ziarul sentinela, nr.36, 5 septembrie 1943

8/2/2019 Ziarul Sentinela, Nr.36, 5 Septembrie 1943

1/8

GAZETA OSTA$EASCA A NATIUNIIAPARK DUM.NICA

In.orl I. Tribunal". Ulov8. I. C ub Hr. 8.a118a8

REDACTIA .1 ADMINISTltATIAat..aca.... Ind.. H... 7-.-.uou ......T.L.FON

ANUL I V Nr. 365Seplernvrle ,.43

30 DE ANI


2/8

2 SENTINELA

FT;;~~."..:..LCrezul ostasulul1. Cred in Regele nostru, in Con-dueitorul tarii ~i in vesnicia NeamuluiRomanesc.2. Port in suilet icoana Romanieiadevirate ~i jur sa-mi jertfese vieatapentru hotarele ei.3. lndeplinese ordinele fira sovaire~i nu ma 'niricoseaza nici primejdia,niei truiia dusmanului, .4. Urise de moarte: minciuna, ho-tia, tradarea, Hindea ele injosesc sineeinstese pe ostasi. .5. Iubesc eamarazii; ei sunt ca slmine eheza~ia libertatii tiirii, ostasibravi in rizboiu ~i lucratori harniciin uzine ~i ogoare, in timp de pace.~a sa-mi ajute Dumnezeu.

D l a p e l u l R e g . 1 l n i l e l i e f i r e a d e r m a l [ uVITEAZUL"MIHAlMonitorul Ofieial publica 'urmiHoruJinalt deeret regal:Art. I. Confer m ordinul m'.Jit-ar"Mibai Viteazul" c1. I II -a. Drapelulu'Regimentulu 7 Arti lerie Grea. peotrudevotamentul. priceperea. spiritul c :~ so -cri fic'u ~' oportuni tatea eu care oNerii .subofi1er i *i trupa aeestni reg',aentau aoVonat sub ordioele Corpului J Ar-mata, pe frontnl Ode.;ei. dela 1-1G Oe-tomvr'e 1941. ;nterveni lld de mulTe oridin proprie in~iat va cn foe m&siv asn-pm co.ntraatacuri!or date de illamic.A executat ncntralitatea mai multoI"

bateri; ;LJ'lmice descoper te o distrugiindnumeroase organizatiuni de pe liniaGnUiakowo, stat a ~cinaa_Kobaeenko.Dator:ta priceperii *i spiritului de sa-crif'ciu al of terilor ~i trupei, a spriji-nit foane efieace alaeul Corpului I Ar-mata pentrn encerirea st>telor GnJia-kowo. Fomina Balka. Holodnaja. Balka'Ii padurea Andreewka. continuilnd satraga cbiar cand eN>Ubombarda~ ~. m'-tralia1i de aVUlva inam'ca.

I INAMICULI EVICLEAN

Sburatoru I CarpatilorEra in dimineata zilei de 31 Au-gust 1913.Din judetul Prahova, din margineaeomunei Banest], un svon prinse alicar! pe neasteptate, la inceput cao candela sovaitoare, printre satenUadunati cu Ietele inmarmurite langaavionul prabusit, apoi ca 0 valvataetelefoanele . impra~tiara vestea na-praznica in toata tara.- A cazut VlaieulIn avantul ei vulturese de a treeeCarpatii, pasarea miiiastra si-afrant aripile la jumatatea drumuluisi Aurel Vlaicu facu ultimul sbor ca-tre vesnicie. Desigur, sufletul desle-reeat de legaturile p~ante~ti si-aeontinuat peste culmile inzapezitemisiunea, ducand eelor de dincolosalutul asteptat sl incredintarea camuntii Carpati nu vor putea fi nicio-data granita despartitoare de Irati,atat cat va mai bate in piept 0 inimacutezatoare de roman.Stirea mortii lui Vlaicu a cutremu-rat tot cuprinsul locuit de romani;mai ales Ardealul fu lovit in inimaprin moartea celui mai iubit feeioreu care se mandrea tara. .Marele istoric Xenopol trimiseatunci 0 telegrama la Arad, infii1i-~and' simtirea tuturor:.Fratilor, Vlaicu n' a murit. El apie cat sa ducii siriimosilor veslea eiise coboarii Carpalii. Dea Domnul eu .mormantul lui sa riimiinii in eurand'singura culme: dureroasii: dinire noi",Chiar astazi, dupa treizeci de ani,acei care i~i reamintesc de prabusi-rea sburatorului, simt in piept shu-ciumul poporului- indurerat. "Mais-torasul Aurel" era doar Iecior dinpatura tariineasca, pomit de langaOrastie, din satul Bintint], sa ducapeste tari sl mari faima geniului ro-manesc. .A fost inginerul .Aurel Vlaieu, 0

vo~ta de lier, 0inima insuflelita deIlacara millor de mucenici ardeleni,~i nu s'a dat in laturi, nici in fatapiedicilor puse de oamenii neintele-gitori, nid in fata greutatilor adusede legile natum. A vrut sa fie un

print al vazduhului, eel fara granitinedrepte, lara lanturi, - !Ii a lo~tintr'adevar un cueeritor al aerului,Irecand in legenda ~i nemu~ire:Icoana lui ni s'a pastrat ca 0 pildade staruinta romaneasca ~i 0 intru-chipare vie a celor mai arzatoare as-pirajii ale neamului. Rasarit din pa-mantul vesnic framantat al Tran-silvaniei, due and de mic dorul de astapiini vazduhul Patriei ~i al lumi!,a luptat eu greutati supraomene~hpan a sl-a vazut construita nascoci-rea lui draga, pasarea maeastra deotel. lntr'o vreme cand eei eativaaviatori straini de abia reusiserji sase desprinda dela pamant, romana-sul Vlaicu se ridica la inalpmi ame-tloare, inHoriind sufletul privltori-lor prin virajele sale lndrasnete. Ae-roplanul lui era fructul multor ani demunca si invatatura inginereaseaprin fabriei si scoli ~i de aceea tre-buia sa-i implineasca chemarile vi-sului.Nicio momeala straina platita Inaur nu l-a .putut hotarl sa-~i vandainventia. A ramas bun patriot castrabunicii lui, iar in campania din1913, trecand Dunarea a adus mariservicii Armatei Romane, prevazandinca de pe atunei importanta' cova,-sitoare a aviatiei in riizboaiele vii-toareA vrut sa dovedeasca lumii camuntii ce infati~eaza leaganul roma-nismului, se pot trece dintr'un singursalt ~i un ~ingur sbor. Desi aripa11l~s'a kiiXlt, btu~i din u rma au ve-cit fl"~hep\!~iui ad sburatorii riiz-hohu01! < 1 ( ; InuegiT2, r lesavar~ind gan-dill " 3 l -a ~Jr iintantat pe Vlaieu.As!iizl, cfuid pe irontul de rasa-rit aviatorii romani smulg admiratialumii prin indrasneala lor, icoanalui Vlaieu apare mai vie decat ori-cand,Din coltul de tara cazu! in robiechemarile Iratilor .se aud din nou, ca$i al tadata,_ in preajma mormiintul i1idin Capitala:- Vlaicule, nu ne lasa!

I. VALERIAN

Batalia dela '(i-rivita30 1877UGUST

Campania din Bnlgaria a R.u~iJor.pii-liea eil se prabu~"')te. Prestigiul a,rmateiruse era ser'os sdrone'nat in f.ata Eu-rope', iar MarcIe Duce N culae cauta Inzadar sa-si 1mbiirbateze armatele. Jes-curajate. Era ne"oie de 0 interven~ie mi-litarii care sa eontribue 4.. Imbuniitii-f rea situn1Jei tact ee.In ace;te Imprejuriiri se produce cu-nosc!1ta tclegrama a comandomeululuisuprem al nrmll-nesc 0 mare rezistenti i. 'f rci asaltu( aleosta~ilor no~tr i nu rcu~esc s ii scoata dinrcduta Griv'ta pe diirzii luptiitOl'i a luiOSmiIJl Pa~. Aeum pier eroie ma'orulSonP1: capilannl ValIer Miiracineanu ~iatf,va li1t-i.Incepuse sa. sc lu tullCce cund lmHl~iDOlllllitonll vine, pentru I l-~'Imbfi"batatru,pelc, in prima lill'e de foc - (a a-t irpa din Yoevozii t r (' (;ululn - ~i r ilL01'-dinul pentrll al patrulea utac COllt""cc-tiiPi Orivi"\JI.In ade,'ur, de datn a(",a.tn lrupele oemai ri ima.. ,."erii din Dhiz ... IV de subcondncerea It. col. VoinE'SCu~i a cupi-lanului Groza. Batalionul II Ya'lIitol'ide MUllt. Regimentele 14 ~' 16 Doro-ban~i ~ 5 de Iinie. isbule.... pr'nlr'uniure~ ,~jelios sa intre In redutu ,; siii sgoneascii pe turc '. E s inguml "I ltC~S.ru~' i fiind pretut ndeni ~sp;n~ sAn-geros.Vct()ria. deJa Grh'i"\JI a insemDlit in-tr' () mlll'&miisorii dreptuJ de vifa~demna in Europa a taniirului stat mo-dern roman. care ~i declarase cu putintimp mai iwnte independen~. Acol()pe campur' le d1!lnpt! dela Grivrta, sAn-gele viirsat dn bel~ug\aI ostSfilor no,tria. JlI!lootlnithr'llOvnl de libertate a Ro.mwE'! moderne.Impliuirea. a. 66GrlvI1el,simllOlirltl6Zide

S i n u D e d u c e p e n o i i n i s p i t a !No. exista pe pamaut om care !iii. fiescutit de ispit, ad'ca de indenullllri La

tapte rele. .Cine ne indearnna la rele?I . Xoe indeamna d a'vo~!,l, vriijmasu!sufletulu: uostru, vrajmasul mamtuirii. noastre.EI ne Ii!(;a~ 1a mallie. ne iudeamna sairrju r arn pe Dumnezeu, ne ispiteste safuram lucruri de ale camarazilor, ne a-demeneste la neascul tare, la dezertare,la toate relele.Chiar ~, Domnul nostru Isus H, stos" fost ispitit de diavolul de trei ',1': perand; dar El a infruntat cu stra~ll e.etoate isptele, zcand ..Ltuupoia. mea, sattmo" !Tot astfel si soldatul, cand se simte

arras spre orice : 6 f ,pta sau euget rau. sase impotriveascd eu hotarire, z eand :Fugi dela m'ne, satano, cu astfe] degand uri necura te IIILuma, oamenii cei rai. - n e: e'nu ne vor binele. Ei "or sa fro 'a feleu e'. tovarlis la J i r . . . p t e urate. De aceeane eheamil sa intram prin careiu",;. sastaru.m cu ei 10 bet i, cauta sil ne facato"ara~' la fUl't~agl.1ri, ne sfiituese laminci:una. la necinste . ..Osta~ul trebue sa se fere.sca !l le~pI ' elenie Cu astfel de oameni.Numai acela ne e."te adevarat p"ieten~' bun camarad. ~.re ne sfiitne~te Ineinste, la ascultare. la respect fata desuperiori ~i la tot Incrul bun.Adica:"SlJllne-nLi C'1 I c . i7 l 't e ' ? ls o le $ ti ,. . .Ga sa-~'i SPlt7l eiqLe e$N"!I I I . Ch;ar ~. t ' r l lp11, l nostrn ue ispitClitela paca.t. 'frupul 11e iudetmna la plica-tul desfl -twii l' ii . la pacntnl imbuibiir ii,al betie, al lene,,;ei.. .No'. insi\. mai b"ne sa urmam dllpaCUmne invata sp ritul. sufletlll, - caci

acests ne indeamna la fapte frnmoase,placute $i lui Dumnezeu ~i oamp.uJor.. .D l lh I II cstc 7lcprc ge tiito r; d ar trupul,nep"t.i7lcios". (E\ 'ang. Marcu; Cap. 14,v.38).Oed, osl~"l trebue sa f e cu luare a-m;nte ~i sa nu de&ascultare: lL7l1ii9'rilorp is'pitelm- diavolului, a 1 . c J oamenilor riiu~.,.csel'li fi "ici ale tnl1n,lui sail.Ost~ul ~ tot omul. Sa se roage seara~' dimil1ea~ ~iin tot t impnl . z'cilnd:,,$i 1111 ne duce - Doan . ...e--in ispita,

"G i11 C izbave$te de ce l rau" IPreot maior ILIE DELEA;';U

30 August 1943.


3/8

P r e z a nn m o rm a n ta r e a M a r e ,a lu l u iPlltriarhul Tilrii, n rostit apo: uiti-

lIleir CIV ule : "Se pecetlueste mormi1n_till acesta, panil In!l doua venire aDOlnnlllui uostru Iisrn Hr stos': ..."DUl1'1nczcl1 sii-I icrte ~i su-I o.lih,Ileu~c.{\'. A J n i m . " 1...Snverannl a prezentut apoi condo,leanje f ILm I ie i lndurerutc, 111 v rem e e eMaecsalu] Conduciitor a salutat cu bas-lonnl f ,iJ1tuit In ant', c H l , n d SllPl'Q111l11onor fostulu \~\1!l comandant.

D ela locu l ace sta de suprema Inseni-nare, Suverariul, Maresaln] Conducator~~Vieepresediutele Cousiliulul de lVIi-n i str], llrmati de ceIalti demnitar. s ' auinters printro siiteni, iuapoi la couaespre lncaperile cu miuunate podGu.b~romauest i, SIJ l'e cerdacul cu gh 'r landede verctewjoa.. In casa aeeasta care agazchd candva elocotul intregiri i 1'0-manest'. Suveranul si Maresalul Anto-nescu al~ evocat pentru ultima oariiimaginea ostusu'[o i, cu snfletul c1reptca 0 lama c1spada , eu existeuta sta to r-n ie iuoh ina ta neamului ,La ora 10 ~i 40 m, eu aeelasi cere-monial ea la sosire, M. S. Regele, s 'aurcat in trenu'l regal, ealauzit de d-lMaresal Antonescu, de d-l prof. M haiAntonescu ~i de membrii guvernului,La ora 11 jumjit ate a pad.is:t stat.aBacesti ~i trenul Conducatorulu. St11-tului , cu cei lal t] demnitar i.

Lun] dimineata, 30 August, la Schi.ne ta , lfillga Vaslu i, au avut lo c funcra-l ii le nafollale ale )rllr~~alnlni Coustun-t.n Prezan, It1tr'ull CUdI'll de osU;~cHseiisimpi'tate.Douit zilc, sicriuj ell riil1lii~itele pii-mante~ti a le marelu] disparut II ouhlm itpo catafuleul J':di,,~1 in cnruern undeaeum abea donii luni, I"rcot,:i lin slujitprohodul tOl'al'ilsei sale de viclltii. IIIfata conacului, p.dellri de siiteui, Inalbc 'trllie cfil1lpeue~ti, a~teptal1 tiicute,inll"o sruerits reeulegere. De S'tl. l1billii ,st riiju.an III ciipiitftinl scriul'ui luvest:man tat ln flal1lur>1 tr.colorii, eavaleriiOrdinului , ,~fihai-Vitenzul", in Irunteeu cnernlnl Munoliu .1;1 fat.a easei fmpresurata de ver-dc,tt>I, regmentele tarii si-au trimisstiudardele pentrn ult.mul salut : 60 dedrapele, en giirzile lor, facand cerc la[ntrarea camillului celui disparut. Dedimiueatii, Luui, Episeopul Hus.lor aslujit 0 scurtii ruglic\mc, as st at uu-mai de preotnl satului, potrivit ultime-lor doriute ale defunctului. S:erinl afost apoi scos afarii ~i asezat pe cata-falcul In iil'tat sub cerul libel', in mj-locu l drapele lor ~: al ostasi lor din Reg i-mentul 7 Infanterie NF, ~5 "Mal'e~alPrezan". \Luni, 30 August, la ora 9 d'Vnineata,a sos.t in gara Bacesti, un tren specialdin care a coborit d-I Maresal 1. Auto-nescu, Condueatoru l Sta tului , impre-una en d-n.i : prof. i'lihai Autoncseu,v i~epre~ed'ntere -Consil iului de Minirtr] ~i alti Inalti demnitari ~i ofiteri.Zece minute m ai tarz:u, a pop o sit inglll' a trennl Suverauului. La coborire,Majestatea Sa Regele a fost Intamp,natde d-I Maresal Conducator, de dol vee-presedinte al Consil.ului ~i de ceilaltimembri ai gnvernului.In vreme ce fanfara intona pentruintdmpiuarea Suveranului Imnul Re-gal, soborul prelatilor se preglitea pen-tru rugaciun.le de prohod, la capillaiulcatafalcului.In fata sieriului, au Iuat loe familia~i prietenii ilustrului disparut, im-preuna cu ge.neralul coma.ndan~ ~i uta-~atii milital 'i straini.All ituri de iTIv: ta ti i of ic ia li , au veni tsa salute pentrn u1tma oara ,pe mareleosta~, nl ll llero~i p rieten i, admira to ri ,doruici sa se Incrne la mormant euaeeia~i pietate ca ~i sutele de tarani cesoseau necont enit pe drumnrile moldo-vene~tj.Ceremonia a fost s:mpla ~i impuna_toare, rna! ales ca defunctul, cu 0 1110-des t ie de adeviirat soldat nu a vrut nicidisoursuri , nod f lor i,Cornl armatei a dat riispunsnrilc 1arugilc Ina1tilor prelat;. Trupele, al'-niate In fa'ta crangului, asenlta\l eufrunti!c deseop'el 'i te, cu armele Intoarseen balOnetelc spre pamant: Cand ult:-l1Iul "Aleln:a" a lost rostit, sicriul afost ~idieat de pe catafale de oLle)'iisuper ori ~i eortegiul a pornit spre mi-cui ca.vou diu poiana de pc MiigUlii.o slmI?lii cruee de lemn, eu numclesoldatul.U1, p~eeeda targa de lemn pecare erau inlI.n~ po.menile tradtiona:e.In urma slerllllUl, pa~a alaturi defamil a. M~re~alulu. Prezan, M. S. Re-gele Mihal , apoi Mare~alu l Antoncsc lld-I prof. M:hai Antoneseu urmat d~ee:Ialti demnitari. 'Soarele. s f~ i!, marama deasa a nori-10_1',n chpa e!lnd eo~teg'ul a ajuns In~ar!ul dealulul , la p~~ana celor trei ~te-Ja~l. , Rallele _lum1l111coborau pr:ntrecrangl, ~ernand zabrele de soare ~Ide umbre pe crucea cealalta de pe mor-m&n~ul tovar~i ingropate dliunlizi.Muzlca 1nillta spre wi ~corduri fune.-bre.

AvloaneStukas romtlne,tlgata de mlslune

bray comandantareAUMaresalul Constantin Pre-ban a dis-parut Inea una din f gur.le lumicoaseale riisbo:ului de intregire,In iarna grozava din 1917 - eandret ragerea t rupelor In Moldova, adusesebal i, descuN;jare ~i s ii racie, Mal 'ep. ln l

In tot timpul Maresalul Prezan afost second at in actiun.le sale de ma'o-rul ~i apoi It.-col. Ion Autoneseu , aziMaresalul Condueator a l Roman i e r .Operatiun.le del a Budapesta au fostconduse de Mscesalul Prezan impreunaeu d-l Maresal Antonescu. Regele Fer-dinand i-a incred.ntat comanda intrunmoment cand calita] Ie ~i energia sa IIcereau In frun tea ost ilor.Datorita virtutjlor ~.Ie os tasesti, Ro-manoa ~La insemnat prezenta In luptalmpotr.va bolsevismulni, atunei candEuropa Oentrala era sa fie eutrop taoAstazi, Schtneta, locul de vesnica odihnaa Ms.resalulul Prezan, a devenit un sim-bol. In t.mpul razboiului trecut Ia Sc.hi-neta se giisea Marele Carter General,partea operat va, de unde MaresalulPrezan ~i seful sau de Sh!.,tMajor, IonAntonescu, au condus biitii liile hsem-nate dela Tg . -Ocna , lVIaT~ti , Mal 'a~e~t i~i operatiile din Basarabia,

U n c ol eg +u a gr ic ol se v a face l< li:Seh'~neta, c1l1padol ' nta Ma.re~ului Prezan,in ca~e fii de invalizi. orlani de razboiu~i mai t il .rz :u fi de moldoveni, Vill' In-vatu ill &JIe l erele ce se VOl' face aeolo ~icare vor fi 0 desvol ta re a celor ce ex;st iiastiisi.Mare~alul Prezan a dovedit paua illceasul mortii, acela?! caracter biirbii -tese, care 1u perioadele grave a le r iizbo-inlui treeut s'a dovedit cu adeviiratsalvator.e n MarC, lu l Prezan dispare un ost~de fnlDte al neamului. Sufletul sau ra-mane lntre no sa ne imbiirbiiteze euexempllli vietii sale eroice; pe linia a-ceasta se a~aza destinu l Mare~; tlulu:Ion Antones( lu ~;a l Int regi i Sli le armateInptatoare ~i bim to8re de azi,

s.L A T R E C E R E A N I S T R U l U iI'll Transwstria. de chi1; .Peste iniisulereo. ei toatd,.A ;ll;w t .lV n S VO ll- div:'n, ....In, l' 0 2n prea n.1w.naia,Pri g


4/8

4 , SENTINELA

PAndarul unel unlt4tl romAne dela c.pul de pod Kuban

Steagnl din Nona SnlitaPe-aici a t recut razboiul, gandeam, co-Iindand, in tovara~ia d-Iui Maricaru,sttazile cu urme de ruini. .A fost aici un orasel inghesuit ~i mur-dar, asszat panli in 1918, dupa caprici ileistoriel la hotare, ceea ce facea pe 10-cutter; sli spuna , Cand canta cocosul inNoua-Sullta, s'aude in trei tari: Rusia,Austria ~i Romania.A trecut peste targul acesta furtunarazboiului , l iisand in urma daramatur t~ipustiul unde sli se adaposteasca liliecii

~ cucuvaele. _. .A venit insl i harnlcia romaneasca ~Iapus lumina si infloriri peste tot locul.Unde era ingramadiri de cocioabe, s'aasanat ~is 'a limpezit.A rasari t c 'an povest i, parcur i ~is tra-turi cu flori. S'au deschis peste targu-sorul acesta ferestile ce.n:Jui. ' inun.danduli~~1e 0 bogape de lununa ~I veselie.Orii.J?eluleste asa de curat ~i bine pie-

trurt cii m'am mirat intiilnind pe ve-chiui meu pr ieten Calinic ' [st rate incl l.l -tat in ni~ cism.e ce tr,eceau peste ge:nunchi, ~ cum se purtau pe-atuncicand, in zile ploioase, glodul trecea pesteturetci.. Acum, printr'o I ini~ti ti ,dup1i_a~azade DUmineci i, dupl l. ce nu-am l1Ubatatprivino.a cu aspectul nou al tiirgului,m'am indreptat spre mahalaua Mar~-nita, spre casa parintelui Bardieru, untrudnic condier al scrisului.Ne-a iesit in gradiniFi din poartacucernic grai bisericesc ~i flori felurite,cu z A m bete d.5 primll.vara in ele. :?i,dupi scurt taifas, a tinut parintele Bar-dicru s a ne arate biserica, una dintre

ce1emai mirete din Basarabia. A~a ~u~se'naltl'n ciramida r~j,e, pare un~flawl in aurirea soarelui.Am gisi t in biserici 0 evanghe1ie din

1760, cand Domn al Moldovei, al Mol-dovet adevarate, pana la Nistru, era Gri-gore Ghika Voevod.Dupa cs-am rasfoit fi lele groase,.pa-rintele Bardieru tinu sa-mi arate ~isteagul... Mo~ I1ie Palamaru scoase, dedupa niste prapuri, un steag, 11desfa-soara si facand semnul crucii , ilsaruta,~sa cu~ saruta preotul patrafirul inainted~-al anina d:egat.- Steagul ista i-al Cultulut Eroilor,ne lamuri parohul, si.a fost p{drat aicisub bolsevici. Ia'n spune MI):rI!i~cum.a fost? 'Cum sa fie, gliisui mosneagul, cib'lo venit antihristii. parintele nostru afugit. Am ramas singur cu grija bise-ricii. Steagul era la noi, de cand sasfintine L.am ascuns bini, pan'o vinitiar ~i nostrl .- Si nu ti-o fost teams c'or dapeste el ? .- lata nu. /?i la unna daca l-ar fidescoperit ci era sa se intiimple! ynglont la gard sau m~ ducean ~a S.,b,r ..:Da'cand am simtit 'ca s 'aprople a.1~o~.tri, I-am u~cat in variul c1o~otnltel ~18 zile 0 falfait deasupra, sa se vadapana 'n Rusia, 'hat de~a:te ..Pentru mo~ I1ie Pa1iimaru steaguleroilor a fast cel rnai scump odor.. ."Am riimas mult in lini~ea ~~sencl~de-am privit ~i pe batranul sluJltor ~Isteagul desf~urat, ca 0 f~ie de curc~-beu, rupta din albastrul unui ccr spa-lat dJ e ploaie ... Maior rez. D. IOV

S c r i s o a r e d e p e f r o n tIi sc'ri~~i.ubit-o inca a sc'r!s()~-eDill!. toiu/' IU1Jtei,de pe Don u~JO~,Si Hi t7'imit buchet de sarba. . [toare,Flori multe peALtl 'lk chipuZ tiim[fnmws.In ele vel: gasi a-prinsul c.er _8i-albastre picu-ri tre'murOilld pe, [mM~Im'lluguriri de stele ca'!,epier, vCand sOal'ele se-arata n depar-[tare_,?i vei giisi tot galbenul din .9r~neCu dragostea crescuta in s}JlclIl[grell,$i gura calda ca un miez. _de[paineCeva i s iJ . ru tat vo in visul t iJ .u me -[ , . 1 3 1 1 .

ca nimic sli tradeze vi.eata pe s~pr~lor catifelata. A~zlinle oamenJlor, ...cunse prin vai nu 1)3 viid. Caut eu o e l d ! .dar nu inti llnesc decat piatra, verdeatl,cer ~imare:No; am lnceput sl i ne incaizim 1 a SOareca furnicile. Traim asa pe scara Y r e ! I l U t i .lor urcand etapa dupa etapa, Din eiqin 'ellnd ravase veni te din depl irt1iri Udescretesc frunfile, bll.tute de vanturi, deploi ..- Cine ti-a scris, Mitea?- Ai raspuns la serisoare, Nicky?- Ce mal scrie la gazeta, don elev?sunt frazele ce se aud, in timp ce mainilerobotesc la curatatul armelor, la Bpi..latul rufelor, la pregatltul pranzulu],A~a trece zi dupa zi, intre program,repaos, sporoava ~i voie buna, TreeIunt.. t ree pr tmaveri . ..

AMINTIRI DB PB FRO.A nu l n o u la " V a s a lu I R o o s e v e l t "Prin vlizduh se rostogolesc strllmta.ndorizontul fulgi marl ~i repezl. Vantulbate din toate partile, ca ~i cum a.rvrea sli pedcpscascll nelegiuirile onlMnl:lor. In fosnetul viscolului se s~utur~gi induri la rascruc] de drum, Ia rascrucrde v1",ti. _Aici, la capatul lumil, sub ceru! I.n?-rat si albicios, ne-am faurit 0 imparat,ede visuri ~i framantari. Ninge ~i fulgiise lipesc de geam ca buzele indrl igost i-tilor.La casa luiRoosevelt, 0 fosta ~coalade marina P,3rualul marii, transformatain post de comandj, a plutonulul Miha-

Iache, e mare fierbere. Maine e anul nou.Se cuvine sa fie prim it asa cum trebue,cu toate datin.ela stramosestt, Musafirivor fi comandanstl celorlal te puncte despr tj in ~i"ar tileria", intre care pus tlul,sublt M~rlCu, nyarpele eu ochelari";sublt, Albu, "nas mare"; doctorul Ro-man, ~i nelipsitul ,,Ionirll. platiiretul " ,sublt, 10nita, mic ~i indesat, ca un butucde roata care asteapta s1i-~i incerce no-rocul la carp, cu gandul ~i dorinta sapiarda, ca sa aibii in schimb multumi,rea ca logodnica lui, 0 fata cu ochi dedrac, se mai gande~te ~i la el, macarla zile tnari,Tot aid gi isim ~ipe observatorul com-paniei, elevul t. r. Nicky, blond ~i roto-fei eu zambetul inochi ~i ironia vl


5/8

E r o i s m n l D o n i b a t a l i o o r o m 8 o e s c_ I n I n p t a e n N a p o l e o n B o n a p a r t e a e n m d o n a v e a e n r l

Natiunea romanii ort- unde s'a atlat~i-a definit fiiniU ca nicio altii natiuneeuropeanii.Vom reda mai jos un ' exemplu devirtute ostaseasca , care ne-a caracter i-zat ~i in alte timpuri, intocmal ca ~i ali,demon strand de atune; ~i puna ali drep.tul nostru I II vieat ii nnt ion li ll i ~i I lberi i,.in spa ttul nostru dl fo rmat iune pol l-ticii.La jumatatea seeolului al 18-lea, im-pertut austrlac, subrezlt de intrigi in-terne, ~i pe de alta parte, pentru a pre-intampina 0 expansiune a puterii tur:-cesti, in dauna Europei centrale, a ho-tarit s a - ~ militarizeze grarritnle.Romani] ardeleni au fost vizatl prrn-tre cei dintai luptatort pentru aeestecop. S 'au fl ieut milita r i (gran ic.eIi ) ro -rnanii d;n acea vreme, pentru a-s i salvaonoarea lor amenintata de Iobagte, Iii inIuresul de moarte a campurilor de ba-tale, timp de un secol, iivedem prezentipe toate teatrele de lupta, afirmand, infa~ lumii, dreptul lor la 0 vieata li.bedi.Imparatul losif al doilea, vizltand ti-nuturile grantcenesti ale Nasaudului, in.an il : 1773, 1783 ~i 1786, la auzul Iimbei.romane, care era atat de asemanatoare-cu eea latina, a exelamat: "Salve parvaNepos Romuli" = Fii bine cuvantatmieule nepot al lui Romul, 9i intrtade.var, acestt nepott ai Romer, prln aetele,lor de bravura, au fost Iiberi, prin de-(C izia imperialli din 16 Martie 1764, in. ca re s 'au fixat drep tur fls 9 i p rivilegi ilesgranieeri lor -romani , de cat re . impara-;teasa Maria Tereza.Aeeasta libertate le-a permis sa-Iii'Velific.e virtutile Ier stramosesti, chiar:in fats eelui mai mare general al tim-:purilor, Napoleon Bonaparte.In eursul campaniet din Italia(1796-1797), Napoleon Bonaparteprelua comanda suprema a armatelor-sale, pentru a lichida -definltlv fortele:austriace. Imparatul Austriei trirnise.atuncj inltalia. alte doua eorpuri de ar-.mati., care trebuiau sa ~ 'intalneaseainTirol , dac. li genera lul Napoleon le-arfi dat ragazul neeesar,Intr'unul din aeeste eorpqri de ar-:mAta se gasea incadrat 9i batalionul al-doilea din regimentul IIgranieeresc ro-man, din Nlisliud, celelalte doua bata-lioane fiind angajate pe Rhin, in luptiiocuarmatele Republicii.In primele zile, Napoleon a fos t batutode primul corp, la Piave liiVerona , iarina treia luptii, la Caldiero, Napoleon:atac.li pe austriaci cu toatii puterea ar-matelor sale, !lira sa poatii infrange re"'Zistenta opusa.Faptul I-a determinat pe general sa:se retraga in Tirol, pentru a preintiim-pina sosir.ea celuilalt corp de armata.austriac, care iicadea in spate, - .In aceastii aituatie grea, a atacat di'n'!lOU corpul din fati, pentru a-~i cii9tiga:spatiul de manevra necessr. pozitia}lrincipala pe care trebuia sa 0 ia era}lodu! d.ela Arcole, la Areda, Venet.la,Dael Napoleon ar fi reu~it sa ia aceat}lod, armata austriaca ar fi foat la ran-'dul ei, blconjuratJ. iii nimicitii. Pozi-pacea mal grea a fust bacJ:edintatii acestuiDatalion rllminesc _ apararea podului,In caput padului era dpitanul Rotar,_guu! Taoder Riul, capitanul Herta" I sergentu! GavrilA.Francezli lovira eu adeviirata furie1*UIIIinJ. Generalul Augereau era in'f.... i If ti lor f ranceze, Napoleon va-'2i .nd tnlsllobLta bLdidjita, preia ateagul... ataeul. Dar a fostNapoleon a scipatinvl lJ ll itea ll , incare se retrlgeau

pitan ~i 45 d~ oamenl care au cAzut prl-zonler l. I ar numarul p rizon leri lor fran-ce z t Iuat] de romani sa'u rldieat la 350oameni.In r~p.~rtul sau catre DlrectoratulRepubfici i ,Napo leon spunea cil s inguracest b? ta ,h~n I-a pus In imposib il itate

de a mnucr armatele imperiale adml.r~nd s tatornicia ~i vitejia aee~tuia;idand u~l ca exemplu pe ordin de zi dearmata. ,Cronicarii sustin ea Napoleon ar f'spus. cli daca ar avea asemenea soldati'ar aJunge la Viena in 3 zile.De alt fe~, acests regimente romanest lera u socottte ea cele mal bune forma- Itlunt mil~tare, .formand avantgarda arlmatelor Imperiale, iar un istoric aus-triac preciezaza eli "era singura oastepe a Ie caret urme puteau Habsburgiis'alerge cu incredere pe campurrle dielupta " .Eraudenumite Phalanx valachica, Iii

generalii cereau onoarea de a li S~ in,eredinta comanda lorVom: reda un singur ordin de zi demai tarztu, al imparatului Franz Josef,in anu! 1851, C)J .Nr. 14, in care se spune , '"P"':m,j,! Bata~ion al Regiqnentlul'Wi alII -lea ? 'Om.a4 ' griiniceresc Mum "Pr in -

Cipe de Th~ltron~!T(ML'iSNT. 50 ", m Ornl'! 1848 ~'l-a past.-at W ,clredimtll jltra-m ant'"l pe sieaq , in ire cite ' I1uuiqrelef?nprejltri' iri:; n'a da,t nseultare a ; i f l N ' i -telor .7llem&!li?-i ~'i s t rl i J/ u .c - it e lo l ' p , 'om i-s:'lt'ni [iieuie. din. pm-l;lJlI, condlwi i torUorl'ebeZ:'l,o~' 'lDta Vngltr'i!iJ1); C i t d l sp l' efa 1 " .e sz y~ n 8 t oa se ( {: me 'n ft .~ n .J ~" il A3 eli primd t ~ i m ! : l r e VG ii ff Yr !z t s it 1"-:tpa c r r o o , ' i ' 1 u t a "illvoca.:~?~~f ~s ;' ;~ 'i ' !~a ' l! t t' i lZ dcuu . . ..;: a rezistat' ": ~': 'l r. t!7~ t1!t'~~J~m'iJuzli1atiir"~7(}r, ia,rcana l! [ c s; i 1 np 1 'e s- u 1' a, t~ i le s b' ~ }U I JJ d e -z ormai ;> i ckcl{];! 'o,tp.-izonier de [ortaprepondcnmtu , toiusi si-a *t i1tt salva"steagt!f,l"."P cniru. aa si t dea cinsi e acestei cre-d'inte i ami1~il1rea ei sa se piU;t?'eze pen-/ru toate iim.PlI.1'iJC, i Ii 'd i tr 1 te sc 0 m e iW 1 Ji .ede .mu', &u l!ortret~t l I li cu Vnsc?ipt ia:"P en tl'lt p e:r sev ere nta. n ec llin tit1i. la j1 frl'amant'lll dep1ts, dovedita Vn aonul1848".AClJaSta medat ie sa so poa.-te flit toataot :a"i~7)esow'I1m e, sa s e p o a. -t e at&rndtaa r, steagul Bata1io'll/ltl1t'i.

Schonbmnn, la 27 August 1851.(ss) Ih'a;nz.J osef' .Acest . ba ta lion. a d .eveni t mai ' t iiniuReg imentul 1 Granicerese de Gard! i, dinBistr i!oa, ~i jocul evenimentelor I-a lasatacolo, .parc li p redest ina t a lega t radi tiaromaneasca eu pam~ntu l ei s trabun .Doar solii lui au strabatut zarile Rli-saritului, lupfand la Nalcie sau Stalin-grad, pentru desl ivar~irea un it li tii noas-t re nat lona le, sub semnul saer i' ficiului

comun.Natiunile care poseda asemenp.a vir-tuti nu pier nieiodata, iar celor caretraiese in umbra altora, ravnind la re-zultate oferite de evenimente, suntemgata sa Ie dam exempLe de sacr iflciu.P,GAGEA

NOTA, - Datela u, toriee a bl ltJ .1I.1 delaArcola au fost IDAI.din Arhiva BomOllanAN-24, pagina 147, dapiL G, Co,ba., oara I...a ro-conat ltui t dopa opera Campagnea M6ml>ra-bl6s d. Fran.au, par Ronlllon Petit, Parla,1817,

M

MI,tl contra tAnfarllor din millftinele Kubanulul

T r a t a m e n t n l a p l i c a t p r i z o o i e r i l o rD E c oAcum .nu ma; exista nicro indotalaasupra t ratamentulul neomenos apl icatde bovici pr tzonieri lo r de razbciu,Dupa cum se stie, rbboiul pe care ildue comunisth , este 0 ac tiune de crima

~i de asasinate.Comunlstu int rebulnteaza tot felul devlclesugurt pentru a-si nauci adversarul.Sarpels ~ Imbaloseaza prada inalnte dea 0 inghiti.Sovtetlcul incearca sa-l momeasca peadversar cu promisiuni ?i cu amenin-Vit i .Ostasii luptatort sunt invitati, prinbulettne speciale, sa se predea, fiindcain raiul scvietic Ii asteapta munti depilaf ~i raurt de laptc. 'eel care ar eonsimti, poate semna bu.letinul ?i sa vinli in Iiniile sovtetlce,un de va fi primlt cu alaiu. Milioane deastfel de buletine au fost preslirate asu-pra frontului de rasarit, dela Balticapana la Azov, dar nu s'a gasit niciunprost care s a Ie ia in serios ,~:a ~nt~pl~~ ca un,ji din:~e l~ptii-toru razle~ sa se trezeascll 1D mainilesovieticilor: f iira arme, degerati sau schi-loditi de rlini, incapabili sa schiteze ungest d~ aparare. Fiara. bollieyic.li . fi-aaratat imediat coltH. Rlinitii sunt in;1pu.rcap; sc !1escarca in CApetele lor unul,douli, nanuii gloante, pana cand nu maie.xistli indolalii c A au trecut pe 'Jumeacealaltii.J;!aionete1e deslivaI~eSC opera pistoale-lor. TrupUrile prizonierilor sunt miiceli-rite ~i .iisate in fantanile ~i tra~leparaSite.La c!Jman:damente, cu re.volvere le latiimpla, prizonierii sunt terorizatl sadesvalue seeretele unitiiplor din care

fac parte, iar daca politrueii soeotesec.li nu Ie aunt folositori, prizonierii ur-mead soarta destinata tuturor: sunt eru-cif icati pe arboOri, in pAduri, limbile ti-iate pan tecele d~e: ta te fi umplute eupimiint , eu nasuri le If i ureebi le e iopar -tite, .eu pielea goall in miez de iama,s trop it i cu apa,lliciranitii din spitale nu au avut altasoaItA mal bud, E inel proaspata inrninte barbaria dela Simferopol, diniama lui 1941,Toate aeeste nemern iel i aunt f tlute desodatH ti ofi~r li romini fi germani.Ei ftlu ce soarti it 8fleApta in cazulcind nenorocirea l -ar arunc:a d.e vii &aU .r ini ti in mAm l l e v r aj JD a fu l ui .C8z\Ui1e olnd __. ,_obUga1i slnierii. IlUDtaeestor PI:i~Oni,ribatie.

u N I T Icliltlintintea le-au fost smuIsli de pe ei,din pr imele z ile.De starea igienica, nici nu se malpoate vorbi, Nespalati, neprimeniti, pri,zonierii pier cu zile ?i umplu gropilecomune, neprohoditi, fara crud 1a ca-pataie.A~a se explica de ce multi dintre pri-zonjerl Incearca s a evadeze. Unii, stra-batand drumuri lungi ~i pustii, infrun-tand toamea ~i tovi ir li9ia f ia relor codrt -lor, ajung ina poi in tara, dupa ce auevadatDela acestia s'au aflat toate groziiviilesavar?ite de sovietici fati de soldatiiprizonieri.Soldatul Mhliiescu lon, din infanterie,e unul dintre cei care au reusit s a eva-deze. EI s'a prezentat recent unitiitiisale ~i a povesttt faptele pe care nici nu. indraznim s a Ie scrim.Cu toate acestea, eomuni~tii continuipropaganda lor infami, publicind scri-sori tic1uite ca din partea unor ofi(:erisau sold:>,ti romani, care a'ar afla in la-garele lor Ifi s' ar dec lara satisfieu-p detratament.Ca s a se vadli cat d .e grosolan pli.s.multe sunt aceste scrlsori , e suf icient alispunem ea denumirile regimentelor suntdate Ilnap.oda, astfel ea f&lsul se vedecit de colo. s.

C i n t e cu l p lm ln tu lu iPamlilltule rodn. :c, pam811ttlle B f ' I J M . f .Tu G are mi . . o~ f i lsagan., cam ;" " ~. . . . _ .Ri&ica ,pre focul a uJ . ia P ~Cred in ,Je l e t a le , creal"lelt tMIt.Evlavie ps , pamat l . . . . . itI.ItlIn . B c i n u Z la" doQlIII.~ *Awt.l'ifstr


6/8

!!ENTINELA

Batalia de vara a Ucraine

In Kuban, vAnltorl l de munte romAnl samarlzeazl un tun,ae Tnsotlre

I [ U Z A T I A i E I E R A L U L U I U L A S o UImpetriva primejdiei pe care 0 repre-zinti b-ilsevismul nentru cultura euro-peani, s'au ridicat nu numai forteleconsticnte ale batrsnului nostru conti-nent. ci ~i 0 mare parte din populatia

autohtona a Rusie+, care a indurat anide me grozaviile cegimului comunist.Sunt indeobste cunoscute actiunilesavanti lo r ~ intelectualilor ru~i carenepr imir. .d regimul rosu, n'au incetatsii protesteze mereu impotriva celor cese petreceau in Rusia Sovietica, Suntde asemenea cunoscute executiile facutein mi j locul masselor ~i cadrelor arma-tei rosii pent ru suprimarea celor soco-t it i ca dusmani ai l>ol~evismului.Suprimarea mavesalu lui Tukascew.sky, uaul dintre inte~eietorii . armat.eide astazi a Rusiei gl a marelui numarde generali ~i ofiteri, se datoreste ~.draznelli de a fi luat atitudine fatl~eimpotriva comunisrnului.R3.zb~iul actual dela Est a dat dinnou prilejul populat iei ~i frunta~ilordin Rusia, sa~i ar"te dispretui fata deregimul sometic.Astfei, incadrarea zecilor d~ mii deoameni din Rusia eliberata, in randu.rile fortelor gertrullle. pentru a luptaUra ~ovi ii re. impotriva fo~t ilo r asupntori, a fost un gest firesc de auto conservare.eel care se ridid de data asta impotriva lui Stalin, f.ste generalul VIaSov,organ1zatorul puternicei 'armate albedin Rusia , pent ru lupta impotrivIL bol~muluLDupa ce sub steagut ridicat de el,S'llU str;ns zed :Ie mii de voluntari ,dovedind cii ml~arl'a sa a stiirnit unviu ecou in mij locul popula tici ruse~ti ,generalul Vlasov !I. adresat de turando scri so~re dic tatorului ro~u din 'Kremlin. rep;odusii de marele coti . NUIIl8 ' eei din a!ara Europel iii d~-manU el)ntinentuiui nostru, nu vor a ilr e c l J J l O l I I o d . , fiind inter_~, aeest ade-m. t i de Jimped~ uprimat de gene-rll~ care pe spune cind afirml

:a u luptl pentru cauzele saleei pentn~ bolfevismut inter_jlel mai neinduplec:at aelver-f i . dvilizatiei, veacu\ui

au devenit cei mai neinduplecati dus-mani ai libertatii,Asasinatele savar~ite in Rusia, suntmarturii de nesdruncinat de curandgropile dela Katyn ~i Vinitza, arartatoata grozavenia bestiilor siilbatici.Ce dovezi mai elocvente trebuesc a-duse ca sa se arate ce pregateau bolse-vicii Europei, decat inarmarile pana indinti ale armatel ro~ii?Europa s'a ridicat la timp impotrivaacestei invazii, iar acum se ridica im-potriva teroarei si asasinatelor ~ gene.ralul Vlasov, urmat de imense massede ru~ constieni, care-si dau seama caregimul bolsevic a fost un dezastru inviea ta lor .D~ accea, generalul Vlasov ~i adunaostile sale pentru a-si salva patria cuun ceas mai devreme.

A l i i v o l u n t a r i a u D l e [ a t D e f r o n tPericoZttl bolevie care bate Ct, ins-tstenia Ip , portile Enj'opei, oonstitne pen.trn 'intreg Nea,m1tlRomanese Wit ,ndrep-tati t meast&mpar $i 0, ~egitirna sete delpto,. Cine a1' p1dea (J1"edev1'eo data,ea piUrwlIziind tiMele rOfiii pc pama1btnZSta1',t ,, 1 Rontamei tamtiNa, proprietatC(IJ.aV1duZ' $i oasele mo.rilor # $tramo$ilornO$tr;, nn vor ti ravarte de mildn' ;Ze.as

pre ale asiatici !or sii lbateci , pregaq, d6regimnl bol$evie p~ntr" a Wistruge totca.; a$eZMe omeneasca in calea lor'Toti $t"1n,toti s'wnte", co-nvir.$i eli. re-vllr.,aroa pulwi1Lbwi b04wic pe.,te t1'1l -moasa. noastra tara, Mroa!s{orma tot ceam I].qo-nisit fi tot ce ne am 6l ataeul eu a-vioaue asupra taneurilo i' a fost pract' eat rn Germania in speeiaI de a,vio3neleI.Stuka",", eonst tuite in escadri:e deIupti i ant itanc . i II I picaj. Ele intel 'VjQ1in momente erit'ce ~: l'mpieeliclLpr'n ata.Cllri neineeta te ina jntarea tan~uri1orsoviet ee Fortele terestre au asHel po-silbili tatea sa izoleze pllnetele de pene_tratic a tanelll 'i lor ~isa !e elistrl lgii apoiin mod sist.ematic.Mai departe eore.'.pondcntlll aeronllU-tip, al agentJe Transocean aratii oa a-vioanele '3"tukas S'~11 dov'cdit a fi 0 excelcntii anna contra earn,llli de IUptiigrell. fioepin tragere directii ell tunulnnti tanc dela bord. f ie eu bomba lansatadela mica inaltimc, In aprop'cren ca -.ullli de IUipti.Aeela\! 'corespondent ne spnne "a a-viatJa euglezii a fost Intrecuti de a-viatia germanii in lupta anUtane. De a-bia acum un an aviafa englezii a inee-put s a fo1oseascii avionul ..Hurrieaine",inarmat cu tunur: ea armi aeriani con-tra tancurilor . insii eu efect Indol~IDc -,Este 0 miirturlslre s1ncerii.Postul de radio Berlin. eomentAnd

mersul pera.tunilor. ne arati ri pefrontul de Est. fo~le g e rm a n e s'ausustras unel Incercuir" ti in p\l lI! au im-pus ' l Iam culul 0 alIbire considerabUiia of81lllivei d, vati

Avantnjul aceste taetici de reptier.in ff1~apresiu nii superioure a inamll!1l1uicere ca urmare pe Inngii uzura iui "cft,?tigul de limp.Germania se afla acum in defe!18iv~\I cil~t"gul de t.rnp impreuna en pier-derile impuse ndversaruiut eolUotituet,inta de atins a Inaltulut (JQmandamentGerman ~i aeeste avantaje se reahzeazlIn conditiuni bune.MarcIe doctrinar al riizbo'ulu: Clan-sev tz ne spune ea: .. I'impul este aiiatulaceluia c:Drese ana In dofcnsiva" D8Alitlmpul trece pentru inamie nefolr.;itor.atunci eel ce se afli i In d: fensivi i ~u1egeroadele ~I unde llU a semanat nlmc.In' ] at iva opera tluni lor prin imruDe-rea unci voite bi it li li i de u2urii adversa-rulut. a rjimas in mana Inaltului Co-mandament G-erman.Astiiz:. defensiva germanii luereazapentru vietorie, iar ataeurile ruse sesiarmii treptat de rezsteuta germanacare maeioa z de zi. MarHe mase d;oameni ~i materiale ce se arnncii de ~la Vtasma, Orel, Blelgorod. Nord deHarcov. pe M:r e8 t900 .000 oamenl, 12 .000 care de"5 .000 av:oane, 5 .000 tunuri ,iruncaloare.Razu1tatele aoestor plerderiresimt , i ofenslva de vara penl l' llina sli ib",te dill :& in Ii.


7/8

G ITl eu_Haine civileLa Londra au apjirut de eatva timpaoldati negri, recrlltati din eoloniile aid:can" ale imperilllui.:Eli sunt nstru tllaol~ltil eu soklaW alb', desi in 0 0acestia din urmil nu snnt trimisi decftt

cu foarte mare socoteala,Iulr'uua d n zile, a aparut pe 'I'rafal-srar Square un negru ... in pielea goala,~are se plimba tactcos de colo paua colo

ill "azul treeatorilor inmalmur't-i.Uu po1it"st il aresteaza 'ii iI duce la


8/8

A

suedeze in zona Iutlande., incuitul e oprit.De oarece aeestc vase au ineereat[ugil, s 'a tras asupra lor.Guvernul german a protestat pe Ian.gi, mmistrul de externe aI Suediel,

S E AFL11 din Londra, ea ~t1ri I I O I I i f t .aeo:o din IndiiJe br.tanice confirml.faptul eli. in Bengal bantue foametea.care ziJnic face noi victime, pustiind.lara tot rna; mnlt.Cu PRILEJUL celei de a 6().a ani.versare a v.ctoriei dela Grivija a'a ofi.elat In bisertca romana din Sofia nn'' i' e-Deum pent ru pomenirea eelor ci izuyipe ea,mpiiJe Bulgariei.Membrii lega~:ei, in frunte en d- l mi.

nistru I..Cristu, co.onra romana ~i re-prezentant.i autoritafilor bulgare, au,Juat par te la cerernonie.De asemenea la capel a din Griv:ta aILfost depuse coroane.

FUEHRERUL a primit, in prezentad-lui von Ribbentrop, ministrul aface,rilor straine al Reichului, pe genera.ulIOD Gheorghe, noul minstru regal alRomanie i la Berlin.o UP11 CUM dec'arii pr,,,Onieri; deli iboiu sovietici , in Caucaz domneste 0mare foamete . Revol tele cauzate de foa .. .mete si care izbuenesc peste tot sunrsangeros reprimate de NKWD. Dom-neste de asemenea ~i 0-mare liJpsa de-imbracaminte~i inciiltaminte.Scurnpetea este iIi crestere la erase . La Tu3lpSC, spre exemplu, un litru de-lapte costa 100 ruble, un klogram de.Ianina 00 ruble ~i un ou 15 rub' e.r.' .

LO~TELE CIANO,fostul ministru Mexterne al' ItaUei, care era sub &tare delirest, a incer'cat sa fuga imbracat cao[acheu, dar a fost prius la granitafranco-italiana.

sAptArnanpiao AT A R Iugiat.lor .Ardeleni. an fest pomeniti,pri'ntr'o s lujbii r~ligioHs[ , oficlutii In

pnn-cul 'u.tuilli HO.llH\1l0SC, tot IIIUJ1:iriic au z o i a l~ 1< ,, 1 ". w , d e j a G

jestH~ii Sale Regelui Mhal I \Ii a eon-ducerti Stutuui de clitre Maresalul IonAntonescu.DUlIIINBC;\, 2D August, rt nvut locIn Batalionul IIAdminis tratlv din Ca-pita 1 1 1 , 0 solemnitute ostil llcasca \li cres-tineaseii ell pr.lejul sf in~ir ii troifei ri-dicatii In amintiren eroilor acelui ba-talion C82Ut:i in r iizboiu l sfl lnt impotriva dusmanilor dela rasarit.DE PESTE HOTAREIN ZIUA DE 28 AUGUST a incetatdin vieaM Regele Boris al TIL-lea alBulgacie i, d in cauza inflamatie t pl iima.nului ~i ereiemlui, EI era in varsta de49 de ani ~i se suise pe tronul Bul-gariei in anul 1918, eondueand desti-nele poporu lui sau cu multa ()h:bzuin~.In urma mortii Regelui, pe tronulBulgariei s 'a urcat fiul siiu, in varstiide 6 ani, sub numele de Simeon al If -leaaI Bulgariei. Pana cand va deveni majortreburile Statului VO" fi eonduse de 0Regentii, compusa diD 3 persoane.SiU>TAMANALUr, "DAB REICH"din 2 1 9 August publ ica , sub t ib lul : "Sur.pziza'", un repor twj al ii lui Ervin Kr,l.of, seris in urma deelarapiilor facutede umrl din pJot.ii americani care aupartieipat la atacul impotriva Ploiesti-lor.A viatOrul american descrie mareasurprizii avuta, eand a intfilnit, apara,rea. romano-germaua, lupta grea pecere all avut-o de dus aviator.i amen,es.ci en aviatia romnna de vanatoare.preeum 'f f: fa,pta sublocotenentului aviat.or CarOl Anastasescu. al earui aviona .p l' :uzanduse, 111loe sa se salveze , s 'aarpn

ziarul sentinela, nr.36, 5 septembrie 1943

Documents