legestart.rozile libere plătite cu un concediu de odihnă anual binemeritat. motiv pentru care, în...
TRANSCRIPT
0
1
2
3
Care este durata concediului de odihnă
anual?
Concediul de odihnă este garantat fiecărei
persoane care are un contract de muncă,
indiferent de forma şi durata lui, iar durata
minimă a concediului de odihnă anual este de
20 de zile lucrătoare.
În acest sens amintim că, și în cazul unui
contract individual de muncă cu timp parțial
(chiar cu o oră sau două ore pe zi), durata
minimă a concediului de odihnă anual este tot
de minim 20 de zile lucrătoare.
Reținem și că legiuitorul a statuat doar durata
minimă a concediului de odihnă anual, de 20
de zile lucrătoare, ceea ce înseamnă că fiecare
angajator poate să stabilească o durată
concretă mai mare a acestui concediu prin
contractul colectiv de muncă (dacă un astfel de
contract există la nivelul angajatorului
respectiv) / regulamentul intern / alt act intern
(decizie, ordin etc), așadar se pot stabili un
număr mai mare de zile de concediu de odihnă
decât 20 de zile lucrătoare.angajatorului poate
însemna încetarea contractului de muncă chiar
Având în vedere apropiatele sărbători de 1
iunie şi Rusalii, este cunoscut faptul că
majoritatea românilor beneficiază de zile
libere, dar alții, mai norocoși, unesc aceste
zile libere plătite cu un concediu de odihnă
anual binemeritat. Motiv pentru care, în
prezentul articol mi-am propus să prezint
câteva aspecte ce pot prezenta interes în
legătură cu concediul de odihnă anual al
salariaților.
Art. 144-151 din Codul muncii reprezintă sediul
materiei, adică locul unde trebuie să ne uităm
când suntem interesați de legislația privind
concediul de odihnă anual.
Deși dreptul la concediu de odihnă anual este
un drept fundamental al oricărui salariat din
România, există puține informații clare în
mintea salariaților referitor la acest tip de
concediu, dar în cadrul acestui articol,
parcurgând textele legale în materie amintite,
cei interesați de acest subiect, vor descoperi
multe informații utile.
4
În situația în care incapacitatea temporară de
muncă sau concediul de maternitate, concediul
de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea
copilului bolnav a survenit în timpul efectuării
concediului de odihnă anual, acesta se
întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze
restul zilelor de concediu după ce a încetat
situația de incapacitate temporară de muncă,
de maternitate, de risc maternal ori cea de
îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este
posibil urmează ca zilele neefectuate să fie
reprogramate.
Reținem și faptul că salariatul are dreptul la
concediu de odihnă anual și în situația în care
incapacitatea temporară de muncă se menține,
în condițiile legii, pe întreaga perioadă a unui
an calendaristic.
În ceea ce privește durata efectivă a
concediului de odihnă anual, aceasta se
stabilește în contractul individual de muncă, cu
respectarea legii și a contractelor colective de
muncă aplicabile.
Poate salariatul să renunțe la dreptul la
concediul de odihnă anual?
Nu, salariatul nu poate întrucât legiuitorul a
prevăzut că dreptul la concediul de odihnă
anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni,
renunțări sau limitări (art. 144 alin. 2 din Codul
muncii).
Când și cum se efectuează concediul de
odihnă anual?
Efectuarea concediului de odihnă se realizează
în baza unei programări colective sau
individuale care se face până la sfârşitul
anului calendaristic pentru anul următor.
decât 20 de zile lucrătoare.
Potrivit art. 147 alin. 1 din Codul muncii,
salariații care lucrează în condiții grele,
periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte
persoane cu handicap și tinerii în vârsta de
până la 18 ani beneficiază de un concediu de
odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile
lucrătoare, concediu stabilit prin contractul
colectiv de muncă aplicabil .
Reținem că nu sunt incluse în durata
concediului de odihnă anual sărbătorile legale
în care nu se lucrează, precum și la zilele libere
plătite stabilite prin contractul colectiv de
muncă aplicabil.
La stabilirea duratei concediului de odihnă
anual, perioadele de incapacitate temporară de
muncă şi cele aferente concediului de
maternitate, concediului de risc maternal şi
concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se
consideră perioade de activitate prestată.
5
De principiu, concediul de odihnă se
efectuează în fiecare an; prin excepție, în cazul
în care salariatul, din motive justificate, nu
poate efectua, integral sau parțial, concediul de
odihnă anual la care avea dreptul în anul
calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în
cauză, acesta se efectuează într-o perioadă de
18 luni începând cu anul următor celui în
care s-a născut dreptul la concediul de odihnă.
Concediul de odihnă anual poate fi efectuat
integral sau fracționat; în cazul în care
concediul este efectuat fracționat, condiția
impusă de legiuitor este ca una din fracțiuni să
fie de minim 10 zile lucrătoare (așadar minim
două săptămâni legate, interval apreciat ca
fiind unul suficient pentru refacerea puterii de
muncă).
Se poate compensa în bani concediul de
odihnă neefectuat ?
Da, acest lucru este permis, dar într-un singur
caz; astfel, legiuitorul arată că, compensarea în
bani a concediului de odihnă neefectuat este
permisă numai în cazul încetării contractului
individual de muncă. tichetelor de masă, după
caz.
permisă numai în cazul încetării contractului
individual de muncă.
Așadar, așa cum prevede și legiuitorul în art.
149 din Codul muncii, salariatul este obligat să
efectueze în natură concediul de odihnă în
perioada în care a fost programat, cu excepţia
situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci
când, din motive obiective (de exemplu:
concediu medical), concediul nu poate fi
efectuat.
De ce beneficiază salariatul pe perioada
concediului de odihnă?
Pentru că nu lucrează în perioada concediului
de odihnă, salariatul nu benefiziază în perioada
respectivă de salariu, în schimb, acesta
benefiziază de o indemnizaţie de concediu
(care nu poate fi mai mică decât salariul de
bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter
permanent cuvenite pentru perioada
respectivă, prevăzute în contractul individual de
muncă).
Reținem și că indemnizaţia de concediu de
odihnă se plăteşte de către angajator cu cel
puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în
concediu.
6
puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în
concediu.
Salariatul sau angajatorul său pot întrerupe
concediul de odihnă?
Da, concediul de odihnă poate fi întrerupt, la
cererea salariatului, pentru motive obiective (de
exemplu: anularea rezervărilor făcute într-o
zonă cu conflict armat actual ).
De asemenea, angajatorul poate rechema
salariatul din concediul de odihnă în caz de
forţă majoră sau pentru interese urgente
care impun prezenţa salariatului la locul de
muncă.
În acest caz, angajatorul are obligaţia de a
suporta toate cheltuielile salariatului şi ale
familiei sale, necesare în vederea revenirii la
locul de muncă, precum şi eventualele
prejudicii suferite de acesta ca urmare a
întreruperii concediului de odihnă.
Poate interveni concedierea unui salariat în
timpul perioadei cât se afla în concediu de
odihna?
Nu, acest lucru nu este posibil, o eventuală
concediere a unui salariat în timpul perioadei
cât se afla în concediu de odihna, reprezintă o
încălcare a dispoziţiilor art. 60 alin.1 lit.h din
Legea nr. 53/2003, precum şi a dispoziţiilor
privind obligativitatea respectării termenului de
preaviz.
Aceasta concluzie este confirmată şi de faptul
că salariatul concediat nu se bucură nici de
concediul de odihnă, la care avea dreptul, ca
urmare a activităţii prestate în cadrul societăţii
angajatoare şi nici nu profită de termenul de
preavizlkjglj
preaviz, deoarece nu are posibilitatea efectivă
de a-şi cauta un alt loc de muncă, dacă se află
în efectuarea concediului de odihnă.
În concluzie, reţineţi aceste prevederi legale
şi...concediu plăcut!
Mădălina Moceanu:
Specialist cu o
experienţă de peste
17 ani în domeniul
dreptului.
7
În cazul în care sunteţi proprietarul unei
maşini şi ajungeţi cu ea într-un service auto,
aveţi dreptul legal de a asista la reparaţiile
acesteia, într-un spaţiu special amenajat de
unde veţi vizualiza - direct sau prin
intermediul unei camere video - intervenţiile
executate de angajaţi asupra autovehicului.
Măsura este reglementată prin Ordonanţa
Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea
operatorilor economici care desfăşoară
activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări
constructive, de reconstrucţie a vehiculelor
rutiere, precum şi de dezmembrare a
vehiculelor scoase din uz.
Asistarea la reparaţii
Operatorii economici mai sus amintiţi au
obligaţia de a asigura posibilitatea ca
proprietarul maşinii să asiste vizual la modul
în care sunt executate activităţile de reparaţii,
modul în care sunt utilizate piesele, ansamblele
şi materialele şi cel în care este efectuată
manopera.
Trebuie reţinut faptul că asistarea proprietarului
maşinii la reparaţii se va face într-un spaţiu
Trebuie reţinut faptul că asistarea proprietarului
maşinii la reparaţii se va face într-un spaţiu
special amenajat, în condiţii de siguranţă,
separat de spaţiul de lucru, în mod direct sau
prin intermediul unui sistem video.
Refuzul recepţiei şi plăţii
În cazul în care service-ul auto nu respectă
această regulă, dumneavoastră aveţi dreptul a
refuza motivat în scris semnarea recepţiei
respectivelor activităţi, prevăzute în devizul de
lucrări, şi inclusiv plata acestora. Refuzul se
menţine până în momentul în care nu mai aveţi
obiecţiuni în ce priveşte realitatea şi calitatea
lucrărilor.
Refuzul motivat în scris al semnării recepţiei
reprezintă o contestaţie, care se înregistrează
în registrul contestaţiilor al operatorului
economic.
Rezolvarea contestaţiei şi sancţionarea
service-urilor auto
Dacă refuzul se menţine, proprietarul maşinii
sau operatorul economic poate formula o
contestaţie la reprezentanţa R.A.R. şi poate
solicita prezenţa unui reprezentant, care, în
8
contestaţie la reprezentanţa R.A.R. şi poate
solicita prezenţa unui reprezentant, care, în
termen de maximum 7 zile lucrătoare,
analizează contestaţia şi dispune aplicarea
măsurilor legale.
Dacă măsurile dispuse de R.A.R. nu conduc la
rezolvarea contestaţiei, puteţi depune, după
caz, plângere la instanţa competentă, conform
prevederilor legale, informând în acest sens şi
reprezentanţa R.A.R.
R.A.R., în baza acestor contestaţii şi plângeri,
consemnate în Registrul contestaţiilor şi
plângerilor în justiţie, va efectua la operatorul
economic respectiv, la cumularea a minimum
5 contestaţii consecutive confirmate, un audit
de supraveghere, suplimentar faţă de auditul
anual planificat, ale cărui costuri vor fi
suportate de operatorul economic.
ATENŢIE! Realizarea a două audituri de
supraveghere suplimentare în decurs de 12
luni, în urma cărora se constată abateri de la
prevederile legale, vor atrage în mod
obligatoriu suspendarea autorizaţiei tehnice
de funcţionare a operatorului pentru 30 de zile.
Trebuie reţinut şi faptul că nerespectarea
reglementărilor legale prezentate în acest
material se sancţionează cu amendă de la
3.000 lei la 6.000 lei.
Elena Hogaş: Redactor-şef la Legestart.ro,
absolventă a Facultăţii de Comunicare şi
Relaţii Publice din cadrul SNSPA, cu o
experienţă de peste patru ani în redactarea
de ştiri şi articole informative din domeniile
legislativ, social, economic.
9
Prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul a
prelungit până la sfârşitul anului
posibilitatea încheierii unui contract de
asigurare socială. Sau, mai simplu,
posibilitatea cumpărării vechimii în muncă.
Actul de reglementare a fost publicat recent în
Monitorul Oficial iar pentru cei interesaţi redăm
cele mai importante aspecte aici.
Despre ce este vorba?
Anul trecut, prin Legea nr. 186/2016 s-a creat
cadrul legal ca persoanele care nu au calitatea
de pensionari să poată efectua plata
contribuţiei de asigurări sociale (CAS) pentru
perioadele de timp în care nu au avut calitatea
de asigurat în sistemul public de pensii sau
într-un sistem de asigurări sociale neintegrat
acestuia.
Perioadele pentru care se poate efectua plata
contribuţiei de asigurări sociale sunt cele
anterioare datei la care sunt îndeplinite
condiţiile, prevăzute de lege, privind vârsta
standard de pensionare.
standard de pensionare.
Şi deoarece la 27 aprilie expira perioada celor
6 luni în care persoanele interesate puteau
încheia un contract de asigurare socială, legea
a fost modificată în vederea prelungirii acestui
drept derogatoriu până la sfârşitul anului, mai
exact până pe 31 decembrie 2017.
Cine beneficiază?
Poate încheia contract de asigurare socială,
orice persoană, indiferent de cetăţenie, cu
domiciliul sau reşedinţa în România, care
îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
nu are calitatea de pensionar la data
încheierii contractului de asigurare socială;
nu a avut calitatea de asigurat în
sistemul public de pensii sau în alte sisteme
neintegrate acestuia, în perioada pentru care
se solicită asigurarea, respectiv nu a realizat
stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului
de cotizare în sistemul public de pensii;
nu a avut obligaţia asigurării în sistemul
public de pensii în perioada pentru care se
solicită o astfel de asigurare.
10
solicită o astfel de asigurare.
Reamintim că perioadele de timp pentru care
se poate efectua plata contribuţiei de asigurări
sociale sunt cele care se încadrează în
intervalul de timp cuprins între data încheierii
contractului de asigurare socială şi ultimii 5 ani
anteriori acestei date.
Contribuţia de asigurări sociale datorată se
calculează prin aplicarea asupra bazei lunare
de calcul a cotei contribuţiei de asigurări
sociale pentru condiţii normale de muncă,
pentru fiecare lună/dintre lunile din perioadele
pentru care se solicită efectuarea plăţii în
vederea considerării stagiului de cotizare în
sistemul public de pensii.
Baza lunară de calcul o constituie cel puţin
valoarea unui salariu de bază minim brut pe
ţară garantat în plată, reglementat de legislaţia
în vigoare pentru fiecare lună/dintre lunile din
perioadele pentru care se solicită efectuarea
plăţii contribuţiei de asigurări sociale.
Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare
decât valoarea corespunzătoare a de cinci ori
câştigul salarial mediu brut utilizat la
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de
stat.
Plata contribuţiei de asigurări sociale se
efectuează într-o singură tranşă sau eşalonat,
în tranşe lunare, iar suma cu titlu de contribuţie
de asigurări sociale se actualizează cu indicele
de inflaţie publicat în luna în care se face plata
contribuţiei faţă de luna pentru care aceasta se
datorează, pe baza datelor comunicate de
Institutul Naţional de Statistică.
Baza lunară de calcul la care se achită
contribuţia de asigurări sociale se foloseşte la
contribuţia de asigurări sociale se foloseşte la
calculul punctajului lunar utilizat, potrivit legii, la
stabilirea cuantumului pensiei din sistemul
public de pensii.
NOTĂ: Din evidenţele existente la nivelul Casei
Naţionale de Pensii Publice, referitoare la
contractele de asigurare socială încheiate în
baza Legii nr. 186/2016, s-a constatat că, până
la data de 10 martie 2017 au fost încheiate
11.152 contracte de asigurare socială pentru
care s-au achitat, la Bugetul Asigurărilor
Sociale de Stat, contribuţii de asigurări sociale
în valoare totală de 59.051.082 lei.
11
Rectificarea unor rubrici din actul de stare
civilă presupune îndreptarea erorii
materiale comise cu ocazia înregistrarilor
de stare civilă.
În conformitate cu prevederile art. 58 alin (1),
din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de
stare civilă, rectificarea actelor de stare civilă şi
a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se
face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii
administrativ-teritoriale care are în păstrare
actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea
persoanei interesate, cu avizul prealabil al
serviciului public comunitar judeţean de
evidenţă a persoanei.
Cererea de rectificare a actelor de stare civilă
și a menţiunilor înscrise pe acestea, întocmită
conform anexei, însoţită de actele doveditoare,
se depune de către persoana interesată la
serviciul public comunitar de evidenţă a
persoanelor sau la primăria unităţii
administrativ-teritoriale care are în păstrare
actul de stare civilă ori, după caz, la serviciul
public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau la primăria de la locul de
public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau la primăria de la locul de
domiciliu al acesteia.
Cererea se soluţionează în termen de 30 de
zile, prin emiterea dispoziţiei de către primarul
localităţii, care se comunică solicitantului în
termen de 10 zile de la data emiterii.
Potrivit DEPABD, ofiţerul de stare civilă
delegat, care primește cererea o înregistrează
și, împreună cu actele doveditoare depuse de
solicitant și un referat motivat cuprinzând
rezultatul verificărilor precum și cu avizul
prealabil al serviciului public comunitar
judeţean de evidenţă a persoanei, o prezintă
spre aprobare primarului localităţii.
După aprobarea referatului și emiterea
dispoziției de către primar, ofițerul de stare
civilă delegat expediază certificatul de stare
civilă completat corect, ca urmare a rectificării
actului, primăriei care a primit cererea,
împreună cu un exemplar al dispoziției de
aprobare a rectificării (copie certificată pentru
conformitate cu originalul).
12
conformitate cu originalul).
Ofițerul de stare civilă delegat, care primește copia dispoziției prin care s-a aprobat cererea de
rectificare și certificatul de stare civilă corespunzător, invită titularul, în termen de 48 de ore, pentru
a-l ridica, sub luare de semnătură, iar certificatul de stare civilă anterior se retrage și se transmite
primăriei emitente, în vederea anulării și a efectuării mențiunii despre aceasta pe marginea actului,
la rubrica “certificate eliberate”.
La rubrica “mențiuni” din cuprinsul actului de stare civilă rectificat, se înscriu numărul și data
dispoziției primarului unității administrativ – teritoriale care a emis-o, precum și conținutul rectificării.
13
Dobândirea cetăţeniei române se face în trei
situaţii – prin naştere, prin adopţie sau prin
acordarea la cere, ultimul caz împlicând cele
mai multe norme legislative de respectat.
Condiţii
Astfel, cetăţenia română se poate acorda, la
cerere, persoanei fără cetăţenie sau
cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte
următoarele condiţii:
s-a născut şi domiciliază, la data cererii,
pe teritoriul României / nu s-a născut pe acest
teritoriu, dar domiciliază în condiţiile legii pe
teritoriul statului român de cel puţin 8 ani / este
căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român,
de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi
atitudine, loialitate faţă de statul român, nu
întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii
de drept sau a securităţii naţionale şi declară că
nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;
a împlinit vârsta de 18 ani;
are asigurate în România mijloace legale
pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite
de legislaţia privind regimul străinilor;
este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost
condamnat în ţară sau în străinătate pentru o
este cunoscut cu o bună comportare şi
nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate
pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi
cetăţean român;
cunoaşte limba română şi posedă noţiuni
elementare de cultură şi civilizaţie românească,
în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa
socială;
cunoaşte prevederile Constituţiei
României şi imnul naţional.
Termenele de mai sus, de 8 şi 5 ani, pot fi
reduse până la jumătate în următoarele
situaţii:
solicitantul este o personalitate
recunoscută pe plan internaţional;
solicitantul este cetăţeanul unui stat
membru al Uniunii Europene;
solicitantul a dobândit statut de refugiat
potrivit prevederilor legale în vigoare;
solicitantul a investit în România sume
care depăşesc 1.000.000 de euro.
ATENŢIE! Dacă cetăţeanul străin sau persoana
fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde
cetăţenia română se află în afara teritoriului
statului român o perioadă mai mare de 6 luni în
cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul
14
statului român o perioadă mai mare de 6 luni în
cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul
la stabilirea perioadei de 8 sau 5 ani.
Situaţii deosebite
Cetăţenia română se poate acorda, la cerere,
persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin
care a contribuit în mod deosebit la protejarea
şi promovarea culturii, civilizaţiei şi
spiritualităţii româneşti, cu posibilitatea
stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea
acestuia în străinătate.
De asemenea, cetăţenia română poate fi
acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie
sau cetăţeanului străin care poate contribui în
mod semnificativ la promovarea imaginii
României prin performanţe deosebite în
domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii
domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia
în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele
condiţii:
solicitantul va reprezenta România în
loturile naţionale, în conformitate cu
reglementările statutare ale federaţiei sportive
internaţionale la care România este afiliată;
solicitantul îndeplineşte condiţiile privind
comportamentul, vârsta minimă şi asigurarea
mijloacelor legale pentru o existenţă decentă şi
îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă
de sistemul de valori specific societăţii
româneşti.
Copii
Copilul născut din părinţi cetăţeni străini sau
fără cetăţenie şi care nu a împlinit vârsta de 18
ani dobândeşte cetăţenia română o dată cu
părinţii săi.
În cazul în care numai unul dintre părinţi
dobândeşte cetăţenia română, părinţii vor
hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia
copilului. În situaţia în care părinţii nu cad de
acord, tribunalul de la domiciliul minorului va
decide, ţinând seama de interesele acestuia. În
cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani
este necesar consimţământul acestuia.
Copilul dobândeşte cetăţenia română pe
aceeaşi dată cu părintele său.
În cazul în care minorul a dobândit cetăţenia
română şi nu a fost inclus în certificatul de
cetăţenie al părintelui sau nu i s-a eliberat
certificat de cetăţenie, părinţii sau, după caz,
părintele, cetăţeni români, pot solicita
transcrierea ori înscrierea în registrele de stare
civilă române a certificatelor sau extraselor de
stare civilă eliberate de autorităţile străine.
Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate
formula în nume propriu cererea de transcriere
sau înscriere a certificatului ori extrasului de
naştere. În acest caz, dovada cetăţeniei
minorului se face cu cartea de identitate sau
paşaportul emisă/emis de autorităţile române
părintelui ori cu certificatul de cetăţenie română
15
1. LEGEA VACCINĂRII (proiect)
Proiectul prevede obligativitatea vacinării
copiilor, dar măsurile luate de autorități în cazul
nerespectării obligativității ar urma să fie
concretizate după dezbaterile publice asupra
legii, care abia au început.
Printre aspectele care vor fi sesizate mai
departe, de cele peste 40 de viitoare comisii de
specialitate, se numără:
neglijarea medicală și încălcarea
drepturilor copilului de către părinți sau
reprezentanți legali în cazul minorului care
împlinește vârsta de 18 luni și nu a început sau
a întrerupt schema privind vaccinurile
obligatorii;
constatarea infracțiunii de rele
tratamente aplicate minorului de către părinți
sau reprezentanți legali în cazul minorului care
împlinește vârsta de 3 ani și nu a primit
vaccinurile obligatorii corespunzătoare vârstei.
Potrivit proiectului de lege, părinții și
reprezentanții legali au următoarele
responsabilități și obligații:
prezentarea copilului la medicul de
familie/furnizorul de servicii medicale pentru
realizarea vaccinărilor complete
corespunzătoare vârstei ;
prezentarea la convocarea Comisiei
Județene de Vaccinare sau a Municipiului
București;
în cazul părinților care sunt plecați din țară
și care lasă copii eligibili la vaccinare în grija
unor membrii ai familiei ori a altor persoane,
sunt obligați să desemneze o persoană
responsabilă cu însoțirea copilului la vaccinare.
Părinții trebuie să notifice în scris medicului de
familie numele acestei persoane, în termen de
15 zile de la data primirii informării din partea.
Proiectul legii vaccinării, pus pe site-ul
ministerul Sănătății până la data de 20 mai, a
fost, în ultimele săptămâni, subiectul unei
dezbateri publice ample, care a reunit atât
susținători ai proiectului, medici, specialiști și pe
ministrul de resort, cât și reprezentanți ai unor
ONG-uri care se opun vaccinării obligatorii a
copiilor.
Ministrul a anunțat că s-a produs al 25-lea
deces din cauza epidemiei de rujeolă care a
sgdgst
16
început în septembrie 2016, iar medicii au atras
atenția că boli precum poliomelita, difteria sau
tusea convulsivă ar putea să reapară în țara
noastră, dacă nu sunt vaccinați copiii.
Specialiștii au susținut idea că părinții nu pot fi
obligați să își vaccineze copiii, dar trebuie să își
asume decizia dacă nu îi vaccinează.
2. IMPOZITUL PE GOSPODĂRIE (proiect)
De la 1 ianuarie 2018, contribuabilii ar putea
plăti impozitul pe venitul global pe gospodărie,
care reprezintă un nou mod de calcul al
impozitului pe venit. Noile prevederi sunt
incluse într-un proiect al Codului economic,
care include și Codul fiscal și la care se
lucrează la Ministerul de Finanțe.
Impozitul pe venitul global (IVG) ar urma să fie
aplicat în funcție de un venit anual net pe
gospodărie, iar cota de 16% aplicabilă în
prezent veniturilor din salarii, din activități
independente, chirii sau alte venituri
impozabile, ar putea fi scăzută la o cotă de
10%, aplicabilă tuturor veniturilor obținute de o
persoană.
Conform informațiilor apărute din draftul de
lucru, venitul anual global al unei gospodării va
fi reprezentat de suma veniturilor/câștigurilor
nete/brute, după caz, obținute de către fiecare
membru al gospodăriei din România, cu
excepția veniturilor neimpozabile și a veniturile
impozabile realizate de persoanele scutite.
Astfel, o gospodărie va avea dreptul la un venit
neimpozabil calculat în funcție de numărul de
persoane care fac parte din acea gospodărie,
precum și la o serie de deduceri, iar plata
impozitului se va face în două tranșe egale.
Fiecare familie va avea un consultant fiscal
alocat, pentru îndrumare și verificare a
documentelor și va primi un punctaj egal cu
numărul de membri plus un punct.
Dacă în aceste gospodării există și copii în
întreținere, se va acorda o sumă de sprijin
financiar de 1.600 lei/an pentru fiecare copil.
Totodată, se vor face și deduceri pentru fiecare
gospodărie, printre acestea fiind asigurările,
anumite medicamente, cheltuielile legate de
educația copilului sau abonamentele la sală
pentru adulți.
Ministrul de Finanțe Viorel Ștefan ar putea plăti
cu funcția proiectul impozitului venitului global și
impozitului pe gospodării, din cauza reacțiilor
puternic negative ale cetățenilor, generate de “o
proastă comunicare”, așa cum a declarat recent
șeful PSD, Liviu Dragnea.
Impozitul pe veniturile globale ar urma să se
aplice de la 1 ianuarie 2018, iar până la 1
decembrie 2018 vor fi selectați și pregătiți
consultanții fiscali care îi vor ajuta pe
contribuabili în completarea și depunerea
declarației anuale de venit global.
17
3. SCUTIREA COPIILOR SUB 3 ANI DE LA
ÎNTREŢINERE (publicat în Monitor)
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 13
aprilie, legea pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de
proprietari, care prevede exceptarea copiilor
minori cu vârsta de până la 3 ani de la plata
cheltuielilor de întreţinere ale locuinţei prin
intermediul asociaţiei de proprietari. Legea
fusese adoptată în martie de Camera
Deputaților, care a fost forul decizional al
acestui proiect.
Astfel, se modifică art. 47 din Legea nr.
230/2007, în sensul exceptării copiilor minori cu
vârsta de până la 3 ani de la calculul
cheltuielilor pe consumuri individuale gestionate
financiar prin intermediul asociaţiei de
proprietari.
Textul lasă însă loc de interpretare, deoarece
scutirea nu este obligatorie, ci la opțiunea
asociației de proprietari. Bebelușii vor fi
exceptați doar de la plata cheltuielilor asociației,
cum ar fi electricitatea pe casa scării, liftul sau
consumul de gaze pentru gătit, deoarece
pentru consumurile individuale nu este
contorizat numărul de persoane, cu indecșii
repartitoarelor care arată consumul de apă
rece/caldă.
Până la Camera Deputaților, care a dat votul
final pentru acest proiect, senatorii fuseseră de
acord și cu scutirea copiilor de până la 3 ani pe
cheltuielile de beneficiar, dar această
modificare nu a fost agreată de comisiile de
specialitate.
18
4. LEGEA GRAŢIERII (proiect)
Proiectul de lege a grațierii este de fapt actul
normativ care a adus o serie de modificări
aduse unui alt proiect, al Guvernului, transmis
pe 31 ianuarie în Parlament. Printre schimbările
propuse se numără grațierea pedepselor de
până la 3 ani, scăderea a trei ani din pedeapsa
de până în 10 ani, înjumătăţirea pedepselor
femeilor însărcinate şi graţierea integrală a
pedepselor persoanelor care au împlinit 70 de
ani. În proiectul Guvernului, propunerea era de
a graţia pedepsele de până în 5 ani.
Amendamentul potrivit căruia femeilor
însărcinate şi întreţinătorilor de copii de până în
14 ani li se înjumătăţeşte pedeapsa cu
închisoarea, a pornit de la un amendament al
lui Traian Băsescu, care a propus graţierea
femeilor condamnate pentru corupţie, dar
senatorii jurişti au respins modificarea.
De asemenea, în Comisia juridică a Senatului
au fost adoptate alte două amendamente prin
care se prevede că pedepsele persoanelor cu
vârsta peste 70 de ani se graţiază în întregime,
iar ale celor de peste 60 de ani se
înjumătăţesc.
Nu în ultimul rând, Comisia juridică a Senatului
a dublat la 2 ani termenul pentru achitarea
prejudiciului în vederea graţierii, neachitarea
cu "rea credinţă" ducând la revocarea
clemenţei.
Senatorii au mai respins un alt amendament al
lui Traian Băsescu prin care se propunea
graţierea celor condamnaţi la închisoare cu
executare pentru abuz în serviciu sau conflict
de interese.
Legea graţierii a provocat cel mai mare scandal
politic al acestui guvern, după abrogarea
Legea graţierii a provocat cel mai mare scandal
politic al acestui guvern, după abrogarea
celebrei Ordonanțe 13. Oamenii nu au mai
protestat ca atunci, cu miile, zile întregi, în fața
Palatului Victoria, dar procentele covârșitoare
ale PSD au scăzut vertiginos după propunerile
făcute de senatorul Șerban Nicolae. La acestea
s-au adăugat amendamentele propuse de
fostul șef al statului, Traian Băsescu, în
Parlament, astfel că scandalul s-a mutat în
Casa Poporului, în ultimele săptămâni.
Astfel, o parte din proiect a fost adoptată de
comisia juridică prezidată de Șerban Nicolae,
cu tot cu propunerile de grațiere a faptelor de
corupție.
Atât ministrul Justiției, cât și premierul și apoi
Liviu Dragnea au declarat că nu susțin inițiativa.
A doua zi, celelalte amendamente au fost
respinse de senatori. Este posibil ca proiectul
să revină la Camera Deputaților în forma inițială
a guvernului, așadar fără amendamentele
adoptate în comisie. Termenul de adoptare
tacită este pe 23 mai.
Principalul argument al acestei legi a fost
diminuarea supraaglomerării penitenciarelor,
deciziile CEDO care impun respectarea unor
condiții pentru deținuți, sau grațierea unor
persoane care nu au comis fapte violente și au
copii în întreținere sau sunt cazuri sociale.
Și pentru că nimeni nu a reușit să răspundă la
întrebarea dacă această lege ar rezolva
problemele din penitenciare, șeful PSD a
decretat că probabil ea “nu va mai fi oportună”.
19
5. BANI PENTRU ANGAJAREA DE
UCENICI/STAGIARI (proiect)
Proiectul de Lege pentru modificarea și
completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia
la locul de muncă și a Legii nr. 335/2013 privind
efectuarea stagiului pentru absolvenții de
învățământ superior prevede acordarea
salariului minim pe economie pentru
ucenicii și stagiarii care sunt încadrați de
către angajatorii care își desfășoară activitatea
pe teritoriul României, banii fiind cofinanțați prin
Programul Operațional Capital Uman (POCU).
Actul a fost adoptat de Senat pe 3 mai și
urmează să fie dezbătut și de Camera
Deputaților, forul decizional.
Angajatorii vor primi câte 1.350 de lei/lună (net)
pentru a stimula încheierea contracte de stagiu
cu absolvenți de învățământ superior și 1.125
lei/lună pentru fiecare ucenic angajat. De
asemenea, se modifică durata minimă a
contractului de ucenicie:
12 luni, în cazul în care ucenicia la locul
de muncă se organizează pentru dobândirea
competenţelor corespunzătoare unei calificări
de nivel 2;
24 de luni, în cazul în care ucenicia la
locul de muncă se organizează pentru
dobândirea competenţelor corespunzătoare
unei calificări de nivel 3;
36 de luni, în cazul în care ucenicia la
locul de muncă se organizează pentru
dobândirea competenţelor corespunzătoare
unei calificări de nivel 4.
După ce va fi dezbătut în comisiile de
specialitate ale Camerei Deputaților, unde se
mai pot aduce amendamente, proiectul va fi
supus votului final și dacă va fi promulgat și de
președintele Klaus Ioahnnis, va intra în vigoare
mai pot aduce amendamente, proiectul va fi
supus votului final și dacă va fi promulgat și de
președintele Klaus Ioahnnis, va intra în vigoare
după publicarea în Monitorul Oficial.
20
6. REDEFINIREA FAMILIEI (proiect)
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 9 mai,
iniţiativa cetăţenească de revizuire a
Constituţiei care prevede că familia se
întemeiază pe căsătoria liber consimţită
între un bărbat şi o femeie, semnată de 3
milioane de cetăţeni.
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin
referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art.
151 alin. (3) din Constituţia României,
republicată.
Proiectul de modificare a Constituţiei a fost
aprobat cu 232 de voturi "pentru", 22
"împotrivă" şi 13 abţineri, urmând să fie
transmis Senatului.
În fiecare cameră, iniţiativa de revizuire a
Constituţiei se votează cu o majoritate de două
treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, iar
dacă textele celor două camere sunt divergente
se votează cu trei pătrimi în plenul reunit.
Iniţiativa cetăţenească a fost depusă, în
jkhgjklfdhgljklhfjkh
Parlament, de Coaliţia pentru Familie şi strâns
3 milioane de semnături de susţinere.
Reacțiile publice au fost diferite, dar vehemente
atât de o parte, cât și de alta a taberelor.
Premierul a declarat, imediat după adoptarea
inițiativei, că cea mai corectă cale este
organizarea unui referendum pentru
redefinirea familiei.
”În primul rând e vorba de un proiect. Până la
urmă, poporul român va decide prin vot calea
pe care să apucăm. Românii vor decide ”da”
sau ”nu”, printr-un vot. Eu cred că e calea
corectă. Decizia poate fi dată prin acea
consultare. Ceea ce s-a întâmplat azi e un prim
pas, care premerge această consultare”, a
declarat premierul Sorin Grindeanu.
Opoziția din Parlament, chiar dacă cei mai mulți
parlamentari au votat deja pentru modificare,
susține că va depune amendamente și la
Senat, astfel încât să garanteze întemeierea
familiei și să clarifice instituția căsătoriei.
21
CONTRACT DE ÎMPRUMUT
Art. 1. PĂRŢILE
Între S.C. .......X.......... S.R.L., cu sediul în ..........., str. .............. nr. ....., bl. ....., sc. ....., et. ....., ap. .....,
sector ................., Tel/Fax: ............, înregistrată la Registrul Comerţului sub Nr. ..........., având contul nr.
..........., deschis la ..............., Cod Fiscal ..........,
şi
Dl./D-na ..................., cetăţean român, identificat cu C.I. seria ..... nr. .......... eliberat de ......................, la
data de ............., cod numeric personal .............., domiciliat în ............, str. ............., nr. ....., bl. ......, sc.
...., ap. ....., sector ....., în calitate de asociat al S.C. .......X............... S.R.L.
Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Societatea comercială ......X.......... S.R.L. acordă asociatului un împrumut în sumă de ................. lei, pe
termen de 3 ani, cu o perioadă de graţie de 1 an.
Art. 3. TERMENUL de rambursare a împrumutului de către asociat începe de la data de .............. şi se
va încheia la .............., termen de cuprinde şi perioada de graţie mai sus menţionată.
Art. 4. MODALITATEA DE EFECTUARE A PLĂŢILOR
Plata împrumutului acordat se efectuează de către S.C. ............X......... S.R.L., în numerar, în plăţi
lunare, până la data de .......... .
Art. 5. Asociatul trebuie să restituie întreaga suma împrumutată la termenul stipulat în contract.
Art. 6. Litigiile decurgând din interpretarea şi executarea prezentului contract, vor fi soluţionate de către
părţi pe cale amiabilă. În cazul nesoluţionării lor în acest mod, litigiile vor fi supuse instanţelor
judecătoreşti competente.
Art. 7. Modificarea prezentului contract poate fi făcută numai în scris, prin acordul ambelor părţi, sub
forma unui act adiţional.
Art. 8. Prezentul contract a fost încheiat astăzi .............., în 2 (două) exemplare, câte unul pentru fiecare
parte.
S.C. ............. S.R.L. Asociat
Administrator,
22
