fre\ut u n " 1 n u m ă r 3 L e U

n̂iiB XXI. ... Blaj, la 4 Iunie 1939 Cezurat

Nr. 23

A B O N A M E N T U L : 150 Le i 75 Le i

300 Lei

(a «n . • • fi Jumătate . H ftrăinătate

înscrisă !n registrul publicaţiunilor periodice al Tribunalului Târnava Mică sub Nr. 3—1938.

Proprietar: Mitropolia Română Unită, din Blaj în temeietor i : -f- Al. L u p a a n u - M e l l n şi l u l i u M a i o r

Director, iULIU MAIOR Redactor, SEVER BARBU

ANUNŢURI ŞI RECLAME conform regnlamentulni de aplicare a tarifului comercial, categoria V

Ziua mamelor cu copii multi Minunată idee a avut „Straja larii*t

tind a hotirît ea, In ziua de 21 Mai, să se tirbitortascd, în toată ţara, siua mamelor (ţ copii mulţi. Pentrucă cine sunt cei mai Mri binefăcători ai ţării, dacă nu mamele ? Dtci mamele s'ar hotărî toate, asemenea Hnifeneelor fi orăfencelor noastre, să nu tibă decât doar câte un singur, sau cel mult itt copii, ce ar fi de ţara aceasta ? Zadarnic ier strădui Regele, miniftrii fi toţi sluj­iţii ţării, riar putea face nimica, pentrucă ilar avea cu cine.

lată pentruce ne-am bucurat din inimă it această sărbătoae, care a decurs la Blaj I» ţelul următor:

Joi în 25 Mai, 20 de mame cu peste i copii din judeţul lărnava Mică au fost drbătorite la Blaj, la Institutul Recunof-iinfii, in faţa dlui prefect Traian Mlgia, a reprezentantului Mitropoliei,a Strajii Ţării, t autorităţilor şi a elevelor fi elevilor dela Itolile din Blaj.

Fiecare dintre cele ¿0 mame a primit itla elevele interne câte doi colaci, fi anume Un cruţările lor fi din banii cari le-au rdmas temâncând dumineca trecută prăji-'«ro*.(Ce frumoasă pildă au dat aceste elevei), i* mai primit fi câte o hainită frumos e*tută de elevele f coli lor noastre, pentru t'PUaful cel mai mic, fi câte un chip al ^jestăţii Sale Regelui fi Marelui Voevod fth»i, pus în ramă.

Pe urmă au fost sărbătorite fi prin Cântări fi printr'o masă la Şcoala Ur-i 8«d de Gospodărie gr. L, masă la care a

parte fi dl prefect, reprezentantul Mi­tropoliei fi celelalte autorităţi. După prânz hvele fcolii de gospodărie au dat fi o «*« reuşită representaţie in cinstea acelor •"««ie.

Iot cu acest prilej dăm aici jalnica Rulară pe care a trimis-o P. S. Sa Dr. **gustin Pacha, episcopul romano catolic

timişoarei, credincioşilor săi din Banat: 'Părinţi, vâ aduc următoarea acuză: Nu

' '«biţi copiii. Străzile voastre sunt goale. Clnd ette

aici, când acolo trebue s i se desfiinţeze »n post de învăţător, câte o şcoală, fiindcă

' m«l sunt copil. Câmpnrile voastre trebue lucrate, bărba-

I, '* f e n»eia nu pot Isprăvi singuri lucrurile, (,t

c° p U» cari s i v i ajute, na aveţi.Satnl vostru Uri de copil. Şl această stare de lucruri

lnr*«tăţeşte din an în an. p°rnnca a cincia spune : s i nu ucizi 1

Omor îns i şl ncldere este f i aceea când se omoari f i tn l î nc i nenisent d i n pântecele mamei.

De aceea v i strig ca glas tare: Părinţilor, lublţl-vi copiii voştri! Trebue si-ţl iubeşti, o mami, şi pe copilul acela pe care-1 porţi acuma In pântece, şi pe toţi copiii ce ţi !-a dat Dum­nezeu.

O chem pe mama mea din mormânt la voi, o mamelor, drept mărturie. Auzi, mami, femeile de astăzi spun c i naşterea de copil mulţi str ici sănătăţii, c i prin aceasta femeile prea îmbitrinesc şl se nrlţesc şl c i mor prea de vreme.

Mamă, tu al avat 13 copil f i pe toţi i-ai nutrit ca ţâţele tale. Şi ai fost, Intresgi viaţa ta proaspetă, tare f i s in i toas i p i n i în pragul aoalni al sotălea, când te-a chemat Dumnezeu ia sine. Ea însi v i span voa i c i mama mea a fost, cel puţin în ochii mei, cea mal fru-moasi femeie de pe acest pimânt. . .

Mama este spiritul bon al familiei,ea este altarul familiei. Femeile noastre na vreau s i jertfeasci.

Dumnezeu te-a f icat pe tine, o femele, ca s i naşti copii. Bucuriile de mami îns i sunt împreunate şi cu jertfe. Trebue să-ţi nutreşti, să-i îngrijeşti şi si-ţ l creşti mari copiii. Ţie însă Iţi lipseşte înţelegerea pentru adevărata fericire a anei mame. Copiii tăttrebaesi raoş-teneasci simţemintele tale atât de gingaşe şi sufletul tău atât de cucernic. Copiii trebae s i fie în casă raza soarelui, el trebae să-ţi alunge necazul şi durerea. E i trebae sa te mângâie In viaţ i f i la moarte, ei trebae să ţi îngri­jească mormântul f i s i se roage pentru tine.

V i acuz, o mamelor, în faţa Istoriei po­porala! aostru, care, pentru picatele voastre, na mai are viitor, şl se prăpădeşte încetai pe încetai f i rând pe rând.

V i acuz in faţa copiilor voştri pe cari na l-aţi lisat s i vadi lamina soarelui şi s i privească In o hli tatilai şi ai mamei lor».

Ce scrisoare pastorală îngrozitoarei11 Şi această epistolă pastorală s'a citit

în toate bisericile din Banat! Şi această epistolă pastorală a scris o un episcop către fiii săi sufleteşti! Ce grosavă durere a trebuit să simţească el în sufletul său scri-indu-ol

Acuma, când ţara a sărbătorit pe ma­mele cu mai mult de 8 copii, noi punem in faţă această scrisoare pastorală acelor mame, mai ales bănăţene, pe cari le priveşte şi cari Prin aceasta fac atâta pagubă bise­

ricii, ţării fi neamului nostru. Ci teasc-o fi mediteze asupra ei t

Mamele cu peste 8 copii fi mamele cari din vina lor, n'au uici unul, ori numai unul Ce deosebire mare !

Dragostea ce ne-o cere Isus Cristos, Domnul nostru

„Ce/ce iubeşte pe tată sau pe mamă mai mult decât pe mine, nu este vrednic de mine; ţi cel-ce iubeşte pe fiu sau pe fată mai mult decât pe mine, nu. este vrednic de mine' (Matei 10, 37).

Aceste cnvinte ale lui Isus Îmi aduc aminte de minunata carte a episcopului fran­cez Emil Bougaud >Creştinismul şi epoca noastră*, scrisă la 1874, In care el arată, atât de frumos, pnreezând din aceste cu­vinte, că Isus a trebuit să fie Dumnezeu.

Iată cum: 1. Isus Cristos a voit să-l iu­

bească toţi oamenii. Ce lucru greu este să ajungem cel

puţin la atâta ca să ne iubească şi numai câţiva, decum ca să ne iubească toată lu­mea! Şi cui i-a şi trecut vreodată prin minte s'o ceară aceasta? Noi ne mulţu­mim, până suntem copii, dacă ne iubeşte tata şi mama şi fraţii şi surorile. Şi cât de bine ne simţim, dacă, mai târziu, ne câştigăm şi vreun prieten-doi cari să ţină la noi! Dupăce ajungem maii, întreagă fe­ricirea noastră e să ne aflăm un suflet care să ne înţeleagă şi cu care să putem împărţi binele şi răul, purtând împreună jugul căsniciei. Aceasta e tot ce cerem, aceasta e cea mai mare fericire a noastră pe acest pământ. Că omul aşa e făcut, că nu-i este destulă niciodată nici averea nici cinstea, din dragoste însă se mulţumeşte şi cu un singur suflet, >numai una< după cum cântă poetul Coşbuc.

Isus însă nu e aşa. El nu se mulţu­meşte cu o singură inimă, lui ii trebucsc toate inimile. Şi tocmai aceasta este ceca-ce trebue să ne pună in uimire.

2. Mai mult 1 El nu cere numai să-

Pag. 2 U N I R . E A P O P O R U L U I

iubească toţi oamenii, ci să-l iubească mai pre sus de toate.

Eşti copil, Iţi iubeşti părinţii din toată inima, ai fi in stare să te jertfeşti pentru ei. Şi cu cât devii mai mare, cu atâta te legi mai mult de ei, mai ales dupăce În­cepi a te convinge că nime-n lume nu ţine la tine ca ei. Şi iată că vine Isus şi-ţi spune: >Celce iubeşte pe tatăl său sau pe mamă-sa mai mult decât pe mine, nu este vrednic de mine*.

Eşti mamă, îţi legeni copilul pe ge­nunchi, pe acel copil pe care atât de mult l-ai aşteptat şi pentru care atâta ai sufe­rit. Şi iată că vine Isus şi-ţi cere să-ţi jer-feşti copilaşul pentru el: »Celce iubeşte pe fiu sau pe fată mai mult decât pe mine, nu este vrednic de mine*.

Ţi-ai câştigat un suflet bun care te înţelege, care te iubeşte, care e în stare să jertfească totul pentru tine, cu care, dapă vorba Scripturii, eşti un trup, şi vine Isus şi-ţi spune: »Oricine vine la mine, şi nu nreşte pe tatăl său şi pe mamă-sa şi pe femeia sa şi pe copiii săi şi pe fraţii şi pe surorile sale, ba încă şi viaţa sa, nu poate fi ucenicul meu*. (Luca 14, 26).

Dar poate-se una ca aceasta? Nu cumva este o nebunie aceasta?

3. Mai mult, nu numai că cere să-l iubească toţi oamenii, şi încă mai pre sus de toate, ci proroceşte că aceasta dra­goste o va agonisi abia după moarte. Dar aceasta ni-se pare şi mai cu nepu­tinţă. Ori doară nu 1- am văzut urcând sin­gur Calvarul, părăsit de apostoli, de uce­nici şi de prieteni? Şi dacă l-au părăsit, fiind în viaţă, cum cere el să-l iubească toată lumea, mai pre sus de toate, chiar după moarte r Aceasta n'o poate cere de­cât ori un nebun, ori un Dumnezeu! Ori doară nu ştia Isus că ochii cari nu se văd se uită şi că omul cât de uşor uită şi pe cei mai de aproape ai săi? Cine a mai văzut ca unul, pe care nu 1 au iubit oa­menii în vieaţă, să ceară să-l iubească după moarte?

Şi totuşi, prorocia i-s'a Împlinit. Abia a murit şi dragostea faţă de el a crescut din zi în zi. Sute şi mii de tineri şi de fecioare îşi părăsesc totul şi-1 urmează pe el. Şi crucea aceea de ocară, pe care l-au răstignit, spre batjocura lumei, o caută şi o desgroapă o împărăteasă şi ţăndările cele mai mici ale acestei cruci le păstrează oamenii învăluite în aur şi pietrii scumpe.

Şi-au venit răzmeriţe şi au venit răz­boaie şi s'au prăpădit neamuri şi ţări şi familii domnitoare, iară Isus nu numai că a rămas, dar dragostea faţă de el a cre­scut şi creşte intr'una. însuşi Renan (mare necredincios francez, n. 1823, m. 1892) unul dintre cei mai mari duşmani ai lui Isus, trebue să recunoască, şi încă negru pe alb, că pe Isus il iubesc oamenii cu mult mai mult acuma decât până trăia.

Şi aievea, câte fecioare curate şi ne­vinovate nu şi-au vărsat sângele pentru Isus! Şi câţi tineri vrednici de alt viitor pământesc nu şi-au dat viaţa pentru a-cest Isus!

Şi asta ar mai fi cum ar fi, dar au fost şi sunt mame, cari nu numai că le-au dat voie, dar le-au chiar poruncit fiilor şi fiicelor sale, să se jertfească pentru Isus. A u fost şi sunt mame cari le-au spus co­piilor proprii: >Mai bine să te văd mort, decât să-l tăgădueşti pe Isus«. Şi când i-au văzut In mâinile călăilor şi li-s'au pă­rut că şovăiesc, s'an apropiat de ei şi

S e r b a r e a d a l a A c a d e m i a R o m â n a

La Aiademla Români, cel mai înalt aşe­zământ de învăţătură din ţari, a fost o mare serbare la care a luat parte şl M. S. Regele precum f i miniştrii Ţâri i . A fost serbarea de-aducere aminte, că s'au împlinit 100 de ani dela naşterea Regelui Carol I, primul Rege al României.

C u m s a v o t e a z ă Ia a l e g e r i .

Aproplindu-se alegerile, s'au dat Instruc­ţiuni nouă pentru votare. Dacă de pildă pen­tru un Ţinut sunt 8 locuri de deputaţi la ramuri Agricultură şi Muncă manuali, iar can­didaţi de deputaţi sunt 12, alegătorul primeşte 12 cirticicl cu poza şi nomele candidatului. Intră în gheretă (cuşxulia de vot) şi îşi alege candidaţii care-1 plac. Alegătorul îşi poate alege candidaţii care-1 plac. Alegitorol îşi poate alege no numai o singură cărţulie, cam am scris în numărul trecnt al gazetei, ci poate să-şl aleagă atâtea cărţulii câţi deputaţi sunt penlru Ţinutul acela şi pentru categaria la care votează.

Dar ştim că gazeta noastră va ajunge în multe locuri după ziua alegerii, aşa c i mulţi vor fi Invitat din practici.

î n z e s t r a r e a a r m a t e i .

Am vizat co ocazia celor din nrmi în­tâmplări că orce ţară întâi s i se razime pe pateric sale f i că snnt slabe nădejdi atunci când tot aştepţi să te ajate alţii. Ds acea şi ţara noastră s'a hotirît ca s i facă orice jertfi şl s i adune bani pentru armată. S'ao început colecte peste tot local f i fiecare dă dapă pu­terile sale. Toţi funcţionarii Statului şi ai o-ficillor particulare au snbicris leafa pe o zi .

„Lupta p e n t r u p a c e "

Aşa se numeşte o carte pe csre o scrie d. Ctumberlain primlnlstrol Angliei f i în care îşi mărturiseşte toate strădaniile ce ie-a f icat ca s i păstreze pacea în Earopa.

Tot d i n l u p t a p e n t r u p a c , Rtg'na Olandei, W helmlna, a ficat

vizită în Belgia. Ca a:easti ocazie R e g ! l e

Leopold al Belg ei a ţinut o vorbire unde i ficat o propunere, ca toate statele mici d|„ Europa, cari laolaltă au peste 100 milio l a t

locnitori, să se unească pentru păstrarea picii Vom vedea până.la armă dacă va ieşi ceva ţi din asta.

P r i n c i p e l e P a u l la Berlin,

Principele P iu i , Regantol Iugoslaviei, , fost na de malt în vlz t i la Itatia. Asum i ficat o vizită f i îa G rmania. Se vede ci J,. goslavia tot mai mult se împrletineşte co d, Hitler şi cu d. Musolini.

S p r e S o a r a - r ă s a r e toi n e l i n i ş t e .

Japonia, numită f i ţara soarelui, se vede că nu se stampară de loc. Pe lângă c i se bite co chinezii, se mai atinge şi de englezi şl fru-cezi, ba chiar f i de americani, cari i o colonii pe acolo. Snnt temeri că din aceste neînţele­geri să no iasă o Incurcitară mai mare. Na-! vorbi că din scânteia dela o margine Iute ie poate aprinde claia toati.

A t e n ţ i e l a Danzig.

Toată lumea din Earopa e co prlvirei citre Danz'g, la neînţelegerea ce o ao Nemţii ca PoloaezM. A:um mai In arma d. Htieri primit f i a stat de vorbi cu conducătorul G:i' manilor din Danzig. Fj l le celea mari din străi­nătate spun că l-ar fi chemat ca s i - i dea sic tari pe cari să le armezee în această neînţe­legere. Lumea este îngrijorată deoarece cin aşa s'ao întâmplat lucrurile f i înainte de o-caparea Sudeţilor dela Cehoslovacia.

Vom vedea, ce va mal aduce zioa de mân'

Caîsţi şi răspândiţi „UNIREA POPORULUI"

le-au spus: » Adu-ţi aminte că te-am pur­tat în pântece şi te-am nutrit cu pieptul meu; fie-ţi milă de maică-la şi nu-1 tăgă­dui pe Isus*. Şi mame de acestea n'au fost numai una, nici două, ci sute şi mii.

însuşi Napoleon Bonaparte (oăsent la 1769, mort la 1821), marele împărat al Franţei, care a fost in stare să cucerească o lume întreagă, ajungând prisonier pe insula Stânta Elena, a zis: »Isus Gristos cere dragostea oamenilor, cere ceeace este mai greu de ajuns, ceeace zadarnic cere înţeleptul dela câţiva prieteni, şi adese ori tatăl dela fiu, soţul dela soţie, fratele dela frate, el cere inima, Iui aceasta-i trebue. O cere şi o câştigă. Eu din aceasta de­duc că Isus Cristos este Dumnezeu*.

Apoi adauge: „Eu am ştiut însufleţi masele până la delir, încât au murit pentru mine; pentru aceasta însă a fost nevoie de prezenţa mea, de scânteia fulgerătoare a privirei mele, de glasul meu, de vorbirile mele... Acuma, că sunt surghiunit pe in­sula St. Eiena, şi stau singur aici lângă

această stâncă, unde-mi sunt curtenii? Oine se jertfeşte pentru mine în Europa? Unde-mi sunt prietenii?*

Pe urmă, aducându-şi aminte de re­gele Ludovic XIV, adaugă: .Marele reg« încă nici nu murise şi l-au şi părăsit » dormitorul său dela Versailles; curteţ l-au neglijat şi poate au mai şi râs de t> Căci doară deja nu le mai era stăpân» un cadavru, un sicriu. Nu peste ffl

aceasta o să fie şi soartea mea. Ce de sebire mare între nenorocirea mea ş 1 între

stăpânirea lui Isus Cristos, pe care-1 pr povădueşte viu, îl iubeşte şi-1 adoră lume întreagă 1«.

Şi aşa este, Isus Cristos devine ' zi în zi tot mai mult cinstit, tot mai iubit şi adorat, ceeace dovedeşte că Dumnezeu adevărat. } i

Cu tot dreptul pretinde deci Is«»^ fie iubit tot mai mult, de către top &

menii, mai pre sus de toate, până patul veacului. .

P ă r i n t e l e l«"

U N I R E A P O P O R U L U I

Biserica unită în slujba neamului mânii încep să fie socotiţi între naţionalităţile Transilvaniei — Saşii încearcă

facă luterani — Nereuşind, ne ponegresc în Apus — Călugărul din Blaj SamoilS Micu Klein, ajufaf de călugării Oheorghe Şincai şi Pelru Maior, arată

că"suntem urmaşii Romanilor, aduşi aici de împăratul Traian la 106

pria unirea Românilor cu biserica Romei, in primirea tinerilor români prin şcoalele c&-

iolice P r i n deschiderea şeoalelor din Blaj prin ilita'rizarea aceloraşi Români pe timpnl episco-

"ului P e t r a P a v e l A r 0 B ( 1 7 5 3 ~ 1 7 6 4 ) - S' m a i

tarzin prin „edictul de. toleranţă 8 delà 1781, Românii — de voie, de nevoie, — începură să [ie socotiţi între naţionalităţile Transilvaniei. Prin umărul lor, care — după cum se plângea un­gurul reformat Radnai Gheorghe la 1761 — era de ie» ori mai mare decât al Ungurilor, începură ii dea de gândit Ungurilor, Săcuilor şi Saşilor, ciri începură a se ocupa cu de-adinsul de ei şi ,.i stadia.

Dintre popoarele Transilvaniei, Saşii se te­meau mai mult de înaintarea culturală, econo­mică şi politiei a Românilor; fiindcă ei erau pu­ţini la număr, iar întinsele lor moşii le lucrau ca Români. Mai ştiau apoi că dacă Românii vor câştiga bunăstare şi drepturi politice, ei vor ră­mânea aproape nebăgaţi în seamă pe lângă nu­mărul mare ai Românilor. Şi mai ştiau şi aceea, tâ pe Români îi vor putea stăpâni numai ţinân-iiifără de cultură, din care ca dintr'nn izvor izwesc: luminarea minţii, mândria naţională, bunăstarea materială, dorinţa după drepturi po­litice şi naţionale.

Saşii au fost cei dintâi, cari, Sntr'nn moment Is Însufleţire, au încercat să atragă pe Români ptru Interanism, tipărindu-le cateebismul deia ¡540, şi alte cărţi Ia Braşov, cu cheltuiala pri-urolai Huns Benguer.

Aceasta au făcut-o atunci pentru a-şi forma majoritate împotriva Ungurilor catolici. Văzând 'ui că Ungurii încă s'au lepădat Î N mare parte le catolicism, îmbrăţişând şi ei religia ini Luther, |> M A I târziu a lui Calvin şi a Iui Socin, an lăsat P Romani in pace, dânduşi seama că din ei nu

putea face un popor german; iar această M U L Ţ I M E , ajutată de o religie care să o pană în legatară cu apusul luminat, poate sa devină o naţiune puternică în această ţară; şi, cn darurile tocari e înzestrată de Dumnezeu şi de natură, n timpul ar putea chiar să se impună eeloralalte "sţionalităţi mărunte din Transilvania.

Pe timpul episcopului Bob, fiecare Român jeleau ştia că el este urmaşul legionarilor ' i de Traian în Dacia, că el se cade să fie

,tlPan în această ţară, nu numai fiindcă e mai , dar fiindcă e şi cel mai vechio, şi că

l l s'e esiealalte naţionalităţi din ţară şi din ţă-T E C I N E , l-au aflat pe el aici.

, Saşii s e g&ndira deci să informeze greşit nm6a d e B p r e 0 D | r ş j 8 acestui popor şi a limbei J« Astfel Thunmann, Sulzer, Eder, Engel, Schul-,r> Schmidt, Rosier, şi alţii nu cruţară nici muncă ^ bani numai să înduplece lumea să creadă Românii ar fi un poper vagabond, pripăşit

«ceste locuri cam în aceeaşi vreme cu Ţi-"' Că limba lor e o amestecătură de euvinte

t«! D ' e ? t i ' n e m ţ e ş t i , slave, greceşti, albaneze, tur-J '» «» câteva fronturi de cuvinte latineşti, fu-(tim,B 4 e e u r s n l timpului de pe la popoarele '«tâfl8 C R r i a U l o e n i ' - Religia lor e o amestecă-j 9 superstiţii orientale, amestecate cu unele H , 1 0

4 P U * I aşa că acest popor n'are dreptul ' % « Û U m e a B C a nici naţiune, nici confesiune sau

»t/°V°a T F I B I 1 H » A M îşi tipări cartea sa înti-

r , a Şi limba Albanezilor şi a Româ-J» Le c s KomânTi

n,cj -eipzig în 1774. In ea caută aà dove-T I V A S I I F O I P I D I N F Ù I M U Ì .

târziu după Ungari şi Saşi. Tocmai pe atunci insă venise, D I N Viena dela studii, Samoilă âlicu-Clain, nepotul de frate al episcopului Iaochentie care în timpul de 6 ani cât stătuse acolo, înce­puse să scrie „Istoria Românilor", In care eăuta T-Ă dovedească că Românii sunt urmaşii legiona­rilor Romani aduşi aici de Traian, pe Ia anul 106, adecă îndată dapă cucerirea Daciei.

Samoilă Micu Clain se născuse în Sada, lângă Sibiu, la 1745. Tatăl său — care era frate ca episcopul Inochentie şi primise titlul de nobil, împreună cu numele nemţesc de „Klein" — II tri­mise Ia şeoală la Blaj.

La vrftsta de 17 ani, adecă la 1762 tinărul Samoilă se facă călugăr ia mănăstirea Bunei vestiri din Blaj, de nnde după patru ani fu tri­mis la Viena In şcoala numită „Pazmaneum", unde studie 6 ani, adecă până Ia 1772. Acolo stadie prin bibliotecile cele mari, şi, din docu­mentele aflate, serise „Istoria Daco Romanilor, sau a Românilor"; .Despre obârşia Daco-Romani-lor* şi „Istoria bisericească a Românilor ardeleni".

In aceste lucrări, — eari In vremurile de atunci nn se putură tipări, — harnicul Ş I tinărul călugăr se sili să infermezn lumea corn trebuia despre adevărata obârşie a poporului român. Teate acestea le serise In limba latină, ca să le poată citi orieine.

11 prevedea că acele cărţi a s se ver putea tipări curând; iar duşmanii neamului nostru îşi tipărean cărţile lor cele potrivnice. Incepn deci să scrie o gramatică, adecă tocmai din limba vorbită a acestui poper să dovedească lumii că această limbă este de viţă latină, iară na alba­neză ori balcanică. La aeeastă lucrare Ii ajata şi călugărul Gheorghe Şincai, care tocmai venise dela studii din Roma şi se epri prin Viena. Aceşti doi harnici călugări începură a luera din toate puterile pentru a răsturna învăţăturile lai Thunmann şi ale lai Salzer, care toemai atunci scoase de sub tipar „Istoria Daciei de dincoace de Carpaţi".

Gheorghe Şintai s'a născut în Şamşndal de Câmpie la 28 Februarie 1754. Stadiile le făcu în Târgs-Mareş, Cluj şi Bistriţa, de unde episcopul Grigore Maior îl chemă de proieior la iieeul din Blaj.

încă in Târgo-Mureş, profesoral Alexandru Eevasznai Î I făcu rost lui Şineai să cerceteze bi­blioteca lui Samuil Teleki de Szek, unde se născu in el dorul de a stadia documente. La Blaj i se părea prea puţin slujba de prefesor Ş I cultura ce avea. Ar fi vrut să studieze Ş I mai mult, adecă să meargă în streiaătate. In străinătate pe atunci nu se trimiteau însă decât din partea mănăstiri­lor. Şincai se hotărî deci să între in cinul sfân­tului Vasile eel Mare, in mănăstirea Sfintei Treimi, de unde la 1775, episcopul Grigorie Maior II trimise Ia Roma în Colegial de Propaganda Fide, împreună cu tinărul băiat de 15 ani, Petra Maior.

Petru Maior, se născuse In Căplşol de Câm­pie la 1760. Tatăl său era nobil cn titlul ds „Dicios&nmăriin". Stadiile Ie făcuse Ia Târgu-Murej, Cluj Ş I Blaj, unde se călugări, având V R Â B T A de A B I A 14 A N I , la 1774. Ia anul următor fa trimis la Roma împreună ca Şincai.

Isteria acestor trei bărbaţi de A C I înainte este strâns legată deolaltă. In nunerii viitori, C U ajutorul lui Dumnezeu o vom cerceta aşa cum vise. S I cem Î E J B R E U N Ă an desvoltat uriaşa muncă

de redeşteptare a acestui neam Ia o viaţă neuă, viaţă romană şi latină, câştigându şi ca tot drep­tul titlul de „Luceferi ai redeşteptării neamului românesc de pretutindenea*.

N. Lupu

Pentru un monument la mor­mântul lui Al. Lupeanu-Melin

In vremea din urmă cetitorii noştri au înţeles tot mai mult îndemnul nostru, de a contribui cât mai mulţi pentru ridi­carea unui monument la mormântul celuice a fost Al. Lupeanu-Melin, fostul director al gazetei noastre.

Dela darea de seamă din urmă făcută în Nr. 16 din 15 April 1939 al gaz,tei noa­stre, au mai contribuit următorii: Dl Dr. Alex. Pop frof. uni». Cluj Lei 500 Dl Laur. Moldovan insp. gen. A.-lulia 500 Păr. Dumitru Nedaprof. Acad. legi. Blaj 500 Păr. Valeriu Florian, protopop Racovlţa 100 Preuteasa Fica Oniga n. Aldta Vad 100 ludita Grigorescu Alba-Iulîa 50 Cocan Gtorge Ludoţul de Mureş 20

1770 Contribuirile de pSnă acuma 6210

total Lei ~~79S0 depuţi cu libelul Nr. 341 la Banca Populară „Axente Severu* Blaj.

Rugăm pe cetitorii noştri, să binevo-iască a mai contribui, ca să putem ridica în curând acel monument.

Nu putem făcea In seara zilei de 24 Mai a venit la di­

rectorul acestei gazete păr, Emil Stanislav din U.menişu, j . Mureş, protopopiatul Răcin, f i I-a predat Lei 2250, preţul abonamentului pe o Jumătate de an pentru 45 abonaţi, din parohia Sfinţiei Sale, cerându-şi iertare că vine atât de târziu fi acasă, nn Ia Redacţie, fiindcă are de călătorit mai departe. •

Mărtarislm sincer, sunt atât de puţini acel preoţi cari au atât de mulţi abonaţi în parohia lor, încât nu putem tăeea, trebue să-ţ descoperim, ca să-1 cunoască lumea cetitoare.

Ce minunat ar fi, dacă în toate parohiile noastre s'ar ceti «Unirea Poporului», dacă nu în 45, dar măcar în 10 exempIarelŞi nu pentru noi ar fi minunat acest lucra, ci pentru cre­dincioşi, dar mai ales pentrn păstorul sufletesc.

Iată mirele vinei Duminecă în 30 Aprilie, c. credincioşii

din parohia Hârseni vicariatul Făgăraşului, în dangăt de clopot, îmbrăcaţi în haină de săr­bătoare, şi-au primit nonl păstor în persoana Pir . Octavian Fullees, fost paroh în Mărgineni.

Păr. Octavian Fulleca a fost primit ca un adevărat mire, întâmpinat în capul comunii cu mal multe porţi de trlnmf şl vorbiri, între cari remarcăm pe elevul Puia.

La Introducere au luat parte Reveren­dísima! Molse Bramhol vicar al Făgăraşului Păr. Gheorghe Rusa din Ilenl, loan Mişcoi din Sebeş şi Păr. Dumitra Sălăgean din Copăcel care a luat parte cu coral tinerilor, cântând Binecuvântarea Euharlstică şi cântece Mariane. Lumea a rămas Impresionată de progresai ce s'a făcut cn tinerii din Copăcel Intr'nn timp aşa de scurt.

Fie ca bucuria acestei zile s i rămână ca o legatari sfântă între păstor şi păstoriţii

Pag 4 U N I R E A P O P O R U L U I

Scrisoare din Şercaia Ridicarea pavilionului sfrăjeresc

La şcoala primară din iărguşornl nostru, In cadrul unei frumoasa solemnităţi, a avut loc ridicarea pavilionului străjeresc, fiind de faţă d. Ioan Ciocan, comandantul legiune! Făgăraş, autorităţile civile şl militare, precum şi un numeros public din localitate şi din co­munele din jur. După terminarea sfintei Li­turghii, in curtea şcoalei primare de stat, s'a oficiat un serviciu religios de citre, pr. Va» leriu Crlşan. v. protopop on. pentru credln-cioşli greco-catolici şl de către pr. Qheorghe Ivaşcu pentru credincioşii ortodocşi. S'a stropit apoi cu apă sfinţită drapelul, eare a fost apoi predat dini Înv. Septimlu Tanioiu, comandan-dautul strîjerllor din localitate. Despre însem­nătatea străjeriei au vorbi t : preoţii Valerlu Crlşan şl Gbeorgbe Ivaşcu, precum şi d. îav. Septimlu Tunsolu şl d. Ioan Ciocan.

A urmat apoi înălţarea pavilionului.Elevii strijerl din comuna Persani, sub conducerea dnllor înv Qheorghe Bica şl Qh. Fillp, cel din Vad tub conducerea dlui înv. Andrelu Mărgi­nean, Iară cel din Qrld sub conducerea d-nei înv. Aurica Boerlu şl a d l o r învăţători: Fllaret Barba, Emil Metrea şl I. Clurilă, au executat câteva exerciţii de gimnastică şi câteva cân­tece, în aplauzele celor prezenţi.După aceasta a urmat programai şcoalei primare de stat sub conducerea d-relor: Vaslllca Gberoiu, Qeor-geta Vodăşl a d-lor înv. Ironlm Maler, Septi­mlu Tunsolu şl Constantin Bălănici.Prograraul a constat din recitări de poezii, cântece şi exerciţii de gimnastici.

Fetele mal mari, îmbrăcate în costume de căluşerl, sub conducerea d- şoarel Qeorgeta Vodă au executat căluşerul şl alte Jocuri na­ţionale.

Tin l ra l premilitar Lazlr Albu a recitat, cu mult seutlment.poezia „Mamei", poezlescrliâ de părintele Valerlu Crlşan. Programul acestei serbări a laat sfârşit la ora 1 d. m.,dupăcare a urmst defilarea şcoalelor din Persani, Vad, Grid, fi Şercaia, precum şi premilltaril din subcentrul Şercaia, de sub conducerea d-lul locotenent în rezervă Cornel Pop înv, dlr. şl a d-lul sbl. în rezervă Ioan Tatomlr, prim-pretor. Elevii şcoalei primare din localitate, s'au fotografiat apoi în grup spre a avea o amintire plăcută în viitor dela această sărbă­toare străjeressei.

Omul Călător pe căi fugare

Aleargă mereu. De cu ser şi până-n noapte

Munceşte din greu.

Şi gri jind de trup, sărmanul, Uită-adeseori

Saşi strângă şi pentru suflet Sus în ceriu comori.

Trece timpul, vine moartea, Bietul om trudit

Pleacă din această lume Gol cum a venit.

Din tot ce-a strâns sub soare El nimic nu ia,

Doar faptele bune-ori rele Merg pe urma sa

Şi-'ntristat, de-a făcut rele, Cât în lume-a stat,

Plânge-amar şi se căieşte: „Cum m'am înşelat"f

I a e o b S u e l u

S'a deschis a cincea „lună a Bucureştilor"

Zilele trecute s'a făcut, cu mare sărbătoare, deschiderea „lunii Bucureştilor". A luat parte şi Maiestatea Sa Regele Carol dimpreună cu Marele Voevod Mi hai şi cu toţi miniştri. A vorbit mai întâiprimarul Capitalei, dl. general W.Dombrowtki, căruia i-a răspuns M. Sa Regele.

Pentru a se putea face expoziţia „lunei Bu­cureştilor", sau dărâmat o mulţime de cociabe, iar iu locul lor an răsărit, ca din poveşti, dru­muri asfaltate şi P A J I Ş T I . S'a ridicat din nou ua mare pavilion, In care se arată cum a fost Ro­mânia in vremea regelui Carol I., dela naşterea căruia s'au împlinit anul acesta 1 0 0 de ani.

Tot en acest prilej s'a deschis şi ua pavi­lion in care se arată tot, ce s'a putut păstra din viaţa marelni poet Eminescu, dela a cărui moarte se Împlinesc Ia 15 Iunie 50 de ani. Primăriaf Ca­pitalei a tipărit tot acuma poeziile lui Eminescu într'o ediţie frumos împodobită cu chipuri.

O altă înoire est lărgirea şi adâacirea la­cului Tel, pe care umblă mici corâbioare şi care va fi un lee oe petrecere pentru Bucureşteni

Cam, pentru a putea merge cât mai mulţi cetăţeni la Bucureşti, în toată „luna Bucureştilor" este reâacere pe C. F . R. de 5 0 * , iar în fiecare sâmbătă, damineeă şi luni de 75%, noi îndem­năm cetitorii neştri să meargă la Bucureşti ca să vidă expoaiţia.

Părerea unui cetitor de al nostru despre cărjiîe episcopului

Tôth Tihamér Am cerut tn aşteptare de bani pe câtva

timp dela Cuviosul Părinte Emil Tătar, proto­popul Diciosânmărtinului, cărţile de predici ale Iui Tôth Tihamérz „Cred într'oncl Domn Isus Hristos" 1 volum, 2 volume din fcZece porunci" şi un volum din „Cred în viaţa vecinică". Cuvioşia Sa mi Ie-a trimis, deşi sunt om necunoscut Sfinţiei Sale.

Ii trimit prin micul meu articol cele mai călduroase mulţuBiiri pentru marea osteneală ce a făent, scoţând îa româneşte aceste minunate învăţături ereştineşti pentru toţi creştinii de azi, ori de ce religie ar fi.

G, de ar da bunul Dumnezeu, ca aceste cărţi să E U lipsească din mâna şi inima aici unui preot, niei unui predicator, nici unui creştia iu­bitor de citire, ori de ce confesiune ar i i .

Inima mea s'a amirît , văzând, cât de departe suntem noi creştinii de azi de facerea celor scrise în aceste cărţi.

Rog pe bunul Dumateseu, să ne ajute la toţi creştinii, să practicam cuvântul Ini Isus din evan­ghelie: „Celce va face şi va ÎHvăţa, mare se va chema întru împărăţia loi Dumnezeu 11

G r i o o r g h a C u p c e a plngar

comuna Breb, jud. Maramureş

Pentru un om necăjit In urma articolaşului nostru din Nr. 10

dela 5 Martie 1939 al gesetet noastre, de a ajuta pe ţăranul Vasile Buda din Şomcuta Mare jud. Satu Mare, care a fost scos din casă şi pus în stradă în toiul iernii, au mat contri­buit, pe lângă păr. protopop Victor Aron, urmă­torii: Păr. Valerlu Florean protopop Racoviţa Lei 100 Păr. Ioan Şutea preot Alta Seacă 100 Lei-, contribuirl de până acum 100, total 300 pe cari l-am trimis ia adfesa acelui necăjit.

Ţinem lista deschisă şl le aducem aminte cititorilor noştri de cuvintele Mântuitorului: , fericiţi cel milostivi, pceict se vor milat.„

Concertul teologilor din Blaj la fiecare an teologii din Blaj dau câte

concert. Anal acesta concertul s'a dat cn prilj"! Inplinirii celor 75 de ani dela întemeierea 8 0 C J

taţii lor de lectură „Inocenţiu Mieu Claia", a doua zi de Rusalii, In marea sală a Pal'atnii' Cultural.

Intr'adevar an ştim aă spunem, cari pu n c t , au plăeut mai mult. Mai lung şi mai însufleţit aplaudat Iasă publicul la „pastorala" lutNicodiu Ganea cu solistul I. Blăjan, care a stors ropote de aplanze, aşa încât a trebuit să cânte şi „Dote dor cu dorurile" tot de Nicodira Ganea.

Multe aplauze a câştigat şi păr. prof. I. Florea conducătorul concertului, cu compositiile n\l „Strein făr' de soroc" şi „Boii mei", cari deveieac multă dragoste faţă de cântecul romanesc ţi talent frumos. Soliştii Cosma I., Sabău L. ţi Cesma A. an plăcut mult publicului, tot asemenia şi .Fariseul" Iui D. Nanu declamat de Radu G. Gh,

Să nu uităm nici .Dunărea albastră", cn acompaniament de prof. Dr. S. Toduţa, aici „Bănăţeană" Iui S. Dragei, cari an fost mult «d-mirate. Bine suvântat şi preşeiiutelele Socie­tăţii Perian Mihail. Aşa că publicul s'a îndepărtat foarte mulţumit şi chiar încântat dela acest coa­ceri drăguţ.

Din popor

„Uite popa, nu e popa" Frate Ioane, când vel citi această Intim-

plare pe care ta mi-ai spus-o, să na mă as-dul că te-am dat la gazetă. Na spun şl aalil de unde eşti, aşa că poţi să vii Ia Blaj firi frici, că te va arăta cineva cu degetul. Dla păţania ta poate să mai înveţe şi altul.

Era îa toamna anulai trecut şl fratele Ion era în mare criză de bani. Rata la con­versiune se apropia, «genţii erau tot la poarta Ini după bani, iar castrul comunal de câte ori se întâlnea cu el prin sat, cerea arunc, rlpit-tlţie şl câte şi mai câte.

Dar să-1 l i săm pe fratele Ion să-şi apuci păţania.

«M'am socotit atunci cu nevasta ca ii vindem boli. Căraturile de pe hotar le-am cam isprăvit, boli erau destul de graşi şi ae-atn zis, că n'ar fi rău să rupem vreo câteva mii din ei şi săJnăm alţii cari până în prlmăvarari sunt ca şi ăştia de bani. Zis şi făcut, f io spălat din ajun de i-am fâcat ca ochiul. Le-am spălat cozile ca leşie de s'au făcut ca mitan şi le-am uns coarnele ca unsoare, de toate sclipeau. Au mai fost boi graşi dar aşa tgbl-staţi na cred să mai fi fost în tot târgul. Ne­gustorii veneaa ei cum veneaa să mă întrebe de boi, dar an romîn dlntr 'an sat de ci"' Teluş, se tot dacea doi paşi şl iar la^mioe»» întorcea. Era ca fată-sa şl pe semne că era* pentru zestre de măritat. Lui Usm şi vânds' şi am băgat la şerpar 22.500. Am meri, *>» beut adălmaşul şi mi-am zis, Ia să dau o ralH prin târg, să văd cam cum mi-sşi afla alţi'-

Colea după o şatră ca bentnrlle, vid ci staa oamenii grămădi . Ce dracu o fi, mi g*0' dese ea doar na s'a a îacăerat? Când mi »P{0' pis şi mă uit, ce să fie? Sta unul cubnrn* trei cărţi de joc, două negre si una roşi» I tot s t r iga: „uite popa, nu e popa, uite P°P na e popa, uite popa egre-i popa."? ,

Dacă ridicai pe ala roşie, râtlgai; Ţ ridicai vreuna neagră, plerdeal. Unii P | r

unii câştigau, ea stam de o parte şl < o t

m il] miv*

căzneam să-i prind şmecheria. Când am iJJ dlt că l-am prins toate hămlşagurlle» £j

O H L C I T E L şl ea între jucători. Cum m'o fl gh id* e

j { l

eu am bani, na ştia. Destal că dacă « > J t că vreau t i pan şi ea, spâne că nu

fir, 23

ne 503- E n , , S a r p e m l n e c a a m p r , n >

titai\Lum îmi fac singar s o c o t e a u c i chl i r

di1

itarllc ,1 pierd 500, tot «tata, câ ea boli i-aş

',1 ca 22.000 Pan 500 Lei fi ridic cartea. Bravo, b ie te , ml-am zis, te-al învârtit de

'"nică eram ea om cuminte, mă laam şl dacearn acasă, dar pe semne c i necuratul

fii 0

50O.

, t . t de mine. Acnffl pun pe 500, i-am spas ciocotolalaî,

Icina era domn, nici t i ran . .Dacă vrei îmi răspunde el. Ea bacnros c i

ca vorba, alte dau mâna ca el. ci 0

10.000" prins

'!! ,nzit oameni baul? strig en la cel din Jur. aci» P e 1 ° 0 0 0 > Se a p u c i el şi Ie ames-

j ţ ) ] e inceşte şl le învârteşte. Ea m i uitam Jije şl gândeam, fă tu cam vrei c i ea tot i, prind.

Când a fost la ridicare, eram înfierbân­ţi amândoi, de ne tremurau manile ca varga.

JB mâna fl ridic cartea. Neagră. Câad am vizat , a început a se învârti p i ­

lotai ca mine, na mal ştiam pe ce lume "jnt. Noa Ioane, mă gândeam, ţl-al pas aa ,o, Mal cotează acum fl te mai do acasă ial apuci fl pe gara maerli.

Dar tot mai are omul fi noroc. Când •iii mai năcăjit, Dumnezeu nu te i a s l .

Mi nit jar împrejur fl văd c i erau mal tul)) dela noi din sat. Ii fac o ieaci ca ochiul liţogoral G igo r fi det ta l i-o fost. Si-I fi viul cam r id ic i odată măciuca la i t r i in : Pil, măi ciorogarule, tu al viat să ne îucslui?

Mina care te-a făcut, balendrosule".. . Sar ca gara toţi ăştia dela noi din sat

jl destul că până la urmă am ajuns de i-am »1500, ce-am câştigat dela el fi ne-am vă-:ii fiecare de drum. Ea bacaros c i am sca­ii! cs banii fl el bucuros c i a s c i p a t nesc i r -aiaat.

Lai'că 5C0 tot s'ao dus, că a trebuit s i /iţesc ad imaş la cel ce m'aa scăpat.

E vorbă veche c i banal care na-i câşti-pt cn trudi şi pe cale cinstită, cam vine aşa ii dace*.

Altfel a păţit-o prietenul mea Ion, care 1nge acum de loteriile de pe la târguri, cnm %: dracul de t imâie .

I. S â r b u

Un m a r a p a t r i o t g r e c . La M.xlc în erica de mijloc a murit de curând, în v i r ­

iti de 30 de ani, an bogătaş grec ca namele Alcibiade Seraphis. înainte ca 50 de ani el H armat părinţii in America fi a fost mal 'iţii vânzător de ziare, vâcsuitor de ghete ţntrig Q ) ( sp i l i to r de vase fl fecior în cas i . Cagando-fi vreo doi bani, şi-a cumpărat vreo 50 de j ag i r e de p i mint , în cari a aflat Petrol. A devenit milionar fi, nefilnd însorat,

lisat întreaga sa avere de 4 miliarde '«hrae greceşti oraşului Atent , care este ca-'"Wi Greciei.

Cum ne pufem scăpa de ploşniţe

;( ^ â l a «rase ploşniţele (stornitele) aa ajuns şi ^'ite. Na putem scăpa uşor de e e, dacă sdrobim °8 ?» cât de mărunt piatra vânătă şi o ames-

t jj C t t petrol, Ca această amestecătură ungem n»«reu mobilele, până nu sa ai sunt ploşniţe şi

^ prăpădit şi cele ieşite de enrând din ouă. lut* b ' n e l e P u t e m stârpi cn fumul de pucioasa. l j | a

S | 8 s t e , n s ă T«ninos şi primejdios, deci să-1 ^ j ş u j b ă g a r e de seamă.

J Urn* î l 1 e V P e a s ă ? * î e c u m S * ă

îa> . a ^' t a r a » a c e l a s ă c i t e a s c ă < e t a „UNIREA POPORULUI".

S T A Ţ I U N E A BALNEO-CLI IY IAT IGA APE MINERALE sulfuroase, pentrn b i l , recomandate fn reumatism, cronic, anemie Hmfatoze, migrene. A P E P U R G A T I V E pentru băut. INHALAŢII, pulverizaţii, b i l de nimol, băl de acid carbonic, etc.

P L A J E L A O L T RENUMITA APĂ DE CĂ CIUL ATA recomandată în tratamentul bolilor de rinichi, ficat, căi urinare, gat*, artrltlsm.

LA >MARELE HOTEL» cu tot confortul modern. Sezon 1 Iunie — 30 Septemvie. Prosoecte, tarife la Soc GOVORA-CĂLIMĂNEŞTI, Bucureşti, str. Brezoianu 62.

A îngriji cineva de organismul sau nu este semn de boala.

(~ \ ci de prevedere !

Cura d a Urodonal , fâcdtâ în f iecare zi, dezintoxica si revi-talizează.

Ea deba ra sează tánge le , fi­brele musculare ţ i nervoase d e t o a t e deşeur i le lor, otrăvuri, ge r ­meni mtcrobieni. Ea regularizează tensiunea ar ter ia lă ţi circulafia genera lă ; e a r epa ră uzura vitală-

Vi O

apără contra afriiismului car» atinge 70°/„ din omenire

LA FARMACII Şl DROGUERO

-4-» f¿) t/Lh - M

2 c

e ed a o

o cd V

& >cd CU .t¿

a l >cd •+-> OJO

Vi

3 O o

w ev

ci S

c ci S <»>

Vi cd s

u «-4

mpi

vâ

ri

cd a 5Í r\T c Sf

+-> tí cd Cd

- M a x>

W Ci) t) U u

G e z e t a n o a s t r ă a p a r e a s t ă z i î n 6 p a g i n i , d i n c a u z a s ă r b ă t o r i l o r R u s a ­l i i l o r .

2 5 a n i d e e p i s c o p i e a N u n ţ i u l u i P a p a l d i n B u c u r e ş t i . In zlna de 24 Mai s'au Împlinit25 de ani, de când Excelenţa Sa Andrea Caaiulo, nunţiul apostolic dela Baca­reştl, a fost hirotonit intra episcop. Excelenţa Sa a fost în timpul acesta trimisul Preaferi­citului Pariate dela Roma în Egipt, Arabia, Canada, Terrannova fi în România. Ca acest prilej a fost felicitat de către Pariatele Papa dela Roma fl de către cel doi mitropolit! Dr. Alexandra Nicolescu al Blajului fl Dr. Ale­xandra Cisar al Bacureştllor. La prânzul dat în cinstea înaltului s i rb i to r l t aa luat parte reprezentanţii M. Sale Regelui fi mal mulţi miniştri, precum fi cei doi mitropolit) mai sas pomeniţi. Din pa te-ne dorim înaltului s i rb i to r l t Inci malţl şl fericiţi ani.

S ă r b ă t o a r e c o o p e r a t i s t ă l a BiaJ. Dumineci în z lo t de Rusalii s'a s i rbi tor l t la Blaj cooperaţia, adecă spiritul de tovărăşie care singur ne va putea scăpa din ghiarele străinilor. Serbarea s'a ţinut Ia Îndemnai diai ministra J aga. A fost mal întâi o şedin ţ i fe' at ivi , pe care a prei ldat-o dl prefect Dr. Tralan Migla şl la care an luat cuvântul mai malţl Inşi. S'au ţinut apoi prelegeri despre dea fl fapta cooperatista fi despre învăţă­

mânt ui cooperatist, Iar seara pe la orele 9 s'a

jucat, de c i t re trapa Teatralul Naţional din Cluj, piesa cooperatista .Biruitorii". Elevii dela Blaj, cari aa luat par te la aceasti ser­bare, abouiseama câ au înţeles că numai prin cooperative si teşt i ne putem scăpa de străinii cari ne storc fl miduva din oase. Mai ales piesa „Biruitorii" a avut mare înrâurire asupra lor, văzând c i str iduinţa de cooperaţie a în­văţătorului Radu Mtgureaau a biruit.

R i d i c a r e a p a v i l i o n u l u i n a ţ i o n a l l a G i m n a z i u l I n d u s t r i a l d i n B la j . Luai, a doua zl de Rasalil, îndată după liturghia din catedrală, s'a făcut, la G maazlul Industrial din Blaj, începutul ridicării pavilionului na­ţional. Delegat al Străjli Ţarii a fost p i r . di­rector Ion Popa Câmpeana dela Liceal de biieţ l ,Sf. Vasile din Blaj, care prlntr'o fra-m o a s i fi blneslmţit i cuvântare a arătat rostui acestei sărbători. Aa fost de faţă autorităţile locale, in faţa cărora s'a făcut frumoasa ce­remonie a celei dintâi ridicări a pavilonulu! naţional. Dup i ridicare, am mers ca toţii ia şcoală şl am admirat frumoasa expoziţie a lucrărilor băieţilor, apoi s'a dat fi o mici gustare tn cinstea oaspeţilor.

E x p o z i ţ i a d e p r o p a g a n d ă r o m a ­n e a s c ă d e l a B e r l i n . In zlna de 26 Mai s'a deschis la Berlin o expoziţie de propa­gandă românească aranjaţ i de domnul mini­stra al propagandei Eugen Titeanu. D. Sa a aranjat cu aceasta a patra expoziţie r a m i -n e a s c i in s t r i in i t a t e .

Un b u s t r i d i c a t la Cluj p o v e s t i t o ­r u l u i a r d e l e a n I o a n P o p R e t e g a n u l . In grădina cimlnului „Casa Iovăţătorllor" din G a j dl librar fi editor Alexandru Anca, nepot al marelui povestitor, a ridicat un bust (chip cioplit din piatră care înfăţişează numai capal fi pieptul) al marelui povestitor ardelean Ioan Pop Reteganul. Slujba bisericească a stropirii

U N 1 R S A P O P O R U L U I

ca « p i sfinţiţi • s iv lrş l t -o P. S. Sa Dr.Inlin Hossn episcopal Cluj Gherlei. A a vorbit P. S. Sa, dl înviţător T . Şaten fost inspector şcolar, în numele fondului , G h . Lazar", Dr.Sebastian Bornemlsa primarul oraşului Claj, T. Neş in­spectorat general şef al învăţământului din ţinutul Someş, dl Atanaslu Popa comandantul Strâlll Ţ i r l i din acel ţinut, dl tnvăţitor direc­tor Vîrgll Pop în numele .Asociaţiei Invi ţ i -torllor", pir. protopop Dr. Iile Dilauu în no­mele „Astrel", iar dl Alexandro Anca le-a mulţumit tuturora.

Doi n o u l m a m b r i a r d e l e n i a i A c a ­d e m i e i R o m â n a . Academia Români şi-a ales, zilele trecote, doi noul membri ardeleni, pe dl profesor Dr. Nlcolae Drigan dela Uni­versitatea din Cin] f i pe marele scriitor Ltvlu Rebreanu. Sincere felicitării

Vom a v o a r o a d ă b u n i . Dnp i cele din nrmi ştiri ale Ministerului Agricultorii anal acesta vom avea o roadă chiar mal bani decât In anal trecut, la grâu; la răpiţ i şl la ovis In schimb roadă va fi s labi. Şi viile stan de «tal de bine, deşi In anele părţi le-a cam bitat ghlaţa.

Cftt pofto » ' • p o a c u l t a n u l t r a c u t . In multele bi l ţ i ale Donir l i s'a pescuit de cifre ,Parid" (societatea care are dreptul de a pescui peştele) In anal 1938 ca total 37 mi­lioane kilograme de peşte, In valoare de 600 milioane Lei. Aşadari ca maltmslmalt decât In 1937, dar totnşl oo destal, ca s i patern mânca din el şl noi oamenii siraci.

R a g i n a - m a m ă a A n g l i e i a s c ă p a t n o r o c o a s ă d l n t r ' o c i o c n i r ă d o a u t o -m o b i l . Regina-mami Maiy a Angliei, care tocmai lşl serba zlna de 72 ani a naşterii sale, trecând într'on automobil la o încrucişare de strizi, automobilul i-s 'a ciocnit co nn alt automobil. Reglna-mami s'a rintt la ochin, dar rana no este primejdioasă.

O m i a a v i o a n e n o u i la l u n ă . An­glia s'a pas pe lacra. De când dl. Hitler era s i aprindă lumea prin cuprinderea Cehoslo­vaciei, Anglia s'a văzut nevoită s i se pregi-teascâ din grea de războia. Fabricile engleze prodnc deocamdată câte 1000 de aeroplane lunar. Insi, la îndemnai guvernului, se sran-jes i i deja de aşa, ca să poati produce 40 de mii de svloane la an, aşa dară peste 3000 la ion i . Noile aeroplane engleze sunt şi foarte iuţi, aşa c i fac 430—485 km. pe or i şi mai doc în spinare şl câte 8 mitraliere, ba anele chiar şl tunari. S i feroasei banal Damnezea de an războia, c i va fi uu pr ip id cum nu s'a mai pomenit!

Mulţumi tă p u b l i c ă . Curatortnl şl po­poral dreptcredinclos din Galda de jos mnl-ţameşte marelui bineficitor bisericesc lullo V. Albioi din Zlatna pentru donaţia de 3C00 Lei f i ca ţ i In favorul bisericii.

M o a r t e a u n u i p o e t a r d e l e a n . La Cluj s'a stins de tuberculoză poetul loan Mo l ­doveana, in etate de 30 de ani. Poetul de mari nădejdi loan Moldoveana a fost înviţător şi şl-a primit boala în alerul îmbâcsit al şcolii. Prohodul 1-a slujit pir. canonicI.Agârblceann. Faci - i Dumnezeu parte cu drepţii 1

Din o f i ţ er , m a i m a r e l e u n u i o r d c ă l u g ă r e s c . P i r . lohu d'Eb e: a fost numit generala! congregsţel belgiene a Sfintei Inimi a Iul Isus şi a Măriei. Păr. lohn d'Eb ee îşi are originea dlntr'o familie de conte (grof), a fost ofiţer f i a luat parte şi la marele r iz-faoiu, dupicare s'a însurat cu contesa de Veca.

Dnp i patra ani s'au hotărlt amândoi să Intre In mănăstire. Votările le-au depus In aceeaş zi, ea la Carmelltane, el la Congregaţia de mal sas. Papa Plus XI. le-a trimis ca acest prilej binecuvântarea sa. Pir . IohndElteeeste astizi de 44 ani şi conduce, dela Roma, con­gregaţia belgiană a Sfintei Inimi a Ini Isas şi a Măriei.

Patr io ţ i n u g l u m ă . Lordul englez Nnt-fleld, care are mai mnlte fabrici In Au glia, a dirnit pe seama armatei no mai puţin de un milion de lire sterline. Na nltsţl c i o Hri ster­l i n i face 1000 Lei şl atnncl v i veţi putea da seama, ce mare patriot este dl Nutfield.

S c u f u n d a r e a u n u i s u b m a r i n a m e ­r i c a n ţ i p r ă p ă d u l a 3 0 m a r i n a r i . Sub­marinul american „Sqaalnsa,neinch;zându-l-se la vreme an ventil (ufiţă prin care Intri şl iasă aler) s'a umplut de apă In sala maşinilor şi In dormitoarele marinarilor. Urmarea a lost c i submarinul s'a scufundat. Dintre cei 59 de marinari de pe el a'an scipst ca viaţ i decât 33, ceilalţi 26 au murit.

G r o a z a l ă c u s t e l o r fn B u l g a r i a . In părţile risirltene şl de miacizl ale Bulgariei aa aivil i t cete îngrozitor de mir i de licuste, cari an nlmictt orice verdeaţă ce le veni In cale. Guvernul bulgar a trimis regimente În­tregi de soldaţi şl mii de elevi ca s i le stâr­pească. Spre noroc, deodati cn licustele aa sosit şi mari cete de cocostârci cari ajuţi la nimicirea licostelor.

Ş o b o l a n i i f i ş o a r e c i i a u u m p l u t C o n s t a n ţ a . Portal nostro Constanţa s'a um­plut de şobolani şi şoareci veniţi de peste mir i şl ţ ir l . Primăria oraşului, temânda-se c i aceşti oaspeţi nepoftiţi vor nmplea oraşul de totfelol de boale primejdioase, a figădoit câte 2 Lei de fiecare şobolan omorit şi câte 1 Len de fiecare şoarece. Uo cetăţean a adus la P r i ­mărie Intr'o singuri zi 500 şobolani.

M u ş t e l o r n u le p l a c e coloarea v â n ă t ă

P o s t a g a z e t e i Deae Gheorghiţft. Ne bucurăm că făgădueşti că

ne trimiţi tn curând abonamentul. II aşteptăm. In ceeace priveşte tipărirea Strigăturilor, aceea costează bani mulţi. Dacă ai bani, nimenea nu te opreşte să le tipăreşti. Coala e cam 2500 Lei intr'o mie de exemplare. Dacă nu ai bani, trimite-le Încoace să alegem câteva şi, dacă-s bune, să le publicăm tn gazetă.

Gheorghe Cupcea, Breb. Un catavasier vechiu, tipărit cu litere ciiile, costează astăzi la Librăria Semi-narială din Blaj abia 20 Lei. Pentru porto să mai tri­miţi 8 Lei, deci total Lei 28. Fără trimiterea înainte a banilor nu se mai dâ nici o carte din librărie.

Către ceie* nu primesc vreun număr de gttzetft. Şi de astă dată am primit dela poştă două pachete de gazete lără adresă. Cineva, la poştă ori pe tren, rupe şparga cu care sunt legate gazetele precum şi adresa de pe ele, poate din întâmplare, poate chiar din rău­tate, că prea des se întâmplă, apoî ia câteva din ele şi pe urmă dijmuite ni-le trimite înapoi. Am reclamat de vre-o trei-patru ori la Direcţiunea Poştelor, dar totuşi nu este număr ca să n'o păţim la fel. Vă rugăm să ne scrieţi, dacă nu aţi primit numărul, ca, deoparte să pu­tem face din nou arătare, iar de alta să vă putem trimite numerii lipsă.

Am primit armatoarele sume : Lei 100: Mureşan Vasile şi Selegean Petru, Gher-

man Aurel proprietar, Toderean loan a Vasilichi. Lei 150: Marian Demctriu, inginer, Timaş Vasile

1. Dionisiu, Hirdo Vasile, Cherecheş Vasile ferar, To-doran loan, cassier, Moldovan Alexandru, Pop Petru, Boariu Vasile.

Diferite same: Puţ Vasile Lei 50, Gherman Au­rel 60, Dr. Augustin Folea, canonic 300, Dr. Aftenie Vasile, canonic 157, Dna Măria Blaj 88, Preda Augustin 300, Tinerimea Română, Aita-Seacă 78, George Macavei 50, Puşcou Iosif 40.

Stanislav Emil, preot 2250.

In Dania toate abatoarele (casele în cari

Tipografia Seminarului Teologic gr.-cst. Blaj

se tale vitele) snnt vopsite In vânit. Urmat e că în abatoarele din Dan i i muştele m'1

necunoscute. In Franţa sanatoriile (spiti].") pentro oameni bogaţi) sunt vopsite p e di liuntru tot cu coloare vânătă şi nici acolo g snnt muşte. Acelaş lacra si>l încercăm şi „ J şi vom scipa de mustele cari atâta rin f,¿

S a r e a c a l e a c . Când eşti foarte obosit şi na mal P o t !

sta pe picioare de oboseală, bagi- ţt picioarele Ia ap i s i rat i cât mai tare f i te vei simţi ci întinerit. D a c i te doare gâtul, gargarlzeazi (cliteşte-ţl gâtlejnl) co ap i s i rat i ş|-ţ| va trece D i c i strinoti, pone In ap i c i id ic ic i patini sare, trage-o prln nir i f i te vei opri din atri, notat.

Dacă ji-s'au lipii umbrele aşeazi-ie sub o hârtie subţire f i trecici/

flerul de ci lcat od i t i peste eie. Se vor deallpi.

J u d e c ă t o r i a m i x t ă D u m b r ă v e n i s . c i .

No. 890—1939. cf. ~"\

Publicaţiune In arma comasării se transformează pro­

tocoalele fnnduare ale cemanei Prod oonforn. ord. 2579 dia anni 1869. I. M.

Deodată ca lucrările acestea se va fan înscrierea dreptului de proprietate tn temeii! posesiunii faptice conform legilor XXIX din 1885, XXXVIII din 1889 şi XVI din 1891 având u bază procedară prescrisă In legea XXIX dia 1882,

In scopul acesta se vor Începe verificări!» lucrărilor pregătitoare de transformare şi proci dnra de rectificare CM siua de 6, luna hn\ anul ip3P.

Prin armare fivit: 1. Pe toţi cei interesat, ea la şedinţa h

verificare să se prezinte în persoană ori prinţi-eredinţatul legal şi să-şi înainteze obiecţionile contra proiectului referitor Ia cărţile fondure noui. După transformarea definitivă a cărţilor fnnduare vei hi nu se mai pot valida faţă de » treia persoană In bună credinţă txcepţioni ct privire la transcrierile greşite.

2. Pe toţi aceia, cari tu contra înscrierilor tn foile fnnduare voiese a înainta excepţiuni ţi reclamaţioni motivate, să se prezinte In decursei proeedărei înaintea delegatului judecătoresc í¡ să-şi înainteze expuneriie dimpreună en sV coméntele.

3. Pe toţi aceia, cari au drept de proprie­tate asopra imobilelor, dar nu posed documentele de tntabnlare, ca să-şi procure datele necesare conform dispoziţinnilor din §§ 15—18 Art.XX¡Í din 1886 şi §§ 5, 6, 7 şi 9 Art. XXXVIII din 188? şi astfel să-şi docnmeateve drepturile astfel c» proprietarul incus In cărţile fnnduare să recu­noască verbal înaintea delegatului jniecătores6

înstrăinarea imobilului şi să şi dea învoiala.c

transcrierea să se faci pe noni proprietar.îs"' contrar reclamanţii no-şi pot validità drepW pe calea aceasta. ,

4. Pe toţi aceia, în a căror favoare B S » Înscrise In foile fnnduare drepturi de ip° , , i

j ' aau alte drepturi, cari de fapt sunt atinas» » menea şi pe proprietarii, cari voiese aă fl«S ^

de pe imobilele lor astfel de drepturi 8 i s t * : ¡ ) t j , să şi înainteze cererea in privinţa ştergerei io*1

comisionen Dumbrăveni, Ia 2 Maia 1939. ¿

(1182)2-3 Şefjndecător: ss Dr.Jo^J^