zkpq - krispsychology · rspunde la chestionar i itemii chestionarului zkpq, grupai câte 25 pe...

494

IV.1. PREZENTAREA GENERAL A CHESTIONARULUI ZKPQ

IV.1.1. Scopul chestionarului ZKPQ i domeniile sale de aplicare

Chestionarul ZKPQ (Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire) este destinat

evalu rii a cinci factori care constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori (the Alternative Five-Factor Model – AFFM): c utarea impulsiv de senza ii, sociabilitatea, neuroticismul-anxietatea, agresivitatea-ostilitatea i activitatea.

Modelul AFFM (Zuckerman, 2002; Zuckerman, Kuhlman, Joireman, Teta i Kraft, 1993) a rezultat dintr-o serie de analize factoriale efectuate asupra unor scale care evalueaz dimensiuni fundamentale ale personalit ii sau ale temperamentului, folosite în cercet ri de psihobiologie (http://www.zkpq.com/principaling.htm). Spre deosebire de abordarea lexical a personalit ii, acest model pune accentul pe caracteristicile temperamentale ale personalit ii, acordând importan aspectelor psihobiologice.

Chestionarul ZKPQ poate fi utilizat pentru diagnoza personalit ii, în domeniul educa ional, în domeniul clinic i al psihologiei s n t ii.

IV.1.2. Popula ia pentru care poate fi folosit chestionarul ZKPQ

Chestionarul ZKPQ a fost etalonat pe o popula ie non-clinic , format din persoane cu

vârsta cuprins între 18 i 54 de ani.

IV.1.3. Condi iile de utilizare a chestionarului ZKPQ

Chestionarul se administreaz individual sau colectiv, f r limit de timp. Completarea

r spunsurilor dureaz , în general, 15-20 de minute. Persoana care interpreteaz scorurile subiec ilor la chestionar trebuie s aib studii de

psihologie, pentru a putea oferi explica ii cu privire la posibilele efecte ale nivelurilor mari la dimensiunile m surate de ZKPQ. La administrarea chestionarului i la cotarea acestuia, ea poate fi ajutat de persoane care nu sunt psihologi, dar au cuno tin e despre testarea psihologic .

IV.1.4. Motivul construirii chestionarului ZKPQ

În ultimii 40 de ani, au fost realizate numeroase cercet ri cu scopul de a defini

dimensiuni universale ale personalit ii. S-au impus, mai ales, dou modele (Minulescu, 1996):

495

Modelul tri-dimensional P-E-N al lui Eysenck, care presupune existen a a trei mari dimensiuni ale personalit ii, respectiv P – Psihoticismul, E – Extraversiunea i N – Neuroticismul, la care se adaug , uneori, factorul L, interpretat ca factor de conformism social;

Modelul Big Five, care reune te cinci „suprafactori”, primii patru fiind Extraversiunea, Stabilitatea emo ional , Amabilitatea i Con tiinciozitatea, iar al cincilea având denumiri i semnifica ii diferite în cercet rile efectuate pentru identificarea principalelor dimensiuni cu ajutorul c rora pot fi diferen ia i oamenii (Deschidere, Intelect, Conven ionalitate, Autonomie etc.).

Modelul Big Five deriv din abord rile de tip lexical, care pornesc de la ipoteza c „acele diferen e individuale care sunt cele mai proeminente/evidente, dar i relevante din punct de vedere social în via a indivizilor, vor fi virtual encodate în limbajul lor: cu cât sunt mai importante aceste diferen e, cu atât e mai probabil s fie exprimate prin în elesul unui singur cuvânt” (O.P. John, A. Angleitner, F. Ostendorf, 1988, apud Minulescu, 1996). Cercet rile bazate pe abord rile de tip lexical extrag din lexiconul limbii cuvinte care au relevan pentru personalitate (adjective, adverbe, substantive, verbe), le utilizeaz pentru caracterizarea subiec ilor, prelucreaz factorial rezultatele i interpreteaz factorii extra i.

Studiile efectuate de J.M. Digman (1990) i B. De Raad (1994) au condus la concluzia c exist un acord unanim asupra primilor patru factori: Extraversiunea, Neuroticismul, Amabilitatea i Con tiinciozitatea (Minulescu, 1996).

Spre deosebire de Modelul Big Five, Modelul alternativ cu cinci factori (AFFM) m soar concepte care au o baz biologic -evolu ionist i permit compararea comportamentelor între specii, precum Agresivitatea (în loc de Amabilitate) sau C utarea impulsiv de senza ii (în loc de Con tiinciozitate).

Încercând s identifice dimensiunile acestui model, M. Zuckerman s-a oprit ini ial asupra a nou factori: sociabilitate, neuroticism, anxietate, ostilitate, socializare, c utarea de senza ii, impulsivitate, activitate i dezirabilitate social . O serie de cercet ri, pe care le-a realizat ulterior, utilizând sute de subiec i, cu ajutorul unor scale care m surau ace ti factori, au condus doar la cinci dimensiuni, pe care le-a denumit: C utare impulsiv de senza ii, Sociabilitate, Neuroticism-anxietate, Agresivitate-ostilitate i Activitate. Acestea constituie dimensiunile Modelulului alternativ cu cinci factori. Ele sunt evaluate de scalele chestionarului ZKPQ.

IV.2. CONSTRUCTELE M SURATE DE CHESTIONARUL ZKPQ Scala C utarea impulsiv de senza ii con ine dou grup ri de itemi, care m soar dou

constructe: Constructul Impulsivitate se refer la lipsa unei planific ri i la tendin a de a ac iona

rapid, din impuls, f r a reflecta în prealabil. Constructul C utare de senza ii descrie nevoia general de excitare i agita ie,

preferin a pentru situa ii neprev zute i prieteni cu comportament impredictibil, precum i nevoia de schimbare i noutate.

496

Scala nu con ine itemi referitori la activit i specifice, cum ar fi: consumul de alcool i/sau droguri, practicarea activit ii sexuale sau a sporturilor care implic riscuri crescute.

Scala Neuroticism - anxietate reune te itemi care se refer la sup r ri, tensiuni emo ionale, îngrijor ri, dificultatea de a lua decizii, lipsa încrederii în sine i la sensibilitatea la critici.

Scala Agresivitate - ostilitate m soar dou constructe: Itemii care evalueaz Agresivitatea descriu predispozi ia c tre exprimarea

agresivit ii, mai ales sub form verbal . Itemii care m soar Ostilitatea se refer la impolite e, comportament antisocial,

r zbunare i du m nie, la un temperament vulcanic i la ner bdarea manifestat în rela iile interpersonale.

Scala Sociabilitate con ine dou grup ri de itemi: Prima grupare m soar constructul Atrac ia fa de petreceri i prieteni. Itemii se

refer la pl cerea subiectului de a lua parte la petreceri mari, de a interac iona cu al ii i de a avea mul i prieteni.

A doua grupare de itemi evalueaz constructul Intoleran a la izolarea social . În cazul persoanelor introvertite, m soar preferin a pentru activit i solitare, iar în cazul persoanelor extravertite, intoleran a la izolare social .

Scala Activitate evalueaz dou constructe: Primul este Nevoia de activitate. El este m surat prin itemi referitori la nevoia de a

fi mereu în activitate, la ner bdarea i nelini tea resim ite atunci când nu este nimic de f cut.

Al doilea construct, Nevoia de a depune efort, exprim preferin a pentru o munc provocatoare i dificil i consumarea unei mari cantit i de energie în munc i în efectuarea altor sarcini.

IV.3. PROCEDEUL URMAT PENTRU CONSTRUIREA

CHESTIONARULUI ZKPQ M. Zuckerman a considerat c tr s turile fundamentale ale personalit ii sunt cele care

au o baz biologic -evolu ionist i s-a oprit, într-o prim faz , asupra a nou factori: sociabilitate, neuroticism, anxietate, ostilitate, socializare, c utarea de senza ii, impulsivitate, activitate i dezirabilitate social .

Pentru fiecare dintre ei a selectat cel pu in trei instrumente de m sur , dintre cele utilizate în cercet ri psihobiologice asupra personalit ii, referitoare la concepte (precum agresivitatea i c utarea impulsiv a senza iilor) care permit compararea comportamentelor între specii. Astfel de instrumente au fost, printre altele, chestionarul EPQ lui Eysenck pentru evaluarea extraversiunii, a neuroticismului i a psihoticismului, scalele lui Buss-Plomin pentru m surarea reactivit ii emo ionale, a activit ii, a sociabilit ii i a impulsivit ii i Temperament Inventory al lui Strelau, bazat pe teoria lui Pavlov. În total, au fost alese 46 de scale din opt chestionare.

497

R spunsurile date la acestea de 271 de studen i au fost prelucrate prin analiz factorial . Au fost identifica i trei factori, care corespund scalelor din chestionarul EPQ: Extraversiune, Neuroticism i Psihoticism. Factorul Extraversiune era con inut în scale care m surau sociabilitatea i activitatea. Factorul Neuroticism era con inut în scale de evaluare a neuroticismului, anxiet ii, furiei, ostilit ii, reactivit ii emo ionale generale, lipsei controlului emo ional i eficien ei în munc . Factorul Psihoticism era con inut în scale care m surau psihoticismul, autonomia sau independen a, c utarea senza iilor i impulsivitatea, precum i în scale care evaluau (la polul opus) socializarea, planificarea, responsabilitatea, înfrânarea/re inerea i dezirabilitatea social . Factorul Psihoticism a fost denumit C utarea impulsiv nesocializat a senza iilor. Ace ti trei factori aveau structur aproape identic la b rba i i la femei.

S-a efectuat o nou prelucrare prin analiz factorial , cu cerin a de a se extrage cinci factori. De data aceasta, factorul Extraversiune s-a descompus în factorii Sociabilitate i Activitate, iar factorul Psihoticism, în factorii Impulsivitate i C utarea agresiv a senza iilor.

Au fost selectate 33 de scale care m surau factorii eviden ia i de prima cercetare. R spunsurile date la aceste scale de 525 de subiec i au fost prelucrate prin analiz factorial , extr gându-se, pe rând, 3, 4, 5 i, respectiv 6 factori. De fiecare dat un factor corespundea Sociabilit ii. Ceilal i doi factori extra i atunci când s-a cerut extragerea a trei factori, au fost Neuroticismul i C utarea impulsiv nesocializat a senza iilor. Factorul Neuroticism s-a descompus apoi în factorii Anxietate, Activitate i Agresivitate-ostilitate, în timp ce factorul C utarea impulsiv nesocializat a senza iilor s-a descompus în factorii Psihoticism - C utarea senza iilor i Impulsivitate. Pentru fiecare solu ie ob inut prin analiz factorial (cu 3, 4, 5 i, respectiv, 6 factori), s-au comparat factorii extra i între b rba i i femei. S-a constatat c în varianta cu 5 factori, factorii difer foarte pu in între sexe. Ace ti factori au fost denumi i: C utarea impulsiv de senza ii, Sociabilitate, Neuroticism-anxietate, Agresivitate-ostilitate i Activitate.

S-au calculat coeficien ii de corela ie între cotele itemilor din toate scalele prelucrate prin analiz factorial , exceptând scalele din EPQ, i scorurile factoriale ale celor cinci factori. Pentru fiecare factor au fost selecta i 20 de itemi care aveau coeficien i de corela ie mari cu factorul respectiv i coeficien i de corela ie mici cu ceilal i patru factori i cu o scal de dezirabilitate social . Astfel s-a ob inut prima variant a chestionarului ZKPQ, compus din 100 de itemi.

R spunsurile date la ace ti itemi de 589 de subiec i au fost prelucrate prin analiz factorial , extr gându-se cinci factori. S-a constatat c 89 dintre itemi aveau cea mai mare satura ie în factorul pe care trebuiau s -l m soare. Ei au fost re inu i în noua variant a chestionarului ZKPQ. Câ iva dintre itemii scalei Sociabilitate au fost rescri i, din cauza formei asimetrice a distribu iei scorurilor scalei. A mai fost ad ugat o scal , alc tuit din 10 itemi, care s depisteze tendin a subiec ilor de a r spunde conform dezirabilit ii sociale. A rezultat, astfel, forma final a chestionarului ZKPQ, compus din 99 de itemi.

498

IV.4. CON INUTUL CHESTIONARULUI ZKPQ Chestionarul ZKPQ con ine 99 de itemi, grupa i în ase scale. Cinci dintre scale m soar constructe din modelul AFFM (the Alternative Five-Factor

Model): C utarea impulsiv de senza ii (19 itemi); Sociabilitate (17 itemi); Neuroticism anxietate (19 itemi); Agresivitate ostilitate (17 itemi); Activitate (17 itemi).

A asea scal , denumit Dezirabilitate social (Minciun sau Infrecven ), este compus din 10 itemi care descriu comportamente apreciate de societate, dar de la care majoritatea oamenilor s-au ab tut cel pu in o dat (de exemplu, „4. Nu am întâlnit niciodat o persoan care s nu-mi plac .” sau „10. Întotdeauna spun adev rul.”). Persoanele care ob in scoruri mari la aceast scal sunt, în general, cele care doresc s fac o impresie bun i este posibil ca ele s nu fi r spuns sincer la itemii chestionarului.

Repartizarea itemilor pe scale este indicat în Anexa 3.

IV.5. DESCRIEREA ITEMILOR CHESTIONARULUI ZKPQ

Fiecare item din chestionarul ZKPQ descrie un mod de a ac iona (de exemplu, „16. Nu

obi nuiesc s arunc gunoi pe strad .”), de a sim i (de exemplu, „20. Uneori m simt tensionat i iritat.”) sau de a gândi (de exemplu, „51. Adesea cred c oamenii pe care îi întâlnesc sunt

mai buni decât mine.”). Subiectul trebuie s aprecieze, pentru fiecare item, dac afirma ia con inut de acesta i se potrive te i s r spund cu „adev rat” sau „fals”.

Cotele itemilor sunt 0 i 1.

IV.6. MATERIALELE UTILIZATE PENTRU TESTARE

Caietul chestionarului con ine instruc iunile pe care le prime te subiectul pentru a

r spunde la chestionar i itemii chestionarului ZKPQ, grupa i câte 25 pe fiecare pagin . El se afl în Anexa 1.

Pe Foaia de r spuns sunt notate informa iile pe care subiectul trebuie s le comunice pentru a putea fi identificat (numele, data na terii i data evalu rii) i pentru a se putea interpreta r spunsurile sale (sexul). Vârsta se calculeaz în ani, luni i zile, f când diferen a între data evalu rii i data na terii, apoi se re ine doar num rul de ani (care reprezint vârsta subiectului în ani împlini i, la data evalu rii).

Pe Foaia de r spuns urmeaz un tabel cu 12 coloane. Fiec rei pagini cu itemi din bro ura chestionarului îi sunt alocate trei coloane: prima coloan con ine, pentru itemii de pe o pagin , numerele itemilor, iar celelalte dou corespund r spunsurilor posibile (A i F). Pentru fiecare item, subiectul trebuie s noteze semnul X, în dreptul num rului itemului, în

499

coloana A dac r spunde cu „adev rat” sau în coloana F dac r spunde cu „fals”. Foaia de r spuns este inclus în Anexa 2.

În Grila de cotare a chestionarului ZKPQ (aflat în Anexa 3) pentru fiecare dintre cele ase scale ale chestionarului sunt notate numerele de ordine ale itemilor componen i i, pentru

fiecare item, r spunsul (A sau F) care este cotat cu un punct.

IV.7. INSTRUC IUNILE DE ADMINISTRARE

A CHESTIONARULUI ZKPQ Chestionarul ZKPQ poate fi administrat individual sau colectiv. Subiectul prime te Caietul chestionarului împreun cu o Foaie de r spuns i cu un

instrument de scris. Prima etap a administr rii chestionarului const în completarea datelor biografice

cuprinse în Foaia de r spuns (numele, prenumele, data na terii, data evalu rii i sexul). Persoanele cu dificult i vor fi ajutate la completarea acestor informa ii.

Cea de-a doua etap const în parcurgerea chestionarului. Persoana care administreaz chestionarul îl invit pe subiect s citeasc instruc iunile de

completare a r spunsurilor din Caietul chestionarului: În paginile urm toare ve i g si o serie de fraze care descriu personalitatea. Citi i fiecare fraz i decide i dac vi se potrive te sau nu, apoi indica i r spunsul

dumneavoastr pe Foaia de r spuns anexat . Este important s ti i c nu exist r spunsuri corecte sau gre ite. Dac sunte i de acord cu enun ul respectiv sau decide i c v caracterizeaz , r spunde i

„adev rat” însemnând un X în c su a corespunz toare (A - Adev rat) pe foaia de r spuns. Dac , îns , considera i c nu v caracterizeaz , r spunde i „fals” i însemna i un X în c su a corespunz toare (F - Fals) pe foaia de r spuns.

În momentul complet rii foii de r spuns, fi i atent ca semnul X pe care îl marca i s

corespund cu num rul întreb rii la care r spunde i. La sfâr itul fiec rei pagini cu enun uri, verifica i dac a i ajuns la sfâr itul unei coloane din Foaia de r spuns.

R spunde i la fiecare fraz cu (A) sau (F), chiar dac nu sunte i în totalitate sigur de

r spunsul dumneavoastr . Asigura i-v c nu a i omis niciun enun !

Scrie i numai pe foaia de r spuns! Nu scrie i nimic în caiet! R spunsurile dumneavoastr sunt confiden iale.

500

Timpul de r spuns nu este limitat. Dup ce subiectul a citit instruc iunile, persoana care administreaz chestionarul îl

întreab dac a în eles ce are de f cut i, în cazul în care acesta r spunde afirmativ, îl invit s r spund la itemi.

Dac subiectul nu a în eles sau are întreb ri, i se citesc acele p r i din instruc iunile de completare a r spunsurilor care îi aduc l muririle necesare.

Se poate întâmpla ca subiectul s întrebe la ce serve te chestionarul. I se va r spunde c ajut la cunoa terea unor aspecte ale personalit ii sale.

În cazul administr rii colective a chestionarului sau al persoanelor care au dificult i la citire, instruc iunile de completare a r spunsurilor vor fi citite de persoana care administreaz chestionarul.

Atunci când preia de la un subiect Foaia de r spuns, persoana care administreaz chestionarul trebuie s verifice dac acesta a completat toate datele personale i la fiecare item a notat un r spuns i numai unul (sunt admise corecturile realizate prin încercuirea r spunsurilor gre ite i notarea, al turi de ele, a r spunsurilor corecte). Dac observ omisiuni sau constat c au fost notate mai multe r spunsuri pentru un item, îi va cere subiectului s efectueze complet rile i/sau corecturile necesare.

IV.8. COTAREA R SPUNSURILOR

Se coteaz r spunsurile subiectului la itemi cu ajutorul grilei. La fiecare item se acord

un punct dac r spunsul subiectului coincide cu cel indicat de gril i zero puncte în caz contrar.

Scorul fiec rei scale se ob ine prin însumarea cotelor itemilor componen i.

IV.9. ADAPTAREA CHESTIONARULUI ZKPQ ÎN ROMÂNIA

Chestionarul ZKPQ a fost adaptat în România de Adrian Opre (Opre, Kiss, Opre, 2004). Versiunea original (Zuckerman i colab., 1993) a fost tradus în limba român ,

folosindu-se cuvinte/sintagme binecunoscute i frecvente în limbajul curent. S-au utilizat forme gramaticale accesibile, pentru a facilita în elegerea itemilor.

Varianta ob inut a fost supus retroversiunii. Au fost efectuate unele corecturi, impuse de diferen ele semantice sesizate în momentul compar rii retroversiunii cu versiunea original .

Itemii chestionarului (prezenta i aleator) au fost analiza i apoi de c tre doi exper i (psihologi), care au avut sarcina de a identifica, pentru fiecare item, scala din care face parte. Itemii repartiza i gre it au fost reformula i. Procedeul a fost reluat, cu o frecven de dou ori pe s pt mân timp de dou s pt mâni, pân când to i itemii au fost inclu i corect în scalele c rora le apar ineau. Prima i a treia analiz a itemilor au fost realizate de o echip de psihologi, iar celelalte dou analize, de o alt echip .

501

Versiunea rezultat a chestionarului a fost administrat , f r limit de timp, unui e antion format din 177 de ofi eri i subofi eri de la unit i militare cu specific diferit: avia ie, geniu, domeniu tehnic (transmisiuni), cercetare (chimie), cu vârsta cuprins între 26 i 49 ani (m=37,5). Dintre ace tia, 84 aveau studii superioare, iar 93, studii medii. Subiec ii au r spuns la chestionar la locul lor de munc , sub supravegherea cercet torilor.

S-au calculat indicatorii statistici ai scorurilor i coeficien ii de consisten intern pentru scalele chestionarului ZKPQ (tabelul IV.9.1) i s-a constatat c valorile coeficien ilor sunt apropiate de cele ob inute de Zuckerman (2002) pentru varianta original a chestionarului, în limba englez , într-un e antion format din 2969 de studen i americani. Pentru scalele Neuroticism anxietate i Activitate coeficien ii din e antionul românesc sunt mai mari decât cei din e antionul american. La fel ca în e antionul american, cea mai bun consisten intern o are scala Neuroticism–anxietate.

Tabelul IV.9.1. Indicatorii statistici ai scorurilor

i coeficien ii de consisten intern ai scalelor

Scala E antion românesc (N=177)

E antion american B rba i

(N=1144) Femei

(N=1825)m

C utarea impulsiv de senza ii 9,99 3,86 0,76 0,77 0,81Sociabilitate 8,28 3,57 0,76 0,77 0,79Neuroticism anxietate 5,69 2,64 0,87 0,82 0,84Agresivitate ostilitate 6,37 3,36 0,71 0,76 0,76Activitate 10,77 3,85 0,80 0,74 0,77

S-a constatat, astfel, c varianta în limba român a chestionarului ZKPQ prezint o

consisten intern satisf c toare pentru toate scalele componente. În urm toarea etap a adapt rii chestionarului ZKPQ, au fost investigate caracteristicile

psihometrice ale instrumentului (validitatea i fidelitatea). Pentru aceasta, a fost utilizat un e antion format din 825 de persoane, acela i care a servit i la construirea etaloanelor (tabelul IV.10.1).

IV.10. VALIDAREA VERSIUNII ÎN LIMBA ROMÂN

A CHESTIONARULUI ZKPQ

IV.10.1. No iuni teoretice despre validitate i validare Mult vreme, no iunea de validitate a unui test a fost legat de func ia îndeplinit de test.

Relevant în acest sens este defini ia dat de R.H. Lindeman (1978, apud Albu, 2000): „validitatea unui test este dat de m sura în care acesta î i îndepline te func ia”.

502

În ultimul timp, îns , accep iunea atribuit termenului „validitate” s-a schimbat. Acum, validitatea este privit ca o calitate a utiliz rii rezultatelor testului: „Validitatea unui test se refer la cât de potrivite sunt interpret rile descriptive, explicative sau predictive care se dau scorurilor sale” (Silva, 1993).

Investigarea gradului de validitate a interpret rii propuse de un test poart numele de validare a testului. Exist mai multe categorii de strategii de validare (Albu, 2000):

validare relativ la constructul m surat de test; validare relativ la con inutul testului; validare relativ la criteriu.

IV.10. 2. Strategii utilizate pentru validarea chestionarului ZKPQ

Chestionarul ZKPQ a fost construit pentru a m sura cinci constructe. Din acest motiv,

pentru validarea sa au fost folosite strategii din categoria valid rii relative la construct i din categoria valid rii relative la con inut.

Deocamdat s-a avut în vedere utilizarea chestionarului ZKPQ doar în scop de diagnostic (m surare), nu i de predic ie. Prin urmare, nu s-au folosit strategii de validare predictiv .

IV.10.2.1. Validarea relativ la constructele m surate IV.10.2.1.1. Analiza factorial a itemilor chestionarului Au fost prelucrate r spunsurile date la itemii chestionarului ZKPQ (exceptând itemii

scalei Dezirabilitate social i itemul 46, la care to i subiec ii au r spuns la fel) de persoanele din e antionul utilizat la etalonarea chestionarului ZKPQ, format din 825 de persoane (tabelul IV.10.1).

Tabelul IV.10.1. Structura e antionului

folosit la etalonarea chestionarului ZKPQ

Sex N Vârsta minim maxim m

B rba i 305 18 51 26,72 7,85 Femei 520 18 54 27,59 8,29 Total 825 18 54 27,27 8,13

S-a utilizat metoda componentelor principale, s-a cerut s se extrag 5 factori, iar factorii

au fost roti i prin metoda Varimax. Cei cinci factori extra i acopereau 27,123% din varian a total (F1:6,559%; F2: 5,782%;

F3:5,404%; F4:4,812%; F5:4,566%). Pentru a identifica semnifica ia fiec rui factor, s-a

503

urm rit c rei scale îi apar in cei mai mul i dintre itemii care au satura ia maxim în factorul respectiv. S-a constatat, astfel, c primul factor corespunde Neuroticismului anxiet ii, cel de-al doilea, C ut rii impulsive de senza ii, cel de-al treilea, Agresivit ii ostilit ii, cel de-al patrulea, Activit ii, iar ultimul, Sociabilit ii.

Satura iile itemilor în cei cinci factori extra i sunt prezentate în tabelul IV.10.2. Itemii sunt aranja i în tabel grupa i în func ie de factorul în care au cea mai mare satura ie, iar în cadrul fiec rui grup, în ordinea descresc toare a satura iei maxime.

Se poate observa c majoritatea itemilor care fac parte din aceea i scal a chestionarului ZKPQ au satura ie mare în acela i factor. Doar 10 itemi fac excep ie: câte un item din scalele Neuroticism–anxietate i C utare impulsiv de senza ii, 2 itemi din scala Agresivitate–ostilitate i câte 3 itemi din scalele Activitate i Sociabilitate.

Tabelul IV.10.2. Satura iile itemilor în cei cinci factori extra i

Item Scala din

care face parte itemul

Factor F1 F2 F3 F4 F5

90 NA 0,656 0,009 0,073 -0,139 -0,057 15 NA 0,631 0,076 0,112 0,039 -0,052 61 NA 0,628 0,057 -0,086 -0,187 -0,131 80 NA 0,597 0,044 0,113 -0,041 -0,043 25 NA 0,582 0,092 0,076 0,034 -0,020 7 NA 0,571 -0,039 -0,099 -0,265 0,015

41 NA 0,530 -0,142 0,039 -0,090 -0,038 96 NA 0,518 -0,058 0,106 -0,039 -0,027 35 NA 0,511 -0,090 0,081 0,008 -0,126 66 NA 0,487 -0,022 0,012 0,127 -0,056 51 NA 0,478 -0,019 -0,065 -0,109 -0,024 85 NA 0,430 -0,077 0,307 -0,014 -0,005 76 NA 0,412 -0,024 0,096 -0,029 0,035 71 NA 0,409 0,074 0,049 -0,144 -0,105 56 NA 0,396 -0,029 0,142 0,044 -0,038 20 NA 0,379 0,008 0,059 0,011 -0,114 2 NA 0,353 -0,200 0,018 0,028 0,079

36 AO 0,182 0,092 0,068 -0,027 0,096 Legend : NA = Neuroticism – anxietate; AO = Agresivitate – ostilitate; A = Activitate; C = C utare impulsiv de senza ii; S = Sociabilitate.

504

Tabelul IV.10.2. Satura iile itemilor în cei cinci factori extra i (continuare)

Item Scala din care face parte itemul


39 C -0,068 0,624 0,029 0,060 0,058 24 C -0,167 0,573 0,144 0,134 0,079 84 C 0,085 0,533 0,172 -0,049 0,066 70 C -0,091 0,521 0,190 -0,015 0,061 55 C -0,100 0,492 0,143 0,046 0,068 34 C 0,036 0,482 -0,071 -0,030 0,065 65 C -0,091 0,481 0,108 0,126 0,160 1 C 0,102 0,479 0,003 -0,320 0,048

95 C -0,103 0,457 0,084 -0,065 0,128 19 C 0,091 0,396 0,039 -0,351 0,095 50 C 0,248 0,389 0,177 -0,136 0,147 79 C -0,015 0,388 0,013 0,101 0,210 14 C 0,212 0,377 0,220 -0,058 0,072 75 C -0,123 0,377 -0,079 0,037 -0,251 60 C 0,032 0,347 0,073 0,108 0,049 28 A -0,223 0,362 0,107 0,203 0,048 29 C 0,045 0,343 0,090 -0,399 0,095 53 S -0,011 0,315 0,145 -0,122 0,231 9 S -0,113 0,247 0,185 0,246 0,238 6 C 0,023 0,203 0,097 -0,335 0,162

45 C 0,037 0,124 -0,028 0,082 0,026

57 AO 0,063 0,107 0,614 -0,111 0,080 8 AO 0,149 0,094 0,584 -0,014 0,014

91 AO 0,283 0,048 0,555 -0,062 0,030 86 AO 0,082 -0,023 0,547 -0,145 0,058 97 AO 0,084 0,105 0,539 -0,023 0,067 89 C 0,192 0,229 0,525 0,078 0,053 42 AO -0,144 0,125 0,510 0,062 0,048 11 AO 0,070 0,148 0,499 -0,115 0,093 67 AO 0,118 0,099 0,498 0,022 0,118 77 AO 0,084 0,181 0,481 -0,018 -0,063 99 A 0,270 0,230 0,479 0,058 0,073 30 NA 0,398 -0,059 0,460 -0,074 0,035 21 AO -0,011 0,121 0,422 -0,238 0,017 31 AO 0,126 -0,185 0,402 -0,082 -0,032 47 AO -0,101 -0,030 0,394 0,115 0,029 3 AO 0,018 0,106 0,354 -0,141 0,038

62 AO -0,053 -0,203 0,253 -0,083 -0,023 16 AO 0,050 0,112 0,142 -0,136 0,066

Legend : NA = Neuroticism – anxietate; AO = Agresivitate – ostilitate; A = Activitate; C = C utare impulsiv de senza ii; S = Sociabilitate.

505

Tabelul IV.10.2. Satura iile itemilor în cei cinci factori extra i (comtinuare)

Item Scala din care face parte itemul


33 A -0,118 0,129 -0,014 0,636 0,104 83 A 0,003 0,109 -0,041 0,623 0,052 74 A -0,016 0,086 -0,094 0,562 -0,019 44 A -0,124 0,023 -0,019 0,562 0,122 5 A 0,041 -0,023 -0,128 0,504 -0,100

38 A -0,088 -0,151 -0,120 0,494 -0,025 59 A -0,023 0,099 -0,012 0,420 0,103 94 A -0,080 -0,046 -0,124 0,402 -0,039 18 A -0,214 0,171 -0,035 0,370 -0,189 23 A -0,369 0,140 -0,023 0,315 0,036 64 A -0,130 0,269 -0,039 0,305 -0,014 13 A -0,032 0,028 -0,002 0,307 0,050 54 A 0,199 0,126 0,206 0,280 -0,017 48 S -0,073 0,232 0,081 0,264 0,251 72 AO 0,152 0,216 0,165 0,262 0,126 49 A 0,026 -0,211 0,004 0,256 0,040

63 S 0,008 -0,035 0,037 0,051 0,641 58 S -0,040 0,156 0,041 -0,065 0,633 87 S -0,017 0,061 0,053 -0,109 0,605 17 S 0,038 -0,100 0,043 0,050 0,592 12 S -0,073 0,102 0,049 -0,012 0,582 68 S -0,180 0,017 0,012 -0,016 0,575 37 S -0,016 0,182 -0,000 -0,008 0,506 43 S -0,307 0,194 0,056 0,070 0,425 22 S -0,141 0,296 0,065 0,040 0,419 98 S -0,043 0,166 0,010 0,040 0,390 78 S -0,086 0,242 0,066 0,251 0,316 27 S -0,120 0,307 0,163 0,216 0,309 92 S 0,012 0,284 0,054 -0,052 0,296 82 S 0,000 0,247 0,148 0,108 0,256 88 A -0,155 0,051 -0,006 0,125 0,136

Legend : NA = Neuroticism – anxietate; AO = Agresivitate – ostilitate; A = Activitate; C = C utare impulsiv de senza ii; S = Sociabilitate.

Faptul c , pentru fiecare dintre cele cinci scale care m soar constructe, majoritatea

itemilor au cea mai mare satura ie în acela i factor constituie o dovad a validit ii relative la construct a scalelor.

506

Am comparat rezultatele ob inute pentru varianta adaptat în limba român a chestionarului ZKPQ cu rezultatele ob inute pentru versiunea original , într-un e antion american (Rossier i colab., 2008), pentru versiunea în limba catalan , într-un e antion spaniol (Gomà-i-Freixanet i colab., 2004) i pentru versiunea în limba francez , într-un e antion elve ian (Rossier i colab., 2008). De fiecare dat , r spunsurile la itemii chestionarului au fost prelucra i prin analiz factorial , cerându-se extragerea a cinci factori, care au fost roti i prin metoda Varimax. Fiecare factor a primit denumirea scalei din care f ceau parte majoritatea itemilor care aveau cea mai mare satura ie în factorul respectiv.

Dup cum se vede din tabelul IV.10.3, au satura ia maxim în alt factor decât cel corespunz tor scalei din care fac parte:

10 itemi în varianta în limba român ; 4 itemi în varianta original ; 8 itemi în varianta în limba catalan ; 8 itemi în varianta în limba francez .

Tabelul IV.10.3. Factorii în care au cea mai mare satura ie

itemii chestionarului ZKPQ care m soar constructe, în diverse e antioane

Item Scala din care face parte

E antion românesc (N=825)

E antion american

E antion catalan (N=933)

E antion elve ian (N=843)

1 C C C C A 2 NA NA NA NA NA 3 AO AO AO AO AO 5 A A A A A 6 C C C C C 7 NA NA NA NA NA 8 AO AO AO AO AO 9 S C S S S

11 AO AO AO AO AO 12 S S S S S 13 A A A A A 14 C C C C C 15 NA NA NA NA NA 16 AO AO AO AO AO 17 S S S S S 18 A A A A A 19 C C C C C 20 NA NA NA NA NA 21 AO AO AO AO AO 22 S S S S S 23 A A A A A 24 C C C C C 25 NA NA NA NA NA

Legend : NA = Neuroticism anxietate; C = C utare impulsiv de senza ii; AO = Agresivitate ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate.

507

Tabelul IV.10.3. Factorii în care au cea mai mare satura ie itemii chestionarului ZKPQ care m soar constructe, în diverse e antioane (continuare)

Item Scala din

care face parte


E antion american



27 S S C S A 28 A C A C C 29 C C C C C 30 NA AO NA NA NA 31 AO AO AO AO AO 33 A A A A A 34 C C C C C 35 NA NA NA NA NA 36 AO NA AO AO AO 37 S S S S S 38 A A A A A 39 C C C C C 41 NA NA NA NA NA 42 AO AO AO AO AO 43 S S S S S 44 A A A A A 45 C C C C C 46 NA - NA NA NA 47 AO AO AO AO AO 48 S A S C S 49 A A A A A 50 C C C NA C 51 NA NA NA NA NA 53 S C C C C 54 A A A A A 55 C C C C C 56 NA NA NA NA NA 57 AO AO AO AO AO 58 S S S S S 59 A A A A A 60 C C C C C 61 NA NA NA NA NA 62 AO AO AO AO AO 63 S S S S S 64 A A A A A 65 C C C C C 66 NA NA NA NA NA 67 AO AO AO AO AO 68 S S S S S 70 C C C C C

Legend : NA = Neuroticism anxietate; C = C utare impulsiv de senza ii; AO = Agresivitate ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate.

508

Tabelul IV.10.3. Factorii în care au cea mai mare satura ie itemii chestionarului ZKPQ care m soar constructe, în diverse e antioane (continuare)

Item Scala din

care face parte


E antion american



71 NA NA NA NA NA 72 AO A AO AO AO 74 A A A A A 75 C C C C C 76 NA NA NA NA NA 77 AO AO AO AO AO 78 S S S S S 79 C C C C C 80 NA NA NA NA NA 82 S S NA NA S 83 A A A A A 84 C C C C C 85 NA NA NA NA NA 86 AO AO AO AO AO 87 S S S S S 88 A S A A A 89 C AO C C AO 90 NA NA NA NA NA 91 AO AO AO AO AO 92 S S S C C 94 A A A A A 95 C C C C C 96 NA NA NA NA NA 97 AO AO AO AO AO 98 S S S C C 99 A AO NA NA AO

Legend : NA = Neuroticism anxietate; C = C utare impulsiv de senza ii; AO =Agresivitate ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate.

Au fost pu i în eviden trei itemi care nici în alte variante ale chestionarului nu au

satura ia maxim în factorul corespunz tor scalei din care fac parte: itemul 53 (Am tendin a de a începe weekend-urile sociale joia.), care face parte din

scala Sociabilitate, dar în toate cele patru variante ale chestionarului are cea mai mare satura ie în factorul C utarea impulsiv de senza ii;

itemul 99 (Ceilal i m aten ioneaz adesea s fiu mai temperat.), care face parte din scala Activitate, dar are cea mai mare satura ie fie în factorul Agresivitate–ostilitate (în varianta în limba român i în cea în limba francez ), fie în factorul Neuroticism–anxietate (în varianta original i în cea în limba catalan );

509

itemul 28 (Îmi place mai mult o sarcin provocatoare decât una de rutin .), care face parte din scala Activitate, dar cu excep ia variantei originale a chestionarului, are cea mai mare satura ie în factorul C utare impulsiv de senza ii.

IV.10.2.1.2. Validarea discriminant a scalelor chestionarului ZKPQ

S-au calculat coeficien ii de corela ie liniar între scalele chestionarului ZKPQ (tabelul

IV.10.4), în e antionul folosit la etalonarea chestionarului (a c rui structur este prezentat în tabelul IV.10.1).

Tabelul IV.10.4. Coeficien ii de corela ie liniar între

scalele chestionarului ZKPQ

Prima scal A doua scal B rba i (N=305) Femei (N=520) r p r p

Sociabilitate C utare impulsiv de senza ii 0,459 0,000 0,390 0,000Activitate 0,239 0,000 0,149 0,001Neuroticism - anxietate -0,206 0,000 -0,142 0,001Agresivitate - ostilitate 0,335 0,000 0,161 0,000Dezirabilitate social 0,085 0,137 0,064 0,146

C utare impulsiv de senza ii

Activitate 0,119 0,037 0,080 0,070Neuroticism - anxietate -0,022 0,706 0,111 0,011Agresivitate - ostilitate 0,385 0,000 0,358 0,000Dezirabilitate social -0,002 0,977 -0,076 0,084

Activitate Neuroticism - anxietate -0,221 0,000 -0,202 0,000Agresivitate - ostilitate -0,014 0,803 -0,062 0,156Dezirabilitate social 0,171 0,003 0,203 0,000

Neuroticism - anxietate

Agresivitate - ostilitate 0,250 0,000 0,312 0,000Dezirabilitate social -0,030 0,607 -0,216 0,000

Agresivitate - ostilitate

Dezirabilitate social -0,104 0,070 -0,155 0,000

Au fost compara i coeficien ii de corela ie ob inu i pentru versiunea în limba român cu

cei ob inu i pentru versiunea în limba catalan , într-un e antion spaniol (Gomà-I-Freixanet i colab., 2004) i pentru versiunea în limba spaniol , într-un alt e antion spaniol (Gomà-I-Freixanet, Valero, 2008) (tabelul IV.10.5).

510

Tabelul IV.10.5. Coeficien ii de corela ie liniar între scalele chestionarului ZKPQ semnificativi la pragul p=0,05, în e antionul românesc i în dou e antioane spaniole

Pri-ma scal

A doua scal

Limba român , e antion

românesc

Limba catalan , e antion spaniol

Limba spaniol , e antion spaniol

B rba i (N=305)

Femei(N=520)

B rba i (N=330)

Femei(N=603)

B rba i (N=486)

Femei (N=514)

S C 0,46 0,39 0,24 0,22 0,21 0,28 A 0,24 0,15 0,15 0,11 0,20 NA -0,21 -0,14 -0,12 -0,11 -0,10 AO 0,34 0,16 0,11 0,15 DS

C A 0,12 0,21 0,20 0,20 0,31 NA 0,11 0,09 0,27 AO 0,39 0,36 0,28 0,20 0,25 0,31 DS

A NA -0,22 -0,20 AO 0,11 0,10 DS 0,17 0,20 0,14 0,15 0,25 0,24

NA AO 0,25 0,31 0,17 0,09 0,28 0,12 DS -0,22 -0,17

AO DS -0,16 -0,12 -0,11 -0,26 Legend : NA = Neuroticism anxietate; C = C utare impulsiv de senza ii; AO = Agresivitate ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate, DS = Dezirabilitate social .

Din tabelul IV.10.6 se constat c rezultatele ob inute pentru varianta în limba român se

aseam n mai mult cu cele pentru varianta în limba catalan , decât cu cele pentru varianta în limba spaniol .

Tabelul IV.10.6. Compara ie între coeficien ii de corela ie

ob inu i pentru varianta în limba român i cei pentru variantele în limbile catalan i spaniol Num rul coeficien ilor de corela ie care (la pragul p=0,05) sunt:

Compara ie cu varianta în limba

catalan

Compara ie cu varianta în limba

spaniol B rba i Femei B rba i Femei

nesemnificativi în ambele variante 6 2 4 2semnificativi în ambele variante 7 10 6 7semnificativi în varianta în limba român i nesemnificativi în cealalt variant

2 1 3 4

nesemnificativi în varianta în limba român i semnificativi în cealalt variant

0 2 2 2

semnificativi în ambele variante, dar mai mari în valoare absolut în varianta în limba român

6 10 3 3

511

Astfel, din totalul de 15 coeficien i de corela ie, sunt semnificativi (la pragul p=0,05) atât pentru varianta în limba român , cât i pentru varianta în limba catalan , sau sunt nesemnificativi (la pragul p=0,05) pentru ambele variante, 13 coeficien i în cazul b rba ilor i 12 coeficien i în cazul femeilor. Dar, în majoritatea situa iilor în care ambii coeficien i de corela ie sunt semnificativi (la pragul p=0,05), coeficientul de corela ie este mai mare în valoare absolut pentru varianta în limba român .

i asem narea cu varianta în limba spaniol este destul de mare: sunt semnificativi (la pragul p=0,05) atât pentru varianta în limba român , cât i pentru varianta în limba spaniol , sau sunt nesemnificativi (la pragul p=0,05) pentru ambele variante, 10 coeficien i în cazul b rba ilor i 9 coeficien i în cazul femeilor.

Existen a în toate cele trei e antioane a unui num r mare de coeficien i de corela ie liniar semnificativi cel pu in la pragul p=0,05 arat c validitatea discriminant a scalelor chestionarului ZKPQ este destul de redus .

IV.10.2.2. Validarea relativ la con inut (analiza acoperirii domeniului constructului) pentru fiecare scal S-a efectuat analiza factorial a itemilor fiec reia dintre cele cinci scale care m soar

constructe, prin metoda componentelor principale, cu rota ia factorilor prin metoda Varimax. S-au analizat itemii care aveau satura ii mari în acela i factor, pentru a identifica semnifica ia factorului i a verifica dac acesta se refer la un tip de comportamente amintit în descrierea scalelor chestionarului ZKPQ realizat de Zuckerman (2002) sau/ i de autorii adapt rii în limbile spaniol i catalan a chestionarului ZKPQ, M. Gomà-i-Freixanet i colaboratorii s i (la adresa http://www.zkpq.com/ description_scales.htm).

Factorii ob inu i au fost compara i cu cei g si i de Zuckerman pentru varianta original a chestionarului, într-un e antion format din 2969 de studen i americani.

Toate prelucr rile au fost efectuate în e antionul de subiec i utilizat la etalonarea chestionarului ZKPQ, format din 825 de persoane (a c rui structur e prezentat în tabelul IV.10.1).

a. Scala C utarea impulsiv de senza ii Au fost extra i patru factori, care acoper 44,417% din varian a total (F1: 16,254%; F2:

12,817%; F3: 8,409%; F4: 6,937%). Satura iile itemilor scalei în ace ti factori sunt prezentate în tabelul IV.10.7.

Primul factor, care m soar nevoia de excitare i agita ie, preferin a pentru experien e noi care implic asumarea unor riscuri, i factorul F4, care m soar nevoia de noutate, corespund constructului C utarea de senza ii. Cel de-al doilea factor, care se refer la absen a planific rilor în activitatea obi nuit , i factorul F3, care m soar tendin a de a ac iona rapid, din impuls, corespund constructului Impulsivitate.

Cu excep ia itemului 84 (Adesea m las captivat de lucruri noi, atractive, de idei interesante, încât nici nu m gândesc la posibilele complica ii ce ar putea s apar .) – care în cercetarea efectuat de Zuckerman avea satura ie mare în factorul Impulsivitate, iar în aceast

512

cercetare are cea mai mare satura ie în factorul F1, în care au satura ii mari itemi care se refer la C utarea de senza ii – itemii variantei în limba român a scalei C utarea impulsiv de senza ii se grupeaz pe cele dou domenii de con inut ale scalei (C utarea de senza ii i Impulsivitate), la fel ca în varianta original a chestionarului.

Tabelul IV.10.7. Satura iile itemilor în factorii extra i prin analiz factorial

pentru scala C utarea impulsiv de senza ii

Item Factorul identificat în

varianta original a scalei

Factor F1 F2 F3 F4

1 Impulsivitate 0,096 0,735 0,132 0,1946 Impulsivitate 0,028 0,585 0.153 -0,191

14 Impulsivitate 0,129 0,285 0,608 0,01119 Impulsivitate 0,049 0,788 0,076 0,07324 C utarea de senza ii 0,683 -0,033 0,146 0,15929 Impulsivitate 0,087 0,746 0,135 -0,10934 C utarea de senza ii 0,346 0,344 -0,188 0,42539 C utarea de senza ii 0,557 0,247 0,025 0,22445 C utarea de senza ii -0,057 -0,020 0,035 0,67850 Impulsivitate 0,227 0,222 0,431 0,04155 C utarea de senza ii 0,644 0,017 0,178 -0,06960 C utarea de senza ii 0,306 -0,079 0,149 0,50665 C utarea de senza ii 0,537 0,017 0,080 0,31770 C utarea de senza ii 0,583 0,080 0,143 0,09575 C utarea de senza ii 0,505 0,106 -0,349 -0,21479 C utarea de senza ii 0,387 -0,013 0,166 0,21484 Impulsivitate 0,449 0,141 0,389 0,14889 Impulsivitate 0,117 0,048 0,731 0,02895 C utarea de senza ii 0,586 0,132 0,056 -0,157

b. Scala Sociabilitate Au fost extra i patru factori, care acoper 48,341% din varian a total (F1: 14,278%; F2:

13,933%; F3: 10,651; F4: 9,479%). Satura iile itemilor scalei în ace ti factori sunt prezentate în tabelul IV.10.8.

Factorul F2, care m soar pl cerea de a participa la petreceri cu mult lume i de a interac iona cu ceilal i, i factorul F3, care se refer la nevoia de a avea mul i prieteni, corespund constructului Atrac ia fa de petreceri i prieteni. Primul factor, care m soar preferin a pentru activit i solitare, i ultimul, care evalueaz acceptarea singur t ii pentru o perioad restrâns de timp, corespund constructului Intoleran a la izolarea social .

513

Cu excep ia itemului 82 (Simt nevoia s fiu o persoan important pentru grup.) – care în cercetarea efectuat de Zuckerman avea satura ie mare în factorul Intoleran a la izolarea social , iar în aceast cercetare are cea mai mare satura ie în factorul F2, în care au satura ii mari itemi care se refer la Atrac ia fa de petreceri i prieteni – itemii variantei în limba român a scalei Sociabilitate se grupeaz pe cele dou domenii de con inut ale scalei (Atrac ia fa de petreceri i prieteni i Intoleran a la izolarea social ), la fel ca în varianta original a chestionarului.

Tabelul IV.10.8. Satura iile itemilor în factorii extra i prin analiz factorial

pentru scala Sociabilitate

Item Factorul identificat în varianta original a scalei

Factor F1 F2 F3 F4

9 Atrac ia fa de petreceri i prieteni -0,182 0,700 0,208 0,21112 Intoleran a la izolarea social 0,573 0,196 0,055 0,23017 Intoleran a la izolarea social 0,256 0,015 0,043 0,74322 Intoleran a la izolarea social 0,525 0,327 0,283 -0,14927 Atrac ia fa de petreceri i prieteni -0,026 0,617 0,308 0,13237 Atrac ia fa de petreceri i prieteni 0,132 0,147 0,491 0,43643 Atrac ia fa de petreceri i prieteni 0,384 0,466 0,046 0,07248 Atrac ia fa de petreceri i prieteni 0,157 0,656 -0,042 -0,03053 Atrac ia fa de petreceri i prieteni 0,335 0,058 0,502 -0,23758 Intoleran a la izolarea social 0,619 0,125 0,230 0,19163 Intoleran a la izolarea social 0,333 0,114 0,029 0,70168 Intoleran a la izolarea social 0,672 0,032 0,014 0,19478 Atrac ia fa de petreceri i prieteni 0,166 0,691 -0,027 0,01782 Intoleran a la izolarea social 0,228 0,378 0,093 -0,02687 Intoleran a la izolarea social 0,620 0,017 0,086 0,29192 Atrac ia fa de petreceri i prieteni 0,105 0,010 0,760 0,02298 Atrac ia fa de petreceri i prieteni 0,039 0,170 0,665 0,140

c. Scala Neuroticism anxietate La itemul 46 (Uneori simt c sunt panicat.) to i subiec ii au avut cota 0, adic au r spuns

„fals”. Acest item nu a fost inclus în analiza factorial . Au fost extra i cinci factori, care acoper 53,157% din varian a total (F1: 12,951%; F2:

12,317%; F3: 11,329%; F4: 8,838%; F5: 7,722%). Satura iile itemilor scalei în ace ti factori sunt prezentate în tabelul IV.10.9. Factorii F1 i F4 se refer la tensiuni emo ionale, factorul F2 la absen a încrederii în

for ele proprii, factorul F3 are satura ii mari în itemi care descriu îngrijor ri i sensibilitatea la critic , iar factorul F5 evalueaz dificultatea de a lua decizii.

În varianta original a scalei, to i itemii aveau satura ii mari în acela i factor.

514

Tabelul IV.10.9. Satura iile itemilor în factorii extra i prin analiz factorial pentru scala Neuroticism anxietate

Item Factor

F1 F2 F3 F4 F5 2 -0,074 0,406 0,618 0,043 -0,386 7 0,142 0,699 0,135 0,061 0,144

15 0,683 0,266 0,200 0,073 0,050 20 0,548 -0,005 0,252 -0,302 0,336 25 0,719 0,148 0,081 0,151 0,086 30 0,175 -0,136 0,482 0,530 0,147 35 0,290 0,217 0,465 -0,025 0,222 41 0,175 0,241 0,332 0,312 0,206 51 0,054 0,625 0,184 0,100 -0,056 56 0,527 -0,015 0,104 0,284 -0,095 61 0,233 0,698 0,036 0,058 0,336 66 0,285 0,192 0,519 -0,095 0,087 71 0,015 0,189 0,131 0,109 0,788 76 0,143 0,168 -0,062 0,734 0,058 80 0,488 0,299 0,106 0,408 -0,016 85 0,105 0,044 0,736 0,155 0,141 90 0,427 0,480 0,082 0,308 0,192 96 0,093 0,216 0,272 0,385 0,412

d. Scala Agresivitate ostilitate Au fost extra i cinci factori, care acoper 51,059% din varian a total (F1: 14,142%; F2:

10,450%; F3: 9,577%; F4: 9,186%; F5: 7,705%). Satura iile itemilor scalei în ace ti factori sunt prezentate în tabelul IV.10.10.

Primul factor evalueaz tendin a de exprimare verbal i fizic a agresivit ii i ner bdarea manifestat în rela iile interpersonale. Factorul F2 are satura ii mari în itemi care descriu un temperament vulcanic. Factorul F3 evalueaz incapacitatea de a ierta, iar factorul F4 se refer la exprimarea sup r rii. Ultimul factor exprim acceptarea comportamentului necivilizat.

În varianta original a chestionarului, to i itemii aveau satura ii mari în acela i factor.

515

Tabelul IV.10.10. Satura iile itemilor în factorii extra i prin analiz factorial pentru scala Agresivitate ostilitate

Item Factor

F1 F2 F3 F4 F5 3 0,196 0,120 0,319 0,108 0,347 8 0,646 0,270 0,038 0,159 -0,019

11 0,710 0,109 -0,059 0,065 0,115 16 0,250 -0,072 -0,077 -0,039 0,641 21 0,506 0,008 0,303 -0,089 0,286 31 0,105 0,077 0,693 0,079 -0,081 36 -0,149 0,153 -0,002 0,078 0,738 42 0,268 0,124 -0,023 0,739 0,034 47 0,001 0,052 0,074 0,817 0,014 57 0,781 0,117 0,059 0,140 0,030 62 -0,075 -0,015 0,756 -0,037 0,078 67 0,166 0,590 0,098 0,173 0,224 72 -0,033 0,690 -0,242 -0,063 -0,100 77 0,084 0,453 0,184 0,378 0,181 86 0,420 0,143 0,419 0,216 -0,136 91 0,340 0,515 0,244 -0,042 0,097 97 0,277 0,545 0,157 0,200 -0,045

e. Scala Activitate Au fost extra i cinci factori, care acoper 49,878% din varian a total (F1: 17,430%; F2:

10,229%; F3: 7,573%; F4: 7,483%; F5: 7,164). Satura iile itemilor scalei în ace ti factori sunt prezentate în tabelul IV.10.11.

Primul factor are satura ii mari în itemi referitori la nevoia de a fi mereu în activitate, la incapacitatea de a se relaxa i de a nu face nimic, atunci când exist o asemenea posibilitate. El corespunde factorului Nevoia de activitate din varianta original . Itemul 59 (În vacan îmi place s fac mai degrab lucruri active, decât s pierd timpul.) care în varianta original avea satura ii mari în factorul Nevoia de a depune efort are cea mai mare satura ie în acest factor.

Factorul F2 m soar preferin a pentru activit i solicitante i provocatoare. El corespunde factorului Nevoia de a depune efort din scala original .

Factorul F3, care are satura ii mari în itemii 13 (Sunt mai ocupat decât majoritatea oamenilor.) i 94 (M implic în tot ce fac.) s-ar putea s nu aib leg tur nici cu Nevoia de activitate i nici cu Nevoia de a depune efort, ci s evalueze implicarea emo ional a persoanelor în activit ile pe care le desf oar .

516

Tabelul IV.10.11. Satura iile itemilor în factorii extra i prin analiz factorial pentru scala Activitate

Item

Factorul identificat în varianta original a scalei


5 Nevoia de activitate 0,599 -0,117 0,214 -0,065 0,245 13 Nevoia de activitate 0,079 0,144 0,532 0,301 0,254 18 Nevoia de a depune

efort 0,050 0,621 0,420 0,001 0,105

23 Nevoia de a depune efort

0,174 0,588 0,219 -0,118 -0,150


0,115 0,672 -0,200 0,107 -0,033

33 Nevoia de activitate 0,671 0,228 0,080 0,169 -0,128 38 Nevoia de activitate 0,643 -0,076 0,087 -0,157 0,297 44 Nevoia de activitate 0,682 0,112 0,068 -0,042 0,098 49 Nevoia de a depune

efort 0,200 0,025 0,031 0,054 0,675

54 Nevoia de activitate 0,152 -0,056 0,169 0,690 0,007 59 Nevoia de a depune

efort 0,552 0,188 -0,278 0,099 -0,003


0,358 0,233 0,041 0,079 -0,429

74 Nevoia de activitate 0,556 0,024 0,350 0,079 -0,079 83 Nevoia de activitate 0,590 0,242 0,116 0,152 -0,100 88 Nevoia de a depune

efort 0,061 0,545 -0,185 -0,072 0,492


0,251 -0,028 0,614 -0,140 -0,216

99 Nevoia de activitate -0,051 0,023 -0,140 0,741 -0,021

Factorul F4 se refer la efectuarea activit ilor cu mare vitez . Itemii cu satura ii mari în acest factor corespund constructului Nevoia de a depune efort.

Factorul F5 este mai greu de interpretat în contextul scalei Activitate. Au scoruri factoriale mari la acest factor persoanele care nu doresc s aib mult timp liber cele care r spund cu „fals” la itemul 49 (Mi-ar pl cea o slujb care s -mi permit maximum de timp liber.). Dar nu înseamn neap rat c aceste persoane doresc s fie tot timpul în activitate sau c doresc s depun efort în activitate. Dup cum este posibil ca persoanele care r spund cu „adev rat” la acest item s desf oare în timpul liber o activitate mai intens decât cea de la serviciu.

Pentru scala Activitate grup rile de itemi formate pe baza analizei factoriale, pentru varianta în limba român , se deosebesc de cele ob inute pentru varianta original .

517

IV.10.2.3. Concluzii

Chestionarul ZKPQ are o validitate relativ la construct bun , în sensul c scalele sale m soar acelea i constructe care sunt evaluate de versiunea original a chestionarului, în limba englez , i de versiunile în limbile catalan i francez .

Scalele chestionarului ZKPQ nu sunt ortogonale între ele (între scorurile scalelor exist corela ii liniare semnificative statistic), dar aceea i comportare o au i scalele versiunilor în limbile catalan i spaniol .

IV.11. FIDELITATEA VERSIUNII ÎN LIMBA ROMÂN

A CHESTIONARULUI ZKPQ

IV.11.1. No iuni teoretice despre fidelitate Conform defini iei din Standards for Educational and Psychological Tests (1985),

fidelitatea unui test este „gradul în care scorurile testului sunt consistente sau repetabile, adic gradul în care ele nu sunt afectate de erorile de m sur ”.

Dac un test este fidel, atunci se poate avea încredere c , administrându-l de mai multe ori la o aceea i persoan , scorurile sale se vor modifica foarte pu in.

Fidelitatea testelor se m soar cu ajutorul coeficientului de fidelitate (notat de obicei cu 2). Acesta este un num r cuprins între 0 i 1, care ia valori cu atât mai mari, cu cât testul este

mai fidel. Coeficientul de fidelitate al unui test nu poate fi calculat. Dar, în func ie de ceea ce

m soar testul i de condi iile în care a fost administrat, se calculeaz unul sau mai mul i coeficien i care aproximeaz valoarea coeficientului de fidelitate. Asemenea coeficien i sunt coeficien ii consisten ei interne. Ei arat concordan a diferitelor p r i ale testului.

În cazul testelor formate din n itemi (n 2), pentru care scorul testului se ob ine prin însumarea cotelor itemilor, fidelitatea testului se calculeaz , de obicei, cu ajutorul coeficientului al lui Cronbach.

IV.11.2. Cercetarea fidelit ii chestionarului ZKPQ

S-a investigat consisten a intern a scalelor chestionarului ZKPQ în e antionul de

subiec i utilizat la etalonare. Coeficien ii de consisten intern ob inu i pentru versiunea în limba român a

chestionarului ZKPQ au fost compara i cu cei ob inu i pentru varianta original , în limba englez (Zuckerman, 2002) i pentru variantele: în limba francez , într-un e antion elve ian (Rossier i colab., 2008), în limba catalan , într-un e antion spaniol (Gomà-I-Freixanet i colab., 2004) i în limba spaniol , într-un alt e antion spaniol (Gomà-I-Freixanet, Valero, 2008) (tabelul IV.11.1).

518

Tabelul IV.11.1. Coeficien ii de consisten intern ai scalelor

chestionarului ZKPQ, în diverse e antioane

Varianta chestionarului i e antionul

Sex Scala NA C AO A S DS

Limba român , e antion românesc

B rba i (N=305) 0,83 0,79 0,75 0,70 0,81 0,46Femei (N=520) 0,82 0,79 0,76 0,74 0,80 0,61

Limba englez , e antion american

B rba i (N=1144) 0,82 0,77 0,76 0,74 0,77 -Femei (N=1825) 0,84 0,81 0,76 0,77 0,79 -

Limba francez , e antion elve ian

B rba i (N=329) 0,83 0,77 0,75 0,74 0,79 0,44Femei (N=514) 0,86 0,80 0,71 0,76 0,75 0,47


B rba i (N=330) 0,79 0,75 0,69 0,73 0,76 0,47Femei (N=603) 0,83 0,80 0,66 0,75 0,75 0,39


B rba i (N=486) 0,84 0,81 0,72 0,73 0,75 0,62Femei (N=514) 0,84 0,80 0,69 0,72 0,76 0,66

Legend : NA = Neuroticism anxietate; C = C utare impulsiv de senza ii; AO = Agresivitate ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate; DS = Dezirabilitate social .

Se constat c varianta în limba român a chestionarului ZKPQ are o consisten intern

bun . Coeficien ii ai scalelor sunt apropia i ca m rime de cei ob inu i pentru variantele în alte limbi. În toate cercet rile amintite, cea mai bun consisten intern o are scala Neuroticism anxietate, iar cea mai sc zut , scala Dezirabilitate social . Scalele Agresivitate ostilitate i Activitate au, în majoritatea cazurilor, o consisten intern mai sc zut decât scalele C utare impulsiv de senza ii i Sociabilitate.

IV.12. ETALONAREA CHESTIONARULUI ZKPQ ÎN ROMÂNIA

IV.12.1. Prelucr ri preliminare Administrarea chestionarului ZKPQ în vederea etalon rii sale a fost coordonat de

Adrian Opre. Structura e antionului de subiec i utilizat pentru etalonarea chestionarului ZKPQ este

prezentat în tabelul IV.10.1. Au fost comparate mediile scorurilor scalelor între b rba i i femei (tabelul IV.12.1).

519

Tabelul IV.12.1. Compararea mediilor scorurilor scalelor între b rba i i femei

Scala Sex N m t(823) p Sociabilitate b rba i 305 8,74 3,99

3,219 0,001 femei 520 7,83 3,87


b rba i 305 11,41 3,973,132 0,002

femei 520 10,49 4,11Activitate b rba i 305 10,01 3,25

2,339 0,020 femei 520 9,43 3,49

Neuroticism anxietate

b rba i 305 6,29 4,218,600 0,000

femei 520 8,95 4,32Agresivitate- ostilitate

b rba i 305 7,37 3,660,324 0,746

femei 520 7,29 3,65Dezirabilitate social

b rba i 305 2,59 1,703,646 0,000

femei 520 2,11 1,86

Cu excep ia scalei Agresivitate ostilitate, mediile difer semnificativ (cel pu in la pragul p=0,05) între b rba i i femei. Femeile ob in scoruri mai mari decât b rba ii la scala Neuroticism anxietate i mai mici la celelalte scale.

În tabelul IV.12.2. sunt redate rezultatele compar riiîntre sexe a mediilor scorurilor scalelor pentru versiunea în limba român a chestionarului ZKPQ i pentru varianta original , în limba englez (Zuckerman, [f.a.]), pentru variantele: în limba francez , într-un e antion elve ian (Rossier i colab., 2008), în limba catalan , într-un e antion spaniol (Gomà-I-Freixanet i colab., 2004) i în limba spaniol , într-un alt e antion spaniol (Gomà-I-Freixanet, Valero, 2008).

În toate cele cinci cercet ri, mediile difer între sexe semnificativ la pragul p=0,001 pentru scala Neuroticism anxietate (la care femeile ob in o medie mai mare) i cel pu in la pragul p=0,05 pentru scala C utare impulsiv de senza ii (la care media scorurilor b rba ilor este mai mare).

La scala Dezirabilitate social , nu s-a efectuat compararea mediilor între sexe în e antionul american. În celelalte patru e antioane, mediile difer semnificativ între sexe, cel pu in la pragul p=0,05 (fiind mai mare media ob inut de b rba i).

La scala Agresivitate ostilitate, mediile difer semnificativ între sexe numai pentru varianta original a chestionarului, cea în limba englez .

La scala Activitate, mediile scorurilor difer între sexe semnificativ cel pu in la pragul p=0,05 numai pentru varianta în limba român , pentru cea în limba englez i pentru cea în limba francez . În toate aceste cazuri, media este mai mare pentru b rba i.

520

Tabelul IV.12.2. Compararea mediilor scorurilor scalelor între b rba i i femei, în diverse e antioane

Varianta chestionarului i e antionul

Sex Scala NA C AO A S DS

Limba român , e antion românesc

B rba i (N=305) 6,29 11,41 7,37 10,01 8,74 2,59Femei (N=520) 8,95 10,49 7,29 9,43 7,83 2,11p <0,001 <0,01 >0,05 <0,05 <0,001 <0,001

Limba englez , e antion american

B rba i (N=1144) 7,18 10,99 8,83 7,71 9,86 Femei (N=1825) 10,49 9,68 7,89 7,31 10,26 p <0,001 <0,001 <0,001 <0,01 <0,001

Limba francez , e antion elve ian

B rba i (N=329) 6,40 9,87 7,08 7,30 8,47 2,62Femei (N=514) 10,25 8,98 6,84 6,57 8,54 1,81p <0,001 <0,01 >0,05 <0,01 >0,05 <0,001


B rba i (N=330) 7,39 10,45 7,57 7,81 8,26 2,03Femei (N=603) 10,57 9,41 7,73 8,17 9,32 1,33p <0,001 <0,001 >0,05 >0,05 <0,001 <0,001


B rba i (N=486) 6,74 8,03 6,95 8,53 7,02 2,43Femei (N=514) 9,46 7,51 6,69 8,54 7,57 2,17p <0,001 <0,05 >0,05 >0,05 <0,05 <0,05

Legend : NA = Neuroticism anxietate; C = C utare impulsiv de senza ii; AO = Agresivitate ostilitate; A = Activitate; S = Sociabilitate; DS = Dezirabilitate social .

Rezultatele difer între variante în ceea ce prive te scala Sociabilitate. Doar pentru

varianta în limba român media b rba ilor este mai mare decât cea a femeilor, diferen a mediilor fiind semnificativ la pragul p=0,01. Pentru varianta în limba francez , mediile nu difer semnificativ între sexe, iar pentru celelalte trei variante diferen a mediilor este semnificativ cel pu in la pragul p=0,05 (fiind mai mare media scorurilor ob inute de femei).

Au fost calcula i coeficien ii de corela ie liniar între scalele chestionarului i vârst (tabelul IV.12.3) i s-a constatat c , atât pentru b rba i, cât i pentru femei, pe m sura înaint rii în vârst cresc scorurile scalei Activitate i scad scorurile scalelor Neuroticism anxietate, Agresivitate ostilitate, C utare impulsiv de senza ii i Sociabilitate. În cazul femeilor, scorurile scalei Dezirabilitate social coreleaz liniar direct cu vârtsa, semnificativ la pragul p=0,000.

521

Tabelul IV.12.3. Coeficien ii de corela ie liniar între scalele chestionarului ZKPQ i vârst

Scala B rba i (N=305)

Femei (N=520)

r p r p Sociabiliatate -0,163 0,004 -0,167 0,000 C utare impulsiv de senza ii -0,272 0,000 -0,301 0,000 Activitate 0,188 0,001 0,099 0,024 Neuroticism - anxietate -0,125 0,029 -0,141 0,001 Agresivitate - ostilitate -0,208 0,000 -0,142 0,001 Dezirabilitate social 0,075 0,191 0,171 0,000

IV.12.2. Etaloane

Diferen ele semnificative între b rba i i femei pentru mediile a cinci scale i corela iile

liniare semnificative existente între scorurile scalelor i vârst au constituit argumente pentru construirea etaloanelor pe sexe i pe grupe de vârst .

E antionul a fost împ r it în patru grupe de vârst (tabelul IV.12.4).

Tabelul IV.12.4. Structura e antionului folosit la etalonarea chestionarului ZKPQ, pe grupe de vârst

Grupa de vârst

(în ani)

B rba i Femei

18-20 93 144

21-25 75 116

26-30 56 93

31-54 81 167

Total 305 520

Mediile i abaterile standard ale scorurilor scalelor se g sesc în tabelul IV.12.5. Mediile

sunt reprezentate grafic, în func ie de grupa de vârst i de sex, în figurile IV.12.1- IV.12.6.

522

Tabelul IV.12.5. Indicatorii statistici ai scorurilor scalelor, pe sexe i pe grupe de vârst

B rba i

Grupa de vârst (în ani)

Scala N m

18-20

Sociabilitate 93 9,46 3,91 0,801C utare impulsiv de senza ii 93 12,67 3,75 0,765Activitate 93 9,31 3,31 0,704Neuroticism - anxietate 93 6,88 4,02 0,802Agresivitate - ostilitate 93 7,99 3,67 0,752Dezirabilitate social 93 2,45 1,65 0,443

21-25


26-30


31-54


523

Tabelul IV.12.5. Indicatorii statistici ai scorurilor scalelor, pe sexe i pe grupe de vârst (continuare)

Femei Grupa de vârst (în ani)

Scala N m

18-20 Sociabilitate 144 8,48 3,95 0,806C utare impulsiv de senza ii 144 11,88 3,87 0,768Activitate 144 9,38 3,33 0,713Neuroticism – anxietate 144 10,11 4,25 0,820Agresivitate - ostilitate 144 8,12 3,72 0,766Dezirabilitate social 144 1,78 1,83 0,643

21-25 Sociabilitate 116 8,19 3,65 0,758C utare impulsiv de senza ii 116 10,96 3,95 0,764Activitate 116 9,16 3,68 0,758Neuroticism - anxietate 116 9,42 4,12 0,799Agresivitate - ostilitate 116 7,22 3,35 0,695Dezirabilitate social 116 2,29 2,10 0,679



524

Grupa de varsta

31-54 de ani26-30 de ani21-25 de ani18-20 de ani

10.0

9.5

9.0

8.5

8.0

7.5

7.0

Sex

Barbati

Femei

Fig. IV.12.1. Mediile scorurilor scalei Sociabilitate,

în func ie de grupa de vârst

Grupa de varsta


13

12

11

10

9

8

Sex

Barbati

Femei

Fig. IV.12.2. Mediile scorurilor scalei C utare impulsiv de senza ii,


525

Grupa de varsta


11.5

11.0

10.5

10.0

9.5

9.0

Sex

Barbati

Femei

Fig. IV.12.3. Mediile scorurilor scalei Activitate, în func ie de grupa de vârst

Grupa de varsta


11

10

9

8

7

6

5

4

Sex

Barbati

Femei

Fig. IV.12.4. Mediile scorurilor scalei Neuroticism anxietate,


526

Grupa de varsta


8.5

8.0

7.5

7.0

6.5

6.0

5.5

Sex

Barbati

Femei

Fig. IV.12.5. Mediile scorurilor scalei Agresivitate ostilitate,


Grupa de varsta


3.0

2.8

2.6

2.4

2.2

2.0

1.8

1.6

1.4

Sex

Barbati

Femei

Fig. IV.12.6. Mediile scorurilor scalei Dezirabilitate social ,

în func ie de grupa de vârst Din tabelul IV.12.6 se constat c în cadrul fiec rei grupe de vârst difer semnificativ

între b rba i i femei (la un prag mai mic decât p=0,01) media scorurilor scalei Neuroticism anxietate, media fiind mai mare pentru femei. În cadrul grupelor de vârst 26-30 de ani i 31-54 de ani, difer semnificativ între sexe (la un prag mai mic decât p=0,05) i mediile scorurilor scalei Activitate, media fiind mai mare pentru b rba i.

527

Tabelul IV.12.6. Compararea mediilor scorurilor la scalele din ZKPQ, între b rba i i femei, pe grupe de vârst

Grupa de vârst

Scala t g.l. p

18-20 de ani Sociabilitate 1,878 235 0,062 C utare impulsiv de senza ii 1,543 235 0,124 Activitate 0,159 235 0,874 Neuroticism - anxietate 5,835 235 0,000 Agresivitate - ostilitate 0,262 235 0,794 Dezirabilitate social 2,878 235 0,004




Cu excep ia scalei Dezirabilitate social , pentru b rba i, i a scalei Activitate, pentru

femei, mediile scorurilor scalelor difer semnificativ între grupele de vârst (tabelul IV.12.7). În toate aceste situa ii, exist diferen e semnificative (cel pu in la pragul p=0,05) între mediile grupelor de vârst extreme (18-20 de ani i 31-54 de ani) (tabelul IV.12.8).

528

Tabelul IV.12.7. Compararea mediilor scorurilor scalelor între grupe de vârst , prin metoda ANOVA, pe sexe

Scala B rba i Femei

F grade de

libertate

p F grade de

libertate

p

Sociabilitate 2,776 3, 301 0,042 3,622 3, 516 0,013 C utare impulsiv de senza ii

8,051 3, 301 0,000 15,027 3, 516 0,000

Activitate 4,628 3, 301 0,004 1,130 3, 516 0,336 Neuroticism - anxietate

6,297 3, 301 0,000 8,003 3, 516 0,000


4,880 3, 301 0,003 4,041 3, 516 0,007

Dezirabilitate social

0,816 3, 301 0,486 8,665 3, 516 0,000

S-a verificat normalitatea distribu iei scorurilor pentru fiecare scal , cu ajutorul testului Kolmogorov-Smirnov, pe grupe de vârst i pe sexe (tabelul IV.12.9).

Tabelul IV.12.8. Grupele de vârst între care mediile scorurilor scalelor difer semnificativ

(compara ii prin metoda LSD)

Scala B rba i Femei grupele de vârst (în ani)

p grupele de vârst (în ani)

p

Sociabilitate 18-20 i 31-54 0,006 18-20 i 31-54 21-25 i 31-54

0,002 0,024


18-20 i 26-30 18-20 i 31-54 21-25 i 31-54 26-30 i 31-54

0,0450,0000,0040,022

18-20 i 26-30 18-20 i 31-54 21-25 i 31-54 26-30 i 31-54

0,012 0,000 0,000 0,002

Activitate 18-20 i 31-54 21-25 i 31-54

0,0010,006

Neuroticism - anxietate

18-20 i 26-30 18-20 i 31-54 21-25 i 26-30 21-25 i 31-54

0,0030,0330,0000,003

18-20 i 26-30 18-20 i 31-54 21-25 i 26-30

0,000 0,000 0,005


18-20 i 31-54 21-25 i 31-54 26-30 i 31-54

0,0010,0020,017

18-20 i 21-25 18-20 i 26-30 18-20 i 31-54

0,046 0,042 0,001

Dezirabilitate social

18-20 i 21-25 18-20 i 31-54 21-25 i 26-30 26-30 i 31-54

0,024 0,000 0,004 0,000

529

În majoritatea cazurilor, distribu ia scorurilor scalei Dezirabilitate social nu este normal , predominând scorurile mici. Pentru b rba i, cu excep ia scalei Neuroticism – anxietate, la grupa de vârst 31-54 de ani, distribu iile scorurilor sunt normale. Pentru femei, îns , exist mai multe scale ale c ror scoruri nu au o distribu ie normal , predominând scorurile mari (între indicatorii statistici exist rela iile m<Md<Mo):

la grupa de vârst 18-20 de ani, scalele Activitate, Neuroticism – anxietate i Agresivitate – ostilitate;

la grupa de vârst 31-54 de ani, scalele Activitate i Agresivitate – ostilitate.

Tabelul IV.12.9. Rezultatele testului Kolmogorov-Smirnov de verificare a normalit ii distribu iilor scorurilor scalelor

Scala B rba i Femei

z p z p Grupa de vârst 18-20 de ani Sociabilitate 1,348 0,053 0,714 0,689 C utare impulsiv de senza ii

0,912 0,376 1,280 0,075

Activitate 1,103 0,176 1,404 0,039 Neuroticism - anxietate 0,980 0,292 1,477 0,025 Agresivitate - ostilitate 1,099 0,178 1,457 0,029 Dezirabilitate social 1,713 0,006 2,312 0,000

Grupa de vârst 21-25 de ani Sociabilitate C utare impulsiv de senza ii

1,208 0,108 1,063 0,209


Grupa de vârst 26-30 de ani Sociabilitate 0,875 0,428 0,686 0,734 C utare impulsiv de senza ii

1,053 0,217 1,291 0,071


Grupa de vârst 31-54 de ani Sociabilitate 0,814 0,522 1,211 0,107 C utare impulsiv de senza ii

0,891 0,405 1,282 0,075


530

IV.13. INTERPRETAREA SCORURILOR SCALELOR CHESTIONARULUI ZKPQ

IV.13.1. Pa ii algoritmului de interpretare a scorurilor

a. Înainte de a interpreta scorurile ob inute de un subiect la scalele chestionarului ZKPQ,

se analizeaz cota acestuia la scala Dezirabilitate social , întrucât un scor mare poate însemna o dorin accentuat din partea subiectului de a crea o imagine favorabil , ceea ce l-ar fi putut determina s nu r spund sincer, ci a a cum credea c se a teapt de la el.

În Anexa 4 exist un tabel pentru fiecare grup de vârst , în care sunt notate, pe sexe, pentru fiecare scor posibil la scala Dezirabilitate social : frecven a persoanelor din e antionul utilizat la etalonare care au ob inut scorul respectiv, procentul reprezentat de ele i procentul celor care au ob inut un scor cel pu in egal cu acest scor (egal cu acesta sau mai mare decât el).

Zuckerman (2002) consider c trebuie manifestat pruden în interpretarea rezultatelor ob inute la chestionar de o persoan al c rei scor la scala Dezirabilitate social este mai mare decât 3. În e antionul american doar 4% dintre subiec i ob inuser scoruri mai mari decât 3, în timp ce în e antinul spaniol 3,7% dintre subiec i avuseser scoruri mai mari decât 4 (Gomà-i-Freixanet i colab., 2004).

În e antionul românesc utilizat la etalonare, în majoritatea cazurilor singura excep ie este constituit din femeile cu vârsta cuprins între 26 i 30 de ani procentul persoanelor care au ob inut la scala Dezirabilitate social un scor mai mare decât 4 (cuprins între 5 i 10) este mai mare decât 10, deci mult mai mare decât în e antionul american i în cel spaniol.

În fiecare grup format în func ie de vârst i sex s-a determinat num rul de persoane care au ob inut cele mai mari scoruri la scala Dezirabilitate social , punând condi ia ca acest num r s reprezinte mai pu in de 4% din volumul grupei. S-a constatat c , în fiecare grup , doar 1-4 subiec i îndeplinesc aceast condi ie. Num rul lor fiind foarte mic, nu s-a putut deduce dac , într-adev r, scorurile lor la una sau la mai multe scale ale chestionarului ZKPQ sunt semnificativ mai mari sau semnificativ mai mici decât scorurile celorlalte persoane din grup .

Pe de alt parte, în e antionul românesc utilizat la etalonare, nu au putut fi eviden iate decât pu ine situa ii (9 din totalul de 40) în care scorurile unei scale din chestionarul ZKPQ cresc sau scad pe m sur ce cresc scorurile scalei Dezirabilitate social (tabelul IV.13.1). Acest rezultat sugereaz c nu ar trebui respinse chestionarele subiec ilor care ob in scoruri mari la scala Dezirabilitate social , ci doar ar trebui manifestat pruden la interpretarea scorurilor acelor scale care se afl într-o rela ie monoton (cresc toare sau descresc toare) cu scorurile scalei Dezirabilitate social , atunci când scorul scalei Dezirabilitate social este „mare”. Propunem s se considere c scorul ob inut de un subiect la scala Dezirabilitate social este „mare” dac num rul persoanelor de acela i sex i din aceea i grup de vârst cu subiectul care au realizat un scor egal cu acesta sau mai mare decât el nu dep e te 10% din volumul grupei.

531

Tabelul IV.13.1. Cazurile în care coeficientul de corela ie a rangurilor (Spearman) între scorurile scalelor din chestionarul ZKPQ i scorurile scalei

Dezirabilitate social este semnificativ la pragul p=0,05

Grupa de vârst (în ani)

Scala B rba i Femei

p p

18-20


-0,268 0,009

Activitate 0,235 0,005 Neuroticism - anxietate -0,367 0,000 Agresivitate - ostilitate -0,197 0,018

21-25

Activitate 0,279 0,002 Neuroticism - anxietate 0,269 0,019 -0,309 0,001

26-30 Activitate 0,238 0,021 31-54 C utare impulsiv de

senza ii 0,234 0,035

b. Pentru interpretarea scorului ob inut de un subiect la o scal a chestionarul ZKPQ care

m soar un construct, se transform acesta în cot T, utilizând formula: mxT 1050

unde: T reprezint cota T corespunz toare scorului x; m i sunt media i abaterea standard pentru scorurile scalei, corespunz toare sexului

subiectului i grupei de vârst din care face parte. În Anexa 57 sunt cuprinse cinci tabele, care con in cotele T corespunz toare tuturor

scorurilor brute posibile la scalele din chestionarul ZKPQ care m soar factori, pe grupe de vârste i pe sexe.

Se consider c o cot T este mic , dac este mai mic decât 40 i este mare, dac este mai mare decât 60. Cotele T cuprinse între 40 i 60 sunt considerate medii.

Tabelul IV.13.2 con ine scorurile brute pân la care cotele T corespunz toare sunt considerate „mici” i scorurile brute începând de la care cotele T corespunz toare sunt considerate „mari”.

7 Anexa 5 se g se te doar în varianta electronic a CAS++. Personalitate i interese.

532

Tabelul IV.13.2. Cel mai mare scor brut c ruia îi corespunde o cot T mai mic decât 40 (pân la care cotele T sunt considerate „mici”) i

cel mai mic scor brut c ruia îi corespunde o cot T mai mare decât 60 (de la care cotele T sunt considerate „mari”)

Scala Sociabilitate Intervalul de vârst

B rba i Femei Scor brut

Cota T Scor brut

Cota T

18-20 de ani

Limita superioar a scorurilor „mici” 5 38,59 4 38,66Limita inferioar a scorurilor „mari” 14 61,61 13 61,44

21-25 de ani


26-30 de ani


31-54 de ani


Scala C utare de senza ii Intervalul de vârst


Cota T Scor brut

Cota T

18-20 de ani


21-25 de ani


26-30 de ani


31-54 de ani


Scala Activitate Intervalul de vârst


Cota T Scor brut

Cota T

18-20 de ani


21-25 de ani


26-30 de ani


31-54 de ani


533

Tabelul IV.13.2. Cel mai mare scor brut c ruia îi corespunde o cot T mai mic decât 40 (pân la care cotele T sunt considerate „mici”) i

cel mai mic scor brut c ruia îi corespunde o cot T mai mare decât 60 (de la care cotele T sunt considerate „mari”) (continuare)

Scala Neuroticism-anxietate Intervalul de vârst


Cota T Scor brut

Cota T

18-20 de ani


21-25 de ani


26-30 de ani


31-54 de ani


Scala Agresivitate-ostilitate Intervalul de vârst


Cota T Scor brut

Cota T

18-20 de ani


21-25 de ani


26-30 de ani


31-54 de ani


c. Dac se dore te s se compare scorul unui subiect la o scal cu scorul altei persoane,

se determin intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru cele dou persoane. Scorul real al unei persoane la un test este media scorurilor pe care le-ar ob ine persoana

respectiv dac i s-ar administra testul de o infinitate de ori, în condi ii diferite. El este interpretat ca fiind scorul pe care l-ar ob ine subiectul dac testul ar fi perfect i ar fi administrat în condi ii ideale.

Evident, scorul real al unei persoane la un test nu poate fi cunoscut. Dar, tiind scorul pe care l-a ob inut persoana respectiv la o administrare a testului, se poate determina, cu o probabilitate P aleas (de obicei, P=0,95), intervalul în care exist anse de 100xP % s se g seasc scorul real. Acest interval se nume te interval de încredere al scorului real corespunz tor probabilit ii P.

534

Dac x este scorul ob inut de o persoan la test i se alege P=0,95, atunci intervalul de încredere al scorului real este (x-1,96 E, x+1,96 E), unde E este eroarea standard de m sur a testului în popula ie.

E se calculeaz cu ajutorul coeficientului de fidelitate al testului, 2, i al abaterii standard a scorurilor testului în e antionul de subiec i extras din popula ie, , folosind formula:

21E . Intervalul de încredere al scorului real are o lungime mic , permi ând o localizare mai

precis a scorului real, atunci când eroarea standard de m sur a testului în popula ie este mic , ceea ce se întâmpl doar dac testul are o fidelitate mare ( 2 este mare) i scorurile sale în e antionul extras din popula ie variaz pu in ( este mic).

În e antionul de subiec i folosit la etalonarea chestionarului ZKPQ, intervalele de încredere nu difer între sexe i între grupele de vârst , pentru niciuna dintre scalele care m soar factori.

În Anexa 68 exist un tabel în care, pentru fiecare scor brut este notat intervalul de încredere al scorului real, pentru probabilitatea P=0,95, la fiecare dintre cele cinci scale care m soar factori.

IV.13.2. Utilizarea cotelor T

Cotele T servesc la interpretarea scorurilor subiectului la scalele chestionarului ZKPQ

care m soar constructe, prin raportarea acestora la rezultatele ob inute de persoanele din e antionul extras din popula ia din care subiectul face parte (având în vedere sexul i vârsta sa).

Se consider c o cot T este mic , dac este mai mic decât 40 i este mare, dac este mai mare decât 60. Interpret ri posibile ale acestor scoruri sunt prezentate în tabelul IV.13.3.

Scorurile brute c rora le corespund cote T cuprinse în intervalul [40, 60] sunt considerate medii. În fiecare dintre cele 8 grupe de subiec i formate din e antionul utilizat la etalonare în func ie de vârst i de sex, scorurile „medii” sunt distribuite în jurul mediei scorurilor ob inute de persoanele din grupa respectiv , iar frecven a lor dep e te 50% din volumul grupei. S-ar putea afirma, astfel, c scorurile „medii” sunt scorurile obi nuite ale grupelor formate din subiec i de acela i sex i din aceea i grup de vârst .

Exemplu. O femeie de 36 de ani a ob inut 5 puncte la scala Dezirabilitate social i 14 puncte la scala Agresivitate - ostilitate.

Din Anexa 4, din tabelul corespunz tor grupei de vârst 31-54 de ani, se constat c mai mult de 10% din rândul femeilor din e antionul folosit la etalonare au ob inut la scala Dezirabilitate social un scor mai mare decât 5 sau egal cu 5 (13,8%). Apreciem, prin urmare, c scorul la scala Dezirabilitate social nu este „mare” i presupunem c femeia nu a denaturat r spunsurile la chestionar. În plus, la aceast grup de vârst , pentru femei nicio scal din chestionar nu coreleaz semnificativ cu scala Dezirabilitate social (tabelul IV.13.1).

8 Anexa 6 se g se te doar în varianta electronic a CAS++. Personalitate i interese.

535

Tabelul IV.13.3. Interpret ri posibile ale scorurilor „mari” i ale celor „mici” la scalele chestionarului ZKPQ

Scala Scor „mare”

(cota T>60) Scor „mic” (cota T<40)

Sociabilitate are mul i prieteni, îi place s se afle în societate, poate însufle i petrecerile

prefer singur tatea i activit ile solitare


caut experien e noi, cu schimb ri de mediu i senza ii puternice, ac ioneaz cedând impulsurilor de moment, poate fi nonconformist

îi place s - i planifice fiecare activitate, nu este amator de schimbare

Activitate simte nevoia s fie permanent în activitate, practic activit i fizice

prefer muncile de rutin , se simte lipsit de energie, îi place s „leneveasc ” (s stea f r s fac ceva)

Neuroticism anxietate

î i face griji pentru orice, se sup r frecvent, este sensibil, nu are încredere în capacit ile proprii

este st pân pe sine, nu î i face griji pentru lucruri lipsite de importan

Agresivitate ostilitate

î i manifest f i sup rarea, se ceart cu cei care au alt p rere decât el

are r bdare cu ceilal i, nu folose te cuvinte dure sau înjur turi, chiar dac este furios

Din Anexa 5, din tabelul corespunz tor scalei Agresivitate - ostilitate, din coloana

corespunz toare grupei de vârst 31-54 de ani i femeilor se cite te cota T pentru scorul brut 14. Aceasta este egal cu 70,14. Prin urmare, scorul ob inut de femeie la scala Agresivitate - ostilitate este „mare” i este probabil ca ei s i se potriveasc urm toarea caracterizare (tabelul IV.13.3): î i manifest f i sup rarea i se ceart cu cei care au alt p rere decât ea.

La aceea i constatre se putea ajunge folosind tabelul IV.13.2. Din acest tabel rezult c , pentru femeile din grupa de vârst 31-54 de ani, la scala Agresivitate ostilitate sunt considerate scoruri „mici” scorurile cel mult egale cu 3 ( 3) i sunt considerate scoruri „mari” scorurile cel pu in egale cu 11 ( 11). Prin urmare, scorul subiectului la scala Agresivitate ostilitate este „mare” (14 11).

IV.13.3. Utilizarea intervalelor de încredere

ale scorurilor reale Intervalele de încredere ale scorurilor reale permit compararea persoanelor între ele. Se

poate considera c dou persoane se deosebesc una de alta în ceea ce prive te constructul m surat de o scal a chestionarului ZKPQ doar dac intervalele de încredere ale scorurilor reale corespunz toare cotelor brute ale acestor persoane la chestionar sunt disjuncte (nu au

536

por iuni comune). Atunci când intervalele de încredere ale scorurilor reale pentru dou persoane se intersecteaz , exist posibilitatea ca scorurile reale s se afle în por iunea comun , fiind egale, sau chiar într-o rela ie de ordine opus celei în care se g sesc scorurile ob inute la scal de cele dou persoane.

Exemplu. Un b rbat A, de 23 de ani a ob inut la scala Sociabilitate 10 puncte. Un alt b rbat B, de 27 de ani a realizat la acela i chestionar 13 puncte. Se poate afirma c B este mai sociabil decât A?

Din Anexa 6, din coloana corespunz toare scalei Sociabilitate se citesc intervalele de încredere ale scorurilor reale corespunz toare probabilit ii P=0,95:

pentru scorul 10: [7, 13]; pentru scorul 13: [10, 16].

Cele dou intervale au o por iune comun : intervalul [10, 13]. Scorurile reale ale celor dou persoane se pot afla în acest interval, fiind posibil ca între scorul real al persoanei A i scorul real al persoanei B s fie potrivit semnul „<”, semnul „=” sau semnul „>”. În consecin , nu se poate afirma c persoana A este mai pu in sociabil decât persoana B.

IV.14. CONCLUZII

Chestionarul ZKPQ m soar cinci dimensiuni fundamentale ale personalit ii care au o

baz biologic -evolu ionist : Neuroticism–anxietate, Agresivitate–ostilitate, Activitate, C utare impulsiv de senza ii i Sociabilitate.

El poate fi folosit pentru diagnoza personalit ii, scalele sale având o bun validitate relativ la construct i o consisten intern ridicat .

Nu au fost efectuate studii de validare pentru utilizarea versiunii române ti a chestionarului ZKPQ în scop de predic ie.

Etaloanele construite, pe sexe i pe patru grupe de vârst (18-20 de ani, 21-25 de ani, 26-30 de ani i 31-54 de ani) sunt valabile pentru persoane care fac parte din popula ia non-clinic i permit transformarea scorurilor brute ale scalelor în cote T. Sunt propuse interpret ri ale scorurilor mari i ale scorurilor mici (c rora le corespund cote T mai mari decât 60, respectiv, mai mici decât 40).

Se va manifesta pruden la interpretarea scorurilor scalelor atunci când un subiect a ob inut la scala Dezirabilitate social un scor mare, întrucât este posibil ca el s nu fi r spuns sincer, ci încercând s î i creeze o imagine favorabil .

Pentru o mai bun cunoa tere a personalit ii unui subiect, se recomand administrarea, al turi de chestionarul ZKPQ, a altor chestionare de evaluare a personalit ii, de exemplu a chestionarului CP5F, care m soar suprafactorii modelului Big Five (Extraversiunea, Stabilitatea emo ional , Con tiinciozitatea, Amabilitatea i Autonomia).

537

BIBLIOGRAFIE

Albu, M. (2000). Metode i instrumente de evaluare în psihologie. Cluj-Napoca: Editura Argonaut. Gomà-i-Freixanet, M., Valero, S., Punti, J., & Zuckerman, M. (2004). Psychometric Properties of the

Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire in a Spanish Sample. European Journal of Psychological Assessment, 20(2), 134-146.

Gomà-i-Freixanet, M., & Valero, S. (2008). Spanish normative data of the Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ) in general population sample. Psicothema, 20(2), 318-324, la adresa.http://www.zkpq.com/psychometric_propietries.htm#DESCRIPTIVE_PROFILE (vizitat în aprilie, 2009).

Minulescu, M. (1996). Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologic . Bucure ti: Garell Publishing House.

Opre, D., Kiss, F., Opre, A. (2004). Scala C ut rii de senza ii: aplicabilitate transcultural . În: A. Opre (coord.). Noi tendin e în psihologia personalit ii. Diagnoz , cercetare i aplica ii. vol. II, 15-35. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

Rossier, J., Verardi, S., Massoudi, K., & Aluja, A. (2008). Psychometric Properties of the French Version of Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire. International Journal of Clinical and Health Psychology, 8(1), 203-217.

Silva, F. (1993). Psychometric Foundations and Behavioral Assessment. Sage Publications, Inc. Zuckerman, M. (2002). Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire (ZKPQ): An alternative five-

factorial model. In: B. de Raad, & M. Perugini (ed.), Big Five Assessment, Seattle: Hogrefe & Huber Publishers, 377-396, la adresa http://www.zkpq.com/Zuckerman-Kuhlman_ Personality_Questionaire__ ZKPQ__an_alternative_five-factor (vizitat în aprilie, 2009).

Zuckerman, M., & Kuhlman, M. ([f.a.]). Norms for the Zuckerman-Kuhlman Questionnaire (ZKPQ) based on 2,969 college students at Univ. of Delaware. Lucrare primit de la autori.

Zuckerman, M, Kuhlman, D.M., Joireman, J., Teta, P., & Kraft, M. (1993). A comparison of the three structural models of personality: The big three, the big five, and the alternative five. Journal of Personality and Social Psychology, 65, 757-768.

*** (1985). Standards for Educational & Psychological Tests, American Psychological Association, Inc.

http://www.zkpq.com/principaling.htm (vizitat în aprilie, 2009). http://www.zkpq.com/description_scales.htm (vizitat în aprilie, 2009).

538

ANEXA 1

Caietul chestionarului ZKPQ

În paginile urm toare ve i g si o serie de fraze care descriu personalitatea. Citi i fiecare fraz i decide i dac vi se potrive te sau nu, apoi indica i r spunsul

dumneavoastr pe Foaia de r spuns anexat . Este important s ti i c nu exist r spunsuri corecte sau gre ite. Dac sunte i de acord cu enun ul respectiv sau decide i c v caracterizeaz ,

r spunde i „adev rat” însemnând un X în c su a corespunz toare (A - Adev rat) pe foaia de r spuns. Dac , îns , considera i c nu v caracterizeaz , r spunde i „fals” i însemna i un X în c su a corespunz toare (F - Fals) pe foaia de r spuns.

În momentul complet rii foii de r spuns, fi i atent ca semnul X pe care îl marca i s

corespund cu num rul întreb rii la care r spunde i. La sfâr itul fiec rei pagini cu enun uri, verifica i dac a i ajuns la sfâr itul unei coloane din Foaia de r spuns.

R spunde i la fiecare fraz cu (A) sau (F), chiar dac nu sunte i în totalitate sigur de

r spunsul dumneavoastr . Asigura i-v c nu a i omis niciun enun ! Scrie i numai pe foaia de r spuns! Nu scrie i nimic în caiet! R spunsurile dumneavoastr sunt confiden iale. Timpul de r spuns nu este limitat.

539

1. Am tendin a de a începe o nou activitate, f r a planifica prea mult cum voi proceda.

2. Nu m îngrijoreaz lucrurile f r importan .

3. Îmi face pl cere s v d c cineva pe care nu-l agreez este umilit în fa a altor oameni.

4. Nu am întâlnit niciodat o persoan care s nu-mi plac .

5. Nu îmi place s pierd timpul doar stând i relaxându-m .

6. Obi nuiesc s m gândesc la ceea ce am de f cut înainte de a face lucrul respectiv.

7. Nu sunt prea sigur de mine sau de abilit ile mele.

8. De obicei când m enervez spun lucruri urâte.

9. De obicei eu sunt cel care începe o conversa ie la petreceri.

10. Întotdeauna spun adev rul.

11. Este normal pentru mine s înjur când sunt furios.

12. Nu m deranjeaz s ies singur i, de obicei, prefer lucrul acesta decât s fiu într-un grup

mare.

13. Sunt mai ocupat decât majoritatea oamenilor.

14. Adesea fac lucrurile din impuls.

15. Adesea sunt nelini tit f r s am un motiv clar.

16. Nu obi nuiesc s arunc gunoi pe strad .

17. Nu m deranjeaz s fiu singur câteva zile, f r s am contact cu oamenii.

18. Îmi plac activit ile complicate care necesit mult efort i concentrare.

19. Foarte rar stau s planific în detaliu ce voi face.

20. Uneori m simt tensionat i iritat.

21. Aproape niciodat nu simt nevoia s lovesc pe cineva.

22. Petrec cât de mult timp pot împreun cu prietenii.

23. Nu dispun de suficient energie pentru sarcini solicitante.

24. Îmi place s am experien e i senza ii noi, incitante, chiar dac sunt pu in înfrico toare.

25. Îmi simt adeseori corpul încordat f r vreun motiv aparent.

540

26. Întotdeauna câ tig la jocuri.

27. Adesea simt c sunt „sufletul petrecerii”.

28. Îmi place mai mult o sarcin provocatoare decât una de rutin .

29. Înainte de a începe o sarcin complicat planific cu aten ie.

30. M sup r frecvent.

31. Dac cineva m jigne te, încerc s nu m gândesc la aceasta.

32. Nu sunt niciodat plictisit.

33. Îmi place s fiu activ tot timpul.

34. Mi-ar pl cea s plec într-o excursie f r s o planific dinainte, f r a avea o rut

prestabilit sau un orar precis.

35. Am tendin a de a fi prea sensibil i u or de r nit de remarcile i ac iunile necugetate ale

celorlal i.

36. În multe magazine nu po i fi servit dac nu te bagi în fa a altora.

37. Nu am nevoie de un cerc mare de prieteni.

38. Pot s m simt bine când lenevesc i nu fac nimic.

39. Îmi place s m implic în situa ii noi în care nu po i prevedea cum vor evolua lucrurile.

40. Nu m r t cesc niciodat , nici chiar în locurile pe care nu le cunosc.

41. M sperii foarte u or.

42. Dac oamenii m enerveaz nu ezit s le spun.

43. De obicei, nu m simt în largul meu la petrecerile mari.

44. Nu simt nevoia de a face tot timpul câte ceva.

45. Îmi place s fac lucruri doar din pl cerea de a le face.

46. Uneori simt c sunt panicat.

47. Când sunt sup rat pe cineva, nu încerc s -mi ascund sup rarea.

48. La petreceri m bucur s m între in cu ceilal i oameni, indiferent dac îi cunosc sau nu.

49. Mi-ar pl cea o slujb care s -mi permit maximum de timp liber.

50. Am tendin a de a-mi schimba frecvent punctele de interes.

541

51. Adesea cred c oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai buni decât mine.

52. Nu m deranjeaz niciodat când al ii mi-o iau înainte atunci când stau la coad .

53. Am tendin a de a începe weekend-urile sociale joia.

54. De obicei par a fi gr bit.

55. Uneori îmi place s fac lucruri care sunt pu in înfrico toare.

56. Uneori, când sunt sup rat, simt c îmi tremur picioarele.

57. În general, nu folosesc cuvinte dure, nici m car când sunt furios.

58. Prefer s fiu cu prietenii decât s fac ceva de unul singur.

59. În vacan îmi place s fac mai degrab lucruri active, decât s pierd timpul.

60. Orice trebuie încercat o dat .

61. Adesea m simt nesigur de mine.

62. Pot s iert u or oamenii care m-au insultat sau care mi-au r nit sentimentele.

63. Nu m deranjeaz s fiu izolat de ceilal i, undeva, pentru o anumit perioad de timp.

64. Îmi place s fac mult sport sau munc fizic .

65. Mi-ar pl cea o via a tumultuoas , cu c l torii i senza ii puternice.

66. Adesea m îngrijoreaz lucruri pe care al ii le consider neimportante.

67. Când oamenii nu sunt de acord cu mine, nu pot s m ab in s nu m cert cu ei.

68. În general, îmi place s fiu singur ca s pot face lucrurile pe care le doresc f r a fi

distras de ceilal i.

69. Niciodat nu am întâmpinat dificult i în a în elege un material chiar de la prima citire.

70. Uneori fac lucruri tr znite doar pentru a m amuza.

71. Adesea întâmpin dificult i în a face o alegere.

72. Sunt foarte temperamental.

73. Nu am pierdut niciodat nimic.

74. Îmi place s fiu activ de îndat ce m-am trezit.

75. Îmi place s explorez un ora str in de unul singur, chiar dac aceasta ar însemna s m

r t cesc.

542

76. Musculatura îmi este atât de încordat încât m simt obosit o mare parte din timp.

77. Nu pot s m ab in s nu fiu pu in r ut cios cu cei care îmi displac.

78. Sunt o persoan foarte sociabil .

79. Prefer prietenii care sunt captivan i i plini de surprize.

80. Deseori îmi vine s plâng f r vreun motiv anume.

81. Întotdeauna m simt confortabil, indiferent dac e cald sau frig afar .

82. Simt nevoia s fiu o persoan important pentru grup.

83. Îmi place s am o ocupa ie tot timpul.

84. Adesea m las într-atât de captivat de lucruri noi, atractive, de idei interesante, încât nici

nu m mai gândesc la posibilele complica ii care ar putea s apar .

85. Nu las lucrurile m runte s m enerveze.

86. Sunt întotdeauna r bd tor cu al ii, chiar i cu cei iritan i.

87. De obicei îmi place s fac lucrurile de unul singur.

88. M pot bucura de activit ile de rutin care nu solicit mult concentrare sau efort.

89. Sunt o persoan impulsiv .

90. Adesea m simt inconfortabil i stânjenit f r vreun motiv real.

91. Adesea m cert cu ceilal i.

92. Probabil c petrec mai mult timp decât ar trebui cu prietenii.

93. Nu m deranjeaz dac cineva profit de mine.

94. M implic în tot ceea ce fac.

95. Îmi plac petrecerile nonconformiste.

96. Dup ce am cump rat ceva, m îngrijorez c am f cut o alegere gre it .

97. Când oamenii strig la mine, strig i eu.

98. Am mai mul i prieteni decât majoritatea oamenilor.

99. Ceilal i m aten ioneaz adesea s fiu mai temperat.

543

ANEXA 2 ZUCKERMAN-KUHLMAN PERSONALITY QUESTIONNAIRE (ZKPQ)

Foaie de r spuns

NUMELE:_____________________ PRENUMELE: ______________________________

SEXUL: M F

Num rul itemului A F Num rul

itemului A F Num rul itemului A F Num rul

itemului A F

1. 26. 51. 76. 2. 27. 52. 77. 3. 28. 53. 78. 4. 29. 54. 79. 5. 20. 55. 80. 6. 31. 56. 81. 7. 32. 57. 82. 8. 33. 58. 83. 9. 34. 59. 84.

10. 35. 60. 85. 11. 36. 61. 86. 12. 37. 62. 87. 13. 38. 63. 88. 14. 39. 64. 89. 15. 40. 65. 90. 16. 41. 66. 91. 17. 42. 67. 92. 18. 43. 68. 93. 19. 44. 69. 94. 20. 45. 70. 95. 21. 46. 71. 96. 22. 47. 72. 97. 23. 48. 73. 98. 24. 49. 74. 99. 25. 50. 75.

SCORURI:

Sociabilitate: ___ C utare impulsiv de senza ii: ___ Activitate: ___ Neuroticism – anxietate: ___ Agresivitate – ostilitate: ___ Dezirabilitate social : ___

DATA NA TERII: DATA EVALU RII: zi lun an zi lun an

544

ANEXA 3

Grila de cotare a r spunsurilor la chestionarul ZKPQ

Scala Nr. de

itemi

Itemi

C utare impulsiv de senza ii 19 1A, 6F, 14A, 19A, 24A, 29F, 34A, 39A, 45A, 50A, 55A, 60A, 65A, 70A, 75A, 79A, 84A, 89A, 95A

Neuroticism - anxietate 19 2F, 7A, 15A, 20A, 25A, 30A, 35A, 41A, 46A, 51A, 56A, 61A, 66A, 71A, 76A, 80A, 85F, 90A, 96A

Agresivitate - ostilitate 17 3A, 8A, 11A, 16F, 21F, 31F, 36A, 42A, 47A, 57F, 62F, 67A, 72A, 77A, 86F, 91A, 97A

Activitate 17 5A, 13A, 18A, 23F, 28A, 33A, 38F, 44F, 49F, 54A, 59A, 64A, 74A, 83A, 88F, 94A, 99A

Sociabilitate 17 9A, 12F, 17F, 22A, 27A, 37F, 43F, 48A, 53A, 58A, 63F, 68F, 78A, 82A, 87F, 92A, 98A

Dezirabilitate social 10 4A, 10A, 26A, 32A, 40A, 52A, 69A, 73A, 81A, 93A

Observa ii 1. Pentru itemii care au notat dup num rul lor de ordine litera A se coteaz cu un punct

r spunsul „adev rat” i cu 0 puncte r spunsul „fals”. Pentru itemii care au notat dup num rul lor de ordine litera F se coteaz cu un punct r spunsul „fals” i cu 0 puncte r spunsul „adev rat”.

2. Scorul fiec rei scale se ob ine prin însumarea cotelor itemilor s i.

545

ANEXA 4

Frecven ele scorurilor la scala Dezirabilitate social din chestionarul ZKPQ

Grupa de vârst 18-20 de ani

Scor B ie i (N=93) Fete (N=144)

Frecven a absolut

% % cumulat

Frecven aabsolut

% % cumulat

10 1 0,7 0,7 9 0 0,0 0,7 8 1 1,1 1,1 0 0,0 0,7 7 0 0,0 1,1 0 0,0 0,7 6 5 5,4 6,5 5 3,5 4,2 5 5 5,4 11,8 9 6,3 10,4 4 10 10,8 22,6 9 6,3 16,7 3 19 20,4 43,0 15 10,4 27,1 2 21 22,6 65,6 29 20,1 47,2 1 26 28,0 93,5 32 22,2 69,4 0 6 6,5 100,0 44 30,6 100,0


Scor B rba i (N=75) Femei (N=116) Frecven a

absolut % %

cumulat Frecven a

absolut% %

cumulat 10

9 1 1,3 1,3 8 0 0,0 1,3 1 0,9 0,9 7 0 0,0 1,3 3 2,6 3,4 6 5 6,7 8,0 8 6,9 10,3 5 5 6,7 14,7 9 7,8 18,1 4 10 13,3 28,0 12 10,3 28,4 3 12 16,0 44,0 13 11,2 39,7 2 22 29,3 73,3 14 12,1 51,7 1 12 16,0 89,3 29 25,0 76,7 0 8 10,7 100,0 27 23,3 100,0

546


Scor B rba i (N=56) Femei (N=93)

Frecven a absolut

% % cumulat

Frecven aabsolut

% % cumulat

10 9 8 7 1 1,8 1,8 6 2 3,6 5,4 2 2,2 2,2 5 6 10,7 16,1 2 2,2 4,3 4 4 7,1 23,2 8 8,6 12,9 3 11 19,6 42,9 10 10,8 23,7 2 13 23,2 66,1 19 20,4 44,1 1 13 23,2 89,3 23 24,7 68,8 0 6 10,7 100,0 29 31,2 100,0


Scor B rba i (N=81) Femei (N=167) Frecven a

absolut % %

cumulat Frecven a

absolut% %

cumulat 10 1 0,6 0,6 9 0 0,0 0,6 8 1 0,6 1,2 7 1 1,2 1,2 0 0,0 1,2 6 4 4,9 6,2 5 3,0 4,2 5 6 7,4 13,6 16 9,6 13,8 4 15 18,5 32,1 26 15,6 29,3 3 23 28,4 60,5 31 18,6 47,9 2 13 16,0 76,5 40 24,0 71,9 1 12 14,8 91,4 27 16,2 88,0 0 7 8,6 100,0 20 12,0 100,0

547

ANEXA 5

Transformarea cotelor brute în cote T pentru scalele chestionarului ZKPQ

Scala Sociabilitate

Scor Cota T

18-20 de ani 21-25 de ani 26-30 de ani 31-54 de ani B F B F B F B F

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16 17

25,81 28,53 28,36 31,06 30,92 33,59 33,48 36,13 36,04 38,66 38,59 41,19 41,15 43,72 43,71 46,25 46,27 48,78 48,82 51,32 51,38 53,85 53,94 56,38 56,50 58,91 59,05 61,44 61,61 63,97 64,17 66,51 66,73 69,04 69,28 71,57

30,14 27,56 32,46 30,30 34,78 33,04 37,10 35,78 39,42 38,52 41,74 41,26 44,06 44,00 46,38 46,74 48,70 49,48 51,02 52,22 53,34 54,96 55,66 57,70 57,98 60,44 60,30 63,18 62,62 65,92 64,94 68,66 67,26 71,40 69,58 74,14

25,72 31,26 28,38 33,72 31,04 36,18 33,70 38,65 36,36 41,11 39,02 43,57 41,68 46,03 44,34 48,50 46,99 50,96 49,65 53,42 52,31 55,89 54,97 58,35 57,63 60,81 60,29 63,28 62,95 65,74 65,61 68,20 68,27 70,67 70,93 73,13

29,47 30,91 32,11 33,58 34,74 36,26 37,37 38,93 40,00 41,60 42,63 44,28 45,26 46,95 47,89 49,63 50,53 52,30 53,16 54,97 55,79 57,65 58,42 60,32 61,05 62,99 63,68 65,67 66,32 68,34 68,95 71,02 71,58 73,69 74,21 76,36

548

Scala C utare de senza ii

Scor Cota T 18-20 de ani 21-25 de ani 26-30 de ani 31-54 de ani

B F B F B F B F 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

16,21 19,30 18,88 21,89 21,55 24,47 24,21 27,05 26,88 29,64 29,55 32,22 32,21 34,81 34,88 37,39 37,55 39,97 40,21 42,56 42,88 45,14 45,55 47,73 48,21 50,31 50,88 52,89 53,55 55,48 56,21 58,06 58,88 60,65 61,55 63,23 64,21 65,81 66,88 68,40

20,23 22,25 22,79 24,78 25,36 27,32 27,92 29,85 30,49 32,38 33,05 34,91 35,62 37,44 38,18 39,97 40,74 42,51 43,31 45,04 45,87 47,57 48,44 50,10 51,00 52,63 53,56 55,16 56,13 57,70 58,69 60,23 61,26 62,76 63,82 65,29 66,38 67,82 68,95 70,35

19,79 23,76 22,45 26,24 25,11 28,73 27,77 31,22 30,43 33,71 33,09 36,19 35,74 38,68 38,40 41,17 41,06 43,66 43,72 46,14 46,38 48,63 49,04 51,12 51,70 53,61 54,36 56,09 57,02 58,58 59,68 61,07 62,34 63,56 65,00 66,04 67,66 68,53 70,32 71,02

25,10 27,65 27,64 30,15 30,18 32,65 32,72 35,15 35,25 37,65 37,79 40,15 40,33 42,65 42,87 45,15 45,41 47,65 47,94 50,15 50,48 52,65 53,02 55,15 55,56 57,65 58,10 60,15 60,63 62,65 63,17 65,15 65,71 67,65 68,25 70,15 70,79 72,65 73,32 75,15

549

Scala Activitate


B F B F B F B F 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16 17

21,87 21,83 24,89 24,83 27,92 27,84 30,94 30,84 33,96 33,84 36,98 36,85 40,00 39,85 43,02 42,85 46,04 45,86 49,06 48,86 52,08 51,86 55,11 54,86 58,13 57,87 61,15 60,87 64,17 63,87 67,19 66,88 70,21 69,88 73,23 72,88

19,91 25,11 23,05 27,83 26,19 30,54 29,34 33,26 32,48 35,98 35,63 38,70 38,77 41,41 41,92 44,13 45,06 46,85 48,21 49,57 51,35 52,28 54,50 55,00 57,64 57,72 60,79 60,43 63,93 63,15 67,08 65,87 70,22 68,59 73,36 71,30

20,20 24,37 23,08 27,17 25,97 29,97 28,85 32,77 31,73 35,57 34,61 38,38 37,49 41,18 40,37 43,98 43,26 46,78 46,14 49,58 49,02 52,38 51,90 55,18 54,78 57,98 57,67 60,78 60,55 63,59 63,43 66,39 66,31 69,19 69,19 71,99

11,20 21,45 14,73 24,36 18,27 27,27 21,80 30,17 25,34 33,08 28,87 35,99 32,40 38,90 35,94 41,80 39,47 44,71 43,00 47,62 46,54 50,52 50,07 53,43 53,60 56,34 57,14 59,24 60,67 62,15 64,20 65,06 67,74 67,97 71,27 70,87

550

Scala Neuroticism - anxietate


B F B F B F B F 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

32,89 26,21 35,37 28,56 37,86 30,92 40,35 33,27 42,84 35,62 45,32 37,98 47,81 40,33 50,30 42,68 52,79 45,04 55,27 47,39 57,76 49,74 60,25 52,09 62,74 54,45 65,22 56,80 67,71 59,15 70,20 61,51 72,69 63,86 75,17 66,21 77,66 68,56 80,15 70,92

33,35 27,14 35,57 29,56 37,78 31,99 40,00 34,42 42,22 36,84 44,43 39,27 46,65 41,70 48,87 44,13 51,09 46,55 53,30 48,98 55,52 51,41 57,74 53,83 59,96 56,26 62,17 58,69 64,39 61,12 66,61 63,54 68,82 65,97 71,04 68,40 73,26 70,83 75,48 73,25

35,97 31,35 38,91 33,76 41,85 36,17 44,79 38,58 47,74 40,99 50,68 43,40 53,62 45,81 56,56 48,22 59,50 50,63 62,44 53,04 65,38 55,45 68,32 57,86 71,26 60,27 74,21 62,67 77,15 65,08 80,09 67,49 83,03 69,90 85,97 72,31 88,91 74,72 91,85 77,13

37,00 30,92 39,34 33,23 41,69 35,53 44,04 37,83 46,38 40,14 48,73 42,44 51,08 44,75 53,43 47,05 55,77 49,35 58,12 51,66 60,47 53,96 62,82 56,27 65,16 58,57 67,51 60,88 69,86 63,18 72,21 65,48 74,55 67,79 76,90 70,09 79,25 72,40 81,60 74,70

551

Scala Agresivitate - ostilitate


B F B F B F B F 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16 17

28,23 28,17 30,95 30,86 33,68 33,55 36,40 36,24 39,13 38,92 41,85 41,61 44,58 44,30 47,30 46,99 50,03 49,68 52,75 52,37 55,48 55,05 58,20 57,74 60,93 60,43 63,65 63,12 66,38 65,81 69,10 68,49 71,83 71,18 74,55 73,87

27,01 28,45 29,94 31,43 32,87 34,42 35,81 37,40 38,74 40,39 41,67 43,37 44,60 46,36 47,54 49,34 50,47 52,33 53,40 55,31 56,33 58,30 59,27 61,28 62,20 64,27 65,13 67,25 68,06 70,24 71,00 73,22 73,93 76,21 76,86 79,19

30,29 30,86 32,88 33,54 35,48 36,22 38,08 38,90 40,68 41,58 43,27 44,26 45,87 46,94 48,47 49,62 51,06 52,31 53,66 54,99 56,26 57,67 58,86 60,35 61,45 63,03 64,05 65,71 66,65 68,39 69,25 71,07 71,84 73,75 74,44 76,43

32,40 31,46 35,29 34,23 38,18 36,99 41,07 39,75 43,96 42,51 46,85 45,28 49,74 48,04 52,63 50,80 55,52 53,56 58,41 56,33 61,30 59,09 64,19 61,85 67,08 64,61 69,97 67,38 72,86 70,14 75,75 72,90 78,64 75,66 81,53 78,43

552

ANEXA 6

Intervalele de încredere ale scorurilor reale la chestionarul ZKPQ, pentru probabilitatea P=0,95

Scor Scala

Sociabili-tate

C utare de senza ii

Activitate Neuroti- cism -

anxietate

Agresivi- tate -

ostilitate 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

[0, 3] [0, 4] [0, 5] [0, 6] [1, 7] [2, 8] [3, 9]

[4, 10] [5, 11] [6, 12] [7, 13] [8, 14] [9, 15]

[10, 16] [11, 17] [12, 17] [13, 17] [14, 17]

[0, 3] [0, 4]

[0, 5] [0, 6] [1, 7] [2, 8] [3, 9]

[4, 10] [5, 11] [6, 12] [7, 13] [8, 14] [9, 15]

[10, 16] [11, 17] [12, 18] [13, 19] [14, 19] [15, 19] [16, 19]

[0, 3] [0, 4]

[0, 5] [0, 6] [1, 7] [2, 8] [3, 9]

[4, 10] [5, 11] [6, 12] [7, 13] [8, 14] [9, 15]

[10, 16] [11, 17] [12, 17] [13, 17] [14, 17]

[0, 3] [0, 4]

[0, 5] [0, 6] [1, 7] [2, 8] [3, 9]

[4, 10] [5, 11] [6, 12] [7, 13] [8, 14] [9, 15]

[10, 16] [11, 17] [12, 18] [13, 19] [14, 19] [15, 19] [16, 19]

[0, 3] [0, 4] [0, 5] [0, 6] [1, 7] [2, 8] [3, 9]

[4, 10] [5, 11] [6, 12] [7, 13] [8, 14] [9, 15]

[10, 16] [11, 17] [12, 17] [13, 17] [14, 17]

zkpq - krispsychology · rspunde la chestionar i itemii chestionarului zkpq, grupai câte 25 pe...

Documents