinţa calităţii adm inistrării ţării?

- Ţiriac Holding are o strategie de dezvoltare în zonă foarte bine stabilită, Ea vizează consolidarea a ceea ce avem deja şi dezvoltări majore prin participarea noastră la marea privatizare. Concret, grupul auto (Mercedes, Fprd, Hyundai, O pel) îşi perfecţionează po litica de, vînzări, avînd deja mari facilităţi de vînzare în sistem leasing şi îşi va extinde reţeaua de service în toate oraşele m ari ale T ransilvaniei. - B anca şi Asigurările Ion Ţiriac au planuri de dezvoltare ce vor permite asigurarea unor servicii către populaţie la nivel european. Nu în ultimul rînd, deschiderea METRO la Cluj va ordona întreaga activitate comercială în zonă.

- Aţi fost prefectul judeţului 5 luni, răgaz în care aţi putut să cu n o aşte ţi nevoile economiei locale. De ce stă C lu ju l pe Ioc? Ţ iriac a re planuri de afaceri în regiune?

- Clujul nu stă pe loc. Chiar dacă administraţia locală nu este suficient de ancorată în problemele reale, chiar dacă reacţionează extrem de anevoios la cerinţele economice, cu sau fără ea, lucrurile merg înainte. Nu există societăţi sinucigaşe.

Aşa cum am mai spus, planuri de dezvoltare există, dacă vom reuşi să le materializăm, numai în judeţul Cluj vom vorbi practic despre cîteva mii de locuri de muncă. Negocierile pe care le avem la această oră cu FPS vizează cumpărarea de acţiuni de la firmele aparţinînd industriei, construcţiilor şi turismului. Chiar dacă totul merge greu, eu sînt optimist.

- Filiala PDSR, din a cărei conducere face ţi p a rte , desfăşoară o activitate destul de discretă. Nu iese deloc la bătaie. Este o strategie sau nu aveţi încredere că PDSR poate

depăşi sta tu tu l de partid mediu în regiune?

- Cred că aprecierea este eronată, 'eroarea provenind din deturnarea sensului noţiunii de "interes public” la care făceaţi referire puţin mai înainte. Dacă nu ocupi prima pagina a ziarelor cu scandaluri, dacă nu te judeci cu prefectul sau cu primarul, înseamnă că te-ai retras din sfera publică sau cădesfaşori activităţi discrete? Eu aed că nu este aşa.

Organizaţia judeţeană a PDSR a susţinut, prin consilierii săi judeţeni şi locali, toate deciziile care favorizau dezvoltarea de care comunitatea clujeană are nevoie. A identificat şi promovat

; altele. A avut şi are poziţii .ech ilib rate faţă de toate problemele majore cu care ne confruntăm. Dacă nu aruncăm cu vorbe grele sau cu-pietre înseamnă că nu ieşim la bătaie? Eu cred 'că desfăşurăm o activitate politică normală şi alţii sîn t cei care greşesc, consum îndu-şi energia 5̂ scandaluri şi ducîrid la epuizare răbdarea oamenilor care au crezut în ei..

în zile aniversare ,

Pe urmele lui Avram lancuIn luna aceasta se împlinesc 150 de ani de la Revoluţia Română

dc la 1848. Pentru evocarea acestui eveniment s-au organizat mai multe activităţi în aproape toate oraşele din Transilvania, cu precădere în Blaj şi Cîmpeni. Prin Consiliul Naţional şi filialele sale, Societatea ’ Avram lancu” a fost sufletul acestor manifestări. La Cîmpeni s-au depus coroane dc flori şi s-a organizat un spectacol omagial. Primarii celor 22 comune din Munţii Apuseni au constituit "Liga primarilor” şi l-au ales pe Constantin Sicoc, primarul din Gmpcni, ca preşedinte. La simpozionul "Moţii şi revoluţia de Ia 1848” au prezentat comunicări domnii Constantin Sicoe, Vasile Bud, Teodor Şandor, loan Herincanu şi loan Jurca.-

Versurile şi melodia cîntccului "Marşul lui Avram lancu” au chemat pc toţi românii la Blaj. Deşi a plouat continuu, o măre mulţime dc oameni* a fost prezentă pe Cîmpia Libertăţii din Blaj. în frunte cu drapelul şi conducerea sa, membrii Societăţii "Avram lancu”, cu steaguri tricolore în mîini, S-au îndreptat spre templul sfint al neamului cîntînd Imnul societăţii şi Marşul lui Avram lancu. Locuitorii Blajului şi oaspeţii lor i-au întîmpinat cu bucurie.

Românii au venit la Blaj cu sentimentul de mîndrie pentru faptele glorioase ale înaintaşilor, moţii, însă şi cu amărăciunea că paradisul turistic difi Munţii Apuseni are grave probleme de sărăcie, poluare, declin economic şi cultural, şomaj, depopularea satelor şi exodul locuitorilor de aici spre regiuni mai prospere. Toţi gîndim, aşteptăm şi sperăm că se vor alunga nedreptăţile, promisiunile deşarte, neputinţa şi dezbinarea, iar porunca lui Avram lancu: ”... Iubiţi-vă ţara şi neamul, că de nu, vă bate Dumnezeu...” va fi ascultată. -

Prof. Te o d o r Ş A N D O R

România revendică un imobil naţionalizat de comuniştii albanezi

M in iş tr i i de E x te rn e a i R om âniei şi A lbaniei, A ndrei Plcşu şi Paskal Milo, au discutat, luni, despre retrocedarea unui im obil confiscat de com uniştii albanezi de Ia statul rom ân, a declarat, agenţiei MEDIAFAX, p u rtă to ru l de cuvînt a l M A E rom ân, Anda Filip.

P ro p rie ta te a se a f lă ’ în localitatea albaneză Saranta şi a fo s t n a ţio n a liza tă ~o d a tă cu venirea comuniştilor la putere, după ce fusese oferită Rom âniei de către regele Albaniei.'

Şeful diplomaţiei de la Tirana i-a spus m inistrului rom ân .de E x te rn e că d e c iz ia p r iv in d retrocedarea ţine de autorităţile judiciare albaneze, fiind aşteptată o hotărîre judecătorească în acest sens.

Potrivit sursei citate, în cazul în care obţin imobilul, autorităţile române doresc să-l întrebuinţeze pentru înfiinţarea unui centru cultural şi de studii regionale.

Parlamentul a majorat de cinci ori taxele de licenţă pentru jocurile

de norocC e le două C a m e re a le

Parlamentului au decis, m arţi, la p ro p u n e re a d e p u ta tu lu i PD A lexandru D u m itru : R adu , să m ajoreze de cinci ori taxele de'

.licen ţă pentru jo cu rile /le noroc. Dum itru Radu a afirm at că este n ecesa ră in troducerea aceste i m ajorări în proiectul de buget pe anu l 1998, întrucît jocurile de noroc creează dependenţă pentru cei care le practică, iar această dependenţă conduce la hoţie sau sin u c id e re . In iţia l, el a ceru t creşterea de cinci ori a taxelor p lătite anual de către cei care o rg an izează aceste jo c u ri de noroc. Preşedintele Com isiei de buget-fmanţe din Senat, Varujan Vosganian, a arătat că, dacă s-ar fi adoptat această variantă, la jocurileide noroc s-ar fi plătit un im pozit pe profit de 13fl%, adică m ai mare decît întregul profit o b ţ in u t r ’P a r la in en tu l a m ai prevăzut ca la jocurile de noroc de tip Bingo şi Keno premiile să re p re z in te . 65% d in to ta lu l încasărilor pe fiecare joc.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se vor reuni, vineri, la Palatul Cotroceni, pentru o şedinţă în care yor analiza şi d e z b a t e propunerile privind r e s t r u c tu r a r e a Serviciului de Protecţie şi Pază, se arată într-un comunicat al Biroului de

'presă al Preşedinţiei remis, marţi, agenţiei MEDIAT AX.

Noul d irec to r al SPP, generalul Ştefan A nghcl Andreescu, afirmase anterior că va pune la dispoziţia CS AT, cel

tîrziu marţi, un raport privind. MÂE să informeze Consiliulrestructurarea Serviciului. Suprem de Apărare a Ţării în

în cadrul şedinţei de vineri, legătură cu perspectivav a l o r i f i c ă r i i resurselor de h idrocarburi din zona Caucazului şi M ării Caspice. în acest context, vor fi

evaluate obiectivele prioritate ale României pentru valorificarea avantajelor interconectării ţării noastre la sistemul european de procesare* şi ţ transport ale petrolului şi gazelor naturale din zona Caucazului şi a Mării Caspice. y

CSAT va dezbate propunerile de restructurare a SPP

CSAT va evalua activitatea desfăşurată în 1997 de serviciile specializate şi de structurile departamentale de informaţii şi propunerile - care vizează principalele direcţii de activitate. ale acestora în 1998.

De asemenea, urmează ca

Alegerile pentru postul de primar general al Capitalei vor avea loc în, 11 octombrie

Alegerile pentru postul de primar general al Capitalei vor avea loc în 11 octombrie, a hotărît, luni, Executivul.

Vlad Roşea, şeful D epartam entului de Administraţie Publică Locală (DAPL), a declarat că Hotârîrea de Guvern privind data alegerilor va fi elaborată abia în septembrie deoarece, de la publicarea ei în Monitorul Oficial, în următoarele 30 de zile trebuie organizate alegerile. El a explicat că este necesară această amînare pentru a putea fi modificată Legea alegerilor locale, în vederea infcoducerii unei prevederi privind documentele cu care se votează şi a înfiinţării Biroului Electoral Central.

PDSR a somat, luni, Guvernul, să organizeze urgent alegerile parţiale pentru Primăria Capitalei, în caz contrar ameniflţînd că va sesiza organismele internaţionale.

Parlamentul va dezbate bugetul în toate zilele

săptămînii, de dimineaţă pînă seara

Cele două Camere ale Parlamentului au decis, marţi, ca dezbaterile bugetului de stat să se desfăşoare, începînd cu 20 mai, inclusiv sîmbăta şi duminica, între opt dimineaţa şi opt seara.

Iniţial, Guvernul ceruse doar ca Parlamentul să- şi prelungească programul pînă seara Ia opt, dar senatorul UDMR Gyorgy Frunda a propus să se lucreze şi la sfirşitul săptămînii. *

PDSR s-a abţinut de la votarea propunerii guvernului, dar, ulterior, a sprijinit cererea senatorului UDMR. Miron Mitrea a afirmat că partidul pe care îl reprezintă este de acord cu acest program de lucru, avînd în vedere că media de vîrstă îi va permite să-l respecte, însă şi-a exprimat îndoiala că majoritatea va reuşi să realizeze cvorumul necesar, i

Conducerea PNŢCD vă avea în zilele următoare o discuţie, finală cu ministrul de Externe, Andrei P leşu, în vederea desemnării unui secretar de stat, aparţinînd PNŢCD, la acest minister.

P r e ş e d i n t e l e PNŢCD, Ion Diaconescu, a precizat, luni, că un post de secretar de stat - . revine PNŢCD, .

“Am avansat pînă acum o serie de nume, dar ministrul Andrei Pleşu se pare că nu Ie-a agreat”, a spus liderul ţărănist, care a adăugat că această situaţie trebuie să-şi găsească rezolvarea.

Diaconescu a menţionat că nici partidul său nu s-a decis încă

pe cine să propulseze în această funcţie. Surse parlamentare PNŢCD au afirmat că numele cel mai vehiculat pentru această funcţie este cel al lui Liviu

PN ŢCD nu renunţă la postul de secretar

de stat la MAEPetrina. Ministrul de Externe nu

■ este însă de acord cu această1 nominalizare, motiv pentru care l-a propus pe Răzvan Ungureanu, care nu întruneşte, la rîndul său, acceptul PNŢCD, aujnocizat sursele citate.

In aceste condiţii, este posibilă

avansarea de către ţărănişti a unei alte propuneri. Săptâmînâ trecută, prin decizie a primului ministru, a fost numit în postul de secretar de stat în MAE

M i h n e a C d n s ta n t in e s c u , m em bru PD. Conform protocolului sem nat de liderii coaliţiei în urmă cu două săptâmîni, cele d o u ă ' posturi de

secretar de stat în MAE au fost repartizate PNŢCD şi PD. După semnarea protocolului, ministrul de Externe, Andrei Pleşu, ă declarat că nu doreşte numirea unor secretari de stat în MAE pe criterii po litice , ci de competenţă. ,v

Guvernul a adoptat

proiectul de lege privind dezvoltarea

regional^Guvernul a adoptat, în şedinţa

de luni, proiectai de,lege privind dezvoltarea regională.

Proiectul urmează să fie depus în 20 mai la Parlament, cu cererea expresă de a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Potrivit proiectului, România va fi împărţită în nouă regiuni de dezvoltare. Aprobarea lui este o condiţie necesară pentru ca ţara noastră să beneficieze d e fondurile alocate de UE, în valoare de 33 milioane ECU.

M inistrul Reformei, Ioas Murcşan, a spus că modul de constituire a judeţelor în regiuni va fi stabilit de consiliile judeţene, cu acordul Guvernului, urmînd că acestea să elaboreze program ele de dezvoltare reg ională. Criteriile d e constituire a regiunilor nu vox fi, în mod special, geografice, ci economice, a precizat Mureşan. . Proiectul de lege urmăreşte descentralizarea economică şi adm inistrativă, avînd patru obiective prioritare: pregătirea cadrului legal şi instituţional pentru îndeplinirea, criteriilor de in tegrare în structurile com unitare şi în vederea accesului Ia fondurile U E; d im inuarea dezechilibrelor regionale existente şi înlăturarea acestor dezechilibre; integrarea activităţilor sectoriale în cadrul regiunilor, stimularea cooperării interregionale. :

Proiectul de lege prevede în fiin ţa rea unui Consiliu Naţional pentru Dezvoltare' Regională, care va elabora un Program naţional pentru dezvoltare regională ce va fi im plem entat de A genţia Naţională pentru Dezvoltare Regională. Aceste structuri vor avea reprezentare la n iv e l regional.

SJSK

EHSS

a

A D E V A R U Ld e C i t a i CULTURĂ-ŞTIINŢĂ-INVĂ ŢĂM/NT

miercuri, 20 maî i 999 (5

Premiera operei

M E Ş T E R U L M A N O L E ”Meditaţia asupra operei "Meşterul

Mano Ic” a cărui autori îi considerăm deopotrivă pe Lucian B laga şi Sigismund Toduţă, cuprinşi de starea

. de însufleţire a baladescului popular ne obligă a cerceta cu lumina sufletului, ce este mitul în care se plămădeşte suflul

- marilor creaţii artistice. Ne-am apropia! deci cu sfială de ideile pătrunzătoare ale Iui Georges.Gusdorf din ”Mit şi Metafizică” şi cu forţa necesară aflării adevărului, tragem cortina ce învăluie misterul mitului: ’Ţvlitul este legat de prima cunoaştere pe care omul o dobîndeşte despre sine şi despre ceea ce-1 înconjoară... este structura acestei cunoaşteri”. Şi iată m iraculos descoperim calea iluminată' prin spirit care ne spune că pentru oamenii timpurilor străvechi, universul are o unică imagine în care tainele nepătrunse ale mitului convieţuiesc cu realul'.’ îndrăznim deci să spulberăm ideea iară de spirit care plămădeşte mitul din fantasme. Mitul are în el germene real. Şi atunci să nu credem că "Meşterul Manole” personaj ce semnifică prin

a creaţie comuniunea O m ului cu L Dumnezeu prin Biserică, răspîndit în

multe plaiuri pămîntene, nu ar putea proveni din proiecţia simbolică a unui fapt posibil real, care în tăinuitul cer românesc s-a încununat cu aura creştinătăţii? Această proiecţie n-ar putea fi o reflectare din spaţiul mistic biblic, imagine care îl arată pe Avraam în ipostaza de a jertfi pe unicul său fiu pentru a-şi arăta iubirea faţă de

. , " 1Y

i iIggfc% A » ' . t

i

a

Dumnezeu? Căci pe această virtute a iubirii s-a clădit Biserica. Dacă pentru Lucian Blaga "Meşterul Manole” prin orizontul imanent al misterelor se înalţă în spaţiul Transcendenţei, dar se opreşte ”de un văl prin care nu putem străbate cu privirea” (”Din părul tău”), pentru compozitorul Sigismund Toduţă, prin muzica sa ţîşnită din arhetipurile ancestrale , p resărate cu cupole bizantine, "Manole” sau jertfa umană care renaşte Biserica, primeşte sfinţenia "corului de îngeri” final de operă- oratoriu ce va sta iluminatoriu pentru" însufleţirea artei. Iată aşadar locul < operei-oratoriu, creaţie care îşi pierde sorgintea în fileuri dumnezeieşti se proiectează în mit prin meandrele raţiunii, se prăbuşeşte prin filosofie care

Foto: Ion P E TC U

"stîlceşte” spiritul, şi se înalţă triumfător prin sfinţenia jertfei pentru Biserică.

Spectacolul cu opera "M eşterul Manole” notificat în premieră absolută

-în ziua de 16 mai 1998, timpul lunii mai fiind şi cel în care "Plaiul” a zămislit pe cel ce prin muzică a depăşit cerul raţional al filosofiei jertfei - SIGISMUND TODUŢĂ (17 mai 1908- 3 iulie 1991) a angrenat în muncă artistică cele mai prestigioase instituţii muzicale clujene: Academia de Muzică "Gheorghe Dima”, Opera Română, Corul şi Orchestra Filarmonicii de Stat "Transilvania”. Creatorii spectacolului- Petre Sbârcea dirijor, Alexandru Fărcaş regizor, M ariana Pachis scenografie, costume, ecleraj, Comei Groza dirijorul corului, Livia Gună

Tulbure plastica scenică, Ina Hudea asistent de regie, Francisc Mureşan dirijorul corului de voci egale a Liceului de Muzică, au realizat o proiecţie scenică de tipul imagine-metaforică înglobînd în substanţa dramatică, sacrul- profanul, tragicul şi mai ales ideea sincronizării în existenţă şi trăinicie a Omului cu Biserica. Jertfa zidirii departe de a fi o crimă prin ucidere se enunţă în spectacol ca virtute a iubirii pentru . lăcaşul de suflete. Mira soţia Meşterului Manole îşi exaltă prin jocul desprinderii trupului de suflet, existenţa într-o altă ipostază. Este ceea ce reg izo ru l

.spectaco lu lu i a p ro iec ta t cu o extraordinară forţă de sugestie

■ imaginea-icoană din finalul operei- oratoriu care emană prin metafora "adormirii” simbolul Fecioarei. Altfel spus toată construcţia scen ică a propulsat elementele ce vor constitui trăinicia Bisericii, simbolul aducerii omenirii intr-un singur crez existent din

. Transcendenţă.Interpreţii Gheorghe M ogoşan -

Manole, Iulia Kirkoşa.- Mira, Mircea Radu Sâmpetrean - Bogumil, Gheorghe Roşu - Găman, au fost transpuşi

' realmente în tensiunea creaţiei artistice care poate genera em oţie fericită. Desigur că basul Gheorghe Roşu a realizat o interpretare ce a imprimat

, multor scene dramatismul care a mişcat acţiunea m sferele spectacolului de mare calitate. Se poate vorb i'de realizări deosebite ale corului şi orchestrei Filarmonicii dirijate de Petre Sbârcea.

Spectacolul cu opera "M eşterul Manole” se înscrie ca o realizare clujeană ce merită a primi caratele imprimării electronice pentru a fi cunoscut şi peste graniţă. <

Emiliu D R A G E A

C aricaturişti, ep igram işti şi prozatori reprezentînd clasele I-VIII din 11 şcoli şi licee clujene şi-au dat întîlnire la Festivalul de umor ORA HAZULUI, organizat de Şcoala nr. 28, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean. .

După vernisajul expoziţiei de caricatură, în. sala festivă a avut loc un program artistic, la succesul căruia au contribuit epigramist» şi prozatorii, într-un recital răsplătit cu hohote de rîs şi cu ropote de aplauze.

A urmat o mult gustată discotecă, înŢinaluL căreip participanţii şi-au dat întîlnire la următoarea ediţie a Festivalului, pentru că, aşa cum au arătat-o şi de această dată, copiii sînt optimişti, plini de umor şi ştiu să se bucure de viaţă. . .

Organizatorii mulţumesc sponsorilor care au sporit caracterul atractiv al Festivalului, Şcoala Postliceală PHOENIX, Societatea de Asigurare METROPOL S.A. - Sucursala Cluj, TRANSILVANIA GENERAL IMPEX SRL -

Filiala Cluj, SC EVAN IMPORT.- EXPORT SRL. -

în încheiere prezentăm lista premianţilor, printre care se află nume de care cu siguranţă . vom mai auzi: Simona Mesăşan (Şcoala nr. 1), Radu Gaciu (Şcoala nr. 2), David Holeleu, A riela M orar (Şcoala nr. 4), Paul Baciu (Şcoala nr. 22), Ioana Mârze, Răzvan Rcdnic (Şcoala nr. 24), Bogdan Bâlc, Szabo Attila (Şcoala ”ION AGARBICEANU”), Evelina Porumb (Şcoala"LMUREBREANU”), Codin A ndrei, Alina Chiş, Paul C iucaş, Percsi Clara, Codin Pop (Liceul Teoretic-"NICOLAE BĂLCESCU”), Alex Comşa, H oraţiu Dan (Colegiul naţional "GEORGE COŞBUC”), O an a C hio rean , R u x a n d ra D rago lea , Cristian Ţibre (Liceiil Teoretic "ON1SIFOR GHIBU”), Florina Gordan, Ioana Irimiaş, Iu lia Lucaciu, Paul M ureşan, Iulia T rif (Şcoala nr, 28).

(A .B .)

Vernisajul expoziţiei Balasz Imre

A stă/i. 20 m ai, o ra 13, la sediul M uzeului National de Aită C luj. Piaiu Uimii 30. arc loc vernisajul expoziţiei de pictura B alasz Im rc (n. 1931). picior activ timp de peste trei decenii, stabilit în Ungaria în urmă eu 11 ani si care p re /im a în o ra şu l s tu d e n ţie i sa le lu c ră r i concepute înlr-o viziune oi iginală si modernă. Prin modalităţi degajate de expresie, coerente si viguroase, Bal.tsz Imre transpune si eternizează poezia inefabilă a diverselor spatii si clim ate, a lă tu ri de fream ătu l imeiioiitâtii um ane, p tobînd astfel e fe c te le v i ta l i /a n te a le a r te i autentice.

Al 19-lea colocviu, al 11-lea Salon de

fotografieF o tn c lu b u ! s tu d e n ţe s c

Universitatea are plăcerea de a vă invita să luaţi parte Ia festivităţile prilejuite de deschiderea celui de al 19-leacolocviu de fotogiafie si a vernisajului celui de al I l-lea Salon de fotografie, vineri. 22 m ai, ora 13. In sălile M uzeului N ational de Artă, Secţia "D onaţii".

” Faust” cu Florin Diaconescu

Opera Rom ână Cluj-Napoca prezintă astăzi, 20 mal, ora 18,30, spectacolul cu opera Faust de. Charles G ounod, sub bagheta maestrului Petre Sbârcea, în regia artistică semnată de Rodica Popescu Moisa, scenografia şi costumele create de Wrtlinger Margit.

în rolul titular, Faust, evoluează cunoscutul tenor Florin Diaconescu de la Opera Naţională Bucureşti. în celelalte ro luri: Mircea Moisa (M cfisto ), R odica Bâltcş (M argareta), debut în această- montare, Fulop Martin (Valentin), Gheorghe Petean (Wagner), Maria G hîrcoiaşu (Siebcl), - S ilvia Munteanu (M artba). In tabloul "Noaptea Walpurgiei”, coregrafia Adrian Mureşan, evoluează balerinii *■ Anca Qpriş, Livia Tulbure,Gună,, Carmen Stan, Gabricla Serdean, Codruţa Oancca, Dan Orâdan, loan D orin Coşcriu, Szirb Gyorgy,

‘ Cristian Gună.Florin Diaconescu: "Faust, un

personaj seducător aşa cum puţine se găsesc în marea literatură lirică, cere artistului o bogăţie de stări sufleteşti. Pentru că opera este deopotrivă teatru şi muzică, nu pot .

să nu-mi exprim bucuria dc a fi condus dc la pupitru de către Petre Sbârcea, cu o ştiinţă şi o fantezie rar întîinîtc. Acestea, precum şî parfum ul aparte de capitală a civilizaţiei şi bunului simţ pe carc-1 găsesc mereu la Cluj-Napoca mă fac fericit pentru scara de astăzi”.

Mini-topP R ICH IN D EL

Miercuri, 27 mai, ora 14, pe scena Casei dc cultură studenţeşti va avea loc spectacolul pentru copii Mini-

-top Prichindel, organizat de C asa. municipală dc cultură Cluj-Napoca. Spectacolul îi arc ca invitaţi ’d e^ onoare pe cunoscuţii M ihai Constantincscu, Anastasia Lazariuc şi iluzionistul Bellont,

Preselccţia pentru Mini-top... arc Ioc sîmbâtă, 23 mai, ora 11, la Casa municipală dc cultură Cluj-Napoca.

Cei 20 de ani dc activ itate . neîntreruptă a corului NAPOCA al Casei municipale dc cultură Cluj- ' Napoca, dirijori Marius Cutcanu şi Adrian Corojan, vor fi sărbătoriţi vineri, 29 mai, oră 18, pe scena Clubului CFR.

Vineri, .2 2 mai, ora 18, in deschiderea concertului aniversar al corului INTERMEZZO, profesorului Gelu Furdui i se va înmîna titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca. E ste recunoaşterea

firească a celor peste 25 de ani de fidelita te, mutică ş i pasiune, în cultivarea nobilei arte dirijorale corale.

Rubrică realizată de D em ostene Ş O F R O N

R inita alergică - noutăţi în

tratam entul alergiei la polen

Rinita a le rg ică (R A ) este una dintre cele mai frecvente manifestări ale bolilor a le rg ic e . R A este caracterizată prin simptome tipice: rinoree (curgerea'nasului), prurit n a za l (m în c ă rim e ), s tră n u tu ri frecvente, de cele mai multe ori în salve, obstrucţie nazală (senzaţie de nas înfundat). Uneori se poate însoţi de sim ptom e ale afectării oculare: c o n ju n c tiv ită alergică manifestate prin: usturim e şi prurit o c u la r , lă c r im a r e , eritem c o n ju n c t iv a l (ochi roşii). Deşi a ce ste afecţiuni nu sînt de o gravitate mare, ele produc o serie de neajunsuri şi, astfel, interferă cu "starea de bine" a persoanei.

R A se manifestă, fie în tot cursul anului (rin ite fli p e re n e ), fie în anum ite s e z o a n e (rin ite te sezoniere). Rinitele sezoniere apar cel mai adesea la polen, iar dintre polenuri, la ce i de iarbă (fin). Simptomele R A sezoniere apar .in România în lunile mai-iuiie;

Alergenul duce la sinteza unor anticorpi (imunoglobuline) specifice: Ig E . A c e s te a se ataşează la suprafaţa celulelor implicate în a le rg ii: b a zo file şi m astocite, prezente în sînge şi ţesuturi. La un nou contact cu alergenul inductor, se produce legarea alergenului de către anticorpii ataşaţi de celule. Această legare acţionează ca un cifru: se "deschide5 membrana ce lu le lo r şi se 'e liberează substanţele conţinute în interiorul celulei (mediatorii). Dint/e mediatori cel mai important este hlstamina. M ediatorii p ro d u c o reacţie inflamatorie alergică importantă. Ei acţionează prin receptori specifici prezenţi pe celule, vase de sînge şi mucoase. Activarea receptorilor de către mediatorul specific duce la apariţia s im p to m e lo r: rinoree, strănuturi, prurit etc.

La apariţia simptomelor, pacienţii trebuie să se adreseze medicilor, care vor stabili diagnosticul de rinită alergică şi vor indica tratamentul adecvat. Tratamentul RA este variat- Există multe grupe de medicamente ce se adresează, fie mediatorilor (responsabili de simptomatologie), fie consecinţelor reacţiei inflamatorii (cea care stă la baza afecţiunii): va so c o n stricto a re , cortizonice, imunoterapie etc.

Cel mai logic şi eficient tratament este cel care blochează receptorii histaminici: antihistaminicele. Există p ro duse m edicam entoase antihistaminice ce pot fi administrate oral, care au efect general în organism ,- dintre care cele mai m oderne: lo ratadină, cetirizina, astemlzol etc., au efecte secundare (nedorite) reduse.

tn ultimii ani s-au sintetizat, însă, şi medicamente antihistaminice ce se administrează local, preferate la ora actuală pe plan mondial, datorită multiplelor avantaje pe care le prezintă. Dintre acestea este de semnalat primul antihistâminic sub formă de spray nazal (azelastina, Allergodil • Germ ania).

Acestea au eficacitate ridicată, atingînd o concentraţie de cîteva ori mai mare la nivelul mucoaseinazale decît antihistaminicele orale, nivel al concentraţiei ce nu este influenţat de starea de absorbţie intestinală. Cpncentraţiile mari locale nu produc somnolenţă şi nu reduc activităţile psih ice . Antihistam inicele administrate local nu interacţionează cu alte medicamente administrate concomitent şi în consecinţă pot fi administrate la orice vîrstă şi la pacienţii cu orice afecţiune asociată. Efectul se instalează rapid (10-15 m in u te ) _ şi face - posibilă a d m in is tra re a discontinuă (la nevoie) în rinita sezonieră.

Aceste medicamente antihistaminice m oderne sînt deci preferate în tratamentul afecţiunilor alergice,^ datorită îmbunătăţirii semnificative a co n fo rtu lu i pacienţilor, fără a influenţa negativ performanţele şcolare şi profesionale şi fără a influenţa siguranţa circulaţiei rutiere la conducătorii auto.

Dr. Drana D U M IT R A S C U - U M F Cluj

C lin ic a M edicală I I I - A le rg o lo g ie C lu j-N a p o c a

miercuri, 20 mai 1998 OMUL SI SOCIETATEA A D E V Ă R U Ld e C l u j

TRATAMENTE DE COMBATERE A BOLILOR Şl DĂUNĂTORILOR LA MĂR (II)

4. FRUCTUL ÎN DIAMETRU DE 0,5 cm: luna mai: Tratamentele care se execută acum sînt necesare pentru a combate rapănul, fâinarea, monilioza, larvele viermelui merelor, omizi defoliatoare, păianjeni, păduchi de frunze. Monilioza este o boală care duce la putrezirea fructelor chiar în pom, precum şi uscarea lăstarilor. Ea poate fi combătută cu unul din fungicidele: Benlate, Fundazol, Konker, Metoben etc. în luna mai, în ultima parte, se va executa primul tratament de combatere a viermelui mărului, dăunător care ne înjumătăţeşte recolta, fâcînd să cadă merele. Tratamentul se va executa cu unul din produsele: Actelic, Bromex, Carbetox, Divipan, Diazol, Dimecron, Ekalux, Ethyl Cotnion, Flibol, Folimat, Imidan, Metasystox, Onefon, Phosdrin, Reldan, Sinoratox, Sintox, Sumithion, Ultracid, Zolone.

5. FRUCTUL ÎN DIAMETRU DE 1,5 cm: luna iunie: Se vor face tratamente cu aceleaşi pesticide enumerate pentru a combate rapănul, fâinarea, monilioza, păianjeni, omizile defoliatoare, păduchi de frunze şi viermele merelor - tratamentul doi.

6. FRUCTUL ÎN DIAMETRU DE 2-3,5 cm: luna iulie: Tratamentele cu aceleaşi fungicide vor combate rapănul, fâinarea, monilioza, primele larve ale păduchelui din San-Jose. Acest dăunător este de dimensiuni reduse, vizibil cu lupa, are o carapace gâlbuie-portocalie sub care sînt larvele şi care se fixează pe ramuri şi fructe. Păduchele din San-Jose va fi combătut cu unul din insecticidele: Actelic, Carbetox, Dursban, Ekalux, Imidan, Pyrinex, Sinoratox.

7. FRUCTUL ÎN DIAMETRU DE 4 cm: luna august: Bolile combătute sînt aceleaşi, iar dăunătorii din această lună sînt: viermele merelor, generaţia a doua, ultimele larve din generaţia întîi a păduchelui din San-Jose, păduchi de frunze şi păianjeni.

8. FRUCTUL JUMĂTATE COLORAT. Luna august- septembrie. Se va efectua tratament pentru aceleaşi boli, pentru păduchele din San-Jose generaţia a doua. în momentul de faţă condiţiile climaterice au favorizat apariţia şi dezvoltarea rapănului şi fâinării mărului, a păianjenilor, viespei şi gărgăriţei mărului. Pentru combaterea acestor boli se va executa primul tratament obligatoriu înainte de înflorit cu unul din următoarele produse sau combinaţii de produse: I. Captadin 0,25% sau Dithane 0,2% sau Turdacupral: 0,15%+ Afugan'0,1% sau Dcrosal 0,07% sau Karathanc 0,05% sau Topsin 0,1% sau,

II. Turdacupral 0,15%+ Sulf muiabil 0,4% sau:III. Zeamă bordclczâ 1,0% + Sulf muiabil 0,4% sau:IV. Polisulfură de bariu 1,0%. Pentru com baterea

păianjenilor, viespei şi gărgăriţei mărului, produsele de mai sus se vor complexa cu Ekalux: 0,075% sau Carbetox 0,4% sau Sinoratox 0,2%. Tratamentul se va repeta obligatoriu la scuturarea petalelor. -

- ■ , Doina G O IL A

Instituţiile bugetare vor face restructurări de personal incepind cu 1 iulie în funcţie de fondurile alocate pentru cheltuielile de personal şi numărul de posturi aprobat prin buget

I ll*rt n m n i n «.I a V. «t«ia«t Aananlt J a mii Ha n in i A niX1. ! ^ - - ,.A . .1 1 a V w 1 • « * « f ■ a AAA aOrdonatorii principali de credite vor lua măsuri ca, începînd cu data de 1 iulie 1998, numărul de posturi ocupate să nu depăşească numărul maxim de posturi prevăzut în Legea bugetului în vederea încadrării în cheltuielile de personal prevăzute pentru acest an, au hotârît, ieri, cele două Camere legislative la dezbaterea proiectului bugetului de stat.

D eputaţii şi senatorii au adoptat, astfel, articolul 5, a lineatu l 4, d in pro iectu l bugetului de stat.

Acest text va fi corelat cu sum ele prevăzute pentru cheltuielile de personal la fiecare minister şi instituţie bugetară, sume prevăzute în anexele la

- bugetul de stat. Astfel, începînd cu 1 iulie, după ce alocarea fondurilor bugetare va deveni efectivă, instituţiile bugetare vor trebui să facă restructurări de personal în funcţie de fondurile primite- şi numărul de posturi aprobat. Iniţial, în proiectul de lege era prevăzut ca ordonatorii principali de credite să ia măsuri astfel îneît începînd cu data de 1 mai 1998, “numărul de posturi ocupate să nu depăşească numărul maxim din lege”, însă Comisiile de buget-finanţe au propus ca această dată să devină 1 iunie 1998. Preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Traian Decebal Remeş, a propus, în timpul dezbaterilor, ca această

dată să devină 1 iulie 1998, prezentînd ca motivaţie întîrzierea dezbaterii bugetului.

în limita numărului maxim de posturi p revăzu t în Legea

(bugetului, vor fi. avizate şi aprobate staţele de funcţii ale ordonatorilor de credite bugetare.

Aceste prevederi nu se aplică pentru personalul din învăţâmînt

Alineaţul 4 al articolului 5 din proiectul de lege mai precizează că prevederile Ordonanţei

. Guvernului nr, 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia

«publică centrală nu se aplică în anul 1998.

PDSR a cerut, în plen, eliminarea acestei precizări, arâtînd că în proiectul de buget

nu trebuie să se facă referiri la Ordonanţa Guvernului nr. 32/ 1998.

Ministrul de Finanţe, Daniel Dăianu, a ară.tat, însă, că dacă s-ar elimina acest text, atunci Ordonanţa Guvernului nr. 32/ 1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală s-ar ap lica ' imediat după adoptarea Legii bugetului. El a declarat că nu e oportună suplim entarea personalului cabinetului demnitarului, dar a pledat pentru menţinerea textului din proiectul de buget.

în final, solicitarea PDSR a fost respinsă de către plenul celor două Camere legislative.

„Bomba cu ceas” Sanitas - declanşată de respingerea, de către deputaţi, a majorării salariate cu 35 la sută

Dorina Bota, lidera sindicatului Sanitas Cluj, a declarat că personalul sanitar va reintra în grevă generală, ca urmare a respingerii de către Camera Deputaţilor a raportului'Comisiei de mediere, care propunea o creştere salarială de 35%. Lidera Sanitas afirmă că n ic i. această majorare de 35% nu satisface sindicaliştii, - astfel vor declanşa din nou conflictul de muncă, fiindcă, reaminteşte Dorina Bota, greva a fost doar suspendată. N em ulţum irea cea m ai mare a sindicaliştilor din sănătate din Cluj este faptul că, susţine şefa lor, economia se face pe spinarea Iot, şi nu din salariile angajaţilor Renel sau din cele ale parlam entarilor. O a ltă cauză a : redeclanşării grevei £ste faptul, că

d iferenţa în tre salariile celor d in învăţămînt sînt mai mari, chiar dacă Parlamentiil, întrunit în plen, va aproba majorarea cu 35%, afirmă Bota.

Prin Ordonanţa nr. 34/ 1998 era prevăzută o creştere salarială de 25%, începînd cu data de 1 februarie 1998, pentru această categorie de salariaţi. Comisia de mediere a cerut aprobarea unei majorări cu încă 10%, cerere respinsă de deputaţi, din cauză că această sumă nu are acoperire în bugetul pe 1998. După neacccptarea raportului de mediere, etapa următoare este întrunirea în plen a Parlam entului pentru discutarea şi eventual aprobarea Ordonanţei 34/1998.

' ' Î - ? A . M.

Erbicidare cu avionul, la JucuLa Staţiunea de cercetări

şi producţie a pajiştilor naturale din comuna Jucu se acordă o mare atenţie folosirii m etodelor modeme de întreţinere a culturilor. în ultimii ani, erbicidarea cerealelor păioase se efectuează cu... avionul. După cum ne-a declarat ing. Ştefan Câmpean, închirierea unui avion pe o oră costă nu mai puţin de 2,5 milioane lei. E scump, dar merită eforturile financiare ale unităţii de cercetare, ţinînd cont de eficienta acestei

m etode moderne de întreţinere- a culturilor, deosebit de rentabilă în ţările occidentale.. De altfel, staţiunea de cercetări din Jucu cultivă în acest an gnu şi orz pe o suprafaţă de 80 hectare. în , aceste zile toată suprafaţa va fi erbicidatâ cu ajutorul aparatelor împrumutate de la AVIASAN. Şi în anii trecuţi specialiştii unităţii s-au folosit de avioane în întreţinerea griului şi a orzului.

Desigur, la SCPP Jucu nu toate lucrările agricole

se execută cu avioane. La cositul culturilor furajere, de exemplu, lucrează sezonieri aduşi tocmai din nordul ţării, d in Oaş. M aram ureşenii sînt "oaspeţi” tradiţionali ai Staţiunii de cercetări de pe valea Someşului Mic, ei muncind an de an la recoltatul furajelor. în acest an la Jucu se cultivă 300 hectare cu masă verde. O sută de hectare vor fi recoltate manual, iar 200 cu mijloace mecanice.

SZEK ELY Csaba

La Gherla s-a scumpit apa potabilăLa ultima şedinţă a Consiliului

local Gherla cei 21 de consilieri au discutat şi problema stabilirii preţului de livrare la apa potabilă. In acest sens, directorul RAGCL, biolog Arghir Filip a prezentat şi o expunere pe motive şi proiect de hotârîre. Cei prezenţi la întîlnirea lunară a consilierilor au dezbătut "aprins” acest aspect gospodăresc, deloc de neglijat în situaţia actuală, cînd lipsa resurselor îşi spune cuvîntul în toate domeniile de activitate.

Ţinînd cont de realităţile locale şi de gradul de uzură a reţelei de distribuire, edilii gherleni au stabilit ca populaţia oraşului să

- plătească pentru un metru cub de apă potabilă 950 lei, iar la agenţii

■economici s-a fixat tariful de 1.550 lei/m c. N oul. p re ţ cuprinde costurile, captarea, filtrarea şi tratarea apei. Chiar dacă au fost nemulţumiţi cu privire la noul preţ de livrare a apei po tab ile , consilierii gherleni au fost receptivi la propunerile RAJAC-ului Cluj cu privire la distribuirea apei pe reţeaua Gilău-Gherla.

T ot în cadru l şed in ţe i Consiliului local G herla s-a discutat şi înlocuirea reţelei de distribuire a apei potabile pe 10 străzi din localitate", o investiţie necesară, ţinînd cont de gradul de uzură al reţelei, care are o vechime de peste... 25 ani!?

S Z E K E LY Csaba

Seminarul Inochentie Micu organizează concurs pentru Liceu (50 de locuri) şi Şcoală Postliceală.

r. Moţilorrir; 26, anunţă pentru anul şcolar 1998-99 două tipuri de examene de admitere:■ • Pentru clasa a IX-a în sesiunea iunie, - 50 locuri (numai băieţi). - • Pentru Şcoala Postliceală Sanitară, asistent medical generalist, cu studii de 3 ani în Sesiunea septembrie - 25 locuri (numai pentru cei cu diplomă de bacalaureat băieţi şi fete). ,.- Examenele de admitere. în clasa a IX-a se 'vor susţine "din materiile obligatorii oricărui liceu şi vor fi precedate de o probă eliminatorie de dicţie, aptitudini muzicale şi catehism. ■ ;

Pentru Şcoala Postliceală Sanitară examenele se vor susţine din chimia organică ciasa a X-a şi a Xll-a şi biologia de clasa a Xl-a. Dacă sînt minimum 20 de candidaţi, se organizează cursuri de pregătire în zilele de sîmbătă şi duminică ale lunilor iunie,: iulie şi august.

sio educaţie moral creştină aleasă.

Relaţii suplimentare la secretariatul Seminarului, telefon 19-95-25.- - Director

> Preot Felician BIRIŞ

Pirateria software este un fenomen normal in România

Pirateria .software în România este considerată, la n ivelu l majorităţii utilizatorilor, drept un fenomen aproape normal, a afirmat, ieri, Nicolae Burchcl, avocat al Business Software Alliance (BSA) România. BSA România a organizat, Ia Bucureşti, primul seminar internaţional în cadml căruia circa 40 de poliţişti au foSt instruiţi de către experţi români şi străini în probleme privind depistarea programelor pirat. în România, rata pirateriei depăşeşte 90%, a afirmat Burchel. Conform Legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe, raidurile pentru depistarea programelor pirat smt efectuate de inspectori ai Oficiului pentru Drepturi de Autor (ORDA), asistaţrde poliţişti şi reprezentanţi

i ai firmelor producătoare de software. în prezent, ORDA dispune de patru inspectori specializaţi în probleme de piraterie soft, a precizat Burchel. BSA România afirmă că a constatat că organismele abilitate prin lege să asigure respectarea drepturilor de autor nu sînt familiarizate cu acest tip de încălcare a legii, necesitînd o pregătire suplimentară, atît în domeniul teoretic, cit şi în cel practic. Semin.-rul. “Descoperirea şi combaterea pirateriei software” a fost organizat, în acest scop, de BSA România, cu sprijinul Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) şi al Inspectoratului General aL Poliţiei, sub patronajul Ambasadei americane Ia Bucureşti. Circa 80% dintre firmele româneşti care au fâcut, în primele luni ale acestui an, obiectul unor astfel de controale utilizau software ilegal. Legea privind drepturile de autor prevede, pentru cazurile de utilizare de software pirat, amenzi penale de 700.000 pînă la şapte milioane de lei sau pedepse-cu închisoare între trei luni si trei ani.

în atenţia instituţiilor publice:Potrivit art. 7 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 61

1998, instituţiile (unităţile) la care se aplică prevederile art 1 din această Ordonanţă se stabilesc de către ordonatorii principali de credite cu avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei 'Sociale şi Ministerului Finanţelor. ' '

Prin adresa MMPSnr. 6021/31.03. 1998 şi MF nr. 46157/ 06.04.1998 se menţionează că pentru apăratul propriu al Consiliului Judeţean, local şi al Primăriilor, prevăzute la art. 1, lit. m în Ordonanţa de Urgenţă menţionată- precum şi pentru celelalte instituţii (unităţi) de.subordonare locală din judeţul Cluj care se încadrează la una din literele prevăzute la art. 1 din aceeaşi ordonanţă, acordarea avizului prevăzut de lege se face de Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Cluj împreună cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Cluj.

Relaţii suplimentare se pot obţine jâ sediul DGMPS Cluj, Biroul Salarizare - Organizare, telefon 19.85.96 şi la DGFPCFS Cluj, Serviciul Buget, telefon 19.16.70. interior 182. '

| " a d e v ă r u l I d e c i u l PUBLICITATE

CLUJ-NAPOCAMuni-vineri 8-16; sîmbătâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIATURD\.liini-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBHEDACŢ1A DEJ: luni-vintri 8-16; til/ftx 21-60-75,

miercuri, 20 mai 1998 ^ 2

H O T E L C O P I D O NAşteptăm rezervările dvs. telefonice pentru sezonul

' 19981a telefoanele 041 /751.168 şi 041/755,704 Se pot da şi faxuri pe 041/755.704

T A R IF E L E01.06-15.0616.06-30.0601.07-20.0721.07-20.08

~ 2 1 .08-05.0906.09-17.09

D E C A Z A R E SÎN T;26.000 lei/loc/zi29.000 lei/loc/zi48.000 lei/loc/zi78.000 lei/loc/zi48.000 lei/loc/zi30.000 lei/loc/zi

o tu

nO UJ

3 5>< CO- LL

Masa se poate servi la un barem de 78.000 lei/loc/zi (Bonuri valorice).

Staţiunea Saturnamplasat în centrul staţiunii,

paralel cu Marea Neagră, avînd 110 camere - din totalul de 190 camere - cu vedere la mare Puteţi savura răsăritul Soarelui

din camera dvs.Camerele sînt dotate (3/4 din total)

cu frigidere (chirie 7.000 lei/24 ore) şi T V color (chirie 8.000 lei/24 ore), conectate la cablu avînd 36 programe, din cele mai atractive Hotelul are centrală prop